SFÂRŞITUL SEC. XVII –

SEC. XVIII

ILUMINISMUL este ideologia dominantă a sec. al XVIII-lea

care are ca valoare centrală RAŢIUNEA.

IDEI CENTRALE:

Optimismul gnoseologic;Afirmarea personalităţii umane;

Libertatea şi demnitatea individului.

IMPLICAŢII PRACTICE:

Control mărit al omului asupra mediului natural;Necesitatea organizării raţionale a societăţii umane.

MOTTO: “SAPERE AUDE”

• “Raţiunea şi progresul universal împing înainte mersul istoriei”

• “Epoca maturităţii intelectuale a omului”

IMMANUEL KANT( 1724 – 1804)

FILOSOF GERMAN

FACTORI DETERMINANŢI AI ILUMINISMULUI

• Transformările produse în societatea umană, pe multiple planuri, în perioada Renaşterii. Umanismul.

FACTORI DETERMINANŢI AI ILUMINISMULUI

• Ascensiunea economico-socială a burgheziei

FACTORI DETERMINANŢI AI ILUMINISMULUI

• Modelele politice oferite de state precum Provinciile Unite (Olanda) sau Anglia, ca urmare a revoluţiilor burgheze desfăşurate pe cuprinsul lor.

FACTORI DETERMINANŢI AI

ILUMINISMULUI • Progresele

înregistrate în gândirea ştiinţifică de-a lungul secolelor XVII – XVIII, menite să pună în evidenţă forţa raţiunii.

ISAAC NEWTON(1642-1726)

REPREZENTANŢI AI ILUMINISMULUI

OPERA :• “Scrisori persane”• “Spiritul legilor” CONŢINUT:

– Atitudine critică la adresa instituţiilor şi moravurilor franceze, impregnate încă de mentalitatea feudală.

– Atitudine critică la adresa absolutismului monarchic şi intoleranţei religioase.

– Promovează principiul separării puterii în stat.

CHARLES DE MONTESQUIEU (1689 – 1755)

“SPIRITUL LEGILOR”

• “Atunci când în mâinile aceleiaşi persoane sau aceluiaşi corp de dregători se află întrunite puterea legiuitoare şi puterea executivă, nu există libertate… Nu există, de asemenea, libertate, dacă puterea judecătorească nu este separată de puterea executivă…”

• Ch. De Montesquieu

MONTESQUIEU• Spiritul legilor (1748), este un studiu

comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de guvern (republica, monarhie si despotism), a fost intocmit sub influenta ideilor lui John Locke. Una din teoriile majore prezentate in lucrare este cea conform careia puterile guvernului trebuie separate si echilibrate pentru a garanta libertatea individului.

• Montesquieu isi exprima oroarea fata de despotism, toleranta religioasa, condamna tratamentul inuman aplicat negrilor, studiaza dreptul roman si cel francez. Cartea “Despre spiritul legilor’’ isi pastreaza si in prezent importanta istorica, fiind una dintre operele care au influentat elaborarea Constitutiei americane.

OPERA: • “Tratatul despre

toleranţ㔕 “Candide”• “Scrisori filosofice” CONŢINUT:

– Atitudine critică faţă de fanatismul religios.

– Critică la adresa moravurilor şi instituţiilor “vechiului regim”.

– Promovarea unor valori liberale şi a modelului politic al monarhului luminat.

VOLTAIRE (François Marie Arouet) ( 1604 – 1778)

Voltaire- citate celebre

» libertate

– Libertatea este sănătatea sufletului.– Omul este liber atunci când vrea să

fie liber.

ENCICLOPEDIŞTII OPERA:• “Enciclopedia” sau “Dicţionarul

raţional al ştiinţelor, artelor şi meseriilor”

• Lucrare cuprinzând 28 de volume şi semnată de 130 de autori.

CONŢINUT:• Promovează valorile ştiinţifice,

tehnice rezultate din progresele înregistrate pe plan cultural în sec. XVII –XVIII.

• Critică obscurantismul, superstiţiile, mentalităţile şi instituţiile vechiului regim.

• Caracterul său contestatar a făcut ca publicarea să fie oprită în mai multe rânduri (1752, 1759, 1781).

D. DIDEROT(1713 – 1784)

J. R. d’ALEMBERT ( 1717-1783 )

ENCICLOPEDIA

Denis Diderot - citate celebreFaceţi ca binele fiecăruia să fie atât

de strâns legat de binele general încât nici un cetăţean să nu poată dăuna societăţii, fără să-şi dăuneze lui însuşi; asiguraţi răsplata pentru virtute după cum aţi asigurat pedeapsa pentru ticăloşie.

•Elogiul contemporanilor noştri nu-i niciodată curat. Curat e doar cel al posterităţii.

OPERĂ:• “Noua Eloiz㔕 “Emil”• “Contractul social” CONŢINUT:

– Dubla natură a fiinţei umane: raţională şi afectivă.

– Noi principii în educaţia copilului.– Critica întregului sistem social al

vechiului regim.– Promovarea ideilor de libertate şi

de egalitate a căror aplicabilitate se poate realiza numai în baza unui contract social, încheiat între membrii societăţii cu drepturi egale.

– Principiul suveranităţii naţionale.– Propune ca formă de guvernământ,

republica.

J.- J. ROUSSEAU (1712 – 1778)

J.- J. ROUSSEAU

ROUSSEAU - citate celebre

• libertate

•Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc.

ROUSSEAU

• A devenit celebru datorita scrierilor sale politice. El a avut o viziune care l-a facut sa vada limpede ca la inceput omul fusese liber si lipsit de pacate si ca societatea a adus pe lume toate relele. La Geneva, el a dezvoltat aceasta idee a “nobilului salbatic” in cea mai celebra carte a sa Contractul social (1762), care incepe cu faimoasa propozitie “ Omul se naste liber, dar oriunde s-ar afla este in lanturi” si in care sugereaza ca oamenii ar putea deveni liberi daca s-ar conforma “ vointei generale“, legilor impuse de comunitate si respectate de fiecare individ in parte, deoarece este imposibil de imaginat ca cineva ar face legi nedrepte care sa il inrobeasca chiar pe el.

MOTTO• “AICI ZACE IOSIF

AL II-LEA CARE N-A REUŞIT NIMIC DIN CEEA CE A ÎNCERCAT SĂ FACĂ”

IOSIF al II-lea(1780-1790)

IOSIF al II-lea

Măsuri:• Susţine dezvoltarea

economiei; încurajează exportul şi descurajează importul;

• Desfiinţează taxele vamale interne (cu excepţia celor cu Ungaria)

• Reorganizează administraţia, punând-o sub semnul unui centralism accentuat;

IOSIF al II-lea

• Înfiinţează un aparat birocratic disciplinat;

• Desfiinţează şerbia pe

domeniile imperiale;• Adoptă măsuri de

protecţie socială (orfelinate, aziluri de bătrâni);

Măsuri:

IOSIF al II-lea

• Dezvoltă învăţământul;

introduce obligativitate învăţământului primar;

• Manifestă toleranţă religioasă; biserica este subordonată statului;

• Susţine dezvoltarea culturii, combate superstiţiile.

Măsuri:

ILUMINISMUL ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

ŞCOALA ARDELEANĂ

Mişcare culturală de emancipare civică şi politică a românilor transilvăneni.

REPREZENTANŢI AI ŞCOLII ARDELENE

ION BUDAI DELEANU(1760-1820)

“Ţiganiada”

Poem eroi-comic, cu unele aluzii la

situaţia românilor din Transilvania

“Elementa lingue daco-romanae, sive valachicae”

Caracterul romanic al limbii române

SAMUIL MICU (1745-1806)

REPREZENTANŢI AI ŞCOLII ARDELENE

PETRU MAIOR

(1756-1821)

“Istoria pentru începutul românilor în Dacia”

Originea exclusiv latină a românilor

REPREZENTANŢI AI ŞCOLII ARDELENE

GHEORGHE ŞINCAI

(1754-1816)

“Cronica românilor şi a

mai multor neamuri”

Vechimea şi continuitatea românilor în Transilvania

IMPACTUL POLITIC AL ŞCOLII ARDELENE

SUPPLEX LIBELLUS

VALACHORUM - • Memoriul înaintat

în anul 1791

Curţii de la Viena,

în cadrul mişcării de

emancipare a

românilor

transilvăneni

1. IDEEA DE LIBERTATE

• “ Omul s-a născut liber, dar pretutindeni este in lanţuri.”

• “ A renunţa la libertatea ta înseamnă a renunţa la calitatea de om, la drepturile umane, ba chiar si la datoriile tale. Nu exista niciun fel de despăgubire posibila pentru cel care renunţa la toate;o astfel de renunţare este incompatibilă cu natura omului.

(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

•  ‘’ Este adevărat ca in democraţie poporul pare sa facă ceea ce vrea ; dar libertatea politica nu consta defel in a face ceea ce vrei. Intr-un stat, adică intr-o societate in care exista legi... libertatea este dreptul de a face tot ceea ce ingrădeşte legile; si daca un cetăţean ar putea sa facă ce ele interzic, el nu ar mai avea libertate, pentru ca si ceilalţi ar putea sa facă la fel.”

(Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)

2. Ideea suprematiei legii

• “ Legile, in intelesul lor cel mai larg, sunt suporturile necesare care deriva din natura lucrurilor; si, in acest sens, toate fiintele isi au legile lor. Divinitatea isi are legile sale, lumea materiala isi are legile sale; inteligentele superioare omului isi au legile lor; omul isi are legile sale.”

• ( Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)

• “ Vreti sa preveniti o crima? Faceti legi clare si simple. Acestea nu trebuie sa favorizeze o anumita clasa sociala. Legile si numai ele trebuie sa fie temute.Oamenii inrobiti sunt mai cruzi si mai viciosi decat cei liberi. Lasati libertatea sa fie ajutata de cunoastere.”

• (C. Becarea-” Crima si pedeapsa,1764”)

3. Ideea separatiei puterilor

• ” Cand in aceeasi persoana sau in acelasi corp de magistratura puterea legislativa este reunita cu puterea executiva nu exista deloc libertate, pentru ca exista temerea ca acelasi monarh sau acelasi senat sa faca legi tiranice pentru a le executa in mod tiranic.”

– (Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)• “ Atunci cand in mainile aceeasi persoane sau corp de dregatori se afla

intrunite puterea legiuitoare si puterea executiva, nu exista libertate...Nu exista, de asemenea libertate, daca puterea judecatoreasca nu este separata de puterea legislativasi de cea executiva. Dcaca ea ar fi imbinata cu puterea legislativa, puterea asupra vietii si libertatii oamenilor ar fi arbitrara, caci judecatorul ar fi legiuitor. Daca ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul ar putea avea forta unui opresor. Totul ar fi pierdut daca acelasi om... ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe cea de a duce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari.” (Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)

4. Ideea contractului social

• “ Dacă este dificil ca un stat mare sa fie bine guvernat, este şi mai greu ca el sa fie guvernat de un singur om.” (J.J. Rousseau- “Contractul social”)

• ‘’ Voinţa generală poate dirija singura forţele statului... Poporul supus legilor poate fi autorul acestora... Puterea legislativă aparţine poporului şi nu poate aparţine decat lui.”

(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

• ‘’ Acum cincizeci de ani publicul nu era nicidecum interesat de treburile statului. Astăzi fiecare citeşte ziarul si cugetă la politica ce a devenit un subiect comun. Libertatea engleza ne-a cucerit. Tirania este tot mai mult contestată.”

• ( Marchizul d’Argenson- “Memorii, inceputul sec. XVIII”)

5. Ideea egalitatii in drepturi

• “ Ori de unde ai porni ca sa te ridici pana la principiu, ajungi mereu la aceeasi concluzie: adica pactul social stabileste intre cetatenio astfel de egalitate incat toti se supun acelorasi conditii si urmeaza a se bucura de aceleasi drepturi. Astfel, prin natura pactului, orice act de suveranitate, adica orice act autentic al vointei generale, obliga sau favorizeaza in mod egal pe toti cetatenii, in asa fel incat suveranul cunoaste numai notiunea de corpuri, fara sa deosebeasca pe niciunul din cei care o compun.”

• (J.J. Rousseau- “Contractul social”)

CONCLUZIE ILUMINISM

• Epoca luminilor a constituit o cotitură importantă în dezvoltarea spirituală a omenirii, o victorie semnificativă a raţiunii asupra concepţiilor mistico-religioase din Evul mediu. Luând naştere în diverse ţări, in diferite perioade de timp, aceasta mişcare totdeauna a fost produsul unui mediu socio-istoric bine determinat. Enciclopedia lui Denis Diderot reprezintă chintesenţa spiritului Iluminismului, sau al Epocii Raţiunii, după cum i s-a mai spus. Având centrul la Paris, mişcarea a dobândit un caracter internaţional prin faptul ca s-a răspândit în saloane cosmopolite.

• Filosofia teoretică din epoca luminilor este dublată de filosofia practică cu caracter social-politic. In operele din acest domeniu sunt abordate probleme de drept natural, chestiuni privitoare la suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare.

• Iluminsimul a pretins eliberarea fiinţei umane de sub tutela sa auto-indusa. “ Tutela este incapacitatea fiinţei umane de a-şi folosi abilitaţile cognitive in lipsa instructiunilor de la o alta persoană. Această tutelă este auto-indusă atunci când cauza sa nu rezidă în absenţa raţiunii, ci in absenţa hotărârii şi a curajului de a lua hotărâri fără instrucţiuni de la o altă persoană.” Sapere aude!

IDEILE ILUMINISMULUI STAU LA BAZA REVOLUŢIEI FRANCEZE ŞI LA ÎNLĂTURAREA MONARHIEI ABSOLUTE DE AICI.

• “Aveţi curajul de a va folosi propriul simţ al raţiunii!”- acesta este motto-ul Iluminismului. (Immanuel Kant)