+ All Categories
Home > Documents > Ilie Rad - Documentarea in Jurnalism (Part 2)

Ilie Rad - Documentarea in Jurnalism (Part 2)

Date post: 14-Oct-2015
Category:
Upload: roxana-forica
View: 134 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Documentarea in jurnalism (Part 2)

of 54

Transcript
  • 196 I ANDREI PAUNESCU

    informativ: reportajul, interviul, stirea, gi daca rrrrLeinterpretativ: editorialul, eseul, pamfletul etc.), subict:l,trlconstituind adesea un pretext pentru patrundererrr irlsubstraturi, in conotalii, aqa cum un anumit parfunr 4riun anumit cAntec creeazd. conexiuni mentale, linkrrrlemolionale sau inteleOtuale ale receptorului in legirturAcu oameni, sentimente si evenimente aflate in memoriHaddncA.

    3.7. ,,A:m dreptul Ia NU, daca vretisa fiu DA, /Vitala e lupta, normal dezacordul, / Opinia mea."Jurnalismul, ca opera sociala generata de nevoia drr

    informare si de formare, joacA, simultan sau alternativ,cartea informaliei si cartea opiniei (a interpreterii),Jurnalismul poate fi performant si daci inforrnalia esl,us'copul central (cAnd autorul trece in plan secund, nevoirrpublicului de obiectivitate fiind elementul cel maiimportant), si daca scoate in evidenta crealia (vocatia pistilul autorului sunt in prim plan), si daca opinia estopunctul forte (interpretarea fiind factorul cheie). Semni.ficativ este ceea ce spunea Adrian Paunescu in plinrlepocd de dogmatism politic si informational romAnesc inpoemul Opinia mea, d:;rr 1986, care poate fi un adevaratmanifest al ziaristului: ,,Eu sunt lucratorul cinstit sitenace,/ Mareati mi-e fapta si truda mi-e grea,/ De-aceea,eu am despre tot ce se face/ Opinia mea.llin coarne de-aqllua pentru ea lumea toat6,,l Cedarea ca lupta mi-ar fimult mai grea,l Pe viat[ o data, pe moarte o datd,l Opiniamea.ll $i singur de-as fi pe a mea baricada/ Si-n restmilioane cu tifla mi-ar da,l Pd,strez. chiar cAnd capul voraltii sa-mi cadd,l Opinia mea.llRespect institutii, opiniicelebre,/ Cultiv disciplina qi-s gata de ea,l Sunt om social,dar conserv in vertebre/ Opinia mea.ll Eu pot sh si rAddaca hotii-mi sparg casa,/ Flegmatic ma las depasit pesosea,/ lVIai am, cind pe front imi luati si mireasa,/ Opiniamea.llAcolo e sudul. acolo e nordul./ Am dreptul la nu.

    cAtETE DE SARCtNt ilr lunruaLrsw... I 1s7rl;rr:a vreti sA fiu da.,/ Vitala e lunta. normal dezacordul./I )pinia mea.// Furnica pot fi si accept sa fiu greier,/ Chiarlrrrrba din gur6 de mi s-ar teia,/ intreagd.-mi rAm6.ne,:'rrlitii in creier,/ Opinia mea.llNu cant comori, nu rAvnescl;r avere,/ Din cerul intreg mi-am ales doar o stea,/ Eu,ri rle la cer o favoare aq cere,/ Opinia mea.llCAt om mAr;ossfi, fl11s pe frunte toli spinii/ Si crucea mi-o port, ca si, rirrd aq zltura,l CAci omul e om cAt mai are opinii./Arleasta-i opinia mea."a

    O buna d.ocumentat" "; face, inevitabil, sa scadalronderea,,textului din burta" (TDB, bazatpe no{iuni ca:

    rrcadevAr, fic{iune, minciuna, tendentios) si a ,,textuluirlin auzite" (TDA, bazatpe termeni si notiuni ca: irnproba-lrrlitate, zvon, telefon fara frr) si sa sporeasclr presa bazatFtpe ,,textul adevdrului minimal acceptabil" (TAMA,bazat pe un grad mare de probabilitate si de adevAr) si,rnai ales, a,,textului din realitate" (TDR, in care ccrtitu-dinea, fari a atinge rigorile reci, inhibanbe, ale textuluistiintific, se afl6 in prim-plan)" intnrcAt prcsa adevAruluiabsolut si cornplet este o utopic, putem mAcar spera,pornind de la calcularea raului celui rnai mic posibil gia binelui celui mai mare posibil, cii publicatiile vor tindesi se bazeze prioritar pe adevArul obiecbiv qi vor beneficiade necesara buna.credinta a jumalistului, promovAnd,,textul din realitate".

    BibliografieAderca, Felix, Mdrturia unei genera{ii, interviuri, Eclitura

    Hasefer, Bucuresti, 2003.Biberi, Ion, Lumea de md.ine, inter.viuri. Editura Forum,

    Bucure;ti, 1946.

    aAdrian Piunescu, Opittia ntea,Eclitura Aibatros, Bucuresti, 1 986.

    in voltrilul Locuri cotnurle,

  • 198 I ANDREI PAUNESCU

    Cristoir,r, Ion, Singur tmpotriua tuturor, parnllete politice, Edit'rrlrrEvenimentul RomAnesc, Bucuresti, 1999.

    Eliade, Mircea, Profetism rorn(Lttesc. Ronrdnia trt, eternitatc, vrtl2, Editura Roza VAnturilor', Bucuregii, 1990.

    Goga, Octavian, Mustul care fierbe, 1927.Paler, Octav\an, Vremea tntrebiLriktr, Editura Albatros, Edittrlrr

    Universal Dalsi, Br.rcuresti, 1995.PAunescu, Adrian, Sttb semnuLts"ttrebarii (intei-viuri, editia a dorrrr),

    Editura Cartea Romineascd, Bucuregti, 1979.Plesu, Arrdrei, Ob s ce n itateo p ub lic a, Editura Hr.rrnanitas, Bucurca l, i,

    2004.Popescu, Cristian Tudor, Li,bertsLea zzi"ll, Editura Polirom, Iir9i,

    2004.$eicaru, Pamfil, Balcanizare ususina. De la nationalism la extrr

    nrlsnr. Editura Eiion, Bucuresti, 2004.

    Cum poti scrie cronici literararefdri sd cite;ti cirlile despre care scrii

    Prof. univ. dr. Marta PetreuUniversitatea,,Babes-Bolyai", Ciuj -Napoca

    Facultatea de Istorie-Filosofie

    Doamnelor gi domnilor,

    Dl Ilie Rad m-a invitat astdzi in fata dumneavoastri,Iu acest select simpozion, pentm momentul comic al zilei.lJi anume, mi-a cerut si va vorbesc despre o palanielrroprie: despre cum a fost reccptati cartea mea, Dia,uo-IrLl qi ucenicul sau: Noe lonescu

    - Mihail Sebastiq.n,

    irpArutd. la Folirom (in 2009, si reeditate, intr-o editierevdzutS, qi adaugita, anul acesta). far eu, din motive pecare le voi expune pe parcurs, arn d.at acestei palanii unlrtlu parafrazat dupii cartea lui Pierre Bayard, Cumuorbim despre car{ile pa core nu le-am citit.

    Va rog sa imi scuzati cutezanta de-a vA vorbi despreo p6tanie de-a mea si sa ma credeti cA nu-mi place salhc comunicari stiintifice autoreferenliale. Simpozionulrnerita insa gi un moment vesel, iar faptul cA dl Rad m-arlistribuit pe mine in roltrl comicr"rlui de serviciu mionoreazl.

    - si ma amuza

    - considerabil.

    Deci: cartea mea, Diauolul qi ucenicul sdu: Nae{onescu

    - Mihail Sebastian, apiirutd la Polirom, in 2009,

    este despre Nae Ionescu si despre Mihail Sebastian. Mairries despre Sebastian.

    Dupi curn qtiti, Mihail Sebastian este un scriitorinterbelic, coleg de generatie cu Eliade, Comarnescu,Vuicanescu, Cioran, Haig Acterian, Eugen lonescu,Constantin Noica qi altii. Sebastian este unul dintrerrrembrii asa-numitei,,generatii'27". IJnprnzator plircut

  • 2OO I MARTA PETREU

    qi un dramaturg stirnabil, cu succes in perioaclttinterbelic[, cu succes in anii socialismului rea] romAnt:st:(cAnd a fost unul dintre putinii scriitori romAni exporta{,i,de statui nostru socialist, gi in Occidentul burghez, si ittRasaritul socialist) gi cu mare succes dupa aparilia, ittanul 1997, aJurnalulul... s[u. De pe urmaJurnalului.',,Sebastian a fost considerat, aproape in unanimitate,tAnarui scriitor modei-din-punct-de-vedere-politic nlinterbelicului romAnesc; caci s-a crezut ca, spre deosebircrde Eliade, Cioran, Noica s.a., Sebastian ar fi avut tol,timpul o minte lucid[ qi nu s-ar fi lnsat niciodat[ adtr'menit de sirenele extremismului politic interbelic. Mnimult, Sebastian, care, in calitate de evreu, a suferit - dilrpacate pentru el qi pentru noi * perseculiile rasiale alosfArgitului perioadei interbelice qi ale perioadel riz'boiului, a fost considerat si victima inocentd" a unei epociistorice criminale.

    in calitate de istoric al ideilor si de cercetator al istorioifilosofiei si culturii romAneqti, mai ales din perspectir',rideologica, m-am ocupat, din 1990 incoace, de ,,genera'tia'27", scriind douA carti despre Cioran, una desproEugen Ionescu, mai multe studii despre Nae Ionescu'Eliade, Noica, despre dinamica generaliei etc. Iar desprcSebastian aln crezut si eu, ca toata lumea, cd' a fost ttttdemocrat, o victima inocenta a odiosilor s[i colegi de genc'ralie, care, in anii cAnd au devenit de extremd' dreaptii,l-au tratat r5.u pe colegul lor evreu.

    in anul 2007, aL"t r"rrlt,rlui scriitorului, am foslinsa invitatA sa particip 1a un colocviu despre MihailSebastian. Preg[tindu-rni comunicarea, am descoperit,,cu mirare, c[ Sebastian a fost altfel decit ni s-a tot sptts,Aga ci m-am dus la biblioteca, la presd, si am inceput,sa citesc ce a scris Mihail Sebastian, luAnd-o cu inceprt"tul, adici cu anui 1927.

    CUM POTI SCRIE CRONICI LITERARE.., I 2O'I

    Rezultatul: am descoperit ca Sebastian a avut aceleasiirlei politice

    - antidemocratice, prodictatoriale, revo-

    lrrtionare -

    ca maestrul s5.u, Nae lonescu, gi asta multrrrai devreme decAt colegii sai de genera{ie, decAt Cioran,l,lliade, Noica 9i alfii. Sebastian a inceput sa pledeze,'rruza revoluliei si a dictatorilor in 1929, in weme ce Emil( lioran, abia in decembrie 1933, Eliade, in toamna anuluiI935, Noica, in 1938 etc. Practic, citind publicistica luiSebastian, eu am facut doua descoperiri de istorie aitleilor: 1. Ca Sebastian nu a fost un etern democrat, ci;r fbst: de extremA dreapt5., intre 1929-7934; abstinentlrolitic, intre 1935 gi anii rAzboiului mondial; de extremar;tAngA (comunista), cu siguranla in 1944.2. Ca ideile decxtremd. dreapta ale lui Sebastian au fost copiate de;rcesta de la Nae lonescu.

    Iat5. care sAnt descoperirile importante pe care le-amliicut. $i acesta este conlinutul carlii mele in disculie.ln rest, cartea mea descrie aceste descoperiri, le argu-nenteazb, cu probe, adica cu citate, valorifica consecinleletlescoperirilor meLe in interpretarea intregii crealii inter-lielice a scriitorului Sebastian, inclusiv in interpretarearomanului De doua mii de ani gi a Jurnalului.

    O reevaluare, global vorbind, importanta. Destul descandaloasd ca, in primele clipe, sa ma faca s5" tremur:va marturisesc ce, atunci cAnd am descoperit publicisticacle extrema dreapta a lui Sebastian, am tremurat cAtevazile, mi-am verificat-o prin toate metodele, inclusiv princonsultari cu prieteni cunoscS.tori in privinta interbeli-cului romdnesc si a lui Sebastian.

    Iar apoi m-am intrebat ce fac cu ea. M-aq fi putut opri,bineinteles, qi, dacA mi-as fi si pecetluit gura ori dacd,mai bine, mi-as fi qters-o din minte, totul ar fi fost, pentrumine, minunat. Aq fi qi astazi o persoand stimabila qi agnrai avea destul de mulli prieteni.

    Mi-am dat insa seama cd, dacd o sd tac gi-o sa ascundtlescoperirea, n-o si mi mai pot suporta: am crezut cdar fi necinstit fa{A de Eliade, Cioran, Noica si altii, desprc

  • 2O2 I MARTA PETREUale caror idei de extremd. dreapt6 arn scris, sa tac cltrllrl,epredecesorul lor, adicd despre Sebastian. Mi-am mli ulrulca exista un Dumnezeu al cercetarii stiintifice li AladevArului gi ca acesta o sA ma pedepseasca dacit o g$mint prin omisiune ori prin tacere. Si, cum tot cc rrnllucrat eu in ultimii 20 de ani este in vederea unei sint,rrlidespre generatia '27, m-am gindit si ca, daca o stl lrtEdespre Sebastian, n-o sa mai pot scrie niciodati sini,r'aHla care visez.

    Aga cA, am descris ceea ce am descoperit in zinr,rtICuud.ntul"

    Doamnelor si domnilor, eu recunosc cd m-ag fi bucrrrrt[nespus ca aceste descoperiri despre trecutul politic al lr,rlSebastian sa Ie fi facut altcineva. insa le-am fEcut euqi acum suport consecintele.

    Mi-am fdcut docum"nru.l", atent, mi-am scris cartcn,atent, cAntarindu-mi fiecare cuv6.nt. In aprilie 2008 anrlansat, ca Noe din arca, un porumbel: o bucata de text,in Rom6,nia literartt,. Si aur aflat ce potop de injurii vr:istArni. Concret, au sarit la mine mai mulli publicisti, maimult sau mai putin cunoscuti, si mi-au contestat compe-tenta si onestitatea. Unul dintre ei a fost distinsul pro-zator Radu Cosaqu, care mi-a tras un perdaf la persoani,in doua numere din Dilema (nr. 218-219 din 2008),acuzAndu-ma ca il diabolizez pe Sebastian. Dl Cosaqu,in fierbinteala polemicii, a scapat insa o pasarica pe gurr4:qi anume, dl Cosasu a recunoscut ca el a stiut de multavreme despre trecutul de extremist de dreapta al luiMihail Sebastian: ,,$tiam de mult

    - fara sa am acces la

    documente -

    ca ;antifascisti mai bAtrAni decAt mine, bine blocali in stali-nism, imi spuseser[ cu disprelul cuvenit cA >", a scris diCosagu. Deci, dl Cosaqu a stiut. $i a tacut. MitificAndu-lharnic pe Sebastian, asa cum I'ace orice adorator. I-am

    cuMPoTl scRlECRONlcl l_llllinlil I .'llr

    rrr:l)uns cllui Cosasu,in Dilema, el fiind de altl'ol sirrgrrrrrl,rrrlor din prima serie de acuzatori ai mei cS.ruia i-anrI rrril)uns

    - ei au fost rnulli, dar eu n-am relinut numele

    Irrlrrror.l'orurnbelul pe care il scosesem din arca mea de cerce-

    trrlrrr m-a lAmurit cum imi va fi primitd cartea. Aqa cd,l.nt,ru c5. Dumnezeul cercetArii si al adevirului nu m-al;rlrl. sA ascund descoperirea sub pres, cum voia d1 Cosasur;rr Iac, mi-am terminat cartea, arn finisat-o, am corec-I ;rl ,o, am verificat prin metode incrucigate toate trirnite-rrlc etc., apoi, intr-un sfdrqit, am dat-o Editurii Polirom.( lrrre mi-a publicat-o pentru TArgul de Carte din iunie1l(X)9. Si-atunci, o zi, in ziua lansArii, m-am brucurat cAndlorr Bogdan Lefter a vorbit frumos despre munca mea.

    Pe urrn[ a inceput oo,oorr] cel mare. Sau circul. Cartearr lbst comentat[ qi insultata copios, in toata presa, iarrnie, ca auto , mi-au fost facute procese de intentie - ceeacc este in esenla nelegitim

    -

    qi mi-au fost aduse acuzaliirle falsificare, de frauda premeditata si de ignoranfa.

    Au existat qi comentatori care, citind-o, s-au dus labiblioteca, au verifiat ce am scris qi m-au confirmatpentru descoperirea mea

    - dna Roxana Sorescu, de piida.

    Au existat gi istorici literari care m-au crezut pur sisimplu qi au comentat cartea mea ca atare, iar unii mi-autrimis, prin posta, documente suplimentare, care imiintlreau analtza.

    Arn avut insa mai ales o tona de contestatari, care auatacat cartea si au scuipat autorul.

    Eu, cu premeditare (deoarece in paraleiism de ano-timp cu Sebastian, care, atacat pentru De doua mii deaniinvara gi toamna anului 7934, a rdspuns atacatorilorsai abia la sfdrqitul anului 1934 si inceputul anului 1935),am citit cronicile despre cartea mea abia in decembrie2009. Iar cAnd le-arn citit, rn-am bucurat: nimic din ceeace sustineau contestatarii mei nu statea si nu sta in

    I

    I

  • ; itltiigtgfiitggtrt"g{.tgE,gE;figfitii ggi=

    in Es:;!Er;{EiiEgEE,j $iiEEE gE Ei{E EEr=a*lffitFl f;iu#E fiE*EiHi'EE *E ns;i* *i;E [;rii; fitiiiEti; rEtEIifgI.iEiEi E E#i3 ; lfr;:.:

    x; =,;:

    :i: f*tEi-{ [{EiilE'i{if{iiii EtEixi !;! ilE!iE lEi;!iiEi;tE lEi if:

    =AiEE ggiEE3=i gtEEgfiq:

    E EIEEEE

    E*E[t liegfii'uE*,i EiEiHiE !t iEEEe;i;tiig i,:'*Eer:iE;iari:li Eg-ii:ifiE'E!iE iEHE-i1i!IE{;iIiE.Ei [fi;iiE'iiE

    H rgEii EiEEsEiE;sa:;iEiE=r:$grtigii; !EEE*s t;:iiE: giiiE l =i eEg;iEEiE.igEEgiiEIIigEiiEii

  • l206 I MARTA PETREUmai fericili decAt erau

    - cAci simplul lapt ca eu sAttl,

    insultata in presa trezegte in rAndul confralilor o rrlill'tlfericirel Aga ca m5" intreb: cine se mai poate leuda cu qasemenea performanla? Din anul 1990, de cAnd am Ibst,atacahhpentru prima oara (in Contrapuncf, pentru cAtcvttrAnduri de-ale mele despre Petru Dumitriu), si pinAacum, cine se mai poate lauda ca le-a facut colegiior triconcetatenilor atAtea bucurii cAte le-am f[cut eu? Arn lirstatacalil pentru ce-am scris despre Nae Ionescu, pentruce-am scris despre Cioran, pentru ce-arn scris desprtlEugen lonescu, pentru cA am fost plagiata de AiexandruLaignel-Lavastine, pentru volumul Filosofii paralelc,pentru studii qi eseuri publicate in reviste etc.

    - si, duptl

    cum am constatat, faptul acesta a fost un imbelqugut,izvor de fericire pentru colegii mei.

    Cine a mai avut oare o lansare de pomina ca mintt,la Cluj? DI rector Andrei Marga a deschis, in 200.c),anul universitar in prezenla dlui presedinte EmilConstantinescu, lansAnd, printre aite carli, si volumulmeu. Iar prezentatorul cartii mele, un coleg de catedrA,mi-a insultat cartea in fata publicuiui care umplea curtenCasei Universitarilor. Si el era supdrat foc ca il numescpe Nae Ionescu diauol. L-am invitat sd sA duca lttBucurepti, la Catedrala Patriarhiei, sa il vadl pe Naopictat pe peretele de afarA, in tindd, in chip de diavol:sta acoio din 1934, din ordinul lui Miron Cristea.,Patriarhul RomAniei, care l-a pus pe Belizarie sA-1 aratepe Nae tnfaptuind, adica ispitind, ca diavol, tineretul sprctiad. Sau, de ce nu, 1-am invitat sa-i citeasc[ volumu] luiMircea Vulca"nescu, Nae lonescu, aga ctt'm l-am ctlnoscut,unde se afld, pe larg, informalia..., sau memoriile MarucAiCantacuzino, care, ca fostA iubitn a lui Nae lonescu,mS.rturiseste despre metamorfoza lui Nae Ioneswcu indiavol... DupA ceva vreme, dl coleg, cu prerogativeltrqefului, m-a intrebat suav: ,,Nu-i aqa cA nu te-ai supS.ratpentru ce am spus la lansare? Ca aqa e intre colegi, nacriticd"m!".

    CUM POTI SCRIE CRONICI LITERARE... I 2O7

    Dl presedinte Emil Constantinescu, care a asistat culracientA la fabuloasa mea lansare, a ris cAnd m-a re-rntAlnit in acest an, qi m-a prezentat Doamnei sale, pentrur:i o asemenea lansare de pomind nu mai pomenise.

    Si, ca sa raspund suavei intrebarii pe care mi-arrdresat-o suavul meu coleg, dac5. m-am suparat: Nu,Iireste cA nu m-am supd.rat, culn era sA mi supar? Doarii facusem, din nou, pe multi oameni, foarte fericiti.

    Dupd o experienla, a" ala decenii, ca linta pentrugloantele criticii romAnesti, care nu citegte, dar sanclio-neazh, am tras si eu niste concluzii.

    In primui r6.nd, sAnt convinsd ca, in RomAnia, a scriecarli documentate despre cultura romAneasc6 este nunumai o operaliune anevoioasi, ci qi una inutila. Mainimeni nu cerceteazS. cultura romAneascd, dar tolicronicarii literari cred cd se pricep de minune sd criticecartile care se ocup5. totugi de ea. Noi, in privinta proprieinoastre culturi, triim din mituri gi din prejudecdli. Dinfaisuri ad usum Delphini.Iar cAnd un cercetitor se apucd.qi face, pe bazi de documentare reala, o carte, desco-perind ceva nou, este considerat un trouble fAfu qi sanc-tionat in consecinta. Fireste, cronicarii literari ii spuncA este un faisificator, un ignorant si un tendenlios.

    Stiu din experienla proprie ce, cu c6.t o carte este maidocumentatd, cu mai multe note, cu atAta e mai rd.u vitzutd.Documentarea indicata in note de subsol functioneazApentru cronicarii literari precum roqul pentru taurii decorrida!

    Sancfiunea, cum spuneam, este aplicata de cronicariiliterari.

    La noi se produce interferenla a doud feluri de insti-tutii gi de activitAli

    -

    iar situatia pe care v-o descriu esternoqtenita de pe vremea lui Maiorescu, care a dat struc-tura literaturocentricA a culturii noastre. La noi seproduce interferenla dintre cercetAtor si cronicar, intre

    L

  • 2OB I MARTA PETREUcercetare si receptare. Simplu spus, cercetarea liir:rrlri rhrcercetatori este omologata de cronicari literari.

    in mod normal, un cronicar literar este destirrrrl sndescrie cartile de creatie literari si sa ernita asupr.rr luro judecatA de gust.

    La noi, insd., cronicarul literar este investit, pt'ltrstructura literaturocentrica a culturii noastre, cu prrl ll,isupranaturale de omniscien-t[. in ioc si functionozr! tt]cadrul judecatilor de gust, cronicarul literar de la noi r,rrlulegitimat, in rnod frauduios, sa emitA judecati de er.rrrlitie, ajungAnd sa sanclioneze cu adevS.rat sau fals lut:r'rli'icare, in 90% dintre cazuri, ii depasesc competen{a. lrrrel dA, atotputernic, omniscient si satisfd.cut, verdir:1,r.categorice pe cArli de cercetare, pe domenii pe cEro llinsugi'nu le-a cercetat, cArora nu le cunoaste nici alljrbetul, daramite subtilibdtile. Iar pentru ca situalia sir l'rnqi mai grotescd, cronicarul literar de 1a noi, care de ollit:r'rscrie douA-trei cronici pe saptAmAnd si are, pe deasuprrr,o emisiune TV qi una radio pe sAptamAna, dA verdic:l,rrde competenlA pe carli pe care nu le-a citit

    -

    nu ar av(llcdnd

    -, ci numai le-a rasfoit. E un abuz, fireqte, pe crlrr,structura culturii noastre il permite, il promoveaza, iladora qi il premiaza.

    Asa ca am tras, in cei douazeci cle ani de cAnd sArrl,judecata de cronicari literari penLlu texteie mele docercetare, tot felul de invatarninte, cum ar fi:

    ca mi-ar fi mult mai bine sa rna ocup de culturiruniversala, decAt de cea romeneasca;

    cA, dacA tot mi ocup de cultura rornaneascA, mi-ar limult mai bine sa nu mA ating de extrema dreapta, carr:este foarte dragA romAnilor, ci sA ma ocup de extremirstinga, ce le este antipatica;

    ca ar fi mult mai bine sd nu md ating de miturile lumiiculte si alfabetizate * Sebastian a fost i.in asemenea mit.

    Ultima mea concluzie, imprumutata de ia poetul IonMureqan, care mi-a fd.cut onoarea colegiala sA-mi dedice.,n editorial in Verso, suna asa: ar fi rnult mai bine sli

    CUM POTI SCRIE CRONICI LITERARE, I 209

    rrii mai scriu c5.rti clt: cr:i"cctirre - ci tot nu mi le citeqterrirneni, dar mulli mi le critit:li , ci sri sr:riu direct propriarrrea cronicA la cartea clc ccrrt:ct,itt'c pe care as fi vrut s-osr:riu, qi nu am scris-o!

    ir

    rl

    I

  • Despne documentare in presa scrisaProf. univ. dr. Ilie Rad

    Universitatea .,Babes-Bolyai", Ciuj-ldapoca

    lVlolto: ,,Comment is free, but facts are sacred."(Charles Prestwich Scott)

    1. Frelirninarii. intr-un interviu, cunoscutul scriitorsi publicist, Stelian'f irnirse, afirma ca, beneficiind de unslagiu de plegatire jrrrnalislica in SUA, prof'esorii de acoloau insistat cel mai rr-nilt pr: problema documentarii. Dece este importanba dot:rrmcntarea pentru un jurnalist?Oum se petrec lucrurilc in lt.irlitate? Spre care model seindreapta jurnalistul rrlrnin, spre mod.eiul GiordanoBruno sau spre modeltrl (irrlilco Galilei? (I)r,rpA cum seqtie, amAndoi savantii au srrsl,irrrrt teoria hcliocentrista,conform careia pamAntul sc irrvill,c in jtrrrrl soarelui,numai ca, in timp ce Giortlrtrro llrurro rr plitit cu vialaaceasta teorie, fiind ars pc nrg, ( l:rlilco (i:rlilei a facutconcesii in fata Inchiziliei, rcvcniurl lsullr.a teoriei sale* care era in contradictie r:rr Sr:ripl,ur.a

    -, chiar daca, infinalul procesului, a rostiL r:clcbrt:lo cuvinte: ,,E pur simlrove" = ,,$i totugi se misca"). ( lu i r I l.e cuvinte, este vorbade opliunea jurnalistului dc rr sustiue adevarul pAna inpAnzele albe sau de a se,,prosti[ua", cum se spune cu untermen lansat de iI.-R. Patalrievici. Data fiind prestatiamediocrd a celor mai multc institutii mass-media dinRomAnia, interesate in primul rAnd de rating sar.r tiraje,cei mai multi jurnaligti intrzi in categoria nurnitA simbolicGaiileo Galilei. Pe de altn palte, in finalizarea unui pro-dus meriratic intrA o sumedenie de interese si subiectivitdii,

  • 212 I ILIE RADpe care cititorul nu are de unde sd le qti.e, fiind in lirlrdacesta mai mult sau mai pulin manipulat.

    Cu ocazia procesului intentat Trustului,,Gazeta", lrrigcare jurnaiistii de ai"ci au fost acuzali ca au reculH lgsantaj pentrr"r a obline contracte de publicitate, a itrplla iveala modul in care lucra jurnalista M.S.O., anga.jrttfla acestui trust, cea care, cu un nume predestinate sar ll)rrradevarul, a recurs la alte procedee: ,,In general, art,ilo.lele porneau de la fapte sau imprejurari reale, dat: cnt,sau fost distorsionate in mod voit si prezentate tenden(,iua,de cele mai multe ori, prin interventia directi a invinuit,glO.M.S. Au existat qi situatii in care articoleie nu au avutnicio bazl reali, fiind pure invenfii".

    ',,In, caz ca n-a!i inteles -

    comenta Lucian MindrrrlrAacest caz Qlflemoranda Supplexa Onac,in Dilema uechelnr. 155, 26 ianuarie 2007)

    - M. e acuzata in dosnrul

    grupului de ziaristi de la Cluj, arestali pentru c-ar fi gun'tajat lumea cu articole murdare, ca sd. incheie contruc[cde publicitate. Dupa cum arati rechizitoriul, M.S. ceocupa cu intS.rirea conlinutului de acid al acestor produrJ.!ii: mai cu irivenlii, mai cu informatii culese prin metodespecifice de jurnaliqti/spioni puqi pe fapte mici, dar bineremunerate" Ea era, daca e adevdrat ce zice ancheta, ullfel de gefa a gelelii cu hturi care se arunc5. in capuloamenilor, pAna cAnd AEtia se predau qi scoteau port;o.felul. ."

    2. Obiectivitatea qi rigoarea. Documentarea esl,ula fel de importanta, indiferent de speciile jurnalisticope care le abordim. Dacd. facem o anchetA, dacA scrierrtun reportaj de invesjigatie, daca realizAm un interviusau o simpla stire. In luna decembrie a anului 19911,George Pruteanu, pe atunci angajat al ziarului Euenimen,.tul zilei,,I-aizitat la Metz (in Franta), pe scriitorul Petru

    DESPRE DOCUMFNTARE iN PRESA SCRISA I 213

    Itrrruibriu, cel care, in ianuarie 1960, decide sa rdmAnS.rrr occident, in ciuda succesului si a funcliilor importantelr(,(:rlre le avea in RomAnia. Pentru a realiza acest inter-lru, care s-a materializat intr-o carte, George Pruteanuir r:it,it tot ce a scris Petru Dumitriu in RomAnia si dupA,,,r;-a eXila.t, precum si tot ce s-a scris despre el. Cunogtea,rr lcgendele lesute in jurul interesantului si controver-,rrrlului scriitor, rezultAnd astfel un dialog impecabil, cu, nrilts valoare pentru istoria literaturii romAne, respec-trv pentru cunoaqterea vietii si operei lui Petru Dumibriu.l,l:.;Le un exernplu de interviu cale ar putea fi studiat inlr;rt,c facultatile de jurnalisrn din RomAnia!

    3. Exactitatea informa{iilor. Foarte multe articolerlin presA suferS" de o documentare incompleta, trun-,lri;r.tA, cauzata de incultura, grabA sau rea-credintA. Inrrlrtilie 2005, IJniurrea Ziariqtilor Prof'esionisti dinliom6.nia (UZP) a organizat, la Bucureqti, simpozionul('(r'LEtr.ra qi autacenzu,ra tn presa rom.d,neasca, dupa 1989.( )n aceasti ocazie, o ziarista din BAnie, Magda Bratu, aprublicat, in Cuud,ntul libertatii din Craiova, o relatalerlc'spre acel eveniment, scriind, Ia utt moment dat: ,,Conf.,rrriv" dr. IIie Rad, prorector al Facultatii de Jurnalismrlc la lJniversitatea din Cluj-Napoca...".()r, ziarista ar fi trebuit sa stie czi o catedr[ nu se conducerlr: catre un prorector, c5. funcliile de rector sau prorector,'ol'espund niveluiui UniversitA{ii, nu catedrei. De aceealurnatristii trebuie si qtie cu exactitate ierahiile in uni-versitate: preparator, asistent, lector, conferentiar si pro-lirsor. Mai trebuie spr.ls ca nu poti fi conferenliar saulrlofesor fard a avea tith.rl de doctor, deci exprimarea.,prof. univ." este inexactd (poate cu exceptia domeniilor;rrtistic gi sportiv, unde gradele didactice pot fi echivalater:u performanlele din dorneniile artistic sau sportiv). Lalbl de importantS, este ctinogterea ierarhiei bisericeqti:l'rea{'ericitul Perinte (pentru patriarh), Inalb Preasf; ntiulI'arinte (pentru arhiepiscop)" Preasfinlitui Parinie (pentrut,piscop), Prea Cucernicul Pirrinte (penirr-i calugar),

  • ill'l

    i,

    214 I il_tE RADCucernicul Parinte (pentru preot) etc. Papa este,,Sanrrl;f'tatea Sa, Benedict al XVI-lea". Se poate spune, prrnl,rrtPapa,, ,,SfAntul parinte", dar nu,,Prea Fericitul Pd.r:inl,o",dupA cum nici Patriarhul RomAniei nu poate fi numit,,,,,,Sanctitatea Sa", cum a apdrut intr-un ziar, cu octriBvizitei Papei Ioan Paul al ll-lea in RomAnia. De asurrn.nea, trebuie cunoscute gradele militare din armatrl 6ipoiifie., mai ales dupA ce, in RomAnia, s-a renuntat, lesistemul sovietic qi s-a revenit la cel traditional, funr!.lional pAna in 1947. in cazul in care ne adresS,m r:umemorii sau scrisori ierarhilor bisericesti, formulele lleadresare sunt urmatoarele:

    Formulele de adresare fatA de ierarhi difera dulrrlfunctia administrativ[ pe care o delin:

    DESpRE DocuMENTAnr iru pnEsR scRtsA I 21s-

    fala de un Patriarh: Prea Fericite parinte patriarh /l'r'ea Fericirea Voastra;

    -falA de^un l\4itropolit: inalt prea S{intite parinteL\4 itropolit / Inalt Prea Sfintia Voastra;

    - fapa de un Arhiepiscop: Inalt Prea Sfintite parinte

    r\r'hiepiscop / Inalt Prea Sfintia VoastrA;-

    falA de un Episcop: Prea Sfintite pArintel'r'ea Sfintia Voastra.

    Episcop /

    -fa\d de Episcopii si Arhiereii-Vicari: prea SfintiaVoastri.

    IJenumirea oficiala a institutiilor publice (ministere,localitAli, directii judelene, scoli, licee, asociatii, organi-zatii, ONG-uri etc.) trebuie respectatA cu... sfinteniell)enumirea acestor institutii se rnoclifica, cle mulle ori,lrt schimbarea regimului politic sar-l a guvernarii. inlrer'ioada ceauqista, de exemplu, clatorita cultului perso-nalitatii, nurnele proprii dispAruserA aproape completilin nornenclatura institutiilor, fiindcA aceste nume ar fi1,,utut eclipsa numele cupiului dictatorial. Universitatile,"Alexandru loan. Cuza" din lasi si,,Ba)res-Bolyai,, din iluj;lu devenit, peste noapte, 'Universitatea ciin lasi,

    ""sp""-tiv din Oluj. Uneori, numele unor institutii, locahlati,strazi etc. erau eliminatc fiindca ele nu mai er:au ug""ui"de noua conducere politica. Universitatea,,C. I. parhon,,din Bucuregti a devenit Universitatea din Bucuresti, iartrnstitutul Agronomic,,Dr. Petru Groza" din Cluj-Napocaa devenit Institutul Agronomic din Cluj. LocalitatileStalin, Dr. Petru Groza sau Gh. Gheolghiu-Dej au revenitla denumirile initiale: Braqov, Stei, Onesti. Fostul mi_nister al InvatamAntului a cunoscut, dupa Revolulie, maimulte denumiri: Ministerul Invatamantului si Tehnolo-giei, Ministerul Educatiei si invalamAnt"t.ri, Ml"l.ll".,tEducafiei Nationale, Adinisterul Educatiei si CercetArii,Nlinisterul Edu-cafiei si Tineretului etc. Uneori. denumi-rea corectd" a unei institutii poate deveni prilej de disputapolitica. De pildA,Ion Ianosi, cunoscut filosof romin, fostrnstructor al CC al PCR, si-a publicnt la un rnoment datCV-r-rl, unde ;r scris cd a facut str.rdii cle filosofie ia Univer-

    :

    /3

  • 216 I ILIE RAD

    sitatea din Sank-Petersburg. Or, in \ryemea studiilor salrr,,,Parisul de pe Neva" se numea Leningrad, revenind lttSank-Petersburg abia in 1992, in urma unui referendttttt,Dar Leningrad avea conota{ii politice comuniste, pe ctrrtlautorul voia sd le fac[ uitate. La CIuj-Napoca, Liceul rltrArte Plastice a primit la un moment dat numele marelttisculptor Ladea. Cum prenumele sculptorului era Romr't1,,iar in perioada respectiva cuvAntul rom avea conotn(iinegative, peiorative, autoritatile au convenit ca pe firtnttliceului si se scrie ,,R. l,adea", lasAnd nerezolvatS' probltl"ma prenumelui!

    Numele institutiilor sunt importante, fiindca trloredau, in subtext, climatul politic, social si cultural rtlunei epoci, mai ales in spa{iul romAnesc, unde viata esl'oatAt de mult politizatA. Aceste schimbari se reflecta 4iin nomeclatorul strdzilor. De pilda, strada Dostoievski,pe care este aqezat[ Facultatea de Jurnalism, s-a nutnil',dupa Revolulie, Vasile Milea, apoi General TrainttMoqoiu (un str.rdent de la Jurnalism a publicat in Moni'torul cle Cluj un artjcoL in care numele strazii era Man'eyilTraian Mogoiu, autorul nestiind ca in RomAnia au existufdoar trei maregali: Alexandru Averescu, Constant'inPrezan si Ion Antonescu). Multe dispute politice a prodttrl'de pilda, denumirea municipiului Cluj-Napoca, toponimulNapocafiind adaugat printr-un decret semnat de NicoluoCeauqescu. PAnd ce acest decret nu va fi anulat, jurntt'liqtii trebuie sa respecte legea, adica sa scrie numeltroficial al municipiului Clr-rj-Napoca, indiferent de oriett'tarea lor politica. Desigur, dacA e vorba de transcriertrttunor inscrisuri (piiante, reclame, pagina de garda a unorcd"r!i, unde editurile au optat pentru toponimul C/ai,declaralii politice etc.), trebuie respectata voinla autorihrracestor inscrisuri.

    Sper ca exemplele de mai sus s5' fie eLocvente pentrlta demonstra cAt de importantf, este documentarea ittjurnalism, rneserie aflatd pe locul trII in privinta risculttisi a solicitarii, dupa aviatori qi controlorii de trafic aeriittt,

    DESPRE DOCUMENTARE iN PRESA SCRISA I 217

    3. O stire bazata pe o documentare falsa. De multeori, de dragul audienlei, respectiv al tirajului, jurnaiistiirrrr se documenteazS. sr.rficient, publicAnd stiri false.

    Este de notorietate qtirea publicata in 1993 delluenimentul zilei, privind gaina care a nAscut pui vii.Astfel, in numArul 390 din Euenimentul zilei (2 octombrie1993), ziarul isi informa cititorii:

    ,,Eueniment senza{ional la PascaniO gnina a nascut doi pui viiProgr amat a p entru tiiiere,

    ea a fost astfel crutatd,Marti, 28 septembrie a.c. [1993, n. I.R.], in curtea

    llospodinei Sevastita M., aflata in strada Vatra dinl'ascani, judelul Iagi, s-a intAmplat un miracol: o gainarr ndscut doi pui vii, unul fara un picior qi altul farA o;rripd. Deoarece gaina Sevastitei nu s-a mai ouat delocin ultimetre trei luni, gospodina s-a hotdrAt s-o taie qi s-opr-rnd Ia fiert. In dimineata cu pricina, intrAnd in cote!,S.M. a rd.mas uluita de ceea ce a vd.zut. Gaina nd.scuserloi pui, handicapali. ConsiderAndu-l un semn de lal)umnezeu, Sevastila a crulat gdina, dar a omorAt puii,rleoarece, fiind handicapali, tot s-ar fi chinuit si trdiasc5".Articolul era semnat de CntAtn $tefenescu. Dupa apa-rjtia articolului, mai multe ziare concurente, Romdnialibera, Ora si Romd,nia Mare au acuzat Euenimentul zileitle publicarea unor stiri false. Romd.nia libera (nr. 1073,I'i octombrie 1993) scria: ,,Sevastila nu existd, galinaceele,nici atAt". In plus, ziarul il cita pe veterinarul-sef dinl'aqcani, Ion BArsan, care spunea cd nagterea de pui estespecific[ doar mamiferelor si ca locuitorii de pe stradacu gaina nascS.toare de pui vii nu cunosc nicio Sevastitain viala. Ulterior, Euenimentu,l zilei (nr. 396, 9 octombrieI 993, p. 3) a revenit cu poze aie gdinii qi ale proprietareirrcesteia, acuzdndu-i de invidie pe cei care au ironizatstirea cu pricina: ,,Motivele atacului le cunoastem. Unultlintre e1e este invidia unor ziaristi lipsiti de talent, care

  • 218 I ILIE RAD

    privesc chiorAs succesul ziarului nostru. Din fericirt,pentru cititorii nostri si pentru noi, nu mor caii cAnd vorcAinii". Faptul ca povestea este cusutA cu atA albA odemonstreaza si revenirea redacliei ziarului, dupA miribine de o lund, asupra evenimentului de la Pascani: ,,St,I-pAna gainii care a nAscut pui vii a ars de vie in proprirrcasd", facAnd gi menliunea cE-, aproximativ ,,cu o lunrlinainte de a muri, batrAna a fost terorizatA psihic clcreporterii Romd,niei libere si ai unui post de televiziunt'necunoscut, care vroiau cu orice pret sA o determine srtdeclare cA ziarui nostru a min-tit" (Euenimentul zilei, m',491, 8 noiembrie 1993, p. 1). Cetelin Mihuleac, unuldintre ziaristii care a colaborat la Euenimentul zilei iuseria cu g5"ina care a n6.scut pui vii, a declarat (cf . Acadc"mia Ca,tauenctt, ,,Oda de slavA - Gaina naqte pui vii",nr. 8,2 martie 2005, p. 23) ca articolul a apArut din cauzirpresiunilor redactorului-sef de atunci, Ion Cristoiu, carrrIe cerea redactorilor in fiecare zi ca, pAnA la ora 14, si1aiba 3 articole publicate, in caz contrar primind amenz,iusturS"toare Qrttp//ro.wikipedia.org/wikilEvenimentul-zilei:data accesS.rii: 5 martie 2010).

    BibliografieBertrand, Claude-Jean (coordonaLor:), O introducere in presu

    scrisd qiuorbitd. Prefatd de Claude-Jean Bertrand. Traducere coordonata de Mirela Lazar, Polirom, Iasi, 2001.

    Coman, Mihai (coordonator), Manual de jurnalism. Edilia rrIII-a revdzutd 9i addugitd, Polirom, Iasi, 2009.

    Lapuqan, Aurelia; Raluca Pe|te, Jurnalism. Tehnici de redar-tare tn. presa scrisd,, University Press,,Ovidius", Constanfl,2005.

    Popa, f)orin, Textu.l jttrnalistic. Gen.tu'i si specii, EditurrrUniversitd{ii,,Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2002.

    Popescu, Cristian Florin, Modalitd{i de redactare a textulu,i,publicistic, Editura I.N.I, Bucuregti, 1997.

    Idem, Manual de jurnalism. Redactarea textului jurnalistit:.Genurile redactionale, Editura Tritonic, Bucureqti, 200i|.

    Freda, Sonn, Tehnici de redactare in presa scrisd, Polirom, Iasi,2006.

    DESPRE DOCUMENTARE iN PRESA SCRISA I 219Itad, Ilie, Stilistica gi mass-media. Aspecte ale experienteijurnalistice. Prefa!5 de Prof. univ. dr. G. Gruila, Editura

    Excelsior, Cluj-Napoca, 1998.liandali, David, Juntalistul u,niuersal. Ghid practic pentru,

    presa scrisd Prefatd de Mihai Coman. Traducere deAlexandru Bradu! Ulmanu, Polirom, Iasi, 1g98.

    Itoqca, Lnminita, Pr o du c{ia te xtu.lt-ti j u- n ali stic, Polirom, Iasi,2004.

    Rusti, Doina, Presa culturald. Specii, tehnici compozi{ionalesi de redactare, Universitatea Media, Bucuresti, 2002.

    Stan, Constantin, Libertate supraueglteata: teltnici de redactare"Editura Fundatiei Meridian, Craiova, 2000.

    Szabo, Lucian Vasile, Libertate gi comu,nicare in lumea presei,Editura Amarcord, Timisoara, 1999.

    1i]il|ll'

    lll

    I

  • Documentarea jurnalistica,odinioara si in zilele noastre

    Prof. univ. dr. Paul Schveiger' Israei

    (Din experienla personala a unui om care a inceputprrin a practica gazetana intr-un mod mai mult sau maiputin amatoricesc, la o vdrsta destul de frageda, pentru;r o reincepe apoi la o maturitate destul de avansata,..)

    *

    Chiar qi pentru un amator in aceastd profesie, desprecare se spurle, tot mai mult in zilele noastre, cA arriparline unei institutii socio-politice, denumitd, cu ooarecare incontestabila exagerare, cea de,,a patra putere"in statul democrat contemporan, problema documentariigazetaresti ar trebui sd fie una primordiala, atdt dinpunct de vedere strict profesional, cAt qi din unul pur etic.Atunci insA cAnd eu arn intrat pentru prima oard inredaclia ziarului comunist clujean din acele vremuri,Lupta Ardeq,lului, nu am avut niciun fel de cunoqtinlepreliminare, teoretice sau practice, privitoare la naturarnuncii pe care urma sa o depunem noi, cei patru elevide liceu clujeni, in intretinerea a ceea ce urma sa fieviitoarea seclie de tineret a cotidianului pomenit.

    Ni s-au inmAnat niste hArtii care purtau titiul de,,delegafie", av6.nd un aspect oficial, stampile si semn5.-iuri, care ne imputerniceau sa contactam organele ctepartid gi de tineret din fabrici si institutii, in vedereaadunarii de material pentru scrierea unor articole, insanimeni nu ne-a indrumat cu privire la natura pornenitelororgane, la care dirr ele gi cum al fi urmat sd ne adresli rrr.1a rnetodologia scrierii gnzeta"resti... De rcfirrlir, n ici

  • T222 I PAUL SCHVEIGER

    tematica articolelor sau domeniul strict cd.ruia ele ar Jliurmat sA Ie apar{ina nu ne-au fost explicate

    - cu alt,u

    cuvinte, am fost aruncati in bazinul cu apd, urmAnd cttnoi sa reuqim s5. nu ne inecd.m in apa rece di.n e1. Cecttce noi am qi fAcut, mai mult sau mai putin satisfAcitor,profesional sau etic, pe baza unei foarte reduse experienttrde via![ si culturale, desi niciunul dintre noi nu impli"nise la aceea dat[ inca vArsta de 16 ani. Si pe atunci,spre deosebire de zilele noastre, niste elevi de aceastrlvArsta erau cu adevirat niste naivi Ei inocenli copii.

    Dar marile noastre probleme au inceput sa iasa l8iveal5. abia dupA ce ne-am aqternut pe hArtie primelonoastre articolase

    - nu aveam cunoqtinle cu privire [l

    multele restrictii, deosebit de riguroase, ale cenzurii,adicA cu privire la existenta unor interdictii absolute doa utiliza, chiar in modul cel mai nevinovat, banal, antt.mite cuvinte, cum ar fi fost, de exemplu, atunci cAntlscriam despre ,,intrecerile socialiste ale brigAzilor dotineret" pentru economisirea unor materii prime esenlialclpentru nevoile industriei romAneqti ale acelor vremur:i,Ne era interzis s5. pomenim numele unor anumite metalo,importante

    -

    cica -

    pentru industria de apdrare a larii..,$i foarte multe altele asemdnatoare!Dar acest exemplu a fost numai unul din foarttr

    multeie posibile.Singurele lucruri pe care Ie cunoqteam mai bine decal

    colegii noqtri recent,,scoEi din produc{ie" erau ortografitlimbii romAne pi o mult mai buna stApAnire rrvocabularului acestei iimbi.

    Noi -

    dar nici colegii noqtri mai in varst5., ,,tovardqlibuni", proaspat scoqi din productie, oameni cu foartapulinn instruclle qcolara

    - habar nu aveam de CE AIt

    FI TREBUIT SA FIE o adevd.rati documentare gazet\.-reasc6, serioasS. qi responsabila. Cu totii am invltat popieile noastre, atunci cAnd textele ne erau returnate, cuqi fara observaliile mai marilor redacliei, cA ele ar litreijuit sa fie rescrise... Cu unele rarisime excep{ii,

    DOCUMENTAREAJURNALISTICA,ODINIOARA,.. I 223

    ,,tovaraqilor" venili din produclie, corecturile, si deortografie, stil si conlinut, le erau fAcute de catre altii.

    Prima din lecliile noastre concrete s-a referit la nece-sitatea citirii regulate a Scdnteii, respectiv, a Scdnteiitineretn,lui, penbru a cunoagte o notiune care pAnA atuncine fusese necunoscuta, aclica LINIA partiduiui, care

    -intre noi fie vorba -

    fusese, incd de pe atunci, suficientde zigzagata qi de Eerpuitoare... Aqu a aparut pentru noi,chiar daca inca doar in subconstientui nostru, acel['enomen, astazi prea bine cunoscut, al dedublarii inte-Iectuale qi morale dintre cele doud. ,,realite!i", cea exis-tentA cotidian si real, pentru fiecare dintre noi, gazetarisi subiecte aie muncii lor, si cealalt[,,realifate", din ziare,din multele cuvAntari oficiale, sedinte, adunari si confe-rinte. Nu o data am intdlnit situatii, care pentru noi, copiilineri de gcoald, erau incd. prea putin

    .si - eventual -numai vag si incomplet cunoscute, ale unor par:teneri dedialog ceva mai sinceri, ceva mai deschisi spre un dialogcinstit, care ne atrd.geau atentia asupra faptului ca oanumitA tema pe care incercam noi sa o abordam ar fifbst cumva TABU

    - chiar daca acel colocutor concret si

    ocazional al nostru nu cunostea termenul acesta cultural.IatA care au fost gi prirnele noastre contacte nemijlo-

    cite cu unele din fenomenele profund pernicioase aleIimbii de lemn, care se instaura pe atunci nu numai inpresa cotidiand gi in alte pubticalii din RomAnia, ci qi inconstiinlele noastre, inca destul de fragede, la fel cumse petreceau lucrurile qi cu constiinlele multora dintrecontemporanii nostri adulli, dar la fel de lipsiti de o veri-tabila capacitate de aparare, capacitate care depindea,in cele rnai multe cazuri, de anumite circumstanle perso-nale, de anumite relalii speciale, de o anumitd cultura.,pe care unii o aveau, iar altii nu. Fenomen paralel cuindemnurile timide qi temAtoare ale parin{ilor nostri

    -

    de a nu scoate din cas5- vorbele rostite inauntrr,rl acesteia,cie a pd.stra o linie despartitoare stricta intre ACASA si

  • 224 I PAUL SCHVEIGER

    AFARA" Asta a fost baza celebrei si simptomaticei sitt.tagme, ceva mai tdrziu exprimate cu foarte multa amitrfl.ciune, a lui UNA SPUI, ALTA FUMEZI.

    Adevarata documentare, cdutare a unor surse de in.fur'malii autentice, ceva mai competente, mai cunoscatr:ura problemelor, nu am practicat-o, pentru ca, pul Eisimpiu, nimeni dintre mai marii noqtri nu ne-o cerea, tlttrne indema sA o practicam; ea nu era Ia moda, dacd ntlcumva era din principiu contraindicatA, din cauza falsoiidei ca partidul ar fi avut totdeauna dreptate, chiar piatunci cAnd el se contrazicea de Ia o zi ia cealalta...

    De cele mai multe ori, aceasti pseudodocumentarc ttnoastri se reducea, practic, la aga numita ,,verificaro tlnumelor" persoanelor cu care stAtuserdm de vorbA, lusecretarul,de partid, cu privire la rnd,sura in care numol0respective puteau sn fie publicate, daci nu cumva oamo.nii respectivi, despre care noi ne pregateam sd scrientelogios, ar fi avut anumite ,,bube in cap", dacA ele nucumva se aflau tocmai in vizorul sinistrei vigilenle dopartid. Si nu o singura data ni s-a intAmplat ca secretantlde partid local sa ne trimita la un superior de-al sdrt,pentru o supraverificare a unor aminunte banale, pentruca sa fim cAt mai siguri cd nu intentionam sa vorbim denumele unor viitoare victime ale unor demascdri in curtlde pregatire...

    Eventualele, dar probabilele neadev[ruri conlinute inarticolele noastre ale acelor timpuri pot sA fie mS.suratodoar pe calea aldturarii conlinutului lor cu aqa-zisa,,linioa partidului" in ziua agternerii pe hartie a materialulr"tinostru. Sunt convins ci o eventuala confruntare a acelot:texte

    - vorbesc de cele scrise in anii 1948-1951

    - ct"t

    punctele de vedere ale zilelor noastre ar vorbi, clar pirAspicat, despre minciunile, chiar dacd. neintenlionato,ale unor puqti care abia dacA se apropiau de vArsta majo.ratului. Tin minte ci pe vremea uneia din multele cam-panii ample, pe plan nalional, de ,,demascave" a unorudin aqa-numitele devia-tii de la linie, pe atunci tocmai hl

    DOCUMENTAREAJURNALISTICA,ODINIOARA... I 225

    rnoda, am fost trimis intr-un sat de munte izolat, underrr fi urmat sA gdsesc mAcar un singur om care l-ar firrjutat gi sprijinit pe respectivul ,,deviator"... Evident,rrimeni de acolo nu avea habar de pornenita deviere saurle vreun sprijinitor al ei. Deci, cu ajutorul conduceriilocale, am incropit nigte serii de banalitn{i penibile, cdtrurai nevinovate in fond, care s-ar fi putut, eventual,potrivi cerintelor organelor noastre superioare. CAndrn-am intors insa la Cluj, dupa numai cAteva zile de statin comuna, al cArei nume nu mi-l amintesc acum, mi s-aatras atenlia, de cAtre gefii din redactie, cA s-au schim-bat punctele de vedere ale conducerii (nu aceasta a fost,ovident, formularea oficiala), ci va trebui sa ma reintorcpe teren, pentru a aduce alte materiale, care sd vorbeascdclespre noile vinovatii, aflate 1a contrarul polar al celorpe care

    - cicd

    - le descoperisem acolo numai cu cAteva

    zile mai inainte!Daca memoria mi-ar permite, aq putea enumera o

    serie mult prea lungd de alte asemenea rusinoase poveqti.Care nu ne-au caracterizat doar pe noi, cei patru tinericolaboratori ai secliei de tineret a ziarului, care

    - de altfel

    - intre timp se mai completase vremelnic, cu alli doi

    tineri, la fel de naivi (unul dintre aceqtia a reuqit sa facaulterior carierd), dimpotrivd!

    Intr-o duminica dupA-amiazA sedeam in redaclie cuunul din colegii qi prietenii mei si discutam despre pro-bleme de-ale noastre, personale, scolare si de redaclie,cAnd

    -

    pe neaqteptate -

    a dat buzna peste noi cores-pondentul local al Scd.nteii, un om devenit, in mod auto-mat, un fel de qef al nostru, aflat intr-o relativ moderatastare de ebrietate, care ni s-a pldns amarnic, noud, pusti-lor, de necazurile pe care i le produceau lui toate acestemodificnri destul de sistematice ale celebrei LINII, care,in mitrrlogia vremii, se pretindea a fi dreptA si de neaba-tutl Cind am plecat de la redactie, nici eu, nici priete-nul gi colegul melr, nu am indraznit sa comentirrr invreun fel spusele gazetarului mai in vArsta ca noi,

  • 226 I PAUL SCHVEIGER

    superior noua in grad ziaristic, qi arn mers pe strada pritteIa prietenul meu, acasd, fara sa scoatetn vreo vorba. Airtl,qi pnrinlii sii, care ne qtiau a fi destul de vorbAre{i cri rrderam impreund, s-au mirat de tacerile noastre prelungit,t=r,dar niciunul dintre noi nu a fost capabil sa le ofere vrtrttnfel de explicalii cAt de cAt de coerente. Niciodata subiecl,ttlnu a revenit in multele noastre dialoguri care au urntHilin timpul celor cAtorva decenii cAt ei a trAit si noi rttnintrelinut neincetate relatii colegiale si prietenesti.

    Dar documentarea in presa comunisti mai suferetr r1ide pe urma unui fenomen, aparent inocent, existent rtrlin presa lumii libere qi democratice, de dinaintea prtlsrtlcomuniste, dar si in cea de dupA ea, aceea a existenft,lunor nurnere, in continua sporire, a foarte multor dilo.tanli, dispuqi la orice fel de compromisuri, numai ca srl-4ivada numele publicate in paginile unei gazete oarecarn,In vremurile de odinioari ale presei comuniste, ei strnumeau ,,corespondenli voluntari" qi se bucurau, illghilimele, de un prestigiu sporit in lumea aceea inchis/tin sine. Pe unii dintre ei i-am recunoscut aici, in Isracl,cu acelaqi analfabetism al lor dintotdeauna. AtAta tot r:11ei se prevalau, atunci, in aceasta activitate a 1or, de niqrt,trdrepturi implicite in morala publicA a acelor vremuri tlt,restriEte, pentru a-qi demonstra ,,vigilenla" politici qrifaceau mult rAu, atAt ziaristilor, cAt si tovarasilor qricolegilor lor de munc5", prin denunlurile 1or odioaso,ordinare. Lucru pe care il faceau, de altfel, si destul mulficondeieri, zisi profesionisti, evident, din carierism. Necit.zul veleitarilor pomeni{i aici era cd, in mAsura in carttpretindeai. a avea o anumitA decenla profesionaia r,rimoral5,, incercai sd te documentezi cu privire La acuzit"liile sau insinuArile respectil'ului corespondent voluntat',

    Daca simleai nevoia sA o faci!Nu toli ziaristii din presa comunista si nu totdeaunn

    au simtit aceasta nevoie morala. Cu consecinfe1e, cc,[putin nefaste, dar de foarte multe ori, de-a dreptul

    DOCUil/ENTAREAJURNALISTICA,ODINIOARA,.. I 227

    lrlrgice, pentru cei astfel ,,criticafi" sau chiar, asa-zis,,,rlemasca!i".

    In situatia presei libere, lucrurile stau ceva mai bine,lrr toate cA si aici se gasesc destul de multi chitibusarir,ri calomniatori, care, bazAndu-se pe nevoia redactorilorrlc a acoperi un anumit numd.r de pagini cu texte, iilrrrrnbardeazd pe acestia cu infinit de lungi si inutile;rseudoprecizdrila niqte texte anterior publicate, cu infi-nite articole in care ei pretind a face dezvaluiri deose-lrite, a aduce noi contributii la cultura si stiinta lumiir:ontemporane, farA sa fi facut altceva decAt sa fi scos dinrlif'eritele releie de internet anumite informatii, mai multsau mai pulin temeinice, sau sd. copieze texte intregi dincirrti qi reviste. Am avut foarte des de-a face cu aseme-rrea fenomene in cursul anilor cAt am lucrat in presaisraelianS. de limba romAnd, asediatA agresiv qi neincetatrle tot felul de diletanli agresivi, cdrora, daca iqi facilimpul necesar pentru a le descoperi sursele, constali caci nu au facut altceva decAt sA se inspire din repectivulLext, pe care ei

    - cica

    - l-ar fi pelucrat apoi intr-un mod

    rureator!Dar problema documentarii de presd, in lumea libera

    rr zilelor noastre mai are si alte aspecte decit cele legaterle vesnicii cautitori de noduri in papurA, care au cevacle obiectat, pe drept sau nu,Ia oricare din opiniiie gaze-larului profesionist

    - Ia cele ale SURSE1OR autentice

    rle informalii, ale LEGITIMITATII lor si asa mai departe,inclusiv

    - pe de alta parte

    - a dreptului la o anumitA

    irnunitate penala a gazetarului cu privire Ia sursele Lrnoraclin dezvaluirile sale, cu consecinle sociale posibil destulcle grave. $i aici nu vreau sa. vorbesc de cazul destul derecent al dezvaluirilor celebrului Julian Assange, de peWikileaks, in pofida faptului ci multe dintre ele ar puteairtluce dupa sine anumite consecinle nedorite pentru uniisau altii...

    As incerca s5: prezint, in continuare, c6.t mai pe scurt,ttor-rd. cazuri relativ recente, care au fhcut destul de rnulta

  • ilil1I

    It,

    /

    22A I PAUL sCHVEIGERvAlva in presa israeliana. Unul este al unei femei-solcla,t,,care isi indeplinea serviciul militar obligatoriu in birt.rulunui ofiter superior si care a scos din memoria untticalculator din biroul respectivului ofiter un numAr (l('documente clasificate, considerate SECRETtr si STRICI'I'SECRETE, pe care apoi Ie-a transmis unui ziarist sprttpublicare. Al doilea caz LLye in vedere un docutnent,,pretins olograf, descoperiL ulterior a fi fost un fals patent,,prezentat ca autentic pe un canal de televiziune israeliatt,de un gazetar de foarte bun renume (de bunA credintd),document cica provenit dintr-un birou de consultanla girelalii publice, sub antetul cziruia se vorbea despre mAsu'rile de denigrare ce ar fi urtnat sa fie intreprinse

    - cta

    autori incA neidentificati -

    impotriva unor anumi[igenerali, care ar fi putut sil fie candidali potentiali lnpostul de $ef al Marelui Stat Major al Armatei drrAp[rare a Israe]ului, in vederea convingerii ministruhriap[rdrii, sa-l aleaga pentru funclia ce urma sa devinrlvacant5., pe un anumit alt general qi nu pe unul dinceilalti potentiali candidati la respectiva functie.

    Cine si ce fel de imunitabe legalA ar fi putut pretindoautorii respectivelor dezvAluiri de presA fala de anchetclolansate ulterior de autoritAlile competente?

    Dar circumstanlele celor doua calJze au fost gi atrrAmas mult diferite. in primul caz, er:avorba de o aga-zisrldemascare a unor actiuni pretins nelegitime ale armateiisraeliene, care ar mai fi putut sa fie coroboratA antc"rior cu organele militare competente in chestiune si cartrar fi putut sa ofere anumite explicatii politice si militartrjustificative, dar gazetarul, om cu convingeri politice mull,prea ferme, dar gi conducerea ziaruiui in cauzA, cttconduceri foarte ferme politic, au crezut c[ ar avea drep"tul sd' dea apa ]a rnorile unor denigratori sistematici itilArii qi ai armatei ei...

    In cel de-al doilea caz a fost vo{ba despre faptul cii ise atribuiau generalului X niste intentii denigratoare lltadresa catnarazilor sai de arme, general.ilor Y, Z si W,

    DOCUMEN'I,AREAJURNALISTICA, ODINIOARA... I 22gin vederea cAstigarii favorurilor ministrului titular aidepartamentului, chemat sd faca propunerea numirii.Pentru ca sd. reiasa clar si inconteslabil ca X nu aintreprins sau stimulat respectiva acliune, dimpotrivA,c_a actiunea denigratoare, impotriva generalilo; y, Z siW, ar fi urmarit tocmai scoaterea din cursA a lui X, caurrnare a ceea ce el, chipurile, ar fi fdcut, pentru ca astfelsn se justifice menlinerea in functie a aciualuiui titularal sefiei M.SI.M. sau orice altceva decAt numirea nevi-novatului autentic.

    Ambele cazuri ar fi putut fi prevenite, dacd gazetarliimplicali in ,,demasciri" nu s-ar fi grnbit sa-sl publicegaselnilele de rAsunet, ci s-ar fi oprit o clip[ sa le verifice,cAt de cAt temeinic. Si nu ma refer mai ales la primuicaz, irt care era implicat un gazetar destul de tAnar sicu pozitii politice prea bine cunoscute, ci la cel de_aldoilea, in care s-a cam sifonat prestigiul unui gazetar maivArstnic, cunoscut pentru profesionalismul si obiectivi-tatea sa obiqnuite, dar care

    -probabii - s-a lasat antrenat

    ,ofr; K,f-( l

    l' t,.; '('i,.

    fv1( ^

    w.ta--.*.--

  • 230 I PAUL SCHVEIGER

    de lupta pentm audienla a posturilor israeliene tlttteleviziune"

    in general, cred ca relativ {ecentele ciezvAluiri de presilreferitoare la scoaterea la iveal[ a unor inform:rfiinedestinate publicitatii qi care se refereau la obiectivcaflate in legftura cu siguranla statului respectiv ar trebr,tisa fie tratate cu ceva mai multA sensibiltate gi responsa"bilitate de gazetarii dotati clr un oarecal'e sim! al ras-punderii cetalenegti, oarecum si in spiritul recentelordecla.ratii ale lui Sir John Sawen, seful britanicului MI(i,cu privire la faptul cA cele mai multe dezbateri de presdpe temeie unor secrete rnilitare nu ar fi suficient cle binoinformate. trxista situatii in care * cred

    -

    gazetarul tre'buie s5. acorde un anurnit credit, fie qi minimal, celorimputerniciti cu tratar"err respectivelor problematici, fitrqi nurnai in nurnele irnperativului unei mai corectodocumentdli gazeta"r-esti" O fi presa,,cAinele de apAraroa democra!,iei" gi,,a pitl,ra putere in stat", dar ar fi mulLmai bine bine si recunorrstcm, tndcar din cAnd in cAnd,ca pot exista qi oameni mai bine infbrrnali decAt gazetarii,cAt vor fi fiirid ei de iuminati si de bine intenlionali.

    Pe de alta parte, ar fi h,ine sri nu uitim ca, in cele maimulte din cazuri, gazetarii lucrcaza. pretutindeni in lumcpentru niste patroni care isi au propriile 1or interese, carenu totdeauna sunt pur econornice, ci si politice nemijlo-cit. Ceea ce inseamna ca o presa absolut obiectivS. nuexistA si nici nu poate exista, oricAt ne-am str[dui noisd. credern ci un gazetar onest Ei sincer ar putea exprimaparerile sale cinstite, care ar contrazice esenlial vreuneledin interesele pabronului sau" $tiu, exista - in literatur[-

    si nigte patroni, calificati de scriitorul american UptonSinclair, in cursul anilor treizeci ai secolului trecut, cafiind ROZ, adic[ un fel de capitalisti filantropi, care seocupa cle inberesele angajalilor lor ca de ale 1or proprii;pe care patroni

    - sincer sa fiu

    -'nu-i prea vad pe nicAieriin lumea largAI In terrnenii nostri, niste patroni de ziare

    DOCUMENTAREA JURNALISTICA, ODINIOARA-. I 231(iare ar promova interese contrare celor ale lor. Cine i-rrvazut pe undeva, sa mi-i arate si mie!

    In ce ma privegte, cunosc in presa scris6 gi vorbitAisraeliana pe un singur gazetar capabil sA fie cAt maiobiectiv fata de subiectele tratate de el, Jakov Ahimeir,Lrn intelectual de statura cu totul exceptionald, care seclcclar[ a fi DE DRtrAPTA (retinAnd acum faptul esentia]cA aici, in Israel, notiunile politice polare de DREAPTAsi de STANGA au denotatii si conotatii specifice, foartemult diferite de cele general acceptate pe vechiul conti-nent), dar care gazetar este capabil, fara nicio dificultatevizibila, sd discute absolut obiectiv si responsabil siclespre punctele de vedere ale celor care suslin opiniicontrare ceior impArtasite de domnia sa. Un caz absolutexcep!ional!

    In incheiere, vreau sa mai mentionez un aga-zisamd.nunt

    - c6, sub pretextul documentarii jurnalistice,

    profesionistul poate sa fie supus, nu rareori, urror per-verse manipul[ri, in functie de interesele patronatuluisau ale unora din sursele sale de infbrmalii, mai multsau mai pu{in interesate de anumite consecinle directesau mijlocite a1e pukrlicitdtii rezultabe din darea in vileaga unor anumite informatii sau asa-numite informatii.

    Americanii spun cA nu exista clcjunuri gratuite ("thereare no free lunches"), iar asert,iunea aceasta este abso-lut adevarata; cu alte cuvinte, nirneni nu-ti ofera o infor-matie din filantropism si/sau umanitarism nobil.Indatorirea obligatorie a gazetarului, care incearcd si-sipAstreze onestitatea qi verticalitatea, fie si numai pentruel insusi,'este sd verifice cu rnulta atentie gi responsa-bilitate toate motivele uiterioare posibile ale ,,filantropu-lui", care ii ofera dejunul pretins gratuit si sunt deplinconvins cd. e} va reusi sa. gaseascd cu destul de muitausurinta interesele, nu tocn-rai virginale, care se ascundin spatele,,gestului nobil". La urrla urmelor, in aceastaconstA esenta rnuncii gazetAresti.

  • 232 I PAUL SCHVEIGERPoate concluzia. mea nu este deloc una optimisbli rirttt

    luminoasa, cum s-ar cuveni, dar -

    pe de o parte -

    rel'ltrt'l'rio anutnita experienla indelungata de viala, petrecttt'lt tttRomAnia, in fosta, dar nedolita Uniune SovieLicA, in Al't'it:ltde Sud, din prejma decesului regirnuiui de apparbhoirl,1a fei de ned.orit, dar qi din Israelr'rl ultirneior doui deccrrit'Pe de alta parte, nu pot uita aproape proverbul rAptlsrrtului acaclemician Grigore C. Moisil, care nu o singtrt'rldatd m-a asigurat, cu o maximd seriozitate, cd deosebitr';tdintre individul optimist si cel pesirnist constd in faptrrlca cel din urmd este totdeauna cel rnult mai bine informirl'l

    $i trebrrie si adaug, acutn 9i aici, 1a toate cele de ultisus, qi faptul absolut incontestabil ca mult laudatrrglobaiizare a econorniei, cleocamrlatfl nu a adus nici colLai modest spor de d.emocratie sj- adevdrata deschider:cnicaieri in lume, chial daca astdzi exist6 in larile fost'cale,,lumii a treia" mult mai rnulti muitimilionari 9i mili"arrlari rlecAt au exisbat pe vrernuri acolo, unde foametcilsi mizeria, degi au scAzut relativ, sunt incA endemicc'ire de aItA parte, tretruie sa l:ecunoaqtem si faptul complo-rnentar cn, oclati cu masiva exlrortare a unor activitlliproductive din iumea indusbrializat* avansata sprtrrt*t"l",,lumii a treia", unde fcrrla de munci este incom-parabil mai ieftinA, s-a produs in prima o masiva sporirea qomajului.

    .Iar cAt despre masiva prostituare a unei pAr{i in-

    sernnate a presei, odinioarA de calitate (prin tabloide,gazete *utJ t* distribuie gratuil., dar incearc[ sa'sipuutt*r" aparenle de decenta), chiar din lumea' demo-cratica avansate, ce s5" mai vorbiru..

    lV. Documentarea in audiovizual

  • ll

    n

    Documentarea in tirnpul filmirilorConf. univ. dr. Lucian Ionicd

    Universitatea de Vest din TirniqoaraFacultatea de Stiinte Politice,

    Filosofie si Stiinte ale ComunicArii

    1. Preliminarii

    Toate manualele de specialitate recomandA, qi pe bunaclreptate, ca realizarea materialelor jurnalistice srl sebazeze pe o documentare prealabila cit mai temeinica.Stefan Fischer, un regizor originar tlin RomAnia, stabilitde multA vreme in Germania, spune ca, ,,indiferent detemA, trebuie sA pornesti de lzr ideca ca in public existaintre 10 qi 2.000 de persoane caro stiu mai bine decAttine subiectul respectiv. Eu ii nutnesc: cei zece, gi ii simtin ceafa mea. Trebuie sa fii pregirtii, sd rispunzi la oricepArere contrara qi trebuie si

    -st,ii cam de douazeci de orimai mult decAt pui in fihn, ca sri l ii sigur ca nu te blamezipe tine si nu-!i blamezi nici postul de televiziune."l

    Exist5., totuqi, situatii r:irrd, desi documentarea ini-tiala este incompleta qi, prin lrrlnare, insuficient5., repor-tajul, ancheta sau documctrt,irlul etc. trebuie sa intre inproduclie, adicA s[ se inccapil fi]rnArile. Este vorba desubiecte ce presupun evcnitncnte complexe, aflate inderulare, cu aspecte irnprcvizibile sau subiecte aflate lamare depS.rtare, in zone dr:s1rrc care sunt puline datesigure. Marian Voicu, autor: de filme qi realizator de pro-grarxe tv, a parcurs asemenLra e.xperienle: ,,De multe oridocumentarea era imposibikl. In Ucraina, de exemplu,in ceea ce priveste comunitrilile romAnesti de dincolo de

    1 Stefan Fischer, inten'itr. in tnanuscris, in colectia atttorului.

  • tT236 I LUCIAN IONICA

    Bug, nici rnAcar romAnii din Oernauli, Odesa sau Kiovnu qtiau prea multe. Nu qtiau foarte bine unde suttt,anumite sate. Nici micar reprezentantul romAnilor irrRada Suprema, Ion Popescu, nu a Etiut sA-mi arate trtchartA decAt o zoni aproximativti, foarte vasta, unde ttrfi satele romAneqti infiintate de boierii moldoveni in urmtlcu 200 de ani. Aga cd. arn mers pur si simplu prin stepttucraineand, incercAnd, intrebAnd si am ajuns in sateloromAnegti."2

    Alte cauze posibile care pol irnpiedica o documentartlprealabilA satisfacAtoare o constituie resursele tehniccgi financiare limitate sau pr:esiunea termenelor dofinalizare, in cazul producliilor curente ale televiziunilor,

    De fapt, chiar 9i in cazul unei temeinice pregitiriprealabile, cAutarea de noi fapte sau dovezi trebuie sdcontinue qi in timpul filmnrii, exceplie facAnd doar cAtevagenuri, unde existenla unui scenariu elaborat anteriorqi respectarea lui devine necesard: ,,Daci este un docu-rnentar istoric sau unul biografic, ori o reconstituire aunui eveniment, atunci munca scenaristului va fi foarteasemfln[toare cu cea depusi pentru un frlm de ficfiune."lJ

    Documentarea desfaquratA pe teren, in timpul fil-md.rii, face parte din specificul realizarii reportajelor,ancheteloi: sau documentarelor de televiziune. Pentru aobline infarmalii si date irnportante, uneori neaqteptate,iar apoi pentm a le putea inregisbra, este nevoie de natitudine deschisa si de o reaclie rapid5, atAt din partearealizatorului, a cameramanului, cit si a intregii echipe.,,Exist5, r.:qte cadouri, dupa curn le numesc eu - spuneStefan Fischer

    -, niqte lucruri pe care Ie gasesti pe teren

    qi pe care nici nu ie-ai bAnuit, san situalii care se producin mod spontan in fata camerei tale, completAnd ceea ceai vrut. Citeodata ele merg piezis ci.r ce !i-ai inchipuit.

    2 Marian Vcricu,B Barrv llampe,

    Videos, I{enry }Ioltinlen'iu in manuscris, in arhiva autorului.Making Docu.mentary Films and Reality

    and Companv, New York, 1997, p. 1i9.

    DOCUMENTAREA iN TIMPUL FILMARILOR I 237

    In asemenea momente trebuie sa ai o mare flexibilitater:a sa accepti ceea ce nu a existat in conceplia iniliaiaqisa vezi cum pot fi integrate in ceea ce ti-ai propus. Inlilmul final, intentiile de Ia inceput reprezintd: doar2ro - 30o/o, re stul slunt c a do u r i I e inti.Jnite p e t eren . La f a\alocuiui poli sA afli lucruri pe care nici nu le bAnuiai."a

    2. Etapele documentiriiln audiovizual putem vorbi de trei etape ale d.ocu-

    mentdrii, corespunzS.toare celor trei momente alerealizarii unui material filmat:

    a) documentarea initialo (in perioada de preproduclie):pe ea se bazeazd" decizia de a face filmul, precum qioblinerea finantarii necesare. Se cerceteazS, nu doarsubiectul sau tema propriu-zisa, ci qi imprejurarile in carese vor desfasura filmarile. Se vor stabili contacte cupersoane din zona sau rnediuL respectiv; acestea vor urmasa sprijine echipa pe parcursul filmarilor. Atunci cAndbugetul producliei o permite, se vor efectua prospecliisi chiar interviuri documentare, care au drept scopstrAngerea a cAt mai multe informatii relevante.

    b) dacumentarea din timpul filmarilor: este un ele-ment specific producliilor audiovizuale. Uneori este vorbadoar de completarea docurncntririi initiale, iar alteori, insituatii speciale, ii poate chiirr lua locul. Realizareafilmului Nu te supd.ra, dar...t', de Adriana Pintilie, a por-nit de la un articol de ziar, in care se vorbea despre unspital de psihiatrie. La fala locului s-a dovedit ca infor-maliile publicate erau neaclevdrate. Filmul a fost totuqirealizat, dar pe o cu totul altri idee: ea a apdrut in timpulfilmarilor, care au durat opt zile. A rezultat un film tulbu-rAtor. Iat5. m6rturia regizoarei: ,,La inceput eram pier-du!i, n-aveam nicio poveste, absolut nimic. Cred cdr au

    a lbidem, p. !95 2oo7, bo min.

  • 238 I LUCIAN IONiCA

    fost cele mai groaznice patru zile din viala rnea, lo.rrttltriit intr-o tensiune curnpliti. I)upA care l-am descopo14f.pe omul acela cu pietrele, care le mutA mereu din stingnin dreapta. Atunci mi s-a pArut foarte personala imagi.nea aceea, ea vorbea despre mine, despre viata noastrtlabsurda de fiecare zi. PAna la urmd, noi ce facem, mutilmpietrele dintr-o parte in alta, intr-un fel sau altul? Ne-nmgAndit sa realizam un documentar de 20 de minute, r:rtun singur cadru, in care omul acela muta pietre, si lrrsfArsit sA spi"rnem cA asta face de 20 de ani. Apoi arndescoperit lucruri noi, care au imbogatit foarte multpovestea. Am aflat ca marele lui dusman este ploaia. inmomentul in care plou[, nu mai poate muta pietrele giatunci pl6nge, url5, e compleb nefericit. Mi-arn dat seamnde cantitatea enormA de afectiune pe care o pune in acerlacliune. Pietrele respective sunt sensul vietii 1ui. I-amintrebat pe cAtiva pacienti de ce cred cd mutA pietrele.Unul dintre ei rni-a dat un rAspuns extraordinar l-au,intrat tn sdnge. Dumitale, cu filmatul, nu e tot asa? Dacdfilmezi, mai poli sd. te lasi? Nu o,sta e ce-ti place, ce iubesti'/Asa qi el, toata uiala rnuta pietre, pentru ca i-au intrattn sdnge. A devenit o metaforA a filmului: investim inceva, care devine scopul nostru in via!a""6

    c) postdocumentarea (e1'ectuat[ dupa terrninarea fil.marilor): in functie de subiectul abordat si de genulmaterialului, se verifica gi se completeazd unele infor.malii, se cauta noi dovezi, iar in ultimfl instanla, dacAeste necesar, se poate decide continuarea filmarilor,urmAnd o nou5" pista, relevatA tocmai de datele obtinutepe teren.

    3. Pe terenDocumentarea efectuati fie in preproduclie, fie pe

    teren, in trmpul filmarilor, se desfiqoard pe douA planuri,

    DOCUMENTAREA iN TIMPUL FILMARILOR I 239

    ;rllate in strAnsa legdtura. Primul dintre ele se refera lacontinut, la informatiile legate de subiectul analizat, a1tloilea vizeaza identificarea aspectelor vizuale ce pot filihnate, cautAndu-se rd.spunsul la intrebarea: ce se vedepc ecran? Este vorba de irnagini relevante si sugestivepcrntru tema aleasA sau doar de imagini ce insolesc inrnod neutru un comenbariu? Prin urmare, se vor cauta:ribualii qi evenimente care sri fie fihnate pe viu, docu-ruente foto sau inregistrAri video, obiecte si locuriscmnificative etc.

    Atunci cAnd pleci la fiimare doar cu o intentie c1ar6,rlt'il nu gi cu un plan foarte bine definit, el urmAnd sd. sernodeleze in functie de ceea ce se intAlneste pe teren,l,rebuie sA adop{i un mod de lucru, o strategie de filmarein consecinla. Desigur, nu se merge la intAmplare, o;rnumita planificare exista, dar ea trebuie sA rAmAnd:cleschisA, pentru a se adapta la ceea ce se va gasi ia falalocului. Neatentia in stabilirea prioritAtilor in fiimareasubiectelor si a numarului de ore alocat pentru fiecarecaz in parte poate duce la situatia ca anumite aspecteimportante sa nu mai poata fi filmate, din lipsa de timp.

    i

    i

    6Adr:iana Fintil.ie, intelviu in manuscris, in arhiva ai.rtoruh"ri.

  • 24O I LUCIAN IONiCA

    De aceea gestionarea atentA a acestei resurse poatr"lpreveni asemenea rrromente neplacute.

    Avdnd in vedere ca timpul este limitat, ca de obiceinu te mai poli intoarce intr-un loc ca sA filmezi ceea ce'dintr-un motiv sau altul, nu ai fAcut de prima datA, ideeade bazA este sa filmezi cAt mai mult, tot ceea ce !i se parecA ar putea sa-{i foloseasca, tocmai pentru ca n-ai incdimaginea de ansamblu si nu poti sa-!i dai seama cuadevlrat de valoarea unui debaliu sau altul. Doar spresfArqit lucrurile vor incepe sh se sedimenleze qi sa-qidezvaluie importanla. Aceastil este solulia optima, chiardaca astfel se aduna foarte mult material, iar evaluareagi selectare lui ulterioar[ va lua mult timp'

    Un loc irnportant iI ocupi contiLct'area persoanelor caresunt implicate intr-un fel sau altui in tema discutata'Se vor face cAt mai multe interviuri, incerc6.nd sa sesoncleze in necunoscut, cu speranta de a descoperi lucruriimportante, ce nu puteau fi anticipate. Realizatorul tre-buie sA verifice adevS.rul celor aflate, dacd nu cumva elereflecti un anumit interes, daca exprima pozilia uneitabere sau a alteia, ori reprezintd o simplA viziune perso-nald, neimpdrtnqiti si de altii. Situatia ideala ar fi sAse poatA face interviuri de docurnentare anterior filma-rilor, dar in produclia curentd de televiziune acest lucrunu este decAt rareori pr.rsibil. ,,Obiectivul tau in inter-viurile de documentare este sa vorbesti cu cAt mai multiparticipanti qi experli posibil. [...] Deoarece timpul estelimitat, trebuie si evaluezi care dintre ei sunt cei maibuni, cei mai irnportarrli pentru tine, cei mai in cunostinlade cauzA, cei mai cooperanli si sa le acorzi un timpc0respunzator."T

    De mare ajutor este stabilirea din timp a unui contactlocal cu o persoand care sii joace rolul de ghid pentru

    ?Alan Rosenlhal, Writittg, Di,recting, and Producin,gl)ocumattury Fi.lms uncl Video, Sr:uthern lllir.rois University Pless,Oarbonclale and Edwardsvilie, 2002, p. 53.

    DocUMENTAREA iN TtMpuL FILMARTLOR I 241echipa de filmare si sa faciliteze legdtura cu membriicomunitatii locale. La realizarea documentaruluiMascatiis, in care este prezentat un obicei carnavalescnumit Farqang. ce se desfasoard in sudul Banatului, laintrarea in Postui Pastelui, sprijinul dat echipei defilmare de cAtre o familie din locaiitate, din MoldovaNoui, a fost valoros. Evenimentul se clesfAsoara pe par-cursul a doua sau trei ziie si include mai multe centrede interes, datorate initiativei mai multor persoane, carenu se coordoneaz6. in totalitate. ,,Programul" unei astfelde sarbatori nu poate fi cunoscut din tirnp si in detaliu,el poate fi aflat, cu destuld dificultate, doar la fa{a }ocului,intrebAnd localnicii; in plus, el se poate schimba foarteusor, neexistAnd rigori prea mari in acest sens. Primaconclilie pentru reu.qita unui astfel de film este sd, afli ce,unde si cdnd urmeaza sA se petreaci, pentru a pianificatraseul pe care urmeazA sa-} parcurga echipa, de la unLoc la altul, eventual pentru a obline si mici schimbiriale programului, pentru a putea filma inceputul unuimornent sau a1tul. In asemenea situatii, sprijinul unuiiocalnic se poate dovedi esenliatr.

    In cu totul alt context, al unor evenimente dramaticede anvergura internationala, rapiditatea in oblinereaunor informa{ii poate asigura reusita realizarii unormateriale

    -

    fie ca esle vorba de date prirnite din redacfie,unde se urmdresc depesele agentiilor internaLionale depres5., ceea ce ofer5. o imagine de ansamblu, fie ca estevorba de conbacte personale stabilite la fa{a locului cualti jurnalisti: ,,Intr-o astfel de zond" este bine sa aicunostinte care lucreaz5 pentru agenliile internalionale.De ce? Foarte simpiu: pentru c[ au informatii bune intirnp foarte scurt."9

    I 1999/2002, autor Lucian [onicjr, 24 min.u Adelin Petrisor, Rozboctiele nu:le,T)olircun, ll,.;i, llo lo, p. l1){i

  • 242 I LUCTAN tONtCA

    4. Avantaje ;i dezavantaje ale documentirii din mersAuctntaje-

    ajuta la depi;irea unei inlelegeri, poate, superficialo,simplificatoare sau preconcepLrte a temeilsubiectului;

    - duce Ia irnbogAlirea cu date si fapte a materialului;

    - va aduce mai multa spontaneitate filmului, va fi mai

    plin de viafA, cAqtigAnd in credibiiitate si atractivitato,Toate aceste plusuri nu apar: automat, de fiecare datA.

    Ele depind si de capacitatea echipei de a valorificaoportunitatile care apar.

    Dezauantaje-

    tensiunea mare in care se lucreazA: in contratimp,cu obligalia de a face mereu alegeri, de a face fala evo-luliei unor evenimente care nu pot fi prevdzute intotalitate etc.

    - riscul de a nu intelege exact ceea ce vezi, de a

    interpreta gresit anumite detalii, neobservAnd lucruriimportante;

    - riscul de a fi dus in eroare sau chiar tnanipulat de

    cei implicati, care au interesul sA prezinte lucrurile intr-omanierd favorabild lor;

    - cantitatea rnare de material obtinuta implicS. o

    activitate laborioasi de evaluare, selectare qi ordonare;-

    uneori apare necesitatea unei documentari supli-mentare in perioada postproducliei, pentru a clarificaunele din datele nni, okrtinute pe parcursul fiim[rilor.

    5. Coneluzii

    Degi documentarea efectuata din rrrers, pe parcursulfilmArilor, nu poate iniocui o temeinici documentareprealabili, ea are un rol foarte important, care nu trebgiesuhestirnat. De fapt, cele doud. tipuri de documentare suntcomplementare.

    DOCUMENTAREA iN TIMPUL FILMARILOR I 249

    Carealizator de televiziune, trebuie sa te adaptezi lacondiliile specifice acestui mod de lucru, pentru a minimizariscurile si a beneficia de avantajele aratate mai sus.BibliografieHampe, Barry, Malzing Documentary Films and Recrtity Videos,

    Henry Holt and Company, New York, 1g97.Glynne, Andy, Documentaries... and hou to nzake them,Kannera

    Books, Harpenden, 200g.Petrisor, Adelin, Razboaiele mele, Polirorl, Iasi, 2010.Rabiger, Michaei, Directittg the Dacumentary, Focal press,

    Oxford, 2004.Rosenthal, IJ.an, Writing, Directing, and producing Docu-

    mentary Films qnd, Video, Southern illinois UniversityPress, Carbondale and Edwardsville, 2002.

  • trl!Verificarea informatiilor',inirna vie a jurnalismului

    Dr. l,Iicolae lVlelinescuTeleviziunea RornAna, Bucuregti

    Din motive pur didactice sau din raliuni teoretice,documentarea este adesea prezentatd ca o procedurAfragmentar[ in trei faze'. pre-docunt'entcirea, docurnen-tareape subiect, evenirnent sau ternA, qi post-dactr'mentct"reo. Este, probabil, un ralionament de clasificare inspiratde insaqi practica editarii video din productia de teie-viziune, unde coexistS., se succed si se condilioneazApre-productia (care porneqte cle la idee qi include pros-pecliunea, aranjamentele logistice si redaclionale), produc-fia efectiva (filmari in teren, intervi.uri, cercetarea Eiselectarea materialelor de arhivA, premontajul qimontajul audio-video) si post-productia (definitivareacoloanei sonore, insertiile dc' r.tlt:tnetttc audio pe coloanasonorA, prelucrarea superioarir a imaginii gi etalo-narea video qi audio).

    in cazul documentarii, t:tr l)ro(:es de acumulare, verifi-care qi referire (argumenl. rlo rtrtsatnblu al veridicitalii),cred cd aceasta reprezinta t clorta conditie vitah aexistenlei jurnalistului, dtr1xi itceea de a se hrani gi dea respira, ca si rdmAna in vilLta sub nobila povara acautArii acelor informatii vcriclice, de interes general qide noutate absoluta, carc pot constitui un produs nediasau audio-vizual semnificzrtiv si relcvant pcntru public,la un rnoment dat.

    Funclia morala a docurnenbarii este protejareaacestui public, eterogen, de mrilte ori nectluoscut qi ceimai adesea imprevizibil, de pseudo-infortnatti sau de

    i

  • T246 I NICOLAE MELINESCU

    informalii trunchiate, de adeviruri parlia1e si de min"ciuni nevinovate.

    .,CAird ne referim la noile media, cuvinte curn ar J'irazboiul audientelor, teleuiziune de scandal sau ju.rnalisnttabloid au devenit parte a can:act,ertzdrilor curente qi aluunor perceptii din ce ln ce mai larg r[spAndite" In luptupenl,rlr cucerirea pielei, dezvaluirile senzafionale, gocantcsau scandaloase au inlocuit treptat informaliiie serioasc,semnificative, din preocupArile curente ale jurnalistului",

    Documentarea, ca stare permanenti, alimentata dccuriozitatea profesional[, ordonata de disciplina cunoag-terii qi de dQcernimAnt in invocarea precedentelor, nueste qi nu rAm6.ne un exerciliu in sine. Acurnularileconstante aduc in timp sigurantA in afirmalii, acuitatein perceperea faptelor si o capacitate generoasS. de eva-iuare qi redare a subiectelor, care constituie esenlademersului jurnalistic. Documentarea este productivApentru relatari despre evenirnenie previzitrile. Acesteasunt cazurile in care timpul permite cercetarea riguroasAa temei, conbactarea unor persoane apropiate eveni-mentului qi intocmirea unor fise documentare sau chiara unui dosar de date gi referinte, util in tratareasubiectului anun{at.

    Cultura profesionala qi documentarea arnpl5. isidovedesc utilitatea enormS. la evenirnentele imprevizibile.Britanicii numesc sec{ia reporlerilor ,,statia de taxi" (veziIvor Yorke, Teleuision Production), pentru cri fiecarereporter pleaca pe teren la evenimente care apar qi seanun{a interesante. Nu mai e timp de pre-documentareqi nici de cercetare prealabila. O parte din infcrrmaliileesenliale sunt furnizate de evenimentul insusi, de mar-torii oculari. Ulterior, se adauga rapoarte oficiale gievaluArile analiqtilor. Dar pdnA la ele faptele curg gitrebuie explicate. Aici este locul de inserlie al documen-tarii personale, al acumularilor d.e informalii conexe sauparalele.

    Din sintetizarea qi verificarea informaliilor pe dome-nii, evenimente, personalitati, zone gi situatii rezultd nunumai valoarea publicistica, ci si valoare moralA data de:

    VERIFICAREA INFORMATIILOR

    - credibilitate;

    -- integritatea generata de discernamAnt;

    I 247

    - decenla bazatd. pe onestitate si respect pentru a1tii.

    Asa cum arAta Louis Alvin Day, cAnd reporterii suntacuzati de lipsA de consideratie fata de subiectul abor-dat, li se imputa, de fapt, lipsa de cultura profesionalal,iar aceasta lipsa nu poate fi eliminata decAt de o docu-rnentare suslinutA, permanentA si din surse credibile.Este un fapt larg acceptat ca jurnalistul de azi trebu.ie,prin natura lucrurilor, sa fie agresiv uneori in confrun-tarea cu oamenii evenirnentului. De multe ori acegtia aure{ineri, mai ales in fala microfonului sau a video-came-rei, informatiile pe care le detin ii defavorizeaza, au avutexperienle negative dupa intAlniri cu ziaristii sau ignor6,pur si sirnplu, mass-media, ca pe un rdu social. Atitu-dinea aceasta are, la rAndul ei, origini motivate in unelecazuri Ei de faptul cd reporterul a depAgit limita dintrecomportamentul profesional si agresivitatea gratuitA,care devine contraproductiva.

    In urma unor asemenea incd.lcdri de statut, unii dintrepracticienii productiilor media au ajuns sa fie priviti canigte indivizi egoigti, care au grabit o criza de incredere.Aga cum observau James A. Jaksa si Michael S.Pritchard, atitudinile fala de jurnaliEti devin negativedin cauza parerii tot mai larg r[spAndite ca acegtia nu-sivor gasi linistea pdna cAnd nu ajung, nu la adevir, cumar fi de asteptat, ci la senzational, la relatarea abuziv-emo-tionalA, mult mai interesantA pentru masuratorii deaudienta si cota de piata sau pentru platitorii depublicitate2.

    l Lorris Alvin Day, Ethics in Media Communicatlons, ThonrsorrWadsworth Belnront CA, 2006, p. 13.

    2 James A. Jaksa ancl Michael S. Pritcharcl, Cotttnuttrit'tttiortEtics: Methods and A.nalysis,2"d ed., Belmont CA, Wrrrlr;worl lr,1994, p. 12-18.

  • 248 I NICOLAE MELINESCUUn exemplu recent de comportament scandalos, irt

    care publicul a fost luat ostatic in numele ,,adevAruluidespre rdzboi", este cel al dezvaluirilor unor rapoartt:secrete privind interventia americand in Afganistan.Informatiile despre colaboratorii civili locali sau victimelenevinovaLe ale unor raiduri ale coaliliei rnultinalionalcindreptate impotriva extremismului taiiban au fostqocante, au fost preJ.uate de mass-media internationaldqi difuzate ca marea descoperire jurnalistica, alimentat{de un mecanism de marketing bine pus la punct. Ceeirce a scapat din vedere pentru mul1i dintre cei care aupreluat informa{iile a fost firptul ca toatA aceasta scenetitmediatica a fost o perdea de fum, o cascadorie derizoric.Autorul scandalului declanpat de publicarea raporatelorsecrete, pe iAnga faptul ca a pus in pericol vietile a miide afgani si a1e militarilor din teatrul de operaliuni, s-ilimpus Ia scend deschisl pentm ca lurnea sa uite sau siinu observe ci este, de fapt, un infractor din cyberspace,un condamnat de drept comun. Fondatorr.ll site-ului aprimit o pedeaps[ cu inchisoare de opt ani in lara dcorigine, Australia, pentru c5 a accesat ilegal site-uri aleguvernului si ale unor institutii ale statului, cu careindividul nu avea nicio legatura. La o analiza lucid5., esteevident ca Julian Assange nu a avut decAt un singur scopsi o singura speran{a mediatica: a confirmat distribuireain rolul principal dintr-o telenovela planetara a unuiadolescent intArziat, nemul{umit ca nu-l ia nimeniin seamA.

    Efectul dezastruos al unui gest exhibitiv este ca., dingraba sau din neglijen!a, pe mdsurfl ce timpul va amor-tiza scandalul, Wikileaks gi p[rintele ]ui denaturat potsa devina sursf, de date si sA fie cita{i ca referin{ircompetenti si independentS., iar ,,documentarea" s5. fieastfel incheiatA pentru un jurnalist aflat la inceputde drurn.

    Iata de ce revin 1a relalia dintre documentare qiresponsabilitatile productiiltrr meciia (tiparite, difuzatc

    VERIFICAREAINFORMATIILOR.-. I 249

    sau filmate). Louis Alvin Day observa in lucrarea citataanterior3 ca minciuna, inselatoria si necinstea sunt atAtde prezente in Lumea de azi, incit cei cale invocA prin-cipiile eticii profesionale se simt, probabil, ca niqtedinozauri, ca niqte cavaleri ratAcitori in apArarea ade-vArului apreciat drept valoare fundamentala. tri argu-menteazS., totugi, ca adevArul aduce cu sine incredereapublicului, un bun esenlial intr-o societate democraticA.

    Ted J. Smith ar ptea fi considerat un dinozaur doar"de rauvoitori, pentru ca analizeie lui conservA speranlacelor,patru responsabilitati ale mass-mediei in societateacontemporanA:

    - sd. prezinte fidel, ampiu si inteligent evenimentele

    curente, intr-un context care le confera un inleles. Presanu numai ca trebuie sa fie exacta, ci sa qi faca deosebireaclar5. dintre fapte si opinii. Faptele singure sunt insufi-ciente. Productiile informative au menirea sa relatezeadevarul despre fapte, plasAncl evenimentele in perspec-tivfl qi evaludnd credibilitatea surse]ora.

    - sd serveascA drept forurn de manifestare a criticilor

    si a controverselor argumentate. Mass-media poate oferio platformA a schimburilor de opinii, chiar qi a celor contra-rii propriilor vederi sau opinii ale produc[torilor deemisiuni, reportaje sau documentare. Astfel, mass-mediaisi dovedeste fidelitatea fa{ri rlc adevd.rul pe care, teoretic,il slujeste dincolo de pozitiile partizane;

    - sa protejeze imaginea rcprezentativa a segmentelor

    constituente ale societnlii" Grupurile rasiale, sociale qiculturale trebuie prezentilte fara recurgerea la stereo-tipuri. Responsabiiitatea socialA reclam5" din parteamass-mediei un rol afirmativ in construirea descrierilorpozitive, atAt prin conlinutul informativ, cAt si prin celde divertisment;

    3 Louis Alvin Day, op. cit., p. 39-40.a Clifford Christians, Enforcing Mediu Codes, in Jou::nl of

    Mass hfed,ia Ethics,2001, no. XXIII, p. 14.

  • 25O I NICOLAE MELINESCU

    - s5. prezinte responsabil qi clar obiectivele si valoriln

    societa-lii, sA transmitA patrirnoniul cultural, consolidAnclastfel traditiile si virtutilc istorice5.

    Acestea sunt mai mr.rt decAt linii directoar:e, sunl,idealuri qi, prin comparalie cu practica presei de zi cttzi, par tot mai des visuri frumoase ale unor nostaigiciobiqnuiti cu regularizarile oficiale qi cu frazele inflltatoaroale perioadelor romantice. Oeea ce vedem pe ecranelotelevizoarelor si, mai nou, pe displav-urile calculatoarelor,ale telefoanelor mobile sau ale iPod-urilor nu se potri-vegte cu aceste precepte desprinse, parci, din filele deinceput ale istotiei presei.

    Galopui dupA nouLatea absoluti, cutsa spre o linie desosire imaginarA, 1a capatul clreia se afld cititorul, ascul'tdtorul sau tetrespectatorul, nu mai lasd loc acelei secundeminime, in care autorul mesajului se detaqeazA, ca s[vada cu ochii adversarului sAu produsul propriu gi even'tualele lui defecte sau neajunsuri.

    ,,Fera sI urmeze un cod standardizat, fiecare jurnalistaclioneazA in virtutea unor rnetode frecvent personalede verificare a informaliilor, verificare conforrnd. cu odisciplinn proprie, mai mult sau mai pulin riguroasi"6.

    Nu numai practicienii, ci si teoreticienii producliilormedia, indiferent de calea de comunicare aleasA

    - tipar,

    radio sau tv -, au fost de acord ci esenta jurnalismului

    este uerificarea. Disciplina acestei operalii esenliale des'parte profesionalisrnul de amatorism si pubiicistica dedivertisment, propaganda sau literaturd de fic{iune,divertismentul fiind inleles ca un exerciliu recreativ, iarpropaganda ca o seleclie a faptelor qi evenimentelor ininteresul unui scop anume, gi literatura de fic-tiune ca ocreatie personali, dupA scenarii inventateT.

    5 Ted J. Srnith, The Socrates Syndrom.e, Qu.ail, April' 1988, p. 20.6 Ted J. Smith & Tom Rosenstiel, Th.e Elements of Journ'alism,

    The Three Rivers Press, New York, 2007, p. 79.' 7 Walter Lippmann, Liberty and' tl'te News, Nelv Brunswick NJand London, Transaction Publishers, 1998.

    VERIFICAREAINFORMATIILOR... I 251

    Nu ar fi corect sa plasam cursa contra cronometrupentru exclusivitate numai in perimetrul ignorArii unorprincipii profesionale fundamentale. Pentru ca jurnalistiide azt nu au de luptat doar cu confratii de breasla.NumArul comunicatorilor a crescut ame[itor gi orice orga-nizatie, structurA, asociere se manifestA in infosferd.s,aparAndu-qi propriile interese cu propriile argumente.In acest spatiu tot mai aglomerat, apare un nou feno-men: tirania autoritS"tii. Jurnalistul trebuie si acordeincredere unei comunic[ri oficiale, pentru cd. ea esteemisa de o autoritate recunoscuta in plan politic, social,stiingific, cultural. Chiar si in teritoriul atAt de rigurosal diclionarelor qi lucrArilor de referinld, garante aleacuratefii, pot sa apard, inexactitati.in Dic[ionarul expli-catiu englez-englez pentru auansa{i, al lui A.S. Hornby,unul din cele rnai serioase instrumente lexicografice,numele RomAniei este scris corect, Romania, dar pro-nunlia data este incorectA /ru: 'menia/. Numele ld.rii vinede Ia Roma, in engJ.ezh. Rome, pronunlat /reum/ gi decisi derivatul corect este pronr.rnlat /rau'meinija/e.

    Doua exemple mi se par revelatoare pentru asemeneacapcane ale autoritnlii.

    In timpul celei de-a doua invazii americane in Irak,Jessica Lynch s-a aflat intr'-un transportor care fAceaparte din colona principala ctrre a intrat in Irak dinspreKuweit. Din cauza prafului si a necunoasterii terenului,camionul in care se afla a ratacit drumul, s-a izolat decoloana principala gi a fost, atacat de irakieni. Tolicamarazii tinerei de 19 ani au fost anihilati. Jesica, unicasupraviefuitoare, a fost ranitA, salvatd. de atacatorii

    I Terrnen creat de autor pentru clesemnarea spa{iului virtualin care circuld toate informzrtiile, mai putin cele secrete qiconfidenliale. (r-r.u.)

    e A. S. Hornb y, O xfor d Adu ance d Learner's Dictionary, Ilo rr rbhedition, Tenth Impression 1993, Oxford l-Iniversity lrress,Appendix 6, p. 1533.

  • T252 I NICOLAE MELINESCU

    irakieni si dusa la spitalul din Nassirya, unde a prinril,ingrijirile necesare" Dupd opt zile, trupele specialeamericane au recuperat-o intr-o operalie spectaculoasil,inregistratA de catre un miiiar al Pentagonului. Imaginilt,difuzate de toate marile televiziuni, inclusiv de Telc"viziunea RominA, au facut senzatie. Dramatismul gicontextul actiunii au facut din tAnara blondA un adevdral,Rambo, a fost intimpinatA acasA ln Virginia ca o eroinAa rdzboiului modern si a prirnit trei decoralii, irttre carosi,,Punple heartlO". CAnd ernoti.ile s-au mai stabiiizat, uniireporteri au intrebat Pentagonul dacA imaginilodistribuite au fost editate video si dacd, eventual, pot lidifuzate imaginile intregii inregistrari sau dacdL erointtacestor intAmplf,ri poate fi intervievati. RAspunsul a fostcategoric NU in arnbele cazuri- Restul imaginilor ar fidezvaluit modul de operare al trupelor speciale ameri-cane, iar Jessica qi-a pierdul memoria si nu si-o va mairecApata niciodata. Final de crtrritoMmposibilil de verifi-cat din surse independente, povestea ei a rdrnas povestenPentagonului. In 2A07,Ia audierile din Congresul ame-rican consacrate refonnarii armatei, Jessica Lynch anegat toatd povestea, tot dramatismul si a recunoscutcA a fost ranit


Recommended