+ All Categories
Home > Documents > Imaginatia Este Singura Arma Impotriva Realitatii

Imaginatia Este Singura Arma Impotriva Realitatii

Date post: 10-Jul-2015
Category:
Upload: christinajollie
View: 185 times
Download: 7 times
Share this document with a friend

of 8

Transcript

IMAGINATIA ESTE SINGURA ARMA IMPOTRIVA REALITATIIGrigorescu Cristina Marzea Denisa

CARACTERISTICILE, FUNCTIILE IMAGINATIEICa mecanism psihic restructurator, anticipativ si prefigurativ-inventiv, imaginatia a generat de-a lungul timpului o serie de ntrebari si controverse referitoare la natura, la continutul si mai ales la rolul ei n procesul cunoasterii. Unii autori s-au ntrebat daca imaginatia poate fi inclusa n rndul proceselor de cunoastere. Altii i-au negat rolul adaptativ, considernd ca, n esenta, conceptul de adaptare si cel de imaginatie sunt contradictorii. Disputele dintre autori au dus la proliferarea viziunilor simpliste si unilaterale cu privire la caracteristicile si functiile imaginatiei ,fapt ce a dus la lamurirea acestor probleme.

Ii este necesara omului imaginatia sau ea ar putea lipsi fara sa-i afecteze prea mult existenta ? Pentru a ntelege ct de necesara este imaginatia pentru om, ar trebui sa ne nchipuim pentru o clipa ce s-ar ntmpla n lipsa ei: omul ar fi sclavul propriilor sale senzatii si perceptii; ar fi o fiinta doar reproducatoare si evocatoare ; ar avea imagini dar n-ar sti ce sa faca cu ele, nu le-ar putea descompune, depasi; ar fi legat de trecut si prezent nefiind n stare sa prevada sau sa pregateasca o actiune viitoare ; n-ar putea visa, nu s-ar putea lasa prada" imaginilor si gndurilor venite pe neasteptate; n-ar putea retrai n minte evenimentele trecute, nu le-ar putea debarasa de aspectele lor neplacute; n-ar fi n stare sa-si propuna idealuri etc. Imaginatia este un mod de a fi al omului, prin intermediul ei omul construieste lumea si se realizeaza pe sine.

Imaginatia este sau nu determinata de realitatea nconjuratoare ? Imaginatia apare ca activitate de reproiectare originala, personala a materialului realitatii, apropierea" sau ndepartarea" de realitate, este n functie de tipul de activitate n care este implicata imaginatia. In activitatile literar-artistice, de combinari spontane, ea este subordonata mai mult capriciilor subiective ale logicii emotionale, ca urmare, va parea mai ndepartata de realitate si neconcordanta. In activitatile de inventie, inventivitate aplicata realitatii, imaginatia se emancipeaza de reglajul brut afectiv si intra ntr-o mai mare masura sub incidenta proiectarii strategice, a experimentarii mintale astfel incat imaginatia se subordoneaza obiectului si conditiei reale a actiunii.

Imaginatia ne adapteaza sau ne desprinde de

realitate, creeaza conditii de dezadaptare ?Autismul (prin refuzul de a comunica, de a-si schimba opiniile, visatorul nchis n propriile sale vise devine un caracter dificil si atipic; totusi, refugiul gasit n reverie procura placerea naturala care se ataseaza jocului de imagini; Iluzia dorintelor zadarnice (dnd o anumita figurare obiectelor dorintelor, imaginatia are ca efect realizarea unei experimentari dupa care apreciem dificultatile si totodata posibilitatile de nvingere a lor); Inventia morala (imaginatia l detaseaza pe individ de restrictiile cu caracter moral, l orienteaza spre o viziune superioara celei pe care morala pozitiva o declara ca fiind cea mai buna); Intentia (este o forma de imaginatie care presupune iesirea din sine a Eului si amplasarea n fata lui ca obiect; pentru artist, proiectul este izvort din propria sa inspiratie si se impune ca opera ce trebuie realizata); Arta posibilului (imaginatia i pune individului problema valorii, ea este conditia esentiala a succesului, cei care au o imaginatie slaba sunt defavorizati pentru ca au sentimentul de a fi nchisi n propriile lor limite, ei pierd gustul de a-si ncerca aptitudinile si de a achizitiona altele noi; spre deosebire de ei, cei care au o imaginatie puternica dispun de constiinta propriilor lor posibilitati si de gustul de a si le ncerca si perfectiona);

Functiile imaginatiei Functia de ilustrare: imaginatia ilustreaza continuturile constiintei care prin natura lor pretind figurarea concreta, intuitiva; imaginatia ilustreaza, dar si rezuma, asa nct ea este o figurare simbolica. Functia de realizare consta n materializarea abstractului; imaginatia ntoarce gndirea spre concretul pe care conceptul l demonteaza ; functia de realizare presupune printre altele si verificarea unei idei abstracte printr-un exemplu. Functia de indicare: imaginatia marcheaza un continut, l delimiteaza, l opune altuia sau altora, l asociaza cu altele ; ca este un indiciu, o marca, o eticheta, o aluzie. Functia de semnificare : imaginatia explica, rezuma, precizeaza, serveste gndirii care generalizeaza, marcheaza fluiditatea gndirii, continuitatea experientei personale, ea este concomitent trecut si viitor, evoca, anticipa, prelungeste; totodata poate fi si mai putin activa;

Cum psihanaliza s-a referit destul de mult la imaginatie, mai ales Ia anumite forme ale ei, nu se putea ca functiile ei sa nu fie discutate si ntr-un asemenea context. Blazer se referea la urmatoarele functii ale imaginatiei privite dintr-o perspectiva psihanalitica: a) de descarcare tensionala prin regresiune la un nivel elementar, n situatii critice ;b) de proiectare a conflictelor dintre tendintele opuse; c) de substituire, prin alte scopuri, a actiunilor interzise sau imposibile ; d) de compensare, prin satisfacerea fantastica a dorintelor, real nesatisfacute. Psihologia contemporana reduce functiile imaginatiei doar la trei: a) de expresie a realului, simtit sau gndit; b) de deformare a realului, fie pentru a-l stimula, fie pentru a-i explora posibilitatile ; d) de evidentiere a unui real ascuns. Multitudinea si varietatea functiilor imaginatiei consacra nu doar locul si rolul ei de exceptie n viata personala si sociala a omului, dar si faptul ca ea reprezinta una dintre cele mai nalte cuceriri ale psihicului uman. Formata n conditiile actiunii, ale interdependentei umane, ale necesitatii depasirii prezentului si nscrierii omului n universul imprevizibil al viitorului, imaginatia suplineste golurile din cunoastere, din actiune, din traire, ofera personalitatii momente de ncntare, dar si de chin, nalta omul pe culmi sau l afunda in abisuri si tenebre.


Recommended