MINISTERUL AGRICULTURII $I DEZVOLTARII RURALEOFICIUL JUDETEAN PENTRU STTIDII PEDOLOGICE

SI AGROCHIMICE GALATIGalati Str Stiintei Nr.26 Tel.lfax0236 416465

. Email- ospagalati@yahoo.com

Garali, 7ll IK a9 taty

Informare p.rivind evolu!ia calitS!ii solului agricol in judelul Galati, incontextul actualelor schimbEri climatice si in raport cu ipeciiicul actlvit5lilor

agricole caracteristice zonei, MEsuri intreprinse de c5tre detin}torii deterenuri, pentru imbun5t5tirea calitSfii solului. probleme deosebite.

Bonitarea terenurilor agricole reprezintd, operaliunea complex[ de cunoaqtere aprofundatda condi{iilor de creEtere qi dezvoltare aplantelor, qi de determinaie a gradului de favorabilitate aacestor condilii pentru diferite folosinle gi culturi prin intermediul unul sistem de indici tehnici sinote de bonitare.

Calitatea terenurilor cuprinde at0t fertilitatea solului, cdt qi modul de manifestare fafd deplante a celorlalli factori de mediu, cum sunt cei cosmico-atmosferici (lumina, cdldura,precipitalii, etc.), continuind cu cei geomorfologici qi hidrologici. Toate acestea au ca efectproductivitatea diferenfiatd a muncii omeneqti in raport cu modul de satisfacere a cerinlelorfiziologice ale plantelor' Din acest punct de veder e, calitatea terenurilor este reprezentat[ defavorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru condilii naturale, privind o anumita folosinfd.

Obiectul bonit6rii il constituie unit5lile de teritoriu ecologic omogene (T.E.O) identihcategi delimitate pe h64i. Pentru constituirea gi caracterizarea acestora este utilizatd o serie decaracteristici qi indicatori de divizarc, distincfi, prin care se cuantificd fiecare factor sau condiliede mediu. in urma bonitarii, fiecare TEo este ivaluat in note (puncte) de bonitare, permil6ndastfel clasiftcarea terenurilor agricole ?n clase de favorabilitate, respectiv de calitate, qi^estimareaproducliei potenfiale pentru condilii naturale qiisau poten{ate.

Pentru categoria de folosinfd arabil nota de bonitare naturald rcprezintdmedia aritmeticda notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de rdsp6ndire cea mai mare, qi anume: grdr, orz,porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahdr, carlof, soia qi mazdre/fasole, iar pentru livezi estemedia aritmetici i notelor pentru speciile mdr, pdr, prun, la care se adaugi, dupd caz, notaspeciei cireq-viEin ori piersic sau cais. Pentru vila de vie nota de bonitare naturala este mediaaritmeticd a celor doud categorii, vie vin Ei vie mas[.

Astfel, ?n baza notei de bonitare terenurile se grupeazd in 5 clase de calitate, dupl cumunneazd:

clasa I - 81-1CiO puncte de bonitare;clasa a II-a - 61-80 puncte de bonitare;clasa a III-a - 4l-60 puncte de bonitare;clasa a IV-a - 2L-40 puncte de bonitare;clasa a V-a - 0-20 puncte de bonitare.

La nivel nafional, stabilirea claselor de calitate se efectuea zd, in baza ord,. 27gl20:lprivind aprobarea Sistemului nalional qi judelan de monitoiizare sol teren pentru agriculturd., careare ca obiectiv elaborare-a de studii pedologice gi agrochimice privind delimitarea, inventariereaqi evaluarea resurselor de sol, delimitarea Ei inr.rrl*ierea factorilor limitativi sau restrictivi aiutrlizdrli terenurilor genJru produc{ia agricold, delimitarea gi inventar ierca zonelor poluate,precum qi estimarea nivelurilor de produclie pentru terenurile agricole, exprimate inbazanotelorde bonitare pentru condiliile naturaie.

Studiile pedologice gi agrochimice privind Sistemul nalional de monitorizare sol-terenpentru agriculturd se efectueazd', prin incredinlare direct[, de citre reteaua nalionala a oficiilorde studii pedologice. 9i agrochimice, qi au o valabilitate de l0 ani (studiile pedologice), respectiv4 ani (studiile agrochimice), urmdnd sd se asigure acoperirea intregului teritoriu la o perioadd de10 ani.

1:j.tX,::t1$1"l grtPf.9:l"j*xistd_ studii privind monitorizarea solutui ce acoperdintreg judel"l9:1illc;,1_ernai,vechi fiind cuca(19941, {ediu (tggl)qi DrdguEeni (1995).

l::.-o.,1ir|,278D.0r1, anual ar trebui ,a'n.-in[;;ii.'';ffi-;n"ir7'#;adrareaLrvuur ro rrs urruullllLg stuoll prlvl

terenurilor in clase de calitate pe o suprafald de 35g39 ha, cu incheierea de socontracte pentruvvrrLl4wLw PUTTLI u

X}::,?f:T:: 91 i:.*-r"ry* este in permanenld subfinanlat, astfet cd", pdnd.in prezent, afost realizat aproximativ 33oh din program.

\a.no-rtat la suprafala agricold total5 cartatd, de 348711.83 ha, situalia pe clase de calitatela nivelul judelului Galali se prezintd astfel (Anexa 1):

ha (1%), cu distribuire neuniforma i, terito.irrl, Ua].f, suprafala de 3509.08

'tq \L /o)) vu L,Dllruurrtr Ilsunlrorma m terltorlu in UA'I': T6rgu Bujor 358 ha. Corni 241ha, cosmeqti 539 ha, costache-Negri 252ha, cuca 365 hr:;6'r;;"i)iT'ni,Folteqti322ha, Frumuqifa 707 ha, Gohor righa,Mdstdcani 2g2ha,Nicoreqti 4.0g ha..luru u Ir-u d"

"ulitut. .u ,ot. d. bonitu.. i.t.. 6l - g0 pro.t", suprafala de

73012'49 ha (21%), cu suprafele de peste 1000 ha in .,r*atourele localitat i: Gala[i 1462ha, Tecuci 2587 ha, Barcea 1647 h;, Bdleni 155r ha, Bar;;r; ji;il;;H;ti_Meria2782 ha, Brani;tea 1535 ha, cerleqti 3469 ha, corod 54g6 ha, cudalbi 9052 ha,Drdgdneqti 3407 ha, Folteqti 1662 ha., Frumu;ila

.2354 ha, Grivila 1g5l ha, Iveqti 3496ha,Matca2025 ha, NicoreEti 3215 ha, Tudor-Vladimirescu 2888 ha, Vandtori Z2O3 ha,

Vladeqti 1183 ha, in restul UAT-urilor, suprafelele ocupate cu terenuri de clasa arl-asunt sub 1000 ha.

145115.57 ha (42 %o), clasa la care este incadr uta uu *jude! cu rdspdndire in toate teritoriile administrative;

, suprafala de

mare parte a suprafelelor din

sa a ly-a de calita suprafala de93785.35 ha (26 o/o) cudistribuire in toate t..itorilh ua.,rrrr[i G

a V-a dd cal eha (10%), cu distribuire in toate t.rito.iil*

suprafala de 33289.34

I a nivelul judelului Gala{i incadrarea medie a terenurilor este clasa a IrI-a de calitate cunota de bonitare 46.

Din studiile existente in cadrul oficiului de Studii pedologice Ei Agrochimice Galatirezultd' cd terenurile cu cele mai bune clase de calitate sunt situatJin campla"i"r".irri* .TcAmpia Tecuciului, in zona colinard solurile sunt mai slabe din punct a. ,"ai."lffiffiJii|flu*luJt de procese geomorfologice actuale reprezentate de diverse forme de eroziune sialunecafl.

Pe anumite suprafele din lunci, solurile sunt depun ctate ca urmare a inundafiilor,prezenlei texturilor contrastante, de procese de hidromorfism qi salinizare.

Principalele restriclii sunt:

Inundabilit ate : 3 1 0 6.3 6 ha;

Stagnogleiz are: 7 50 ha;Gleizare: 30302.86 ha;

Eroziune in suprafa!6, colmatar e: 17 I 87 0.9 4 ha;Sdrdturare: 20322.90 ha;

Alunecdri de teren: 4950.56ha;

Eroziune in addncime: 11311.42ha, principale formaliuni fiind ogaEele.Fala de situalia anterioard se constatd o deteriorare a claselor de calitate, dacd analizdm

doar terenurile incadrate la clasa I de calitate, pe judeful Galali observdm cd aceasta s-a diminuatcu aproximativ 1700 ha,fa!d, de anul 2005 (5256ha).

De-a lungul anilor s-a constatat o scddere a calitdlii solurilor at6t datoritd" cauzelornaturale, cum ar fi, schimbdrile climatice care au determinat aparilia unor fenomene extreme -precipitalii bogate cdzute in intervale mici de timp, ce au sporit eroziunea pluviald, c6t qi datoritdcauzelor antropice, cum ar fi, agrotehnici necorespunzitoare (ardturi deal-vale qi superf,rciale cedetermind aparilia orizontului de hardpan, aplicarea de ingr[gdminte chimice fdra suport qtiin]ificci la recomandarea firmelor distribuitoare de ingrdqdminte, arderea miriqtilor, etc).

Factorul climatic Impactul

Cre;terea

temperaturilor

medii anuale, a

temperaturii dinperioada de

vegetalie activd, a

culturilor agricole

intensificarea proceselor de mineralizare a substanlei organice insiratul arabil al tuturor solurilor arabile, dehumificarea puternicd aacestora, micqorarea conf inutului de elemente nutritive inmagazinatein humus;

destructurarea stratului arabil, micgorarea rezistenlei acestuia lacompactare;

compactarea pd\ii de mijloc gi inferioare a stratului arabil,mic;orarea volumului de pori activi in sol, scdderea capacitdliiacestuia pentru apa in c6mp, micEorarea rezervelor de apd accesibildpentru plante;

intensificarea proceselor de salinizare qi soloneli zare a solurilorhidromorfe aluviale qi nealuviale;

scdderea nivelului apelor freatice in profilul solurilor hidromorfe,micEorarea gradului de hidromorfism al acestora;formarea rapidd dupd umectare sau primdvara devreme a crustei lasuprafala solului.

Manifestarea

secetei severe Ei

frecvente

intensificarea pronunlatd a proceselor de dehumificare,destructurare, compactare a stratului arabil al solurilor, de;ertificareaterenurilor agricole;

formarea crdpdturilor in sol, ce va conduce la intensificareaprocesului de evaporare neproductiv6 a apei din orizonturilesubiacente ale solului.

Secetele sezoniere a seceta de vard-toamnd va provoca formarea structurii i" bl*r"pentru stratul arabil al solurilor, ce va crea dificultdli toamna laefectuarea lucrdrilor debazd qi pregdtirea patului germinativ;

seceta de primdv ard, va condr.. lu fo.rnur.a crustei la suprafalasolului ;i pierderi mari de apd acumulatd in sol in perioada rece aanului.

furtunile qi vanturile puternice de primdvard-vard vor conduce laintensificarea eroziunii eoliene, indeosebi in zonele cu cu solurinisipoase, caracterizare de rezistenld scdzutd la aceastd formd deeroziune;

ploile torenliale qi formarea torenlilor vor conduce la intensificareaeroziunii prin apd in suprafald ;i addncime, vor deteriora solurile pesuprafele mari de terenuri agricole;

se va produce colmatarea cu depozite slab humifere a solurilorfoarle productive din zonele joase, se vor forma soluri cumulice(stratifi cate) slab humifere.

Majorarea

numdrului;iintensitdlii

furtunilor, urmate

de ploi torenlialecu grindind pe

versanli

Schimbdri a

regimului de

precipitalii,micqorarea

cantitdlilor de

precipitalii invremea rece a

anului

se vor micqora rezervele de apd din sol, acumulate in perioada rece aanului;

se va intensifica seceta pedologica.

Inundalii

catastrofalestratul arabil al solurilor aluviale va fi colmatat cu depozitehumifere, ce va conduce la sc[derea bruscd a fertilitafli acestora;solurile salinizate vor fi spdlate accidental de sdrurile toxice.

slaba

a

Aspectele prezentate privind impactul schimbdrilor climatice asupra solurilor agricolearatd faptul cd, pentru corectarea modificdrilor vor trebui aplicate din ce irrce mai multe metodede remediere cu o implicare masivd de resurse materiale si financiare.

3.Msolului.

in anul 2018, prin Oficiul Judelean de Studii Pedologice Galali, delindtorii de terenuri,fermieri in special, au efectuat urmdtoarele categorii de studii care au avut ca scop ameliorareacalit5tii solurilor:

' Studii pedologice qi agrochimice privind infiinlarea diferitelor culturi: Livada - 17 studii(159.96 ha) Ei Vie - 2 studii (7.38 ha);

Studii agrochimice privind aplicarea ralionald a ingrdqdmintelor: chimice - 7 studii(643.41 ha) qi organice - 4 studii (231.53 ha);

Studii pedologice qi agrochimice speciale privind utilizarea ndmolurilor ca fertilizant inagriculturd: 1 studiu monitorizare (4.5Zha);

' Studii pedologice qi agrochimice necesare proiectelor de amenajamente pastorale: 18

studii (1043a ha).

' Buletine de analizd, (sol, apd de irigat, ingrdEdminte organice): 12 buletine.

' in ceea ce prive;te aplicarea Directivei europene a Nitrafilor 91l676lCEE, in anul 2018s-au reluat procedurile de reactualizare a Planurilor Locale de Acliune pentru protecliaapelor impotriva poludrii cu nitrali din surse agricole, pentru care s-au finalizatdocumentele aferente a 3 teritorii comunale.

a

a

a

o

4. Probleme deosebite

Legisla{ie dehcitard in ceea ce priveqte utilizarea qi gestionarea eficientd a resurselor de

sol;

Studiile pedologice sau agrochimice sunt elaborate de cdtre utllizatorii de terenuri doardac6le sunt solicitate de alte autoritdti (APM, DAJ, APIA, etc.);

Se utilizeazd agrotehnici neadecvate (ardturd deal-vale, pe timp nefavorabil, etc.);

Ldsarea pe c6mp a ambalajelor rezultate din utilizarea produselor de fertilizare, amendare

Ei tratamente fitosanitare;

Se aplicd ingrdEdminte qi amendamente ftrd suport Etiinlific;Sunt fermieri care practicd incendierea miristilor, cu efect dezastruos asupra parlii bioticea solului;

Depozitarea pe cdmp, pdnd la distribuire, a ingrfudmintelor organice avdnd ca efect, pe

de-o parte volatilizarea compu;ilor cu azot, contribuind la creqterea cantitalii de gaze cuefect de seri din atmosferd, iar pe de altd parte infiltrarea in sol qi in pdnza freaticd. a

azotului sub forma nitritilor si nitratilor.

5. MIsuri propuse

Emiterea Legii protecliei qi conservdrii resurselor de sol;

Consolidarea instituliilor de profil (releaua Oficiilor de Studii Pedologice qi

Agrochimice) ;i nu desfiinlarea lor;

Diferite acliuni de congtientizare a utilizatorilor de terenuri, a importanlei gestiondriieficiente a resurselor de sol.

Punerea in aplicare de cdtre beneficiarii studiilor a recomanddrilor formulate (ex:interzicerea aplicdrii de ingrdqdminte cu efect alcalinizant pe soluri moderat-puternicalcaline qi cu efect acidifiant pe soluri acide, aplicarea de mdsuri agro-pedo-ameliorativeprecum: desecare de suprafald, fertilizare radicald, ameliorare sdrdturi, spdlare sdruri,amendare cu gips, drenaj de addncime, destufizare, drenaj superficial, plantafii deproteclie, nivelare capitald, amenajare ravene Ei torenli, amendare cu calcar, combaterepoluare, distrugere mu;uroaie, indepdrtare pietre, captdri izvoare de coastd, etc.);

Organizarea de comunicdri Etiinlifice ;i sesiuni educative cu participarea cadrelordidactice, studenlilor, elevilor, din judeful Galali, avdnd ca subiecte de dezbatereproblematica protecfiei solului ?n contextul schimbdrilor climatice, dar qi necesitateaoblinerii uhor produse alimentare calitative Ei sigure pentru populalie.

Intocmit,

Director

a

o