i lu s V r « it « î

Primăvara

IN S E C T IC ID E IM. P R A F U R I Æ X T ' R A - K A T Q L

r JHf JVA — !/ A Tn i

PREPARAT DE:

AZUMIâCb. LTD.OSAKA «JAPONIA»

CHUYA KATOC

3 Aprilie 1930REALITATEA ILUSTÏIÀÎI

T H E V IE Ţ I IIEPURAŞUL ŞI BIROCRAŢIA

M crezut până acum, că Ro­mânia, cu aparatul său for­m idabil de funcţionari, e

ţara birocratismului prin excelenţă. Dar dupăce-am aflat păţania cu ie­puraşul din Chatelet, păţanie, a că­rei povestire urmează, am spus ..Pater peccavi“. Nu, hotărît lucru. Sfântul Birocratius trebue să fie de origină franceză. Ascultaţi şi du. dacă n ’am dreptate :

Acum vre-o patru ani, o femee d in Chatelet, lângă Dijon, a arun­cat un iepuraş mort in râul Saone. Sărmana nu bănuia, la ce compli­caţii va da loc acest gest, atât de inofensiv în sine.

In prim ul rând a avut de furcă cu poliţia fluvială, care a dat în ju ­decată pe fosta stăpână a iepura­şului, fiind de părere că leşul ani­malului, oricât de mic ar fi, poate constitui totuş o piedică pentru na­vigaţie. Drept motivare poliţia se sprijinia de o lege emisă in 1727. De aci gluma se îngroşă. Consiliul departamentului respectiv a fost şi el amestecat în cauză, însă după multe şi îndelungate chibzueli şi-a declinat competinţa. După alte câ­teva lun i dosarul „Iepure” cu tonte amănuntele şi complicaţiile Ini a fosl remis ministerului mun­cii, spre murea mâhnire a funcţio­narilor respectivi, nevoiţi să cerce­teze chestiunea din fir în păr, ie­şind pentru un timp din dulcea to­ropeală a, muncii, de funcţionari la ministerul muncii. Dar nici m i­nisterul nu se arătă mai breaz — decizia a fost remisă preşedintelui sfatului guvernului, care hotărî în cele din urmă, cum că prima in ­stanţă fusese în drept să se' bazeze pe legea din 1727 şi că această le­ge a fost bine interpretată.

Procesul însă abia acum începe, aşa că francezii vor mai avea pri­lejul să fie ţinuţi în curent cu soar­ta bietei chateleze, care a avut im ­prudenţa să predea trupul neînsu­fleţit al iepuraşului său, valurilor Saonei.

Orice s’ar zice: de-ar fi trăit pe malurile Dâmboviţei, d-na din'Cha- lelet, nu i s’ur fi putut întâmpla una cu asta. La noi în ţară, unde se duc atâţia buni pe gârlă, nu joacă rol un hoil mai mult sau mai puţin!

UMBRELE IN ABONAMENT

PRIL IE este luna toanelor ce­reşti şi a neprevăzutului me­teorologic. Bănuim că nici

de astă dată capricioasa lună nu va f i mai statornică şi că de aci vor re­zulta o serie de pierderi şi rătăciri de umbrele pe deoparte, pe de alta pălărioare noi-nouţe distruse într’o clipită, de torentele subite. Afară de cazul când purtătoarele lor au a- vut grija anticipată să iasă cu um­brele la plimbare, chiar pe cer se­nin. Acest lucru este însă destul de plicticos.

Americanii practici au găsit o so­luţie. Există la New-York o între­prindere — cu filiale în toate car­tierele oraşului — unde le poţi a- bonu cu luna lu umbrele. Abona­mentul e foarte ieftin. Când vine o ploae, firma îşi trimete agenţii în ­armaţi cu umbrele pe străzi, pen­tru câştigarea de noui abonaţi. Ve­chiul abonat telefonează de ori un­de se găseşte centralei sau celei mai apropiate filiale şi capătă um­brela cu viteză americană. Seara, pe vreme ploioasă împrumutătorii de umbrele stau în faţa teatrelor şi

cinematografelor, ademenind lumea cu apărătoarele lor împotriva stro­pilor, şi atunci plouă cu dolari, în mâinile agenţilor. Umbrelele se pot restitui de către abonaţi la orice filială, nu numai la aceea la care sunt abonaţi. Aşa dar iată o proble­mă soluţionată fără bătae de cap. Soluţionată în America. Nn vom im ita oare pe americani ?

TRATAMENTUL CHELIEI

XISTA altele, a căror rezol­vare nu e atât de simplă. Chelia de p ildă, e un rău.

care exasperează pe mulţi ■bărbaţi, (.elebrul medic Lassar a prim it vi­zita unui astfel de pacient, dispe­rat că podoaba capului său se răre­şte din ce în ce. Lassar îi prescrie nn medicament şi-i spuse: Tratea­ză nervii capului cu această reţetă şi din când in când mai treci pe la mine, să te examinez,

—- Vai, domnule doctor, răspunse pacientul —• asta-i cam greu. Nu loeuesc la Berlin, şi mi-e cu nepu­tinţă să viu aci atât de des, numai din cauza părului.

.— Ei, atunci, hotărî profesorul, trimete-mi săptămânal câteva fire de păr d in capul d-tale, le voiu e- xamina cu toată conştiinciozitatea şi-ţi voiu comunica rezultatul, în scris.

Pacientul făcu întocmai. Lassar nu era mulţumit de rezutate şi pres- scrise prelungirea tratamentului. Dar într’o zi prim i o scrisoare din partea mult răbdătorului pacient :

~ Prea stimate d-le doctor. Ală­turat vă trim it iar câteva fire de păr. Dar tratamentul nu-l pol continua, spre regretul meu, deoa­rece v’am trimis ultimele fire de păr din cap“.

Capul pe care l-a făcut medicul la leduru acestei scrisori a fost de­sigur din cale afară de interesant.

UN CAR CU FETE PENTRU PA­TRU M II DE LEI

IN REGIUNILE din China, de- . vastate de foamete, negoţul cu fele e în floare. Nenoroci­

ţii părinţi caută să scape în acest fel de gurile flămânde. Massele, care emigrează în Mandciuria, spre a începe acolo o nouă viaţă, re­simt marele număr de copii, ca o povară. Numai d in tr’un ţinut mic, cu 12.000 locuitori, au emigrat pes­te 2.200 bărbaţi şi 1200 femei . în- tr’un interval de două luni. D intr’al-

lul, bântuit de secetă, au plecat trei m ii de oameni, vânzând U 1 fetiţe şi 76 băeţi. Fetele se vând adesea cu grămada. Un car cu 13 fete, în vârstă de 15— 20 ani se plăteşte cu patru m ii de lei. Care de acest fel se văd multe şi negoţul cu această marfă vie, sultă.

Noi num ajuns încă atât de de parte, la noi fetele se vând pe un preţ mai scump şi în mod ind iv i­dual —- la măritiş.

O NOUA MODALITATE DE PLATA

Oi RIZĂ, criză, c r iză ! lată re­

frenul zilei. Nu’s parale, pe piaţă, iar creditorii au de

furcă până când văd un ban delu platnicii lor. Nu numai în Româ­nia — dar şi in Cehoslovacia. Un negustor din statul aliat şi vecin a găsit o ingenioasă modalitate de-a face faţă cerinţelor repetate ale furnizorilor săi. lată scrişoareu tri-

measă de dânsul unei fabrici de papeterie :

„Confirm prim irea stimatei dv. din... în care îm i solicitaţi iarăşi şi iarăşi plata sum ii exigibile. Se pure că aveţi urgentă nevoe de bani. P ri­mesc din partea dv. somaţii peste somaţii. Par’că eu n’am trebuit să aştept şease luni până să văd mar­fa comandată, pe care totuş o ne­cesitam mui curând. Trebue să a- veţi şi dv. răbdare. De altfel trebue să vă âduc la cunoştinţă, cum că am un sistem al meu de a-mi aranja situaţia financiară. Toate facturile

sunt depuse într’un sertar spm şi în fiecare lună fac o tragere fi tre ele. Acea ieşită la sorti se aci Nu se scoate decât o singuriji (ură. Mă văd nevoit să vă a/rojt tenţia asupra faptului, că daciii stăruiţi mereu să vă plătesc, voiu exclude de la tonte tragiri viitoare. .

Cu toată stima...”Dacă nici de astă dulă nu s'ui

sut convinsă fabrica în chestie, i bă speranţă, că se va convinge, viilor, de inutilitatea insislenjtk

i). om.

AUTORII ROMANI IN STRĂINĂTATE

La Paris s’a reprezentat cu succes, la teatrul Albert I-er,* d-nei Sarina Cassvan: „Les Masques du Destin”.

Fotograiia noastră înfăţişează o scenă din această piesă.

2

RELIT ATEA I LII ST II AT A

CRONICILE MELE

E P R I M A V A R A . . .&£puute intuniplacu,la aparliaa

cestor rânduri, sfinţii din cer it-ti scuture iarăşi plămumile, si lulgii din ele să sboare din nou în Ios pe pământ. Este expucatia pe mc ne-o du poezia populară, când ninge.Şi adică dece n ur ninge in Apri­

lie cdnd, contrai dutinelor, copiii au Mitul smeul şi noi am li pu­lul eţi cu pălăria de puie, in Te. hr aurie? Trăim, vremuri de o utiit de feroce răsturnare a valorilor, ihctil nu e de mirare că si anotini-

' purile se zăpăcesc.Cu riscul, deci', de u nu fi de ilulu

■nceustu in actualitute, nu mă pol upn sil nu salut, cu o largă reve-

■ mit primăvara timpurie, adusă Iie aripile păsărelelor, uimite cu ni sie căiători sosiţi cu trenul in llulie, mai curând decât prevedea

■orariul c. f. r.In tiare au upărul reclama fa­

bricilor de ghiată artificială, pre.' rum fi aceea pentru cele mai bune siropuri răcoritoare; grădinile de cură vestesc deschiderea lor; hote­lurile, din localităţile balneare, chinină clientela să-şi retină came. re; pe ici pe colo se ivesc căruţele cure duc cărămizi spre locurile unde încep construcţiile; muştele, ameţite incă, se trezesc din somnul lor letargic, cuibărit în crăpăturile ferestrelor; pisicile se tolănesc in petele de soare; copiii aleargă cu

capul gol.Prirnăvura îşi anunţă intrarea,

prin solii ei!* * *

A venit după o noapte de fur­tună. Ploaia fusese străbă­tută de lumina fulgerelor, iar pri­mele lunete erau indicaţia marelui regisor al rnturei. cure dădea dru­mul grandiosului spectacol.

0 nouă primăvară, un nou dor de viată, o nouă râvnă de a trăi intens.Cu o discreţie, cu care numai na­

turii fiie să-şi arate uimitoarele ei podoabe, a început verdele să m i­jească de-alungul câmpiilor. Au începui şi florile să dea de veste. Iiuepe marea simfonie a colorilor.

La taru. oamenii au început să deslipească ferestrele. Aerul suna- _ Ins, proaspăt, aducând mirosul pă­mântului, .care plămădeşte, pă­trunde biruitor prin încăperi. ca sănătatea intr’un plămân bolnav.

La oraşe, şiruri lungi de trăsuri ji limuzine se târăsc ca nişte râme uriaşe, prin mulţimea pe jos. care ese lu câmp. Şoseaua noastră îşi găzduieşte din nou musafirii. I ’e- meile în rochii subt.ri, cu primăva­ra in păr şi 1n prieiri. copiii cuiirimtlrtira in jocul lor sburdalmc. completează armonios cântecul na­turii ce reînvie, căci primăvara r a copiilor frntnoşi şi a femeilor ti­

nere.(trusele Şi-au deschis ferestrele,

tisa precum satele şi-au <les ipil lip al? lor. Svonul tainic al tinereţii impulsive ne împresoară, cu un înmbet de albine şi primele adieri parfumate înviorează sufletele tri­ste care zâmbesc acestui nou dar ilumnezeesc.Ca scăpată dintr'o temnită ume­

dă şi neagră!, omenirea aleorgă să calce pe pământ nou şi pe iarbă nouă, în vreme ce furnicile şi gân- dăceii pornesc harnice, să reia munca întreruptă la primul vânt din toamna trecută.

Şi, Intre închisoarea din care e-

şiin şi aceea care ne aşteaptă, sburdăin in neştire, fdcdndu-ne ilu ­zii, cum tot iluzii sunt sbuciumuri- le noastre din viată, scurta licărire dintre două neanturi. scurtul zgo­mot între două linişti eterne.

* * *Am putea spune, iarăşi cu ris­

cul de a fi dezmintii de schimbări­le brusce ale atmosferei, că de m ul­tă vreme n’am mai avut o prim ă­vară adevărată. adică o primăvară care să vie şi să se tină de cuvânt. Mai totdeauna, după zăpezi groaz­nice, lapovite şi moine oribile, am uvut câteva zile răcoroase de pri­măvară si apoi imediat vara cu năduşeli nesuferite şi călduri care te gonesc din oraş. Noi n'avem pri­măvara. Avem ierni grele. In schimb, cele mai frumoase toamne din lume. Vestite sunt toamnele româneşti.. Ele ne-au inspirat pictorii, în cele mai de seamă tablouri; au influenţat asu­pra sensibilităţilor suHeteşli dela (ară , căpătând trista t ezonantă ce se răsfrânge in nostalgica poezie populară şi in jalnicul suspin al doinelor.

I)ar în vreme ce toamna este în­cheierea unui nou copitol din car­tea vieţii. — de aia şi este atât âe tristă, — primăvara devine prelu­diul unei serii de încântări, din care cea dântâi, este evadarea dela munca istovitoare şi cotidiană.Cu ochii pe geamantanele expuse

I i i vitrine, călătoreşti in gând. pu- i iindu-li-sc că eşti ta fereastra unui

compartiment de tten. Pe măsură re stâlpii de telegraf fug înapoi şt firele par să te lege de locul de unde ai plecat, priveşti câmpiile ce se învârtesc ca placa unui imens gramofon.

Vin mai întâi pregătirile pleca­tei, frigurile nerăbdărei care cresc dela ceas la ceas. grija de a nu u i­ta ceva preocuparea de a nu lăsa vje-un tittlap deschis, apoi mirosul

de A. de HERZ

de naftalină, lucrurile inutile de care nu te scapi de cât în astfel de ocazii, cdnd faci revizia sertarelor, nervii din ultimul moment şi strdn soarea de in im ă cdnd părăseşti casa şi-ti trece prin minte că e foarte posibil să nu te mai întorci. In tren, cdnd ti se pare că poli fi liniştit, li-aduci aminte că pantofii de noapte au rămas la picioarele patului şi ai uitat să-i bagi în trusă, şi te munceşte gândul dacă nu cumva ai lăsat deschis robine­tul dela baie.

.... Geamantanele din v trina’ pră­văliei, care ti-au dat o atât de p ă. cută viziune îşi recapătă aspectul adevărat şi te trezeşti. Acum duci cu tine, măi mult ca oricând nestă­pânitul dbr de ducă, dor care nu este

altceva decdt o inconştientă nădej­de în prelungirea vie fii. Tot prim ă­vara ti-l dă. Să nu crezi că e gea. muntanid.

Şi va veni vremea să te duci spre gară, să te sui în tren. să-ti iei m a­sa in restaurant, să te culci ca a- cusă, în vagonul de dormit, să te plimbi pe peroane necunoscute, să scrii cărţi poştale m staţii din ţări­

le streine, să colinzi oraşe• cu oa­meni pe cari nu-i ştiai că există, să cercetezi casele unde-uu trăit cei pe cari i-ai citit.

Să mărturisim insă că şi volup­tatea călătoriei ti-o turbură, de cele mai multe ori. dorul după In­curile de unde-ai plecat. Ţi se pare că nici nu mai există şi ai vrea să le revezi cât mai curând. Frigurile rcîntoarcerei sunt identice cu cele ale plecărei. Numai că acuma nu mai este de vină primăvara, ci h.amnu care muşcă uşor cu rugi­

na ei....Izolarea Ui dă pe nesimţite senti­

mentul morţii....Nemuritor e versul lui Hurau-

court: partir c’es.t mauri r un peu! l.a care Maurice Donul/ a răspuns: mai« mourir Cest ¿iartir b ’ aucoup!

V A R I A

LA OLATIIE (Ivansas), oraşul natal al simpaticului actor de cine­matograf Charles Buddy Rogers, un port aerian va purta numele celebrului interpret al casei „Para- mount“. Noul port aerian, se va num i „Buddy Rogers F i e l d în cinstea celui mai celebru dintre fiii acestui oraş. Cetăţenii din Ola- the aşteaptă cu nerăbdare sosirea lui Buddy, care va prezida, în calita­te de naş, inaugurarea noului câmp de aviaţie.

Americani înţeleg să răsplă­tească munca şi talentul.

* . * *CLARA ROW. despre a cărei si­

nucidere am povestit cititorilor noş­tri, s'a restabilt de pe urma boalei de nervi şi a ranei de care suferi­se. Actualmente ea apare la New. York într'un mare teatru, unde se prezintă u ium ul ei ¡iim şi unde în fiecare seară-, este purtată în triumf de miile de spectatori, cari o adoră.

, * * *O CABLOGRAMA din Sydney.

capitala Australiei, ne înştiinţează că săptămâna trecută a . avut loc premiera film ului „Parada amoru­lu i“ cu Chevalier; la cinematogra­ful „Prince Edward“. Reprezenta­ţia a fost transmisă in întregime prin radio chiar în timpul proec- ţiei în cinematograf^ am iralului Byrd şi tovarăşilor săi de expediţie, cari se aflau la polul Sud. După terminarea spectacolului sosi un

mesagiu care spunea că transmi­siunea, — prim a care s’a prim it a- colo, — ar fi fost excelentă şi că ar fi constituit o adevărată desfătare pentru Byrd şi companionii lui. Publicul din sală a prim it cu entu- siasm mesagiul lu i Byrd.

■X*ACTUALMENTE delicioasa vede­

tă Clara Row lucrează de zor la realizarea ultimei ei producţii „The Saturday Evening Kid‘\ înainte de a începe lucrul. Clara, care după cum înştiinţasem pe cititorii noştr., suferise un accident care putea n- vea urm ări funeste, şi_a petreci 1 câteva zile, în munţii din -împreju­rimile oraşului Los Angeles.

3 Aprilie 1930

nWUR/m a r c a /a o m d ia l aU L T I / ' A E L E C R E A T I U M ! ARTISTICE 51 S E R V IC II /AODERNE

. î> lADmivi

Bătălia de la Lasta (1182), când regele LALIBELLA se lup tă cu fratele său răsculat. Artistul, un abisinian modern, a pictat pe vechii războinici, cu puşti.

.XPKH j 11 artistici, au isprăvit <le curând, un studiu, asupra a- cestui ciudat ţinut african, A- bisinia, care posedă un gen de

pictură cu totul proprie.Cele mai vechi legende abisiniene.

spun că fiul lui Solomon şi Regina de Saba, au venit aci. întemeiind dina­stia imperială, care mai guvernează încă şi în timpurile dc faţă. Se spune că datorită remarcabilei vigori a ace­stui monarch, clasele guvernante şi împăratul, coboară din el. Tot el a a- dus aci religia mosaică. urmată de creştinism. în anul 341.

Sângele ăolomonic, e mai pur pe po­dişuri. unde se găsesc şi cele mai bune bucăţi de arta, mai ales în biserici. Sunt lucrate pe piele de oae. altele pe pânză groasă de bumbac.

Artiştii atribuesc măestria lor, fap­tului că se trag din Regele Solomon. cel mai înţelept monarch şi din Regi­na de Săbii, care a fosl deasemenea o femeie de spirit.

Dăm aci câteva reproduceri, repre­zentând evenimente din timpul creşti­nismului, isprăvi de ale eroilor abisi- nieni. scene istorice, portrete ale ma­rilor figuri naţionale, etc.

Abisinienii susţin că n’au fost nici­odată bătuţi în războaie şi că istoria lor datează din timpul lui Omer.

Colecţia de picturi abisiniene, a d-lui Charles Steiner, stârneşte acum mare admiraţie la Paris. Sunt primitive, dar uşor de înţeles — foarte deosebite de picturile ultra-moderniste.

D-l Steiner face următoarele apreci­eri, asupra abisinienilor:

„Ca şi a lţi p r im it iv i, dau puţină im ­portanţă peisagiu lu i şi adesea fondu l e de o singură culoare.

A u insă un m od arm onios de a a- ran ja fie/urile, sistem core măreşte a- tracţia p ic tu rilo r.

C u lo rile sunt foarte v ii şi cu toate că 'sunt g reo iu aplicate, produc un e- fect cald şi lum inos ce interpretează foarte corect aparenţa ob iectelor, sub soarele trop ica l.

F ig u rile personag iilo r principa le , au o expresie francă ".

Cele mai bune bucăţi ale acestei arte, decorează marile biserici din Axoum. Gondar, Dobre-Libanos şi Ad­dis-Abeba, — capitala — şi pereţii lor sunt acoperiţi cu fresce reprezentând diverse scene religioase, d âm i nume­roase detalii asupra vieţii abisiniene.

Un portret foarte adm irat al împăratului L IDJ YASSON, oare înseamnă „Micul Iisus"

un reputat descendent al regelui Solomon

‘1 Aprilie. 111,10I i Ka IAT A ftiA lLUStlM

A rta eu g ioasá a escendentilor lu i olo•MON

3 Aprilie 1930RELIT ATEA ILUSTRATA

AT-0 t Se cobori, par-că surâzu,n<j._ flinI X . tablou, cu bucheţele de flori de câmp,‘ w prinse in nearându ia lÎL jn tre faldurile

spumoase ale rochiei ! Mâinile aurii, de razele care străbat prin desişul pădurei

ide portocali — aruncă, cu un gest de g.ra f g i e tinerească, petale <le trandafiri in cale... Mi blondă, ca «oarele de Mai, proaep&ţă. dia- Ifană; buzele ii sunt de mărgean, pieliţa, fra gedă, aproape străvezie, ochii limpezi c:i

-cerul du.pâ ploaie şi părul are culoarea lu ­ceafărului de dim ineaţă. E adolescenţa, m u ­gur catifelat, în evoluţia-i spre floare!

Peste câteva luni, în Iulie, n o vom mai recunoaşte ! Gura i se va Înroşi ca razele a m urgului, ochii vor căpăta nuanţa întuno cată. voluptoasă a celor parfumaţi, părul va îm prum uta ¡reflexele a u ru lu i In fuziune; copila se va preschimba în femee.

Ah ! Cum am dori să răm ână veşjiuc la1 minoasă şi, suavă, aşa cum a redat-o Bot licelli ! Fluture alb, palpitându-şi aripile delicate, desmerdate ca de un fior. de că1-

, dura soarelui !Priviţi m inunata frescă alegorică, de a-

î cum 400 de ani I îndrăgostit de una din cele mai Încântătoare florentine a Renaşterei. pictorul a imortalizat o într'o atitudine, care l-a impresionat odată, când, pierdut in im i’- ţime, adm ira o 'petrecere câmpenească. Re­gina' sărbătorită, era ea, Si,moneda Vespuc­ci, „ P r im ă v a r a ” de m ai târziu, a celebrului său tablou.

"■»i'SLiiteaS

(Continuare In pag. 8)

i AI nlii i'j'd!}

KNUT HAMSUNH E A U l ATKA !Li:>TRkU

# E cât e de ciudat ca literat, Knut Hamsun, unul din cei mai celebri scriitori

din lume, tot pe atât e de ciudată şi viaţa lui particulară.

Cu toate acestea, în ce priveşte practica şi teoria, deţinătorul premiului Nobel, e departe de a fi omogen. „

De exemplu: după toate aparentele, ar vrea să trăiască departe de lume şi neobservat. Dar pentru un om atât de cunoscut ca el, e imposibil să trăiască nebăgat în seamă, în tr’o ţară mică, cum e Norvegia. Şi astfel marea massă a cu­rioşilor, are privirile aţintite asupra lui.

Multiplele exemple, ne arată că, Knut Ilamsun, cufundat vecinic în cărţile lui, rămâne departe de orice civilizaţie. Soţia lui însă şi-a cumpărat un automo­bil, a învăţat să conducă şi într’o plimbare făcută împreună, bietul scriitor fu nevoit să înfrunte curioriozitatea mulţimei, care se îngrămădia de-alungul dru­mului, ca să-l vadă.

In călătoriile sale, Knut Hamsun purta de obiceiu un alt nume. Se da drept un fermier, Hansen, sau chiar doctor Hansen, (numele acesta este tot atât de obicinuit în Scandinavia, ca Smith în Anglia sau Popescu in România). Cu toate acestea ştia perfect de bine că figura lui era cam tot atât de cunoscută în Scan­dinavia, ca a lui Hindenburg în Germania, sau a unui Edison în America. Tru­curile acestea nu-i reuşiau. Jurnaliştii indiscreţi,, vorbiau chiar a doua zi, în coloane întregi, »despre fermierul Hansen. Ba unii din ei, iscăliau chiar inter- view-uri, luate autorului „Foamei“, acum multi-milionar.

Aceştia şi-au plătit însă scump îndrăsneala, căci Knut Hamsun a jurat, să nu mai acorde nici o întrevedere, nici unui fel de jurnalist.

In urmă cu câţiva ani, celebrul scriitor, întreprinse o scurtă călătorie de plăcere la Copenhaga. Europenii orientali călăţoresc de obiceiu la Paris, in Scan­dinavia, punctul de atracţie e Copenhaga.

Hotelul „Turist” unde domnul Hansen descinsese, a fost în scurtă vreme

Knut Hamsuni în tovărăşia a doui1 prieteni.Jo’s: U ltima fotografie a scriitorului.

invadat de mulţime, astfel c'ă bietul hotelier nu mai .ştia unde îi e capul. Doinind Haijsen, a' trebuit pur şi's im plu s’o şteargă într’una de zile pe scara de serviciu, căutâridu-şi un alt refu­giu, dar fiinţl cunoscut pretutindeni, se grăbi, —- spumegând de furie — să:ia. drumul -înapoi,' către iadul lui din Norvegia ţie sud. Şi acum vine partea ¡comică: un ziar danez a" publicat iotuş, un interview,. care era scornit pe de a întregul;'' Knut Hamsun- protestă violent prin ziare. Dar tocmai ,astfel a căzut în cursă şi ziarele au putut da cititorilor lor,•preţioasele sale rânduri: rânduri simple, violente, care-şi trăgeau valoarea din renumele scriitorului.

Un alt cunoscut scriitor a îndrăsnit să numească: „cul­mea ridicolulu i”, ostilitatea maestrului faţă de presă.

Lui Knut Hamsun îi este totiiş imposibil, să se sustragă | complet privirilor marelui public. O dovadă: în tr’un colţi- j şor îndepărtat al moşiei lui, şi-â clădit o colibă în care scrie, locuinţă în care el, m ilionarul, are numai o simplă masă de lemn, cărţile lui şi un maldăr de lemne pentru foc.Cu toată cerbicia maestrului, un fotograf a prins totuş pe plăci adăpostul acestui tabu şi l-a adus la cunoştinţa marelui public.

Când a îm plin it 70 ani, asociaţia scriitorilor norvegieni şi-a dat mare osteneală, casă-i facă un dar demn; în acest scop, i-a fost trimis un urcior uriaş de argint cu inscripţia „Maestrului*

El retrimise asociaţiei „darul” susţinând cu toate cţle două­zeci de cărţi scrise şi publicate, că nu este scriitor. „Scrisul es o ocupaţie secundară. Eu sunt ţăran” , .explică el laconic, într’un lexicon biografic. Adevărul însă e că, administratorul lui îi îngri­jeşte ferma pe când el, maestrul-ţăran, n ’are decât dreptul de a-şi nu­măra vitele Dumineca.

Iubeşte însă şi înţelege viaţa de ţară, ca nimeni altul.Knut Hamsun are în Norvegia trei fraţi. Unul este cismar şi gospodar.

Are o vacă şi câteva oi. Al doilea e un fost paznic al cisternelor de petrol

din Oslo. Ii întreţinut de fiul lui din America. Al treilea, un controlor vamal, e un original. Scrie. Se îndeletnice­şte numai cu versurile lui şi ascunde deocamdată tot ce imaginaţia lui produce. Se întâmplă odată, că un redac­tor puse mâna pe una din poeziile lui şi un ziar s’uedei o publică. începură să curgă scrisori din toate părţile, iar poetul diletant, — întocmai ca celebrul său frate,.— se’nfurîe. De-atunci versurile lui sunt ermetic încuiate, în tr’o casetă.

Acesta este fratele, contra răruia Knut Hamsun a> tentat pe vremuri originalul proces, căci el voia să poar­

te singur numele de Hamsun. El tpierdu procesul, -Celălalt frate-şi fiul acestuia, îşi schimbară mi-

I I I B î'k mele de bună voie, Knut Hamsun le dijdii tjrntru aceasta - câteva niii de coroane ţi rindele sărace ii îm plin iră dorinţa. "> tRenjiiij'ituf scriiţpr^-este o fire cerii-

re.aţă, care a da! mult de lucru, in ul­tim ii ani.'^inui marei ntirrijăr de avo-

li, '- caţi, fie %i lui, fie ai celor pe care ii dătlea„;în judecată,gentru-imotive

variate. Următoarele .răspunsuri Îs înJrehăruŞ puse'Iu i Hamsun suni

autentice şi provin din; însaş în­dârjiţii! eondeiu al maestrului.

— Cart e deviza dvs? H ; - - Acea a lui AuguĂlin, „fes-

tina lente”. / 1

— Qfcupaţia dvs. de predilec­ţie? ; -1

— In timpii' liber dau cu căr­ţile!

— .C e fel de cărţi preferaţi natural după ale dvs.?

— Nu-mi plac cărţile, Apre­ciez însă povestea unui evadări din Siberia, a Iui Klatschko.

— Ce fel de nume agreaţi?.— Nume de oameni? Leo e

frumos, iar Alexandra îmi pla­ce şi el.

—- Cărei figuri din istorie ii daţi preferinţă.

—- Cunosc puţine dar nici printre acelea nu pot alege. A- aceia pe care îi dispreţuesc mai m u l t , sunt politicienii din timpul răsboiului mondial şi ur­mătorii. i

Knut Hamsun tânăr, împreună cu mama sa.

6

hulitatea il u s t r a t at Avrilie 1930

VREŢI SĂ F IL M A Ţ I?Marele concurs de fotogenie, organizat de „REALITATEA ILUSTRATĂ“. Câştigătoa rea concursului va turna la

Paris, într’un film sonor şi vorbitor, în versiune rom ână şi franceză, la începutul lunei Mai.că oxigenarea nu serveşte la ni­mic; pe când veritabilelor blondeLa Începutul lunei Mai, va Înce­

pe la Paris turnarea primului film sonor şi vorbitor, cu o versiu­ne in limba română, film lucrat in regia şi punerea în scenă, a d-lui Maurice Gleise, unul dintre cei mai mari regisori ai Franţei, care are atelierul şi firma sa pro­prie de producţie cinematografic.Rolul principal al acestui film.

va fi interpretat de d-ra Nelly Costa, tânără artistă româncă, sta­bilită la Paris, care a obţinut mari succese, în ultimele filme franceze.

Revista noastră a fost invitată să instituie un concurs de fotoge­nie pentru alegerea unei interpre­te in acest film.Laureata concursului nostru, va

interpreta al doilea rol principal al filmului şi va fi invitată la Paris, de casa producătoare, la în ­ceputul lunei Mai, când va începe turnarea.Poate concura orice tânără

doamnă sau domnişoară, întru nind câteva din condiţiunile pu blicate mai jos şi calităţile enume­rate in articolul următor. Candi­datele din toată ţara, ne vor tri­mite o fotografie bine reuşită, (da­că este posibil, mai multe) împre­ună cu buletinul pe care-1 publi­căm la sfârşitul acestui articol.

COLLEEN MOORE: cel mai fermecător zâmbet

Gura mică şi dinţii albi şi sănătoşi ai artistei MARY KID

nici rotundă, nasul cârn mu se ad­mite, oi trebue să aibă o linie gre­cească, clasică şi nările foarte b i­ne profilate.

Expresiunea ochilor trebue să re­dea perfect, starea sufletească. Cu­loarea irisului, nu trebue să fie niciodată de un bleu prea deschis, căci priza fotografică o deschide şi mai mult, dându-i o aparemiţă de alb.

D inţii sănătoşi, albi ca laptele, sunt indispensabili deoarece ies în evidenţă la cel mai mic surâs din rol.

Blondele sunt preferate pentru film. De aceea, multe movice îşi o- xigenează părul, pentru a avea mai multe şanse.

Dar pelicula e teribilă, păru l pig­mentat de natură, în culori închi­se, apar© întunecat în film, astfel

pe adresa: „REALITATEA ILUS­TRATĂ“ str. C. Miile No. 7 etaj. II. Bucureşti I..

Toate fotografiile, vor fi trimise prin intermediul nostru la Paris, unde un juriu alege pe cea mai frumoasă candidată româncă. I- mediat după hotărârea juriu lu i, a- leasa va fi invitată şi va pleca la Paris.Termenul de închidere al con­

cursului, este 20 APRILIE 1930.încă odată deci, poate concura

orice doamnă sau domnişoară care Întruneşte oare cum, condiţiunile expuse în articolul pe cere-1 publi­căm mai jos.

Acest articol ne-a fost trimis dela Berlin şi găsim că-i oportun să-l publicăm cu prilejul concur­sului.

Iată forma In care sunt lansate deobicei, concursurile de fotoge­nie:

SE CAUTĂ tânără doamnă sau domnişoară, pentru rolul li- lular al unui film. Condiţiuni : suplă, graţioasă, greutate 48 kg. înăl/imea 1.60 m.; talia 56 cm.; înălţimea frunţii, dela păr până la rădăcina nasului 6 cm.; na­sul, dela rădăcină până la vârf iVi cm.; distanţa dela buza in ­ferioară, până la bărbie, 3V2 cm.; dislanţtf intre maxilare 11 cm.; distanţa intre cele două colţuri ale gurii 5 cm.

(Acestea sunt măsurile, care se potrivesc minunatei artiste germane, cu temperament sudic, Jenny Jugo).

Dar tocmai subtilităţile care sur­vin, scapă deobiceiu de măsurătoa­rea In centimetri. Fruntea trebue ai fie boltită, bărbia nici ascuţită.

ale Nordului, li se deschide culoa­rea părului pe bandă, a blondelor slave sau romanice, se închide.

Să fim înţeleşi însă: multe f^mei cu părul negru, frumos, au tăcut carieră la cinematograf.

Dar singură frmuseţea, nu poate duce la carieră.

Există persoane frumoase, apa riţii strălucite, oare în film sunt o- dioase şi vice-versa.

Maquieurul sau frizerul teatru­lui, sunt cunoscuţi ca per3)ane foarte însemnate. Asta o ştie toată lumea.

In Europa, nu prea sunt la preţ, apariţiile naivelor „american” sau „sweet girls*’ (fetiţe dulci). Le p ri­vim ca pe ceva searbăd, copi'ăresc, ca pe o limonadă. Noi cercm un chip caracterizat sufleteşte, mode lat după cerinţele scenariului. Cu toate acestea, în ambele categorii de „eroine", fardul trebue sâ vină într'ajutor.

In cercurile cinematografice, se spune;

— „Ceeace nu dă natura, supli­neşte fardul”.

* * *Stăpânirea de sine, este una din

încântătoarea artistă nermană JENN7 JUGO

Nasul şi privirea D ITEI PARLO

primele condiţii în cinematograf. Fiecare mişeare’n parte, este în re ­gistrată de obiectivul pătrunzător şi necruţător al aparatului, astfel că toate trefouesc să impresioneze.

Se cere totodată, o serioasă edu- caţiune sportivă. Scenariul modern o pretinde foarte des.

Societăţile producătoare de filme din străinătate, cer la angajament,— pe lângă celelalte, — răspunsuri la rubrica sportivă: ştiţi să călă­riţi, să înnotaţi, şă conduceţi au­tomobilul, să dansaţi? (ce fel de dansuri ?) şi în genere, ce fel de sport practicaţi sau cunoaşteţi ?

Curajul personial şi temeritatea, trebuiesc dovedite adeseori în sce­ne foarte grele, căci multe situaţii senzaţionale, nu pot fi totdeauna trucate.

Aşa dar, nervi sănătoşi! Căci a- ceastă activitate, uzează nervii, în cel mai îna lt grad. Artiştii trebu­iesc să cunoască arta de a se coni- centra, deoarece' în atelierele stu­diourilor, se turnează foarte des, câteva filme în acelaş timp şi în imediata, apropiere, se inontează sau demontează decoruri, cu obici­nuitu l tărăboi: ciocănit, sbârnâit de ventilatoare, orchestră şi stri­găte.

Concentrarea joacă un mare rol, (Continuare tn pag. ÎS)

3 Aprilie ItiSO

De vorbă cu Miss BanatI » A POARTA unei cochete vi-

le din calea Bogdăneştilor, sunt întâmpinat de tână­

ra şi graţioasa Miss Banat.Cu zâmbetul vioiu, făcându-mi o

reverenţă care trădează pe fosta elevă a institutului „Notre Dame“ şi fluturând şăgalnic buclele ce-i atârnă pe umeri, domnişoara Eca- terina Ţăranu — Catiţa, cum o nu­mesc ai casei şi prietenile sale — surprinsă de neaşteptata mea vizi­tă, exclamă sgomotos :

—■ „Bănuesc că v ii să mă inter- viewezi“ .

Şi mai înainte de a-i întări spu­sele, o ia la goană dealungul cer­dacului, se opreşte nehotărîtă şi nu ştie care uşă să-nri deschidă.

Încercând să-mi ghicească gân­dul şi cu nerăbdare caracteristică fetelor ce se găsesc în situaţiunea de a răspunde pe nepregătite, în ­trebărilor curioase ale unui gaze­tar, gingaşa Miss mă întreabă repe­de şi cu obrajii îmbujoraţi de cura­jul de circumstanţă:

D-ra E CATE R IN A Ţ Ă R A N U

„Miss Banat“

— „Unde vrei să iei loc “ ?Mă opresc involuntar în bibliote­

că şi încep interogatoriul:— „Vârsta d-voastră d-şoară ?“— „La 20 August împlinesc 17

ani“.Ochii negri, părul şaten, bucle

lungi, faţa albă cu doi bujori dis­creţi, guriţa m ică, ascunzând un şirag de perle măestrit aşezate, sta­tura suplă, graţioasă, sunt amănun­tele asupra cărora renunţ, evident, a mai pune întrebări şi de aceia trec mai departe.

— „Cari sunt impresiile d-voas­tră asupra concursului de la Si­naia ?“

— „A fost ceva dumnezeesc. P i­torescul localităţii pe care o ve­deam pentru prima oară, adorabila prim ire şi găzduire în hotelul „Ca- raiman“ , ceaiul de cunoştinţă, se­rata strălucită de la cazino, jocu­rile sportive, plimbările cu sania, etc., am intiri peste am intiri, care im i defilează şi astăzi prin minte, făcându-mă să am regretul timpu­lui, scurs atât de repede.

Dar concursul !! Nu ştiu cu ce aş putea începe. Cu emoţia şi stân­găcia primelor amiciţii legate în ­tre frumuseţile adunate din toate eolţurile ţării ?

Cu plăcerea lacomă de a fi stat de vorbă numai cu Mariana Mirică drăguţa „Miss Moldova” ?

Ori cu fiorii clipelor,, când a- veam să Înfrunt privirea juriu lu i şi

a publicului ? Nu mai vorbesc de fireasca temere simţită alături de celelalte 9 frumuseţi, care concu­ram pentru titlul de „Miss Banat“ . F iindcă la titlul de „Miss Româ­nia“, vă spun drept, nu m ’am gân­dit deloc, ştiind că el trebue să re­vină cu adevărat celei mai frumoa­se dintre româncele noastre“.

Modestiei cu care spusese fraza ultimă, îi urmă una de satisfacţie personală.

— „Dar pentru „Miss Banat“ "am avut dorul aprins al reuşitei, din pricină că la Timişoara fusese pre­ferată şi clasificată întâia, o dom­nişoară din Lipova“

Şi râzând sgomotos pe. socoteala concurentei învinse, adăogă :

— „Mă neliniştia numai „Mis Arad“ , singura căreia ochii mei îi acordaseră dela început titlul râv­nit.

Ce am simţit însă când d. Re- breanu a anunţat rezultatul, senza­ţia predărei eşarfei regionale, de către Magda Demetrescu, felicită­rile juriu lu i şi defilarea prin faţa aparatelor de filmat, iată clipe ne­şterse cari nu se pot reda în cu­vinte“.

— Preferinţele dv.?— „Nu am dorinţă mai puternică

decât să mă dedic artei cinemato­grafice. Pentru eleva crescută in mediul grav şi posac al călugăriţe­lor, poate că trecerea bruscă la scenă şi ecran să însemne un lucru fără rost, ceva nenatural. Dar ce vreţi, înclinările hiruesc prejude­căţile şi gândurile.

încolo, vă asigur că nu es cu n i­mic dn firea şi rostul fetelor de vârsta mea. Citesc mult, — nu oda­tă mămica îm i stinge supărată lum i­na, — pictez, fără pretenţie şi mă plimb. Această din urmă distracţie, mi-o îngădui cât mai mult, de­oarece afară, în aer liber, în natu­ră, înţelegi viaţa, oamenii şi tot ce te înconjoară.

Proecte de viitor ? Nici unul. Am timpul să m i le făuresc de acum înainte.

După călătoria pe care tăticu mi-a promis să o facem curând în Franţa şi Elveţia, te pome­neşti că m i se împlineşte visul vre­unui angajament de cinema“

Cu cele ditâiu rotogoale de fum ale delicioasei ţigări oferite de d-ra Ţăranu, din cutia tăticului, mi-am închis bloknotesul, luându-mi ră­mas bun dela „Miss Banat“.

I. BĂNCIULESCU

MASCA MONDIALA

CONTRA TUSEIC B I B ţ l

Bomboane „EGGEB”ti aoabalaf« orlgfaui*1« termacli ţl dratfMrfi

PRIMAVARA (urmareE primăvară.!Naiva ucenică tim idă, studen­

ta idealistă, şi entuziastă,, monde­na blazată la 20 de ani, femeea măritată, în căutare de noi sensa- ţii arzătoare, cocheta pe pragul declinului, avidă să trăiască in ­tens ultimele clipe de i&bândă, toate, desmiorţit/e ca după somn, îşi îndulcesc privirile, surâd mai galeş, mai languros...

E jocul, razelor vesele de p rim ă­vară; femeile capătă o strălucire artificială, ca în lum ina înşelătoa­re a rampei; bărbaţii întorc mai des capul după ele !

Prin alei singuratece şi grădini înverzite, de un verde crud, fraged ca pieliţa unu i copil, perechi- pe­rechi îşi şoptesc aceleaşi două cu­vinte, de când lumea !

De fiecare dată, sună altfel, mân- gâe altfel, m int altfel...

Primăvară, amăgitoare, perfidă şi nestatornică ca dragostea !

Adie un vânt de îndemn la via­ţă, ca un ecou prelung, un susur de melodii al inim ilor, care-şi cân­tă fericirea sau îşi suspină dorul nemărturisit!....

ti im nul creator al naturei, înnă- buşit In zumzete legănătoare, în cascade de ciripit, în jurăm inte cu voce joasă, gură 'n gură!

din pagina 5-aPrivighetori, violete, trandafiri,

nopţi înstelate şi o fată cu luciţi enigmatice ca adâncul'mirti » mărginite între' gene şi primăvara regina timpului, ese din cadru! realului, in tră în acel al basmului mghirlamdat cu avânturile „inimi lor străpunse“, ca în ilustraţi sentimentale.

Pe un zid altoit de cornul lunei, două siluete negre se apropie În­cet; p ro filu l celei mai înnalte tt p leacă uşor în jos ! Celălalt cizelat cu fineţe de medalie, ridică cu tu­rnă fruntea!... Două) braţe, ca (tai a r ip i tnegre— cuprind lin, urnim cea m ică, cu o mişcare blândă şi► v io lentă în acelaş timp 1 Gurile sun t atât de aproape că niciora* ză de lu n ă n 'are loc- să luminau între ele.... şi când s‘au amestecat în tr ’o s ingu ră pa tă neagră..,'*! scutură peste tabloul idilic flori al­be de cireş, ploaie măruntă şi dea­să de petale îmbălsămate, cortinl discretă.... reţea de vis şi poezia, li spatele căreia Primăvara ironici, pu lverizează miresme de beţie, stropi d in licoarea vrăjită a iul rei, în atmosfera romantică - ro­m an tism u l învechit şi mereu nou!— a nature i în freamăt de redeş­teptare 1

Ryana

EEAIATATEA ILUSTHM

Nu trebuie

sa mai avefi

Sbârc i tur i

E foarte uşor de a Împiedeca formarea sbârciturilor, dacă luaţi

la timp măsurile necesare.

Curăţaţi dimineaţă şi seara obrazul Dvs., cu un tampon di

rată Îmbibat cu LAIT INNOXA.

Pielea Dvs., iritată din cauza vântului, a prafului, va fi mal

Întâi calmată ţi apoi curăţată pftni In fundul porilor, va putea

dar să respire In libertate, condiţie esenţială pentru a asigura i5-

nătatea epidermei.

Veţi fi uluiţi de a constata progresele de lnbunătăţire a tenu­

lui Dvs., după un tratament de câteva iile, care este In acelaţ

timp foarte simplu şi economic. Cu ajutorul pudrei tenul Dvs. va

căpăta strălucirea pielei unui copil. Pielea Dvs., devenind sănă­

toasă nu va mai avea sbârcituri şi nu veţi mai cunoaşte groaza de

a îmbătrâni.

supune pielea unui regim laciaf

— Depozit la toate Farmaciile, Drogheriile şi Parfumeriil« - 1

VIZITAŢI EXPOZIŢIA şi Magazinul FABRICILOR

M. Ştefănescu - GrivitaStrada Lipscani, 87 (vis-a-vis de Lupoaica)O n w rn da Legam« • Compoturi ® Marmalade

Olooelati • Bomboana şl Patiaarla lină.

8

3 Aprilie l!>3$

yj| cumpăraţi aparate £oto„ grafice şi accesorii p in ă

ce nu vizitaţi expoziţia de la

FOTOGLOBBuTvardts! ACADEMIEI No. J

unde g ă s iţ i C E L M A I M A R E S T O C , peste 500 m o d e le d in c e ie m a i re n u ­

m ite fa b r ic i, c u p r e ţu r i d e c o n c u re n ţă

PLĂCI, FILME şi HÂRTIEdis rannmiteU lista« ,, Mim »«H **-*>»««<*■

P e t r e le H a h ncontra cădere! păru lu i, contra m ătreţei şi a tu tu ror afecţiu­n ilo r păru lu i.P resc ris de către corpu l m edical.De vânzare la toate farmaciile,, droguertile, parfnm eriile,« ta lo a n e le «le c o a f a r ă » e t c . » *

WWHIIHIHW IW H|' l» l l l l , tl ll lt l l l l l lH H II ' l l l l l l l l ' ll.W' 11.1'1" 1111' 1'Cftitl f!I EOTUHA“ iloarna litaratsrlieî «tră?»ş

tlEUTATEA ILUSTRATA

Cărţi prim ite Ia redacţie

Au apărut „Va-

riaţiuni ritmice”

de d-na Lia Mi-

rea, versuri de o

extremă delica­

teţă.

Sus- La Teatrul „Lyric” d in Capitală, s’a reprezentat rev is ta„Houge et Noir” de N. Ki- ritescu jucată de diletănţi d in în nai ta societate, în folosul Soc. „Principele Mircea , stanga. inm il de diletanti' dreapta: o scenă de balet, din acelaş spectacol. . • - , ,- .

los stânca- Drăgălaşa Alice comandor Coandă, in costum de marchiza, premiata ultima seToare literară a „Dim ineţii Copiilor” . Jos dreapta: la „Maison Franga.se” a avu

nentru eonii al cărui venit a fost subscris pentru sinistraţii dintoc un ' bal costumat pentru copii,

Franţa.

VREŢI SĂ F IL M A Ţ I? (Urmare d in pag. 7-a)

în cariera unu i actor de cinema- Diversele scene, nu sunit „turna- tograf. te” la rând, după indicaţiile ma-

S Aprilie 1930

Părul blond, face mare efect în film

Ochii Corlnel Griffith

Bănbia vedetei germane Liane Haid

nuscrisului, ci toate scenele care se petrec în acelaş decor, sunt lu ­crate dintr’o dată, fără nici o con­sideraţie, pentru or dinte a lor.

Se ’nţelege dela sine, că foarte a- desea se lucrează 12 ore în conti­nuu de muilte ori şi mai mult), fără nici o pauză; e muncă grea şi istovitoare, căci trunchiarea aces­tei activităţi, ar însemna cheltueli prea mări, repetate, pentru adm i­nistraţia studio-ului.

Dar educaţia intelectuală ? Ea nu poate fi decât de folos, atunci când e neaJă. Cunoştinţa limbilor străine este foarte preţuită, în tru­cât a ju tă la turnarea benzilor pen­tru export.

Actuala situaţie a cinematogra­fu lu i, cere interpretului şi o seri­oasă educaţie de canto şi declama­ţie, deoarece film ul vorbitor şi so­nor, birue pe toată linia.

Dar ar fi locul să ne întrebăm:— „Ce nu se cere, unu* actor de

cinema?» A. J. FISCHER

B U L E T I N P E R S O N A L

Numele şi pronumele

Domiciliul, str.

Ctmuna sau oraşul

înălţimea

Bustul

Coapsele

(dela coapse la câlcât)

Lungimea tălpii

Părul

Fruntea

Nasul

Bărbia

Vârsta Profesiunea

Ce limbi cunoaşteţi ?

Sporturi ? ........ Dansafi ? (ce fel de dansuri ?

k e a u t a t e a i L f s m n

Festivalurile revistei „REALITATEA ILUSTRATA"

DUMINICĂ 6 APRILIE a. c. la orele 31

d. a. va avea loc la TEATRUL LYRIC

7 8

UN EXTRAORDINAR FESTIVALA R T I S T I C - L I T E R A R organizat

de revista „REALITATEA ILUSTRATĂ".

Distinsul critic de artă dA ADRIAN MANIU

va conferenţia despre:

„ I N T R E P E S I M I S M Ş l B O X “I } I A r S o I _ J C D 7 Cunoscutul seriilor

1 1 a e şj autor dramatic

— . = f va citi din schijele sale inedite

Cele mai reprezentative personalităţi din lumea artistică, vor apărea la rampă

Recitări şimonoloage umoristice, producţiuni de muzică vocală şi instrumentală, exhibiţiuni de dans, numere excentrice, senzaţionale.

Biletele se găsesc Ia sediul revistei, Str. Sărindar 7, la ghişeul special dela parter.

C o a fo r de dame HEOERStr. Regală 8

Având cel mai perfecţiontt a- parat pentru ondulaflune per­manentă ţi durabilă—coufat- manicure; specialist in voutltul părului în cele mai dificili fl

naturalt culori.

f(%uos®c

EXPOZIŢIE PERMANENTA de

MOBILES O L I D E , ELEGANTE

şi după comandă stil modern

G Ă S IŢ I num ai la FABRICI

COSTICA IONESCU Str. Ursului !S

Tramvai 14 şi 24 Staţia Mihai-Dravu.

• ■ ■-m. im . i m . . . .......... .. m u ,.. ..........

PRIMA VARAa sosit şi armata femenistă de pretutin­

deni asaltează zilnic saloanele de modă

„P A R IS U L “ din Str. Lipscani 41, Etaj

(Intrarea prin Strada Sft. Nicolae Şelari)

N O T A : Este singurul punct unde Doamnele si

v Domnişoarele au prilejul să găsească pălării după

gust — ultime modele origi»

nale aduse direct din Parii

Cetiţi „REGINA UN AN'4 romanul unui concurs de frumuseţe

RELITATEA ILUSTRATA * Aprilie 1930

11

Cronica CinematograficăCum se ratează un film

d. M IHA IL P. DAIA

un tânăr bine cunoscut în lumea artelor ; d-sa reprezintă, un exce­lent tip fotogendc, remarcat de re- gîsorul german, d. Martin Berger

Poşta cinefililorRodrigue-,, Dedicaţie”. — Scriso­

rile se franchează cu 10 lei. La restul întrebărilor, găsiţi răspuns în A lmanahul „Realitatea Ilustra­tă”, pe care-1 puteţi cumpăra dela administraţia revistei noastre, tri­m iţând costul de lei 00, prin m an­dat poştal.

Ii. Costeri-Craiova. — Găsiţi in- formaţiuni complete, în A lmanahul „Realitatea* Ilustrată" pe 1930.

Ploeştean. — Martin Berger, str. Grigore Aiexandrescu 63, Bucureşti.

C. D. — Foarte simplu. Duceţi-vă la toate cinematografele din oraşul dv. şi întrebaţi dacă postul pe ca­re-1 solicitaţi, este liber.

M icul Cow-Boy. — Cariera de ac­tor de cinematograf, în tâm pină a- tâtea dificultăţi de ordin moral şi material, încât vă şfătuesc să re­nunţaţi la proectul dv.

Gh. S. Banciu. — Da.Alexandru Ionescu-Galaţi. — Ia ­

tă numele şi adresele celor mai principali regisori români: Jean Mihail, Bucureşti, str. Vânători 22, şi Ion Sahighian, str. Salcâmi 22.

E. Roth. — încercaţi să scrieţi amândorora pe adresa: c/o The Standard Casting Directory Inc. 614 Taft Building Hollywood Cal. U. S. A.

Gary Cooper. — c/o Paramount Studios, Hollywood Cal. U. S. A. Ii puteţi scrie în engleză.

Doi tineri, Loco. — Vezi mai sus: Micul Cow-Boy.

IGOL

Biblioteca TechnicăTechnicieni şi toţi ce se intere­

sează de technică !Citiţi Biblioteca Technică, singu­

ra colecţie românească de astfel de cărţi.

A apărut: 1) Matematicile Tech- nicianu lu i (Aritmetica, Geometria, Algebra, Trigometria) 160 lei. 2) Mecanica, 240 lei. 3) Technologia construcţiilor, 120 lei.

Volumele se găsesc la principa­lele librării sau se cer prin mandat sau contra ramburs.

Adresa: Biblioteca Technică, Bu­cureşti, str. Ioan Mincu No. 8.

ÎN CRONICA precedentă am pomenit, între alte filine, de

— acel al lui Ricardo Cortez in ­titulat: Jkfisto". Spuneam că-i in ­teresant, mai ales pentrucă este un model de film ratat, adică de film care putea fi excelent, căruia însă i-a lipsit acel ceva decisiv, care transformă deodată o schiţă, într’o capod’operă. Deaceea făgăduiam s§ ne ocupăm mai în amănunte, de această bucată.

Un film este ratat, din două so­iuri de motive: motive accidentale şi motive permanente. Ca exemplu tipic de motiv permanent, putem cita confuzia genurilor, cum e ea- lul pentru filmele vorbitoare, unde se amestecă în mod hibrid opereta, cinematograful şi music-hall-ul.Printre motivele oarecum acci­

dentale de ratare ale unui film, pu- tem cita şi insuficienta înţelegere u subiectului.Este tocmai cazul filmului „Me-

iisto”.* * *

Această bucată e o combinaţie de Faust şi Woronof. Un mare finan­ciar din Wall-Street este bătrân, slab şi bolnav, obligat să nu fume­ze şi să bea lapte. Vis-â-vis de casa lui, locueşte o tânără de 20 de ani, Helen, pe care el o priveşte dela fereastră, in timp ce ea sare, râde, se joacă cu un câne, se apleacă, a- poi iar se ridică, râde singură cu hohot, însfârşit, execută tot ritua­lul de mişcări, care compun tine­reţea în plină funcţiune.

D-l Blakstfin — aşa se numeşte eroul — este fascinat de toate a- ceste lucruri misterioase şi coti- diane.

Doctorul lui curant, văzându-1 n- tât de desperat, în faţa tinereţii pierdute, îl întreabă dacă are cu­rajul să încerce recăpătarea ei. Şi astfel, pornesc în Europa. Opera­ţia reuşeşte, d. Blakstone este dat drept mort, şi în locul lui se în ­toarce un om tânăr, nepot şi moş­tenitor al celui decedat, care între­prinde şi isbuteşte cucerirea lui Helen.

Dar lucrurile se strică. In tr’o seară tinerii îndrăgostiţi se duc la operă. Se reprezintă Faust. Helen, în tot timpul spectacolului, face re­flecţii asupra piesei, unde deza­probă, cu ultima asprime, trişeria lui Faust şi plânge nenorocirea Margaretei.

Falşul tânăr primeşte toate ace­ste răniri involuntare; se vede oare­cum desbrăcat şi arătat aşa cum e; se simte impostor; apoi se indig­nează la rându-i, la gândulcă poa­te exista vre-o lege, divină sau u- mană, care să interzică cuiva feri­cirea. Rezultatul e că se enervează cumplit, începe să vocifereze, are o ieşire violentă faţă de Helen, în plin public; iar la sfârşitul acestei scene, cade leşinat. Efectul opera­ţiei este atunci anihilat. Şi tânărul nepot, redevine bătrânul unchiu.

Când, după zile nenumărate de aşteptare, Helen capătă permisiu­nea să-şi revadă iubitul, — găseşte o veche cunoştinţă, care înviase în locul adoratului. Şi pleacă, plân­gând de durere, de oroare, de un a- mestec de sentimente multe (prin ­tre care, lucru remarcabil, nu fi­gurează in nici cea mai mică mă­sură mila, nici simpatia pentru e- normul omagiu, care a fost drago­stea acelui om pentru ea). Pleacă desperată, cu sinceritatea unui a- nimal, rănit de moarte...

In schimb el e calm. Şi îl vedem

atunci pe Ricardo Cortez (care e un extrem de talentat actor) ju­când în ultimul act, sentimentul a- cela atât de omenesc, care s’ar pu­tea num i: sentimentul papucilor regăsiţi, acel „relief” , acea uşurare, acea tihnă a „home”-ului şi tabie­turilor recăpătate.

Dar..., şi aci este partea intere­santă, asupra căreia vreau să in ­sist puţin:

Sentimentalismul de uşurare, de care' vorbiam — şi pe &are R i­cardo Cortez l-a prins şi l-a expri­mat, — acest sentiment trebuia să

RICARDO CORTEZinterpretul film ulu i „Mefisto"

fi fost adevăratul mare subiect al filmului. D in toată povestea bucă­ţii; numai acest element era impor­tant. Restul erau fleacuri, sforării şi pretexte.

* * *Prin faptul că cinematograful are

asemănări cu structura visului şi a reveriei, îşi poate permite să între­buinţeze detaliile cele mai fantas­tice. îşi poate permite să obţină e- fecte de un mare realism, prin simboluri oricât de ireale.

Legenda lui Fau-st, sau legenda (exact tot atât de legendară) a lui Woronoff, sunt pretexte perfect admisibile, pentru a evoca plastic o situaţie, extrem de dramatică şi de curentă, şi anume: dorul după tinereţea perdută.

Dar cu asta basta. Legenda e pre­text, şi atâta tot trebue să rămână. Acum soseşte rândul realităţilor. E dreptul lor’ de a se exprima. Şi do­rul tinereţii perdute, este o enor­mă realitate, e poate cea mai sgu- duitoare şi mai curentă dintre stă­rile noastre sufleteşti.

CURA INCASA

C u r a in ccssâ25.CC0 c e r t i f ic a te «1« m u 1 tu m i r e

Cum se manifestă acest curios şi banal sentiment?

Cred că manifestările lui, se re­duc la două:

1) O supraestimare a tuturor fleacurilor, legate de ideea tinere­ţii. De pildă: o anumită inflexiune a vocii, o anumită cupă a hainei, faptul de a nu dormi două nopţi, etc., etc. Fiecare din aceste lucruri neînsemnate, capătă deodată o bo­găţie de valori misterioase şi o vra­jă de nedescris.

In filmul „Mefisto” acest proces de redescoperire încântată, a m i­cilor prostii, legate de viaţa tinere­ţii, — acea retrezire a lucrurilor la o însemnătate nouă; bucuria enor­mă de a te pleca iute, pentru a ri­dica o batistă căzută, de a fuma ţi­gară după ţigară, de a săruta, a să­ruta cu adevărat o gură veritabilă de femee autentică, gură roşă, tare, însfârşit aşa cum se fac gu­rile cele adevărate..., toate aceste mici detalii, au fost bănuite de re- gisorii şi actorii filmului. Dar nu­mai bănuite. Avem sentimentul de ciudă, pe care l-am încerca, vă­zând că cineva găseşte o comoară, scoate dintr’însa câteva obiecte, se uită la ele, le bagă în buzunar, ş’apoi trece neglijent mai departe, lăsând restul comorii în părăsire...

2) A doua manifestare a senti­mentului tinereţii perdute, e aceea de care am mai vorbit. Dacă cine­va încearcă să tragă natura pe sfoară, va cheltui întru aceasta, e- forturi atât de colosale, încât mai curând ori mai târziu, va resimţi un dor exact invers: acela de a-şi reintegra propria lui piele. încer­căm o nostalgie cumplită, de a re­deveni noi înşine, de a ne regăsi personalitatea cea autentică. Un mascul sentiment de amor^ pentru veritabil ne cuprinde. Şi când ara aruncat la dracu (la Mefisto dacă preferaţi) toate micile scamatoj'ii prin care încercasem să ne furăm căciula, — ne invadează un senti­ment de uşurare paradiziacă (să nu uitaţi că Faust sfârşeşte totuş în Paradis, pentru că se scârbise de bună voie de tinereţe, de Mar: gareta, de toată lamentabila lui trişerie).

Acest simţimânt de uşurare, R i­cardo Cortez l-a bănuit. Dar l-a bă­nuit doar. L-a şi jucat: dar doar Ta început, doar l-a schiţat.

Iată dece acest film nu-i un film propriu zis bun, — dar e de­parte de a fi propriu zis prost. Este la graniţa dintre eşec şi reu­şită, şi face parte din categoria e- minamente interesantă a filmului ratat.

îm i pare bine că ne-a fost repre­zentat. Căci ne-a oferit clar şi con­cret, — ca un fel de material expe­rimental, al unei adevărate lecţi- uni de „regisură cinematografică teoretică”, — lecţiune care s’ar pu­tea intitula: „cum se ratează un film ". D. I. SUCHIANU

Cu cunoscutul «Inhaator Mondial din Wiesbaden» Germania vindecă garantat: Astma, respiraţia grea, bronşita cronică, gripa, tuşea con­vulsivă, inflamaţia gâtului, amigda- litele, flegmele, catarul taringean, faringean, leziunile vârfurilor pul­monare. Acest aparat introduce ma­terii vindecătoare, dezinfectează pe cale rece, într’un fin fum care trece prin canalele nasale, gură şi gât până ajunge în plămâni. Cereţi prospecte gratis. Adresaţi: Z W E N G E R Str. Tentiţoara No. 10 Bucureşti II

JV

Dr.WANDER8.Co. berna-paristimisoara

CEASORNICE *1 BIJUTERIIIn aur, argint şi platină. Verighetemodestie, cadouri pentru toate oca» ziunile, cea mai efină sursă la

BIJUTERIA ELITEI

CALEA V ICTORIE I No. 14vis*a-vis de SOCEC

A T E L I E R S P E C I A L:: pentru comenzi şi reparatiuni :: Bine asortat In articole de optică

3 A prilie I 'M

A lbum de fetiţă

Tommy pedagogulOMMY pare după nume en­glez. După înfăţişare, lup. Şi este de naţionalitate câi­ne, de religie corcitură de

câine şi lup. Serveşte ca băiat unui proprietar. Şi ca să dovedească că e copil de oameni avuţi, poartă bla­nă. Blana lui Tommy, îi acoperă căitul ca o glugă, obrazul, cu o mas­că de păr, labele cu ghete de pâslă şi n ’are nici un buzunar. Deaceia Tommy n’are unde să-şi ţină banii. Tommy e prieten cu fata chiriaşu-

însă copiii şi pedagogia. Deaceea s’a tocmit ca pedagog al studentei Erna şi o aduce dela şcoală, acasă, luându-i ghiozdanul.

Nu l-ani cunoscut personal pe Tommy, pânăce nu mi-a trimis o fotografie cu dedicaţie semnată prin punere de labă.

îşi face conştiincios datoria şi e plătit cu treizeci de oase de pui, pe lună.

Nu-l latră decât pe factorul pos- tul : nu-i place să răspundă la scri-

HEAUTATEA ILVSTUnl

40.000 lei premiupentru cel m ai bun scenariu

(Marele concurs al „REA L IT Ă Ţ II ILUSTRATEDupă cura am arătat în numărul

nostru trecut, casa „OEB-film“ din Bucureşti, a hotărît turnarea unui film sonor şi vorbitor românesc, al cărui titlu va fi „RAPSODIA ROMANĂ“ şi al cărui scenariu, va fi (furnizat de revista „REALITA­TEA ILUSTRATĂ“.

Pentru acest scop, am deschis un mare concurs, printre scriitorii ro­mâni şi cititorii noştri, pentru al­cătuirea acestui scenariu.

40.000 LEI PREMIU PENTRU CEL MAI BUN SCENABIU

Poate lua par Le la acest concurs, orice scriitor şi cititor al revistei noastre.

Scenariul trebue să reprezinte viaţa românescă (lela [ură, împle­tită cu luxul şi fastul Capitalei şi localurilor sale de noapte, tratând un subiect neexploatat încă în film, fie original, fie lucrat după o piesă de teatru, nuvelă sau roman româ­

nesc. Acţiunea va fi de un dram tism puternic, presărat pe iti, colo, cu sănătosul humor nata românesc.

Manuscrisele vor fi scrise li® şină, pe o singură faţă, şi vor» scene pentru efecte sonore si | logate.

Fiecare trimiţător, va introdu lucrarea sa,,nesemnată, într’i care va purta un „motto“, Acri „motto“ va fi scris pe un al plic, care va conţinea numele adresa autorului, iar ambele vor trimise în al treilea plic, pe ii sa revistei „REALITATEA ILl'S TRATĂ“, strada C. Miile No. 7,el jul II, purtând menţiunea „ci CURSUL DE SCENARII“,

Ultimul termen de lriiSileri,ii| 15 Aprilie 1930.

Toate lucrările vor fi examinat de o comisiune, iar filmul va li «■rut în regia d-lui Jcan Mihă

Despre călătoriile colectiveAu trecut timpurile când se pu­

tea cutreera lumea cu toiagul de pribegie în mână. Faţă de desvol- tarea mijloacelor de locomoţiune actuale, prin multitudinea oferte­lor, prin atracţia' diverselor hote­luri, restaurante, staţiuni "balneare, etc. călătoria a ajuns o ştiinţă se­rioasă şi grea, şi nu e suficient să ai dorinţa de a călători pentru a poseda această ştiinţă.

Dacă vrem ca o excursiune să reuşească, trebue să o construim in întregime şi raţional. Cine-şi va putea permite luxul de a închiria într’un oraş străin pentru o zi în ­treagă un taxi, sau a angaja un gh id ’ personal pentru o săptămână? Cu totul altfel se petrec lucrurile

dacă s’a alcătuit o grupă, i se poate închiria un autocar ij lux, angaja ghizi pricepuţi, i ţine un vargon specia! ,întrekiiilj tot timpul disponibil până la i| tima minută....

Intr’o călătorie colectivă cim mă relativ mică se poate vedeau mult in tr’o săptămână — intr’oi cietate bună şi veselă — decât ir tr’o lună de voiaj individual la voi întâmplării !... C. T. I. organiiea primăvara aceasta 3 călătorii coli tive: la Conslantinopol (17—2a■ prilie), Paris (10—28 Mai) şi Italia (2— 21 Iunie). Informaţii se cer pe adresa Ing.*E. Erdes,B cureşti, Calea Victoriei 168,11 lefon 218/89).

fiind un concentrat a! valorilor nutritive

a le o u ă l e l o r m a l ţ u l u i şi c a c a o

lui, care e studentă în ci. I-a pri­mară.

Studenta se numeşte deocamda­tă Erna Albu, ceteşte basme şi po­lemizează cu mine, verbal, la tele­fon, sau prin scrisori împodobite cu desene. Studenta desenează ca Paul Klee şi ca mine. Numai că nu ne furăm subiectele. Pana mea naşte capete strâmbe, creionul stu­dentei lasă o dâră care seamănă cu un bucătar, un oltean cu cobiliţa şi feiiţe cu rochiţe de tuci.

Tommy nu ştie carte. El nu se

pregăteşte să-şi câştige existenţa : i-o asigură proprietarul. Iubeşte

sori. Intre copii e blând şi vesel. Intre oameni mari, nu vorbeşte. Tommy e orfan de mumă : un au­tomobil i-a călcat un frate. De su­fletul lor împarte banii, pe care îi are.

Dupăce va demisiona din peda­gogie, se va însura cu o căţea lup, ca să-şi dea copiii la şcoala de dre­saj.

Tommy nu poartă ochelari : se teme să nu ajungă ministru.

Nu-i place politica şi dispreţu- eşte finanţele.

IC.1+44444444444444444 • «444 4*«444*444444«4 ««4*« «4 4«

OCHELARI•a «Halal« cala mal bana sa |Aimm la la iax laa l Saalat. ia Binafacara

„AMICII ORBILOR“Mmlltc mpm cJaiim t tM con*»/- ttrfff la e a / ea arat nev«/« .

Paaagiul ImobiliaraUatrarra prin Calea Victoriei **, vts-a-Yla de Terasa Ofefeleşana

P R O S P E C T

SI M OSTRĂ

G R A T U IT Ă

T R I M I T E .

O V O M A L T I N E E S T E U N MIJLOC

DE HRANA N AT U RA L Şl PUTERNIC

care confine toate vitaminele necesare

organismului omenesc 2 — 3 linguriţe de

O V O M A L T IN E luate Zilnic în cafea sau ceai

ajung ca să hrănească nervii şi să îm­

prospăteze energiile corpului.

LUAŢI DECI Z ILN IC OVOMALTINE!

O faceţi pentru consolidarea sănătăţii dv.

DE V Â N ZA RE LA FA RM A C II Şl DRO

GHERI I CU LEI 62, 113

Şl 2 0 8 CU T IA

■ REALITATEA ILUSTRATA3 Aprilie 193t

MARELE CIRC CEZARMemoriile Saimosului clovn internaţional Mik-Mak

Cel din urmă speciacol sau S p loana cu No. 7070

SEVILLA, lăsase bogate amintiri sentimentale întregului perso­nal artistic din trupa „Marelui circ

Cezar". Nu tot atât de bogate a- mintiri lăsase directorului circului, care avusese. în oraşul veşnic în ­florit, una din cele mai proaste chenzine.Norocul era că, spectacolele se

dădeau în impresă, cu gaj fix şi procente din reţete.Gajul era încasat, ce-i drept, re­

gulat. Procentele nu se produceau Insă, nici de frică, în ultimele zile ale celei de-a doua săptămâni din angajament şi aceasta din cauza unei întreprinderi de lupte de tauri. Lucrul nu trebue să mire Pentru o luptă cu tauri, spaniolul îşi vinde şi sufletul.

Cam mâhnit de eşecul suferit, di­rectorul circului a grăbit disloca­rea şi după o serie de popasuri,, prin câteva oraşe, pentru a scoate plata trupei — iată toată lumea grămădită, în trenul special, cu d i­recţia Italia, patria nativă a direc­torului.

După o transbordare la frontiera franceză, (calea ferată spaniolă ca- şi cea rusă nu e construită după tipul european), ciocul trecu Alpii, debarcând la Neapoli.

Fascismul despre care se spune că transformat pe deantregul Ita ­lia, va fi avut grijă şi de Neapoli. Nu ştiu cum, dar n'am putut îm ­părtăşi entuziasmul latin al con­timporanilor literatori, pentru a- cest oraş, bine dăruit, desigur, de natură, dar care nu prea merita —; pe atunci — acel adagiu: „Verii Napoli, poi muori!

Poate să fie vorba şi de am ără­ciunea neplăcerilor îndurate în ce­tatea lazaronilor. Să-i fie îngăduit lui Mik-Mak, de altădată, să fie mai subiectiv decât de obiceiu.

E drept însă că „Verii Napoli“ a fost inventat de fraţii italieni, cari au un dar atât de special de-a se autosugestiona, încât şi azi se gândesc la dobândirea Tunisului, ca fiind o cucerire a vechei Rome— după cum ne asigură Louis Ja- colliot. - - -r-

Golful Neapolului e. netăgăduit, foarte frumos. Nu e însă cel mai frumos din lume.

Oraşul era caracterizat acum

douăzeci de ani. printr’o particula­ritate. S’ar fi spus că „Marele circ Cezar“ venise să joace, în cetatea catolicismului. Fiecare din stradele mai importante aveau câte două, trei biserici, câteva capele şi destu­le mănăstiri. încolo beat de atâta poezie, Neapolul adăpostia o lene entuziastă, uluitoare. Repet, poate să fie amintirea unor resentimente şi dacă cel care a fost Pe vremuri Mik-Mak, ar vedea din nou Neapo­lul, poate că şi-ar schimba năre- rea despre acest oras odinioşră ca­pitala regatului n cărui reeină, a ocrotit pe am iralul Nelson îmnotrl- va Franţei revoluţionare.

MUZICANTUL MISTERIOS

Directorul „Marelui circ Cezar“ era încântat. în tâ i, fiindcă era. ita ­lian şi al doilea, fUndcă-i mergeau treburile bine. Lirele umpleau casa în fiecare seară si toată trupa în­casa suplimente, fiindcă spectacole­le se dădeau zilnic de două ori, după amiază şi seara.

Cu deosebire atrăgea publicul un îndrăcit de clovn muzical angajat la Viena care. după ce trecuse a- proape neobservat toată durata turneului, îşi găsise la Neapoli un succes reaşteptat. E drept că ar ti meritat să aibă succes m ai de mult. fiindcă era în adevăr un fenomen.

Inchipuiţi-vă un muzicant care are în orchestră o droaie de instru­mente. fiind el singur executant. Nu voi afirma că austriacul canta, în acelaş timp cu toate.

Cunoştea, însă, fiecare instru­mente, pian, vioară, violoncel, con­trabas, flugelhorn. clarinet, piculi­nă, flaut, piston.

Pe lângă că cunoştea^ toate ins­trumentele, Mayer. ca cîovn ce era. cânita în tr’o manieră proprie. Vioa­ra o ţinea pe cap, se aşeza în faţa claviaturei cu spatele, ţinea contra­basul deandoaselea. etc. Cât despre repertoriu, odată intrat pe teritoriul lui Umberto I, Mayer se fixase la Verdi pe care-1 interpreta parcă mamă-sa l’ar fi născut pe malurile Tibrului. Acest lucru entuziasmase pe italienii, cari se înebuniau după „La donna e mobile“ cântat cu contrabasul aşezat pe piept, ca o vioară obişnuită.

Mik-Mak se ataşase acestui Ma­yer despre care circulau în trupă o mulţime de poveşti. Bun cunoscă­tor ni literaturii mondiale, stăpân pe engleză, franceză italiană. între­ţinând o convorbire în limba greacă, română sau bulgară —• nici odată nu s’a putut şti exact ce fusese o- mul acesta înainte de a se exhiba. Nu prea prietenos, evita petrecerile.

Singura-i distracţie era săptăm â­na la partidă de pocker, la care luau parte Mik-Mak. căpitanul Ro­bert dresorul elefanţilor şi Sulei- man un turc specialist în stingerea lumânărilor, cu gloanţe de cara­bină.

„BOJE TZARA HVANI'’

Intr'o zi se îmbătă. Se îmbătă ca

un porc.Primise în ajun, o scrisoare, nu

se ştia de unde.Fusese văzut schimbând scrisoa­

r e a dintr'un buzunar în celalt. fără să rupă plicul. Apoi, după o forfo-

teală de vreo jumătate de oră. in trase în furgonul său. trăsese per­deaua şi încuiase uşa.

Nişte jongleuri cari aveau cabine în acelaş furgón, în oare era şi Mayer, susţineau că l-au auzit vor­bind singur, întro limbă pe care n ’o cunoştea nimeni.

La un moment dat, s’a auzit o troznitură de coarde. Uşa se des­chise brusc şi Mayer apăru cu con­trabasul făcut praf. Ochii lui, de obicei atât de blânzi, erau fioroşi. Şi cum câţiva artişti intrigaţi de sgomotuil coardelor plesnite, se a- flau lângă furgón — Mayer şueră printre dinţi:

— Ce s’a întâmplat? Reprezenta­ţie extraordinară? Ochii se fixară în ochii unu i biet grăjdar.

— Ce vrei tu?— Nimic domnule Mayer, tre­

ceam....__ Să nu mai treci! şi gâtul con­

trabasului crăpă fruntea grăjda- rului.

O dâră de sânge şerpui pe obra­zul băiatului care, cam deprins cu astfel de 'atenţiuni, cătă în jos. înă- buşindu-şi un oftat. Mayer coborî treptele furgonului. Si. deodată, luând în braţe, pe grăjdar, începu să4 sărute:

— Iartă^mă, iajrtâ-mă! Sunt o brută! strigă el plângând cu hoho­te. Apoi, deschizându-şi drum prin­tre artiştii încremeniţi, fugi.

După trei ceasuri apăru desfigu­rat, umblând în zigzag. In tr ’o m â ­nă ţinea scrisoarea si în tr’alta o sticlă cu un fel de hidromel, din care bea într’una.

In seara aceia îi fu imposibil lui Mayer să iasă în manej. Ar fi dat peste cap tot spectacolul. De altfel nici nu încercă. După ce rătăci prin grajduri, câteva momente, o luă. împleticindu-se, spre furgonul în care-şi avea domiciliul. A juns pe platformă, ridică m âna dreaptă în sus şi strigă în limba rusă:

— E ziua cea mare! Trăiască re­

voluţia!Spectacolul se dădea în folosul

Crucii Roşii ruseşti Consulul rus era de faţă, instalat într’o lojă. Or­chestra atacase împreună cu corul maloruşilor „Dumnezeu să ocro­tească Pe Tar.'.

— Să-l ocrotească! Ha! Ha! Să.l ocrotească!

Si râsul lu i Mayer răsuna stri­dent în noapte. Anoi. intră în fur­gón şi eşi cu un flttgelhorn. Deoda­tă, ecoul im nului imperial rus fu acoperit de stridenta metalului, care arunca în patru vânturi ac­centele strigătului celor umili:

— Proletari din toată lumea. uni. ţi-vă:

Directorul apăru:— Ce este asta? Mayer! Ai me-

bunit?FlOgelhornul cânta mereu.— Mayer! încetează Mayer! E

destul de rău că te-ai îmbătat, Dar dacă ai făcut-o, asta nu însemnea­ză că trebuie să cânţi Internaţiona­la tocmai când avem vizita consu­

lulu i rus.— Directore! Vezi-ţi de animalele

tale! Eu cânt ce-mi place. Poti face şi d-ta acelaş lucru. Pentru mine azi e o zi mare.

Şi Internaţionala sfârşindu-ae. Mayer in tră tn, furgón.

SPIOANAA doua zi, pe la 8 dimineaţa, ci­

neva se silia din răsputeri să m i trezească.

Era Nadia. Cum dela Sevilla.^ ru­soaica evita să stea de vorbă cu mine, m ă m inunai.

— Ce, Nadia? Ai visat ceva agrea­bil astă-noapte.

— Nu e vreme de glumă Mik- Mak. Mayer a plecat.

— Să-l ia dracu. Pentru asta nu mă laşi să dorm?

— A plecat f i Suleiman!— Să fie sănătoşi! Când se vor

întoarce, nu uita să le transmiţi salutări din parte-mi.

— Mik-Mak! Mayer nu e Mayer şi Suleiman nu e Suleiman!

— Nici Nadia nu e Nadia. ci • nebună!

— Pentru numele lui Dumnezeu. Mik-Mak, nu e vreme de glumfi. Anunţă imediat carabinierii.

— Ce să anunţ?— Că cei; doi artişti au fugit.Ei sunt Markievici şi Sdrenow

doi terorişti ruşi, urmăriţi la „noi“ de Ohrană*

— Nu eu îi voi denunţa Nadia. La noi în ţara românească şi alţii din ţara ia au fost adăpostiţi, atunci când Ohrana le des tin a i

. drumul minelor de plumb din Si­beria.

— Numai că de astădată dacă Markievici şi Sdrenow nu sunt tm. piedicati, viata consulului rus e în primejdie. Stii că şi astăseară vin* la spectacol.

— Nadia! Tartă-mă! Unul din noi doi e nebun.

Ce consul rus? Ce primejdie? C« Ohrană? Ce terorişti? Ce diavol te-a îndemnat astă noapte să-mi înşiri basme dis de dimineaţă?

Ori îmi vorbeşti lămurit, ori pleacă să-i faci vizită contelui Orsi. care se spune că-ţi este foarte sim­patic.

— Nu e vorba aci de contele Orsi ci de o crimă, care poate să pro­voace încurcături diplomatice Ita­liei.

Spunând aceste cuvinte, figura Nadiei lu ă o înfăţişare pe care nu i-o cunoşteam Femeia aceasta nu era numai o balerină o specialis­tă în ale dragostei. Cuprins de bă- nueli, m ’am ridicat:

— Nadia! Vorbeşte!— Noi ruşii, Mik-Mak, avem

(Continuare In pag. 16)

13

S Aprilie 1999

EVENIMENTELE Sif

La cununia (ii: vânzătorului de ţ parizian Robul lt atât mireasa, cal», nişourele de cmc fost partale pe 3 clete.

i Aprilie l (J30

Balfour, cunoscutul om de stat Mâini conservator, a murit săp- Londra.¡na Maria şi Principesa Ileana, ;giptene iela Luxor.

F iii lui Mussolini, Bruno şi Vittorio, asistând la o vânătoare de vulpi, organizată săptămânile trecute lângă Rama.

Stânga: La congresul „Sfatului Negustoresc”, o- ratorii şi-au ţinut dis­cursurile din balconul se­diului, in pasagiul ,,Imobi­liara".

Acum câtva timp, a avut loc în Capitală, o mare demon­straţie religioasă catolică; scopul acestei manifestaţii, a fost un protest contra samavolniciilor antireligioase din Rusia sovietică.

(Urmare din pag. 13-a)

m ai totdeauna două vieţi. Una a noastră şi alta a tuturor. Mayer şi Suleim an, am ândo i studenţi la Pe- tersbum , au fost p rinş i făcând par­te dintFlo conspiraţie teroristă, ca­re avea ca scop suprim area vieţii guvernatorulu i oraşului. Arestaţi au izbutit să fu g ă din închisoare şi cum tot studentul rus e un artist în felul lu i M arkievici a putut de­veni Mayer si Sdrenow, Sule im an. Procurarea paşapoartelor false n ’a fost lucru tocmai greu.

Aseară M arkievici sau Mayer — a p r im it o scrisoare d in Peters- burg. O scrisoare cu cheie. In ea se spunea că soţia lu i a fost ares­tată, după fuga lu i în Germ ania şi găsindu-se dovezi suficiente de vi­novăţie îm potriva ei, a fost îm ­

puşcată.In scrisoare se mai arăta că o.

mul Ohranei care procurase dovezi­le, a fost trimis în străinătate, ca şef al spionajului politic rus.

Astă noapte am prim it şi eu o te­legram ă din Petrograd, în care m i se anunţa să ia u contact cu acest şef al sp iona ju lu i care aci face pe

consului rus.— Pentru ce să iei contact cu a-

cest spion?— Fiindcă... Fiindcă noi ruşn a.-

vcm, cum ti-am spus, două vieţi.— Nu Nadia! F iindcă tu eşti

spioana Ohranei. Eşti trimeasă să-ţi t râd''zi fraţii şi surorile. Poate că m u lţi cari au m urit în ştreang, îţi datorează osânda ţie. Poate că în Siberia se găsesc victime de-ale tale. Terorişti aceşti oameni! Iîa id a de! V izionari! U n pic de libertate pentru poporul tău u m ilit de Ţa- ruil vostru, de guvernatorii voştri, de Ohrana voastră!

— Dumnezeu să ocxotească veŢ a r!__ strigă frum oasa ba lerină şiochii stră luciau misterios.

— Dumnezeu să te ocrotească pe

tine Nadia. .Nu eu voi fi acela care voi de­

nunţa pe aceşti nenorociţi.

TRAGEDIA UNOR SUFLETE

— Şi bine ai face Mik-Mak! se auzi o voce. Nu ştiu neamul tău şi

3 Aprilie 1930

nici nu vreau să*l ştiu. Noi ăştia nu aparţinem neamurilor, ci ome-Yiirei!

Eră Mayer, oare intrase împreu­nă cu Suleiman.

Nadia scoase un strigăt degroază.

Suleiman îşi ridică braţele. Mai- nile-i alunecaseră în jurul gâtuluifemeii. „ ,

— Mik-Mak! rosti el, lasă-mă să ucid o viperă. N'are femenin decât capul Cincisprezece colegi de-ai noştri au fost condamnaţi, din pri­cina ei. Nadia e spioana cu No. 7070 afiliată secţiunei a treia ru­seşti. Ea colindă Europă să-şi re­colteze noui victime. Este adevărat tot ce-a spus ea şi tocmai din pri­cina asta trebue să moară.

Am voit să asvârlim în aer tră­sura guvernatorului din Peters- burg fiindcă femeia, asta, fiind co­legă cu sora mea, o denunţase ca făcând parte dintro grupare tero­ristă, grupare pe care o formase ea, spioana.

Sora mea s’a spânzurat în închi­soare .

Trebue ucisă, fiindcă altfel u- cide!

— Am fost cel mai bun student din Petersburg şi cel mai bun elev al Conservatorului de muzică — interveni Mayer Markievici. Nadia învăţa Academia de coreografie. Ne-am iubit, O iubeşte oricine o vede. Când a ştiut tot ce privia via­ţa mea şi a lor mei — m ’a denun­ţat guvernatorului, care o iubia de- asemenea. Lasă-ne s'o ucidem. Des­tinele să se împlinească!

Nu se vor împlini! strigă ru­soaica, care folosindu-se de emoţiu- nea ce ne cuprinsese pe toţi reuşise să se strecoare afară.

Suleiman trase un foc de revol ver. M inunat ţintaş, ar fi ucis-o dacă, în acea clipă un palefrenier n ’ar fi trecut cu calul la adăpat. Glonţul nimeri în capul anim alu­lui, care căzu trăznit.

ULTIMUL SPECTACOL

Seara, circul fu caşi ocupat d* carabinier.

Institut de Aplicaţii d e f f e n n eîn toate nuanţele de henne veri­tabil. Se reface orice păr stricat de orice altfel de tincturi. Tuns, coafat, manicură cu preturi modeste, personal select la dispoziţie. Aplicaţiile se execută — numai de patroană

Matiida Arpad AiureaStrada Barîsu C a la r jiu No. 15

(colt cu Calea Victoriei No. 129)

CITIŢI

ALMANACHUL„REALITATEA ILUSTRATA-

O adevărată enciclopedie. Frumos ilustrată şi frumos tipărită.

101 artişti de cinema, cu adresele lor; toate canditatele la concursul de frumuseţe al „Realităţii Ilustrate; grafologie, cum se ghiceşte în palmă; cum se ghiceşte în cărţi; mic tratat de cosmetică; cum să ne îngrăşăm şi cum să slăb m ; bucăţi humoristice şi literare; jocuri intelectual», etc.

PREŢUL 60 LEI .........................................................

Directorul primise o adresă din partea poliţiei italiene, în care se arăta că având informatiuni în le­gătură cu pregătirea unui atentat, de către artişti terorişti ruşi, circul urma să fie păzit. A doua zi urma să se facă ancheta şi eventual să se ia măsurile de rigoare, verificându- se identitatea fiecărui artist.

M-am repezit în carabina Na- diei. Malorusa se farda, casi când absolut nim ic nu se întâmplase de dimineaţă!

— Tinde sunt Mayer şi Suleiman. am strigat._

— Nu ştiu.— Ştii, Nadia. l-ai denunţat poli­

tiei. Au fost arestaţi? Nu-i văd aci. Ce caută toată politia?

— Sper că nu pe mine! răspunse Nadia nepăsătoare.

Dori am în acea clipă să fiu aiurea.

In Tombuctu, Bombay, San- Franeişco. — oriunde; numai la spectacolul ce se pregătea ■— nu. Era limnede că fierbea ceva în aer. Ceva care trebuia să explodeze ori cât de întinsă ar fi fost raza.

S; fatalitatea, pornită la drum. nu se mai putea onrl.

Douăzeci de. palefrenierî în livrele de gală apărurii în manei Au In ­trat în fruntea trunei. Muzica cân­ta Bersaglierii“. Pe atunci nu s- vorbia de ..Giovinezza“.

Tntreasra echitatie făcu ocolul maneiului. montată ne cele , mai frumoase exemplare, ale rasei ca- valine. Clovnii închideau parada, cu strâmbăturile lor.

Deodată răsunară patru focuri de revolver. In aceeaş clipă, ţipete îngrozitoare străbătură circul. Lu­mea se îmbulzea, spre ieşiri, cu­prinsă de panică. Un glas vibrător se auzi de sus. Sub cupolă se afla instalat un om care striga:

— Spectacolul urmează. S'a îm ­plinit ce era scris. Cei ce ucid. tre- buesc ucişi!

Colonelul rus, soţia sa şi doi co­pii fuseseră loviţi în cap, de cele patru focuri de revolver. Un medic se repezi într’ajutqr.

IIEAUTATEA ILtJSTRM

— E inutil! strigă vocea. Eu «ii greşesc nici odată, tinta.

„Suleiman“ executase ultimul „număr" din viata sa.

MOARTEA LUI MIK-MAK

Urmarea?Urmarea e sfârşitul carierii Iul

Mik-Mak.Chiar în acea seară, Nadia n'i

mai venit între tovarăşii săi.

După o săptămână fiecare artls1 prim i câte o invitaţie, care amin ţa căsătoria frumoasei balerini spioana Ohranei, cu bogatul, foarti bogatul conte Orsi.

Mik-Mak prim i si el invitaţi! 1 tocmai când privi melancolic la ul | tima liră pe care o avea în bun ; nar

Nu-şi smulse părul de disperare

nu muşcă pe nimeni şi nu-şi t »

niici un gilonte. A privit invitaţii

şi lira 8i trase concluzia 0& toati

au un sfârşit pe lume-i asta.

Posto două săntămâni Nadia d(

venia doamna contesă C.orsi, per

soană făcând parte din înalta noi)!

lime italiană si prohab” rîimilnto

spioana Ohranei ruseşti.

A doua zi după ceremonie, MU Mak primi încă o invitaţie. Sin > ranţa italianil îl socofia ..indezlrt b il“ si-l noflia peste graniţele rep lui ITmberto.

Citind invitaţia Mik-Mak tntrf zări figura zâmbitoare a Nadie Era anta să nur chiar vrintom că Doamna Contesă. binevoise i se ocupe de soarta sa.

Oamenii cari te incomodeazS I dai la o parte. Şi astfel Miik-M» fu trecut peste graniţă.

Saltinbcţncuil era mort.

„Omul cum se cade“ intra ca vi gabond în ţara, pe care o p&rîsli printr’o glumă a soartei.

Si redevenit „ca toţi oamenii", ti cepu cu o prostie: se însură,

S F Â R Ş I T

Un Tratament complet pentru Piele

este întrebuinţarea unită a Cremei, a Pudrei

şi a Săpunului Simon, care fixează tinereţea

pe faţa femeilor.

CRÈM E SIMONP A R IS

Aparat cinem atograficD £ CASA, M IŞ C Ă T O R

Cea mai frumoasă şi instructivă distracţie cu care st poate proecta cinematogiaf în casă reprezentând iilme obişnuite vederi, comedii, lucruri instructive etc.

Modul de funcţionare este simplu şi poate fi pus în mişcare de oricine şi ori unde.

PREŢ DE RECLAMAca 1 film m işcător şi 3 filme * « x « o «

tablouri şi explicaţie " * * Filme separate cu L e i: 8, 25 şi 45 bucat?

Adiesaţi imediat comenzile la depozitul

K E S T E N B A N D^ S tr . Ş e la r i N o . 9 B U C U R E Ş T I, I

Expediem tu toati ţara centra rambwrs imediat la primirea comenzii, firi aconto I

Acesta este adevăratul ANTIOOB PÄ R FÄIIc u r e n u m e m o n d ia l

care stârpeşte definitiv B ă t ă t u r i l eFiecare tub are inscripţia: Fabricant H E N R Y GOHRS

16

REALITATEA ILUSTRATA S Aprilie 1930

Şi D-zeu împietri in ima Faraonului şi el nu-i ascultă; aşa cum Domnul spus-a lui Moise.

Aşa spune cunoscuta versiune bibiică, a scoaterii Evreilor din cap­tivitatea Egiptului, de către Moise.

Şi ială că însăş inima luată din mumia Faraonului Menephtah, care sc bănueşte a fi stăpânit în epoca Exodului, vine acum să confirme adevărul biblic. După părerea savanţilor se crede că inima ar fi fost împietrită, pe când Faraonul era în viaţă, prin depozitarea unor com puşi ai calciului.

Ceeace e mai mult decât o coincidenţă de cuvinte, distinsul fizio- lof» Englez Lord Berkeley Moynihan declară, intr’o recentă conferinţă

pietrită şi ne mai lărgindu-se, în raport cu bătăile inimei, ceeace e una din marile ei funcţiuni, prin care regulează presiunea sângelui şi de­termină o circulaţie alterată a fluidului Vital, prin corp şi creier, desigur că trebue să fi avut repercusiuni asupra creerului: Fa­raonul trebue să fi avut un spirit rigid şi obtuz, — e verdictul medi- cinei moderne, — lipsă de entuziasm, o pronunţată tendinţă de opu­nere la orice inovaţie şi tendinţă de-a împiedica orice întreprindere, lucru care reese şi din povestirea biblică.

împietrirea inimei, pomenită în cartea Exodului e doar laturea morală a împietrirei fizice, care pusese stăpânire pe arterele Farao­nului. |

Urmând exemplul Lordului Moynihan, un alt dis­tins profesor, anume G. Elliot Smith, care a făcut in ­tense cercetări asupra mumiilor, a expus pentru pri­ma dată în public, modul în care s’a găsit şi studiat această faimoasă inimă.

La descoperirea mumiei Faraonului Menephtah s’au constatat două fapte neobicinuite şi anume: cor­pul era încrustat cu sare de mare.

Egiptologul Gaston Maspero, găsi în acest fapt o confirmare a povestei că Faraonul s’ar fi înecat în Marea Roşie, după cum pretinde biblia, fără a o a- firma însă precis.

Se crede însă mai curând că această sare era în­trebuinţată de Egipteni, la îmbălsămare.

A doua descoperire a profesorului Smith a fost şi mai importantă, căci a putut observa toc­mai straturile calcaroase depozitate pe ar-

, tera aortă, ceeace indică împietrirea in im ii şi poate cauza bolii şi a morţii Faraonului Menephtah, a cărui scurtă domnie se pare că ar fi avut loc între 1234 şi 1225 a. Chr.

Unul din misterele Egiptologiei e acela că din inscripţiile acestui popor fie pe per­

gamente, fie săpate în pietrele monu­mentale, nu reese că Israeliţii ar fi fost în Egipt, sau că ar fi scăpat de acolo, Moise e un nume egiptean frec­vent. Istoria biblică a exodului mai poartă şi alte semne, modificate, ale obiceiurilor din acel timp. Nu există însă nici o menţiune egipteană, asu­pra acestui eveniment.

E totuş o controversă asupra Farao­nului care a stăpânit în epoca Exo­dului. Dr. II. R. Hali, dela muzeul britanic, crede că exodul a avut loc cu câteva secole înaintea Faraonului Menephtah, căci pe un monument din timpul domniei sale chiar, se pome­neşte de un popor numit, după cât se pare, Israel, şi de cucerirea Palestinei

şi a Feniciei de azi.

Dacă Israeliţii erau în Palestina, supuşi de Menephtah, întreabă dr. Hali, cum puteau să-şi părăsească Egiptul, în acest scurt răstimp, al domniei sale?

Unii cari susţin că Menephtah a fost Faraon în epoca Exodului răspund că e posibil ca o altă ramură a rasei Israelite să fi fost în Pa­lestina, în timp c& fraţii lui Iosef se aflau în Egipt şi că exodul ar fi avut loc, după părerea multor teologi, din alte cauze şi numai de că­tre o m ică parte d in triburile evreeşti.

Altfel, n ’ar fi nici un conflict între prezen­ţa celor câţiva Israeliţi în Palestina, supuşi de Menephtah şi sclavia altui trib de Evrei în Egipt, sclavie din care i-a ,scos Moise.

Nu de mult, un alt profesor englez sugeră o altă dată a Exodului şi un alt Faraon cinci ani după data ştiută îşi mai mult de zece ani după moartea lui Menehptah. Dr. Blackmann bazează această aserţiune pe un vechiu perga­ment, care se crede a fi fost scris în epoca lui Sethos al II-lea între 1210— 1205 a. Chr.

Papirusul e un act de acuzare, în care se vorbeşte de nelegiuirile unui anume Pe-Neby, dibaciu lucrător în cim itirul regal de lângă Thebes unde se înmormântau regii.

Pictură de J. James Tissot reprezentând pe Moise, în­soţit de Aaron im plorând Faraonului eliberarea Evreilor.

Dreapta: Partea superioară a mumiei lui Menephtah, Furatului Kxodului.

Mijloc: Statua lui Menephtah in granit cenuşiu, găsită in templul său din Thebes.

Jos: Inima unei mum ii egiptene, în mărime naturală.

ţinută la Leeds, Anglia, asupra in im ii Farao­nului, că boala indicată de aceste sedimente solide de calciu ar fi avut efecte şi asupra spiritului său, astfel încât era de aşteptat ca acest monarch să aibă atitudinea cunoscută faţă de Israeliţi.

Marea arteră ce porneşte din partea de sus a inimii, formând un arc din care se ramifică arterele ce alimentează capul şi celelalte părţi ale corpului, poartă semne distincte ale mala­diei numită atheroma, boală bine cunoscută şi având o varietate care se manifestă prin împietrirea arterelor. Săruri de calciu s’au depozitat pe pereţii interiori ai acestei ar­tere, spune distinsul chirurg, astfel încât vasele sanguine şi-au pierdut elasticitatea, împiedecând circulaţia sângelui.

Această afecţiune arterială trebue să fi avut importante influenţe asupra vieţii monarehului.

S'au analizat la microscop în secţiuni subţiri şi transparente, spune Lord Moyni­han, ţesuturile acestei in im i vechi, de peste3 inii de ani şi s’au comparat cu secţiuni similare din inima unui om mort de aceiaş boală, în zilele noastre. Specimenele se a- seamănă atât de bine, încât nu le poţi deo­sebi.

Fără îndoială* nici un medic din timpul Faraonului Menephtah n’a ştiut ce era cu regele, nici n’a bănuit că in ima sa împie­trise şi la propriu şi la figurat. Iată însă că ştiinţa zilelor noastre întorcându-se cu 30 de secole, dă diagnoza.

Artera, din apropierea inimei fiind îm ­

Un ¡punct în favoarea sa şi care e de mare importanţă, în ce prive­şte confirmarea istoriei biblice de către inscripţiile egiptene, e nu­mele unuia din apărătorii lu i Pe- Neby, care se numea „Mose”.

Dr. Blackman sugerează că se poate să fi fost chiar Moise. El a- pare ca apărător al acestui sărman lipsit de prieteni şi pare învestit cu ceeace am numi mari puteri politice şi judiciare. După ce Pe- Neby fusese condamnat de un ju ­decător, care, — după cum se ci­teşte printre rânduri, — nu fusese absolut imparţial, Moise apăru, re- • vizui procesul, destitui pe magis­trat şi după cât se pare eliberă pe acuzat.

Dacă cele de mai sus sunt adevă­rate, acesta ar fi singurul document ce pomeneşte de Moise.

Iosef e un alt erou biblic al că­rui nume n’a fost găsit în mod clar până acum, în vechile inscripţii Egiptene.

Istoria lui Iosef corespunde cu împrejurările şi caracterele tim­pului şi ale locului.

S Aprilie <93li

Una din cele mai rezonabile a- dică şi se lasă, sub influenta ciclu-plicări ale învăţăturii primite de- lu i solar, ce durează între unspre-la preoţii egipteni a fost prezice- zece şi doisprezece ani.rea celor şapte ani de belşug, ur- In tr’o perioadă de cinci, şase

îmbălsămarea Ia egipteni

maţi de şapte ani de foamete. A- sau şapte ani, timpul variind foarte ceasta ei a o prezicere, — spun sa- puţin din decenii în decenii, apele vanjii moderni — pe care orice N ilului se ridică şi Egiptul trece învăţat inteligent ar fi putut-o face prin tr’o perioadă de belşug. In pe­

rioada următoare, cam de aceiaşobservând că apele Nilului se ri-

HEAL1TATEA ILLSTllAîh

durată apele scad şi ţinuiul trece prin timpuri mai grele.

învăţaţii Egiptului din acel timp erau mai cu seamă preoţii, în tem­ple, şi dacă ar fi să credem biblia, Iosef primise o mare parte din în­văţătura lor. Era deci natural, să cunoască ciclul Nilului şi fiind in­teligent şi curagios să poate face acea prezicere.

Pentru profesorii moderni, prin­cipala probă că istoria biblică a luat naştere în ţinuturile pomenile mai ales în Egipt, Chaldeea şi Pa­lestina, e faptul că multe detalii corespund cu lumea şi condiţiuni- le acelor timpuri.

Nu e de aşteptat ca numele şi datele bibliei să fie absolut exacte. Asta nu se întâmplă nici în cursu­rile moderne de istorie; mai puţin o putem pretinde unei cărţi, ce s'a scris cu mii de ani înainte de in­venţia tiparului.

Ştiinţa confirmă cu fiecare zi a cercetărilor moderne că biblia co­respunde unor fapte istorice.

Cu fiecare răsuflarene pot intra în gură şi gâtlej, mi­

crobi producători de boală.

Pastilele de

rantiavinpreîntâmpină primejdia molipsirii,

nimicind germenii vătămători ai tu-

»d.A ...

Z B Â R C IT U R 1LEde pe faţă dispar In 5 minute Cu noua d scoperie vieneză cosmeticul L IC H ID , D IM " Se găseşte la farma* cii, droguerii, parfumerii, coaforii şi la Farmacia Tărnăuceanu Griviţei 81, Droguería Arsenescu Victoriei 12S, Droguería A lexandriu Str. 13 Sep* (embrie No. 207, Depozitul oficial al Droguiştiior Principatele Unite K, — — Bucureşti. —

Un ilacon 100 lei, plus 35 le iporio se e xpediază acolo onde nn se

năşeşte t-

Vinde Covoare veritabile garantate

1800 metrul. Expoziţia permanentă

de Covoare Orientale şi Naţionale

C a l e a V i c t o r i e i 4 4(Pasagiul Majestic Comedia)

INSTITUTUL Df INFDUIIlMIM|

DORTHEIMER I “¿y*™?”)

NU AVEŢI BAN!?' k ' CEREŢI CATALOGUL GRATUIT

„ R o d u l”BUCUREŞTI 4.CÂIÂRAŞIL0R.89.

H *f( «« « H H • I

Adio păr a lb ! Adio băirănefe I

„INSTANTANEE“este regele vopselelor pentru colorat părul In

nuanţele dorite. Fl*c. Lei 100. De vânzare la Dro,

guerii. Farmacii Partumerii, Coafori.

Depozft Barasch, Sfr. R ega lă 9, Bucureşti, I

18

RELIT AT EA I L i ST HAT A 3 Apr Hit 1930

Sfaturi p en tru fru m u s e ţe c in e v re a s i se m ă r ite ?Pustiu. Nu ştiu, puştiule. Descurajatei. Vai ! Ce scrisoare

■ lungă! Dar am citit cu răbdare to­tul. Sunt convinsă că exagerezi. Te sugestionezi singură Nu cred să ai atâtea cerculeţe pe obraz. Nu se mai poartă nici la rochii, dar pe obraz! Utilizează: Aburi fierbinţi, ghiaţă, pulverizări cu apă rece, apă de tărîţe de grâu 200 gr. Tărâţe de grâu fierte bine la un litru de apă de ploaie. Apoi crema Sulfat de zinc 1 gr. Alumen crud 1 gr. Ulei de roze 1 gr. Lanoline 10 gr. Vase­lină 10 gr.

Gellutza. Nu mai utilizaţi atâta glicerină. Este dăunătoare. Utilizaţi o cremă oarecare. încercaţi: Ceară albă 30 gr. Miere curată 15 gr. apă de roze 12 gr. Ulei de migdale 60 gr.Miss Capitala. Mulţumesc pentru

mulţumiri. Eşti adorabilă. Da, ur­mează cu aceiaş cremă.Minţi Stelian. „Mon Sistem“ de

Profesor Miiller.0 târgovişteancă. In nici un caz

nu mai scoateţi punctele negre cu acul. E periculos şi nefolositor._U- tilizaţi seara cu vată. Resorcină 2 gr. Sulf. pp. 1 gr. glicerină 20 gr. Apă de rosae 50 gr. Alcool 50 gr. Apoi crema: Ac salicilic 1 gr. Men- thol 0,50. Zinc oxidat 5 gr. Vase­lină Lanolină în 20 gr. Ichtiol 1 gr. Hg. pp. alb. 2 gr. Luaţi intern Depurativ Richelet.

Zoica. Pentru tenul Dv. uscat şi cu porii deschişi, utilizaţi: Acet a- romat; 100 gr. Amoniac, 1 gr. gli­cerina; 20 gr. Apă de rosae; 50 gr. apoi crema Laura No. 1.

Paulina. Curios! Ai avut tenul curat şi păr frumos, până când ai văzut la cinema, pe Maria Paudjer şi acum vrei să fii blondă şi albă? ! Să încercăm dar, să devenim şi noi ca Maria Paudler. Pentru a a- vea un păr blond vei face următoa­rele soluţii: Pulvere de rhevent 50 gr„ fiert bine la 500 gr. apă. Pe de altă parte coji de ceapă roşie 50 gr. fierte, în 500 gr. apă. Ames­tecaţi ambele soluţii într’o sticlă, după filtrare. Cu aceastăapă, veţi unge părul la 2 zile odată, regulat. Pentru ten; crema: Ulei de migda­le 50 gr. Ceară albă 10 gr. Cetacum 10 gr. T-ra benzol 1 gr. apă de ro­se 20 gr.

Miss Universe. Produsele de fru­museţe ale d-nei dr. Payot sunt foarte bune. Le găsiţi in strada Vasile Lascăr No. 9. Sunt mulţum i­tă că am putut să vă dau adresa produselor de care mă întrebaţi.

Aurica lui Hary. In nici un caz, săpunul nu este recomandabil pen­tru tenul dv. uscat. Vă, recomand răspunsul Zoicăi din revistă.

Eleonora lipea. De sigur, doam­nă, că in cazul tenului dv. gras, rer ţeta nu e bună. Vă recomand alt­ceva. Extr. hamamelis 5 gr. apă laurocerasi 50 gr. Apă de rosae 50 gr. glicerină 20 gr. Alcool 50 gr. Receta pentru vin de China: 50 gr. Cortex China rubr.; lăsaţi să

stea 10 zile în Alcool 100 gr. Apoi amestecaţi la un litru vin negru bun, soluţia după filtrare. Puneţi 100 gr. Syrop simplu şi Extr. Kola şi Coca în 20 gr. T-ra Nux Vomica 5 gr. Veţi lua 2 linguri pe zi la masă.

Nenorocita M. Sunt convinsă că vă voi fi de folos. Mai întâi intern contra desgustătoarelor coşuri, un mic regim: alcoolurile oprite, ca şi sărăturile, piperul, acriturile. Veţi lua Lactobyl, două pastile seara. Veţi lua după fiecare masă, câte un bulin: Sulf. pp 0,25 Na bicarb. 0,25. Extern: Veţi şterge obrazul în fiecare seară cu vată şi eu: Ac. salicilic 1 gr. Resorcină 2 gr. Ae- ther 50 gr. Alcool 100 gr. Apă de rose 50 gr. glicerină 20 gr. In ur­mă crema: Zinc oxid 5 gr. Derma­tol 1 gr. Hg. pp. alb 2 gr. Lanolină, Vaselină în 20 gr. Ichtiol 1 gr. D i­mineaţa veţi spăla obrazul cu o pe­rie foarte moale şi cu apă caldă şi săpun de borax. N ici un fel de cremă. O pudră bună şi atât. Co­municaţi-mi rezultatul, după 2 săp­tămâni.

Almanasunda. Cumpăraţi cartea „Mon Systeme” de profesor dr. Miiller, o carte pentru gimnastică. V’ar folosi şi masagiile şi băile fer- binţi.

Marilena. Pentru prima întreba­re, nu există tratament. Probabil osul Dv., e desvoltat. Pentru între­barea cu No. 2, vă recomand solu­ţia Labouraud la 3 seri odată. Nici un fel de cremă.

Lucreţia Săndulescu. Sunteţi pro­babil limfatică. Veţi căuta să nu obosiţi ochii, citind în pat. Seara veţi face o baie ochilor, cu soluţie de Ac. boric în care aţi picat câţi­va stropi de Colyr. Baia o veţi face cu un pahar special de ochi. Luaţi sirop iodotanic, două linguri pe zi.

Un desnădăjduit. Nu trebue să disperaţi pentru nişte pistrui. Veti încerca Ac. salicilic 1 gr. Ac. benz0,50 Kali iodat 2 gr. Lanolină Va­selină în 20 gr.

Valy supărata. E foarte greu, doamnă, să vă indic, ce fel de gim­nastică să faceţi. Nu pot să vă dau decât adresa unei profesoare. P-na Sybille Maison des Frangais, I'iaţa Lahovary. Pentru petele ro­şii, ce le aveţi pe obraz: Adrena­lină 0,10. Ung. emoliens 15 gr. Ris- muth sbutr. 2 gr. Ulei de rosae 5 picături.

O cititoare deziluzionată. O baie caldă săptămânal, în care aţii pus câteva linguri de amoniac. Veţi lua intern Depurativ Richelet.

O cititoare amărită. Nu este v i­novat mariajul, că vă creşte Dv. păr pe obraz. Vaselina şi glicero- latul de amidon nu sunt recoman­dabile pentru ten. Nici săpunul seara şi dimineaţa. Vă recomand crema: Cetaoeum 10 gr. Ceară allbă 10 gr. Ulei de migdale 50 gr. T-ra benzol 1 gr. apă de rose 20 gr.

LAURA

încercaţi următoarele 6 puncte, cari vă vor asigura cel mai desăvârşit succcs

O femeie se mărită cu un mi­lionar. altă găseşte un bărbat

bun şi mai câştigă un pre­miu de lO.ObO de Franci.Reîntinerind pielea şi tenul, — această

nouă descoperire datorită somii&ţilor me­dicale — s’a dat pucinţa m iilor de femei de a-ş,i găsi un bărbat bun.

1

In chestiuni ds in imă un bărbat nu se lasă condus de raţiune. Un ten frumos, o piele catifelată, fragedă şi fină, cântăresc mai mult decât o în­treagă cultură universitară.

2 Contrariu de ceiace se crede în ge­neral, s’a dovedit îndeajuns, că ri­durile, un ten ofilit, m uşchii v lăguiţi ai feţei şi alte defectuozităţi ale te­nulu i, nu se datoresc vârstei şi

nici intemperiilor, ci num a i subalimenta- ţiun ii pielu.

3 Som ităţile medicale au demonstrat de altfel, că pielea se poate hrăn i — ceiace înseamnă-, că ea poate absorbi anum ite alimente special preparate

cari sunt im ediat transformat« în celule şi ţesuturi vii.

*

4 Noi vă ga> antăm contra 100.000 de

franci, că Crema Tokalon, veritabi Iul aliment pentru piele, conţine e lementéle cele mai nutritive şi spe cial preparate (cremă proaspătă şi

uleiu de măsline predigerate, extracte ve­getale emuIziom,te, etc.) cari, după afirma- ţiunea marilor specialişti de frumuseţe,3unt absolut necesare pielii pentru con servar&a tinereţii, frăgezim ii şi ferm ităţii sale, — împiedicând cu totul apariţia or' cărui rid.

51* emeile de 40 de ani, oot de acu ir încolo să pară de 30 de ani şi să ob ţină un ten care ar putea provocó invidia tutulor tinerilor fete, — îr timp ce fetele tinere pot să-şi in

tensifice într’un fel tu totul surprinzăto'■ rumuseţea şi frăgezimea carnaţiunii lor

5 întrebuinţaţi deci crema Tokalon

veritabilul aliment pentru piele în fiecare seară înainte de culcare; este singurul aliment dermic garantat contra 100.000 de franci şi care este

recomandat cu toată căldura de un pro­fesor de meciicină din Viena.

Crema Tokalon se prepară In 2 feluri : una absolut negrasă şi aJta puţin grasă; ambele conţin însă cele mai preţioase ingrediente cari con- ribuie la reîntinerire şi înfrumuseţare tenului oricărei femei. Crema To- •alon este preparată de către Compania „TOKALON“ Paris, 7. rue Auber, 7.

ECOMANDAM ş i în t r e b u in ţ a r e a s ă p u h u l u i d e f r u m u s e ţ e

„TOKALON“

NOTA. — Crema Tokalon se vinde in borcane obişnuite la preţul de Lei 80.— borcanul, — sau în boroane duble, conţinând îrdoita cantitat« a celor obişnuite la preţul de Lei 120.— borcanul. Un săpun de Frumuseţe costă Lei 40.— buGata. Toate aceste produse se găsesc pretutindeni şl la PARFUMERIA ELITEI, Bucureşti, calea Victoriei Nt. 39.

a NU MAI CADE PÂ R U L...3U

2â

»*■«I0>

se vindecă, creşte, dispare mătreaţa, etc., tratându-1 cu noul, unicul şi minunatul preparat Fanor, com d u s din 2 formule succesive ino. 1 şi 2 ambele Lei 25j. Efect si­gur. Expediem la cerere con­tra ramburs, cu instrucţiuni

„F A N O R“ Bucureşti, I Calea Moşilor No. 25, Etaj I

F A B R I C A D E P Ă L Ă R I I ŞI S A L O N U L D E M O D E

iiJMALVYBucureşti, Str. Lipscani, 71Etaj I. — Telefon 323-94

FURNITURI DE MODE En Gros — En Detail

nunţă distinsa sa clientelă,

că s'au pus in vânzare ultimele

creaţiuni ale modei parisiene,

în toate sorturile, nuanţele şi combina-

ţiunile actuale cu preţuri convenabile.

C E R E Ţ I numai renumita -- şi delicioasa

iiCafea,.ELITACEAIURI, CACAOURI © RAHATURI, efc. ®

ÎNCERCAŢI SPRE CONVINGERE

M. O H A N I A NS tr . U a io l 55 — Tel. 38-67

19

:t 'A/irtlin l'Jttfit:h: \ LITA TEA ILVST11ATÁ

REZU M ATUL CAPITOLELOR PRECEDEN TE

O legendă spune că la construc­ţia podului-platformd de pe Dăm- boviţa, pe care se va ridica palatul Senatului, s ar fi găsit capătul unei subterane ce corespunde la Arsenal.

Era un coridor secret care deser­vía pe vremuri, un palat al Bibeş. tilor.

Vagabonzii bucuresteni au des­chis din nou această tainiţă, unde se baricadează bunda spionului Igor Khan, urmărită de autor, de detectivul Gex Trevor si colonelul Muranow, din serviciul de informa­ţii al armatei poloneză.O luptă se dă în acest tunelt pen­

tru capturarea spionilor ce vor să pună mâna pe un document diplo­matic, adus de m inistrul japonez Kaomi.

* * *Troglodiţii se baricadaseră în ade­

văr în coridorul secret, şi de acolo, începură să tragă focuri de revolver în ceaţa colorată de faclele roşii.

Tunelul Dâmboviţii se umplu de sgomot. Răniţii urlau. Salve de revol­vere părâiau ca mitralierele, dintr’o parte şi alta. Unii căzură în apa nea­gră, cu reflexe roşii, de epopee, sau ca roşul filmelor ce reprezintă incen­dii.

Bandiţii rezistară. îş i apărau u lti­mul refugiu, din cetatea lor de întu­neric. Ei fugiră, tot mai adânc, câr­tiţe oarbe, dealungul coridorului stră­vechi. Asalt de agenţi. Goană prin catacomba îngustă.

O explozie. O detunătură formida­

bilă, şi o parte din culoar se surpă, între agenţi şi bandiţi. Igor Khan fusese oare înmormântat de viu, în fundul coridorului?

* * *Eşirăm de_ sub pod, urmând să se

trim ită lucrători, cari să scoată cada­vrele şi să astupe definitiv catacom­ba.

In bulevard, înşiraţi în gerul noc­turn, pe două rânduri, vagabonzii vânaţi aşteptau sub pază, plecarea spre necunoscut.

— Florica nebuna a reuşit să fugă ne spuse un agent.

Eram extenuaţi.Sărim, cu Gex şi Muranow, într’un

taxi.O lum ină cenuşie, umedă, anunţă

zorile. Au început să circule tramva- ele cu faruri colorate: ţăcănit de clo­pot şi uruit la curbele neunse. Pri­mele vagoane descarcă la hale mada­me dela curţile boereşti, servitoare si gospodine nevoiaşe.

Se ridică cele dintâi obloane. Un chefliu eşit dela ciorbă de burtă, în ­tre două femei de Stradă cu fardul spălăcit de sudoare şi umezeală, cân­tă sbierând ca pe moşia paternă...

Clipesc luminile prăvăliilor; se scot în uşă lăzile şi butoaele cu scrumbii, măsline şi prune uscate.

Dimineaţă posacă. Tăcem. Lumea forfoteşte pe străzi, lucrătorii trec spre fabrici, în grupuri negre.

Pe fereastra unei ceainării din do­sul halelor, se văd doi vagabonzi cari joacă în cărţi:

— Joacă, de eri seară! zise Mura­now, căscând.

Apoi, circulaţia se intensifică: e ora copiilor ce se duc la şcoală şi a funcţionarilor .

• (HKKM HHtHmUMH »#•#*•♦♦« • • • • *•**•»»•*♦»

Deodată, ne treziră din moţăit, ţi­gănuşii cu ziare, cari strigau, alergând dinspre strada C. Miile, cartierul zia­relor :

— „DIMINEAŢA“, ediţie specială!... Lupta subterană cu bandiţii!... Amoprit. Muranow ne traduse reporta­jul. Am aflat astfel că bandiţii din coridor, reuşiseră, nu se ştie prin ce gaură necunoscută, să iasă de sub pământ la lumină, departe, răsbind spre Arsenal.

O luptă se încinse acolo, cu revol­verele, pe stradă. Alarmă. Garda Ar­senalului sosise. Câţiva bandiţi fură capturaţi.

Igor Khan isbutise să fugă... •

BALUL M Ă RIE I LĂSTUN

Când dormiam mai bine, cineva n- cepu să mă sgâlţâe. Am încercat să mă întorc pe partea cealaltă, dar nu fu chip să mai dorm: Trevor Gex mă ameninţa că-mi toarnă sticla de apă în cap, dacă nu mă scol.

— Gex, strigai furios, după masa­crul de astă-noapte, e o crimă să mă scoli la 7 dimineaţa!

In tr ’adevăr, pendula arăta ora 7.— Dar e 7 seara, Rudy; ai dormit

destul, acum avem treabă!In timp ce luam baia şi mă îmbră­

cam, Trevor Gex îmi povesti, cam descurajat, rezultatul investigaţiilor lui din timpul zilei.

Apoi, îm i arătă două fotografii m ă­rite, de amprente digitale. Culesese la Southampton, când se afla încă în Anglia; pe trupul curierului japonez Kong-Yu, asasinat de spioni, o foar­te clară amprentă digitală a asasinu­lui. De asemeni, la Marsilia, ridicase de pe placa de nikel a încuetoarei servietei din care se furase plicul ce-

A APĂRUT

T O M A G. M A S A R Y Kla a 80-a aniversare a naşterii

U N V O L U M D E 2 0 P A G I N I

PREŢUL 10 LEMtlMWHHHHHUH W HMIMHtMIIHWHII

W IMHHIIM H ftm tlIIH I

f '

Domnişoara ,Doamnădacă, n ’aţi citit încă romanul

EVA V ICTOR IO ASĂde PIERREE COULEVAIN

citiţi-1 imediat. Vă nteresează în gradul cel mai înalt. Mai aflaţi că a apărut ed. IlI-a din celebrul roman

I N D I A N Aâe GEORGE SAND

Le găsjti la toate lib ră r ii! p

Iui de-al doilea curier, Wan-tse, o amprentă tot atât de clară.

Or. comparate, cele două amprente erau identice, deci lăsate de una şl a- ceiaşi persoană!

împărtăşirăm şi plenipotenţiarului Kaomi acest fapt, povestindu-i şi pă­ţaniile din noaptea trecută.

Japonezul surâse, ironizându-ne sângeros:

— Abil!... Poarte abil acest Igor Khan!... Cred că şi-a bătut joc de voi: cu siguranţă că v’a simţit urma- rindu-1 şi v’a pus sub nas membre­le acelea de om!... Ce farsă maca­bră!... Straşnic om!... Şi epopeea din subterană!...

— Nu şi-a bătut joc de noi, zise re­ce Gex. A aruncat membrele, ca să scape de un corp delict compromiţă­tor. - - - ,

— Dar spuneaţi că mergea dealun­gul cheiului. N’avea decât să le arun­ce în râu... In râul... cum i spune?

— Dâmboviţa. >

— In Dâmboviţa! Dece nu le-a a. runcat în Dâmboviţa şi vi le-a arun­cat pela nasj...

Gex clocotia.— Dar să lăsăm gluma, — urmi •

Excelenţa Sa Kaomi.Sper că tot eu am să vă pun pe ca­

lea cea bună: astă seară, d-na Maria Lăstun, dă un bal costumat şi mas­cat, în vila sa dela Şosea. Suntem in­vitaţi. Duceţi-vă. Vă aşteaptă acolo surprize.

— Dar cine este această doamnă? întrebă Gex.

— Duceţi-vă... Eu voi veni costu­mat în Mandarin... Discreţie!...

Şi Excelenţa Sa ne făcu un semn de sfârşit de audienţă.

Or. JEAN SEGALSPECIALIZAT LA PARIS

Boli de Femei-MamoşTratamentul radical al intlamati-

un ilo r prin Electrotherapie.

STRADA LAHOVARI Nr. 12

Consultaţii 3 -6 Grădina Icoanei) Te l. 228 22

REGINA MĂTĂSURILOR IMPRIMATE LAVABILE

;esută din cele mai superioare lire

de mătase existente ,AGFA-TRAVIS‘*

O R I G I N A L N u M A I C U I N S C R I P Ţ I A

„IVETTE-TRAVIS"IMPRIMATA PC MARGINEA ŢESATURE1 11

Femeile de vor să placă

La bătrâni şi tineret

Nici o clipă să nu peardă :

Să se’mbrace cu IVETTE

Ce ai zice Eftimiu (autorMi

piese/ . Marele Duhovnic“j.

Marele Duhovnic Femei da ar vadea

In roohli «a IVETTE

IfleJ al n ’ar rasista...

* s l a P f . ,

" ' “ '»o™ , „ u r l l l

¿O M G E T I-V n de!Urnelor invenţiuu i a cuţitelor cu

ame inoxidabile cari oricât, ţinut,t

,n oţet, lăm âie, etc. nu ruginesc, no oxidează şi cumpăraţi ie 'a ar­

gintăria „Plorzheim” depozit de

fabrică, Bucuroşii Str. Coiţei 6, o garn itură tacâm da 48 piese, cuţite,

unguri lurcuîiţe şi linguriţe, puse

în vânzare pentru scurt timp, pen­tru propagandă cu preţul de lei

¿20«.

P. S. Cel m ai indicat tacâm pen ru restaurante rangul I cari ţin la■putaţia lor şi voesc a’şi mări de-

In s titu t Gosm etic Medica! j{Institut de inlrnmcse|are) iŞt'rbeisVodă No, 34, Tel. 311/44 j

DR . F . KGVACSSpecializat la Viena

Boli de piele ţi cosmetică. Diater- mie, Raze Ultraviolete, Fizioterapie, lagrt jirea feţei. Distrugerea radicali » pirului de prisos, sbârdhirf, neqi,

pistrui, semna de uaşicre. de Intinorir«. Cură de ali- ţi geswrali. Yartce. tk.

produselor proprii. -

an

le a lita te a il u s t i ia t ă

Balul din vila Măriei Lăstun, era o feerie...Prevederile lui Kaomi, că vom avea

surprize aci, se adeveriseră amplu. Ce bine informat era japonezul aces­ta!... Ce minunată poliţie diplomatică are Japonia!...Prima surpriză am avut-o chiar la

uţe, când intrarăm in vasta sală de bal, din vila dela Şosea: gazda, d-na Maria Lăstun, era una şi aceiaş per­soană, cu Lady Victoria Nelson, cu contesa d’Esparbes şi d-na Laston.Ei bine, la aceasta nu mă aştep­

tam!Dela început observarăm de ase­

meni, că in tot balul nu se vorbea de cât u'anţuzeşte.In fracuri impecabile, Gex şi cu m i­

ne, înaintarăm printre invitaţi şi n( Înclinarăm in faţa amfitrioanei.- Lady Victoria Nelson, îi zisei, in

franţuzeşte, daţi-mi voe să vă prezint pe bunul meu prieten Trevor Gex, celebrul detectiv...Lady Victoria Nelson — d-na Ma­

ria Lăstun, — zâmbi, şi zise:- 0, you are joking!... (O, glumiţi!)

Mă numesc Maria Lăstun. Dar pe domnul (şi arătă pe Gex) îl cunosc: nu e detectiv, ci aviator!Eram aiurit; nu mai înţelegeam n i­

mic. Oare Lady Victoria era român­că? 0 auzisem vorbind româneşte şi franţuzeşte, tot atât de bine, ca şi englezeşte. O aventurieră?...Frumoasa femee ne întorsese spa­

tele, amplu decoltat, alb ca de fildeş, ;i primia omagiile unui domn, des­pre care asistenţa murmura, arătân- du-l discret:- Ministrul de externe!...Gex se uita la ilîine şi eu la Gex.- Credeam că e franţuzoaică, imi

spuse Gex. La Viena, s’a dat la hotel drept contesa d’Esparbes.- Şi eu o cunosc dela Londra, sub

numele de Lady Victoria Nelson! Dar dece spune că tu eşti aviator, şi nu detectiv?- Fiindcă am adus-o chiar eu de

Ia Viena, cu un avion special, pe ca- re-1 pilotam, în aceiaş noapte, când voi veneaţi aci cu alt avion!- Gex, asta e spioană!- St!...Printre cei dintâi învitaţi, sosi un

ciudat personaj un tânăr ras în cap, slab şi lung, într’un veston militar rus, Încins cu pumnal, revolver şi car­tuşiere căzăceşti. Figura lui inspira

NEVSEHIRLIAN & N A Z A R IA NPiima Fabrică de covoare OrientaleTel. 337/68 — Str. Sfinţilor 52

b u c u r e ş t i

Desfacerea produselor faricei noastre şi mare depozit per:

manent de

COVOARE P ERSANEveritabile cu preţuri u im .tor de ettine. înlesniri de plată.

un fel de teamă, prin scofâlcirea fu ­nebră a orbitelor şi obrajilor, iar pri­virile lui ardeau de o patimă stranie.

Am recunoscut Îndată în acest per­sonaj, pe hatmanul Şalucov, înainte ca valetul dela uşe să-i anunţe nu­mele.

— Ce ridicul individ! îm i zise Gex.— Să nu credeţi că e deghizat! ne

spuse doamna Maria Lăstun. E un hatman veritabil, prigonit de bolşe­vici.

— E tipul care ne-a urmărit dela Paris, şoptii lui Gex.

— A, interesant! Aşa-dar Kaomi ştia' de aceste surprize! Sunt foarte tari, japonezii aceştia!

In sunetele foarte originale ale u- nei orhestre de ţigani, se dansa.

Gex mă împinse să invit la dans pe gazdă:

— Trage-o de limbă!...De altfel, încă rtela Londra obser­

vasem că Lady Victoria Nelson, adică românca Maria Lăstun, îm i procura o deosebită plăcere să conversez cu ea.

Toată seara am fost aproape ne­despărţiţi. Gex ne urmăria, discret.

Taine de nepătruns plutiau în ju ­rul acestei fiinţe. De unde în restau­rantul hotelului din Viena, Maria se adresa inginerului Houpton, in ter­menii cei mai tandri, — spunându-i dearling şi chiar chery, — aci, la ba­lul ei, când englezul sosi şi o salută rece, ea răspunse cu o uşoară încli­nare din cap, şoptind un „Monsieur!“, de o rigidă solemnitate.

In schimb, cealaltă pereche, artis­ta de varieteu G ina Drew şi tânărul Radu Moldea,. se amuzau în modul cel mai extravagant Afară de ei însă, atmosfera dela acest bal era mai mult potolită; diplomaţi corecţi în fracuri, generali români, cu pieptul în armuri de decoraţii, femei poate mai fine şi mai elegante decât la m a­rile baluri dela ambasadele din Pa­ris...

Luxul şi lumina erau fascinante.Pela miezul nopţii insă, hatmanul

Feodor Şalucov, introduse muzicanţi ruşi din balalaică şi dansatori ca­zaci; ei jucară dansuri ruseşti şi o căzăcească vertiginoasă, în care intră şi hatmanul. Agil, volubil, hatmanul chiuia, jonglând cu şapte pumnale deodată, lăsându-se pe vine şi invar- tindu-se ca o sfârlează, cu trei pum­nale în dinţi.

O parte din asistenţă bătea din palme, în ritmul dansului frenetic, pe când alţii murmurau, neplăcut impresionaţi.

— Românilor din Basarabia le plac aceste ma,nifestaţiuni, îmi explică Maria, dar „regăţenii' sunt ostili la tot ce vine din Rusia, — chiar din fosta Rusie ţaristă, ca acest nesufe­rit hatman.

Când sfârşi dansul, hatmanul făcu o adâncă plecăciune, în faţa Măriei, care se roşi, încruntând uşor din sprâncene.

— Un vals, barişnia! se rugă Şalu­cov. ,

— Nu, mulţumesc, sunt obosită, răspunse Maria, cu un zâmbet silit.

In ochii rusului, rămase de atunci o strălucire sumbră. începu îndată să bea: goli pahar după pahar, spăr­gând sălbatec cupele de parchet. Pen­tru ceilalţi, hatmanul Şalucov radia o veselie brutal-comunicativă. Eu, a- veam un fior de groază...

Maria se aşezase lângă mine, cău­tând parcă lângâ americanul rigid ce sunt un contrast care să sublinieze feminitatea ei graţioasă. Invitaţii pri- viau pe furiş spre colţul nostru. Şoap­te circulau din gură în gură:

— Pariez că mâine „Domniţa“ va lansa ideea unei prietenii româno-a- mericane! spuse cineva.

Maria îmi traduse această frază, zâmbind şi adăoga:

— M i se spune „Domniţa“*), fiind­că am avut strămoşi domnitori, adică prinţi al Valahiei... Vreţi să punem bazele unei asociaţii româno-ameri- cane? sunt mulţi români emigraţi în America... dar şi pe noi cei de aci... ne-aţi cucerit... Şi pe mine, y com- pris!... •

Dar şi hatmanul Feodor Şalucov auzise acest crâmpei de conversaţie şi zise în româneşte, după cum am aflat mai târziu:

— Lira sterlină şi dolarul, cuceresc totul, în calea lor!

N'am reacţionat, fiindcă n ’am înţe­les cuvintele lui. Un murmur ciudat se produse...

Dar inginerul englez Houpton se apropie de cazac şi-i spuse în franţu­zeşte :

— Mâine dimineaţă veţi primi martorii mei!

— Dar dolarul nu trimite martori?

>) In text, în româneşte.H m tuttttMH «m u m m m w « *

.? Aur ii. //■■:>

strigă cazacul fixându-mă.Haupton îm i explică insulta ce hat­

manul adusese gazdei, şi atunci am provocat şi eu pe rus la duel.

Toată şcena se petrecu într’un grup restrâns de invitaţi, dar vestea des­pre această provocare umplu într’o clipă salonul.

Hatmanul strigă atunci, privindu- mă cu o grimasă de răutate:

— Trăiască aliaţii!... Trăiască va­luta forte!

Şi goli un nou pahar, spărgându-1 apoi de parchet.

Cuvintele hatmanului aduseră un moment de adâncă tăcere. O jenă inexplicabilă făcu pe învitaţi să reia apoi conversaţiile, cu o volubilitate nefirească. Maria se roşise, barome­trul sprâncenelor ei mobile arăta fur­tună internă, dar se făcuse că nu au ­de urarea lui Şalucov.

Ce aluzie era în cuvintele rusului impetuos? Ce dramă se petrecea in acest mediu ciudat?...

Maria îm i luă braţul şi trecurăm în hol, unde erau câteva mese de joc. Ministrul afacerilor streine se duse cu ea la bufet. M ’am aşezat la o masă de joc, în faţa lui Gex Trevor, ca la „e- carte“-ul nostru obicinuit. Râdeam unul la altul, învioraţi de un „bor­deaux“ roşu, românesc, anume Cot­nari, care strecura în suflete o vese­lie generoasă.

Când se întoarse dela bufet, Maria, văzându-ne râzând, şi căutând parcă o oază de seninătate în balul în care se bănuiau urziri de intrigi şi patimi, ce mocneau ameninţătoare, se aşeză la masa noastră:

— Vreau să joc cu vesela youth- fulness! zise ea. (Cu tinereţea vese­lă).

— Şi eu vreau să joc cu aceşti domni comici strigă hatmanul Feo­dor Şalucov, dacă barişnia preferă durerii adevărate, o astfel de veselie!

Şi se aşeză al patrulea la masa de joc, în faţa Măriei, scrutat de privi­rile reci ale lui Gex.

— Ce vreţi să spuneţi? l-am între­bat.

Maria mă fixă cu o privire rugă­toare, adresându-se hatmanului:

— Daţi vre-un înţeles special cu­vintelor d-voastră? Vă rog să vă ex­plicaţi, ca să eşim din acest echivoc.

(Va urma)

C A M AI FRUMOASE CARTE

R E G IN Ă U N A NM I S S R O M Â N I A M I S S U N I V E R S E

In pagini admirabile se descrie via­ţa minunată a unei fete de ţară, care câştigă premiul cel mare al frumuseţii.

E o carte de lirism şi de duioşie, care se citeşte cu plăcere şi cu in ­teres.

De vânzare la toate librăriile şi depozitarii din ţară. Preţul unui vo­lum elegant ilustrat în culori, 50 lei.

Academia TechnicăBucureşti

Str. Ion M incu No. 8Toţi cel ca au dorinţa de a a-

vansa, pot ajunge la cele m al fru­moase situaţiuni, la Stat şl la in ­dustria particulară, urm ând prin corespondenţă (fără părăsirea ocu- paţiunilor) cursurile Academiei Tehnice, predate prin lecţii scrise de către ingineri şi profesori spe­cialişti . Academia technică este

autorizată de onor. Minister al In- strucţlunei publice cu No. 62.369 din 1626 şl este cea mai veche şl cea m ai serioasă şcoală technică prin corespondenţă din ţară. Ab­solvenţii Academiei Technice pot deveni: Desenatori, Secretari, Con­ductori technici, ajutori de inginer. Cursurile pot fi urmate la orice vârstă. înscrierile se primesc zilnic, personal sau prin poştă, la sediul şcoalei. Cereţi prospectul expliua- tv, trim iţând 10 lei mărci poştale pe adresa de m ai ma.

hhh***+*+*+** »♦ m» »» >♦ ***** ********* *** * * ******* ***** ***

R A D I OPână in PREZENT, mnlte fam ilii n ’au pufut să-şi ofere luxul unei insta laţii de radio d in cauza preţului ei prea RIDICAT, de aceia noi voim

să facem un

SACRIFICIU FORMIDABILoferind APARATELE noastre cu lăm p i fă r ă schim b de bobine.

____________ Veţi asculta as ie i cântece ş i concerte — —------

Aparat cu 3 lăm p i com- _ _ _p ect în stare de funcţiune, 0 Q ny la preţul excepţional de Lei

Aceasta ofertă este făcută de e casă serioasă care vir>de direct din uzinele sale clienţilor Aparatele sunt ambalate cu îngrijire -în mod giratuil.

Expediţie urgentă —

Trimiteţi-ne acest anunciu cu suma reprezentând preţul apara*

tu lui preferat, prin mandat internaţionaL sau cec de bancă, indicând clar

numele şi adresa Dv„ la: Clé 67 „RafÜO S fy la“ l^ R u e Béranger

Aparat cu 4 lăm pi com­plect, deasemeni în stare Q TfKQ de funcţiune pentru Lei v . l UU

EU ÎNTREBUINŢEZ n u m a i c u n o sc u t a

CREMAPUDRAsiLAPTELEdeCRIN

FLORA*A L B E S C Ş l CATI*

TENUL .

IL ÎNTREŢ IN CU

CAPILOGENIAR

C O N T R A TRANSPIRAŢIEI

ANTIODORULl i GĂSESC CEL N A I B U N

________ __________d

21

S Aprilie. 1930 REALITATEA ILUSTRAU

O fază din matchul de rugby Sportul Studenţesc — P. T. T.

F oo t-B a ll

Campionatul de foot-ball al Ca­pitalei a luat o întorsătură neaş­teptată, prin înfrângerea Juventus- ului de către Venus, cu scorul de 4— 1.

Celelalte rezultate : Unirea-Tri- color— Pr. Mihai 3— 2; Olympia- Macabi 1— 0.

La Timişoara, s’a înregistrat re­zultatele :

Chinezul-Haiduc 5— 0.Muncitorii-Rapid 1— 0.Banatul— U. D. R. 4— 1.Politehnica— C. A. T. 3— 2.

La Arad :A. A. C.— Olympia 1— 1.A. M. T. E.— Voinţa 2— 0. Gloria— A. T. E. 3— 1.Banatul— Hakoah 3— 2.

La Cluj :România-Haghibor 4— 0. Universitatea— K. A. C. 0— 0.

La Oradea :Stăruinţa— Crişana 2— 1.C. A. O.— Macabi 1— 0.

La Braşov :Braşovia— 1. A. R. 6— 2.

La Praga, s’a disputat matchul Austria— Cehoslovacia, care s’a sfârşit cu rezultatul 2— 2.

Un centimetru pe periufa uscată e suficient

KOLYNOS e spornic — un centimetru aplicai pe periufa uscată şi aspră, fiind destul pentru a curăţa şi albi dinţii. Kolynos disolvă peliculele, înlătură res­turile de mâncare şi distruge germenii periculoşi ai cariei.

încercaţi Kolynos, senzaţia de cură­ţenie Imorospătare, ce vă rămâne în «ură, e delicioasă.

P A S T A DE D I N Ţ I

K O L Y N O SMai multe decoraţiuni şi recompense de primul ordin obţinute

Inaugurarea sezonului de cross. s’a făcu! cu condiţiuni strălucite.

Crossul Juniorilor, a revenit lui Comănescu (Viforul— Dacia) care a parcurs distanţa, în 9 m. 25 s.

Clasamentul pe echipe :1. Viforul Dacia 21 p.2. Statul Român 25 p.3. Turda 34 p.

La seniori a învins Păun (Gră­nicerul), iar pe echipe, Grănicerul, urmat de Stadiul Român.

* * *Crossul Internaţional, disputat la

Seamington Spa, a revenit Angliei, urmată de Franţa, Scoţia, Irlanda, Belgia, Italia şi Spania.

RugbyPrima zi de campionat, a adus

următoarele rezultate :

Sportul Studenţesc— P. T. T.

17_3 (3— 0).

R. C. B.— T. C. R. 9— 5 (3— 5).D-ra MINODORA SALUS

„Miss-Râmnlcu-Sărat"

Marile premii ale revistei „Realitatea Ilustrată"Cititorii noştrii au apreciat desi

ce revista noastră, pentru a le oteri valoare, precum şi concursurile cu premii însemnate.

începând cu acest număr, acor mare valoare,—«numărate mai Jos, noştri, cari vor treoui sa detaşeze teze şi să le păstreze trimiţându-le vistei, str. Const. Miile No, 7, etaj

Data tragerii, va i i anunţată la

Ia tă premiile oferite:

O garnitură de salon, din lemn curbat de mahon lustruit, tapisată cu velour albastru şi compusă din: o canapea, două fotoliuri şi patru scaune furnizate de Industriile u- nite de mobile „Mercur“, Bucureşti calea Victoriei 1<8.

Un pullover „Monica" şi o duzină de ciorapi „Monica“ împreună, cu cele 12 bonuri de participare la tragerea premiilor „ivioiuca" (conn stând din voiajuri gratuite pentru două persoane, Bucureşti-Ham- burg, Fiordurile Norvegiei şi îna- poi).

U perdea superba, de valoare ar­tistică, executată în renumitele a- teliere de broderie şi lucru de m â­nă ale d-nei Ing. Erdész, Bucureşti, calea Victoriei 168.

Un aparat de'radio cu trei lămpi, perm iţând audiţia principalelor posturi europene în vorbitor, în completă stare de funcţiune, cu : vorbitor, acumulator, baterie şi material pentru antenă, furnizat de vechea casă de încredere J. Wappner, centrala: calea Victoriei 49, sucursala: str. Lipscani 85. (Secţiune specială de aparate şi pies« detaşate pentru radio).

Un ceas elveţian de aur marca de precizie „Cortébert”, care a ob­ţinut grand-prixul la expoziţia din Barcelona.

5.000 lei in numerar.O lam pă electrică din bronz an­

tic, cu treii braţe, ornată cu abat- joururi mate, şlefuite, furnizată de

gur, marile sacrificii, pe care le ta. din când în când premii de mart

noastre obicinuite, dotate şi eli

dăm o serie de premii de cea mai— tuturor cititorilor şi abonaţilor cupoanele de premii, să le complet-la terminarea seriei, pe adresa re.

II. timp.

cunoscuta firm ă Ingineri I. Popescu & G. Creţu, birou technic pen­tru întreprinderi electro-mecatiict şi depozite de materiale electrici, str. Regală 16, Tel. 337/64.

Un gramofon elegant, model di voiaj, complet cu toate accesoriile’ şi cu două plăci (patru arii) furni­zat de marele magazin de muzici „Ipcar”, calea Victoriei 34.

Una m ăsu ţă cu un serviciu de li- cheur, compus din 6 cupe şi un carafă, totul veritabil argintat,!® nizate de cunoscuta casă de încre­dere „A rg in tăr ia Pforzheim” cel mai mare depozit de argintărie j obiecte de cadouri. Furnizor îl Gurţei Regale, Bucureşti, str. Col- ţei No. 6.

10 butelii şampanie RHEIN,Una bucată de 30 metri şifon el

veţian pentru liingerie, de la pân- zăria elveţiană „La Wilhelm Teii" vechea casă de încredere, str. Col- ţei No. 8.

Una pereche pantofi eleganţi, di damă sau bărbăteşti, executaţi du­pă măsură, din material fin, ie către cunoscuta casă de încrederiC. Gheorghiu, calea Victoriei 114şi Sărindar 6, bine asortat şi cu În­călţăminte gata.

O cutie montată, conţinând un frumos serviciu de alpaca fină, compus din 12 cuţite şi 12 furculiţe; pentru fructe, furnizate de vechiul şi marele magazin „Gospodina' str. Câmpineanu 20, Bucureşti, complet asortat cu articole de me­naj şi cadouri.

Bon de p rem ii No. 1Numele şi pronumele...................................................

Domiciliul: oraşul (comuna)......................................

Str................................ ............................. No.-.... ....

(judeţul..:*.........................................)

CRONICA SPORTIVĂElveţia şi Franţa au făcut match

nul : 3- -3.

V iena, a înv ins Praga cu 2— 1.

Cross-Country

D-şoara Lucie Alte- rescu „Miss Botoşani“ .

Citiţi

“ REGINA UN AN“R o m a n a l unui concurs :: de frumuseţe ::

P R E Ţ U L 50 L E I

' Sus“: D-şoarele E.

C. şi 'M. \ifhiescu a-

lese a doua şi u treia.

Jos: D-şoara Elena

Popovici „Miss Gor)“

*

Sus: D-şoara Piro- şka Fazekaş ,,Miss

Odorhei Mijloc : D-şoara

Ana Peter aleasă a doua.

Jos: D-şoara Edith Ferenczy aleasă a treia.

Stânga : D-şoara

Olga Ionescu aleasă

a doua la Botoşani.

Dreapta : D-şoara

Louise Lutză aleasă

a treia.

■ I VERITABILI PREţiOŞiCântăreţi fini ai renumitei «coli speciale din Harz; e la Mk. 10 în sus, Ver mger, pereche de prâ-

silă canari «Ibi, Wallensi- iidie, coliv e, nutret me- dicamentept. pâ»ărl. E*

ptdlere directa prin po«ti cu cheltueli mici, (nnipert sigur ţi rapid.Citaloqul cu «letalii toarte interesante ¡1 Indnimlri preţioase trimite gratuit.

Crescătoria Havdenreich.Btd Suderede, 217. Har? O rrm an :-

lijerucî de m âţaşe jiţ

ISO I <IE R L

:— ~ -: ~m mooERntsiSTiivmotjiincHiRinzft I C0L vtCT0RIEI 50

DORTHEIMERI«oaUILinoe CQ O O CT E Q I ST I C 6

r

Mult dorita frumuseţese poate Obţine uşor de ori-cine în ­trebuinţând crema

L A U R A N o . 1pentru catifelarea tenului şi cură­ţirea pistruilor şi No. 2 împotriva coşurilor, butonilor.

100 lei borcanul la Farmacia Bruss Calea Victoriei, drogheriile Zaharia Piaţa Sf. Gheofghe, Sft. Gheorghe, Bruss (Ilie Bărdeanu). Bul. Elisabeta, magazinul de coa­fură Leon, peste drum de poliţie, calea Victoriei, drogueria Arse- nescu, Victoriei şi drogueria Aca­demiei 3.

Pentru provincie cu ramburs, a se adresa la aceleaşi case.

♦

oCM

00

IO

CQ

00

©*08>EC0k_h-

♦«♦

PLAPUMARIA „ELITEI’I------- V . C I O B A N UBucureşti, Sfr. 11 Iunie, 31Confecţionează artistic PLÂPUMI uşoare şi călduroase după ultimele :: modeie, precum şi saltele

MONTAM PERNIŢE FANTEZII

Cetiţi „A deveru l L ite rar şi Artistic

Dela concursul nostru

din ţarăsa

I

5 Aut'iiie t i :'7

3 Aprilie I9Ü01.L M .IT ATEA ILI STM

Jocurile „Realitaţii ii us trateJoc de cuvinte încrucişate Deslegările jocurilor pe luna Februarie

(10 puncte)de REBUS

„ O

Joc de cuv in te încrucişate„Insigna Universităţii bucureştene“

t* T A 5 6 7 “ 9 9 M

12. .15IA ü w16" S I L _

m21 ,*eţ' v % * V* 22 V 1m2S t-b 27 I U

u 29/ n

W54

s l ■ - _ mm, -ORIZONTAL: 1) Pus tn libertate.

In urma unui asediu. 12) Acţiunea de a se revărsa din canalele natu­rale. 13) Pă.truazâtor. 14) Necesar birjarilor. 15) Caracter (fig.) 16) Fort pe Dunăre. 17) Varietate de struguri. 18) Ghiocei. 20) Fire de in-Keaiă. 21) Ficţiune, matematică.22) Transportată. 24) Noroiu (tr. ■25) Roman de Chateaubriand. 28) Înainte de stabilizare şi — dacă voiţi — după stabilizare (pi). 30) Mâncare de legume. 33) Partiza­nul ştiinţei ce se ocupă cu origina cuvintelor. 35) Ştiinţa corpurilor neorganizate din interiorul p ă­mântului..

VERTICAL: 1) Scosesem la. ivea­lă (fig.). 2) Braţele şi .gambele. 3) Necesară subalternilor unu i preot. 4) Copt in cratiţă. 5) Sufăr. 6) Nu­me femeesc. 7) Diavole&c. 8) Folo­siră. 9) Mojici (mold.) 10) Parfu­maşi. 11) Grătmădiri de pământ. 17) La jocul de cărţi. 19) Stropitor.23) Celebru matematic şi astro­nom francez. 26) îndulcesc (fig.). 27) Cu'atruipede rumegătoare din Peru. 29) Canalizez. In vederea stropirii unui câmp 31) Pronume (pop.) 34) Vas (mold.)

(N.B. Jocul acesta a lost publicat cu ocazia unul concurs, sub pseu­donimul Camll Desehamps).

Rebus-enigmă POŞTA JOCURILOR(10 punnet*)

de Lizica Voineagii. Loco.

Luându-se din patru figuri ini- ţialeie, şi dintr'o singură figură finala, se va afla numele unui fizi­cian german.

(Liniile ce leagă figurile- între ele, unite, formează iniţialele au toarei jocului).

Nory B tdl|klaa. Constanţa.Că existaţi In „carne şi oase“', suntem de comun acord. Că există şi d. S. Breiman la fel. Că este în­să şi opera dvs., scuzaţi-ne, adm i­tem şi asta, insă cu rezerve.

N. Lambrn. Piteşti. — De ce vă grăbiţi? încercările dvs. ascund un talent oare se va afirma puternic, dar mai târziu! şi apoi, nu ştiţi că manuscrisele nu se înapoiază? Aşteptaţi, vă rog.

Dorin Andreescu, (Ofiţer şi licen­ţiat In drept). Loco. — E drept că ,Qui s'excuse, s'acuse“ este cvin- tezeroţa tuturor replicilor, ce ar merita un aşa de judicios protest. Poate că aveţi dreptate. De drept Insă. un bun Strateg, înainte de a se năpusti asupra inam icului, ob­servă, dacă terenul .este prielnic şi dacă întâmplător, n ’are vreo muscă pe.... chipiu!

Sperăm Insă că la prima ocazie vă veţi convinge că noi am spus cu totul altceva, m imai aşa se explică de ce nimeni nu s'a simţit vizat. REBUS

_ | REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIACupon pentara l O ^ t U i Bucureşti, str. Const. Miile 7 E g. 11

*r <ci= i c « ' TELEFON 306/67No. l o 5 “ l b o Director redacţional:

NIC. CONSTANTIN Ham * a f i pronumele PREŢUL ABONAMENTULUI

Pe un an . . . . . . .Lei 3j 3-.............................. -....... .................—:— Pe şase l u n i ............................186

Pe trei l u n i ............................. 95Adiana -......------------------ Pentru streinătats . . „ 439

ORIZONTAL: 1) Magna cum laude. 14) Heidelberg. 22) Kchita- tiuni 23) Craiova. 26) Fie. 27) Ea. ¿8) Dai. 29.) Inerţie. 30) Oziris. 31) Orăscu 33) Idolatra. 35) Tiară. ¡56) Aid. 37) Cecil. 38) Zi. 39) Aloe. 40) Imit. 41) Orara.' 42) Ni. 43) Ev. 45) Max. (înv.) 45 a) Aa. 45 b) Riir. 46) Aflaiu 46 b) Mrene. 48) Nos. 49) Vie. 50) Az. 51) Cri. 52) Iluetul. 55) Dragg. 57) Dascăli. 59) Ai. 60) Oerit. 61) Asma. 64) Claie. 65) Tastu. 67) Te. 68) Un. 69) Re. (înv.) 70) Oase. 72) Dârz. 74) Rna. 75) Dumă, 78) (ihep. 82) Aule. 84) Eac. 86) Aarau. 88) Autocraţi- 91) Aur. 93) Amin. 95) Acrostih. 97) Universitate. IOD Iz. 101) Doctor honoris causa. 102 Avi- doma.

Joc de cuvinte încrucişate„Milică şi Zozo“.

ORIZONTAL: 1) Circ 5) Exteri­or >7) Drob. 9) Ev. 11) l ’ur. 12) Rin. 14) A/itor. 18) Noe. 19) Nepace. 22) Laf 24) Trupă. 26) Tem. 27) Ave.28) Sac. 29) Mă. 30) Prieteni. 32) Onor. 34) Un. 35) Ciară. 36) Cairo. 37) Ar. 38) Til. 39) In. 40) Ude. 41) Ed 42) Op. 43) Adu. 45) Moş. 46) Olt. 47) Sand. 49) Port.-50) Dar 52) Ir 53) Marmeladă. 54) Acumulator56) Mapă. 58) Nerod. 64) Atic. 65, Rococo. 66) Neg. 68) Zee. 69) P ASo- dă. 70) La. 71) Ro. 72) Mano. 73 Aldea. 74) Pios. 75) Amu. 76) Ana, 78) Rosslar. 80) Pi. 81) Anca 82) Ai 83) Al. 85) Ga. 87) Oje. 88) Onix. 89 Imn. 90) Ida 91) Set. 92) Sur. 94)

Trap. 95) Joc. 96) Tu.VERTICAL: 1) Te. 2) Ir. 5' Etern.

°1) Epnminonda 311 Eraldică. 3.1 Sceptru. 51) Nu. 55) Amazoane. 59) Economi 63) Telamon. 65) Rampa. 67) Găluşcă. 77) Arţag. 79) Saltim ­banc. 80) Prăjituri. 86) Abdicat.

R E B U S

Concursul dela Sinaia ini fi “ minune.

Castelul enigmatic„Pe un deal răsare luna. ca n vatră

de jăratec.„Luminând ( rumenind) străvechii

codri şi castelul singuratec“ (Din „Călin“*, de Eminescu).

Joc de cuvinte încrucişateORIZONTAL: .1) Bucegi. 7) Po. 8',

Ura li. 10) Ev. 11) As. 12) Lerna 14)

Ic. 15) Sau! 16) Aht. 18) Una. 19)

Jean. 21) Tn. 22) Etiaj. 23) Fabas.

26) Az. 27) Odată. 30) Frumuseţe.

37) Tagă. 38) Tren. 39. Ce. 40") în ­

sor. 43) Nuia. 44) Ob. 46) Antro-

morf. 51) Eminentă.VERTICAL: 3) Ert. 6) Avalanşă.

7) Păiajen. .25) Rniieră. 28) Oft. 29)

Lavină. 36) F.ne. 41) Nuni. 42)

Lyon.

VERTICAL: 1) Medicina. 2, Aa demia Mihăileană. 3) Ghioci.w .

5 I.ăţia (Anagr.) 6) Cant. T) Uterj; Mira. 9) Lui. 10 Ani. 11) Uie.'12)Ş| (Înv.) 13) Raz. 14) Hor. 15) fflili iaşi. 17) Efori. 18) Liră. lft) Bea.î llector. 21) Gaudeamus igitur. i Roşie. 25) li. 32) Salamanca. î Libere. 39) Arai. 41) Oxford.44)Vi nătaie. 45 c) Rezultat. 46 a) Iorţi

47) Reuşea. 53) Ecrine. 54) Li, * Română. 57) Doctorand. 58) Pa l ’ Studenţi. 63) As. 66) Teză. 71)SI. rac. 73 Ren. 75) Duro. 76) Nash» Auto. 78) Grui. 79) Hans. 80) 1 81) Pivă. 82) Ari. 83) Lavă (Am gr.) 85) Cuza, 87) Act. 89) Tiu.» Oho. 91) Ars. 92) Uşa. 94) fol.1 Or. 98) Eu. 90) Ta. 100) Im.

Joc de cuvinte incrucişt„Lloyd Hughes şi JaneDaţ

ORIZONTAL: 1) Cherchezla I« me II) Hele. 15) Or. IU) Ney. I lima 20) Ia. 21) Vil. 22) Rea. i Dalbe. 26) Pa. 27) Dan. 28) Afc29) Rl. 30) Mi. 31) Anţi. 33) Eră.) Kew (înv.) 35) Gaz. 36) lbi. 38) 1j mi. 39) Ira. 40) Tosca. 41) Misir.! Om. 45) Pe. 46) Hui. 47) Avă, i Cob. 51) Uman. 53) Plin. 54) «if57) Psyche. 60) Nea. 6?) Fi. 63) Mt 64)Det. 65) Veronica. 66) Adus. 8 Amăgitor. 76) F.ros. 77) Hyparit 80) Aaar. .83) Departe. 84) Po. f Popeseu. 89) Sensualism. 94) Los se. 95) Agnes. 97) Trai. 98) Ah. 11 Danrit. IffcM Zi. 103) Mono. 104)1 sursă.

VERTICAL: 14) Lloiza. 19) Wi kirie. 42) Ganymed. 44) ludita.i Ueatrice, 52) Măr. 67) Ba. 88) £

ros.

D rum u l Morilor

(Se va inversa clişeul, ut fiind In prim ul colţ!)

Proverb ascunsCapul face, capul trage.

3 a r d d ă

/’o/op

Deslegările se primesc: Mai, 1930. Fiecare joc acordâl legătorilor un număr oareean puncte. Cel care obţine nani cel mai mare de puncte prin i legarea celui mai mare numii jocuri din numerele 166, 167,18 169 va prim i un premiu de 10« Prem iul al doilea 500 lei. Prei al treilea 300 lei. Următorii ţi deslegători primesc câte un voi din operile autorilor renumiţi asemenea vom publica numelt turor deslegătorilor. Premiili vor distribui la 20 Mai 1930.

24

Itl'l.lVATEA ILllSTÎlAÎĂ :t Al'riUc tn::o

Cap de Saga, fotografiat din faţă.

Femela depanând ouăle

uriaşa lăcustă cu cap de cal

— „Veniţi la Davalu” îmi spuse un zoolog' armean, in Erivan, cu ocazia ultimei mele călătorii prin Persia, Armenia şi Caucazin.

Vă voiu arăta uriaşa lăcustă, numită Saga”.Plecai deci la Davalu, un sat între Erivan şi Dsulfa,

la graniţa ruso-persană, în 'stepele de sare ale A- raxei, ca să văd exemplul acesta rar şi atât de apre­ciat de noi, zoologii.

Specia uriaşei lăcuste „Saga” , se găseşte pe lito­ralul răsăritean al mării Mediterâne până în Siria .şi Armenia şi aparţine speciei celei mai m ari'de lă­custe, din lumea întreagă.Există în ţinuturile tropice, specii de lăcuste, al

căror trup are o lungime de 30 cm.Femela-lăcustă, în Siria, atinge câte-odată o

lungime de 12 cm. inclusiv tubul reproductiv, care are de cele mai multe ori, o ‘ grosime de doui cm. jumătate.

Cea mai mică specie de lăcuste Saga, - negreşit, cea mai mare lăcustă din Europa, — o găsim, în cazuri izolate, la sud de Viena,mai ales în Dalmaţia.

Partea curioasă a acestei din urmă specii, e că nu s’au găsit până acum, decât femele.-Masculii sunt foarte rari şi s’au “ăsit până azi, doar două exemplare, aflătoare în muzeele europene..

De aci deducem, fără cea mai m ică urmă de îndoială, că la acea­stă specie, reproducerea este asexuată, adică fără împerechere. La toate celelalte specii de lăcuste „Saga” , s’a găsit un număr aproape egal de masculi şi femele. Saga aparţine în orice caz rarităţilor, căci chiar la locurile lor de origină, se găsesc foarte puţine^ exemplare.

Astfel, - după trei luni de cercetări continue, am găsit aceste lăcuste numai în două locuri.

1‘le.cai deci la Davalu, şi mi-a fost dat să văd această lăcustă, pentru prima oară în viaţa mea. Am găsit-o în tr’adevăr la locul indicat, după

Profilul lăcustei Saga

ce o căutasem zadarnic prin alte ţări. Chiar şi aici a durat foarte mult. Am zărit-o într’un tufiş de spini, stând la pândă, după pradă.

Dar vai de acela care ar avea imprudenţa să încerce s’o prindă. 1- mediat ce simte aceasta, se răstoarnă pe spate, cu maxilarele deschise şi caută să muşte. Dacă apucă degetul, rana provocată de muşcătură, e foarte dureroasă.

Pentru a preîntâmpina aceasta, trebue apucată de ceafă: te sur­prinde atunci, considerabila forţă musculară a acestei insecte, care caută să-şi recapete libertatea.

Saga e foarte hrăpăreaţă. Se hrăneşte de preferinţă cu lăcuste din care consumă zilnic un mare număr. Tn captivitate,, mănâncă la nevoe şi carne crudă..

25

LYSOFORMUL ESTE DESINFECTANTUL CEL MAI SIGUR INDISPENSABIL PENTRU TOALETA INTIMA A FEMEEIVÂNZARE EH ORO?: ZAM AftIA tCERNÂTESCU - POPA NAN 131 • BUCUREŞTI

Cetiţi „LECTURA“ floarea literaturilor streine

,7 A/irilie 1930

CALEA MOŞILOR T'o. 53

COAFURA DE DOAMNE ŞI DOMNI a angajat o specialistă a Casei Helene Pessl Viena, pentru îngrijirea modernă a feţei Modelatul sprâncenelor.

Astfel, după cercetări obositoare, ara găsit pe­ste 12 exemplare Saga. O femelă am prihs-o, In vreme ce-şi depunea ouă­le. Tubul reproductiv, era înfipt perpendicular în pămânl. Numai dela o singură femelă, ara cu­les 38 de ouă, care a- veau.aproape 12 m ilime­tri lungime.

De remarcat este că la această specie de lăcu­ste, aripile sunt complet degenerate. Masculii le au foarte mici şi se ser­vesc de ele pentru ţâ- răit, — întocmai ca gre- erii.

Femelele, nu au nici măcar elementele primor diale, ale aripilor. In fo­tografia ce o prezentăm, se văd însă clar, cele pa­tru urme, care indică lo­cul aripilor.

In profil, capul lă­custei Saga aduce cu un cal.

Săritura pe care o poate face această vie­tate e de peste patru metri.

Distrugând celelalte lă­custe mai m ici, Saga ar putea fi folosită împotri­va invaziilor distrugă­toarelor de grâne.um iu« h

eJ&UWkkJUHM». -Masculul din specia Saga.

La trei zile, după«: prinsesem ciudatul ( |J xemplar, întregul pnutal lost viu impresionai,d(B moartea unui copilaş det 8 ani, al notarului ro-j munei.

Jucându-se împreunii cu alţi copii, într’unlîig din marginea satului,ii| rise o lăcustă „Sfljil stând la pândă, după iii muşuroi.

Cum micul băeţel ral cunoştea modul, în cang trebuiau prinse aceslig periculoase insecte, st| repezi la ea, ca s’o apuct.™

Lăcusta simţind peri colul, se trânti pe spal| şi în momentul când ir: ştiutorul voi s’o apimr îl muşcă de deget.

Micul Ahoum scoas un ţipăt de durere.

Jocul copiilor urmam1,! muşcătura a fost dală ml tării. Dar a doua zi, ¡m l prudentul a intrat Iii călduri foarte pronunţa­te, iar în a treia zi, sprt’ seară, a murit în spasme.

Desigur că dinţii in­sectei conţin o otrăvi,; care neavând efect asul pra unui om matur, i» de totuş un copilaş,

1ACOB BEER STITI D -VCE ESTE

REALITATEA lLUSTWl

26

RELITATEA ILUSTRATĂ

DMASECCĂ& O J O R N A L»10 Pi. M I M — ţiaSWA-flâMt*. » OK BOOtWW OS 19:9

EDICaO DE 12 PACWAS

las h o m e n a g e n s e x c e p c io n a e s a o s s n r s . G e ţi a pot o ^ ca s ia o -tio _^u a p r-oxi n y • oU c^a« c>

f lip Miguel 1° o M enino-Rei, da Rum an ia presidcv.

I SS M M B Si Si i Ä W ® l* l ft® * M ____ , H‘P"arI iWm I-------- —-------- 7”T~- ■ • • ^ \KAs fxiraorc

prepaft **!'

; Ä K i

.... p. j»,r* <* iv "» «> «*»* I # -» '«■>*■.'< * ?,»>■•> we*n*.•r» 4 a» «»{*'«-.*», <e«3. W# >)V- ; f «« ■tH«'<î>* ¡Rî’-îT», '>'« -'*»* > '

! «~X’< «? -><w- >1 -< <i »5 « o»«' -J')* S>*j is«*.S * ! ->«,>;* »:■■:« >’-5 « » *<*- j

f TZZu* '"*** '■ A** *** *3S~i "* • .8fre c *s* \I ' ... fwx a mtemm, - -ţ'» <«>> -<«>>. «&s>.«îfs <;r. «»*;* ä ta- '

t,ei>m ******W«*»»■:*'«A «»Mjö»«*».* j

0 ‘ A H E N T A D O CÖ N T K A 0 P R ß lW .N T E J)A R E P t 'B U C A ARGENTINA

tv«' t«-%n ;>»••• >! ‘ ***’ ' ’ ' .... . i

twto circular)!e ck |f

— «ih*l

IPÄSa r!.-

u i ir,<k-.,

îts ilftis i

; »s,’

■l ::

P R O P A G A N D A N O A S T R A

4\1 insistat adesea — in coloanele re­

vistei noastre — asupra însemnătăţii pe cane o are concursul de frumuseţe, ca

mijloc de propagandă românească.Noi şi în genere europenii — având o a l­

tă mentalitate decât cea americană, — nu putem bănui foloasele morale, care de­curg dintr'o acţiune — mai mult o petre cere — căreia nu-i acordăm prea multă se­riozitate, dar care, în continentul de peste ocean, este considerată cu m ultă gravitate.

Directorul nostru a ştiut să utilizeze concursul de frumuseţe, spre a stabili re- laţrnni eu ziarele din noul continent, şi astfel nenumărate gazete, di.n cele două A- merici, sau ocupat de România, învăţând ]>e cititorii lor să cunoască şi să ne pre- tuiască. ţara.

Publicăm aci un document:Ziarul ,0 Joirmal ' din Rio de Janeiro, cel

mai mare cotidian d in America de Sud, a publicat acum câtva timp, în prima pa­gină, traducerea fidelă; a reportagiului fă ­cut în coloanele revistei noastre, referitor

la viaţa Regelui Mihai. Ziarul a repro­duc — &şa precum ®e vede şi fotografiile publicate de noi.

Am menţionat pe acesta dintre numeroa­sele articole care se ocupă de noi, şi care au fost inspirate de „Realitatea Ilustrată“, gazetelor străine.

Participarea celei d intâi „Miss Româ- niau la concursul de frumuseţe din Gal- veston, a avut darul să stabilească legă­turi nouă între ţara noastră şi America,, să deştepte interesul pentru România, în sânul unu i public, care nu ne cunoştea, iar cu ajutorul filinelor pe care le-am fă-

. cut. am arătat aceluiaş public că în acea­stă parte a Europei trăeşte un popor civi­lizat. care nu e bokşevizat — de vreme ce se ocupă cu concursuri de frumuseţe — care are oraişe mari cum sunt Sinaia şi Bucureşti, care întrebuinţează automobile americane.

Şi iată pentruce ne străduim în fiecare an să1 organizăm concursul de frumuseţe eu toată seriozitatea cuvenită.

Ce vă displace in cariera voastiă ?Ancheta Realităţii Ilustrate

KMII. .JANNINGS :

SUNT un actor conşlîincios, mai mult de cât se poate chiar şi — lăsând modes­tia la o parte, — pot susţine asta sus şi tare.

Ţoale nii-uu plăcut în spinoasa carieră in care mă aflu, afară de unele vederi sucite - ca să zic <işa — ale regisorilor şi care de foarte multe ori n ’an făcut altceva, decât să­nii prejudicieze aria; ială chiar unul din motivele puternice, pentru care am pără­sit, studio-urile din Hollywood spre a reveni în Europa.

Nu sunt un acloraş tânăr, care să mai ai­bă nevoe de indicaţii la orice pas ; nici nu vreau să spun că sunt perfect şi că n’aş mai vedea deloc necesară atribuţia regisorului; ar fi o aberaţie.

Dar publicul, supremul judecător, m ’a. studiat îndeajuns şi m ’a apreciat.

Orice rol pe care l-am jucat, a fost intens trăit de mine, până în cele mai infime amă­nunte, chiar şi în afară de studio.

Când l-ajn interpretat pe Eilric Vlll-lea, soţiei mele îi era frică, nu cumva s’o ucid, îi făcusem viaţa atât de imposibilă, încât cu foarte mare greutate, am reţinut-o să nu dea divorţ, lucru care s’ar fi şi întâmplat, dacă filmul mai dura încă o săptămână.

Aproape aceleaşi neplăceri le-ain avut şi (•ii rolul portarului din „Ultimul om“ ; fiica mea refuza cu îndărătnicie să iasă în oraş alături de mine, deoarece aveam o alură la­mentabilă; îm i târâm picioarele întocmai ca un paralitic şi umblam cu capul aplecat...

îmi trăesc rolul do.uăzeci şi patru de ore pe zi, cu deosebire de ceilalţi artişti cari la eşire din studio îşi leapădă orice grije, orice preocupare.

Iată dar, pentruce atunci când găsesc că .intervenţia regisorului este deplasată, nu mă supun, ci prefer mai curând să renunţ la orice, decât să mă abat dela nuanţa ome­nească pe care vreau s’o dau rolului.

nOUOI.AS FAIRBANKS :

J MI iubesc arta mai presus de orice şi nu• pot să s/iun decât acelaş lucru şi-despre spectatori.

Nu-mi plac iuti ăi şi-i detest chiar, pe vi­zitatorii studio-urilor.

Eforturile de muncă pe care un artist de cinematograf le depune in faţa obiectivului, nervii pe cari fiecare şi-i toceşte autosuges- tionându-se după situaţiile indicate in sce­nariu, sunt in fin it de obositoare.

E cu lotul altceva să joci teatru în falii spectatorilor şi altceva să mimezi o scenă, în faţa mai multor curioşi, cari aşezaţi în ju ­rul operatorilor, se dedau la lot felul de reflecţii, unele mai enervante decât altele.

Un studio Irebue să fie riguros închis i>en- tru persoanele străine, lucru pe care de alt­fel Buster Keaton, Harold I.loyd şi Charlie Chaplin s ' i i i i ş i grăbit să-l facă, deoarece i- deile lor bune, erau veşnic furate şi reali­zate, la iuţeală, in filme de scurt metraj, fă- cându-li-se astfel o concurentă necinstită, de către cei ce roiau in jurul lor.

WILMA BANKY:

N< U VAD nimic altceva, mai desgustător.! în cariera noastră artistică şi mai

cu seamă în ceace ne priveşte pe noi fe­meile, decât clauzele stupide ce sunt enun­ţate în contractele noastre de angajament şi care constituesc un veritabil supliciu.

Să nu vă îngrăşaţi !

Iată strigătele imperioase cu care suntem obsedate şi supraveghiate la orice pas, de către managerul firmei care ne reaminteşte astfel destul de des, că rezilierea contracte­lor noastre nu va fi departe în cazul că ne­milosul cântar pe la care suntem obligaţi să trecem ziluie, va demonstra că am atins li­mitele stipulate în contract.

Cred că-şi poate închipui oricine, la câte privaţiuni trebuim a ne supune, pentru a nu depăşi maximul siluetei, admis prin draco­nicul angajament.

Dumnezeu să-l aibă în grijă pe acel inter­pret sau interpretă, care lasă să se întrevadă că are nenorreita perspectivă de a se în- grăşa !

S Avrilie 4930

D-ra E C A T E R IN A ŢARANU - „Miss Banat*'

I R E A L I T A T E A