iini.roiini.ro/Revista Istorica/RI_complet/1999/Revista_istorica...ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE...

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

Fondator N. Iorga

....;"114)0eggnRiNkykiqleklz

vgpli

-4811111 R9 Mr,I "4'

1ritig-*tj. IV

ITTRYININUWIR 'I"

# W

.i I

-$4

4 ill v..

n . .

!,'.11b

. 1.4:

Serie noui-, tomul X, 1999

3 4Mai August

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

on v.0..0. 0.0.....41 o

e;37 .4

113 111 ri au

J

_ r.1. PI

L...111. ,&44

"

-.1

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

$ERBAN PAPACOSTEA (redactor §V), VENERA ACHIM, PAULCERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU,EUGEN DENIZE, ANDREI E$ANU, GEORGETA PENELEA-FILITTI,NAGY PIENARU, APOSTOL STAN

REVISTA ISTORICA" are 6 numere pe an.

Revista se poate procura de la: EDITURA ACADEMIEI ROMANE, Calea 13 Septembrie, nr. 13,Sect. 5, P.O. Box 5-42, Bucuresti, Romania, RO-76117, tel. 401-411 9008, tel. fax 401-410 3983;401-410 3448; RODIPET S.A., Piata Presei Libere, nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, fax 401 222 6407,tel. 401-618 5103: 401-222 4126. Bucuresti, Romania; ORION PRESS "AMEX 2000, P.O. Box 77-19,Bucuresti 3 - Romania, tel. 653 79 85, fax 401-324 06 38.

La revue REV1STA ISTORICA" paralt 6 fois l'an.

Toute commande pour les travaux, parus aux Editions de l'Académie Roumaine sera adressée a:EDITURA ACADEMIEI ROMANE, Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sect. 5, P.O. Box 5-42,Bucuresti, Romania, RO-76117, tel. 401-411 9008, tel. fax 401-410 3983; 401-410 3448;RODIPET S.A., Piata Presei Libere, nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33 - 57, fax 401 222 6407, tel. 401618 5103; 401- 222 4126, Bucuresti, Romania; ORION PRESS IMPEX 2000, P.O. Box 77 19,Bucuresti 3 Romania, tel. 653 79 85, fax 401-324 06 38.

REVISTA ISTORICA" is published in six issues per year.

All orders from abroad for publications of the Romanian Academy should be addressed to:EDITURA ACADEMIEI ROMANE, Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sect. 5, P.O. Box 5-42,Bucuresti, RO-76117, tel. 401-411 9008, tel./fax 401-410 3983; 401-410 3448; RODIPET S.A.,Plata Presei Libere, nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, fax 401-222 6407, tel. 401-618 5103;401 222 4126, Bucuresti, Romania; ORION PRESS IMPEX 2000, P.O. Box 77-19, Bucuresti3 Romania, tel. 653 7985, fax 401-324 0638.

REDACTIA:

NAGY PIENARU (redactor ef adjunct)VENERA ACHIMECATERINA PETRESCUIOANA VOIA (traducator)

Redactor (Editura Academie* MIHAI POPATehnoredactor: DIANA RUSU

Manuscrisele, cartile si revistele pentru schimb, precumcorespondenta se vor trimite pe adresa redactiei revistei:

REVISTA ISTORICA",B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247-Bucuresti,

tel. 650 72 41

orice

© 2001 EDITURA ACADEMIEI ROMANECalea 13 Septembrie, nr. 13, R-76117, Tel./Fax 410 39 83; 410 34 48; 411 80 08

Bucuresti, Romania

-

1i

[A

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOMUL X, NR. 3 - 4

Mai - August 1999

SUMAR

DE LA DEMOCRATIE LA TOTALITARISM

CRISTIAN TRONCOTA, Politica de cadre in institutia securitatii regimului comunist dinRomania (1948-1964) (1) 235

NICOLETA IONESCU-GURA_ ..Alegerile- din 1948 (I) 257

ANUL 1956

ALEKSANDR S. STAKALIN, .,Cazul Imre Nagy" in RomaniaOVIDIU BOZGAN. Convorbiri cu lidedi Rornaniei in 1956. Documente diplomatice

franceze inedite

287

307

KLAUS SCHONHERR, Problema bilaterala a aprovizionarii grupului de armate ..Ucraina deSue, aprilie-august 194-4 333

NICOLAE IORGA $1 CONTEMPORANII SAI

NICOLAE LIU. Nicolae lorga si relatiile romano-franceze pana in anul 1920 347CONSTANTIN I. STAN, Relatiile lui Nicolae IorQa cu Monarhia (1926-71927) 373

OPI,N11

COSMIN POPA. Biroul Informativ al partidelor comuniste (Kominform) o incercare deorganizare politica a Europei rasaritene postbelice 385

..Revista istorica-. torn X. nr. 3-4. p. 231-438.1999

www.dacoromanica.ro

232

TEODOR WEXLER, LYA BENJAMIN, Un document fals

MEMOR1A INSTITUTULUI DE ISTORIE N. IORGA"

t VLADIMIR DICULESCU, Primii directori 403

VIATA STIINTIFICA

397

Aniversarea centenarului istoricului Gheorghe I. Bratianu (1898-1953), Institutul de IstorieN. lorga", 5 octombrie 1998 (Nagy Pienaru); Sesiunea de comunicari stiintificeconsacrata implinirii a 200 de ani de la moartea lui Rhigas Velestinlis, Institutul deIstorie N. Iorga", 23 octombrie 1998 (Radu G. nun); 0 dubld aniversare (Adrian-Silvan lonescu); Al XVII-lea Simpozion National de Istorie i Retrologie Agrard aRomaniei, Targu Mures, 24-25 august 1998 (Iolanda Tighiliu)

NOTE $1 RECENZII

FLORICA BANU, Caius lacob. Nap p opera, Bucuresti, Edit. Crater, 1999, 254 p. (OvidiuBo4an); NORBERTO BOBBIO, Droue et Gauche. Essai sur une distinctionpolitique, Paris, Editions du Seuil, 1996, 154 p. (Sabin-Daniel Drelgulin); NEAGUCOSMA, Culisele palatului regal, Bucuresti, Edit. Globus, 1990, 340 p (Marius-LiviuPetre); TADEUSZ DUBICKI, KRZYSZTOF DACH, Zelazny Legion MichalaArchariola. Z dziejów ruchu faszystowskiego w Rumunit, Warszawa, Adiutor, 1996.204 p. (Florin Anghel); PETER CHARLES H01-1-ER, The Salem Witchcraft Trials.A Legal History, University Press of Kansas, 1997, 166 p. (Betinio Diamant); V. G.MOKIN, Razvitie politiceskoi situadi v Rumánii v perehodniii period (avtoreferatdissertapi na soiskanie ucionoi stepeni kandidata politicesldh nauk), Moskva, 1996, 22 p.(Armand Gosu); OLEG NAUMOW, OLEG CHLEWNJUK (edit.), Stalin Briefe anMolotow, 1925-1936. Lars T. Lila, Siedler Verlag, 1996, 304 p. (Florin Muller);CONSTANTIN VI$OIANU, Misiunile mele (culegere de documente), Bucuresti. Edit.Enciclopedica, 1997. 418 p. (loan Babici); JAKO ZSIGMOND, Codex diplomaticusTtans.splvaniae. Diplomata, epistokle et alia litteraria res Transsylvanas illustrantia.Erdélyi Okmánytár. Oklevelek, levelek és mots frasok Erdély tortinetihez, vol. I

(1023-1300). (A Magyar Orszagos Levéltar Kiadvanyai II: Forrdskiadványok 26).Budapest. Akadémiai KiadO, 1997. 483 p. + hartã (W. Kovcics Andrds)

409

417

.......

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME X, Nos. 3 4

May August 1999

CONTENTS

FROM DEMOCRACY TO TOTALITARIANISM

CRISTIAN TRONCOTA, The Cadre Policy of the Securitate during the Communist Regimein Romania (1948-1964) (I)

NICOLETA IONESCU-GURA. "The Elections" of 1948 (I)

THE YEAR 1956

ALEKSANDR S. STAKALIN, "The Imre Nagy Case" in RomaniaOVIDIU BOZGAN, Interviews with Romanian Leaders in 1956. New French Diplomatic

Documents

235257

287

307

KLAUS SCHONHERR, Food Provisioning of the Army Group "Southern Ukraine" in April-August 1944 within Romanian-German Alliance 333

NICOLAE IORGA AND HIS CONTEMPORARIES

NICOLAE LW, Nicolae lorga and the Rornanian-French Relations until 1920 347

CONSTANTIN I. STAN, Nicolae Iorga's Relations to Monarchy 373

OPINIONS

COSMIN POPA, The Intelligence Bureau of the Communist Parties (Kominform) An

Attempt of Political Organization of Eastern Europe in the Post-War Years 385

..Revista istoricV. tom X. nr. 3-4. p. 231-438.1999

-

.

..

..

..

-

www.dacoromanica.ro

234

TEODOR WEXLER, LYA BENJAMIN, A Forged Document 397

MEMORY OF THE NICOLAE IORGA HISTORY INSTITUTE

t VLADIMIR DICULESCU, The First Directors 403

SCIENTIFIC LIFE

The Centennial of historian Gheorghe I. Bratianu (1898-1953), the N. lorga History Institute,5 october 1998 (Nagy Pienaru); The Scientific Communication Session dedicated to200 years since the death of Rhigas Velestinlis, the N. lorga History Institute,23 October 1998 (Radu G. Faun); A Double Anniversary (Adrian-Silvan lonescu); TheSeventeenth National Symposium of Agrarian History and Retro logy of Romania,Tfirgu Mures, 24-25 August 1998 (Iolanda Tighiliu)

NOTES AND REVIEWS

FLORICA BANU, Caius lacob. Viaw i opera (Caius Iacob. The Life and the Work),Bucharest, Edit. Crater, 1999, 254 pp. (Ovidiu Bozgan); NORBERTO BOBBIO,Droite et Gauche. Essai sur une distinction politique, Paris, Editions du Seuil, 1996,154 pp. (Sabin-Daniel Dragulin); NEAGU COSMA, Culisele palatului regal (TheBackstage of the Royal Palace), Bucharest, Edit. Globus, 1990, 340 pp. (Marius-LiviuPare); TADEUSZ DUBICKI, KRZYSZTOF DACH, Zelazny Legion MichalaArchaniola. Z dziejów ruchu faszystowskiego w Rumunii, Warsaw, Adiutor, 1996, 204pp. (Florin Anghel); PETER CHARLES HOFFER, The Salem Witchcraft Trials. ALegal History, University Press of Kansas, 1997, 165 pp. (Betinio Diamant); V. G.MOKIN, Razvitie politiceskoi situatii v Rumanii v perehodnai period (avtoreferatdissertatii na soiskanie ucionoi stepeni kandidata politiceskih nauk), Moscow, 1996.22 pp. (Armand Gos.u); OLEG NAUMOW, OLEG CHLEWNJUK (edit.), Stalin Briefean Molotow, 1925-1936, Lars T. Lila, Siedler Verlag, 1996, 304 pp. (Florin Muller);CONSTANTIN VISOIANU, Misiunile mele (culegere de docwnente) (My Missions.A collection of documents), Bucharest. Edit. Enciclopedica, 1997, 418 pp. (loanBabici); JAKO ZSIGMOND, Codex dilomaticus Transsylvaniae. Diplomata, epistolaeet alia lineraria res Transsylvanas illustrantia. Erdélyi Okmdnytár. Oldevelek, levelekés mcis irdsok Erdély törtinetéhez, vol. I (1023-1300) (A Magyar Országos LevéltárKiadvanyai II: Forráskiadványok 26), Budapest, Akadémiai Kiad6, 1997, 483 pp. +map (W. Kovács András)

409

417

..

..

www.dacoromanica.ro

DE LA DEMOCRATIE LA TOTALITARISM

POLITICA DE CADRE iN INSTITUTIA SECURITATIIREGIMULUI COMUNIST DIN ROMANIA (1948-1964)(I)

CRISTIAN TRONCOTA

Printr-cc serie de lucrAri memorialistice semnate de fo0i ofiteri de informatiii securitate, protagoni0i ai frontului secret din perioada razboiului rece,

deopotriva cu studiile i lucrarile 0iintifice cu caracter istoric care au valorificatdocumente din arhivele romane0i §i sträine, au fost mediatizate in ultimii aninumeroase date §i informatii despre rolul agentilor sovietici in perioada de inceputa regimurilor comuniste din tarile central-risaritene ale continentului european. 0sintezA a acestora, la care am adaugat propria investigatie arhivistica atat cat afost posibil 0 permisibil reconstituie o imagine de ansamblu, de0 incompleta,totu0 sugestiva despre politica de cadre in institutia Securitatii regimului comunistdin Romania in perioada 1948-1964.

0 INSTITUTIE CU ROL PREPONDERENT REPRESIV

Cel putin in primii ani, regimurile politice autointitulate de democratiepopulara" din Wile Blocului estic european, printre care §i Romania, au foststatornicite i controlate in cvasitotalitate de sovietici prin menghina stalinismuluimatur", ceea ce a insemnat: imitarea fortata a institutiilor politice, administrative i

culturale scivietice; supervizarea oricaror decizii de care personalul politic;arbitrariul birocratic; teroarea exercitata de politia politica; lipsa de control aorganelor de represiune, chiar §i de ate partid etc.'

Regimul comunist din Romania, la fel ca toate celelalte din Europa de Est,s-a bazat in totalitate pe teroare ca instrument al puterii politice, iar institutiaSecuritatii, ca principal mijloc al represiunii, a jucat rolul de brat inarmat" i

sabie ascutita", care, la ordinele partidului comunist partid clef nit de I.V. Stalin,probabil nu intamplator, ca brigada de wc" , a lovit din plin oriunde, oricand i

in once opozant potential, irnaginar sau declarat ca atare. Fara teroare, pana §i cel

l Joseph Rothschild, intoarcerea la diversitate. Istoria politia a Europei Centrale # de estdupä al doilea Reithoi mondial. editia a doua. traducere de Mircea Columbeanu, Bucuresti. Edit.Antet, 1997, p. 211-212.

..Revista istoricr. tom X. nr. 3-4. p. 235-256,1999

--

www.dacoromanica.ro

236 Cristian TroncotA 2

mai neinsemnat punct din vastul" program de transformari revolutionare" in senscomunist al institutiilor statale si al societAtii ar fi rAmas probabil sortit esecului. Pe

buna dreptate s-a subliniat in istoriografia romand recentA cã socul contactului cuorganele de represiune comuniste a fost de obicei extrem de dur, läsand urmeadanci, uneori ireparabile in sufletul i trupul victimelor, fie a privatiunea delibertate reprezenta o anchetä de numai cateva zile, fie cd insemna ani grei detemnite2. intregul mecanism al terorii comuniste din Romania, la fel ca §i pentrufiecare tarA din est, a fost organizat in conformitate cu directivele venite din parteaKremlinului stalinist prin oameni desemnati de serviciile secrete soviietice. A§a aluat nastere arhipelagul romanesc al ororii", trinom ce poate defini sintetic crimele

atrocitatile acute in societatea romaneasa de ate organele de represiune aleregimului comunist. Acest aspect a fost recunoscut cu obiectivitate i de unii fostiofiteri ai Securitatii. De pildd, generalul (r) Neagu Cosma a tinut sA sublinieze Incade la inceput, in lucrarea sa memorialisticA: Institutia securitAtii a savir§it multe §iabominabile crime, din care cauzd atras oprobiul general, ea constituind,indiscutabil, unul din pilonii pe care s-a sprijinit regimul dictatorial al luiGheorghiu-Dej §i Nicolae Ceagescu. Mai mult, in faza de inceput a jucat rolul dedeschizAtor de drum, de buldozer care a dat totul la o parte,.netezind terenul celorcare o dirijau"3.

De la fondarea ei, Securitatea a dispus de un vast plan de activitati minutiosintocmit: mai intai, exterminarea spionilor i du§manilor, apoi ate un dosarpentru fiecare locuitor, la urma reeducarea intregii populatii"4. Prin urmare,Securitatea regimului comunist din Romania nu a fost un serviciu de spionaj sicontraspionaj, in adevaratul inteles al notiunilor a§a cum, din nefericire, au rAmasconvinsi unii fo§ti ofiteri ai institutiei ci a fost in primul rand i preponderent unaparat de represiune. Privind dintr-o asemenea perspectivA va trebui sA

recunoastem Ca ne aflAm in fata unei realitAti mult mai complexe, fata de intelesulactual al notiunilor de intelligence and cunterintelligence (informatii §i

contrainformatii). Asa cum regimul comunist nu-si putea gäsi nici un fel decomparatie in lumea civilizatà, nici sistemul de spionaj i contraspionaj pe care I-apracticat Securitatea nu seamanA cleat infim cu ceea ce ne oferA bogata literaturdde specialitate din Wile cu regim politic traditional democratic chiar §i S.S.I.-ulroman din perioada interbelicA si Razboiul II mondial asupra acestui aspectdelicat si special.

Fara indoialA ca si alte servicii secrete de informatii cu competente indomemul apArdrii securitatii national-statale au folosit in epoca, §i nu numai,

2 Gheorghe Boldur, Gulagul ronuinesc in cifre. in ,,Memoria ca forma de justitie. comunicariprezentate la Seminarul de la Sighetul Marmatiei (10-12 iunie 1994), Bucuresti. 1994, p. 15.

3 General-locotenent (r) Neagu Cosma, Cupola. Securitatea vazuta din interior. Pagini deBucuresti, 1994. p. 14.

4 Herbert (Belu) Zilber, Actor in procesul Pätrã.canu, Bucuresti, 1997, p. 50.

si-a

memorii.

www.dacoromanica.ro

3 Politica de cadre in institutia securitatii (I) 237

mijloace §i tehnici represive, cum ar fi retinerile, arestArile, anchetele informative,cenzura corespondentei, tehnica operativa, supravegherile i perchezitiile secrete.Cu certitudine cd prin astfel de procedee specifice activitAtii de informatii seincAlcau grosolan drepturile cetatenilor, se pdtrundea in intimitatea vietii lorparticulare pentru a se obtine date §i informatii compromitAtoare spre a fi folositein scop de §antaj atunci and situatia ori interesele superioare de stat o impuneau.Binecunoscutul ziarist american Ronald Kessler, autor al unor lucedri documentatedespre serviciile secrete americane, facea urmdtoarea remara: In acela§i timp,F.B.I.-ul lui Hoover cAlca in picioare drepturile americanilor in aceea§i masurd ca§i analogul Biroului din Uniunea Sovietica, K.G.B.-ul. Sub Hoover, Biroulpatrundea in mod ilegal in case §i afaceri, se implica in interceptari telefonice faraautorizatie in acest sens, stringea din ratiuni politice informatii i dadea drumulate presd unor informatii ddundtoare despre oameni, precum Martin LutherKing"5. Cu astfel de ilegalitAti s-a remarcat F.B.I.-ul §i in cazul celebruluicompozitor §i interpret John Lennon, fostul lider al formatiei Beatles. Militantismulpacifist al artistului a deranjat atat de mult Casa Alba' in timpul idzboiului dinVietnam, Inc& pre§edintele Nixon nu a urmArit altceva decAt sA &eased oricepretext pentru a-I expulza pe Lennon din S.U.A.6 Si exemplele pot continua.

La prima vedere existA tentatia de a crede cd nimic nu-i nou sub soare. Numaicd F.B.I.-ul, temutul serviciu de contraspionaj, antiterorism i anticoruptie dinS.U.A., subordonat Ministerului de Justitie, in ciuda tuturor abuzurilor, cApAtat

totu§i o bura reputatie in randul americanilor datoritd preponderentei succeselorobtinute in confruntarea cu marile familii mafiote, gangsteri, traficanti de armenarcotice, terori§ti de toate neamurile §i orientarile politico-religioase. In schimb,Securitatea romfinA, aidoma parintelui fondator de la Kremlin, K.G.B.-ul, a folositintregul arsenal de metode, mijloace i tehnici nu in scop preventiv de altfel,aceastA notiune va intra mult mai tarziu in vocabularul §i practica activitatii desecuritate ci aproape exclusiv in scop represiv cu substrat politic, pentru a punein functiune bratul inarmat al proletariatului" §i sabia ascutita a revolutiei", faptpentru care a devenit inch' de la constituire §i a rdmas in perceptia concetAtenilorun organ de stat odios al regimului comunist".

Grandioasa opera de transformari revolutionare" initiatA de regimulcomunist in Romfinia s-a realizat apdar prin teroare, iar Securitatea a jucat un rolimportant. Comportamentul brutal al liderilor comun4ti de la centru §i altovar4ilor lor apropiati din teritoriu a inculcat in rdndurile aparatului de securitate,supravegheat §i indrumat de consilierii sovietici, o culturd a violentei, care agenerat la ralndul ei fricA, nu numai printre opozantii regimului, ci chiar §i printreactivi§tii de partid. S-a format §i s-a cimentat astfel acel respingator rnecanism,

5 Ronald Kessler, F.B.I.. Bucuresti. 1998. p. 16-17.6 Vezi pe larg Miruna Munteanu, 57 in State le Unite a existat politica' John Lennon a

fost urnzarit de F.B.L, in Dosare ultrasecrete", supliment Ziva", an 1, nr. 20, 5 septembrie 1998, p. 1.

-

si-a

si

polipe

www.dacoromanica.ro

238 Cristian Troncota 4

specific regimurilor totalitare: solidaritatea prin teroare, crima, abuzuri §i tAcere.OdatA asasinatul §i alte rarddelegi dezlanpite de conducerea comunista,s-au extins in valuri pand la ultima veriga a sistemului. Frica de restul umanitatiisau de raspunderea istoricd a facut din marii uciga§i §i mdruntii lor compliciun bloc unitar, care in cele din urmi a putut fi spulberat de o revoltd populardsingeroasa, dar nu §i sanctionat juridic. Un proces al comunismului in sensjuridic este practic imposibil. Doar istoria mai poate depune marturie pentru unproces moral.

Sunt toate acestea suficiente argumente pentru a amenda, din capul locului,teza potrivit careia Securitatea,mimand incadrarea in contextul general alepocii... si-a fAcut totu§i datoria fatA de patrie §i popor"7. Judecand cu obiectivitate,pe baza faptelor atestate documentar, se poate afirma rara teama de a gre§i cdSecuritatea nu §i-a facut datoria fatd de poporul roman. Prin insA§i denumirea ei,aceastd institutie trebuia sd vegheze in primul rand la mentinerea echilibrului insocietate, sa aducd sentimentul de lini§te §i incredere in randurile conationalilor.Or, prin modal in care au actionat, organele de Securitate ale regimului comunistdin Romania au creat o permanentA stare de fried, suspiciune §i nelini§te inrandurile romanilor, atat din interiorul, cat §i din exteriorul tarii. Practic,Securitatea a terorizat natiunea romand pe ansamblul ei inclusiv grupul restrans alelitelor comuniste, pentru cA s-a ldsat nu o datA atrasA in jocul periculos allichidatorismului fractionist oricum, mult mai mult deck reactionarii",du§manii de clasr, banditii din munti" §i spionii imperialismului capitalist". Lace altA concluzie se poate ajunge atata vreme cat, in 1957, Securitatea se lAuda cudetinutii politici, al cdror numar trecea de ordinul zecilor de mii, in vreme ceministrul de Interne, Alexandru Drdghici, critica institutia pentru cd de multdvreme n-a reu§it sA prindd vreun agent al spionajului imperialist, american §ienglez?"8 Pe scurt, Securitatea a fost principalul factor care a creat insecuritate, oinstitutie oripilantd, cel putin pentru perioada 1948-1965.

Desigur cA nu trebuie omisA o fireascd intrebare: cat de suveran §i

independent a fost statul roman, cel putin in primele cloud decenii de regimcomunist, dacd e sA avem in vedere implantarea agentilor sovietici in organele desecuritate, precum §i in anturajul celor ce detineau functiile de decizie? Poate cdintrebarea i§i gAse§te rdspunsul in urmkoarea interogatie: se putea altfel? Istoricultrebuie sa evite reconstituirea contrafactuald a evenimentelor. Prin urmare, nemdrginim sa spunem cA la aceastA situatie s-a ajuns ca o consecinta a celui de aldoilea rdzboi mondial. Si s-a ajuns aici pentru cA Romania a piedut campania pe

7 Vezi Colonel (r) dr. Gh. Ratiu. Cutia Pandorei. Arhivele Securizãii, surpril.e cap.cane.Bucuresti. 1997. p. 105.

8 Arhiva Serviciului Roman de Informatii (In continuare Arh. S.R.I.), fond dosar nr. 10 256.vezi documentul Expunerea toy. Ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Draghici la fedinta debilant, din 3 decembrie 1957, f.12.

qi

cr.

www.dacoromanica.ro

5 Politica de cadre in institutia securitatii (1) 239

Frontul de Est, iar la negocierile Marilor Puteri invingatoare, atunci and laMoscova (9-11 octombrie 1944) 5i Yalta (5 februarie 1945) s-au impartit sferele deinfluentA, Romania a fost trecuta in zona geostrategica 5i politica ce tinea deresortul Kremlinului. Bol5evizarea Romaniei, in sens de colonializare a teritoriului,deci impunerea cu forta a unui regim identic cu cel al U.R.S.S.-ului, i exploatareaei nemiloasa din punct de vedere economic de cAtre metropola a fost o consecinta aintelegerilor intre Mari le Puteri Invingatoare pe toate fronturile. .

Am gasit necesare aceste precizAri pentru a sublinia tran5ant ca istoria deaproape o jumatate de veac a uneia dintre cele mai tenebroase eploane aleMinisterului de Interne, in spetA a Securitatii, este in realitate o oglinda in care seregasesc toate indigentele vietii politice din epoca regimului comunist dinRomania. Amplificate pana la irational i delir, tocmai pentru a se petreceaudeparte de privirile unui supraveghetor impartial (separarea puterilor in regimulcomunist a fost doar un principiu enuntat, dar lipsit de continut), actiunile oculterepresive ale SecuritAtii au limas in penumbra epocii, in care nici un sistem oriprocedeu de control nu a fost operant.

SPIONI SOVIETICI IN FRUNTEA SECURITATII

Pentru a ne -edifica mai bine pe mfiinile cui a incaput aparatul de securitate,creat prin Decretul nr. 221 din 30 august 1948 al Prezidiului Marii AdunariNationale a R.P.R.9, va trebui sa staruim asupra catorva date biografice ale celorcare s-au aflat in functiile de comanda ale ierarhiei de yid.

Primul este generalul Gheorghe Pintilie, dupd numele real PanteleiBodnarenko (conspirativ Pantiu5a), acel maestri.' in arta camuflajului 5i aconspiratiilor tenebroase", care a lucrat direct cu Gheorghiu-Dej i cu consilieriisovietici, adeseori prin totala ignorare a Ministerului (de Interne n.n.)"1°, 5icaruia, in ciuda crimelor i abuzurilor de care s-a fkut vinovat crimedemascate" la Plenara din aprilie 1968, ceea ce a dus la excluderea sa din partidNicolae Ceau5escu i-a acordat ordinul Tudor Vladimirescu", clasa a doua, in1971, cu ocazia semicentenarului" P.C.R.. Pintilie era originar din Transnistria, denationalitate evreu ucrainean i cu cetatenie sovietica. Adolescenta sa a coincis cuanii sangero5i ai revolutiei bol5evice din Rusia. Belu Zilber 5tia despre Pintilie caluptase ca soldat in trupele de cavalerie ale vestitului general, devenit apoi marepl,Budionai i ca zeci de ani ucisese cu mana lui multi dumani" de clasa". In anii'20 a fost recrutat de serviciile secrete sovietice (N.K.V.D.) i folosit in actiuni despionaj in tArile vecine cu U.R.S.S. Organizatia de spionaj din care facea parte

9 Monitorul Oficial", nr. 200, 30 august 1948.") Vladimir Tismaneanu. Arheologia terorii. Bucuresti. 1992, p. 90.II Herbert (Belu) Zilber, op.cit., p. 176.

5i

www.dacoromanica.ro

240 Cristian Troncoti 6

Pintilie avea centrul la Tiraspol, iar in 1928 §efii sai 1-au trimis in Romania pentru aorganiza o agentura pentru informatii i diversiune in favoarea Rusiei sovietice.Din datele introduse in circuitul istoriografic rezulta cd Pintilie nu a ajuns niciodatAsa stapaneasca limba romana, nu a avut nici cea mai mica legatura cu stilul deviata, cu interesele i aspiratiile poporului roman. intreaga sa activitate i-a dedicat-oservirii intereselor sovietice in Romania, adica subminarii vietii economice,politice §i militare romfine§ti, motiv pentru care a §i fost arestat i internat lainchisoarea Doftana. In perioada detentiei a facut cuno§tinta cu o serie decomun4ti romani, printre care Gheorghiu-Dej §i Iosif Chi§inevski, de care s-a legatprintr-o stransa prietenie i de la care a primit misiunea speciala" de a se ocupa cumunca informativa i contrainformativa in scopul identificarii agentilor serviciilorsecrete romanqti strecurati printre ei'2. Se pare ca n-a fost o treaba uwara sau laindemana oricui, daca avem in vedere afirmatia lui Eugen Cristescu (§efulServiciului Special de Informatii), confirmata i de documentele sovietice, potrivitcareia Partidul Comunist din Romania nu a avut mai mult de 1 150 de membri, dincare jumatate erau agentii lui Sava Dumitrescu, specialistul Sigurantei in problemacomunista. Dupa lovitura de Palat de la 23 august 1944 Pintilie a devenit §efulDepartamentului Special al Comitetului Central al P.C.R., postura in care avea sajoace rolul de autentiCA eminenta cenu§ie" a conflictelor §i intrigilor din anii deinceput ai regimului comunist din Romania. Pana sa ocupe functia de §ef alDirectiei Generale a Securitatii Poporului (D.G.S.P. pe scurt Securitatea), Pintilies-a remarcat prin savar§irea, din ordinul lui Gheorghiu-Dej, a unor asasinate, dintrecare uciderea mi§eleasca a lui Stefan Fori§, fost secretar general al partidului(1940-1944), a fost cea mai oneroasa". Dupã cum rezulta dintr-o declaratie a luiPintilie, din 30 august 1968, multe lucruri (e vorba despre crime) le-a facut dinconvingere", iar altele din respectul fata de disciplina de partid". Mai mult,lichidarea unor membri de rand ai partidului, care se dovedise intr-adevar caindeplinisera misiuni informative pentru Siguranta, se facea doar in urma unuiordin sau a unei indicatii" din partea secretarului general, de genul sa fiecurate".

Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R. din28 august 1948 Gheorghe Pintilie a fost ridicat in gradul de general-locotenent desecuritate i numit in functia de director general, insarcinat cu conducerea D.G.S.P.Intr-un document de sinteza provenit din prestigioasele Arhive Diplomatice aleMinisterului de Externe francez, elaborat la 20 martie 1950, privind principaliilideri politici de la Bucurqti, Gheorghe Pintilie era caracterizat ca foarte dotat i

12 Valeriu Balteanu. Agentii NKVD fi consilierii sovietici din MAI fi Securitate, in ..Dosareleistoriei", nr. 3/1996, p. 46.

13 Vezi declaratia data de Gheorghe Pintilie la 15 mai 1967, publicata in .,Dosarele istoriei".nr. 3(8), 1997, p. 33-36.

14 Ibidem, p. 37.

www.dacoromanica.ro

7 Politica de cadre in institutia securitAtii (1) 241

inteligent", omul de incredere" al Anei Pauker si al M.G.B. (Ministerul Sovietic alSecuritatii Statului creat in martie 1946, devenit in martie 1954 K.G.B. n.n.)15.

In calitate de adjunct al ministrului Afacerilor Interne, Pintilie a cunoscutaprobat metodele barbare de demascare" i reeducare ' aplicate asupra detinutilorpolitici de la penitenciarele Pitesti i Gherla, in anii 1949-1951, in care sens aindicat sa nu se aleaga metodele, ci numai scopul sa fie realizat". Prin asa zisaactiune de demascare", in care s-au folosit bataia si cele mai curnplite torturi, s-aurmarit obtinerea de informatii de la detinutii legionari. Informatiile eriu apoifolosite de Pintilie pentru a semna noi ordine de arestare, anchete i connanmari18.Un important memorialist din randurile fostilor ofiteri de securitate, colonelul(r)Gheorghe Craciun, cel care in perioada 1958-1964 a condus reeducareadetinutilor legionari de la Aiud, ne-a lasat cateva consemnari interesante despreprimul sef al Securitatii: Eu ii consideram pe Pintilie un om simpatic, care beamulta vodca, fumeaza multe tigari Plugar, care au fost confiscate de organelenoastre i cä se inchide in birou ceasuri i zile intregi, unde lucrea, el stie ce,fumand tigara dupa tigara i golind sticle de vodca. Era simpatic ca un clovn decirc, vorbea stricat si vulgar romaneste, cu rezerve intotdeauna in ceea ce spune,adica vorbele i instructiunile lui lasau loc la interpretari, avarid posibilitatea saretracteze ceea ce a spus daca nu era favorabil, si sa mina ca orice precupeata,vanzatoare de castraveti sau gaini, fara sa roseasca, privind in fata cu ranjet sigreata pe cel pe care il instruia sau II mintea"17. Acelasi memorialist a maimarturisit cä Pintilie era un tip smecher, mincinos, superficial si destul dedusmanos fata de oamenii care nu-i erau lui pe plac"; ,.un om slab pregatit, daravea spate puternic N.K.V.D."18; pentru Pintilie libertatea sau viata unui om nuconta mai mult ca a unei vietuitoare oarecare"19. Cu indreptatire, sociologulpolitologul Vladimir Tismaneanu aprecia ca pozitia extraordinara a lui Pantiusa infruntea Securitatii romanesti vorbeste despre nemiloasa infeudare a tarii fata deUniunea Sovietica, despre servilismul nemarginit al comunistilor romani si inprimul rand al lui Gheorghiu-Dej, in raport cu «marea vecina de la rasdrit»"29.Istoricul britanic Dennis Deletant face si el referire la acest aspect, dar aduce indiscutie situatia sotiei lui Gheorghe Pintilie, Ana Toma. Aceasta era o versatänenta a Directiei de Informatii Externe a N.K.V.D., ceea ce demonstreazd..controlul absolut pe care-1 instituise Securitatea sovietica asupra conducerii

15 Apud Ovidiu Bozgan, Lideri comunisti rornáni in Arhivele Diplomatice franceze, in..Magazin istoric-. serie nouA. noiembrie 1998, P. 32.

16 Memoria Revistagãndirii arestate''. nr. 13/1995, p. 57.17 Colonel (r) Gheorghe CrAciun, Aiudul, temnild grea, in Securttatea. politia politica dosare,

mformatori. ed. General di \ . (r) Neagu Cosma. Bucuresti. 1998. P. 18818 Ibtdem,p. 192.19 Ibidem, p. 193.

Vladimir Tismaneanu. op.cit., p. 92.()

www.dacoromanica.ro


statului roman. Ana Toma (Grossman) era agentä sovietica tipica pentru rolulrezervat femeilor de Cate N.K.V.D./I.N.U. (Directoratul I care se ocupa despionaj), supranumite in cercurile activi§tilor de partid amazoane"21.

Un alt personaj important din conducerea Securitatii de la Bucuresti a fostGriimberg Boris, alias Alexandru Sergheievici Nicolschi. Printr-o fericitAintamplare, dosarul de la S.S.I. al lui Nicolschi ratdcit" printre documente lipsitede importanta s-a pastrat, mai precis nu a fost gasit de cei care au facut curateniein arhivele fostelor servicii secrete romane§ti. S-a pastrat, de asemenea, i dosarullui de membru al partidului comunist, ceea ce se dovede§te benefic pentruistoriografie. Din actele acestor dosare decurge cã s-a nAscut la 2 iunie 1915 inChi§inau. n documentele mai vechi (declaratiile din 1941) apare anul na§terii1914, iar ca ora§ natal Tiraspol. Din autobiografia redactatA in limba rusk'document pastrat in dosarul de partid22 rezulta cd era de nationalitate evreu, deprofesie mecanic §i avea ca studii 8 clase. in 1931 a intrat ca mecanic la un atelierde gravura in metale §i giuvaiergerie, unde a lucrat liana in 1937. Intrarea sa inUniunea Tineretului Comunist dateaza din 1932, iar in anul urmator a fost arestat §iretinut timp de cloud saptamani la Siguranta. Armata a fkut-o la Regimentul2 Transmisiuni Iai, in perioada 1937-1939, unde a obtinut gradul de caporal. Laie§irea din armata s-a angajat ca mecanic transmisiuni la centrala telefonica din

Interesant e ca pe timpul stagiului militar Nicolschi a desrawrat activitateinformativa individuala". Dupd cum singur a mdrturisit intr-un document dindosarul de partid sporadic" lua legatura cu un tovari5, Kasenberg, cunoscut inactivitatea de la Chi§inau sub numele conspirativ Blondul"23. Nicolschi avea larandul lui numele conspirativ Vasea". A devenit membru P.C.R. in 1937, dqi Iideclarase apartenenta politica din 193224.

21 Dennis Deletant, Ceau§.escu ci Securitatea. Constrdngere i disidenp in Romania andor1965-1989, 1998, p. 40.

22 Memoria. Revista gandirii arestate", nr. 9/iunie 1993, p. 129, document reprodus infacsi mil.

23 Ibidem, p. 123.

24 in documentele asa-zisului Congres al IV-lea al P.C.R. din 1928, de la Harkov. apare unanume Al. Nicolschi, conspirativ Feodorov", ales in Comisia de validare, ca reprezentant alorganizatiei din Chisinau si foarte activ in cadrul dezbaterilor. (Vezi Mircea Musat. Ion Ardeleanu.Romdnia dupd Marea Unire. vol. II, Partea I, 1918-1933, Bucuresti, 1986, p. 596-597. passim). Nupoate fi vorba de una si aceeasi persoank intrucat Boris Grumberg avea la acea data doar 13-14 ani.

e ereu de crezut cA la o asemenea varsta se putea numara printre membrii de frunte ai P.C.R. Totusicum se poate explica aceasta stranie coincidenta de nume si localitate natala? Daca datele din dosarulde partid a lui Boris Grumberg sunt corecte, si nu avem deocamdata motive A. le punem la indoiala.cum numele Al. Nicolschi nu mai apare in alte documente ca facand parte din membrii de frunte aiP.C.R.. se poate avansa, ca ipoteza de lucru. ca adevaratul Nicolschi sa fi decedat in imprejurarinecunoscute. iar Boris GrOmberg sa-i fi preluat numele, de altfel o practica des uzitata de spionajulsovietic pentru a deruta organele de siguranta i contraspionaj adverse. (C.f. Miruna Munteanu. Abel",biograjla redo a spionului cu o mie de fere, in Dosare ultrasecrete", 17 octombrie 1998, p. 234.

Chisinau.

si

www.dacoromanica.ro


Cat de atasat a fost Nicolschi (Boris Grumberg) fata de Romania, a probat-ointr-o autobiografie pentru dosarul de partid: In iunie 1940, cand Basarabia a fosteliberatd de U.R.S.S., am reimas in Chisindu, in adeveirata mea patrie (subl. n.), pecare o servisem si pana atunci prin actiunile mele revolutionare25. La anchetaefectuata in perioada 6-12 iunie 1941 de locotenent-colonel magistrat Emil Velciu,seful Sectiei a VIII Juridica a S.S.I., Nicolschi a recunoscut cä fusese recrutat deServiciul de spionaj sovietic (N.K.V.D.) de catre capitanul Andreev si trimis inRomania cu misiunea de a culege informatii despre starea de spirit a populatiei,pozitia strategica si dotarea trupelor romane din orasele Bucuresti, Buzau siBotosani. Pentru realizarea acestei misiuni a urmat un curs de pregatire, unde ainvatat orientarea in teren cu ajutorul compasului si al busolei, citireainstructiuni cu privire la dispozitivul pazei la frontiera, date asupra semnelordistinctive in armata romfina, norme de conduita pentru a nu fi suspectat, I s-auinmanat i acte false, printre care un ordin de lasare la vatra al Regimentului2 Transmisiuni pe numele caporal Stefanescu Vasile, un livret militar pe acelasinume, un ordin de ramanere la vatra in caz de mobilizare, un certificat de bunapurtare, precum i un buletin de inscriere la biroul populatiei. Totodatd, primise sisuma de 13 450 lei pentru intretinere. In noaptea de 16 mai 1941 a trecut clandestinfrontiera in Romania, iar in dimineata zilei urmatoare a fost gasit ascuns de ategranicerii romani, aproape de cararea de patrulare. Prin sentinta nr. 481 din7 august 1941, Curtea Martiala a Comandamentului IV Teritorial 1-a condamnat lamunca silnica pe viata pentru tentativa de crima i spionar26. Anii de detentiei-a petrecut mai intai la inchisoarea Ploieti, dupa care a fost transferat la Aiud,unde se mai aflau internati, in acea perioada, i alti spioni sovietici intre careVladimir Gribici, Simion Zeiger i Afanasie 5i§man.

La 24 august 1944, Nicolschi a fost pus in libertate, beneficiind de inaltulDecret Regal nr. 1 624 prin care se amnistiau toate pedepsele detinutilorsi a fost numit imediat sef al Corpului Detectivilor din Directia Generala aPolitiilor de Siguranta (la acea data singura structural cu rol de politie politica dinRomania) i apoi inspector in S.S.I. Dupa Constituirea Brigazii Mobile in cadrulSigurantei Generale, Nicolschi a fost numit seful acestei structuri, care a pornit orepresiune crunta impotriva opozantilor sovietizarii tãrii. Odata cu inflintarea

Memoria. Revista gdndirii arestate", nr. 9/iunie 1993. p. 122.26 Cristian Troncota.. Colonia de mina, in Arhivele totalitarismului", an I. nr. L/1993,

p 1 79-180. nota 9; Vezi §i Costin Scorpan, Istoria Romaniei. Enciclopedie. Bucureti. 1997, p. 437.27 Dupa cum am arAtat la locul potrivit. Nicolschi fusese condamnat pentru spionaj contra

intereselor Romdniei. pe bazA de probe indubitabile. ceea ce inseamnd cd in mod normal nu trebuia sAbeneficieze de acest Decret regal care abroQa ..amnistia politicA". Eliberarea lui Nicolschi i acelorlalti spioni sovietici a insemnat probabil o concesie faun comunitilor de cAtre noile autoritdti.avdndu-se in \ ede re prezenta trupelor Armatei Ro0 pe teritoriul romanesc i contributia lui EmilBodnarg. un alt spion SON ietic (cu numele conspirativ ..Inginer Ceaup"). la realizarea actului de la23 august 1944.

§.a.

si

www.dacoromanica.ro


Securitatii i pana in 1953 a indeplinit functia de loctiitor al directorului general alD.G.S.P. (D.G.S.S. din 1951) cu gradul de general-maior, iar de la aceasta data §ipana in 1961, secretar general in Ministerul Afacerilor Interne'. Ca pensionar alocuit intr-un apartament din strada Olga Bancic (redevenita Alexandru Philipide)nr. 7 i inainte de decembrie '89 a avut o pensie de 4.200 lei. Dupa 1990, Nicolschia devenit, alaturi de Alexandru Draghici, principalul acuzat de savar§irearepresiunii comuniste din anii '50. I s-a luat §i un interviu TV in cadrulMemorialului durerii". Iscodit asupra crimelor pe care le-a initiat, Nicolschi araspuns: Au fost legionari i fasci§ti". Este exact teza care a inveninat con§tiinteleatator generatii de ofiteri de securitate, potrivit careia in Romania doar legionarii §ifasci§tii si-au facut de cap §i nimeni altcineva. De asemenea, ziaristul LucianPopescu i-a luat un consistent interviu, publicat in saptamanalul Nu", in careNicolschi apare ca un batranel senil §i neprihanit, cu incontestabile meriterevolutionare", iar atrocitatile i crimele regimului comunist din anti '50 parcã nicin-ar fi existat29. Comunicatele de presa i-au anuntat decesul in ziva de 17 aprilie199230. A fost incinerat la crematoriul Cenu§a" din Bucure§ti.

La fel ca i Securitatea interna, Directia de Informatii Externe (D.I.E.),teoretic principalul organ de spionaj al regimului comunist din Romania, darpractic organul de diversiune §i represiune asupra emigratiei romane§ti, creat prinDecretul nr. 50 din 30 martie 195131, a avut in functiile de comanda oameni deaceea§i factura cu Pintilie §i Nicolschi. Astfel, primul ef al D.I.E. a fost generalulVasile Valcu, un comunist bulgar care, in realitate, era ofiter acoperit alI.N.U./P.G.U. (Directoratul I serviciul de spionaj sovietic). Era poreclitBulgarul" §i vorbea stricat romaneste. Succesorul sau in perioada 1955-1960,Mihai Gavriliuc, ucrainean, era total analfabet i vorbea romane§te mai prost deck.,Bulgarul". Mihai Gavriliuc era activist de partid, care pana atunci indeplinisefunctia de pre§edinte al Comisiei Controlului de Stat. Acesta devenise rapid unpersonaj important al regimului de la Bucure§ti la Congresul al II-lea al P.M.R.,desfa§urat intre 23-28 decembrie 1955, and a fost ales membru in C.C. al P.M.R.,ceea ce releva interesul conducerii partidului pentru promovarea cadrelor dinrandul alogenilor. Adjunctul §efului D.I.E. a fost la inceput colonelul WilhelmEinhorn. Era de origine evreu maghiar §i abia vorbea romane§te. indeplinisefunctia de comisar politic al unei Brigazi Internationale in timpul Razboiului civildin Spania (1936-1937), iar dupa victoria fortelor nationaliste conduse de Francos-a refugiat la Moscova. Acolo Einhorn a devenit ofiter I.N.U. §i a fost trimis salucreze pentru Komintern. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a avut

28 Cuvântul", nr. 112-115, martieaprilie 1992.29 Vezi pe larg Lucian Popescu, Generalul Nicolschi n-avea habar. in ,.Nu", nr. 52. 3-11

octombrie 1991, p. 12.30 Zie-Zag", an III, nr. 14 (106), aprilie 1992, p. 6.31 Mihai Pelin, Culisele spionajului rons4nesc. D.I.E. 1955-1980. Bucuresti. 1997. p. 90.

www.dacoromanica.ro


misiunea sA recruteze prizonieri romani i maghiari pentru spionajul sovietic.1944 Einhorn a venit in Romania, a fost infiltrat in SigurantA, iar la creareaD.G.S.P. a fost numit sef al Directiei Regionale de Securitate Cluj, de unde a fosttransferat in 1951 la DuI.E.32.

Colonelul Adalbert Ijac (Iszak), al doilea adjunct al sefului D.I.E., fiisesesi elmembru al unei retele de spionaj sovietic in Budapesta in timpul celui de-al doilearazboi mondial. Tot in acea perioadd se pare ca ar fi lucrat ca ofiter I.N.U. inPlanta, acolo unde se afla cea mai puternicd retea de spionaj si agenti de influentaal U.R.S.S. din Occident". Sotia sa Magdalena se numara si ea printreamazoane", acel corp de agente sovietice cu rol de a-si supraveghea sotii, larandul lor agenti infiltrati in structuri de putere sau de securitate din afara spatiuluiU.R.S.S. Dupd 23 august 1944 Adalbert Ijac a venit in Romania cu grupul deconsilieri sovietici, iar la infiintarea D.G.S.P. a devenit adjunct al unui directoratregional din Transilvania, transferat in 1951 la D.I.E.

Chiar i aceasta succinta parcurgere a datelor biografice atat de misterioasecontradictorii, tinute pand nu demult i probabil a nu intamplator, la strict secret,despre viata i activitatea spionilor sovietici din fruntea Securitatii, este elocventapentru mesajul istoric. Fara indoiald cã memoria istoricd trebuie sã pastreze vie, inprimul rand, imaginea eroilor si a martirilor neamului. Dar aceeasi memorie vatrebui sa facd efortul de a nu-i uita nici pe cãlãii si tortionarii neamului, indiferentde epoca, timpuri i mentalitati, pentru cã uitarea sau omiterea lor, cu sau fait bunAstiinta, in orice demers analitic, nu poate deck sa creeze un taram fertil pentrureaparitia bor. Lectia istoriei singura credibild pe lumea asta este uneori extremde dureroasd. Va trebui sa ne obisnuim cu perceptia ei corecta, farã cosmetilarifArA falsuri prin omitere.

EVOLUTIA EFECTIVELOR SI PROFESIONALISMUL CADRELOR

Momentul infiintArii SecuritAtii a fost apreciat de-a lungul intregii perioade aregimuluf comunist din Romania ca o mare realizare a partidului", fArd de carenu s-ar fi putut desfAsura cu succes activitatea de fAurire a noii oranduirrm. Lasedinta de bilant din 14 noiernbrie 1952, cu directorii regiunilor de securitatemilitie, Alexandru DrAghici spunea: Trebuie sa fie clar organelor de Securitate cäele se bazeazA pe principii centrale, CA au de dat socotealä numai in fata Ministrului

32 Ion Mihai Pacepa, Mostenirea Kremlinului, Bucuresti, 1993. passim: idem. in ..Ziva",nr. 874,7 mai 1997, p. 8.

Vezi pe larg Stephen Koch, Sfeirsitul inocentei. Intelectuali din Occident si lentatiastalnustei. 30 de an, de reithoi secret. Bucuresti. 1997. in special capitolul 9. p. 330-365.

34 Arh. S.R.I., fond d" dosar nr. 9 036, vol. I, f. 666.

In

si

si

www.dacoromanica.ro


Securitatii Statului35, raspund de munca operativa, de toate ordinele numai in fataMinistrului Securitatii Statului, nu raspund in fata organelor de Partid din regiune sauraion, ci numai in fata Ministrului Securitatii Statului"36. Cine era acest AlexandruDraghici, care-§i instruia subordonatii sa nu dea socoteala pentru activitatea lornimanui, nici macar organelor de partid? Alexandru Draghici a fost unul dinpe§tii" cei mari ai nomenclaturii regimului comunist din Romania. Sedinta plenaraa P.M.R. din 26-27 mai 1952 hotarase indepartarea lui Theohari Georgescu dinfunctia de ministru de Interne, pe care o detinuse Inca din noiembrie 1944. Casuccesor a fost numit Alexandru Draghici, un vechi activist al partidului, om deincredere a lui Dej, care va mentine functia intre 28 mai 1952-27 ianuarie 1953 §i20 martie 1957-17 martie 1965. in intervalul 1953-19 martie 1957 functia deministru de Interne a fost detinuta de Pavel Stefan, iar Alexandru Draghici aindeplinit functia de ministru al Securitatii Statului. Draghici fusese adjunctul luiGheorghe Pintilie la Sectia politica §i administrativa a Comitetului Central alP.M.R., printre sarcinile sale numarandu-se supravegherea containformativa acomuni§tilor nomenclaturi§ti, iar cand Pintilie a plecat sa preia conducereaD.G.S.P., la 1 septembrie 1948, Draghici i-a urmat in functie. intrucit de numelelui Draghici se leaga multe din afacerile tenebroase ale Ministerului de Interne §iale organelor de securitate, mai trebuie consemnat cä in perioada 21 martie 196117 martie 1965, in paralel cu portofoliul Internelor, a mai detinut §i functia devicepre§edinte al Consiliului de Min4tri37. Numele lui Alexandru Draghiciintrege§te, deci, lista persoanelor responsabile de atrocitatile produse in societatearomaneasca cu complicitatea institutiei Securitatii §i a Ministerului de Interne. Nuintamplator a fost caracterizat ca un maniac al disciplinei fanatice §i un furibundadversar al oricarei manifestari de independenta a spiritului"38, omul care asimbolizat teroarea stalinista in faza ei cea mai absurda, cea mai atroce""; faptelepersonale ale lui Draghici au avut un caracter criminal, el nu a evitat nici un

33 La 20 septembrie 1952, D.G.S.S. s-a separat de Ministerul de Interne, potrivit Decretului nr.324. 5i a fost organizat intr-un organism nou, distinct Ministerul SecuritAtii Statului (M.S.S.).Structura aparatului Central a ramas Pesch imbath, cu exceptia infiintArii unui inspectorat general 5i aunei Sectii ..K"peritru contrainformatii in cadrul inchisorilor. Restructurarea a fast mai amplA interitoriu. Num Arul directiilor regionale s-a redus corespunzAtor, ca urmare a adoptArii noii Constitutiia R.P.R., la 24 septembrie 1952, cand au fost create 18 noi regiuni administrativ-teritoriale in loculcelor 38 existente anterior. Tot atunci, ca urmare a aparitiei pe harta tarii a Regiunii AutonomeMaghiare, s-a produs o adevaratA infuzie de noi cadre in M.S.S., recrutate din randul cetAtenilor denationalitate maghiara. La 7 septembrie 1955 M.S.S. a fost infegrat din nou Ministerului de Interne.

36 Apud Costin Scorpan, op. cit., p. 592.37 Vezi Stelian Neagoe, Istoria guvernelor Romeiniei de la inceputuri 1859 panà in lel e

noasire 1995, Bucurqti, 1995, passim.38 Vladimir Tismaneanu, op. cit., p. 84." Ibidem, p. 86.

www.dacoromanica.ro


moment sa promoveze cel mai cumplit arbitrariu, sa incurajeze elementele cele maiabjecte din aparatul Securiatii i pseudo-justitiei comuniste"40. Elocventa in acestsens este si trufia cu care Draghici a raspuns in fata organelor de partid, la 3 iunie1968, cand a trebuit sa dea socoteala pentru faptele sale: Securitatea era si este uninstrument al partidului. Este obligata sa respecte legalitatea, dar legalitatea oIntoarcem cum ne convine"4' (subl.n.). Daca aceasta a fost conceptia celui dinvarful ierarhiei, sa vedem in continuare cine, cati i ce pregatire ati avut cei pe carei-a condus, adica personalul de rand, ce executa ordinele.

Birocratia, maladie recurenta a regimului comunist, precum i practicapaguboasa de a umfla schema" cu posturi inutile, dar bine remunerate, pentru asatisface nepotismele si aspiratiile carieriste, si-au facut din plin simtita prezentaInca de la inceputurile Securitatii. Elocvente in acest sens sunt datele atestate declocumentele oficiale pastrate in arhivele romanesti i ex-sovietice publicate recent,care concorda si/sau intregesc pe cele oferite de memorialistica fostilor ofiteri desecuritate.

Bugetul primei organigrame a D.G.S.P. din 1948 prevedea un efectiv de4 641 posturi, dintre care, la 11 februarie 1949, erau ocupate 3 549. Dintre posturileneocupate, cele mai multe erau de ofiteri superiori, lipsind din schema un general-maior, 23 de colonei, 20 locotenenti-colonei, 131 maiori si 330 Capitani. Nu la felde mare era deficitul de cadre la subofiteri, existand chiar un excedent de 181 deplutonieri42. La scurt timp dupa infiintare, cele 10 directii centrale dispuneau de1 148 de ofiteri, dintre care 848 erau inregistrati ca personal de secretariat saumuncitori manuali_Deci raportul era de aproximativ 1 la 3, in defavoarea ofiterilordin sectoarele operative. Cele cloud treimi din angajati erau pe posturi de secretarisi de personal auxiliar, dar toti aveau grade militare, chiar daca functionau cadactilografe, chelneri sau instalatori. In teritoriu situatia era identica. Cele13 directii regionale de securitate foloseau 2 822 ofiteri, aproximativ doua treirnidintre acestia indeplinind munci normate sau lucrau ca personal auxiliar.

Din punctul de vedere al liderilor comunisti, D.G.S.P. a avut la infiiinare si obuild compozitie sociala": 64% fuseserd muncitori, 4% tarani, 28% functionari,cloud procente din personal nu si-a precizat originea, iar alti 2% dintre cei incadratierau intelectuali. Pentru a ne da seama cat de mari erau deosebirile sub aspectcalitativ fata de principalul dusman din exterior", sa consemnam ca in aceeasiperioada C.I.A. (Agentia Centrala de Informatii) principalul serviciu de spionaj al

41' Ibideni, p. 8441 Apud Dumitru Tänasescu. Un ceiläu in fata constiintei sale. in ..Magazin istoric", s.n., iunie

1997, p. 26.42 Ministerul de Interne. Centrul de Inforrnatica si Documentare. Organizarea functionarea

tbnisterului de Interne de la infiintare 1)&0 in prezent, Bucuresti, 1978. p. 106 si urm. (sapirogravurAin Arh. S.R.1.. fond ..d"). este o voluminoasa lucrare. de peste 600 pagini. intocmitä de ofiteri desecuritate. cu ocazia implinirii a 30 de ani de la infi intarea organelor de Securitate.

oi

www.dacoromanica.ro


S.U.A., care a condus pe frontul secret razboiul rece impotriva U.R.S.S. §i aaliatilor est-europeni ai sovieticilor, dispunea de un personal de aproximativ 18 000de agenti, din care 68% erau absolventi de cursuri universitare §i de doctorat, iar78% din totalul cadrelor cuno§teau limbi straine de circulatie internationala §iaveau experienta in activitatea din afara granitelor S.U.A.43. in 1951, o data cuescaladarea luptei de clasa", lupta in care aparatul de securitate din Romania eradefmit ca sabie ascutita a partidului", organigrama D.G.S.P. a crescut de aproape5 ori, ajungand la 15 260 posturi. Nivelul maxim al efectivelor institutiei a fostinregistrat la srar§itul anului 1955 §i in prima jumatate a anului 1956, totalizand25 468 posturi, din care 14 841 ofiteri, 4 455 subofiteri §i 6 172 angajati civili44.

Sub aspect ethic, in februarie 1949 personalul Securitatii era structurat astfel:83% romani, 10% evrei, 6% maghiari, iar restul de 1% alte nationalitati. Prime lestatistici intocmite de ofiterii cadri§ti ai Securitatii releva ca din 60 de ofiterisuperiori, aflati in structurile de comanda, 38 erau romani, 15 evrei, 3 unguri;2 ucraineni, un ceh §i un armean. I Raportul din 11 februarie 1949, semnat degeneralul Gheorghe Pintilie, se atesta §i componenta nationala a personalului peintreaga Securitate (aparat central §i teritorial): la Directia Genera la (Aparat Central)890 romani, 127 evrei, 7 maghiari, 6 greci, 5 ru§i, 2 armeni, eke un iugoslav, ceh,bulgar, polonez, german §i italian; la Directia de Securitate a Municipiului Bucure§tierau 260 romani, 22 evrei, 2 maghiari, un rus, un armean §i un polonez; la DirectiileRegionale de Securitate erau 1781 romani, 192 evrei, 205 maghiari, 15 ru§i,12 iugoslavi, 5 cehi, 4 germani §i cate 3 bulgari, greci §i armeni45.

In functiile ierarhiilor de varf la nivel central i teritorial au fost preferate lainceput persoane alogene, de origine evreiasca, maghiara sau de alte nationalitati.Raportul romani/neromani aflati in functii de decizie reflecta raportul existent incomponenta Biroului Politic al P.M.R. Pentru a ascunde faptul cA sovieticii se aflauin realitate la conducerea Securitatii, numele ofiterilor cu functii de comanda dinprincipalele structuri au fost romanizate. in fond munca de mare raspundere"cea de organizare a represiunii trebuia data in sarcina unor veterani ai mi§cariicomuniste §i a unor fo§ti agenti acoperiti ai N.K.V.D., dintre care multi nu erauromani46. Semnificativ in acest sens mentiona un fost ofiter de securitate este§i faptul cä la majoritatea fostelor regiuni, absolut nici un evreu nu era incadrat pepost de ofiter simplu, toti aveau functii de conducere, indiferent de pregatire.aptitudini, profesionalism, etc., in timp ce ofiterii de nationalitate romfina erau, incvasitotalitate, doar simpli lucratori executanti"47. Si poate a nu intamplator,

43 John Ranclagh, Agenlia. Ascensiunea fi declinul Bucure§ti. 1997, p. 165 i 249." Arhiva S.R.L, loc. cit.45 Idem, dosar nr. 7 789, f. 5.46 Vezi pe larg Marius Oprea, Pagini din copilària" Securitàii rorndne. in Dosarele

istoriei", nr. 5/1996, p. 36-37.47 Neagu Cosma, Cupola, p. 76.

-

-

CIA..

www.dacoromanica.ro


pentru a fi nurnit intr-o functie de comandA era absolut obligatorie calitatea demembru de partid §i absolvirea unui curs de specializare, la Institutul FelixDerjinski" din Moscova.

Comandantii din Securitate, Militie, Armata, alaturi de activi§tii cu functiiimportante in aparatul de partid §i administratie formau elita sociald" a regimuluicomunist. Silviu Brucan este de pArere ca toti cei ce detineau pozitii de conducerein sistemul de stat socialist (guvern, administrativ, comandanti militari, de militiesau de securitate) erau recrutati de reguld din aparatul de partid". Acest aparatcontinua autorul citat constituia un grup social observabil, identificabil §i, caatare, distinct de restul societAtii. Membrii sai participau regulat la adunari departid §i la cursuri de indoctrinare ideologica, fiind in acest fel modelati i formatiintr-un anumit spirit §i cu o anumitA comportare in societate. Coeziunea acestuigrup social izvora din statutul membrilor sai §i din relatiile speciale dintre ace§tia,din pozitia lor in structura puterii, din salariile mari §i, in special, din accesul lor lao gamd larga de beneficii §i privilegii, toate la un loc situand aceasta elita socialdintr-o categorie superioard aflatA deasupra societAtir". 0 evaluare asemAnatoareeste atestatA §i de un document de analiza politica intocmit in anul 1965 de Grupade Studii Sud-Est Europene din Ministerul de Externe al R.F. Germania. Bazat incvasitotalitate pe informatii furnizate de un fost activist al partidului comunistrefugiat in Occident, documentul fAcea referire la existenta in Romania, in anii '50,a unei clase privilegiate" de aproximativ 10 000 persoane. 0 astfel de clasA eraformatd din cadrele de conducere din industrie, agricultura, institutii culturale,asociatii de masa, armatA §i Securitate" (subl.n.). Despre configuratia etnicA aprivilegiatilor regimului comunist din Romania, documentul sus-citat sublinia cAera extrem de puternic «iudaizab>", cu referire mai ales la cadrele de conduceredin ministerele de Interne i Externe, din Comertul exterior, intreprinderi.universitäti §i mass-media'.

Sub lozinca: Iti trebuie ani ca sa pregate§ti un ofiter de informatii", serviciilede spionaj sovietice au donat" D.G.S.P. numeroase alte cadre de conducere, careau ingropt randurile elitei sociale". In fapt preciza fostul general de securitateIon Mihai Pacepa, care in 1978 a cerut azil politic in SUA la cererea ei(a SecuritAtii n.n.), nu a existat nici o singurd directie centrald sau regionala desecuritate care sd nu fi avut ofiteri acoperiti ai I.N.U. in conducerea ei. Moscova adonat ace§ti ofiteri cu acte de identitate contrafAcute. prezentfindu-i ca rornfini, darnu a izbutit sä-i facA sa vorbeascã corect romane§te. In acea perioadd, insk cu cataccentul cuiva era mai slay, cu atat pozitia lui in ierarhia Securitatii era mai

4s Silviu Brucan, De la capitalism la socialism ri retur. 0 biografie intre cloud revolutii.Bucurqti. 1998. p. 80.

49 Apud Alina Tudor, Sorin Cristescu, 1965: Desiáinuirile unui fog nomenclaturist care aales libertatea". Domnia celor 10 000 de privilegiati ai Romciniei comuniste, in Cotidianur.6 octombrie 1998. p. 16.

www.dacoromanica.ro

250 Cristian Troncotã 16

inalta"50. Pe acelegi coordonate se inscriu i dezvaluirile generalului (r) NeaguCosma, fost Ff al Contraspionajului din Securitate: ... sub Pantiu§a (GheorghePintilie n.n.) §i Nicolschi se aflau sute de alti care ocupau toatefunctiile de decizie §i foarte multe din cele de executie, ale organelor represive dinacel timp"V.

In ceea ce prive§te profesionalismul ofiterilor de securitate, ace1ai NeaguCosma mentiona ca alaturi de oameni de o inteligenta §i cultura remarcabile", auactivat o multime de lucratori limitati §i chiar brute, care, prin modul de a secomporta §i actiona, au atras oprobiul public asupra institutiei..."52. In nouainstitutie au fost recrutati oameni cat mai devotati, pe care creierul revolutieiproletare i-a indoctrinat metodic, asmutindu-i asupra du§manului de clasa".Colonelul (r) Gheorghe Ratiu, care a activat peste trei decenii in structurileimportante ale Securitatii, Ora in decembrie 1989, recunoa§te, la randu-i, caSecuritatea avea pe atunci (la inceputurile ei n.n.) ofiteri foarte slab pregatiti",fapt pentru care cadeau qor prada mincino§ilor i provocatorilor de tot felul",delatiunea find practic la ea acase. Atat in Ministerul de Interne, cat §i inorganele de securitate au fost incadrati §i oameni cunoscuti cu cazier judiciar, saucu fapte care, incadrate juridic, constituiau infractiuni grave, prevazute §i pedepsitede Codul Penal. Colonelul (r) Gheorghe Craciun ne ofera urmatoarele amanunte:Nu putini dintre cei care au fost ofiteri §i subofiteri in Ministerul de Interne §i aufacut delapidari, furturi, abuzuri, au fost gre§it incadrati in Ministerul de Interne; eitrebuiau sa fie direct incadrati in pu§carie"54. Memorialistul citat argumenteaza princazul maiorului Keskemety Francisc, fost §ef al Serviciului de contraspionaj laRegiunea de Securitate Brasov, care inainte de a fi incadrat in Securitate, de catreDemeter Alexandru [Sandor cu care era prieten, avea deja fapte ca celepentru care acum era condamnat"55. Nu fara temei, Alexandr MihailoviciSaharovski, §eful consilierilor sovietici din Romania in perioada 1949-1953, scriain raportul sau din ianuarie 1952, pentru a-§i informa superiorii din centrala de laMoscova: Cadrele Ministerului Afacerilor Interne (ministru T, Georgescu) suntn:ipadite de persoane straine i dubioase, masurile de indepartare a lor din aparatulministerului sunt luate extrem de incet §i fara tragere de inima"56. Trei ani maitarziu, Gheorghe Apostol, referindu-se la unii ofiteri de securitate recrutati dinrandul muncitorilor, recuno§tea fata de Gheorghiu-Dej ca au fost elemente care

5() Ion Mihai Pacepa, op. cit., p. 61.51 General div. (r) Neagu Cosma, Securitatea, polifia politicã, dosare, informatori, p. 34.52 Idem, Cupola, p. 16.

" Colonel (r) dr. Gh. Ratiu, op. cit., p. 90.54 Colonel (r) Gheorghe Crãciun. op. cit., in loc. cit., p. 203.

56 Vezi documentul publicat in Cotidianul", 23 iunie 1998, p. 12.

N.K.V.D.-isti,

Midein.

.

mu],

www.dacoromanica.ro

17 Politica de cadre in institutia securitItii (I) 251

nici in fabrica nu s-au tinut de treabA"57, iar la §edinta de bilant, din 2-3 decembrie1957, Alexandru Draghici aträgea atentia activului de comandd din Securitate cdadesea alegerea §i repartizarea cadrelor se face numai pe baza dosarelor personale,fait sä se tind seama de calitAtile profesionale §i politice ale tovar4ilorrespectivi"58. n urma controalelor efectuate de organele de partid din MinisterulAfacerilor Interne, in primAvara anului 1956 se constatase cA. in posturi deconducere" erau ofiteri cu un trecut necorespunzAtor"58. De asemenea, se criticafaptul cA nu se lua atitudine hot:At-Ad de atm unele organizatii de bazA impotrivamanifestarilor de mahalagism §i palavrageala, care au dus la deconspirari i chiar laratarea unor actiuni". Ofiterii de securitate erau superficiali la capitolul studiuldocumentelor Congresului al 11-lea al P.M.R. i [Congresului] al .XX-lea alP.C.U.S.", find aspru criticati cd nu luau parte la invAtamantul de partid", nuinvdtau" §i nu erau trgi la raspundere pentru atitudinea lor fata de invAtamant"60 .

Slaba pregatire a cadrelor SecuritAtii, cel putin in primii ani de la formareainstitutiei, poate fi explicata, pe de o parte, prin faptul a in ochii sovieticilorrornanii cu studii superioare erau compromi§i datorita aliantei romino-germane dintimpul celui de-al doilea razboi mondial, neoferind astfel o sursd de increderepentru recrutare in serviciile secrete, iar pe de altA parte, avand in vedere starea despirit generalizatA, net anticomunisa, foarte putini români titrati manifestauentuziasm fata de regim, ca sA nu mai vorbim i fatA de institutia Securitatii. Desprepolitica de cadre", unii dintre fo§tii ofiteri de securitate care au activat in aceaperioadA de inceput sunt aproape unanimi in a recunogte primitivismul gandirii"§i precaritatea pregAtirii" profesionale a cadrelor. Deliberat sau nu se exprimaun memorialist din aceasta categorie, ce a tinut pastreze anonimatul li seexploatau [ofiterilor n.n.] mai mult instinctele decat ratiunea, fi ind, astfel, maidegraba dresati cleat «educati» in spiritul devotamentului fatA de... [orfinduireasocialistA, partidul comunist §i conducAtorul iubit n.n.]"61. Mai mult de 80% dinpersonalul D.G.S.P., in primii ani, fusese angajat pe baza puritAtii dosarului.Ajutorul profesional al ofiterilor sovietici, selectionati probabil pe temeiul unorcriterii identice, nu putea acoperi deficientele cronice §i nici pregatirea generala §ide specialitate a ofiterilor romfini. Penn-u remedierea acestor neajunsuri",conducerea Securitatii, irnpreund cu Ministerul InvAtArnfintului au organizat o seriede cursuri. la toate nivelele de preeätire. astfel inat, pAna la sfar§itul anului 1953.

" Apud Alina Tudor. 1955: Beituli la Securiune. doi ceferisu se plcing lui Gheorghiu-Dej. in..Cotidianul". nr. 20/2 065, 2 iunie 1998, P. 12.

55 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 10 256. f. 63.59 Vezi fragmentele documentului publicat de Alina Tudor in Cotidianul", 8 septembrie

1998. p. 12.6() Ibidem.

Neagu Cosma, Cupola, p. 77.61

sa-si

www.dacoromanica.ro


intregul personal trebuia sd fi absolvit cel putin 7 clase62. Prin $coala de ofiteri desecuritate de la Baneasa, infiintatA in 1948, precum si prin scolile similare de laOradea si Cdmpina, au trecut dupd cum rezultd din afinnatiile memorialistilormii de tineri muncitori si multi tdrani, cu o pregAtire culturali de nivel elementar(scoala profesionald si cateva procente de absolventi de liceu)". Imre anii 1953-1954,deci dupd moartea lui Stalin, in Securitate s-ar fi dus in mod sustinut o politica deinstruire a oamenilor in sensul ca fiecare sd-si completeze studiile la cursurileserale", iar multi dintre muncitorii si taranii scoliti la Baneasa erau inteligenti sidornici de a invdta mai multi carte".

De-a lungul anilor, unii dintre ofiteri au reusit sd-si ia doctoratul, obtinand sititluri universitare63. CAnd se constata cd ofiterii nu obtineau rezultatesatisfdatoare, erau trimii la cursuri de reciclare". In 1957 Directia de cadre dinMinisterul Afacerilor Interne raporta cd la toate nivelele de invAtamant s-a realizatrecalificarea profesionald a 500 de ofiteri"TM. S-au facut insd si multe escrocherii,din partea ofiterilor, pentru a-si completa studiile si a obtine diplome. Elocventesunt concluziile formulate de generalul-colonel Alexandru Daghici, la 7 decembrie1964, cu ocazia unei sedinte cu activul de comandd: Exista intr-adevAr in TrupeleM.A.I. ofiteri care au avut la incadrare numai 4-6 clase. Unii au depus eforturi si auluat examenul de maturitate; unii pe drept; altii pe nedrept. Pe unii i-am prins, amluat mdsuri, pe altii Ina nu am reusit sa-i prindem"65.

Se pare cd in politica de cadre" din Ministerul Afacerilor Interne, un rolnefast ar fi avut Martha Draghici, (adevdratul consilier politic", de origine evreicdmaghiara Cziko dupA numele de fatA) asupra soWlui ei, Alexandru Draghici, dinmomentul in care acesta parvenise in conducerea SecuritAtii66. Totusi nu trebuiepierdut din vedere cd educarea si formarea viitorilor ofiteri de securitate se realizade cdtre ofiteri-instructori proveniti tot din rdndul alogenilor. De exemplu, $coalade ofiteri de securitate de la Bdneasa a fost condusA la inceput de Voiculescu Ervin,find secondat de sefii catedrelor de specialitate §i de alte cadre plasate in posturicheie pe linie de invdtdmant". $eful Directiei de cadre, generalul-maior Demeter$andor si adjunctii sal erau toti evrei de origine. Genera lul (r) Neagu Cosma i§iamhitea Ca ei asigurau jumAtatea etnicd evreiascd a cadrelor de bud' aleSecuritatii". Sloganul folosit pand la tocire, menit a mobiliza, dar mai ales a speria.era: Aprecierea ofiterului roman se face in raport de gradul de devotiune fata deMarea Uniune Sovieticd"67. AceastA din urmd precizare este esentialA, intrucdt, dinpunctul nostru de vedere, conta mai putin originea etnicd a celor care-i invdtau pe

62 Serviciul Roman de Informatii. Cartea Alba a Securitatii, Bucuresti. vol. II. 1996. p. 39.63 General div. (r) Neagu Cosma, Securitatea, pol4ia politica, dosare, informatori. p. 99.64 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 10 256, f. 20.65 Idem, dosar nr. 10 049, vol. 17, f. 89.66 Vladimir Tismaneanu, op. cit., p. 85.

Neagu Cosma, Cupola, p. 49.

www.dacoromanica.ro

19 Politica de cadre In institutia securitAtii (I) 253

ofiteri; decisiv era ce Ii invatau, adica programul de pregatire §i obiectivuldidactic". Caracterizarile §1 aprecierile anuale intocmite i sustinute de ofiteriicadri§ti faceau ca promovarea unora §i retrogradarea altora sA depindd in cea maimare masurd de viziunea §i conceptia despre munca de securitate", evident inconcordanta cu orientartle venite de sus".

Cu ocazia §edintei de analiza. §i bilant din 2-3 decembrie 1957, generalul-locotenent Gheorghe Pintilie, referindu-se la activitatea informativ-operativä aaparatului de securitate, s-a exprimat ritos: Trebuie sd ne debarasdin de muncaslabA pe care o facem §i am fkut-o pana acum". Din punctul lui de vedere,trebuiau analizate cu mai multä responsabilitate metodele proprii" in comparatiecu tactica du§manului'48. La randu1 lui, ministrul Afacerilor Interne, AlexandraDraghici, sustinea cA in activitatea muncii informativ-operative se constataulipsuri" i defectiuni serioase", iar principala cauza o constituia slaba pregatireprofesionala i culturald", dar mai ales lipsa de maturitate politica". I se imputa,astfel, SecuritAtii, la 9 ani de la infiintare, lipsa de profesionalism"imaturitatea politica' a cadrelor sale", deci dezavuari, care nu erau formulate depropaganda imperialistA" sau de elementele reactionare, inraite §i declasate dininterior", ci de oamenii cei mai autorizati §i responsabili de activitatea institutiei.Alexandra Draghici se considera indreptatit sA atragd atentia asupra faptului c5lucrAtorul care nu se ingrijqte de pregAtirea sa, va bate in cel mai bun caz pasulpe loc", iar in conditiile cre§terii permanente a exigentelor un astfel de lucrAtor fluva putea asigura indeplinirea corespunzatoare a sarcinii de aparare a securitatii destat a patriei". In context i pe acela§i ton, Draghici trasa ca principard sarcinapentru toti lucratorii din Ministerul Afacerilor Interne .,educarea sistematicaminutioasd a personalului ce incadreazA organele M.A.I. in domeniul politico-ideologic, in ridicarea vigilentei §i a spiritului partinic in muncr69.

Din punctul de vedere al liderilor regimului comunist din Romania, existaudesigur §i aspecte pozitive in activitatea ofiterilor de securitate, ceea ce explicdfaptul ca in 1957 fuseser5 decorati cu diferite ordine §i medalii, de cdtre guvernulR.P.R. chiar dacd nu prinseserA de malt vreun spion imperialist! un numAr de2 847 cadre ,.pentru indeplinirea exernplara a misiunilor incredintate". Alte 2 126cadre fuseser5 citate prin ordinele rninistrului pentru activitatea rodnicd depusa-,iar alti 10 ofiteri inaintati in grad la exceptional"70. Cine are rAbdare sA parcurga inintreginle documentele prezentate la edintele de analizA i bilant ale MinisteruluiAfacerilor Interne din perioada 1948-1964, poate constata f5ra prea mare ostenealaca atat criticile, cat §i laudele la adresa organelor de securitate au fost mai tottimpul cam acelea§i. formulate prin stereopatii i intr-un limbaj de lernninconfundabil, singura deosebire fand doar cifrele raportate. ceea ce dezväluie ca

" Arh. S.R.I . fond ,sI". dosar nr. 10 256, f. 5.Ibidem. f. 380-381.

71) Ibidem. f. 377

si

"

www.dacoromanica.ro


formalismul, dogmatismul, demagogia §i irationalul au fost principalelecaracteristici nu numai ale muncii de securitate" propriu-zise, ci mai ales alemodului de a o concepe, analiza §i conduce.

0 altd bizarerie a politicii de cadre o constituie faptul ca in timpulverificarilor dosarelor de personal, efectuate de o comisie a P.M.R. specialimputernicia la inceputul anilor '60 in vederea epurdrii aparatului de securitate, arezultat cä un numdr de aproximativ 300 de angajati (ofiteri §i subofiteri)avusesera, in perioada de dinainte de 23 august 1944, afinitati cu ideologialegionare. E greu de inteles cum a fost posibil ca toti ace§tia sa fie incadrati,avand in vedere vigilenta ofiterilor cadri§ti §i stricta lor supraveghere de Calmconsilierii sovietici. Doar o singurd explicatie i§i poate gasi logica §i poate chiarcredibilitatea, §i anume trecerea sub tacere a trecutului lor legionar nu s-a produsintampldtor, din lipsd de discerndmant politic" sau inabilitAti. Premeditarea devinestrAvezie dacd e sd avem in vedere cd spiritul revolutionar foarte tAios" al celorcare cochetaserd cu legionarismul a fost apreciat probabil ca deosebit de util inactiunile de curatire" a putregaiului politicianismului" §i burghezo-mo§ierimii"romane§ti. Intelegerea dintre Teohari Georgescu, ministrul de Interne comunist, §iNicolae Petra§cu, §eful legionarilor din tail, in 1945, ar putea fi un argument, dar §iun precedent. Din cat am reu§it sa ne documentdm, se presupune cä existA §i inaceastA situatie similitudini cu vecinii de la vest, acolo unde formatiunea Cruceacu Sageti" condusese Ungaria in ultimele zile ale Rdzboiului II Mondial §i jucaseun rol important in atacul asupra evreilor, iar in conditiile ocupatiei sovietice multidintre membrii acestei organizatii s-au aldturat §i apoi au fost incadrati in A.V.H.(Al lam Vedelmi Hivatal Autoritatea Apardrii de Stat Serviciul de Securitate alUngariei), noua politie politicA secretd controlatd de comuni§tin. Ungaria, la fel ca§i Romania, aflatA in sfera de interese sovietice, a cunoscut din plin fenomenul debol§evizare, fapt pentru care prezenta componentelor fasciste in Serviciul deSecuritate ne duce inerent cu gandul la existenta unei strategii moscovite in acestsens. Poate cã cercetdri viitoare pe alte documente declasificate din arhiveleserviciilor secrete sovietice vor putea face lumina in aceastA problemd.

Ceea ce putem afirma cu certitudine este cd epurarea de la inceputul anilor'60, dar §i celelalte care au urmat, nu i-a atins cu nimic pe ofiterii de securitate

Serviciul Roman de Informatii. Cartea Alba a Securitatii. 23 august 1944 30 august 1948.vol. I. Bucuresti. 1997, p. 25.

72 Vezi John Ranelagh, op.cit., p. 270. Sub regimul lui Mathias Rfikosi. A.V.H. a devenit bratulrepresiunii. Forta sa regulata cuprindea 100 000 de oameni si a fost marita. dupa unele surse cuaproximativ un milion de alti membri: informatori. functionari administrativi. A.V.H. a fost desfiintatprin decret al Consiliului de Mihistri, la 29 octombrie 1956, in contextul evenimentelor revolutionaredin Ungaria pe motiv cA formatiunile speciale deschisesera focul i mitraliasera in plin pedemonstranti din proprie initiativa. fara sa primeasca ordin (vezi Revolutia maghiara din 1956, volumeditat de Ambasada Republicii Ungare la Bucuresti. octombrie 1996, cu prilejul anix ersarii a 40 deani de la izbucnirea Revolutiei. p. 20).

71

www.dacoromanica.ro

21 Politica de cadre 'In institutia securitatii (I) 255

români cu trecut legionar. Singura mäsurd care s-a luat a fost intocmirea unuicuprinzator dosar cu datele personale ale fiecaruia insotite de documentelecompromitatoare, adica cele care atestau trecutul lor legionar. Pia in decembrie1989 acest dosar compromitator" s-a pastrat in casa de fier a §efului Serviciuluiarhiva, §i nu era dat la consultare deck cu aprobarea §efului Securitatii ori aministrului de Interne. Intr-o serie de documente, deja publicate, au aparut numeleunor foti ofiteri de securitate i interne cu trecut legionar, ca de exemplu: NicolaeDoicaru, Nicolae Andruta Ceauwscu, Sepi Nastase, Nicolae Cindea, etc.

Despre generalul Nicolae Doicaru, cel care la 1 ianuarie 1960 a ajuns infunctia de §ef al D.I.E., functie ce a detinut-o timp de 18 ani, documentele studiatede Mihai Pe lin atesta rard dubii ca Intre 1940-1941 a facut parte din Fratiile deCruce legionare i a participat la rebeliune..."73. in legatura cu generalul NicolaeAndruta Ceau§escu, fratele fostului secretar general al P.C.R., pe care evenimenteledin decembrie 1989 I-au prins in functia de comandant al $colii de ofiteri desecuritate de la Baneasa, un document ce provine din fosta Arhivä a C.C. al P.C.R.,Sectia organizatorick atestA cà §i el a fost simpatizant legionar"74. Alte documentedin dosarul de partid al generalului de securitate Nicolae Andruta Ceau§escu releväcd acesta a participat la rebeliunea legionara din ianuarie 1941, in orgul Slatina;datoritd unor escrocherii acute la inceputul anilor '50, in timpul cooperativizarii, afost exclus din partid, dar reprimit in 1955 la interventia unor tovar4i dinconducerea superioara.

Referatul intocmit la 6 iulie 1956 despre felul in care organele i organizatiilede partid din M.A.I. aplicau hotArarile Biroului Politic al C.C. al P.M.R., atrAgeaatentia cä maiorul Sepi NAstase §eful Regionalei M.A.I. Constanta, in perioadalegionard a participat la unele §edinte", iar locotenent-colonelul Nicolae Cindea,eful Militiei Regionale Stalin, era bAnuit Ca ar fi fost legionar"75. Alti ofiteri,

precum locotenent-colonelul Gheorghe CrAciun, wful Regionalei M.A.I. Stalin(Bra§ov) §i locotenent-colonelul Francisc Tagher, §eful Regionalei de Militie Cluj,erau cunoscuti cu trecut dubios" i necorespunzator"76.

in esentA se poate afirma a politica de cadre promovata in aparatul desecuritate la inceputurile sale a avut drept consecinta seria neagrd a ilegalitatilor,nesdbuintelor §i oportunismelor. Este i o explicatie posibilã, printre altele, cAtocmai in acea perioada s-au intreprins cele mai crunte mäsuri de represiune §iteroare etatizatA.

73 Mihai Pe lin, op.cit.. p. 22 si 57.

74 Vezi Constantin Moraru, Liviu Daniel Grieorescu, Clanul Ceausescu si ancheta de laG.A C. Scornicesti, in Dosarele istoriei", nr. 7(23), 1998, p. 46.

75 Alina Tudor. Controlul partidului asupra Securitatil,in Cotidianul", 8 septembrie 1998, p. 12.76 Ibidem.

www.dacoromanica.ro


THE CADRE POLICY OF THE SECURITATEDURING THE COMMUNIST REGIME IN ROMANIA (1948-1964)

Abstract

In 1948-1964, the institution of the Securitate, established by the communistregime in Romania, belonged to Moscow rather than to Romania. All of theleading positions were held by cadres and agents of the Soviet intelligenceservices, the most notorious among whom were Gheorghe Pintilie (Pante leiBodnarenko) head of the Securitate , Alexandra Nicolschi (Gramberg Boris)deputy to the head of the Securitate , Vasile Va lcu (a Bulgarian communist) thefirst head of the department of External Intelligence , and his succesor, MihailGavriliuc (an Ukrainian), Wilhelm Eimhorn (a Jewish Hungarian) deputy to thehead of the Department of Foreign Intelligence , Adalbert Ijac (Iszak), aHungarian junior deputy within the Department. Native Romanians recruited andemployed by the Securitate mainly occupied executive positions. Preponderantamong them were members of the working class, rather limited and brutish.Although recruitment, theoretically speaking, depended on the purity of thepersonal dossier, over 20 percent of the Securitate cadres were in fact individualswith a dubious personal history, if not even felons, and ex-members or supportersof the Legionary Movement.

Evening courses were organized in order to perfect the education of theSecuritate cadres. Some officers would nevertheless obtain their diplomas by fraud.without attending class or sitting for any examination whatsoever. The Securitateworkers trained at the schools for officers and noncommissioned officers ofBdneasa, Oradea and Campina were systematically inoculated with love for theUSSR, the communist party and its ideology.

The cadre policy fostered bureaucracy and the proliferation of superfluouspositions, albeit rewarding. In December 1957, nine years after the creation of theSecuritate, Alexandra Draghici criticized the military counter-espionage andcounter-intelligence services for their not having been able to catch any spies of theAmerican or English imperialism for quite a long time. The leadership of theMinistry of Internal Affairs and Securitate were quick to attribute it to inadequatetraining and political immaturity of the cadres. However, in 1957, 2 847 cadreswere decorated by the Government of the People's Republic of Romania, and other2 126 were mentioned in dispatches, in recognition of their fruitful activity. Also,ten officers were promoted for outstanding merits. The only plausible explanationwould be the prisons crowded with tens of thousands of political prisoners, labeled"enemies of the people". Which clearly demonstrates that the Securitate was aforce of repression and the main instrument of terror institutionalized.

www.dacoromanica.ro

ALEGERILE DIN 1948 (I)

NICOLETA IONESCU-GURA

Anul 1948 marcheaza transformarea completa a institutiilor traditicnale dinRomania, menite sã raspunda noii denumiri a statului Republica PopularaRomana.

La 25 februarie 1948 Adunarea Deputatilor s-a autodizolvat i s-au fixat noialegeri in ziva de 28 martie pentru Marea Adunare Nationala*, care avea caracterde Adunare Constituanta. Alegerile" pentru M.A.N. s-au facut dupa normeleprevazute de Legea nr. 560 din 1946, cu modificarile ulterioare. Legea electorald asuferit modificari printr-o lege votata de Parlament in sedinta din 22 ianuarie1948': varsta alegatorului scade la 20 de ani, a celor care pot fi alesi la 23 de ani,capAtã drepturi politice funct:Jnarii i militarit. Legea stabileste si unelediscriminari: ... nu pot alege si nu pot fi alesi cei epurati in temeiul legilor depurificare, cei vinovati de atitudine sau activitate colaborationista, constatata prinhotarari judecatoresti, decizii administrative sau in alt mod"; o practica noua, princare sunt eliminate de la vot o serie de categorii sociale. Exprimarea este vaga, decinumarul celor indepartati poate fi foarte mare. La fabrica I.A.R. din Brasov, findconsiderati nedemni, 410 salariati nu au primit certificate de alegatori, iar100 dintre ei au fost comprimati2. Exemplele pot continua.

Cine a prezidat alegerile? In articolul 37 din legea electorala se ardta ca:Sectiile de votare vor fi prezidate de magistrati sau asesori populari. Dacdnumdrul magistratilor sau asesorilor populari nu va fi indestuldtor pentru toatesectiile de votare, acestea vor fi prezidate de functionari publici superiori aistatului, judetelor sau comunelor, ori ai celorlalte persoane juridice de drept public,

Noua denumire a parlamentului Marea Adunare NationalA a aparut pentru prima datA inLegea pentru dizolvarea Adunarii Deputatilor. reglementarea convocarii M.A.N. i trecerea puteriilegislative asupra guvernului. adoptata in ultima sedintA a AdunArii Deputatilor din 24 februarie 1948.Prin aceastA lege s-a hotarAt dizolvarea Adunarii Deputatilor incepand cu data de 25 februarie; s-astabilit ziva de 28 martie 1948 pentru efectuarea primelor alegeri de deputati pentru M.A.N. si s-atrecut puterea legislativa pana la constituirea noului parlament asupra guvernului. sub rezervaratificArii ulterioare a actelor legislative ale guvernului de cAtre M.A.N. Conform legii. M.A.N.trebuia sA se intruneascA pe 6 aprilie (..Monitorul Oficiar, nr. 46 din 25 februarie 1948. p. 1 634).

_Romania liberr. nr. 1 086, 4 martie 1948.2 Arhiva NationalA IstoricA Centrala (in continuare A.N.I.C.). Arhiva C.C. al P.C.R.. fond 511

(F.D.P.), rola 1 403.

..ReN ista istoricr. torn X, nr. 3-4, p. 257-285, 1999

www.dacoromanica.ro

258 Nicoleta Ionescu-Gurd 2

repartizati prin tragere la sorti de prqedintele biroului electoral dintre ceidesemnati de Ministerul Justitiei, cu preferinta dintre membrii Inaltei Curti deConturi, ai Consiliului Legislativ sau ai Curtilor Administrative".

Printr-o asemenea prevedere P.M.R.-ul dorea sa' exercite un control strict.

direct, numind pentru fiecare centru de votare oameni in care sd aiba incredere. Eraevident cal toti magistratii formati inainte de 1944 nu ofereau garantia uneiindepliniri neconditionate a directivelor partidului, de aceea au fost inlocuiti prinasesori populari sau functionari ai statului.

In aceste conditii, pre§edintii sectiilor de votare din judetul Miercurea Ciuc,in majoritate asesori populari, au corespuns cerintelor3. Prefectura judeolui Baiaaducea la cun4inta Inspectoratului General Administrativ Suceava faptul ea' niciunul din magistratii din judetul Baia nu poate fi propus pentru a indeplini functia depreFdinte i supleant al Biroului Electoral, intrucat nu inspira incredere din punctde vedere politic" §i facea recomandarea ca in aceste functii sã fie magistratii careau functionat la alegerile din 19464.

Ca urmare a ordinului telefonic din 31 ianuarie al I.G.A. Suceava, prefecturajudetului RadAuti, in deplin acord cu secretarul P.M.R., propunea pe urmatoriimagistrati. Elian George ca preFdinte al Biroului Electoral Judetean §i pe PamStefan ca asistent5. Cotovanu Dumitru, magistrat la Tribunalul Dorohoi era propusde prefectul judetului Dorohoi pentru functia de pre§edinte al Biroului ElectoralJudetean deoarece era fiu de taran sdrac... cu prilejul alegerilor din 1946, facandparte din Biroul Electoral Judetean, a dat dovada de pricepere i devotament pentruregimul democratic. In procesele de specula §i sabotaj s a dovedit un aparator allegilor democratice elaborate de Guvern §i apoi de Parlamentul Tarii..."6. Deasemenea, prefectul judetului Suceava, de comun acord cu secretarul P.M.R., apropus pentru functia de preFdinte al Biroului Electoral Judetean pe IordacheObada, membru P.M.R., prim procuror la Parchetul Tribunalului Suceava,deoarece colaboreaza in spirit democrat, ia parte la diferite manifestaridemocratice. Ca pre§edinte al Biroului electoral in alegerile din 1946 a corespuns.

insarcinarile primite"7.Tinand cont de propunerile prefecturilor de judet, Ministerul Justitiei numea

printr-o decizie, pe 4 martie, prqedintii §i asistentii Birourilor electorale judetenedin tare.

In vederea alegerilor, din initiativa P.M.R.-ului, la 27 februarie s-a constituitFrontul Democratiei Populare (F.D.P.)9 o aliantA electorald in care rolul

3 Ibidem, fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 36/1948, f. 35.4 Ibidem, f. 4.5 Ibidem, f. 3.6 Ibidem, f. 2.7 Ibidem, f. 49.8 Scanteia" nr. 1 063, 5 martie 1948.

_Romania JiberA, nr. 1 090. 8 martie 1948.

indeplinindu-si

www.dacoromanica.ro

3 Alegerile" din 194-8 (I) 259

conducator revenea P.M.R.-ului i in care erau mentinute particle satelit ca FrontulPlugarilor, Partidul National Popular, Uniunea Populara Maghiara, iar ulterior voradera toate organizatiile de masa (C.G.M., U.F.D.R., U.T.M.). In rezolutia Plenareia doua a C.C. al P.M.R. din 10-11 iunie 1948 se arata cA F.D.P. este alcAtuit dinP.M.R. §i organizatiile politice democratice care recunosc roltfl conducAtor alproletariatului §i al partidului sau"0.

Partidele care compuneau F.D.P.-ul au suferit un proces de reorganizare",care pentru Frontul Plugarilor a inceput cu un an inainte de alegeri §i a insemnatinlaturarea elementelor chiaburgti din conducere §i organizatiile sale- §i

reorganizarea partidului numai cu elemente din randurile plugarimii faiá pamantsau cu pamant putin. Pentru Uniunea Populard Maghiara a avut loc un proces delimpezire... elementele exploatatoare §i ramgitele givine din U.P.M. au fostinfrante §i discreditate, fiind indepartate de la conducere i inlocuite cureprezentanti credincio0 ai maselor populare", adicd s-a facut prin schimbareasecretarilor judeteni. In P.N.P., la sugestia comun4tilor, s-a procedat laindepartarea din partid, in primele luni ale anului 1948, a elementelor care doreau odetgare de linia colaborarii stranse cu P.M.R.12.

Gheorghiu-Dej, in raportul politic la Congresul I al P.M.R., caracteriza astfelF.D.P:-ul: Frontul Democratiei Populare nu va fi o simplA formatiune electorala.El nu poate fi asemuit cu celelalte blocuri la care am participat in trecut FrontulDemocratiei Populare va reprezenta o etapa noua, superioard, a colaborarii intrefortele democratice, o etapa superioara a evolutiei politice in RomaniademocratA... Avarld drept forta conducatoare P.M.R.-ul, Frontul DemocratieiPopulare va constitui un minunat mijloc de mobilizare a celor mai largi masepopulare la munca de refacere economica, un mijloc de activitate politica a maselororgengti §i ceea ce este deosebit de important a celor sate§ti, un mijloc deantrenare a maselor cat mai largi la lupta impotriva reactiunii. Frontul DemocratieiPopulare va fi o armA de faurire a unitAtii politico-morale a intregului popormuncitor din tara noasträ..."13.

Dovada cd nu a fost doar o formatiune electorala este i faptul cã nu s-adizolvat dupA alegeri, ci a ramas mai departe ca organ de colaborare (!) i ca organde aliantA intre fortele clasei muncitoare, tardnimii muncitoare, intelectualitateaprogresistA §i nationalitatile conlocuitoare... deoarece P.M.R.-ul va ti sA

indeplineasca tocmai prin aceasta colaborare toate sarcinile care stau in fata lui"14spunea Vasile Luca la consfatuirea majoritatilor M.A.N. din 9 aprilie.

Ibidem, nr. 1 175, 21 iunie 1948.Scânteie. nr. 1 060, 2 martie 1948.

12 Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, loan Scurtu, Partidele politice din România1862-1994. Enciclopedie, BucureVi. 1995. p 80-81.

13 ..Romdnia libera". nr. 1 073. 23 februarie 1948.14 nr. 1 095, 10 aprilie 1948...Scinseia7.

www.dacoromanica.ro

260 Nicoleta Ionescu-Gura 4

De remarcat ca in toatd perioada comunistd P.C.R.-ul nu s-a prezentatniciodata singur in alegeri, s-a aplicat o politicA de front", dupd model sovietic.

Frontul Democratiei Populare in R.P.R., Frontul UnitAtii Socialiste (F.U.S.)in R.S.R., aveau o functie decorativA. Rolul acestor fronturi, ca de altfel §i rostulalegerilor era 'acela de a da aparenta democratiei unui regim autointitulatdemocrat-popular", in fapt totalitar. Dictatura proletariatului find consideratA denoile autoritati politice din Romania ca forma cea mai desdvar§ita de democratieinfAptuita in conditiile societatii impartite in clase: Dictatura proletariatului estedictatura majoritatii exploatate asupra minoritAtii exploatatoare, iar dictaturaburgheza, pe care o reprezintd statul capitalist, este dictatura minoritatiiexploatatoare asupra majoritatii exploatate".

F.D.P.-ul, cu semnul electoral Soarele", era condus de un Consiliu National,ajutat de comisii pe probleme, de pildd comisia de propaganda, comisiaadministrativ-financiard, avAnd ca prewdinte pe dr. Petru Groza §i era compus dindelegati ai P.R.M (V. Luca, L. RAdAceanu, I. Chi§inevschi), Frontul Plugarilor(P. Groza, Anton Alexandrescu, Ion Ontanu), P.N.P. (P. Constantinescu-Ia§i,Mihail Dragomirescu, Al. Steflea), Uniunea Populard Maghiard (Kacso Alexandru,Ludovic Takats, C. Ferdinand).

S-au constituit consilii judetene, de plasa §i de comune ale F.D.P. compusedin cfite doi delegati ai partidelor care compuneau F.D.P.-ul §i din cfite doireprezentanti ai organizatiilor de masa (U.T.M., U.F.D.R., C.G.M., C.D.E.).Consiliile judetene F.D.P. trebuiau sa conducã campania electorald pe judet. Inrealitate ele au fost formale, intrucat toate atributiile §i sarcinile acestora au fostpreluaie direct din primul moment de organizatia judeteand P.M.R. De fapt,intreaga campanie electorald s-a desrawrat dui:a un plan stabilit de P.M.R. Ca oconsecintä a acestui fapt, in judete, pla§i §i comune F.D.P.-ul a fost inexistent.Prewdintele Consiliului judetean F.D.P. era secretarul organizatiei judeteneP.M.R.; toate hotarfirile erau luate in wdintele de birou ale organizatiei judeteneP.M.R. (unde nu aveau acces toti candidatii §i nici reprezentatii celorlalteorganizatii care compuneau F.D.P.) §i erau apoi communicate §i celorlalte particledin F.D.P. Acest fel de a lucra a provocat disensiuni intre elementele de conducereale organizatiilor locale P.M.R. §i Frontul Plugarilor in citeva comune din tard, depildd cele din judetele Olt, Severin. Conducerile organizatiilor comunale aleFrontului Plugarilor (fie pre§edinti sau secretari) din judetul Neamt, §i anume dincomunele Pipirig, RAuce§ti, Dobreni, TazlAu, Zdne§ti, Calugareni. Borca.CrAcduani, PingArati au cerut sa meargd pe liste separate, cAci astfel toti vor votacu Frontul Plugarilor. lath* cum descrie consiliul judetean F.D.P. din judetulMaramure§ un instructor al Comitetului Central, trimis in judet sa sprijinecampania electoralA: F.D.P.-ul era mai mult un fel de birou tehnic al partidului. Injudetul Maramure§, el avea sediul la prefecturd, intr-o camera in care se gAsea totmaterialul venit de la Bucure§ti §i unde se distribuiau §i se vopseau pancarde, unde

www.dacoromanica.ro

5 Alegerile" din 1948 (I) 261

se gAseau toate galetile pentru afisaj. Toata munca o facea partidul. Singurelesedinte ale F.D.P. erau de obicei sambdta, când erau chemati i conducAtoriicelorlalte partide, organizatii de masa pentru a fi repartizati duminica in cate ocomunkunde sa meargd pentru a tine adunare..."'5. De asemenea, consiliile F.D.P.de plasA au fost inactive, in multe parti ele au existat doar pe hartie, deoareceinstructorii judeteni trimii sa le ajute in muna au preluat munca consiliilor,dirijAnd efectiv campania electoralä in pIaile unde au fost trimisi.

La alegeri" au mai participat P.N.L. (P. Bejan), continuatorul P.N.L.(Gh. TAtArascu), cu semnul electoral o linie verticald", Partidul TaranescDemocrat (dr. N. Gh. Lupu) cu semnul electoral cloud cercuri concentrice"diferite grupari independente"6.

Nu stim de ce au fost totusi lasate cloud particle de opozitie", putempresupune cä s-ar fi primit o directivA in acest sens (vezi cazul Poloniei Populare,al R.D.G.-ului, unde formal au continuat sa existe citeva particle satelit subconducerea partidelor comuniste). In anii 1948-1949 in Rominia se manifestdultimele ecouri ale pluralismului politic. In 1948 mai existau particle politice, dardispare viata de partid autentia P.N.L.-P. Bejan (Petre Bejan conduce acest partiddin noiembrie 1947, dupd retragerea lui Gh. Tätarascu, pana in 1949, and iiinceteaza activitatea), P.T.D.-N. Gh. Lupu (creat in iinuarie 1946, reverbereazapand in 1949), P.N.P. (care se dorea partidul paturilor mijlocii, autodizolvat" in1949), U.P.M. si Frontul Plugarilor. In perioada 1950-1953 primele cloud particlesi-au incetat activitatea, ajungandu-se la sistemul monopartidist.

Dupã cAstigarea alegerilor din 28 martie 1948 P.M.R.-ul a renuntat si laaceastd fatadd de pluripartidism*. Intr-o declaratie facuta unui redactor al ziarului

" A.N.I.C., Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 404.16 _Romania libera". nr. 1 086. 4 martie 1948.

Secretariatul C.C. al P.M.R. in §edinta din 28 ianuarie 1948 a pus problema ca partideleap-zis .,burgheze" sa fie dizolvate, iar mandatele deputatilor acestor particle sa fie ridicate, dar dupa..autodizolvarea" P.N.P. in cadrul §edintei Teoharie Georgescu arata a mai exista in forma legalaInca trei partide burgheze reactionare, Bejan, BrAtianu §i Titel Petrescu, Bratianu i Titel Petrescu, inurma masurilor luate. au trecut la o pozitie de a§teptare. and cuvant deschis sa nu ia atitudine contranoastra. in realitate. elemente din ambele partide, prin faptul ca nu sunt dizolvati..., continuaactivitatea §i In organizatiile descoperite s-a vazut ca sunt arnestecati. Este momentul O. le punemcapat. Cu Bejan este alta situatie. are pozitia ca voteaza toate masurile noastre, dar tine legatura cuchiaburimea i da cuvant de ordine sa fie pregatiti pentru schimbari. Sunt la fel de du§mani i nuexist& nici un argument sa poata ramane mai departe. Problema este daca venim cu autodizolvarea sauluam masuri. Mai bine sa se autodizolve intai P.N.P. i apoi venim cu masurile. Dupa opinia luiGheorghiu-Dej. existenta unor astfel de particle era incompatibila cu continutul regimului democrat-popular-. ..Autodizolvarea" P.N.P. a fost hotarata de Secretariatul Biroului Politic al C.C. al P.M.R.tot in sedinta din 28 ianuarie 1949. Pentru operatiile de lichidare i repartizare a cadrelor s-a format ocomisie sub conducerea lui Miron Constantinescu, cu tovarasi din directiile cadre. organizatoricapropaganda din P.M.R. §i doi tovar4i din activul de partid al P.N.P.. Textul Rezolutiei C.C. al P.N.P.care anunta ..autodizolvarea- a constituit un punct de pe ordinea de zi a §edintei Secretariatului C.C.

si

www.dacoromanica.ro

262 Nicoleta Ionescu-GurA 6

Libertatea" (organ de presA al P.M.R.) I. Chi§inevski, secretar general adjunct alF.D.P. (secretar al C.C. al P.M.R.), a vorbit despre conditiile in care au localegerile pentru M.A.N.: Alegerile actuale se deosebesc de alegerile din 1946 prinaceea cã fortele componente ale F.D.P. care in aceastA campanie se prezinta pe olista unica nu mai au in randurile lor reprezentanti ai claselor exploatatoare, prinaceea cd alegerile se efectueazA in conditiile economice §i politice diferite de celedin 1946... muncitorimea are un singur partid, mi§carea sindicald este unica...Noul Parlament M.A.N. va trebui sd aibd un alt continut dec.& al trecutelorparlamente. El va trebui a fie compus din reprezentantii celor ce muncesc de laorase §i sate, cu bratele §i cu mintea, din muncitori §i tdrani, carturari §i

meseria§i..."17. Alegerile au fost precedate de o intensd activitate agitatorica §ipropagandisticA dusã in randurile populatiei de la sate §i orase, termenul decampanie electorala find impropriu in regimul comunist.

Campania electoralA a F.D.P. s-a bazat pe munca indrumatorilor politici §isindicali §i a fost dominatA de un document proiectul noii Constitutii. In numelelui, 350 000 de indrumatori §i alte sute de mii de cetateni au dus cea mai vastãactiune de Idmurire, deoarece nu este vorba de o lege obi§nuitA, ci de una caredefine§te organizarea noastra statald §i raporturile dintre cetAtean §i stat..."".

In afara proiectului de Constitutie indrumAtorii prelucrau Manifestul Programal F.D.P., realizarile guvernului in cei trei ani de activitate, masurile economice aleguvernului, insemndtatea alegerilor.

Planul general al campaniei electorale a fost elaborat de Consiliul National alF.D.P., dupd instructiunile primite de la C.C. al P.M.R., care a impartit duratacampaniei in trei etape: o prima etapa in care munca de lAmurire s-a facut din casAin cask a doua etapa a fost caracterizata prin §edinte pe grupuri de case, peinstitutii, in fabrici §i sectii, vizite la domiciliu, infiintarea caselor de alegatoripentru a lAmuri cetatenii in legaturd cu alegerile, precum §i convingerea cetAtenilorpentru ridica cartile de alegator, elk §i §ablonaj. In patru localitati din judetulTat-nava-Mare functionau case de alegatori, ele erau impodobite" cu tablourile luiMarx, Engels, Lenin §i Stalin §i cu lozinci legate de viata de partid. La Media§ casade alegator era imbrAcatd in intregime in ro§u §i nu era vizitata deloc. In judetul

al P.M.R. din 11 februarie 1949. Gheorghiu-Dej propunea ca rezolutia sa fie redusa la doua pagini simai ales sA se reducA partea istorica. Pentru aceasta a fost insarcinat Miron Constantinescu. ajutat deI. Chisinevschi sa reduca i sa modifice Rezolutia C.C. al P.N.P. in problema ..autodizolvArii". Dinrezolutie aflam cA ..autodizolvaree se esalona panA la data de 21 martie 1949 pentru ca membriiP.N.P. sA poatA primi sarcini noi; ziarul ,Natiunea". oficiosul P.N.P.. Ii inceta aparitia pe18 februarie 1949: deputatii membrii ai P.N.P. ramaneau mai departe in M.A.N. ca deputati farApartid. dar contributia lor la lucrArile M.A.N. era dusA sub indrumarea P.M.R. (A.N.I.C.. fond C.C. alP.C.R.-Cancelarie, dosar 6/1949, f. 2, 6, 7; dosar 13/1949, f. 2-4; dosar 187/1949, f. 1-3).

Romfinia liberr. nr. 1 091, 10 martie 1948.18 Ibidem, nr. 1 121, 12 aprilie 1948.

a-si

17

www.dacoromanica.ro


Hunedoara erau 6 case de alegator, la rewdintele de pla.5i, cu indrumätoripermanenti. In Valea Jiului functionau 8 case de alegator, etc.19. In a treia etapa aufost organizate mitinguri pe plài, ora.5e §i comune, au fost continuate vizitele ladomiciliile cetatenilor, s-au facut pregatiri pentru ziva alegerilor prin organizareasectiilor de votare, pavoazarea satelor, ora.5elor, sediilor partidelor §i organizatiilor,intensificarea raspandirii de material propagandistic. Tot in aceasta etapa s-adesfaprat §i o munca intensa prin echipele artistice", sindicale i ale armatei.Acestea mergeau prin comune i balciuri, dadeau ate o serbare, reprezeritatiileartistice" find precedate de prelucrarea proiectului de Constitutie i Manifestul-Program al F.D.P. Comisia de propaganda a Consiliului National al F.D.P. aintocmit un plan pentru folosirea echipelor artistice existente in judete. Ele trebuiausa activeze in intreprinderi, sãli publice, piete, case de alegatori, adundri populare.S-a stabilit programul §i itinerariul fiecarei echipe artistice privind activitatea incuprinsul judetului. in afara echipelor artistice locale, Consiliul National al F.D.P. atrimis §i ansambluri artistice de la centru (Bucure§ti), intruat se considera camanifestarile artistice au o importanta deosebita in cadrul campaniei electorale.

.,Santeia", organul central de presä al P.M.R., publica materiale pentru.,echipele artistice" in campania electorala, de pilda.

Foaie verde bob secaral Plang boierii se omoara,Plâng boierii se omoara/ C-a plecat vodd din tara.

Cine sa-i mai procopseascal Cine sa-i mai fericeascd,Cine sa-i mai fericeascal Sau macar sa-i ocroteasca.

Au zburat pogoanele, mai,/ $i s-au dus milioanele, mai,$i s-au dus milioanele, mai,/ Ce se fac cucoanele,

Frunza verde §i-o negara/ Mare bucurie-n tara,Mare bucurie-n tail/ Republica Populara, mai.

A plugarului din sate/ $i a muncitorului frate,$i a muncitorului frate/ $i a celui ce scrie carte, mai.

Dudue motoarele, mai,/ Rid din plin ogoarele, mai,Rfid din plin ogoarele, mai,/ C-a rasarit soarele, mai".

Echipelor artistice din judete le statea la dispozitie materialul F.D.P. publicatin Libertatea". Frontul Plugarilor", Natiunea", Viata sindicala", Tanarulmuncitor", in publicatiile saptamânale Flacara", Contemporanul" i Rampa".

Cele trei saptamfini de campanie electorala s-au desfasurat sub semnul..intaririi muncii", agitatia i propaganda faandu-se pe baza realizarilor" generaleale guvernului, dar mai ales pe baza realizarilor" locale. La sfarit de saptamAnacetatenii din toate satele erau sco$i la munca voluntara la reparat drumuri, poduri,

19 A.N.1.C.. Arhiva C.C. al P.C.R.. fond 51 (F.D.P.), rola 1 405.20 Ibidem.

mai.

www.dacoromanica.ro

264 Nicoleta Ionescu-Gura

curatat izlazuri etc. Munca voluntara era privita la tara ca o prestatie obligatorie.Mobilizarea se facea prin metode de constrangere i nicidecum din convingere:Duminica se va iesi la munca voluntara. Cei ce nu se vor prezenta vor fisanctionati". Asa suna afisul Consiliului Judetean Sindical din judetul Brasov, carechema oamenii la munca voluntara. In judetul Neamt oamenii au fost mobilizatiprin jandarmi, prin organele administrative, cu toba.

Consiliile judetene F.D.P. au scos manifeste in care popularizau realizarile"locale. Astfel, in judetul Dorohoi, in cursul campaniei electorale, a inceput lucrul laterminarea a 4 scoli primare in comunele Petricani i Nito (plasa Saveni), Paltinis(plasa Darabani), Dersca (plasa Mihaileni). Cu ajutorul primit de la Ministerul deInterne, 6 conace boieresti au fost predate comunelor si s-au deschis case desanatate in comunele Adaseni, Vorniceni, Vlasenesti, Hudesti, Dersca, VarfulCampului21.

Rolul indrumatorului politic a fost esential in campania electorala. Acesteducator de masa", cum il numea Silviu Brucan intr-un articol din Scariteia", erascos din productie, nivelul lui politic era in general slab, sarcina lui principale eraaceea de a activa pentru lamurirea politica" a populatiei si de a obtine caparticiparea la alegeri sa fie cat mai masiva. Pentru atingerea acestui scop,comunele au fost impartite pe sate, ulite si case. In oras indrumatorii au fostimpartiti pe cartiere, case, institutii, intreprinderi, sectii de intreprinderi.Indrumatorii erau trimii la tara cu masini rechizitionate. De pilda, comunele dinjudetul Dambovita au fost impartite pe sectoare (sate, ulite), fiecare sector avand unresponsabil care avea, la randul sat', 10 indrumatori si fiecare indrumator 10 casecu care trebuia sa faca munca de lamurire22.

Asadar, Romania a cunoscut in martie 1948 o adevarata invazie" deindrumatori politici, alta o va cunoaste in timpul colectivizarii agriculturii. 2 748 demuncitori din intreprinderile Capitalei (C.F.R., S.T.B., Malaxa, Lemaitre, Metalo-Globus, etc.), grupati in 436 echipe indrumate de organizatia P.M.R. a Capitalei, au

21 Ibidem, rola 1 404.

indrumatorii au fost selectionati din intreprinderi, multi dintre ei erau membri P.M.R. Au fostpregatiti prin cursuri de 2-3 saptamini, In care au fost tratate probleme politice si ideologice cucaracter general. Sarcinile lor erau foarte precise: indemnarea cetatenilor pentru scoatereacertificatelor de alegator, Indrumarea" pentru munca voluntark constatarea nevoilor locale si aactivitatii ..reactiunii". in satele in care nu era cunoscuta abolirea monarhiei. indrumatorii aveausarcina demascarii ei ca varf al claselor exploatatoare, calk' al muncitorilor si taranilor. jefuitornemilos al poporului. agentura a imperialismului strain, atatator la razbor. Alte sarcini: combatereazvonurilor; inmanarea materialului electoral (brosuri. manifeste) i prelucrarea acestuia: vanzareainsignelor, cartilor postale pentru fondul electoral"; mobilizarea pentru adunari i agitatia la adunari:sablonarea si afisajul. Insa cei mai multi (de pilda cei din judetul Suceava) isi limitau munca la a intrain casa omului. a-I intreba despre certificatul de alegator i a-i spune sa voteze lista nr.l. a F.D.P.-ului(lbidem).

22 Ibidem.

8

www.dacoromanica.ro


vizitat 172 comune din judetul Ilfov23. in judetul Alba activau 838 echipe in mediulrural i 1 467 individuali.in mediul urban, in judetul Hunedoara 425 echipe cu4 351 indrumdtori etc.'. In judettil Severin activau 7 045 indrumdtori din toatepartidele care compuneau F.D.P.-ul i organizatiile de mase.

In campania electorald, in afard de activ4tii centrali, de ba7A, trimi§i dinBucure§ti, al cdPor numar se ridica la 2 000 oameni, au activat 358 .000indrumdtori. Dupd alegeri indrumdtorii au primit instructiuni. sã rdmand incontinuare in munca pe teren pentru a prelua cu masele victoria F.D.P.-ului,prezentatA in sursele oficiale ca o victorie impotriva reactiunii", impotriva aceloracare s-au manifestat ca dumani ai regimului i sa intensifice campania deinsAmfintari i productia in intreprinderi26.

In regimul comunist, in care nu existA motivatie individuald, nu existdmotivatie politicd §i economick devine necesard existenta indrumAtorilor", caretrebuiau sd mobilizeze oamenii in toate activitAtile pe care le desaprau.

Constantin Parvulescu, candidatul F.D.P. in judetul DAmbovita, in raportulsdu din 31 martie privind alegerile, analizfind activitatea indrumdtorilor, aprecia cd:Munca de lamurire s-a facut de data aceasta mult mai bine decdt in alegeriletrecute avfind indrumAtori localnici in fiecare sat i comund. IndrumAtorii au fostselectionati i cei care n-au corespuns au fost inlocuiti, cei ramai au fost ajutatipermanent cu material concret i metode de niuncd care sd poatA sã rdspunddconcret la toate problemele pe care le ridicau tdranii... se Tidied elemente localecapabile i devotate regimului. Elementele care s-au evidentiat in mod deosebit vorfi apreciate §i ridicate in diferite posturi de rdspundere incepfind de la judeteand injos. Vor face tabele cu cei evidentiati ca dintre ei sA fie recomandati in consiliilepopulare comunale, de pld§i i judetene"".

Campania electorald a dat posibilitatea partidului sd-§i verifice cadrele inactiune i membrii intrati in partid i totodatA sä formeze cadre. Imediat dupdalegeri s-au cerut organizatiilor judetene de partid, prin sectia cadre, tovard§i"pentru

In mediul rural indrumdtorii s-au izbit de rdceala §i chiar de ostilitateatdranilor, care cu mare greutate puteau fi adunati la primdrii sau coli i undefemeile lipseau in majoritatea cazurilor sau participau intr-un numdr foarte redus.In unele sate indrumAtorii au fost impiedicati sa vorbeascd populatiei, iar in alteleau fost chiar bdtuti. in comuna Valadia, judetul Sdlaj, Grigore i GheorgheNegreanu au impiedicat o echipd de indrumAtori sã vorbeascd populatiei28. in

Scfinteia", nr. 1 070, 13 martie 1948.24 A.N.I.C.. fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 126.25 Ibidem. Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 404.26 Ibidem." Ibidem.26 Ibidem. fond M.A.I. Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 157.

scoli.

5-5

www.dacoromanica.ro

266 Nicoleta Ionescu-Gurft 10

judetul Baca', comuna SAcuieni, Vasile Cfindea, Gh. Chiticeanu, LascAr §iConstantin Crasnaru au bAtut pe indrumAtorul politic Ion Teia spunand ca: Cine l-atrimis pe el in comund sa invete populatia sA voteze Soarele?"' Cu ocazia uneiadunari F.D.P. tinuta in ziva de 17 martie 1948 in comuna Beliu, judetul Bihor,locuitorii Deleanu Florea i Coidi Ioan au interupt pe vorbitori afirmand caacqtia spun minciuni"30. In comuna Tarlqti, judetul Prahova, un grup depropagand4ti F.D.P. au fost insultati §i loviti de locuitorii din acea comune. inmomentul afi§Arii proiectului de Constitutie §i Manifestului-Program al F.D.P.,indivizii Cotet Ioan, Covaci Ion §i Gherlei Silvia din comuna Izviu, judetul Tim4, nuau lasat echipele sA le afi§eze pe gardurile lor, aducand injurii la adresa P.M.R.-ului32.

Propaganda F.D.P.-ului s-a facut i prin afi§aj (in fiecare ora i in fiecare sats-au format echipe de afi§aj, au fost tiparite afi§e cu fotografia candidatilor care aufost lipite in fiecare comunA), iar presa locald trebuia sa popularizeze candidatiiiocali §i realizArile guvernului i perspectivele.

In omele i comunele care aveau curent electric au fost instalate megafoanela care se strigau lozinci, se prelucra Man ifestul-Program al F.D.P. §i proiectul deConstitutie §i se popularizau candidatii F.D.P. In comuna Fieni, judetul DAmbovita,de pilda, erau trei megafoane; in timpul muzicii se strigau lozinci §i se popularizaucandidatii judetului".

Candidatii F.D.P. pentru M.A.N. s-au adresat alegatorilor §i pe calearadioului. Teoharie Georgescu, care a candidat pentru M.A.N. pe lista judetuluiTimi§-Torontal, a vorbit alegatorilor pe 25 martie, ora 20,45. La alegeri a participat§i Nicolae Ceau§escu, candidatul pentru M.A.N. pe lista F.D.P. In judetul Olt. Cutoatd propaganda desawata de elementele F.D.P., nu s-a putut crea entuziasmuldorit in favoarea zilei de 28 martie, aceasta datorfindu-se ingrijorarii populatieiasupra eventualelor transformari sociale ce ar surveni imediat dupd votareaConstitutiei.

In ziva de 4 martie s-au depus listele electorale. Articolul 28 din Legeaelectoralä stipula ca declaratiile de candidaturà puteau fi depuse de cel putin 100 dealegatori circumscriptie electorald. La depunerea listelor F.D.P. au fostsc4 din fabrici i institutii muncitori, functionari ai orgelor care trebuiau sAmanifesteze pentru R.P.R., F.D.P. §i P.M.R. In piata din Oravita, judetul Cara§, aufost adunati circa 2 000 de oameni care, manifestand in ordine (coloane), i avândlozinci §i drapele, cu cloud fanfare, s-au indreptat spre Tribunalul Cara.5, la BiroulElectoral, unde au prezentat i sustinut lista de candidaturi a F.D.P.-ului. Dupadepunerea listei, coloanele de manifestanti au parcurs intregul ora. In parcul din

29 Ibidem,I. 159.30 Ibidem, f. 43.

Ibidem, f. 140.32 Ibidem. f. 131.33 Ibidem. Arhiva C.C. al P.C.R.. fond 51 (F.D.P.). rola 1 404.

dintr-o

www.dacoromanica.ro


mijlocul orasului s-au tinut discursuri §i s-au scandat ovatiuni pentru R.P.R. siF.D.P.34 In pietele centrale ale orasului s-a jucat hora. Dupd acest tipic au fostdepuse cele 59 de liste ale F.D.P.-ului.

Un alt element nou al acestei campanii electorale a fost si fondul electoral alF.D.P. Pentru fondul electoral se strangeau bani (lista de subscriptii), se vindeaucarti postale si insigne. Fiecdrui consiliu judetean F.D.P. i s-a fixat un plafon de lei,suma trebuia realizatd prin mijloace locale. Oamenii au fost obligati sa contribuiela sustinerea fondului electoral, desi in instructiunile asupra muncii financiaretransmise consiliilor judetene F.D.P. de cite comisia administrativ-financiard aConsiliului National al F.D.P. se arata cd insignele se vor plAti benevol, iarilustratele se vor vinde la pretul fix de 10 lei. Iri practicd s-a aplicat metodapresiunii. In judetill Severin insignele s-au impartit la cooperativd, la 3 I gazobligatoriu se plAtea o insigne6. Locuitorilor saraci din judetul Arges, care nuaveau bani sd cumpere o insignd, le-a fost data pe oud36. In judetul Maramurescartile postale au fost difuzate prin cooperative, clientii nu primeau marfd pand nucumpArau o carte postale'. In judetul Some§ s-au folosit autoritatile administrativepentru a strange fondul electoral. Astfel s-au facut subscriptii si prin intermediulnotarilor, primarilor si jandarmilor38. Pentru fiecare plasd, dupd importantafiecdreia, s-a stabilit un nun& de insigne, ilustrate, liste de subscriptii. Acestemateriale trebuiau sd pdtrundd in toate categoriile sociale: muncitori, functionari,liber profesionisti, ofiteri, elevi, etc. Organizarea campaniei Fondului electoral"era astfel motivatd de Consiliul National al F.D.P. in circulara transmisd consiliilorjudetene F.D.P.: Pentru a crea o bazd tehnicd soli& desfasurdrii campanieielectorale... Contributia materiald a muncitorilor, taranilor, intelectualitatiiprogresiste si a pdturilor mijlocii la sustinerea campaniei electorale, trebuie sdinsemneze adeziunea lor la F.D.P. De aceea, se interzice cu cea mai mare stricteteorice fel de presiune in munca de colectare a fondurilor..." Consiliul National alF.D.P. recomanda urmAtoarele forme de sustinere a campaniei electorale:muncitorii sd daruiascd ore de muncd voluntard in intreprinderile respective, eleviide liceu sd organizeze festivaluri artistice, studentii baluri, tdranii sd cumpereilustrate (cArti postale), pentru pdturile mijlocii s-au fixat baluri si tombole, iarpentru sportivi organizarea de competitii sportive. «Muncitorii si functionarii searAta intr-un articol din Romania liberA" au hoar& sd sprijine prin muncd sicolectd campania electorald a F.D.P.-ului». Este indoielnic cd donatiile" au fostspontane. Avem toate motivele (practica de mai tarziu) sd credem cd ele au fostimpuse din afard. Astfel muncitorii si functionarii de la intreprinderile

34 Ibidem. fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 41/1948. f. 23." Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.). rola 1 404.36 Ibidem, rola 1 403.37 Ibidem, rola 1 404.3k Ibidem.

www.dacoromanica.ro


Distributia", fabrica de sapun Stella", Tiparul Romanesc", Socec-Lafayette",fabrica de bere Luther", etc. au subscris diferite sume la fondul electoral (sumelecolectate se depuneau la C.E.C., contul 1015)39.

Tot pentru fondul campaniei electorale a F.D.P.-ului au avut loc manifestatiiartistice4° la Ateneul Roman, Teatrul National etc. Pe 18 martie a avut loc unconcert simfonic extraordinar dat de membrii orchestrei simfonice ritmice aSindicatului Arti§tilor Instrument 4ti. La Teatrul National, sala Modern, pe 21 martie,s-a prezentat comedia Serafim" de Ion Taranu. Exemplele pot continua.

Organizatiile de masa' C.G.M., U.T.M., U.F.D.R. au aderat la F.D.P. i auhotarat sa-1 sustina in alegeri. Pe 7 martie C.C. al C.G.M. a tinut o §edinta, fixandsarcinile mi§carii sindicale pentru reqita campaniei electorale: Sarcinile imediatecare stau in fata C.G.M.-ului sunt: participarea efectiva a salariatilor, a tuturormembrilor din sindicate in campania electorala pentru obtinerea victoriei F.D.P., dea face cunoscut Manifestul Program al F.D.P., de a prelucra proiectul deConstitutie elaborat de F.D.P."41. Adica pregatirea actiunii de lamurire" a maselorin preajma apropiatelor alegeri.

In regimul popular sindicatele reprezinta principala curea de transmisie intrepartid i masele muncitore§ti". Organizatiile de masa au contribuit prin echipe delamurire, echipe de reparat unelte, prin formare de echipe culturale, scriere delozinci, afi§aj etc. Intelectualii §i fimctionarii satelor au fost convocati la prefectura,unde Ii s-a cerut sa dea sprijin guvernului in campania electorald. Deoarece aveau oanumia influenta §i autoritate in lumea satelor, invdtatorii §i preotii au fost mobilizatiin explicarea i popularizarea proiectului de Constitutie. Pregatirea invatatorilor s-afacut prin §edinte administrative tinute la re§edinta

Cu ocazia alegerilor, Patriarhul Locotenent al R.P.R., Justinian Marina, atrimis o Pastoraki clerului §i credincio§ilor, in care arata ca: ... la 30 decembrie1947 poporul roman a dobandit libertatea sa-§i recladeasca noua forma de statRepublica Populara Romana, calea unor nea§teptate i marete Frontulfortelor populare ale tarii se infatiFaza inaintea poporului pentru a capata puterinoi §i pentru a a§eza la carma Statului piatra de temelie a vietii ob§tqtiConstitutia... Poporul, prin F.D.P., 1§i aFaza azi noi temelii de viata. Fitiincredintati ca prin intarirea aFzarii democratice a tarii deschideti drumuri noicdtre bunastare"42. Pastorala a fost prelucrata cu toti preotii, ace§tia avand sarcinasa propovaduiasca in biserica ideile" ei, duminica dupi slujba.

Astfel, la MO, pe 17 martie, in Palatul Metropolitan, sub pre§edintia I.P.S.Justinian Marina a avut loc o conferinta administrativa a tuturor organelor, unde s-auaratat indatoririle preotilor de a ldmuri poporul i de a participa la alegerile din

Scanteia , nr. 1 066, 8 martie 1948.4° _Romania nr. 1 102, 22 martie 1948.41 Ibidem, nr. 1 087, 5 martie 1948.42 Scanteia", nr. 1 072, 15 martie 1948.

infaptuiri...

1iberr,

'flasher.

o

www.dacoromanica.ro


28 martie43. In 21 martie, la Patriarhie a avut loc o consfatuire a tuturorconsilierilor, revizorilor §i protopopilor din Mitropolia Ungro-Vlahiei, prezidata deacela§i Justinian Marina §i in prezenta ministrului Cultelor, Stanciu Stoian. Lasrarsitul consfatuirii s-a votat §i semnat o motiune de axe cei prezenti in care sedeclara printre altele: Adunarea constata Ca guvernul, in rodnica-i activitate de3 ani, a inscris man i insemnate realizari pe plan politic, economic, cultural,social. In lumina acestor adevaruri §i realitati, preotimea ortodoxa romana ii iaurmatoarele angajamente: va lamuri credincio§ilor importanta §i rostul MariiAdunari Nationale...; va combate zvonurile misticismului tendentios §i va vegheaca sub motivele religioase sa nu se strecoare propaganda antidemocraticapagubitoare §i Statului §i Bisericii; va lupta cu hotarare impotriva atitudinilor saumanifestarilor ostile regimului democratic-popular care vor porni din cercurilereactionare; va sprijini din toate puterile, toate dispozitiile date de forurile deconducere in legatura cu pregatirea §i desfa§urarea alegerilor, care trebuie sa fie oadevarata sarbatoare de biruinta pentru intregul popor §i pentru bisericapopom1ui"44.

Astfel, pe linia celor dezbatute la Conferinta, Clerul Eparhiei RamniculuiNoul Severin este hotarfit, !Ana la unul, sa lupte impreuna cu poporul, pentru ca inlumina zilei de 28 martie, prin munca rad preget, sa inalte pentru vepicie mandruledificiu al Republicii Populare Romane"45 scria episcopul Ramnicului NoulSeverin. intr-o adresa, ministrului Afacerilor Interne. in acest scop, P.C. PreotiConsilieri referenti Al. Zamfirescu i V. Balanescu ai acestei episcopii au intocmit§i tiparit in cuprinsul Eparhiei un Cuviint de lämurire calre clerul i credincio§iidin cuprinsul Eparhiei Râmnicului Noul Severin cu prilejul alegerilor pentruMarea Adunare Nationald de la 28 martie. Clerul din aceasta eparhie a fost Famuritasupra alegerilor in 8 adunari-mitinguri, dupa numarul Protoieriilor din Eparhie. Laadunäri s-au prelucrat tezele privitoare la lamurirea proiectului de ConstitutieManifestul-Program al F.D.P., iar la srar§itul lor au fost subscrise de cei prezentisume pentru fondul electoral al F.D.P.'.

0 mare parte dintre invatatori §i preoti au dus o propaganda potrivnicaregimului democrat-popular, ei indrumau cetatenii sa nu voteze sau anulezevotul; o aka parte nu a dat nici un concurs F.D.P.-ului, mentinfindu-se in rezerva(cazul celor din jud. Boto§ani)47.

Rapoartele delegatilor Consiliului National al F.D.P., buletinele informativezilnice ale comandamentelor unice regionale semnalau autoritatilor cazuri deactivitate reactionara a preotilor, atat ortodoc0, cat §i a greco-catolicilor i romano-

43 A.N.I.C., fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 39..14 ..Romdnia IiberA, nr. 1 105. 27 martie 1948.45 A.N.I.C., fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 36/1948, f. 46.46 Ibidem.47 Ibidem, fond I.G.J., dosar 32/1948. f. 195.

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

270 Nicoleta Ionescu-Gurd 14

catolicilor in campania electorald, cat si faptul cã, corpul didactic e plin dereactionari", adica de opozanti ai regimului popular. Astfel, in comuna Ohaba, jud.God, in ziva de 14 martie, doi delegati ai F.D.P.-ului care duceau campanie delämuriri, au fost stanjeniti de preotii Ion Dulcu i Gheorghe Popescu, care auprodus agitatie printre locuitorii ce se gaseau adunati, indemandu-i la vociferdri siintreruperi pe tema colhozului si a statutului bisericii in noul regim48. Preotilorortodocsi din Brasov le era teama ca dupd alegeri vor fi inlaturati acei care nu s-auincadrat in vreo organizatie democratica". Ei spuneau Ca lipsa lor de orientare sedatoreste faptului ea nu li s-au trimis instructiuni de atm fostul patriarh, dar ca, inurma pastoralei data de Justinian, ei stiu ce au de facut49. Preotii greco-catolici dinOradea refuzau sa-si ridice cartile de alegator. Episcopia le-a trimis cuvant deordine sa si le ridice, dar in alegeri sa voteze cu opozitia sau sa-si anuleze votu150.

Preotul catolic Simonie Maximilian din comuna Freidorf, judetul Timis, a fostsurprins rupand afisele electorale ale F.D.P.-ului in ziva de 24 martie, iar preotulreformat Feher Bartolomeu din comuna Oari, judetul Satu Mare, desrasurapropaganda de la om la om, pentru ca populatia sa nu voteze lista guvernului51. Lacatolicii din judetul Fagaras, care raspandeau instructia primitA de la papa, s-aobservat o tendinta de unificare cu ortodoxia impotriva regimului democrat-popular52. Bisericile greco i romano-catolice si sectele (in special Martorii luiIehova") erau privite de noile autoritati politice ca cele mai importante forme legale

organizate ale reactiunii", intrucat aveau varful ierarhiei in afara hotarelor tarii.Gheorghiu-Dej, in Raportul politic la Congresul I al P.M.R., constata Ca

... cercurile clerului catolic nu au o atitudine potrivita cu regimul democratic alRomaniei, cu interesele tarii si ale poporului. In intreaga lume clerul catolic ascultade ordinele Vaticanului, a carui furibunda activitate reactionara si proimperialistaeste binecunoscuta. Nu este admisibil ca cercurile clerului catolic sã abuzeze deposibilitatile pe care le au de a-i influenta pe credinciosi, pentru ca urmanddirectivele Vaticanului sã utilizeze biserica drept mijloc de propaganda indreptataimpotriva oranduirii democratice... Noi credem cä aceasta atitudine a clericilorcatolici, potrivnica intereselor intregului popor, inclusiv ale credinciosilor catolici,nu poate lasa indiferent nici clerul bisericii ortodoxe si nici pe credinciosiiapartinand bisericii catolice"53.

Pentru castigarea votului taranimii, care reprezenta aproximativ 80% dinpopulatia tarii, P.M.R. i guvernul au luat cateva masuri de ordin economic sifiscal. Unele au fost in legatura cu circulatia libera pe piata a unor bunuri taranesti

48 Ibidem, fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 60.'49 Ibidem, f. 102.93Ibidem, f. 79.

Ibidem, f. 197.52 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 405.

..Románia libera", nr. 1 073. 23 februarie 1948."

si

5'

www.dacoromanica.ro


(vezi deciziile Ministerului Industriei §i Comertului cu nr. 6548, 6549, 6550, 6551,6552/1948); astfel erau libere la vanzare §i transport urmatoarele animale §iproduse agricole: mieii, ovinele, bovinele §i porcinele, porumbul i malaiul, graul,secara, orzoaica §i ovazul, orezul brut §i decorticat, cartofii54. Deciziile M.I.C. nuau avut efect deoarece taranii nu prea mai aveau ce vinde, de§i vanzarea libera a fostprezentata de Gheorghiu-Dej, la w.dinta C.C. al P.M.R., in legatura cu problemelepractice ale muncii partidului la tara, ca datorandu-se sporului de produse agricole:Belpgul de produse vegetale §i animale, pe de o parte, ca §i perspectiva unei recoltebune, pe de alta parte, au avut ca urmare o sporire a cantitatii produselor agricolevandute la ora.5e §i o scadere simtitoare §i continua a preturilor. Iata imprejurarilecare au fkut posibil sa trecem la luarea acestor masuri"55.

Au fost date credite pentru invent& agricol. imprumuturile au fost acordatenumai celor care posedau cel putin 3 ha de pamant §i o vita de munca, fapt ce aprodus nemultumire in lumea satului, deoarece aceste conditii le intruneau foarteputini tarani. Starea de spirit a satenilor fata de aceste credite era urmatoarea: multidin taranii care obtineau credite intrebuintau cel mult 50% din sumele primitepentru cumparari de vite i unelte, restul banilor ii cheltuiau prin carciumi, submotiv cã in toamna se vor infiinta colhozurile, a.,5a Inc& obligatia de restituire se vastinge56. Precut samantei necesara agricultorilor in campania de primavara va fiacela§i cu pretul cu care s-au colectat cerealele", se arata intr-o decizie aMinisterului Industriei §i Comertului57. Se admitea angajarea de muncitori agricolizilieri cu plata in natura sau bani, pentru proprietarii agricoli cu intinderi de pamantce dep4eau posibilitatile lor de munca §i ale familiilor 10r58. Taranilor fara pamantsau cu pamant putin, guvernul a hoar& ca in 1948 sa le dea pamant din rezervelestatului, neincadrate in REAZIM, statul luand din recolta o cincime ca plate.

Ministerul de Finante a dispus plata impozitelor directe in rate, datorate peexercitiul 1947/1948 i mai vechi, neplatite 'Ana la 31 martie 1948. Astfel,impozitul agricol urma sa fie incasat in 4 rate lunare egale, de la tarani avand panala 5 ha pamant §i in 2 rate lunare de la cei care aveau pana la 10 hectare pamant60.

insa neplata unei rate aträgea anularea acestei inlesniri". Contribuabilii care nuplateau o rata trebuiau sa achite imediat intreaga suma, plus majorarile legale61.insa deciziile Ministerului Industriei §i Comertului i in general masurile luate infavoarea taranimii au fost considerate de populatia rurala ca fiind temporare. de

54 A.N.I.C., fond I.G.J., dosar 83/1947, f. 10." Scanteia", nr. 1 074, 18 martie 1948.

A.N.I.C., fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 72 §i 356." Seanteia", nr. 1 073, 17 martie 1948.

Ibidem, nr. 1 074, 18 martie 1948.Ibidem, nr. 1 065. 7 martie 1948.Ibidem, nr. 1 092, 7 aprilie 1948.A.N.I.C., fond dosar 32/1948, f. 195.

(4)

61

nn

1.6.1.,

www.dacoromanica.ro


circumstanta pentru castigarea voturilor. Ele nu au putut insela pe tarani. in lumeasatului se comenta cä aceste masuri nu se vor mai respecta dupa alegeri si cã se vorinfiinta colhozuri. Ca o dovada ca taranii nu aveau incredere in valabilitatea celor5 decizii ale Ministerului Industriei si Comertului, la toate morile de la sateasteptau zeci de care ca sa le vina randul la macinat cu cantitati mai mari decereale, taranii dorind sa-si faca rezerva de &Ind pe tot anu162.

In timpul campaniei electorale, taranii au pus intrebari indrumatorilor politiciai F.D.P.-ului care au impanzit satele, ele atingand atat latura politica, cat si pe ceaeconomica. Satenii din judetul Fagaras cereau lamuriri indrumatorilor privindgarantarea bisericii si art. 107 din proiectul de Constitutie, care prevedeamodificarea Constitutiei la propunerea guvernului sau M.A.N. Taranii considerauca s-a prevazut dreptul de a modifica Constitutia pentru a se infiinta dupa alegericolhozuri. Locuitorii satelor intrebau de ce se mai tin alegeri daca nu existaopozitie organizata63. Printre taranii din judetul Severin s-a observat ingrijorarepentru proprietatile lor datorita art. 14 din proiectul de Constitutie, in care se arataca pentru ridicarea agriculturii, statul poate crea intreprinderi agricole proprietateastatului pe de o parte, iar pe de alta, pamantul nu apartine decat celor ce il muncesc,deci proprietatea se reducea la capacitatea de munca a fiecaruia. In acest judetactiunea de lamurire si contrapropaganda s-a fkut si prin formatiunile de jandarmi,teza find sprijinita pe urmkoarele puncte: a) proprietatea este garantata si protejatain raport de posibilitatile de munca tardneasca; b) faramitarea proprietatii agricoleduce la productivitate agricola redusa, iar formarea cooperativelor satesti si aintreprinderilor agricole puse sub controlul statului raspunde la o cultura rationalastiintifica, o productie maritä in interesul general al poporului si in interesulrestrans al mosierului sau chiaburului pe de o parte, iar pe de alta, muncatardneasca nu va mai fi exploatata, inlaturandu-se in domeniul agricol exploatareaomului de catre om64.

Teama infiintarii colhozurilor pusese stapanire pe taranul roman in 1948. inmulte sate ,..din Romania a fost ridicata indrumatorilor problema infiintariicolhozului. In ziva de 3 martie in comuna Bengesti-Gorj a avut loc o adunarepentru deschiderea campaniei electorale in cadrul careia un anume domn Hatulescudin Targu Jiu a vorbit populatiei despre proprietatea agricola obsteasca. In timpulcuvantarii unii dintre cei prezenti s-au ridicat si au strigat ca nu le trebuiecolhoz"65. Taranii, de la cei sdraci, improprietariti de guvernul Groza, pfina la ceibogati, respingeau sistemul social impus de U.R.S.S., deoarece ii deposeda depamanturile lor, transformandu-i din proprietari agricoli in proletari agricoli. Ei nus-au lasat lamuriti" de indrumatorii politici in legatura cu binele care-i asteapta in

62 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 404.63 Ibidem, fond I.G.J., dosar 32/1948, f. 402.64 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 404.65 Ibidem. fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat, dosar 23/1948. f. 59.

www.dacoromanica.ro


regimul democrat-popular. Tardnimea romana era anticomunista. In Romania nu aexistat o predispozitie a populatiei pentru ideologia comunista.

Delegatul Consiliului National al F.D.P.-ului in judetul Fagara§ raporta a laprimaria din Breaza, stand de vorba cu satenii, ei intr-un ton dugnanos au declaratca nu importa daca ei se prezinta la vot sau nu, ch. aceasta Constitutie este copiatade pe alte constitutii §i e impusa de puteri mai mari, aluzie net:a la U.R.S.S. §i caF.D.P. nu exista de fapt, comuni§tii fac totul §i ei impun. Nu am reu§it sa-ilamurim, de§i am stat de vorba cu ei mult timp..."66.

Cu toata propaganda desfa§urata de F.D.P., populatia rurala nu manifesta niciun interes fata de alegerile ce se apropiau. Rapoartele Inspectoratelor de Jandarmiinformau cä o mare parte din tarani nu angajau discutii ca sa-§i exteriorizezeparerea, aplaudau propunerile candidatilor F.D.P., fara sa-§i divulge intentia sauadeziunea reala, mentinandu-se intr-o rezerva. Ei priveau viitorul cu neincredere.

Nici in randul muncitorilor starea de spirit nu era favorabila F.D.P.-ului. Lamuncitorii din fabrici se manifesta o delasare in munca datorata faptului Ca, odatacu stabilizarea monetara §i desfiintarea economatelor, situatia lor materiala era cumult mai slaba in noul regim intitulat democrat-popular".

P.N.L. (P. Bejan) §i P.T.D. (Dr. N.Gh. Lupu) au participat la alegeri cu listeseparate, fard opozitie declarate. Aceste alegeri sunt ultimele in care a fosttolerata participarea opozitiei, care, oricum, avea o capacitate minima de reactie.De aceasta data nu mai contau programele electorale, caci totul era organizat ingraba, pentru a fi adoptata cat mai repede noua Constitutie, participarea opozitieifiind simbolica. Chiar termenul partid de opozitie" este exagerat, fiindca, de§i lanivel local au mai aparut defectiuni", cel putin conducerile P.N.L. §i P.T.D. aveaugrija sa nu deranjeze Puterea. Aceasta realitate era sesizata de populatie, care numai putea fi pacalita de noul simulacru electoral". Astfel in judetul Neamt uniicetateni din ora§, mai ales liberii profesioni§ti, precum §i locuitori ai satelor i§iexprimau in fata indrumatorilor mirarea cu privire la campania electoral& pe care odesfawrau, intrucat nu intelegeau de ce trebuie facuta atata galagie cand era vorbanumai de o singura lista care trebuie aleasa"69. Romanii au perceput in mod reallista nr. 1 (a F.D.P.-ului) ca fiind a comuni§tilor. P.N.L. (Bejan) a depus liste decandidati in Bucure§ti §i in 21 de judete: Arad, Arge§, Boto§ani, Constanta,Dambovita, Do lj, Ilfov, Muscel, Olt, Prahova, Roman, Salaj, Severin, Tecuci,Teleorman, Timi§-Torontal, Tulcea, Tutova, Vaslui, Valcea, Vrancea. Pe 7 martie1948 P.N.L.-Bejan a lansat un manifest electoral in Drapelul", oficiosul partidului.

P.T.D. (dr. N. Gh. Lupu) a depus liste in 5 judete: Boto§ani. Bra§ov.Constanta, Falciu, Ilfov §i in municipiul Bucure§ti.

66 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.). rola 1 405." Titu Georgescu, Romania 'Mire Yalta ,Fi Malta, Bucure§ti, 1993. p. 95.

Gheorghe Onioru, Aliante confruntari [rare partidele politice din Rom6nia (1944-1947),Bucure§ti. 1996. p. 280.

" A.N.I.C., Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 404.

f'8

www.dacoromanica.ro


F.D.P. a depus 59 de liste, iar independentii au depus 61 de liste (in judetulGod au fost depuse 3 liste)70. Listele independente de candidati au fost depuseprobabil la ordinul P.M.R.-ului, pentru a se crea falsa imagine a unor alegeriadevdrate, insa din pdcate cu concurenti neadevdrati. Un document descoperit inarhiva C.C. al P.C.R. aratd numele primului candidat pe lista independentA (situatiape intreaga lard). Toti sunt membrii P.M.R., cu douA exceptii: in judetul Bihor,Parvulescu loan, 46 ani, este functionar §i membru P.N.P. §i in judetul Suceava,Popovici Constantin, 33 ani, agricultor, red partid. Majoritatea sunt muncitori §itArani saraci. De pildA, in judetul Militaru loan, 34 ani, fierar C.F.R.,membru P.C.R. din 1945; judetul Arge§: Dumitrescu Petre, 44 de ani, plugar sarac,membru P.M.R.; judetul Boto§ani: Leteriu Petru, 35 ani, agricultor sarac, membruin biroul judetean P.M.R.; Postolache Dumitru, om de servici, membruP.M.R., elev la §coala de cadre C.C. al P.M.R.; judetul Ilfov: Ifrim Sandu 35 ani,doctor, membru P.M.R.; judetul Putna: Costicd Petraru, 39 ani, §ofer, membruP.M.R.; judetul Vla§ca: Ionescu Elena, 29 ani, coafezA, sotul activist P.M.R. etc.71.Alegerile din 1948 au fost primele §i ultimele din perioada comunistA, cdndromdnii au putut alege o listA din mai multe liste de candidati.

In ziva de 22 martie 1948, la Clubul Central din Ca lea Victoriei (sediulP.N.L.-Bejan) a avut loc o adunare electorald a partidului la care au participat cca120 persoane, printre care numero§i candidati liberali in frunte cu P. Bejan. Laaceastd adunare, P. Bejan., ludnd cuvântul, a motivat participarea partidului sdu inalegerile din martie 1948 §i a ardtat situatia listelor de candidati depuse de partid injudete: P.N.L. nu intrd in lupta electorald ca adversar, ci ca sprijinitor al regimuluidemocratic. Nimeni nu va putea contesta indreptAtirea P.N.L. de a vorbi in numelepaturilor mici §i mijlocii. Dacd nu este adversar al regimului, P.N.L. i§i areprogramul §i ideologia sa §i existd intre ele §i celelalte grupdri politice deosebiri deconceptii, deosebiri de metode. P.N.L. nu propovdduie§te lupta de clask ci armoniasociald... In aceste vremuri grele, unii au socotit cd rolul nostru este incheiat, §i aurecomandat sã stain in rezervd. Am crezut totu§i, cã e de datoria noastrd sãparticipam la lupta electorald, sd depunem candidaturi. partid politic este ca §i oarmatd. Iar o armatd trebuie sa-§i dea tributul tocmai in vremurile grele. Ati vdzut

" Ibidem, fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat. dosar 40/1948, f. 5-7.71 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 403.

Strategia conceputa de P. Bejan dupa preluarea conducerii partidului. vizibila si la nivelulnoului program adoptat, urmarea asigurarea supraviettiirii, a conservarii structurilor in aseptarea uneiconjuncturi internationale favorabile: de aceea nu trebuie sa ridice semne de intrebare circulara luiP. Bejan din 4 ianuarie 1948 prin care aproba noua forma de organizare a statului republicapopulara. P. Bejan a fost urmat, in general, de fostii aderenti ai lui Tatarascu. mai ales de cei cu un rolin conducerea centrala sau localä.. insa reactiile adverse nu au lipsit. lonel Constantinescu.presedintele organizatiei judetene Braila, dorea sA procedeze la autodizolvarea organizatiei ..socotindactiunea lui P. Bejan ca neserioasa" (Gheorghe Onisoru, Kurt Treptow, Alegerile din 28 martie 1948,comunicare prezentata la simpozionul de la Sighetul Marmatiei, editia a VI-a).

Braila:

Iasi:

www.dacoromanica.ro


cd am depus candidaturi in 22 de judete. Noi insa am dat instructiuni tuturororganizatiilor noastre sA depunA liste. In 14 judete, organizatiile noastre nu au reusitsa depund liste. Au fost si cazuri de släbiciuni de ultim moment, din partea celorcare au renuntat. in alte cazuri, au fost motive fie de ordin juridic fie de ordinautoritar, determinand organizatiile noastre sa renunte... In judetele secuie§ti, amrenuntat sa mai candidAm. Mai trebuie sal mai discutim cazul a 20 de organizatiuni.In 10 cazuri s-a evidentiat lipsa de organizare, la care s-a adaugat §i timpul scurt ce1-am avut pentru a ne putea pregati. in celelalte 10 organizatii vina a fost intreagd aconducatorilor organizatiilor care desi au primit dispozitii precise din parteacentrului, nu au depus liste. In ziva alegerilor, oamenii nostri vor avea datoria O.supravegheze urnele, ca sä nu se poatA introduce in ele altceva, cleat ceea ce auintrodus alegatorii: voturile bor. Nu veti provoca, nu yeti da prilej la incidente, darcer sa vA mentineti ferm pe pozitie, fie chiar §i cu sacrificirn.

Ministerul Justitiei a respins pe 19 martie contestatiile Acute de P.N.L.(Bejan) in legatura cu faptul cA nu a putut depune liste de candidati in mai multejudete73. in judetul Fagara.5, P.N.L. (Bejan) §i P.T.D. (dr. N. Gh. Lupu) au fostimpiedicate pe cale administrativA sA depund liste, noile autoritAti politice aduchnd.,dovezi" cd au strans bani de la sa.5ii hitleri§ti pentru a depune liste74.

De remarcat este faptul a unii dintre candidatii P.N.L. (Bejan) si-au retrascandidatura datorita temerii de eventuale consecinte dupd alegeri. Este cazul lui5tefan Florut, in judetul Arad75. In regiunea Timisoara doi dintre candidatii de pelista P.N.L. (Bejan) au cerut §tergerea lor de pe lista76. De asemenea, cei 60 depropunatori ai listei P.N.L. (Bejan) din orasul Macin, judetul Tulcea, si-au contestatpropriile lor semnAturi la judecatoria localA sub motiv cA ar fi fost indui in eroarede cAtre candidatul Comp Constantin".

Dupa rapoartele Comandamentelor unice regionale, opozitia se manifestaprea putin prin intruniri §i afisaj. Tactica sa de lupta se mentine la contactindividual din partea §efilor de partide sau a trimisilor lor cu §efii organizatiilorjudetene sau comunale, la propaganda de la om la om, la crearea de diversiuni incadrul intrunirilor F.D.P., la specularea unor nemultumiri locale ale cetAtenilor si lainveninarea poporului prin lansarea de zvonuri"78. Opozitia a folosit in propagandasa doar intr-o mica mAsurd af4e, manifeste, sablonari, propaganda electorala fiinddusd mai mult din gurA in gurd". Trei ar putea fi motivele principale: lipsa defonduri, teama de consecinte sau a fost impiedicata sa-si facd propaganda.

72 A.N.LC., Arhiva C.C. al P.C.R., fond Cancelarie, dosar 80/1948, f. 1-3.73 Ibidem. fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat, dosar 23/1948. f. 75.74 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 405.75 Ibidem. Fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 168.76 Ibidem, f. 74." Ibidem, f. 127.78 Ibidem.

www.dacoromanica.ro


Propaganda electoral& a opozitiei nu a fost ingraditA in mod fat-4. Era Fasata.lipeascd afiele, sa §abloneze semnele electorale, dar erau repede desfiintate. Injudettil Arad, felul in care au fost impiedicati nu a lasat sa se vadd ca a fost cevaorganizat, ci dimpotrivd, s-a vaszut actiunea poporului. in momentul in care segaseau afi§e lipite noaptea de bajeni§ti, cetAteanul foarte calm lua dimineata cutitul

le dddea jos de pe poartA sau de pe peretele casei lor, iar acolo unde cetAteanul 111.1fdcea acest lucru, find chiabur, apdrea o femeie cu tm afi de-al nostru §i-1 lipeapeste al lor cu foarte mult calm. Acolo unde au incercat sa strangd cetateni pentru ale vorbi, indrumdtorii notri apdruti din sat le-au spus sã nu incerce, pentru cAcetAtenii Ii vor lua la bdtaie. Astfel, ei nu au avut curajul sa apard in fata poporului,dar nici motive sd se plangA cd F.D.P.-ul le-a impiedicat propaganda"79.

Opozitia a desfavrat o propaganda electorald mai intensA in special injudetele unde a depus liste. In judetele Arad, Severin, Tecuci, Tim4-Torontalactivitatea opozitiei s-a desfdprat prin rdspandirea de manifeste, intruniri,distrugerea manifestelor F.D.P., actiuni de diversiune in cadrul intrunirilor F.D.P.,instigari contra regimului, comentarii privind pe candidatii de pe lista nr. 1 aF.D.P.-ului80. In judettil Dolj opozitia si-a organizat cadre pe pläi i comunecauta sa inregimenteze pe membrii fostelor partide istorice. Insã tendintamembrilor fostului P.N.T. (Maniu) §i a membrilor P.N.L. (Bratianu) era fie de a seabtine de la vot sau de au anula votul, fie de a vota P.N.L. (Bejan)82.

Inspectoratul de Jandarmi Suceava raporta cA in jurul opozitiei din judetulSuceava s-a grupat intreaga reactiune: fo§ti membri P.N.T. (Maniu), P.N.L.(BrAtianu §i Tätardscu), fo§ti legionari, functionari comprimati, militari deblocatisectanti".

Dna in judetele Botopni i Dorohoi se inregistra o luptA tot mai ascutitddin partea opozitiei"", in regiunea Constanta opozitia nu a desfavrat activitate peteren, de teamd cd membrii sai vor fi arestati85. Intr-o dare de seamd asupradesti§urarii alegerilor din 28 martie, intocmitA de Inspectoratul Regional deSiguranta Constanta, se arata cd propaganda dusd de partidele din opozitie, atat incampania electorald, cat §i in ziva alegerilor a fost facuta de la om la om printremembrii P.N.L. (Bejan) din ora§ul Constanta. In afard de aceasta, inainte dealegeri, au fost afipte pe unele strdzi din orgul Constanta af4e cu candidatiiP.N.L. (P. Bejan) §i semnul electoral, intr-un numdr foarte restrans i care au fostlipite intr-o singurd zi. In timpul campaniei electorale, de la organizatia judeteand

79 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 403.8') Ibidem, fond I.G.J., dosar 32/1948, f. 187-188.81 Ibidem., f. 185.82 Ibidem, fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat, dosar 23/1948. f. 11 si 181.83 Ibidem, fond I.G.J., dosar 3211948, f. 191.84 Ibidem. fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 111.85 Ibidem.

si

si

4i

www.dacoromanica.ro


nu s-au transmis dispozitii organizatiilor de plasa, cleat numai verbal, prin oamenide incredere. Organizatia judeteana a primit dispozitii pentru a fi difuzate printremembri, de a nu produce nici un fel de incidente §i a se abtine de la oriceprovocare. Starea de spirit a acestor membri atat in cursul campaniei electorale, cat§i in ziva alegerilor a fost indiferenta, find convin§i Ca nu vor obtine rezultate infavoarea lor"86.

P.N.L. (Bejan) a distribuit manifeste in judetul Severin cu textul: Votati listanr. 3", §i Cetateni, fiti cu adevarat romani"87. in comuna Hotarele, jud. Ilfov, aufost lansate 23 de rnanifeste88, in orawl Bu§teni manifestele au fost afi§ate lapravalii89. in comuna Gadinti, jud. Roman au fost lipite circa 100 afi§e P.N.L.(Bejan)90. La Timiwara, P.N.L. (Bejan) a lansat 2 feluri de manifeste, primul aratape cei 13 candidati ai sai, iar al doilea indemna populatia sa voteze cu increderelista partidului libera191.

in cadrul adunarilor politice din campania electoral& candidatii P.N.L.(Bejan) au facut afinnatii care in regimul democrat-popular au fost catalogate caantidemocratice", urmand inevitabil arestul. De pilda, in judetul Salaj, la Bor§a,Paul Dumitriu, cap de lista liberal, a tinut o adunare la care a afirmat cã nu vrea sain§ele pe tarani cum vor altii §i cã daca nu vor vota semnul P.N.L. (Bejan), undesunt toti conducatorii de seama, atunci vor fi condu§i de straini §i de oameniincapabili92. Atanasie Gheorghe, candidatul P.N.L. (Bejan) in jud. Roman, afirrnacd daca alegerile vor fi libere, lista lor va iei in intregime93.

Propaganda electorala a P.T.D. (dr. N. Gh. Lupu) a fost ca i inexistenta.in legatura cu participarea armatei la alegerile din 28 martie, Emil Bodnara,

ministrul Apararii Nationale, dadea o serie de lamuriri: Armata R.P.R pe langadreptul de a participa in mod egal cu toti cetatenii la vot, a ca§tigat dreptul laeligibilitate. Acest fapt situeaza toti militarii in randul cetatenilor cu drepturidepline din tara noastra. De aceea Armata R.P.R. trebuie sa se arate ca §i inalegerile din 19 noiembrie 1946, un du§man neinduplecat al reactiunii din interior§i pe deasupra, in noile conditii istorice, un viguros aparator al regimului nostrurepublican popular. Votul armatei trebuie sa dovedeasca tuturor lupta sa pentru adeveni cat mai repede o armata popular& oricand gata sa apere independenta.suveranitatea, pacea democratica §i securitatea tarii noastre". Pe 2 martie 1948 s-aconstituit Comisia Centrald Electorald a Armatei, avand ca prqedinte pe generalul

86 Ibidem, fond M.A.I., Diverse, dosar 19/1948, f. 5.87 Ibidem, fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 127.

Ibidem, fond I.G.J., dosar 32/1948, f. 349.89 Ibidem, f. 26." Ibidem. f. 150.91 Ibidem. f. 151.92 Ibidem. fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948, f. 169.93 Ibidem, f. 39.

,

www.dacoromanica.ro


Paul Alexiu, ca vice-presedinti pe generalii Iacob Teclu si Victor DrAgAnescu,secretar-general pe generalul Dumitru Petrescu i un numar de 9 membri; eafunctiona in garnizoana Bucuresti94.

In cadrul campaniei electorale, pe 24 martie au avut loc in Bucuresti cloudmitinguri ale armatei, unul la $coala de RAzboi, celdlalt pe platoul Cotroceni. LaScoala Superioara de Razboi a luat cuvantul generalul Jacob Teclu, candidat F.D.P.din Capitald: ... In aceste alegeri, armata va fi impreund cu poporul, impreund cuF.D.P., trimitandu-si reprezentantii ei in frunte cu domnul Emil Bodnaras inM.A.N."95 (Emil Bodnaras era candidat al F.D.P.-ului in judetul Campulung).Mitinguri militare s-au tinut si in judetele lalothita, Constanta, BacAus6. Militarii intermen au fost inscrisi din oficiu in lista electoralA a unitatii, iar listele electorale au fostpredate biroului electoral al circumscriptiei in care unitatea militarà Ii avea sediul97.

DatoritA ultimei modificari a legii electorale, masa alegatorilor s-a largit cuun numar de 447 347 alegatori. Pentru un mandat in Marea Adunare Nationala aucandidat 1100 persoane apartinand P.M.R.-ului, Frontului Plugarilor, UniuniiPopulare Maghiare, P.N.L. (Bejan), P.T.D. (dr. N. Gh. Lupu) i independentii".

Votarea s-a Acut pe baza certificatelor care s-au distribuit gratuit tuturoralegatorilor inscrisi in registrele electorale de care primarii (conform art. 71,aliniatul ultim din legea electorald).

Legea electoralA prevedea penalitati in ceea ce priveste actul votArii (art. 60,61 si art. 232, 233 din Codul Penal). De pildd: Se pedepseau cu inchisoarecorectionala de la 1 la 3 ani i cu amendä de la 500 000-2 000 000 lei precum sipierderea dreptului de a fi alegator sau ales timp de 5 ani, acei care prin violentavor influenta votul unui alegator sau II vor obliga sd se abtinA de la vot; acei careprin ultraj sau violent:4 asupra membrilor biroului electoral sau a sectiunii de votarevor face sd intArzie operatiunile electorale"". Cu o stare de spirit a populatieinegativd regimului democrat-popular, noile autoritAti politice se asteptau caprocentajul abtinerii de la vot sA fie apreciabil, absenteismul de la vot putfind fiinterpretat in acest caz ca o modalitate de protest fata de noul regim. Legiunea deJandarmi Alba raporta Inspectoratului Sibiu cd in comuna Oarda de Jos 20-30%din alegatori nu se vor prezenta in ziva de 28 martie la sectia de votare, deoarece incomunã Ii s-a pus primar pe Barbu Gligor, cel mai scandalagiu i betiv din comund.In comuna Paclisa, judetul Alba, de asemenea, 30% din votanti nu se vor prezentala vot pe motiv ca organele silvice nu le-au dat posibilitatea sä poatA vinde lemnepe piata, chiar din pAdurea lor proprie'. Din lumea I.O.V.R. se captase informatia

94 Scanteia", nr. 1 063, 5 martie 1948.95 Romfinia liberr. nr. 1 115, 7 aprilie 1948.

A.N.I.C.. fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948. f. 149.97 Ibidem, dosar 35/1948, f. 20.98 Romania liberA", nr. 1 111, 1 aprilie 1948." A.N.I.C., fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat, dosar 39/1948. f. 6.

Ibidem, fond dosar 32/1948, f. 404.I.G.J.,

www.dacoromanica.ro


ca acqtia nu vor vota lista nr. 1 (a F.D.P.-ului) datorita revizuirii pensiilorml.Exemplele pot continua.

Pentru siguranta" alegerilor, Mare le Stat Major impreuna cu MinisterulAfacerilor InterneSecretariatul General pentru Trupe au hotarat organizareaurmatoarelor comandamente: Comandamentul Unic General cu sediul la MA.I.,Comandamente Unice Regionale in Inspectorate le Generale AdministrativeRegionale compuse din Inspector General Administrativ pre§edinte, InspectorRegional Jandarmi, Inspector Regional de SigurantA i Inspector Regional dePolitie; ele aveau raspunderea sigurantei" alegerilor i mentinerea ordinei peteritoriul Inspectoratelor Generale Administrative. Cu aceea§i misiune functionau,la re§edinta prefecturilor, Comandamente Unice Judetene, avand ca pre§edintiprefectii, §i fiind compuse din comandantul Legiunii de Jandarmi sau alt delegat altrupelor M.A.I., §eful Serviciului Judetean de Siguranta, §eful Politiei.

Pentru Bucure§ti a fost organizat un Comandament Unic al MunicipiuluiBucure§ti, avand re§edinta la Prefectura Politiei Capita lei. Toate trupele (MA.I. §iM.A.N.) se afiau la ordinele acestor comandamentem2. Prin ordinul circular nr. 6 4721'al Ministrului Afacerilor Interne, Teoharie Georgescu, organele in subordine aleM.A.I.-ului erau mobilizate pentru asigurarea ordinii i lini§tii in perioadacampaniei electorale, in ziva alegerilor §i dupa alegeri, deoarece: Dusmaniipoporului §i ai Republicei (fo§ti membrii ai partidelor istorice, legionari, militarideblocati, m4eri expropriati), dandu-§i seama cã efectuarea in lini§te a campanieielectorale i a alegerilor consolideaza §i dezvolta regimul democratiei populare intam noastra, vor incerca pe toate caile §i prin toate mijloacele sa impiedice liberadesfa§urare a campaniei electorale, precum §i participarea deplina la vot. Ei vorincerca sa agite mai ales populatia satelor, intetind campania de zvonuri alarmiste,in scopul de a crea o atmosfera de nelini§te §i de neincredere, atatand impotrivaautoritatilor elementele inapoiate sau sabotand alegerile prin influentarea populatieide a se abtine de la vot"'4.

in executarea acestui ordin, comandamentele judetene §i regionale au primitca sarcini (Organele de Siguranta Judetene i Regionale au primit instructiunidirecte): sa se informeze i sa anihileze prin toate mijloacele, incercarileintreprinse de du§manii poporului care ar tinde sa saboteze desfa§urarea libera acampaniei electorale, a alegerilor §i participarea alegatorilor la vot; sa cunoasca latimp starea de spirit §i toate nemultumirile din rfindul populatiei, sa identifice toateelementele du§mane ale poporului land masuri imediate impotriva lor"05.

10' Ibidem. fond M.A.I., Directia Administratiei de Stat. dosar 23/1948, f. 68.102 Ibidem, fond I.G.J., dosar 31/1948, f. 1-2.103 Ibidem. M.A.I.. Directia Administratiei de Stat. dosar 35/1948. f. 46.KM Ibidem.

1°3 Ibidem, f. 47.

www.dacoromanica.ro

280 Nicoleta Ionescu-Gurã 24

Aceste elemente" urmau sa fie arestate de Jandarmerie si predate, impreunacu dosarul, celui mai apropiat organ al Sigurantei. Jandarmeria, Politia, Sigurantatrebuiau sa-si -coordoneze masurile de prevenire si reprimare in cazul tulburdriiordinii publice.

0 serie de localitati din tail cunoscute din alegerile din 1946 ca centre cuelemente reactionare" au fost tinute sub strictA supraveghere de care jandarmi.Astfel, in jud. Constanta, localitAtile: Adamclisi, loan Corvin, Negru Voda,Chirnogeni, Tuzla, Baia, Pantelimon, Viisoara, Oltina, Vulturul, Topraisar,Cumpana, Deleni, BarAganul i Poarta Alba; jud. Ialomita: Bordusani, MunteniiBuzau, Lehliu, Dor Marunt; jud. Tulcea: Eschibaba, Pecineaga, Beidant, Ceamurliade Jos si Ceamurlia de Sus, Casimcea, Daieni, Topologa, Niculitel; Jud. Arges:Oarza, Cuca, Samara, Paduroiu, Bascovele, Sapunari, Balcesti, Corbi, Harsesti,Falfani, Padureti, Tutulesti, Slobozia; jud. Dambovita: Moroieni, Bezdead, Varfuri,Fieni, Tata, Runcu, Izvoarele, Gheboieni, Draganesti, Finta, Ibrianu, Cojeasca,Tatarani, Marcesti, Dobra, Poiana de Sus si Poiana de Jos, Lunguletu, Baldaba,Slobozia Moara; jud. Olt: Radomiresti, Mihailestii de Sus, Stoicanesti, Valeni,Titulesti, Alimanesti, Barcanesti, Bratianu, I.Gh. Duca, Buzesti, Balteni, SarbuMagura, Madaru, Tatulesti, Vata, Fagetel, Dragoiesti, Campu Mare, Vulturesti,Cucuieti; jud. Muscel: Topoloveni, Domnesti, Rucar, Dobres-ti, Bughia de Jos,Boteni; jud. Teleorman: Odaia, Slobozia, Mandra, Uda Paciurea, Raioasa,FantAnele, Piatra, Spatarei, Bogdana, Putineiu, Colonesti, Frumoasa, $torobaneasa,Marzanesti, Cervenia, Merisan, Caldararu, Urluieni; jud. Braila: Nedelcu, Chercea,Brailita, Traianu, Jugureanu, Rusetu, Coltea, Tataru, Rosiori, Ianca Sat si Romanul;jud. Covurlui: Cudalbi, Bujoru, Beresti, Cavadinesti, Ganesti, Tudor Vladimirescu;jud. Putna: Paunesti, Ruginesti, Pufesti, Jaristea, Varsatura, Bolotesti, Gagesti,Barsesti, Negrilesti, Tulnici, Suraia, Vulturu, Namoloasa, Naruja, NistorestiPaulesti; jud. Rfimnicu-Sarat: Ciorasti, Plainesti,Gugesti, Urechesti, Maicanesti,Boldu, Dumitresti, Potesti, Dragosloveni; jud. Tecuci: Fundeni, Lieti, Ungureni,Galbeni, Gohor, Gaiecana, Tudor Vladimirescu, Iveti, Barcea; jud. Tutova:Carascesti, Iveti, Costesti, Puiesti, Epureni, Dragalina, Perieni, Priponesti,Bogdanesti, Dragomiresti, Corodesti, Micesti, Pogana; jud. Maramures: Borsa,Leoldina, Bocioiu, Dragomiresti, Poienile de sub Munte; jud. Salaj: Jibou, Valealui Mihai, Cehul Silvanei; jud. Bihor: Tinca, Salonta, Beius, Beliu, Salard; jud.Caras: Bocsa Romand, Resita; jud. Severin: Caransebes; jud. Arad: Sebis, $iria,Curtici, Gurahont; jud. Timis-Torontal: Chizatau, Lipova; jud. Baia: toatecomunele din plasa Malini; jud. Botosani: Dumbraveni, Vladeni, Bucecea,Flamfinzi, Tudora, Veresti, Trusesti, Cosula, $tefanesti, Romanesti, Mihalaseni,Movila Rupta, Vorona, Salcia; jud. Suceava: Bosancea, Arbora, Sf. Ilie, Patrauti,Lisaura, Partesii de Jos; Parhauti; jud. Campulung: Vatra Moldovitei, Vama; jud.Radauti: Straja, Vicovul de Sus, Pam, Calafindesti, Granicesti, Marginea; jud.Dorohoi: VArful Câmpului, Dersca, Ibanesti, Suhdrau, Pomarlam.

1 1)6 Ibidem, fond I.G.J., dosar 32/1948, f. 185-192.

si

www.dacoromanica.ro


A fost supravegheata cu vigilenta" activitatea fo§tilor mo§ieri §i a tuturorcelor neincadrati in organizatii democratice", orice manifestare suspecta aacestora urma sa fie adusa la cuno§tinta organelor de siguranta judetene. Deoareceavea aderenta in randul chiaburilor" din judetul Muscel §i chiar al unor oamenisaraci ce lucrau in satele Corbi §i Domne§ti, unde avea exploatari forestiere,mo§ierul utu a fost arestat §i, incercand sa fuga de sub escorta, a fost impu§cat inpreziva alegerilor §i lasat in strada cam o ord'07. 0 deosebita atentie a fost dataelementelor comprimate, ofiteri §i subofiteri, deoarece se considera ca du§maniiregimului democrat-popular puteau gasi instrumente in cadrul acestor elemente"°8.Au fost luate masuri pentru a se cunoa§te persoanele care au avut activitatereactionara" in trecut, adica activitate potrivnica guvernului Groza, §i care seabtineau in prezent. in randul acestora au fost operate arestari preventive de atmSiguranta, cu scopul asigurarii lini§tei §i lipsei tulburarilor in ziva votulurm, depilda: in judetele Ciuc, Fagara§, Odorhei §i Trei Scaune au fost retinutireactionarii notorii", in perfecta intelegere intre Comandarnentele Unice Judetenerespective §i secretarii organizatiilor judetene P.M.R."°. Intrucat aceste arestaripreventive au dus la crearea unei stari de spirit incordate in randul populatiei,defavorabila F.D.P.-ului, Comandamentul Unic General, prin Ordinul cu nr. 32/26martie, a hotarat verificarea §i trierea arestarilor facute de Siguranta de catreComandamentele Unice Regionale §i Judetene.

Astfel, in jud. Prahova au fost eliberati 150 din 164 retinuti; in jud. Vla§ca §iBuzau nu a fost eliberat nici unul din cei retinuti, considerandu-se ca au la activullor acte mai grave' ''; in jud. Dolj au fost eliberati 16, insa au ramas 12 periculo§ipentru alegeri"; in jud. Romanati au fost eliberati 4, ramanand arestati 61. LaGalati, Rm. Sarat §i Barlad situatia a ramas conform masurilor luate de Siguranta.In jud. Constanta au fost eliberati 5 din 72 retinuti; in Ialomita 7 din cei 63 retinuti,in jud. Timi§ 3 persoane din cele 40 retinute etc.'''. Trierea persoanelor s-a facut cuhotArarea comuna a Comandamentelor Unice Judetene §i a secretarilororganizatiilor judetene P.M.R."3. Candidatii P.N.L. (Bejan) care se gaseau arestatiau fost pu§i in libertate, de asemenea propagandi§tii acestui partid, care nu suntretinuti pentru fapte grave", au fost pu§i in libertate deoarece ...membrii P.N.L.-Bejan nu trebuie considerati, chiar daca atitudinea lor nu este pe linia guvernului,a§a cum sunt considerate celelalte elemente reactionare. Se vor lua toate masurileca atat in ziva de 27 martie, cat §i in ziva alegerilor, membrii P.N.L.-Bejan sa fieliberi sa-§i faca propaganda lor"114.

I"7 Ibidem, Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola I 405."Is Ibidem. fond I.G.J., dosar 32/1948, f. 1-2.II/9 Ibidem.

II" Ibidem. fond M.A.I.. Directia Administratiei de Stat, dosar 23/1948. f. 251.I I I Ibidem.

112 Ibidem, f. 252."3 Ibidem, f. 253.114 Ibidem, f. 251.

www.dacoromanica.ro


Propaganda electorald a opozitiei era conditionatd de respectarea strica aalegerilor, ea nu trebuia sd degenereze in denigrarea regimului democrat-popular,cu scopul de a submina temelia Republicii Populare Romane §i a provocatulburdri"15. In alegeri armata a participat cu gdrzi §i rezerve. Gdrzile aveaumisiunea de a pazi sectiile de votare §i de a mentine ordinea in timpul alegerilor.Ele au fost puse la dispozitia pre§edintelui sectiei de votare, care avea singur politiaalegerilor, conform art. 44 din legea electorald. Fiecare gardd a fost prevAzutd cu unofiter sau subofiter din Aparatul de Educatien8 (ofiter politic).

Cu doud zile inainte de 28 martie, capitala, ora§ele §i satele tdrii au cdpdtat unaspect sarbdtoresc" (in manierd comunista). ClAdirile mai importante, institutiilepublice au fost pavoazate cu drapele, lozinci §i fotografii ale candidatilor. Deasemenea, in principalele piete publice, panouri imense cu citate din proiectul deconstitutie i desene care simbolizau lupta pentru pace §i un trai mai bun" alternaucu tablourile candidatilorm. In Bucure§ti, comerciantii trebuiau sd expund invitrinele magazinelor portretele candidatilor capitalei pe lista F.D.P. Portretul luiGheorghiu Dej, primul candidat pe lista F.D.P., domina ora§ul. In Piata Republicii(fostd Piata Palatului) statuile au fost acoperite de uria§e panouri cat blocurile"8. injud. Fagdra§ se dAdeau ordine prin megafoane §i prin anunt cu toba cA fiecarelocatar §i magazin din piatA erau obligati sd pavoazeze, dacA nu erau sanctionati"9.PavoazArile exagerate, efectuate cu diferite prilejuri, au reprezentat un elementcaracteristic perioadei comuniste.

In conditiile in care democratia parlamentard i§i incetase existenta, finddistrusd de P.C.R. in numele ideologiei sovietice, alegerile au fost castigate" deF.D.P. Comisia electorald centrald a comunicat rezultatul alegerilor pentru MareaAdunare Nationald1": F.D.P. a intrunit 6 959 936 voturi adicd 93,2% din totalulvoturilor, obtinand 405 mandate in M.A.N. din 414; P.N.L.-Bejan 212 438 voturiadicd 2,3% cu 7 mandate in M.A.N. (P.N.L.-Bejan a obtinut ate un loc in judeteleConstanta, Arge§, Tecuci, Do lj, Valcea, Arad §i in ora§ul Bucure§ti); P.T.D. (dr. N.Gh. Lupu) 2 mandate (1 in jud. Brasov, al doilea in Bucure§ti). Diferite grupdriindependente rard semn electoral 245 635 voturi, adicd 3,3% din total, fait nici unmandat in M.A.N. Pe 2 aprilie, oficiosul P.N.L.-Bejan, Drapelul", publicadeclaratia lui P. Bejan in legaturd cu rezultatul alegerilor. Acesta se declaramultumit de rezultat. Probabil rezultatul 1-a surprins §i pe el, poate se a§tepta sd nuobtind nici un mandat §i sa nu intre in Parlament cunoscandu-se, gratie rapoartelor

115 Ibidem, f. 245.

116 Ibidem, f. 308.

117 _Romania liberA", nr. 1 111, I aprilie 1948."8 Scanteia", nr. 1 084, 29 martie 1948.119 A.N.I.C., Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 404.120 Scanteia", nr. 1 087, 1 aprilie 1948.

www.dacoromanica.ro

Alegerile din 1948 (I) 283

Inspectoratelor Regionale de SigurantA, starea de spirit a candidatilor §i amembrilor P.N.L.-Bejan, care erau convii* ca nu vor obtine rezultate in favoarealor in conditiile date. 0 nota informativi din 28 februarie 1948 din arhiva S.R.I.sugera chiar ca. P. Bejan intentiona sa discute cu Teoharie Georgescu, Ministrul deInterne, pentru a obtine asigurari in privinta unui numar de mandate'''.

Alegerile" care au avut loc in Wile din Europa Centrala §i de Est, indata ceau devenit democratii populare, s-au desfavrat dupa. un scenariu asernanator,impus probabil de Moscova, care trebuia sa cuprinda urmatoarele puncte:constituirea de fronturi (Frontul Pacii" in Bulgaria, Frontul National" inCehoslovacia, Frontul Popular al Independentei" in Ungaria, FrontulDemocratiei Populare" in Romania, etc.) conduse i controlate de partidelecomuniste din aceste tAri; procentajele masive obtMute in alegeri de Cate acestefronturi (92,3% in Romania, 89,3% in Cehoslovacia etc.) trebuiau sa demonstrezelumii occidentale cd ele confirmau vointa poporului", adica poporul a votat pentruRepublica Populard. A§adar, alegerile confereau legitimitate unui regim impus dinafara, de Moscova, insa o legitimitate falsa bazata pe alegeri falsificate. De altfel,Vasile Luca arata in 6 aprilie 1948 la Consfatuirea majoritatilor parlamentare dinF.D.P. ca: Victoria in alegeri are o insemnatate internationala. Ea inseamna olovitura hotarata acelora care au crezut ca vor putea sã abata poporul roman de pedrumul ales impotriva clicilor reactionare... Alegerile acestea vor avea drept efect,prin votarea Constitutiei care va fi votata de Marea Adunare Nationala, sahotarasca despre viitorul i soarta tArii §i poporului nostru"22.

AstAzi, pe baza documentelor de arhiva consultate, putem afirma cucertitudine, contrar surselor oficiale, ca in martie 1948 majoritatea populatieiRomaniei a votat contra F.D.P.-ului, cã s-au inregistrat numeroase abtineri de lavot, voturi anulate §i ca multe voturi au fost date P.N.L.-Bejan, acolo unde a pututdepune liste, F.D.P.-ul n-a obtinut rezultatul zdrobitor reflectat de presa. Falsurileelectorale in perioada comunista constau in comunicarea altor rezultate decat celereale, §efii sectiilor de votare fi ind obligati sa semneze procese-verbale false'23.A§a se explica de ce ace§tia erau atent selectionati §i verificati inainte de a fi numitiin fruntea sectiilor de votare. De fapt, in Romania s-a aplicat o practica stalinista.Pentru Stalin nu conta cine §i cum va vota, o importanta extraordinarA o reprezentacine numara voturile'24. Boris Bajanov, unul dintre secretarii lui Stalin din anii '20,arata in memoriile sale cum se falsificau rezultatele votarii la alegerile inorganizatiile de partid.

121 Cei 9 deputati ai opozitiei erau: dr. N. Gh. Lupu. Dinu Moisescu (P.T.D.), P. Bejan,Romulus Teodorescu. Ilie Toma. Radu Rosculet, Zenovia Vasilescu. Nicolae Teodorescu, NicoleaMAracinescu (P.N.L.-Bejan) (Drapelur. nr. 978, 3 aprilie 1948).

122 A.N.I.C., Arhiva C.C. al P.C.R. Cancelarie, dosar 7/1948.123 Lavinia Betea, Alexandru Bárlddeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu. Convorbiri,

Bucurevi. 1998. p. 85.

124 Boris Bojarlov, Kremlinul anilor '20, Oradea, 1991, p. 43.

27

www.dacoromanica.ro

284 Nicoleta lonescu-GurA 28

In arhiva C.C. al P.C.R., in rapoartele delegatilor Consiliului National alF.D.P. trimise in judete am gasit destule formulari de genul: real s-a votat penultnoi..." sau puncte slabe (localitati) dovedite prin rezultatul alegerilor", ceea ce neconduce la concluzia unui fals electoral. Au fost si din acei care au votat listaF.D.P.-ului din teamd si nu din convingere. Astfel, unele sate considerate satereactionare" de la alegerile din 1946, pentru cd votaserd cu P.N.T. (Maniu) au ceruturne separate ca sã dovedeascd cã ei sunt cu F.D.P.-ul, de pildd satele: Tantari,VlAdeni, Vulcani, Holban din jud. Brasov, Comlosul din jud. Timi§ etc. In judeteleBacdu si Neamt multi cetAteni s-au iscãlit pe buletinele de vot pentru a ardta cd suntcu noul regim'25. In judetul God, la sectia de votare de centru, din Tg. Jiu, au fostmulte abtineri de la vot. In comunele Cordesti si Izvoarele participarea a fost slabd.Au existat si elemente incadrate in P.M.R. care n-au votat lista nr. 1 (a F.D.P.-ului).In judettil Roman s-a votat masiv lista nr. 3 a P.N.L.-Bejan. Foarte multe voturi aufost date liberalilor si in judetele Vaslui, Iasi, Fdlciu, Tutova. Zona Olteniei (jud.VAlcea, Do lj, God, Mehedinti) a oferit si ea surprize in alegeri noii puteri,comunele pe care noi eram siguri cã vor veni cu noi au votat lista nr. 3 (P.N.L.-Bejan). Cel mai dureros este faptul a la nivelul C.F.R.-ului din toate judetele, 30%au votat lista nr. 3126

S-a dovedit cd tocmai oamenii sArmani nu au dat voturile lor F.D.P.-ului,adicd tocmai acei cdrora noul regim le promisese un viitor fericit". Ei luaserdcontact cu realitatile sovietice in anii celui de-al doilea rdzboi mondial, cand incalitate de soldati ai armatei romfine au ajuns pand la Stalingrad si unde au vazutconcret materializarea binelui promis. Teama de colhoz i-a facut sd se manifesteastfel la vot.

Presa, aflata sub controlul Partidului Comunist trebuia sã reflecte ordinea silibertatea in care s-au desfasurat alegerile, entuziasmul populatiei pentru alegeri,infrangerea zdrobitoare a reactiunii", participarea masivd a populatiei la vot, careintr-o oarecare masurA poate fi reald, intrucAt indrumAtorii au avut sarcina aduceriioamenilor la urne in ziva de vot. Comunele care nu au avut sectia lor de votare s-audeplasat la sectia de votare din comuna vecind. Indrumdtorii au fixat un loc deadunare de unde se mergea spre sectia de votare. Sate le s-au prezentat la votincolonate cu steaguri (national si rosu), cu port national, cu lozinci «spontane» degenul «noi productia vom man, tara noastrd va inflori» sau «Gh. Apostol,Gheorghiu Dej bag spaima in burghezi». Ele aveau in frunte pe lAutarii satului sauechipa culturald, precum si pe conduatorii politici si administrativi ai satului.Coloanele de cetAteni au fost urmate de cdrute cu bolnavi si bdtrfini"27. Fanfare le,echipele culturale si ldutarictrebuiau sã distreze cetatenii pfind ce le venea randul lavot, in fata sectiilor de vot trebuiau sa se incingd hore. Dispozitiile consiliului

125 A.N.I.C., Arhiva C.C. al P.C.R., fond 51 (F.D.P.), rola 1 405.126 Ibidem.

127 Ibidem, rola 1 404.

www.dacoromanica.ro


National al F.D.P. erau de a se organiza i seara manifestari artistice la sectiile devotare intrucfit noile autoritAti politice concepuserd ziva alegerilor ca pe o zi demare sarbatoare.

Alegerile" din 28 martie 1948 au fost primele dupA model sovietic, cusingura diferentA a existentei a cloud mici partide de opozitie": P.N.L. (P. Bejan) §iP.T.D. (dr. N. Gh. Lupu). Voturile pentru F.D.P. au fost in proportie de 93,2%, darla urmAtoarele alegeri" procentul se va imbundtati i va oscila in jur de 99%, curegularitate, de pildA: 98,84 (1952); 98,88% (1957); 99,77% (1961); 99,85%(1965); 99,75 (1969); 98,80% (1975), 98,52% (1980), 99,7% (1985)128.

Pentru societatea romaneasca era o experienta cu totul noua. De fapt alegeriledin noiembrie 1946 deschiseserd drumul.

"THE ELECTIONS" OF 1948 (I)

Abstract

The elections of 1948 marked a climax of the radical transformation of thetraditional institutions and laid their imprint on the future of Romanian society.

The author points out the discrepancy between the claimed democracy anddevelopments during the election process in the country. The RWP (RomanianWokers' Party) made use of all possible organizatorical means in order to secure itsvictory: internal reorganization, incorporation by force of organizations without adefinite political orientation, elimination of political adversaries considered to bedangerous, surveillance and obstruction of opponents still left in the race,propaganda going as far as demagogy, coercion, etc.

These first elections after the Soviet model were a new experience to aRomanian society totally unprepared to cope with them.

121 Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, loan Scurtu, op. cit., p. 293.

1

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANUL 1956

CAZUL IMRE NAGY" IN ROMANIA

ALEKSANDR S. STAKALIN

Deschiderea, in ultimii ani, a arhivelor secrete ruse i introducerea in circuitul§tfintific a unui mare numar de docurnente, inaccesibile inainte, au dat posibilitateacercetatorilor sa afle multe date noi, esentiale, despre reprimarea revolutiei ungaredin anul 1956, cea dintai actiune puternica de caracter antitotalitar din istoriasistemului socialist, intr-una din tarile lagarului socialist §i care a avut un larg ecouin societatea romaneasca §i a influentat in chip insemnat atat politica interna, cat §icea externa a regimului lui Gh. Gheorghiu-Dej. Printre temele care se prezintaastazi intr-o nota lumina se afla imprejurarile refugierii la ambasada iugoslava aprimului-ministru al Ungariei, Imre Nagy, rasturnat ilegal la 4 noiembrie, §i acolaboratorilor sal, pregatirea arestarii lor la ie§irea din ambasada §i transportarealor ulterioara in Romania, unde a inceput ancheta judiciard in cazul Imre Nagy,de unde fostul prim-ministru a fost readus in patrie in catu§e, pentru a fi trimis, iniunie 1958, in fata unui tribunal, care 1-a condamnat la spanzuratoare.

Problemele participarii nemijlocite a Romaniei la indbu§irea revolutiei ungare§i inlaturarea guvernului lui Imre Nagy, care ie§ise din obedienta fata de Moscova,au aparut, pentru prima data, la 2 noiembrie 1956, la intalnirea de la Bucure§tidintre N.S. Hru§ciov §i conducatorii Romaniei, Bulgariei, Cehoslovaciei §i

Germaniei rasaritene, in cursul careia liderul sovietic si-a informat aliatii despreplanuita actiune militard §i si-a asigurat deplinul lor sprijin. Gheorghiu-Dej, careera inspdimantat de moarte de revolutia din tara vecina §i luase masuri pentru aslabi ecoul ei in Romania, a propus lui Hru§ciov ajutor in vederea restabiliriiordinei" in Ungaria. Mai tarziu, and era pensionar, Hru§ciov 14i amintea: LaBucure§ti, toti, unanim §i fara §ovaire, ne-au sprijinit: trebuia actionat neintarziat.Romanii §i bulgarii ne-au pus problema: ei voiau sa participe cu armatele lor inajutorul ungurilor revolutionari (aici in sensul de sprijinitori ai vechiului regim,considerati de Hru§ciov adevarati revolutionari n.n.). Noi am obiectat cä nimeninu trebuie sã participe la actiunea din Ungaria, in afara trupelor sovietice. Ele suntsuficiente,. participarea altora nu era necesard. Am glumit: «Romanii se avfinta inlupta. Acest drum le este cunoscut: in 1919, ei au participat la zdrobirea revolutieiungare, iar acum vor sa zdrobeasca contrarevolutiao. Ei ne-au urat succes §i ne-au

..Revista istoricr, torn X. nr. 3-4. p. 287-305. 1999

i

www.dacoromanica.ro

288 Aleksandr S. Stakalin

indemnat sa nu intarziem"I. Astfel, trupele romane nu au participat la operatiune.$i totu§i, Moscova nu s-a putut dispensa de ajutorul Romaniei. Participarearegimului lui Gheorghiu-Dej la indbuirea revolutiei ungare a fost legata deneutralizarea guvernului Imre Nagy.

In ajunul interventiei de la 4 noiembrie, and trupele sovietice au desraprat opregatire intensa, I. Nagy §i anturajul sau abia ar fi putut prevedea ce rol eraatribuit de Moscova regimului din Romania. Hand un pas fait precedent, in aceavreme, pentru un satelit sovietic proclamand, la 1 noiembrie, ieOrea Ungariei dinOrganizatia Pactului de la Var§ovia §i adresandu-se O.N.U. cu rugamintea de aapara neutralitatea Ungariei Nagy a sperat sa obtini sprijin nu numai din Apusul,ci §i din Rasaritul Europei. At& cat se poate judeca din documente, el conta nunumai pe intelegere din partea Iugoslaviei neutre, ci §i a Poloniei, unde nouaconducere de partid, in frunte cu W. Gomulka, ceruse in octombrie 1956 stabilireaunor raporturi mai echilibrate cu Uniunea Sovietica, dar §i din partea Romaniei. Inciuda afirmatiilor ulterioare ale propagandei de partid, atat ungare, cat §i romane,potrivit carora I. Nagy ar fi favorizat tendintele iredentiste in Ungaria, in realitate,primul-ministru al Ungariei vedea in alianta frateasca §i stransa colaborare dintrecele cloud tari vecine o garantie a desrasurarii unui nou curs de politica externa, maiindependenta, corespunzand, in deplina masura, intereselor nationale ale fiecareiadintre ele.

Dupa cum se tie, tarziu, in seara zilei de 2 noiembrie, Imre Nagy 1-a invitatla el pe ambasadorul Romaniei, I. Popescu. Informandu-I despre miFarile in cursale trupelor sovietice pe teritoriul Ungariei, primul-ministru 1-a rugat pe ambasadorsa-i transmita lui Gheorghiu-Dej rugamintea de a-I sfatui ce trebuie sa faca insituatia create. Ca raspuns la rugamintea lui Nagy, la Budapesta a venit imediat

1 Memoriile lui Nikita Sergheevici Hru5ciov, Voprosi Istorii", 1994, nr. 5, p. 76. 0 versiuneintrucatva diferita a refuzului Moscovei la propunerea lui Gheorghiu-Dej o da ambasadorul de atuncial Iueoslaviei in U.R.S.S., V. Miciunovici. In noaptea de 2/3 noiembrie, pe insula Brioni, in Adriatica,a avut loc o intfilnire secreta Trite primul secretar al C.C. al P.C.U.S., N.S. Hru5ciov 5i membrulBiroului Politic, G.M. Malenkov cu liderii iugoslavi I. Broz-Tito, E. Kardelj 5i A. Rankovici, undes-au discutat probleme legate de iminenta interventie. Miciunovici, care a luat parte la intalnire,mentioneaza in insemnarile sale Acute imediat dupa incheierea ei: Hru5ciov, Inca in timpul mesei. aspus ca romanii sunt gata sa trimita unitatile lor la Budapesta. Iugoslavii au apreciat aceasta ca un pasgre5it 5i 1-au deconsiliat pe Hru5ciov sit accepte propunerea; in cele din urrna, el a acceptat sfatulnostru"; Miciunovié V., Moskovske godine 1956/1958, Zagreb, 1977, p. 161. Din cuvintele luiMiciunovici se poate intelege ca ideea participarii armatei romane la interventia, inceputa la4 noiembrie, a fost respinsa la indemnul Iugoslaviei. Aceasta pare putin credibil. intrucit actiunilearmatei sovietice in Ungaria (la care au participat activ i unitati dislocate initial pe teritoriulRomaniei i transferate in Ungaria in cursul revolutiei). Inca de la inceput, adica din momentuladoptarii hotararii Prezidiului C.C. al P.C.U.S. din 31 octombrie. privind interventia. au fostplanificate sa se desfapare frA ajutorul aliatilor din Organizatia Pactului de la Varsovia.

2 Telefonograma ambasadorului U.R.S.S. in Romania. A.A. Epi5ev, din 3 noiembrie. Centrul depastrare a documentatiei contemporane (in continuare T.H.S.D.). fond 3, op. 12, dosar 1 005. f. 67-69.

2

www.dacoromanica.ro

3 Cazul Imre Nagy" in Romania 289

loctiitorul ministrului Afacerilor Externe, Aurel Malna§anu, fost ambasador alRomaniei in Ungaria. El era insotit de Valter Roman, considerat la Bucuresti unexpert de seama in problemele ungare i care il cuno§tea pe I. Nagy din perioada§ederii lor in U.R.S.S. Tarziu, in seara zilei de 3 noiembrie, emisarii romani auparticipat la edinta Comitetului Executiv al Partidului Muncitoresc SocialistUngar §i au avut o convorbire indelungata cu I. Nagy. Se poate doar presupune caI. Nagy a solicitat medierea romana in stabilirea cat mai rapida a contactelor cuMoscova pentru a obtine din partea conducerii sovietice incetarea deplasarilormilitare, neaprobate de guvernul ungar, in timp ce oaspetii romani care vorbeau cuI. Nagy tiau despre marea actiune militara planificata, sprijinita intru totul deconducerea P.M.R. Evident, Malna.5anu primise instructiuni de la Bucuresti sa-1retina pe I. Nagy de la orice fel de actiune care ar fi putut impiedica realizareaplanului sovietic.

La cateva ore dupa plecarea lui Malna§anu §i Roman din PalatulParlamentului3, in zorii zilei de 4 noiembrie, I. Nagy a primit informatii demne deincredere despre inceperea ofensivei trupelor sovietice. Ca raspuns la actiunileperfide sovietice, el a fkut la 5,20 o declaratie la radio: Vorbqte Imre Nagy,prqedintele Consiliului de Min4tri al Republicii Populare Ungare. Astazi, in zori,trupele sovietice au inceput atacul impotriva Capita lei noastre, cu intentia evidentade a rasturna guvernul legal, democratic ungar. Armata noastrA lupta. Guvernul seafla la postul sat'. Comunic aceasta tire poporului nostru §i opiniei publicemondiale". Curfind dupa aceea, I. Nagy §i 14 personalitati politice din anturajul sãu(printre care ministrul de stat Geza Losonczy) precum i membrii familiilor lor, intotal cateva zeci de persoane, s-au refugiat la ambasada iugoslava.

3 Malnisanu s-a aflat la Budapesta pan& la 10 noiembrie. La 13 noiembrie, in convorbirea cuconsilierul ambasadei U.R.S.S. in Romania, V.F. Nikolaev, el i-a impartasit acestuia impresiile saledin Ungaria. Aprecierea sa general/1 a evenimentelor din Ungaria nu putea, desigur. sa se deosebeascade evaluarea oficiala a conducerii Romaniei. Recunoscand cA greselile gsosolane ale lui Ralv5si si aleanturajului sat' in conducerea tarii justificau nemultumirile oamenilor muncii, Malnasanu. In acelasitimp. vedea drept cauze principale ale revoltei slabiciunile muncii ideologice, educative (intre care. inarmata. care, o data cu inceperea evenimentelor, se destramase), lipsa de fermitate a Partidului Celorce Muncesc din Ungaria i infiuenta nefasta a starilor de spirit nationaliste printre intelectuali. incursul convorbirii, Malnasanu a mentionat ca s-a intalnit cu Nagy i cu membrii guvernului ski. care.potrivit spuselor sale. se aratau nedumeriti, aruncau toate greselile pe seama vechii conduceri, dar nufaceau nimic pentru lichidarea revoltei. in actuala situatie atat de complexa, Ungaria, a continuatMalnasanu, are nevoie de ajutorul atat material. cat si politic al celorlalte tari socialiste. Dui:4 parerealoctiitorului ministrului Afacerilor Externe al R.P.R., Romania ar putea organiza vizita diverselorintreprinderi din R.P.U...de grupuri de muncitori, bine alesi, verificati. pregatiti politic, care sa poartediscutii deschise. in limbaj muncitoresc cu muncitorii unguri, sa le explice esenta atacurilorcontrarevolutionare impotriva regimului socialist". in componenta delegatiei ar fi bine sa existe maimulti muncitori de origine maghiara (Arhiva de politica externa a F.R., fond 0125, op. 45. Mapa 249.dosar 11 v, f. 29-32).

www.dacoromanica.ro

290 Aleksandr S. St Rein 4

Sosind la Brioni, in ziva de 2 noiembrie, N.S. Hrusciov si G.M. Malenkov nuerau convinsi de rezultatul favorabil al intilnirii cu conducerea iugoslavA, in ciudaapropierii care se observase in anii 1955-1956. Iugoslavia, preocupatA de reputatiaei de stat socialist independent, continua sA se tind la o anumita distantA de lagarulsocialist si voia sa ducA o politica externA independenta. Asa cum isi aminteaulterior Hrusciov, el se astepta sa fie atacat de Tito. Cu atat mai agreabil i-a fost sAse convingd despre acordul dintre cele douA parti in evaluarea situatiei din Ungaria.Fiind, ca si Hrusciov, partizanul socialismului monopartinic, Tito nu putea sA nu fiealarmat de evolutia situatiei in tara vecinA, care ameninta pe comunisti a piardaputerea. Intr-o problemd atat de dificild, noi am apreciat la fel situatia si amconsiderat ca Imre Nam, s-a angajat pe drumul contrarevolutiei si a facut posibilAdominatia reactiunii" astfel rezumA rezultatele discutiilor scrisoarea C.C. alP.C.U.S. are C.C. al P.C.I. din 6 noiembrie. Partea sovieticA si cea iugoslavA aufost de acord si in ceea ce priveste masurile de indreptare a situatiei din Ungaria,pentru intoarcerea ei pe pozitiile socialismului"4. La Brioni, liderii iugoslavi i-aupromis lui Hrusciov si Malenkov sA intre in contact cu I. Nagy si sA-1 convingA sirecunoascd incapacitatea sa de a normaliza situatia din tail si sA demisionezepentru a ceda locul unui nou guvern, care, actionand cu manA forte", ar puteazdrobi contrarevolutia". Sd considera cA, in rol de mijlocitor, ar putea actiona, maiales, Z. Szanto, membru al Comitetului Executiv al P.M.S.U. In aceste imprejurari,la 1 noiembrie, Z. Szanto si G. Losonczy s-au adresat ambasadorului iugoslav inUngaria, D. Soldatici, cu intrebarea dacd era posibil sa se acorde azil membrilorfamiliilor unui sir de conducatori ai P.M.S.U., dacA, prin continuarea situatieiinstabile la Budapesta, acest fapt devenea necesar. in noaptea de 3/4 noiembrie,primind instructiuni corespunzatoare, diplomatii iugoslavi au dat raspunsul luiSzanto. Stiind despre iminenta actiune militard, Soldatici, desi nu 1-a informat directpe omul politic ungur, cu toate acestea, i-a dat de inteles cA arnbasada R.S.F.I. dinBudapesta este gata, in caz de nevoie, sa acorde azil nu numai membrilor familiei,dar chiar si lui I. Nagy si ministrilor comunisti din guvernul sau. Prin propunerea sa,partea iugoslava urmarea un tel bine definit sA determine guvernul I. Nagy la oretragere voluntard, care ar fi avut, incontestabil, o mare insemnAtate pentrulegitimarea noului guvern ungar, pe care avea sä-lconducd J. Mar.

Lui Imre Nagy si marelui grup de persoane din anturajul sau li s-a acordatintr-adevar azil, in dimineata de 4 noiembrie, dar imprejurarile refugierii laambasadã s-au deosebit radical de planurile elaborate de conducerea R.F.S.I. siasupra carora azuse de acord cu Moscova. Carti le au fost incurcate de apelulprimului-ministru adresat comunitatii internationale de a condamna interventiasovieticA. Pentru intreaga lume a devenit evident a nu era vorba de transmiterea

4 Arhiva Presedintelui Federatiei Ruse (in continuare A.P.R.F.), fond 3, op. 64. dosar 485,f. 146-151.

www.dacoromanica.ro


voluntard a puterii catre noul guvern, ci de rasturnarea guvernului in functie, carezultat al unei agresiuni militare.

Dupa 4 noiembrie, intre U.R.S.S. §i Iugoslavia au avut loc discutiidiplomatice i schimburi de scrisori in problema prezentei grupului Nagy" laambasada iugoslava. Pe baza corespondentei pastrate i a notelor de conversatie sepoate incerca reconstituirea discutdrii acestei probleme5. Declaratia radiodifuzati alui I. Nagy, din cauza careia transmiterea puterii nu mai putea fi gat de lina" cumse preconizase initial, a provocat confuzie la Belgrad §i reactia extrem de negativAa Moscovei. Referindu-se la evolutia rapidd a evenimentelor (Belgradul, acordandazil in ambasada sa fugarilor, pur i simplu, nu izbutea sa reactioneze la declaratialui I. Nagy, de a carei autenticitate se indoise in primul moment), partea iugoslavaa incercat sa prezinte faptul primirii lui I. Nagy in ambasada ca find in peifectaconcordanta cu intelegerile de la Brioni. Primind dispozitii corespunzatoare de laBelgrad, Soldatici, Inca din prima zi, a incercat sa-1 determine pe I. Nagy sadezavueze propria declaratie de la radio i sa sprijine pe Kadar, pentrureglementarea cat mai rapida a situatiei din tad 0 a recunoa§terii noului guvern deate comunitatea internationale. fncercarea a quat. Primul-ministru inlaturat arefuzat sa villa in intampinarea propunerii iugoslave, calificand, in discutia cuSoldatici, boul guvern ungar ca ilegal.

La Moscova, ideea unei noi declaratii a lui I. Nagy nu a gasit sprijin.Conducerea sovietica era profund nemultumita de actiunile guvernului iugoslav,care acordase azil grupului Nagy, fara sã tina seama cã declaratia lui I. Nagy dinzorii zilei de 4 noiembrie schimbase radical planul elaborat privind mediereaiugoslava in schimbarea puterii in Ungaria. Primindu-1, la 7 noiembrie, peambasadorul iugoslav la Moscova, Miciunovici, ministrul Afacerilor Externe alU.R.S.S., D. $epilov, i-a declarat ca opinia publica sovietica este indignata de

5 in reconstituire au fost folosite o serie de documente de la T.H.S.D., Arhiva PresedinteluiFederatiei Ruse, Arhiva de politica externa F.R., extrase special pentru publicarea in culegerea dedocumente (in doua volume) Uniunea Sovietica i criza ungara din 1956", pregatita pentru tipar laMoscova. Printre ele, telegrama ambasadorului U.R.S.S. in Iugoslavia, N. Firiubin, cave Moscova,din 4 noiembrie i teleerama de raspuns al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. din aceeasi zi. scria luiI. Broz-Tito, E. Kardelj si A. Rankovici cave N.S. Hrusciov din 5 noiembrie, raspunsul PrezidiuluiC.C. al P.C.U.S. din 6 noiembrie, nota de conversatie dintre ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S..D.T. $ipolov cu ambasadorul Iugoslaviei in U.R.S.S., V. Miciunovici din 7 noiembrie, scrisoarea luiI. Broz-Tito can-e N.S. Hrusciov din 8 noiembrie, telegram ambasadorului U.R.S.S. in Ungaria. LV.Andropov catre Moscova din 8 noiembrie, telegrama M.A.E. al U.R.S.S. catre I. Andropov cu textulmesajului C.C. al P.C.U.S. pentru J. Kadar din 9 noiembrie, scrisoarea C.C. al P.C.U.S. catre C.C. alU.C.I. din 10 noiembrie. Au fost cercetate de asemenea corespondenta diplomatica ungaro-iugoslavasi alte documente privind istoria relatiilor ungaro-iugoslave in anul 1956. publicate in culegerea: Topsecret Magyar-jugoszldv Kapcsolatok 1956. Dokumentumok (Az iratokar gyajtotte wilogatta.s:erkesztette és a bevezotg tanulmcinyt Um: Kiss J. Ripp Z Vida I), Budapest, 1995.

6 A jugoszkiv kuiugyi államtitkarsdg utasitasa D. Soldatié nagykovetnek Top secret Magyar-jugoszláv Kapcsolatok 1956, p. 161.

www.dacoromanica.ro

292 Aleksandr S. Stakalin 6

faptul ea degenerati faliti §i complici ai contrarevolutiei de tipul lui Nagycompania, cu §tirea carora pe sträzile Budapestei erau spanzurati muncitori-revolutionari §i comuni§ti, s-au refugiat, dupa infrangerea lor, la ambasadaiugoslava7. La Moscova se considerase, evident, de la inceput ca. Nagy trebuia datin judecata pentru complicitate la contrarevolutie". Obstacolele in aceasta privintaveneau doar din partea Iugoslaviei. La cererea formulata direct, Inca de la4 noiembrie, de a preda grupul Nagy organelor sovietice (sub motiv cã noul guvernungar nu dispunea Inca de organe proprii de securitate)8, Iugoslavia, preocupata deprestigiul ei de stat socialist independent, a easpuns, cerand garantii ca acqtioameni nu vor fi urmariti in justitie pentru activitatea politica anterioare.Conducerea sovietica nu era dispusa sa dea astfel de garantii1°.

Considerand ci solutia optima a problemei era reintoarcerea lui I. Nagy i agrupului sail la locuintele lor, cu respectarea garantiilor privind securitateaacestora, guvernul iugoslav nu excludea, in acelgi timp, posibilitatea de a acordaazil in propria tara, avand in vedere promisiunea data de Nagy, in convorbirea cuSoldatici, de a nu actiona impotriva noului guvern ungar, atat timp cat se va afla inIugoslavia".

Plecarea grupului Nagy in Iugoslavia nu convenea de fel conducerii sovietice,intrucat, aflati intr-o tara neutra, acqti oameni ar fi fost inaccesibili. In afard deaceasta, existenta in emigratie a unui guvern rasturnat ilegal ar fi ingreunatrecunoa§terea guvernului 'War de care comunitatea internationala. Asa cum sespune in scrisoarea mentionata din 6 noiembrie a conducerii P.C.U.S. catreconducerea U.C.I., nici un guvern care se respecta in cazul de fata noul guvernungar nu putea tolera ca Nagy Imre, care a deschis drumul reactiunii, sa fie facutscapat intr-o tara vecind prietena". Aceasta ar umbri relatiile Iugoslaviei cuUngaria, se spunea mai departe, deoarece, in afara tarn, acesti oameni vor deveni oforta de atractie pentru contrarevolutie §i vor fi folositi de imperial4ti pentru a creadificultati Ungariei pe plan international. Urmatorul argument in favoareainoportunitatii plecarii lui Nagy in Iugoslavia se asemana cu invinuirea adusa

7 A.P.R.F., fond 3, op. 64, dosar 486, f. 1-3.8 Extras din protocolul sedintei Prezidiului C.C. al P.C.U.S. din 4 noiembrie, Istoriceskii

. Arhiv", 1993, nr. 5, p. 150.9 Vezi scrisoarea conducerii R.S.F.I. ate N.S. Hrusciov din 5 noiembrie. A.P.R.F.. fond 3.

op. 64, dosar 485, f. 152-1.54.lo Asa cum s-a mentionat in scrisoarea conducerii P.C.U.S. catre conducerea U.C.I. din

6 noiembrie, daca Nagy si-ar fi dat demisia la timp, el si-ar fi pastrat cat de cat o tinuta comunista si.prin aceasta, ar fi putut coma pe o alta atitudine fail de el, deck cea actuala". El insa nu s-a folosit deultima posibilitate de a se infatisa ca un om cinstit" si a continuat, pana in ultimul moment. saactioneze in folosul reactiunii. De aceea. in prezent, nu poate fi vorba de obligatii morale fata de Nagy

grupul A.P.R.F.. fond 3, op. 64, dosar 485. f. 146-151.Scrisoarea conducerii R.S.F.I. care N.S. Hrusciov din 5 noiembrie: A.P.F.R.. fond 3. op. 64.

dosar 485,1.152-154.

si

si stu"

www.dacoromanica.ro


conducerii iugoslave de a fi participat la actiunile contrarevolutionarilor" unguri:ftTrebuie avut in vedere §i faptul cà realizarea propunerii Dvs. privind plecarea luiNagy Imre §i a grupului sat' in Iugoslavia va fi interpretata, in intreaga lume, insensul cã ei reprezintA o agentura iugoslava, iar rAspunderea pentru evenimenteledin Ungaria va fi atribuita intr-o anumitA mAsura §i partii iugoslave", cu atat maimult cu cat, vorbitorii de la Cercul Petöffy §i alti opozanti ai regimului existent inUngaria au apelat nu o data la experienta iugoslava §i au opus socialismul iugoslavsocialismului sovietic12. Banuiala exprimata in scrisoare cã toate cele petrecute inUngaria fusesera organizate cu participarea iugoslavilor, de§i se mersese mai departedecat voiserA ei, a fost respinsa ferm in scrisoarea conducerii U.C.I. din 8 noiembrie,care continua insa sa stAruie asupra garantarii securitAtii lui Imre Nagy".

La 8 noiembrie, in dialogul sovieto-iugoslav a intervenit guvernul Kadar.Incontestabil, el nu era interesat in prezenta lui Nagy §i a anturajului sat' inUngaria. Aflandu-se in libertate, primul-ministru inlAturat ilegal ar fi putut devenicentrul de atractie al tuturor fortelor de opozitie fata de noul guvern, in timp cearestarea sa ar fi provocat o nemultumire in masa §i prin aceasta ar fi pus ulei pefoc, dand impuls grevelor generale §i altor actiuni de protest (este important dementionat cA, in situatia politica interna atat de complexA din noiembrie 1956,guvernul Kaddr a asigurat constant ci nu intentioneazA sa aduca in fata justitiei peniciunul din membrii cabinetului anterior, de§i activitatea unora a facut joculcontrarevolutiei"). Mar a inteles ca plecarea grupului Nagy in Iugoslavia nucorespunde, tinfind seama de cele arAtate, intereselor consolidarii guvernului sAu.Totodata, conducerea ungara, ajunsA la putere cu sprijin militar sovietic, evaluadestul de corect gradul sau de nepopularitate nu numai in interior, dar §i pe planinternational. In scopul ie§irii din izolarea internationala, era foarte interesatA inexistenta relatiilor normale de buna vecinatate cu Iugoslavia neutrd, cu atat maimult cu cat, Inca de la 5 noiembrie, conducerea titoista i§i exprimase sprijinul'4.Iata de ce, initial, Mar a fost dispus sa caute un compromis §i dea acordulpentru plecarea lui Nagy in Iugoslavia, cu conditia ca acesta anunte demisia §isä promitA sa nu desfa§oare nici o activitate in detrimentul noului guvern'5. Acestplan a provocat obiectiile ferme ale Moscovei'6. Se poate presupune Ca tocmai sub

12 Ibidem, f. 146-151.13 Ibidem, dosar 486, f. 61-67.14 A. Tanjug kUlpolitikai szerkeszt6jének Kommentada a Magyarorszagi es emenyekrol,

Belgrad, 4.11.1956/ Top secret Magyar-jugoszkiv Kapcsolatok 1956, p. 161-163.15 Telegrama lui I.V. Andropov din Budapesta catre M.A.E. al U.R.S.S. din 8 noiembrie.

Istoriceskii Arhiv", 1993, nr. 5, p. 151.16 Teleerame M.A.E. al U.R.S.S. ate I.V. Andropov din 9 noiembrie, ibidem. p. 152-153.

Cererea lugoslaviei de a-i fi remis I. Nagy era calificata in aceasta telegrama ca fail precedent si caincalcand suveranitatea Ungariei. In fond, eine ar putea intelege si in Ungaria, si in intreaga lume dece Guvernul Revolutionar Muncitoresc-Taranesc ungar ar trebui sa permita ca Nagy Imre si erupulsalt. care au deschis calea reactiunii si, in cele din urma. a fost zdrobit. ar trebui si piece in

sa-0sa-si

www.dacoromanica.ro


influenta pozitiei conducerii sovietice schimbat punctul de vedere, declarandambasadorului iugoslav ca Nagy §i celelalte persoane, care se ascund in ambasadaiugoslava, nu pot fi remise Iugoslaviei, deoarece ele sunt organizatorii actiunilorcontrarevolutionare", pe langa faptul ca nu se poate admite existenta a cloudguverne ungare unul in Ungaria, altul in Iugoslavia". intrucat Iugoslavia nu erainclinata sa facA nici un fel de concesii in cererea de acordare a garantiei deimunitate lui Imre Nagy §i apropiatilor sai §i nici nu a retras propunerea plecarii luiNagy in Iugoslavia, in negocieri s-a creat un impas. In aceste conditii, Inca de la10 noiembrie, la Moscova a aparut ideea alternativä despre posibila evacuare afostului prim-ministru §i a grupului sau intr-una din tarile Organizatiei Pactului dela Vargwia. Se §tie din diverse surse ca guvernul polonez i-a oferit lui Kid&serviciile sale de mediator in discutiile cu grupul Nagy, dar a fost refuzat, submotiv ca., in dialogul cu un membru de partid, P.M.S.U. nu are nevoie deintermediari'. Incontestabil, in conditiile slabirii controlului sovietic asupraPoloniei, ca rezultat al evenimentelor din octombrie 1956, aceastA tara nu erapotrivitA pentru realizarea planurilor sus-mentionate. Alegerea a cazut asupraRomaniei, a carei conducere de partid i de stat reprezenta un aliat mai sigur pentruHru§ciov §i anturajul

In scrisoarea C.C. al P.C.U.S. catre C.C. al U.C.I. din 10 noiembrie sepropunea, cu conditia acordului prealabil al conducerilor P.M.S.U. §i P.M.R., sa segaseasca o iqire rationala din situatia creata, in spiritul relatiilor prietenqti §itinand seama ca nu numai guvernul iugoslav, dar §i noul guvern ungar erapreocupat de propriul prestigiu. Propunerea concretA era urmatoarea: Nagy §igrupul sau sa declare guvernului Kadar ca se pun la dispozitia guvernului ungar §iroaga sA li se permita sa piece in Romania, declarfind, cu aceasta ocazie, cä promitcategoric ca nu vor intreprinde nimic care ar putea in cat de mica masura saprejudicieze cauzei consolidarii Guvernului Revolutionar Muncitoresc-Taranesc alUngariei". Propunerea alegerii tocmai a Romaniei ca tail de azil era motivatA prinfaptul ca. Nagy, Inca inainte de a fi cerut azil la iugoslavi, se adresase lui Dej curugamintea de a-I satui cum sa actioneze in situatia creata". Dupa parerea

lugoslavia". Problema lui Nagy, care a devenit obiect de controversä intre noi i tovarãsiieste asa cum se arata mai departe, de o mare insemnatate principiala i afecteaza interesele fundamentaleale Ungariei si ale cauzei generale a socialismului. In acest caz, nu se pot face concesii de teamaincordarii relatiilor cu iugoslavii. este necesar sa se manifeste fermitate i principialitate. In ceea cepriveste documentele, care vor trebui cerute lui Nagy, cand el se va afla la dispozitia GuvernuluiRevolutionar Muncitoresc-Taranesc ungar, asupra acestei probleme se va reveni mai tarzie.

" Ibidem.18 Telegram lui M.A. Sus lov si A.B. Aristov care C.C. al P.C.U.S. din Budapesta. 12 noiembrie,

A.D.F.R., fond 3, op. 64, dosar 486, f. 128-132.19 T.H.S.D., f. 89. inventar 45, doc. 38. Atat cat se poate judeca dupa telegrama lui Soldatici

din Belgrad, in dimineata zilei de 11 noiembrie (Top secret. Magyar-jugoszláv Kapcsolatok 1956,p. 194), ambasadorul sovietic N. Firiubin, care informase pe liderii iugoslavi despre noile propuneri

si-a

iugoslavi-.

www.dacoromanica.ro


Moscovei, trimiterea lui Nagy §i a grupului sau in Romania ar fi permis rezolvareaproblemei rard prejudicii pentru prestigiul Iugoslaviei §i, in acela§i timp, cu luareain consideratie a intereselor guvernului ungar. Kidar §i-a dat acordul pentru acestplan de compromis, declarand cl este gata sA acorde unor persoane din grupulNagy (dar nu §i lui Nagy sau ministrului de stat din guvernul sau, Losonczy)dreptul de a ramane in Ungaria, in cazul in care au declarat cd recunosc guvernulsau. A§a cum se va vedea mai departe, Dej a fost de acord sa primeascA pe membriigrupului Nagy i a pus la dispozitie un avion pentru transportarea lui in Romania2°.

AceastA propunere nu a gasit, InsA, sprijinul guvernului R.S.F.I. Soldatici,care I-a vizitat pe Kidar la 11 noiembrie, a continuat sA stAruie, in numeleguvernului iugoslav, pentru pistrarea vechilor conditii: membrii grupului Nagy sArAmanA in Ungaria, primind de la Kidar garantia imunitAtii sale, sau sa primeascaaprobarea pentru plecarea in Iugoslavia cu drept de azil (pentru a evitacomplicatiile legate de existenta unui contra-guvern in emigratie, partea iugoslavarecomanda prima variantA). In legatura cu propunerea plecarii lui Nagy i agrupului sAu in Romania, ambasadorul iugoslav a declarat cd conducerea R.S.F.I. §iU.C.I. nu considerA Romania ca tara indicatA pentru evacuarea acolo a lui Nagya grupului sAu" i credeau cA trimiterea acestor oameni in Romania se va rasfrangeasupra prestigiului Iugoslaviei21. Ambasadorul.R.P.R. In Ungaria, I. Popescu, care,judecand dupA documentele cunoscute, a avut o discutie cu ambasadorulIugoslaviei abia la 15 noiembrie, a fost de asemenea informat de Soldatici despredezacordul conducerii R.S.F.I. fata de propunerea plecarii in Romania a lui Nagy §igrupului sAu22.

In ziva urmatoare, 16 noiembrie, Dej I-a primit la Bucuresti pe ambasadoruliugoslav, N. Vuianovici. Informandu-1 pe cel din urma despre cAlatoria proiectata

ale C.C., a interpretat contactele lui Nagy cu Romania din zilele de 2-3 noiembrie ca avand, din parteasa. intentia. chipurile, de a se intelege cu guvernul roman in privinta acordarii de azil in aceasta tara.

213 Ambasadorul U.R.S.S. in Romania. A.A. Episev a raportat la 10 noiembrie din Bucuresti CAa adus la cunostinta scrisoarea C.C. al P.C.U.S. lui Dej, in prezenta lui Chivu Stoics, Gh. ApostolE. Bodnaras...Tovarasii romani sunt intru totul de acord cu textul scrisorii C.C. al P.C.U.S. citre C.C.al Uniunii Comunistilor din Jugoslavia i sunt de acord cu propunerile cuprinse in ea". In cazul in careC.C. al P.C.U.S. considera util, ei sunt gam sa timid la Budapesta pe membrul Biroului Politic. tov.Moghioros pentru convorbiri personale cu Nagy, pentru a-I convinge despre esenta propunerilorformulate in scrisoare" (T.H.S.D., f. 88. inventar 45. doc. 38). Despre misiunea lui Moghioros nudispunem de nici o informatie. La 22 noiembrie a plecat la Budapesta o delegatie mult maireprezentativa. din care faceau parte Dej, Chivu Stoica si E. Bodnaras.

21 Telegrama lui M.A. Suslov si A.B. Aristov cave C.C. al P.C.U.S. din Budapesta.12 noiembrie, A.P.R.F., fond 3, op. 64, dosar 486, f. 128-13/. in convorbirea cu Kfidar, Soldatici s-acalauzit dupa instructiunile primite in dimineata aceleiasi zile de la Belgrad. I s-a cerut exprirlieindoiala ca I. Nagy si membrii grupului sau erau de acord cu plecarea in Romania i, de asemenea.sa-si exprime surprinderea fata de neincrederea manifestata fata de lugoslavia: Level D. Soldaticinagykovetnek/ Top secret. Magyar-jugoszlav Kapcsolatok 1956, p. 194.

22 Ion Popescu roman nagykovet tavirata a kiiliigyminiszternek/ ibidem, p. 226.

si

si

sa-si

www.dacoromanica.ro


in Ungaria, in scopul de a contribui la reglementarea situatiei politice interne §i,inainte de toate, a situatiei lui Imre Nagy §i a anturajului sAu, liderul roman aexprimat parerea ca cel mai bine ar fi daca Nagy §i alte cateva persoane din grupulsau ar primi azil §i ar famine in R.P.R. pánã la reglementarea situatiei in Ungaria.Lor Ii s-ar asigura o viata libera §i orice fel de ajutor, guvernul R.P.R. find gata sAdea asigurari scrise" guvernului iugoslav. Dej nu excludea atunci §i alta formula,mai putin favorabila dupa opinia sa: Nagy sa-§i faca autocritica, si-§i declaresprijinul pentru guvernul Kadar §i sa ramana in Ungaria23. Raspunsul pe careguvernul Iugoslaviei I-a dat lui Dej la 17 noiembrie, prin ambasador, dovede§tedisponibilitatea sa pentru gasirea unei formule de compromis: partea iugoslava nuare, in principiu, obiectii impotriva plecarii grupului Nagy in Romania, totuldepinzand exclusiv de acordul acestor oameni. in cazul sosirii lui Dej sau areprezentantilor sai in Ungaria se promitea concursul in vederea organizarii uneiintalniri a emisarilor romani cu Nagy §i colaboratorii sai, in cursul careia ambeleparti ar fi putut sã discute, fara intermediari, problema plecarii refugiatilor unguriin Romania24.

Problema soartei lui I. Nagy §i a grupului sau a continuat sA ramana, in acelezile, obiectul negocierilor intre conducerea iugoslava §i guvernul lui J. KadinPozitia partii ungare nu a putut sa nu fie influentata de cuvantarea din 11 noiembriea lui Tito, rostita in fata activului de partid, la Pola, unde liderul iugoslav, sprenemultumirea Moscovei, a supus criticii politica ovietica in Ungaria, s-adesolidarizat public de I. Nagy §i si-a declarat sprijinul pentru J. 'War, intarindu-Ipe acesta din urma in hotararea de a cduta un compromis. Este necesar sA fie luatain consideratie §i puternica presiune exercitata din interiorul Orli asupra lui Kadarnu numai din partea consiliilor muncitore§ti, care incercau, lard succes in acestezile de noiembrie, sa actioneze ca un organ alternativ al puterii, dar chiar §i dinrandurile conducerii partidului. La 11 noiembrie, la plenara C.C. provizoriu alP.M.S.U., unii din vorbitori s-au pronuntat nu numai pentru realizarea uneiintelegeri cu I. Nagy, ci chiar pentru atragerea lui sau a aderentilor lui in guvern, inscopul largirii bazei sociale a puterii extern de nepopulare in tara (puterea i§idadea seama de gradul nepopularitatii ei)25.

Sub influenta tuturor acestor factori, partea ungara, interesata in rezolvareacat mai rapida a unei probleme atat de dificile, a fkut un pas in intampinareadorintelor iugoslave, danduli acordul, la 16 noiembrie, sa ofere garantii scrise

23 E. Kardelj miniszterelnok - helynes levele a Forradalmi Munkdsparaszt Kormanyhoz(Belgrad, 1956, november 18/ Top secret. Magyar-jugoszltiv Kapcsolatok 1956, p. 24.4-247.

24 Ibidem.25 emisari ai P.C.U.S., care se aflau la Budapesta au raportat Moscovei. la 14 noiembrie

cA ..problema lui Nagy IngrijoreazA pe multi tovar4i" (Telefonograma lui M.A. Suslov i A.B.Aristov din Budapesta cAtre C.C. al P.C.U.S. din 14 noiembrie, Istoriceskii Arhiv-, 1993. nr. 6.p. 131-132). In (ladle de seamA ale reprezentantilor sovietici se atrage atentia i asupra faptului cainclinatiile proiugoslave sunt puternice printre o parte a membrilor C.C.

inaltii

www.dacoromanica.ro


pentru securitatea persoliala a lui I. Nagy si a persoanelor care se aflau cu el inambasada iugoslava26. S-a propus ca, incA in dimineata zilei de 17 noiembrie, totisa poata parasi ambasada. Potrivit intelegerii, Nagy si sase personalitAti politice,cele mai proeminente din anturajul sAu, ar fi trebuit ca, in urmAtoarele 3-4 luni, sapiece intr-una din pile de democratie-popularA (nu se excludea plecarea inIugoslavia). Ceila Iti puteau ramane in Ungaria.

Se pArea astfel cA problema lui I. Nagy se apropie de solutionare, dar, asacum reiese din documente, in aceeasi zi de 16 noiembrie KAdar a avut o discutie cuG.M. Malenkov si M.A. Sus lov, membrii Prezidiului C.C. al P.C.U.S. I cusecretarul C.C. al P.C.U.S., A.B. Aristov, care se aflau la Budapesta". Pozitia lordurA a influentat cursul convorbirilor ungaro-iugoslave. La 17 noiembrie, KAdar arevenit in fapt la cererile anterioare de remitere care guvernul ungar a tuturor celorrefugiati la ambasadA in vederea trimiterii lor in Romania. Partea iugoslava areactionat negativ la aceste cereri, continuand sA stAruie pentru garantareasecuritAtii personale a lui Nagy si grupului sdu. Ca raspuns la dorinta lui Kidar de aobtine de la Nagy o declaratie de demisie si de sprijin pentru guvernul kidarist, s-aapreciat de catre partea iugoslava cA o astfel de declaratie trebuia sA fie un act deliberA vointa i o problema internA ungare. !ri felul acesta, convorbirile au ajunsdin nou in impas, dar, in aceeasi zi de 17 noiembrie, partea sovieticA a intervenit,rarA stirea iugoslavilor. Malenkov, Sus lov i Aristov au trimis spre examinarePrezidiului C.C. al P.C.U.S. urmAtoarea propunere: sA se pregateasca i sa seasigure arestarea lui Nagy si a grupului sAu la iesirea din ambasada Iugoslaviei;Nagy si persoanele care II insotesc sci fie trimise in Romania. Kidar, dupd cum secomunica in telefonograma lor, Ii dAduse acordul".

Negocierile ungaro-iugoslave au continuat intre timp, din partea iugoslavaparticipand, pe langa ambasadorul Soldatici, i loctiitorul secretarului de stat(ministrului) pentru afacerile externe al R.S.F.I., D. Vidici, sosit la 18 noiembrie laBudapesta". Intrucat problema trimiterii apropiate a grupului de refugiati inRomania era, in principiu, rezolvatA dinainte, Ara' participarea iugoslavilor,discutiile aveau, din partea ungara, caracterul unei farse. Este insA la fel decaracteristic faptul cA partea iugoslava nu a pus problema soartei a trei membri aigrupului I. Nagy Z. Szanto, Z. Vas si cunoscutul filosof G. Lukács care, aflanddespre intelegerea prealabila, au pArasit ambasada, la 18 noiembrie si, in ciuda

26 E. Kardelj miniszterelnok-helyettes levele a Forradalmi Munkásparaszt Kormányhoz,(Belgrad, 1956, november 18).

Telefonograma lui G.M. Malenkov. M.A. Suslov si A.B. Aristov din Budapesta catre C.C. alP.C.U.S. din 17 noiembrie; A.P.R.F., fond 3, op. 64, dosar 487, p. 79-80.

28E. Kardelj miniszterelnok-helyettes levele a Forradalmi Munkásparaszt Kormanyhoz.(Belgrad, 1956, november 18).

29 Telefonograma lui G.M. Malenkov. M.A. Suslov si A.B. Aristov din Budapesta catre C.C. alP.C.U.S. din 17 noiembrie.

30 Stenograma convorbirilor in vol. Top secret. Magyar-jugoszláv Kapcsolatok 1956.

22

www.dacoromanica.ro


promisiunilor facute (aceste persoane nu figurau in lista celor care, potrivitintelegerii, urmau sa fie deportate in Romania) nu au putut sa se intoarca acasä §iau fost retinuti de autoritatile sovietice (mai tarziu, la 23 noiembrie, ei au fosttrimi0 in Romania, impreuna cu ceilalti membri ai grupului Nagy). Se pare cadiplomatia iugoslava era preocupata nu atat de soarta refugiatilor unguri, cat dedorinta de a scapa cat mai repede §i frA prejudicii pentru reputatia ei de acestioaspeti nepoftiti. Ca rezultat al convorbirilor, guvernul ungar, pentru a grabidemodamantul, a facut la 21 noiembrie o concesie aparenta, declarand ca da ogarantie de securitate tuturor membrilor grupului Nagy §i ca niciunul nu va fi adusin fata justitiei pentru activitatea trecuta31. Cererea anterioara declaratia lui Nagysi a celorlalti despre sprijinul acordat guvernului Kid& nu a mai fost prezentataca o conditie indispensabila. Nagy §i insotitorii sai au fost pusi la curent curezultatele convorbirilor §i au fost de acord si paraseasca de buna voie ambasada.Lista refugiatilor din ambasada a fost stabilita, prin intelegerea partilor ungaraiugoslava, sa aibi loc in seara zilei de 22 noiembrie. In aceeasi zi, Malenkov,Sus lov §i Aristov au raportat la Moscova ca masurile necesare pentru aceasta aufost pregatite de tov. Serov impreuna cu colegii unguri"32. Dupa 24 de ore ei aucomunicat cã I. Nagy si grupul salt au fost arestati si se afla sub paza sigura"33.Documentele relateaza amanuntit cum a fost realizatã aceasta actiune. La22 noiembrie, ora 18,30, Nagy si persoanele din grupul lui, in concordanta cu celeconvenite, au parasit ambasada si au luat loc in autobuze, impreuna cu diplomatiiiugoslavi, care trebuiau sa se asigure cã fostul prim-ministru i cei din grupul saltau fost transportati acasa. In ciuda protestelor energice ale ambasadorului iugoslav,in autobuz a luat loc i un locotenent-colonel din Armata Sovietica. Autobuzul amers pand la cladirea comandaturii militare sovietice, unde locotenent-colonelul,referindu-se la ordinul comandantului salt, a ordonat ca iugoslavii sa coboare. Dupdaceea, autobuzul, insotit de masini blindate, s-a indreptat intr-o directienecunoscutd. Peste cAteva ore, Nagy si oamenii sdi au fost trecuti pe teritoriulRomâniei34.

in Ungaria s-a publicat un document, care reprezenta fundamentarea juridicApentru primirea de ate partea romanä a lui I. Nagy si grupului sãu rdspunsulafirmativ din 22 octombrie al loctiitorului ministrului Afacerilor Externe al R.P.R.,A. MAInasanu, la scrisoarea trimisd, in aceeasi zi, la Bucuresti, a loctiitoruluiministrului Afacerilor Exteme al Ungariei, I. Sebes, cu rugdmintea de a acorda luiNagy si grupului sau posibilitatea de a locui in Romania, asigurfindu-li-sesecuritatea i, totodatA, nepermitandu-li-se o activitate care sd prejudicieze

31 Nota secretariatului de stat al R.S.F.I. care ambasada U.R.S.S. din 24 noiembrie;fond 3, op. 64, dosar 489, f. 124-131.

32 T.H.S.D., f. 89, Inventar 45. doc. 49.33 Istoriceskii Arhiv", 1993, nr. 6, p. 133.34 Nota secretariatului de stat al R.S.F.I. catre ambasada U.R.S.S. din 24 noiembrie.

§i

www.dacoromanica.ro

13 Cazul Imre Nagy" in RomAnia 299

interesele R.P.U.35. in scrisoare au fost de asemenea expuse motivele formulariiunei astfel de rugaminti. Se insista, mai ales, ca guvernul ungar, care a datguvernului R.S.F.I. garantii ca nu va urmari judiciar pe I. Nagy §i partizanii saipentru activitatea trecuta, nu poate sa le garanteze §i securitatea in Ungaria,deoarece acqti oameni, prin complicitatea lor la contrarevolutie, §i-au atras maniaindreptatita a societatii i, de aceea, ramanand in locuintele lor, ei ar putea devenigor obiectul razbunarii din partea multor unguri. Pe de alta parte, elementelecontrarevolutionare" ar putea, in scopuri provocatoare, sa execute o actiuneterorista impotriva lui Nagy §i a unui membru al grupului siu §i sa arunce vinaasupra guvernului Kidar. De aceea plecarea grupului Nagy in Romania eraconsiderata drept cea mai buna solutie a problemei din punctul de vedere alsecuritatii acestor oameni36. in scrisoare era cuprinsa §i o referire la faptul ca Nagy

ceilalti aflati in ambasada iugoslava ii exprimasera acordul de a pleca intr-o tarasocialista (nu se preciza insä ci li se refuzase posibilitatea de a pleca in Iugoslavia,ca alternativa la F.derea in Ungaria).

Documentul oficial evocat avea scopul de a asigura fundamentele necesare dedrept international i a fost intocmit nu numai cu cum4tinta, dar §i cu participareapartii romane. La 22 noiembrie a sosit la Budapesta o delegatie a R.P.R., in fruntecu Dej, printre membrii ei aflandu-se doi membri ai Biroului Politic Chivu Stoica§i E. Bodnara.5. V. Roman, membru al delegatiei, care se cunc:qtea cu I. Nagy Incadin vremea activitatii la Comintern, a avut cu acesta o discutie, in seara zilei de22 noiembrie, la ambasada iugoslava. Timp de cloud ore intre ei a avut loc ocontroversa aprinsa despre ceea ce s-a petrecut in Ungaria. Roman, referindu-se lasituatia complexa din Ungaria, i-a propus lui Nagy, in numele lui Dej, sa reflectezela venirea in Romania pentru 3-4 luni. Cu aceasta ocazie, Nagy a primit asigurareaca guvernul roman va face totul pentru ca el sa se simta bine in aceasta tara. Nagy araspuns cã el nu va pleca din Ungaria de buni voie §i a refuzat sa faca orice fel dedeclaratie publica. Ap cum Malenkov, Sus lov §i Aristov comentau la 23 noiembrierezultatele acestor intalniri, a rere§it ca. Nagy Imre este categoric impotrivaplecarii din tard i nu vrea sa faca nici un fel de declaratii utile actualului guvernungar, referindu-se la faptul ca nu este in libertate". Intr-un spirit analog s-auexprimat §i ceilalti membri ai grupului fostului prim-ministru. Emisarii sovietici auexplicat indarjirea lui I. Nagy prin faptul ca el a fost pregatit temeinic de Cateiugoslavi"37. Malenkov, Sus lov §i Aristov s-au intalnit de mai multe ori cu colegii

33 Top secret. Magyar-jugoszláv Kapcsolatok 1956, p. 280-282.Aceea.5i logic& este prezentA i intr-un ir de cuvantAri ale lui Mar, destinate auditoriului

intern. Astfel, la 25 noiembrie, in cursul unei cuvAntAri in fata activului de partid din Budapesta.'War, explicand de ce Imre Nagy §i ceilalti nu pot sa se intoarcA la locuintele lor, a subliniat: daca Iise IntamplA ceva. atunci totul va fi pus pe seama noastrA.

" Telefonograma lui G.M. Malenkov, M.A. Sus lov i A.B. Aristov din Budapesta cAtre C.C. alP.C.U.S. din 25 noiembrie.Istoriceskii Arhiv", 1993. nr. 6. p. 133. 0 altA sursA despre IntAlnirea

-

www.dacoromanica.ro


romani. Ei au mentionat, ca rezultat al acestor intalniri, in aceea§i infonnare din23 noiembrie, ca Dej, Chivu Stoica §i Bodnara§ sunt ferm hotarati" i considera caImre Nagy §i membrii grupului sau trebuie imediat trimii in Romania, unde, a§acum ne-a spus tov. Dej, va fi asigurata mentinerea lui (sub paza necesara)". Ininformarea lor din 24 noiembrie, Malenkov, Sus lov i Aristov au rezumat astfelimpresia lor despre activitatea delegatiei romane: Tovari5ii Dej, Chivu Stoica §iBodnara§ au desa§urat o activitate foarte folositoare. Ei au avut o discutie nunumai cu tov. Kidar, ci i cu membrii C.C. Mai inainte, noi am avut cu ei unamanuntit schimb de pareri. A reigit deplina unitate de vederi dintre noi in privintasituatiei din Ungaria §i in problema principalelor masuri privind lupta cureactiunea, pentru refacerea partidului, consolidarea §i asigurarea fermitatii inconducere. Tovar4ii romani au influentat in bine pe tovaegii unguri i aceasta a avut,incontestabil, un rezultat pozitiv"38. La aceasta, trebuie adaugat ca, la 24 noiembrie,Dej a luat cuvintul in §edinta C.C. provizoriu al P.M.S.U. i a dat o serie de sfaturiumilitoare colegilor unguri".

Intorcandu-se din Ungaria, Dej §i-a imparta§it impresiile sale desprecilatorie, la 26 noiembrie, consilierul ambasadei U.R.S.S., V. Nikolaev*). Dupaparerea lui, situatia din Ungaria incepea sa se normalizeze, dei guvernul Kidartrebuie sa infaptuiasca mult mai hoar& functiile dictaturii proletariatului, sãreprime hotarat uneltirile contrarevolutiei i sa restabileasca cat mai repede aparatulde stat". Liderul roman s-a pronuntat de asemenea pentru restabilirea cat mairapida a organelor Securitatii. Trebuie renuntat, a spus el, la impartirea cek4tilor(termenul sovietic pentru membrii Securitatii n. trad.) in «curati» i «necurati».Trebuie sa li se spuna ca devotamentul fata de patrie va fi masurat nu dupagrqelile sau meritele lor din trecut, ci de lupta lor de acum cucontrarevolutionarii". Dej considera cà una din garantiile consolidarii noii puterieste crearea unui Tribunal revolutionar care trebuie sa actioneze operativ §ihotarat", fara a-i incredinta pe criminali vechilor avocati burghezi". El atribuie unrol conducator organelor represive i in rezolvarea sarcinilor refacerii economice.Dupa parerea lui, in toate actiunile, guvernul ar trebui timita comisarii sai,dandu-le puteri extraordinare. J. Kidar §i F. Miinnichi i-au facut impresia unoroameni care pot duce la bun sfar§it misiunile incredintate.

dintre Nagy si Roman este nota lui Nagy cdtre colaboratorul sau apropiat, F. Dondth, redactatä tot la23 noiembrie, in ziva transferarii grupului in Romania: Top secret. Magyar-jugoszldv Kapcsolatok1956, p. 285-286. Potrivit marturiei lui Roman, Nagy continua sä spere in protectia lui Tito. El i-aspus lui Roman: ..0 sa vedeti ca, in zilele urmãtoare Tito va spune cu totul altceva despre mine[Nagy] deck a spus in recenta cuvdntare" (Istoriceskii arhiv", 1993, nr. 6, p. 133).

38 Ibidem, p. 135.39 Vezi textul cuvantArii in A Magyar Szocialista Municaspart ideiglenes vezetô testuleteinek

jegyzókonyvei, I. KOt, Budapesta, 1993, P. 107-111.4°Nota conversatiei dintre V.F. Nikolaev i Gh. Gheorghiu-Dej din 26 noiembrie. Arhiva de

politica externd a F.R.. f. 0125, op. 45, m. 249, d. 11, f. 37-40.

sIji

www.dacoromanica.ro


In convorbirile sale cu ungurii, Dej nu a ocolit nici situatia din Romania:Am spus tovarasilor unguri, cd ici si colo, si in Romania elementele reactionareincearca si ridice capul impotriva regimului democrat-popular. Am dat acestorelemente cea mai hotarata si nemiloasa lovitura". Acum este necesar sa trageminvatamintele din evenimentele din Ungaria, sa luam masurile necesare pentruintarirea in continuare a regimului, pentru intarirea coeziunii P.M.R., pentruridicarea nivelului ideologic. Dupa parerea lui Dej, in situatia complexa, creata deevenimentele din Ungaria, atat in relatiile internationale, cat si in viata politicainterna a fiecarei tari de democratie populara nu se poate sa nu apara oimpulsivitate peste masura de mare", cum se constata in cazul tovarasiloralbanezi", care au impuscat, in aceste zile, trei comunisti de seame.

Trimiterea lui Nagy si a colaboratorilor sai in Romania a provocat o reactieextern de negativa in societatea ungara. Pe alocuri au reinceput grevele. Potrivitraportului presedintelui K.G.B., I. Serov, din 27 noiembrie, din partea consiliilormuncitoresti a fost prezentata guvernului cererea de a se organiza convorbiri cuImre Nagy pentru a se convinge ca el a plecat de buna voie in Romania", iar odelegatie a fost trimisa, in acelasi scop, la comandantul militar sovietic'.

Chiar daca partea iugoslava nu a fost atrasa nemijlocit in complotul organizatin scopul trimiterii lui Nagy si a grupului sat' in Romania, ea putea, totusi, inlumina celor aratate mai sus, sa prevada un astfel de final. Noi nu ne-am gandit caiugoslavii vor face zgomot in legatura cu trimiterea lui Nagy Imre si a grupului sauin Romania" a spus cu toga sinceritatea Bodnaras, la 26 noiembrie, consilieruluiambasadei sovietice in Romania, V. Nicolaev43. Iugoslavii insi, hotarand sa sedesolidarizeze public de autorii unei actiuni reprobabile, au inmfinat ambasadoruluisovietic o nota de protest". 0 nota similarä in continut a fost remisd ambasadoruluiR.P.U.45 In situatia creata, partea romana a incercat sa intervina ca mediator aldialogului sovieto-iugoslav si ungaro-iugoslav, care devenea tot mai complicat.Primindu-1, la 25 noiembrie, pe ambasadorul iugoslav, Dej i-a transmis prin el luiTito rugamintea pentru o intfilnire la cel mai inalt nivel cu conducerea iugoslavapentru eliminarea In cadrul unei discutii tovarasesti" a tuturor divergentelor care

41 Ibidem.

42 T.H.S.D.. f. 89, inventar 45, doc. 53.43 Telegrama lui V.F. Nikolaev, din Budapesta cave M.A.E. al U.R.S.S. dupi convorbirea cu

E. Bodnaras. 26 noiembrie; A.P.R.F., fond 3, op. 64. dosar 488, f. 178-180. Aproximativ acelasi lucrui-a spus Dej lui Nikolaev, la 26 noiembrie, referindu-se la faptul ca Tito nu s-a declarat impotrivaplecarii lui Nagy si a grupului sat, in Romania. daca ei erau de acord.

44 Nota secretarului de stat al R.S.F.I. cave ambasada U.R.S.S. din 24 noiembrie. in ea semention& in special, ca .,guvernul R.S.F.I. nu poate accepta in nici un fel versiunea ca Imre Nagy sicelelalte persoane mentionate au plecat de buna voie in R.P. Romfina, deoarece el (guvernul iugoslavn.n.) a fost informat despre dorinta acestor persoane de a rimane In tara lor si intrucat, atat timp catele s-au aflat In ambasada R.S.F.I. din Budapesta, au respins propunerea de a pleca in Romania".

45 Top secret. Magyar-jugoszlciv Kapcsolatok 1956, p. 291-293.

-

www.dacoromanica.ro

302 Aleksandr S. Stkalin 16

au aparut intre lugoslavia, pe de o parte, §i Uniunea Sovieticd §i Ungaria, pe dealta, in problema Imre Nagy (pan& atunci, el ruga pe liderii iugoslavi sA se abtinAde la noi declarate. In legatura cu intalnirea planuitA, conducerea romanA ahotarfit sä se scatuiascA cu Moscova. Prezidiul C.C. al P.C.U.S., examinfind la27 noiembrie telegrama din Bucuresti a lui Nikolaev, a considerat intalnirea dintreDej i Tito ca inoportund i 1-a insArcinat pe N.A. Bulganin, membru al Prezidiului§i prqedinte al Consiliului de Min4tri, sA comunice telefonic lui Dej ca discutia luicu Tito nu va fi nici in folosul nostru, nici in cel al Ungarier47. Bulganin, inconvorbirea telefonicA cu Dej din aceea0 zi de 27 noiembrie, a exprimat opiniaMoscovei: intilnirile la cel mai inalt nivel cu conducerea iugoslava in problemalui Imre Nagy §i a grupului sAu nu reprezintA ie0rea cea bund, deoarece iugoslaviiocupau, in aceastA problema, o pozitie determinatA 0 a o astfel de intalnire puteanumai sA complice situatia. Iugoslavii puteau sd cearA o intrevedere cu Imre Nagy0 cu ceilalti, ceea ce nu putea fi oportun"". Ceea ce avea sa afle Bulganin atuncide la Dej era a intalnirea secretA a conducatorilor romfini 0 iugoslavi avusesetotu0 loc, insA fait participarea primilor oameni ai celor douA state Dej i Tito.Din partea iugoslava au participat Kardelj §i Rankovici, din cea romSnA Bodnara§i Borild, care le-au cerut iugoslavilor sä nu facA vfilvA de prisos din povestea

grupului Nagy. Intorcându-se de la Belgrad, la 28 noiembrie, Borild a plecat, adoua zi, pe calea aerului la Budapesta pentru a discuta cu Kádir rdspunsul la notaiugoslava din 24 noiembrie. In nota de raspuns adresatA, la 1 decembrie, deguvernul R.P.U. guvernului R.S.F.I., problema lui Imre Nagy era calificatA ca ochestiune internd a R.P.U.49. A§a cum reiese din scrisoarea din 3 decembrie a luiTito ate C.C. al P.C.U.S., conducerea iugoslava a continuat 0 dupA incercArileromfine de mediere sa afirme propria parere referitoare la cAile de rezolvare aproblemei aflate in litigiu: era necesar, in primul rand, ca Nagy sa fie intrebat incare tail socialista dore§te sä piece §i nu O. fie trimis, impotriva vointei lui i aintregului grup, in Romania. Cand tovar4ii romfini, care au fost la Belgrad, au spusca ei cred cd Nagy ar fi fost primejdios sa stea in Ungaria, de ce atunci, in acestcaz, au fost stran0 copii, femei §i acei comuni§ti, care, cunoscuti, §i, poate, utili inUngaria, au fost du§i, impotriva vointei lor, in Romania? Noi considerAm aceasta ogrewala". Partea iugoslava, a mentionat Tito, nu staruie pentru venirea lui Nagy §ia grupului ski in Iugoslavia, ci ar putea sa rAmfinA §i in Ungaria. Totu0 numai odeclaratie a sa cd el se intoarce acum in Ungaria cu acordul guvernului ungar §i cAel nu va impiedica eforturile acestui guvern in reinnoirea tArii etc., ar avea un imens

46 Telegrama lui V.F. Nikolaev din Bucuresti cAtre M.A.E. al U.R.S.S. despre convorbirea cuE. Bodnaras din 26 noiembrie.

47 T.H.S.D., fond 3, op. 12. dosar 1 006,1 52.413

Nota lui N.A. Bulganin cAtre Prezidiul C.C. al P.C.U.S. despre convorbirea telefonicA cuGh. Gheorghiu-Dej din 27 noiembrie; ibidem, f. 89, op. 2, d. 5, f. 16-17.

49. Top secret. Magyar-jugoszlav Kapcsolatok 1956, p. 305-307.

www.dacoromanica.ro

17 Cazul Imre Nagy" in RomAnia 303

ecou pozitiv in randurile poporului ungar §i astfel ar cadea toate argumentelecampaniei din intreaga lume impotriva deportArii lui Nagy"50 .

Preocupata in primul rand de propriul prestigiu i straduindu-se sa sedesolidarizeze de organizatorii trimiterii ilegale, conducerea iugoslava nu erainteresata, in acela.5i timp, de inasprirea relatiilor cu lagarul socialist. Notaguvernului ungar din 1 decembrie a ramas fara raspuns.

Documentele pun in lumina presiunile autoritatilor romane asupra lui I. Nagypentru a-1 face sali schimbe pozitia. La sfai*tul lui noiembrie, Dej a informatMoscova cA ei (romanii n.n.), prin imputernicitii lor duc munca (de lamuriren.n.) cu Imre Nagy i grupul sau. Ei si-au fixat ca sarcina si-i determine pe ImreNagy i grupul sau sa faca declaratii, in care sA recunoascä actiunile lor criminate §isã arate ca singura solutie corecta este, in prezent, sprijinirea i consolidareaguvernului Kadin Prin aceasta vrem sa-1 punem la incercare pe Nagy Imre" aincheiat Dej51.

Ap cum reiese din documentele ulterioare, aceste planuri au fost, in curand,abandonate de liderul roman. Evolutia vederilor sale reiese din nota de conversatiecu consilierul ambasadei U.R.S.S., V. Nikolaev, din 14 decembrie. Dej criticapozitia conducerii R.S.F.I., care staruia pentru reintoarcerea grupului Nagy inUngaria i formuleaza principalul sat' argument: dupa profunda noastraconvingere, Nagy Imre, acest bandit du§man de moarte al poporului ungar, nupoate sa ramana in Ungaria, intrucfit in jurul lui s-ar concentra fortele ostileregimului democrat-popular". Tito este indignat, a continuat el, ca I. Nagy nu seafla la casa lui, de§i nu prezinta, chipurile, nici o primejdie. Cu toate acestea aspus tovara§ul Gh. Gheorghiu-Dej de ce atunci Tito nu 1-a lasat la casa lui, dinBe lgrad, pe fostul sat' loctiitor Djilas §i 1-a adus pe banca acuzatilor52. Tito arevoie, iar tovara5ii unguri, nu".

Mentionand cA transferul grupului Nagy in Romania s-a facut pe bazaintelegerii dintre guvernele roman §i ungur i cA aceasta face sa fie lipsite de temeipretentiile liderilor iugoslavi fata de autoritatile militare sovietice, care au realizataceasta actiune, Dej imparta§it apoi deschis gandurile sale despre viitor. Noinu credem ca. Nagy Imre i grupul sãu vor ramfine toata viata in Romania; de indatace puterea democrat-populara se va consolida, va fi creat Partidul MuncitorescSocialist Ungar i se va intari aparatul de stat, II vom preda pe Nagy Imretovara§ilor unguri §i suntem convin§i ca, pentru crimele sale, nu va fi spanzurat degat, ci de limba". Astfel, Inca inainte ca liderii unguri sa fi pus problema tragerii laraspundere in fata justitiei a lui Nagy, conducatorul roman a prezis condamnarea lamoarte a fostului prim-ministru al Ungariei. Abordand, la sfar§itul discutiei,

50 f. 89. Inventar 45.51 Ibidem, op. 2, dosar 5, f. 16-17.52 Proeminent om politic si publicist iugoslav, M. Djilas, care s-a manifestat in apararea

revoltei din Ungaria, a fost arestat in noiembrie 1956.

si-a

TH.S.D.,

www.dacoromanica.ro


problema situatiei din Ungaria, Dej a spus ca sarcina principala este intarireaaparatului de stat: Aceasta trebuie facut cat mai repede, folosind prezenta ArmateiSovietice in Ungaria"53.

Liderii unguri care s-au intalnit cu colegii sovietici i-au informat ca. Ii punsarcina pregatirii i organizarii judecarii lui Nage54. Cu toate acestea, situatiapolitica interna din Ungaria, chiar in primavara anului 1957, nu a permis sa se punadeschis problema procesului. Secretarul C.C. al P.M.S.U., G. Ka Ilay, care a venit,in martie 1957, la Bucuresti, la Consfatuirea de lucru a reprezentantilor P.C.U.S.,P.M.S.U. i P.M.R. in problema judecarii lui I. Nagy si a adeptilor sai, i-a spussefului de Sectie al C.C. al P.C.U.S., B.N. Ponomariov, cd in C.C. al P.M.S.U.exista o serie de persoane, care ar putea sa se declare impotriva judecarii lui Nagysi a membrilor grupului sau". Din aceasta cauza, la plenara C.C. din 26 februarienu s-a putut pune problema judecarii, ci a fost doar adoptata hotararea pentrucontinuarea activitatii de demascare a membrilor acestui grup"55. Kallay a informatca o serie de membri ai Comitetului Executiv al P.M.S.U. (J. Kidar, F. Münnich,G. Márosan, G. Kallay) cazusera de acord asupra judecarii lui Nagy, acum insa eranecesara pregatirea treptata a Comitetului Executiv si, apoi, a C.C. pentruadoptarea unei astfel de hotarari". Asa cum a raportat Ponomariov la Moscova,tovarasii romani au subliniat cd ei sunt gata sa contribuie prin toate mijloacele lademascarea grupului Nagy. In acelasi timp, ei au staruit ca anchetarea grupuluiNagy sa fie preluata de organele ungare, un reprezentant de raspundere al C.C. safie trimis, in acest scop, la Bucuresti, iar paza interna sa fie asigurata de unguri"56'.In martie 1957 a sosit in Romania o grupd de lucrätori ai Ministerului AfacerilorInterne al Ungariei pentru a desfasura ancheta in cazul Nagy. In aprilie a fost luatahotararea de schimbare a masurilor de reprimare in privinta lui I. Nagy si a unui sirde membri ai grupului sat', despre detinerea lor in stare de arest i transportarea lorin Ungaria, unde urma sa fie continuata ancheta. Continuarea anchetei penale numai privea pe trei personalitati politice, aflate cu I. Nagy in Romania, Z. Szánto,Z. Vas i Gy. Lukács. S-a hotarat ca Szanto i Vas sa fie retinuti in Romania panain 1958, intrucat conducerea P.S.M.U. considera indezirabila participarea lor laviata politica din Ungaria. Filosoful Lukács a primit permisiunea sa se intoarca inpatrie, Inca in aprilie 1957. Acasa, el a devenit victima unor atacuri ideologiceinjurioase, care au continuat cativa ani si au avut ecou dincolo de frontiereleUngariei. Majoritatea membrilor grupului Nagy G. Losonczy, F. Doi-lath,J. Szilágyi, S. Ujhelyi, M. Vasarhelyi, S. Haratzi, F. Jánosi, G. Tanczos au fostdati in judecata. cu exceptia lui Losonczy, care a murit in inchisoare, au fostadusi in fata tribunalului in vara anului 1958 si condamnati la diferite pedepse, sub

53 Arhiva de politica externa-a F.R., f. 0125, op. 45, m. 249. d. 11. f. 120-122.54 Informarea sefului de sectie al C.C. al P.C.U.S.. B.N. Ponomariov catre C.C. al P.C.U.S. din

12 martie 1957"; Istoriceskii Arhiv", 1993, nr. 6, p. 138-140." Ibidem." Ibidem.

Toti,

i

www.dacoromanica.ro


invinuirea de organizare a unui complot in vederea rasturnarii regimului democrat-popular. Nagy si Szilagyi au fost executati.

Procesul lui I. Nagy si al partizanilor sai a avut un larg ecou in intreaga lume.Pentru multi a fost evidenta inconsistenta acuzatiilor impotriva fostului prim-ministrual Ungariei, a carui vina" a constat, in esenta, in apararea consecventa a cursuluispre suveranitatea tarii sale, curs aflat in ascutita contradictie cu sistemul de relatiiinegale, creat in epoca lui Stalin si ramas in vigoare si dupi moartea sa. Regimullui Gheorghiu-Dej, care urmarea si el largirea autonomiei, eliberarea de sub tutelameschina a Kremlinului, nu a devenit si nu putea si devina aliatul comunismuluinational" ungar. Nu numai proclamarea sistemului multipartinic, dar chiar siproiectele timide de reforma nu puteau sa gaseasca simpatie la Dej si anturajul sau,care nu acceptau ideea democratizarii socialismului si vedeau in largireaautonomiei Romaniei un mijloc aproape exclusiv de intarire a propriei puteri si aizolarii tarii de curentele liberale indezirabile, care se raspandeau, la mijlocul anilor'50, pe urmele destalinizarii intr-o serie de tari socialiste, in primul rand in Ungariasi in Po Ionia. Mai mult decat atat, urmarind largirea campului propriilor manevre,Dej a considerat ca o importanta conditie pentru aceasta consolidarea increderiiMoscovei fata de el. Represiunea salbatica, intreprinsa de regimul sau in interiorultarii impotriva celor care isi exprimasera simpatia pentru revolutia ungara, avearostul de a dovedi liderilor sovietici ca pot fi linistiti in privinta Romaniei, aiciexista o solida dictatura comunista si nu era posibil sa aiba loc ceva asemanator cucele petrecute in Ungaria si Po Ionia (acest argument a jucat rolul cel mai importantin motivarea cererii partii romane privind retragerea trupelor sovietice din 1958).Devenind nu numai partas, dar avand chiar initiative in rafuiala cu primul-ministrual Ungariei si a membrilor grupului sau, Dej nu s-a supus numai disciplinei de bloc,dar a incercat sa traga maximum de beneficiu politic pentru sine. Inspaimantat demoarte de revolutia din tara vecina, liderul roman a stiut, in cele din urma, safoloseasca aceste evenimente in interesul consolidarii autoritatii sale. Totusi, oricatde nefast a fost rolul regimului din Romania in inabusirea revolutiei ungare, cutotul altfel a reactionat societatea romaneasca, care a dat mii de exemple deprofunda solidaritate cu ideile si obiectivele ei.

"THE IMRE NAGY CASE" IN ROMANIA

Abstract

The opening of the Russian secret archives brought to light a series of newdocuments concerning the Hungarian revolution of 1956.

Based on the new information, the author addresses the circumstances inwhich Prime Minister Imre Nagy took refuge at the Embassy of Jugoslavia and thenegotiations between the leaders of the communist countries that preceded thetransportation of the Imre Nagy group to Romania.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONVORBIRI CU LIDERII ROMANIEI iN 1956.DOCUMENTE DIPLOMATICE FRANCEZE INEDITE

OVIDIU BOZGAN

Timidele semnale de liberalizare care puteau fi detectate in blocul sovietic,desigur din initiativa noii echipe conducatoare de la Kremlin, au obligat puterileoccidentale la un examen mai atent al Europei de Est si la adaptarea politicilor lorin functie de recentele evolutii sau in functie de reprezentarile pe care Occidentulle avea despre acestea. Deficitul de informatie fiabild a determinat puterileoccidentale sa inventarieze toate gesturile, comportamentele si limbajele care ar fiputut sa solutioneze dilema in fata careia se gasea Occidentul: democratiileoccidentale se confruntau cu o schimbare de tactica a blocului sovietic sau asistaula transformari mult mai profunde ale regimurilor comuniste, care le obligau peacestea din urma sa caute o acomodare care ar fi condus la sacrificareaintransigentei ideologice si autarhiei economice de bloc.

Desi puissance moyenne". Frantz nu putea abandona proiectul de a reveniin Europa de Est pe baza unui demers propriu, deocamdata fara contrariereaaliantei din care facea parte, care, la randul ei, incerca articularea unei strategiicomune. Demersul francez parea subordonat traditiilor istorice, in particularprezenta culturala franceza in estul continentului inainte de cel de-al doilea razboimondial care ar fi putut fi invocata si valorificata. Acest obiectiv reiese cu claritatedin nota adresata la 10 februarie 1956 de Directia generala politica ministrului deexterne: A la suite de la Conference des Chefs de gouvernement, la Directiongenerale politique, dans une note relative aux echanges culturels entre les pays del'Est et les pays de l'Ouest définissait comme suit la position que les expertsfrançais devaient faire prévaloir auprès de leurs collègues américains et anglais aucours d'échanges de vues preliminaires A la conference des quatre ministres desaffaires étrangères:1. Depuis 1953, dans le domaine des echanges culturels, lespays communistes font des avances aux puissances occidentales; le synchronismedes &marches suffirait A prouver que celles-ci relèvent de la politique de la«coexistence pacifique» qui tend A obtenir par la seduction les effets quel'intimidation n'a pas produits. 2. Subjectivement, il n'est pas concevable que lesdirigeants soviétiques. formes par quarante ans de communisme actif, puissentenvisager un changement d'attitude A l'égard de l'Occident autrement que commeune adaptation tactique et momentanée A une situation donnee. Mais objectivement leur

..Revista istoricr. torn X. nr. 3-4. p. 307-331.1999

www.dacoromanica.ro

308 Ovidiu Bozgan 2

nouvelle tactique pourra avoir des effets durables sur leur stratégie et la modifier(s.n.) 3. Il appartient donc aux democraties occidentales, qui sont par natureimpuissantes A imposer leur propre jeu aux communistes, de s'adapter a celui qui leurest aujourd'hui propose, en essayant d'en tirer la meilleure partie possible. Si, aulieu de subir massivement et comme malgré elles, une extension des contacts, ellesprenaient l'initiative d'accroltre leurs activités culturelles dans les payscommunistes, elles pourraient sans risques nouveaux, orienter les echanges enfonction de leurs intérets propres. 4. El les disposent dans les démocratiespopulaires d'un capital d'influence important. Mais l'absence de contacts, si ellese prolongeait, entrainerait la prescription de leur prestige culturel. Les jeunesgenerations notamment seraient livrées A la seule influence soviétique. 5. Lacohesion du bloc communiste ne peut que s'accroitre si URSS est pratiquementseule a proceder A de larges echanges avec les démocraties populaires. Enrevanche si l'Occident se montre agissant, il pourra profiter des differences quidemeurent entre les divers pays communistes en &pit de l'unicité de leur doctrinepolitique et favoriser une utile diversification du bloc oriental. 6. Le communismen'est pas la fin de l'histoire. Les regimes communistes se transformeront. 11 nousappartient d'encourager leur evolution et de l'orienter. C'est par des echangesculturels judicieusement organises que nous pourrons y parvenir. 7. La nouvelleattitude des pays communistes dans le domaine des échanges culturels,primitivement concue comme une simple manoeuvre tactique, pourra acquérir, sinotre activité est adroite, la force d'une tendance irreversible. Les observations quiprecedent ayant été approuvees par les ministeres et les administrationscompetentes, le Departement est parvenu A la conclusion qu'il était indispensable,avant de donner une impulsion nouvelle aux échanges culturels entre la France etles pays de l'Est, de créer un organisme special de coordination. L'Angleterre etles Etats-Unis disposent &Fa de services charges de sélectionner les projets et d'encontrôler avec une autorité suffisante l'execution. La dispersion de nos efforts et lapénurie de nos moyens font que dans les conditions actuelles l'extension descontacts risquerait de jouer a notre detriment. Une reunion interministérielle,convoquée au Departement le 6 octobre dernier, a conclu a la nécessité de créernotre tour A la Direction des Relations Culture lles une organisme de coordinationet de mettre A sa disposition des credits suffisants. II est apparu que la meilleureformule, et la plus économique, consisterait A doter la direction des Relationsculturelles de moyens plus importants, notamment en personnel (un agent de gradeassez elevé qui serait le secretaire de l'organisme, un adjoint, un interprete derusse etc...) et en bureaux appropriés. Ce service special serait en relationconstante avec les fonctionnaires design& par les diverses administrationscompétentes. La Direction Generale Politique serait reconnaissante au ministre,s'il approuvait la politique et les suggestions exposées dans la presente note, d'enfaire l'objet d'une communication et, éventuellement, d'une decision, A l'occasion

www.dacoromanica.ro

3 Documente diplomatice inedite 309

d'un prochain Conseil des Ministres. Lorsque les decisions necessaires auraient éteprises au niveau ministériel, ii appartiendrait a une nouvelle reunioninterministérielle de définir les conditions dans lesquelles les liaisons seraientorganisées avec les ministères intéressés. La direction des Affaires Politiques attiretout particulièrement rattention du ministre sur la necessité d'obtenir l'accord de M.le Ministre des finances pour que le nouveau service soit dote de credits suffisants"I.

In aceste conditii, personalul diplomatic francez aflat la post la Bucure§ti §iin primul rand ministrul Frantei la Bucure§ti, Pierre Francfort2, a incercat sacunoasca, pe baza contactelor cu oficialitatile regimului, dispozitiile acestuia fatade occidentali §i, desigur, fati de Franta. PosibilitAtile diplomatilor francezi deinformare erau reduse datoritA supravegherii §i izolarii in care erau mentinute ingeneral mate misiunile occidentale, dei treptat restrictiile vor fi anulate. Surselede informare erau limitate la discutiile cu functionarii romani din Ministerul deExterne i uneori cu ministrul insu§i, la conversatii cu diver§i lideri in timpul unorreceptii oficiale i informatiile pe care le puteau furniza vizitatorii francezi (deregula comuni§tii francezi sau simpatizantii acestora refuzau sistematic sa aibaintervederi cu reprezentantul Frantei la Bucuresti, pe considerente ideologice).Astfel, intr-un raport din 13 iulie 1954 Pierre Francfort remarca schimbareaatitudinii guvernului roman in ultimele doui luni, in urma unei discutii cuministrul de externe Simion Bughici. Cu aceasta ocazie Francfort abordasechestiunea foarte delicata a vizei de ie§ire din Romania pentru familia Bastaki,care se refugiase la legatie de mai multi ani, ca i problema celor 9 francezicondamnati i detinuti in inchisorile romanqti (in final doar 8 vor supravietuigulagului romanesc): Revenant A l'affaire Bastaki, il a souligné rintérêt qu'il yaurait a ne donner A Paris aucun echo A leur liberation afin d'éviter des articles depresse «calomnieuxo A regard de la Roumanie, supposition dont j'ai relevéI' incongruité. Je pense A cet égard que le Département pourra veiller A ce que cespersonnes ne cherchent pas A se faire un publicité facile et injustifiée afin de nepas gêner les démarches de cette Legation pour nOs prisonniers. J'ai en effet retire

I Archives cle l'Institut Francais de Bucarest.2 Pierre Francfort s-a nfiscut la 28 octombrie 1908. DupA absolvirea $colii de stiinte politice

din Paris intrA in diplomatic in 1934 si ocupA primele posturi diplomatice in China intre 1935-1938.In 1938-1939 este atasat la ambasada Frantei la Madrid, iar in 1940 este epurat din Ministerul deExterne de regimul de la Vichy. IntrA in Rezistenta in 1942 si ocupA, cu incepere din 1943. diverseposturi la reprezentanta diplomatica a Frantei Libere de la Londra. Dupti al doilea razboi mondialFranfort va fi ijtilizat cu predilectie in misiuni diplomatice in statele cornuniste din Europa de Est.Imre 1948-1950 este prim consilier la Moscova. iar clupA scurcli .misiune la Washington. in anii1951-1953, la 26 octombrie 1953 este numit ministru al frantei la Bucuresti. Va conserva postulpfinA in 1957. Va mai primi misiuni diplomatice in Est: ambasador in Ungaria intre 1962-1965 siambasador la Be !grad din 1965 pant in 1970. Pentru autoritAtile romanesti, Francfort avea reputatiaunui anticomunist intransigent; in realitate, diplomatul francez fapt evident dupt lectura rapoartelorsale dovedea un spirit extent de lucid si era capabil sA surprindA cu abilitate motivatiile politiciiinterne si externe duse de RomAnia comunistA.

o

www.dacoromanica.ro

310 Ovidiu Bozgan 4

l'impression de ma conversation avec M. Bughici, que nous pourrions maintenantespérer des mesures de liberation progressives sinon rapides, en faveur de certainsd'entre eux (...) 11 n'est pas douteux qu'il faille voir là le désir du gouvernementroumain, affirme ces derniers mois, de se preparer h participer plus normalementaux relations internationales"3. Indiscutabil, guvernul roman era dispus la anumitecompromisuri i diplomatul francez nu se in§ela cand sustinea Ca Romania doreasa revinh in comunitatea internationalh, de unde §i grija acesteia de a evita atacuriale presei occidentale.

CA regimul de la Bucure§ti era dispus la concesii fata de Franta, caresuportase in anii anteriori un tratament scandalos §i traumatizant, o probeazAcomportamentul liderilor romani in momentul controverselor din jurul acorduluicomercial. Normalizarea relatiilor comerciale dintre cele cloud taii fusese solicitatAde partea romanA. Or, guvernul francez gasise acum posibilitatea exercitarii unorpresiuni in vederea rezolvArii unor cazuri umanitare, in special eliberarea detinuti-lor francezi4. Cum guvernul roman nu 4i respectase promisiunea de a considera cubunavointa aceste cazuri, Franta a suspendat la junfatatea lunii iunie 1955aplicarea acordului comercial in speranta revenirii regimului de la Bucure§ti lasentimente mai bune. Guvernul roman a ripostat la 25 iunie 1955 prin publicareaunei declaratii Agerpres, care in fond nu urmarea altceva deck salvareaaparentelor in fata opiniei interne §i a celei din blocul sovietic, de0 era limpedepentru partea romanh ch va trebui sh cedeze. Declaratia culpabiliza Franta, caresuspendase aplicarea acordului datoritA detinutilor francezi: trebuie spus ch niciun francez nu este inchis in Romania pentru ch este cetAtean francez. Un asemenealucru nu s-a intamplat i nu poate sh se intample in R.P.R. Cei 5 francezi detinuti lacare se referh ministrul afacerilor strAine al Frantei sunt in realitate agenti ai

3 Archives du Ministère des Affaires Etrangeres, Z. Europe 1944-1960, Roumanie 101.4 Problemei detinutilor politici francezi din Romania va trebui sa i se consacre un studiu

special. Totusi pfina atunci unele notatii sunt necesare. In perioada 1948-1955 au fost arestati sicondamnati pe motive politice 9 cetateni francezi. ln majoritatea cazurilor, autoritatile franceze n-auputut asigura asistenta juridica si medicala a inculpatilor. Aparitia primelor simptome ale destinderiiin Romania a determinat guvernul francez sa numeasca la Bucuresti un diplomat dinamic, cunoscatoral regimurilor comuniste, in persoana lui Pierre Francfort. Unul dintre obiectivele misiunii acestuiaera de a obtine din partea puterii comuniste de la Bucuresti eliberarea conationalilor detinuti, folosindtoate metodele artei diplomatice, inclusiv santajul economic, in noiembrie 1954 Francfort reuseste saobtina eliberarea a 3 detinuti: Louis Fontanit nascut in 1887 si condamnat in 1950 la 20 ani muncasilnica, Céldstine Pauline Gauchet nascuta in 1897 si condamnata la 12 ani munca silnica siAlexandre Piccolot nascut in 1883 si condarnnat la munca silnica pe viata. La 31 iulie 1955, dupa cearma santajului economic si-a demonstrat eficienta impotriva unui regim imoral. sunt eliberati siceilalti detinuti francezi: Paul Boisset, Elisabeth Perraudin, Lucien Bassy, Louis Houtte si MichelBackai. Al 9 lea detinut francez, Georges Delagnes, arestat in 1950, decedeaza in 1954 la inchisoareaMargineni datorita neacordarii asistentei medicale corespunzatoare. Maniera inumana cu careautoritatile romanesti au tratat criza detinutilor politici francezi a grevat o perioada de timp relatiilefranco-romane.

www.dacoromanica.ro


Biroului II. Ei au desf4urat, dupa propriile lor marturisiri, o activitate de spionajin Romania, marturisiri care sunt sustinute de probe... Guvernul roman, in cadrulpoliticii sale vizand ameliorarea relatiilor cu Franta, a estimat CA este posibil sA iain consideratie dorinta exprimata de guvernul francez de a gratia detinutii i, deasemenea, a estimat ca este posibil sa, procedeze la eliberarea lor treptata"5. indeclaratie se denunta indulgenta autoritatilor franceze fata de manifestatiile Ostileale fascitilor" romani refugiati la Paris cu ocazia unui turneu artistic efectuat deo trupi romaneascA i se afirmA ci relatiile comerciale pot fi serios perturbate, ceeace ar putea determina Romania sa adreseze comenzi altor tan. Declaratia consideraca responsabilitatea suspendArii acordului revine In intregime Frantei. Dincolo deaceasta parada derivatA din obsesia guvernului roman de a se impune ca unpartener egal in drepturi in relatiile cu statele din afara blocului sovietic, oficialiiromfini continuau sA af4eze bunAvointa, a§a cum rezultA din telegrama expediatA laParis la 30 iunie 1955: J'ai rencontre hier, lors d'une soirée A l'ambassade del'URSS, le ministre des affaires etrangeres qui s'est montré aimable malgré lasuspension de l'accord commercial. A a relevé dans le texte des communiquésfrançais et roumain la presence du mot ((regrets» exprimes par les deuxgouvernements de cette suspension. A n'a pas semblé exclure que je puisse malgrétout voir M. Gheorghiu-Dej dont il m'a fait entendre que l'entretien envisage avecce dernier avait eté *time A la suite de notre decision. II n'a pas exclu non plusque nous puissions trouver une solution A la question des prisonniers, mais ii aajouté que des gestes de bonne volonté ne pouvaient etre faits que sur une base deréciprocite. Je crains (...) qu'il entende par IA que nous donnions des satisfactions Ason gouvernement sur le plan des activités des emigres roumains en France"6.Situatia s-a detensionat relativ rapid prin angajamentul ferm al guvernului romanin sensul dorit de partea franceza §i astfel s-a ajuns la publicarea la 1 august 1955 aunui comunicat comun: Le Gouvernement français et le gouvernement de laR.P.R. sont parvenus a un accord satisfaisant sur certaines questions intéressant lesdeux pays. Dans le desk de renforcer leurs relations, les deux gouvernements sonttombes d'accord pour développer les echanges culturels entre la France et laR.P.R. Le Gouvernement français a decide d'annuler A la date du let aolit 1955l'arreté du 18 juin 1955 portant provisoirement interdiction de l'exportation demarchandises françaises A destination de la R.P.R.". infrangerea guvernului romannu era totala deoarece acesta reu§ise sa includA in textul comunicatului prevedereaformalA relativA la schimburile culturale cArora Franta nu le era ostila, dar dorea sAobtinA unele concesii mai ales in legAturA cu Institutul Francez din Bucuresti. Chiarinainte de publicarea comunicatului, ministrul francez la Bucuresti putea inregistrao nouA dovada a gentiletei guvernului roman fata de Franta. La 15 iulie 1955

5 Scinteia" din 25 iunie 1955.6 Archives du Ministère des Affaires Etrangères, Z. Europe 1944-1960, Roumanie 101.

www.dacoromanica.ro

312 Ovidiu Bozgan 6

Pierre Francfort comunica ministrului de externe Antoine Pinay modul in care sederulase receptia oferita de legatie cu ocazia zilei de 14 iulie si la careparticipasera Stoica Chivu, vice-prim-ministru, Simion Bughici, ministrul deexterne, Marcel Popescu, ministrul comertului exterior si Mihail Rosianu,directorul Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea: Lareception dorm& A l'occasion du 14 juillet et A laquelle j' avais invite les membresdu gouvernement et des fonctionnaires roumains, ainsi que diverses personnalités,a témoigné du changement d'atmosphère qui s'est produit depuis un an (...) Leshikes roumains ont été particulièrement courtois; le ministre des affaires étrangèresa exprimé le voeu et l'espoir que nos difficultés actuelles soient résolues et a, ainsique le directeur de l'Institut pour les Relations Culture Iles avec l'Etranger,reconnu les larges possibilités d'exhanges culturels qui nous étaient ouvertes"7.

Diplomatii francezi nu erau interesati numai de comportamentul autoritAtilorromane fata de reprezentantii oficiali ai Frantei. Orice atitudini sau stAri de spiritcare puteau oferi noi elemente pentru analizarea climatului politic din Romania siin special relatiile tarii noastre cu URSS, cu atat mai mult cu cat diplomatiifrancezi erau la curent cu rusofobia populatiei, erau inregistrate cu minutie siraportate la Quai d'Orsay. Astfel, se explicA raportarea unui incident in aparentaminor la 5 iulie 1955: Dans la dernière semaine de juin se sont Cléroulés ABucarest des matchs de volley-ball au cours desquels s'est produit un incidentassez remarquable et nouveau. Ces matchs opposaient des equipes soviétique,démocrates populaires et occidentales. J'avais pu constater moi-même au coursd'une épreuve franco-soviétique que de très chaleureux applaudissements allaientA nos joueurs, alors qu'ils étaient rares quand les Russes marquaient un coup.Aussi le lendemain avait-on renforcé la brigade des applaudissements en faisantappel A des soldats roumains encadrés par des officiers. Mais c'est A l'occasiond'un match roumano-soviétique que s'est produit, d'après ce que l'on m'arapport& un très vif incident: lorsqu'après la victoire de l'équipe soviétique sescouleurs sont montées au mat du stade, elles ont été saluees par une bordée desifflets et de huées et l'arbitre qui avait, au cours de la partie, donné l' impressionde favoriser le camp russe, avait été également pris A partie. A la suite de cettemanifestation, il aurait été procédé A des arrestations dans la foule des spectateurs,parrni lesquels se trouvaient cependant en majorité des délégués des entreprises deBucarest. Sans vouloir exagérer la portée de ce qui, pour la population de lacapitale, a éte un veritable Cvénement, ce n'en est pas moins là un signe du climatnouveau dans lequel elle vit depuis mai demier. La signature du traité autrichien,les conversations de Belgrade ont entretenu la conviction d'un «affaiblissement»de l'URSS et des espoirs inconsidérés de «libération», auxquels ne s'abandonneque trop facilement ce peuple par nature excessif et que sa misère rend encore plus

7 Ibidem.

www.dacoromanica.ro


nerveux. C'est a cette excitation qu'est due cette poussée d'hostilité a regard desRusses, hais par atavisme de révolte contre un occupant qui a trop souvent voulu«libérer» le Roumanie des Turcs ou de tout autre domination, et qui maintenantexploitent son économie. II est certain que cette manifestation a été encouragéeegalement par quelques signes de la part du gouvernement lui-meme a se donnerles apparences d'assouplir un peu les relies, comme en ont ternoigné la liberationde Tataresco, de Titel Petresco... le decret d'amnistie etc. Je doute cependantqu'un agitation puisse se développer jusqu'au point ou il deviendrait nécessaired'adopter et renforcer des mesures de repression; ce n'est, semble-t-il, que s'il s'enmanifestait dans le monde ouvrier, ce dont il n'y a aucune indication, qu'elledeviendrait sérieuse, bien que je sois persuade que le gouvernement aurait alors lavolontA et les moyens de le rCprimer"8.

Destinderea pe care o semnaleaza diplomatii francezi nu a generat iluzii inaceasti etapA si desigur toate aceste elemente au fost coroborate cu alte informatiipentru a se degaja o analizA realistA, in functie de care urma sa fie programatapolitica francezA. Legatia francezA de la Bucuresti era chematA sa se pronunteasupra proportiilor reale ale liberalizArii romanesti si asupra originilor ei. Or,Pierre Francfort este formal in aceastA privintA, destinderea romaneasca nu arecauze interne, ci este dictatA de noua conducere de la Kremlin. Ceea ce nu puteaanticipa diplomatul francez era a destinderea initiata si impusa de sovietici nu vamai putea fi controlatA de acestia decat cu mari eforturi, iar in cazul Romaniei vadetermina un indelungat si contradictoriu proces de desatelizare. Interpretanddestinderea interna, Francfort dAdea urnatoarele explicatii in raportul ski anualdin 18 februarie 1956: Quelles ont ete les raisons profondes de ces manifestationsde «detente intérieureo? 11 faut les rechercher a Moscou d'ou l'on a probablementexige des gouvernements satellites, avant la 16' conference de Geneve, des gestesdonnant l'illusion d'un certain inflechissement de la rigueur du regime,susceptibles de frapper l' &ranger. Je ne crois pas, pour ma part que, sans cesimpératifs, le gouvernement roumain eta de lui-même ressenti le besoin de cet«adoucissement», qui mit risque de relacher la discipline de la population et peut-etre d'eléments du parti, impressionnés par la «Canossao de Belgrade, la signaturedu traité autrichien etc... La reconciliation soviéto-yougoslave scellée dans lacapitale yougoslave en juin et suivie d'une amelioration des relations roumano-yougoslaves, a pu entretenir l'espoir soit en Roumanie, soit en Occident, soit aBelgrade meme, que la reconnaissance de Khrouchtchev des «differences desformes concretes du développement du socialisme» selon leurs voies propres,aurait des repercussions dans le pays. 11 n'en a rien eté; les diverses declarationsdes dirigeants, de Gheorghiu-Dej encore devant le len Congres, la presse elle-merne,ont minimise cet aspect des declarations tactiques des hommes d'Etat soviétiques.

K Idem, Z. Europe 1944-1960, Roumanie 79.

www.dacoromanica.ro

314 Ovidiu Bozgan 8

On ne peut donc déceler, même si, comme je l'examinerai plus loin, la Roumanie aobtenu, grace a l'URSS, quelques satisfactions nationales de prestige sur le planéconomique et extérieur, des signes reels d'un regain de nationalisme ou d'unevocation a suivre une voie particulière. 11 ne faut d'autre part pas confondre avecun nationalisme roumain les tendances a un nationalisme chauvin dénoncees parGheorghiu-Dej devant le Congrès, visant des manifestations qu'on ignore, maisqui aurait pu etre le fait de quelques minoritaires, peut-etre hongrois, qu'auraittouches la contagion des deviations politiques et intellectuelles condamnees aBudapest. A cette occasion, le 1 secrétaire a mis l'accent sur la nécessité dans lesdifférentes expressions de la vie intellectuelle, littérature, art d'observer lesprincipes du marxisme-léninisme avec une rigueur que n'efit pas désavou6eJdanov. Les débats du congrès des Ccrivains a Moscou n'ont, du moins dans lapresse, provoqué aucune reaction pouvant etre interprétez comme une attenuationde la ligne. Ainsi la vie politique interne ne s'est pas plus départie d'une«discipline de fen> que ses dirigeants ne se sont éloignés de la ligne moscoviteorthodoxe"9. Convingerea ci Romania era cel mai fidel satelit al URSS va persistain rapoartele diplomatilor francezi pana la inceputul anilor 1960 §i a fost deseoriacompaniata de comentarii deloc magulitoare, cu atat mai mult cu cat seinregistrau evolutii mai incurajatoare in celelalte democratii populare. Francfort,dqi prudent in aprecieri, este categoric ostil comunismului §i nuli va modificapana la finalul misiunii sale bucurqtene discursul putin favorabil oficialitatilor dela Bucure§ti. Bun cunoscator al Romaniei, diplomatul face distinctia intrenationalismul oficial, pe care-1 neap, §i nationalismul popular, spontan,incontrolabil §i de aceea reprimat rara menajamente de regim. Or acest fenomenera singurul care putea indica diplomatilor occidentali inceputul procesului dedesatelizare pe care-1 puteau sesiza de exemplu in Po Ionia sub regimul Gomulka.

La inceputul anului 1956 diplomatia franceza a putut beneficia de marturiaunui observator francez privilegiat care a fost acceptat ca interlocutor de instantelesuperioare ale puterii, marturie care punea la dispozitie detalii indispensabileplanificarii politicii franceze in Romania. Este vorba de un literat francez, care nuera inregimentat in Partidul Comunist France; dar facea parte din imensacategorie a intelectualilor occidentali de stfinga dispu0 la cele mai surprinzatoarecondescendente fata de statele comuniste din est, Jean de Beer. Despre vizitaacestuia in Romania, Pierre Francfort raporta lui Antoine Pinay la 31 ianuarie1956: Un de nos compatriotes, M. Jean de Beer, vient de passer quelques tempsen Roumanie, du 18 au 31 janvier, sur l'invitation de l'Institut pour les RelationsCulture Iles avec l'Etranger. M. Jean de Beer, dramaturge francais, membre duConseil National de l'Association France-Roumanie et secrétaire du PEN-Club,s'est, des le lendemain de son arrivée, presenté a la Legation. 11 m'a expliqué que

9 Idem, Z. Europe 1944-1960, Roumanie 131.

www.dacoromanica.ro


lors des Journées d'Amitie franco-roumaines a Paris, il avait rencontré chez desamis, M. Stoilov, ancien ministre de Roumanie a Paris, qui faisait partie de ladelegation roumaine auxdites Journées d'amitie. M. Stoilov lui avait demandé s'ilne consentirait pas a venir donner des conferences a Bucarest et en province. M. deBeer ayant poliment répondu qu'il était dispose a accepter, recut, trois jours apres,une invitation en pleine forme et était en merne temps nommé membre del'Association France-Roumanie. 11 a donne au foyer des ecrivains rournains uneconference sur «Le théâtre francais contemporain», présidée par le secrétaire del'Union des écrivains, M. Mihai Beniuc, et a laquelle j'ai assiste, ayant été invitepar l'Institut des Relations Culture lles. Cette excellente conference a été pour moiune surprise rafraichissante, car M. de Beer, avec une grande honnetetéintellectuelle et peut-etre une certaine candeur, a exposé a ses auditeurs, sur laliberté d'expression, sur les caracteres de la creation artistique, des vuescompletement opposées a celles de la ligne littéraire en honneur. Son exposé aobtenu un succes peut-etre d'autant plus vif que précisément il présentait des idéesauxquelles des ecrivains roumains, qui assistaient nombreux a cette conference,restent probablement attaches en leur for intérieur. Les organisateurs de laconference en ont été, m'a-t-on assure, surpris et embarrasses et n'en ont pas faitde résumé en roumain qu'ils avaient propose a l'auteur. Néanmoins, M. de Beer aprononcé une seconde conference prévue, a la maison des journalistes, sur la«Comédie Française», dans laquelle il avait glissé certaines allusions qui on faitciller, sur la latitude qu'auraient eu certains comédiens de représenter memependant la Terreur, des pieces hostiles a la pensée du Comité du Salut Public.Quoiqu'il en soit, les heites roumains de M. de Beer, qui avait peut-etre commisune confusion sur la personne de ce publiciste qui avait d'ailleurs accompagné laComédie Francaise a Moscou ont joué le jeu et plutôt que de manifester du dépit,se sont convaincus qu'en definitive ils retireraient plus d'avantages a le convaincrede leur olibéralisme» et a exploiter au mieux la situation. M. de Beer a été doncl'objet d'attentions tout a fait surprenantes. 11 fut d'abord invite a rencontrer lePrésident Groza qui le regut ties longuement et lui fit part de l'intéret qu'il portaitau développement des relations culturelles franco-roumaines. Notre compatrioten'a pas craint de lui dire qu'elles ne devaient pas etre l'apanage exclusif d'uneorganisation para-communiste telle que l'Association France-Roumanie, et que siles milieux dirigeants roumains voulaient se faire une idée exacte de la France, ilsdevaient s' informer d'expressions littéraires plus variées que celle que refletent lesseuls auteurs comrnunistes. M. de Beer devait ensuite rencontrer M. MironConstantinescu, 1" vice-président du Conseil. Or, au dernier moment, M. Stoica,Président du Conseil, rentre le soir même a 18 heures, de la conference de Prague,tenait a ce que cet entretien an lieu en sa presence, a 20 heures. Notre compatriotem'a rapporté tres rapidement qu'il avait trouve ses ointerlocuteurs bien disposesaux echanges culturels sur la base de la réciprocité. encore que les incidents des

www.dacoromanica.ro

316 Ovidiu Bozgan 10

Ballets roumains aient laissé une vive blessure. Pour l'importation de livresfrançais qui ne seraient pas de seule inspiration communiste et pour la reprise decertaines activités par l'Institut francais questions que j'avais demandé a M. deBeer d'évoquer en passant ses interlocuteurs ont eté plus réticents. Il ne ressortpas de cette conversation qu'il y avait de graves difficultés, mais que la réponsen'est pas aussi raffle et proche que celle concernant les échanges artistiques parexemple». Il est vraiment étonnant que M. de Beer ait pu s'entretenir avecquelques uns des premiers dirigeants du régime. Sans doute, a-t-on estimé, une foispassé le premier choc des propos peu orthodoxes de ses conferences, et plusintelligemment que d'habitude, que l'impartialité de notre compatriote prEterait unbon effet aux propos qui lui ont été tenus sur le &sir d'amélioration des relationsculturelles franco-roumaines. Ce désir ne parait pas douteux, comme entémoignent les manifestations projete,es et quelles qu'en soient les causes:alignement cur Moscou, Cache assignee a la Roumanie de jouer, en raison de seliens passes avec notre pays, le role d'attirer les intellectuels francais, peut-etreaussi reexamen des besoins de contacts scientifiques et autres avec l'Occident. Jen'en dois pas moins d'une part, rappeler que la reprise de contact n'aura uncaractere décisif que lorsqu'on consentira a la réouverture de !Institut questiondont j'avais déjà entretenu le l'`` secrétaire du parti et noter d'autre part, qu'à leurhabitude les Roumains ont utili é leurs méthodes ordinaires de propagande enévoquant ces questions avec un publiciste francais de passage, méme non-proeressiste, qui ne parait d'ailleurs pas bénéficier d'une autorité particulière dansles miheux francais. Enfin, M. de Beer, qui est secrétaire general de la sectionfrancaise du PEN Club a eu un entretien avec M. Victor Eftimiu, qui étaitprésident du PEN roumain avant-guerre et l'est en principe resté, l'associationétant complètement tomb& en sommeil. Notre compatriote, tout en précisant bienqu'il n'était chargé d'aucune mission auprès de la section roumaine, a déclaré ason interlocuteurs que la Roumaine était la seule des démocraties populairesmembre du PEN qui n'ait pas rétabli les contacts avec lui. Il a rappelé quellesconditions devraient Etre remplies pour participer a la prochaine assemblee.M. Eftimiu s'est entretenu de cette question avec le président de l'Institut pour lesRelations Culturelles, M. Rosianu, qui en a pule a M. de Beer et paraissaitintéressé par une éventuelle reprise des relations. M. de Beer doit publier sur laRoumanie un reportage dans le «Parisien libéré». Je ne sais pas s'il se laisseratromper par les apparences de ce qu'on lui a montré ou par les attentions déployéesa son égard, car sur le plan intellectuel tout au moins il a pu se rendre compte de lacondition réelle des milieux littéraires; mais pour autant que je puisse en &re juge,son séjour en Roumanie n'aura pas donné une idée déformée de notre vieintellectuelle et aura été, au contraire je crois, profitable. La presse a publié lesquelques paroles dont copie ci-jointe, qu'il a été press& selon l'habitude, deprononcer sur son séjour en Roumanie et dont le ton est déjà assez reticent. A son

www.dacoromanica.ro


retour a. Paris, M. de Beer se présentera sans doute a la Direction des RelationsCulture lles et a la Sous-Direction d'Europe"I°. In momentul in care Francfortexpedia acest raport cat-re minister, diplomatul nu avea cunostiinta de ampla darede seama pe care dramaturgul francez o redactase in aceeasi zi §i pe care a inminat-oserviciilor diplomatice odata reintors la Paris.

Desi Jean de Beer se prezenta ca un spirit independent, critic atunci andlibertatea de creatie parea amenintata, regimul de la Bucuresti nu a ezitat sa-1utilizeze in actiunile sale de intoxicare a opiniei publice occidentale, tocmai pentruca independenta sa aparenta Ii asigura o mai mare credibilitatell. Serviciile de laQuai d'Orsay dispuneau de dialogurile, consemnate cu talentul dramaturgului, pecare de Beer le avusese cu personaje importante din conducerea statului. PetruGroza incercase sa-§i convinga interlocutorul de bunele intentii ale guvernului,fad insa si abordeze chestiuni politice delicate. Consideram insa cã de fapt Grozai§i disimula propria incapacitate de a interveni in deciziile de politica majora,nepermitfindu-si initiative, ci doar transmiterea unui mesaj intr-o forma neoficiala,care renunta la stereotipurile limbii de lemn. Ar fi interesant de stiut in ce mdsurade Beer a acceptat argumentele lui Groza, care vroia sa prezinte regimul de laBucuresti ca pe unul pluralist, de vreme ce el insusi, care ocupa functia cea maiinalta in stat, Ikea parte din vechea clasa politica. Este aproape cert Ca de Beer nucunostea suficient de bine istoria recenta a României pentru a realiza ca. se afla infata unui politician marginal, cu o cariera politica suspecta, discreditat in fata

Ibidem.II In lungul mariaj dintre Jean de Beer si regimul de la Bucuresti au existat unele momente de

iritare pe care insA dramaturgul francez le-a depAsit renuntand la orgoliile sale. Astfel ministrulRominiei la Paris. Mircea BAlAnescu transmitea la 2 aprilie 1957: DuminicA 31 martie am luat masacu de Beer El este cam supArat cl nu i se aranjeazA plecarea in tarA dar probabil cA se va calma. indiscutii de Beer ne-a spus CA: a) moartea lui Gafencu va avea un efect fallorabil asupra relatiilorfranco-romane. numeroase personalitAti franceze avand din cauza lui Gafencu atitudine de reticen(Afail de noi: b) Francfort flu intelege nimic din ceea ce ar trebui sA fie relatiile franco-romane. El esteun reactionar organic si pasii fAcu(i pe linia destinderii si dezvoltarii relatiilor ii supark c) cercurile dela MAE francez 5i de la UNESCO care se ocupA de noi interpreteazA faptul cA noi nu trimitem laleeatie personal diplomatic capabil care sA stie limba i sA ducA o intensa muncil de relatii ca oatitudine deliberatA din partea noastrA de a nu dezvolta relatiile romAno-franceze. Persona lul respectivnefAcand muncA diplomatica se ocupA probabil de muncA informativi de altA naturr; cf. ArhiveleMinisterului Afacerilor Externe, Telegrame intrate Paris. vol. II. f. 87. Exact peste o saptarnanaBAlanescu res ine cu o telegrarna care-I situeaa precis pe de Beer in strategia diplomatica romineascain Franta Jean de Beer este foarte supArat pentru cA Institutul Roman pentru Relatii Culturale cuStrAinAtatea a tArAgAnat transmiterea unui raspuns precis dupA ce la inceput i se spusese cA va puteaseni in RPR (intre MO au scris in acest sens i V.Eftimiu) i pentru cA i-a comunicat numai cu cAtevazile inainte de data fixatA pentru *care cA nu poate fi primit la Bucuresti... de Beer a trimis oscrisoare la asociatie (Association France-Roumanie n.n.) in care aratA cA inceteazA orice activitatela asociatie. Parerea noastrA este cA noi sA nu cedAm santajului lui de Beer dar nu putem fi de acord cutergiversArile IRRCS care produce astfel de rezultate. Retragerea lui de Beer. este o pierdere serioasApentru munca noastrA de popularizare in Franta". idem. f. 117.

www.dacoromanica.ro


fostelor partide politice si complet satelizat de comunisti dupd fondarea FrontuluiPlugarilor. Afabil, cu politetea dobanditA din timpul vechiului regim", Groza ar fiputut sa creadä ca si-a convins interlocutorul, cu atat mai mult cu cat pe alocuripledoaria sa in favoarea ameliorkii relatiilor romano-franceze avea accente desinceritate (de altfel de Beer a sesizat cA distinsa gazda fusese bulversatA)'2.Discutiile cu Stoica Chivu si cu Miron Constantinescu (se pare cA Simion Bughici siMihail Rosianu nu au participat in mod efectiv la ele, limitandu-se la rolul deobservatori) au fost mai dificile datoritA abordarilor politice mai evidente. Demulte ori pusi in situatii jenante, preopinentii lui de Beer preferau si se retransezedupA raspunsuri dogmatice, care 1-ar fi obligat pe francez sA patrunda in teritorii pecare dorea, si a reusit, si le evite, nevoind sA-si depAseasa competentele. Saudimpotriva, apelau la replici de o desAvfirsitA demagogie. Diplomatia francezAdetinea o serie de informatii despre liderii romani, care i-au permis in cfitevarAnduri succinte caracterizAri. intr-un studiu de sintezA din 20 martie 1950 existaurmatoarea caracterizare facutA lui Stoica Chivu: ministre de l'industrie, est unancien cheminot ayant fait sa carrière dans les syndicats et les prisons. C'est unhomme mediocre ne devant sa situation actuelle qu'a la protection de Gheorghiu-Dej"13. in aceeasi sintezA despre Miron Constantinescu se scria cd est un jeuneintellectuel roumain (age de trente-quatre ans environ) originaire de la petitebourgeoisie. Les communistes roumains croyaient en 1945-1946 que lui aussiavait un brillant avenir mais il ne joue plus qu'un role sans importance dans leparti. Il n'est que le dirigeant des organisations d'étudiants; peut-etre des missionssecondaires lui sont-elles confiées. Les raisons de son effacement sont inconnues.Peut-être est-il trop «intellectuelD ou son amitié pour Patrascanu lui a-t-elle nui? Safemme, israelite, est secrétaire technique du bureau politique". Ulterior raportuluilui Jean de Beer, Pierre Francfort, raspunzfind unei anchete ordonate de Quaid'Orsay privind personalitAtile favorabile destalinizarii", putea scrie la11 ianuarie 1957 despre cei doi: Chivu Stoica. Membre du Politburo. A peu prèsdu même age (ca Gheorghiu-Dej; totusi era nascut in 1908 n.n.). Ancien ouvrieraux ateliers Grivitza. Camarade de Gheorghiu-Dej auprès duquel il a poursuivi unecarrière de fidèle second, Chivu Stoica apparait comme un esprit simpliste, maisnon sans ruse paysanne. C'est un personnage de façade qui ne parait pas devoirprendre d'initiative et qui conformera strictement son attitude A celle du premiersecrétaire (...) Miron Constantinescu. Membre du Politburo. Premier vice-président

12 Viziunea lui Petru Groza asupra cazului lui George Enescu trebuie consideratA cunumeroase rezerve. Despre pozitiile exprimate de compozitor in aceastA ocazie vezi ON idiu Bozgan.Un ennsar nu tocmcn insolU. Gheorghe Tagarescu in 1956, in Arhivele Totahtansmului", an VI(1998), nr. 19-20, p. 153-160.

13 Archives du Ministère des Affaires Etrangères, Z. Europe 1944-1960, Roumanie 80.14 Ibidem. Vezi si Ovidiu Bozgan, Lideri comunipi románi in arhivele diplomatice franceze.

in Magazin istoric" an XXXII (1998), nr. 11, p. 28-32.

www.dacoromanica.ro


du conseil. Age de 41 ans. Licencié en philosophie. Entré au parti en 1936.Secrétaire des jeunesses communistes en 1939, Miron Constantinescu est unspécialiste des questions economiques. Marxiste fanatique, d'esprit étroit etagressif mais vigoureux, il est une des fortes personnalites du parti. «Staliniste»farouche; le marechal Tito qu'avait été accueilli a la frontière roumaine en juin1956, aurait dit qu'il ne voulait plus voir ce personnage trop staliniste a son gout. 11a eté nommé ministre de l'enseignement en novembre dernier pour reprendre enmain les Universités"I5. Daca Stoica Chivu ramanea acelasi executant plin desolicitudine fata de patronul sau, Miron Constantinescu alesese carteasectarismului in tentativa compensarii vulnerabilitatii sale data de statutul sal deintelectual, care-I facea a priori suspect in fata vigilentei partinice.

Importanta marturiei lui de Beer a fost imediat constatata de Ministerul deExterne, care expediazA legatiei franceze de la Bucuresti o copie, sugerandu-sestudierea ei. Legatia raspunde printr-o nota din 2 martie 1956: Elle est, commevous l'avez trouvC vous-marne, forte intéressante et confirme rnalheureusement,surtout par la voix particulièrement aigre de Miron Constantinescu, ce que j'ai déjasignalé a plusieurs reprises. C'est-a-dire qu'en dehors des manifestationsextérieures et de surface, et quelque soit leur intérét indubitable, nous ne pouvonsenvisager, aspect du problème que j'avais demandé a M. de Beer de soulever aucours de ses conversations, d'importer et de diffuser des livres, ce qui reste lecritère de la liberté d'information, pas plus que ne me parait proche le réouverturede !Institut culturel (Institutul francez care si-a incetat total activitatea in 1950nota 0.B.), a laquelle je m'emploierai néanmoins; enfin les visas de sortie deRoumanie ne seront plus librement accordés que par le passe"I6. Calitateaexceptionala a marturiei lui Jean de Beer este probatd §i de faptul cd ministerul deexterne francez a trimis textul respectiv rnisiunilor diplomatice franceze de laMoscova, Londra, Washington, Varwvia, Praga, Belgrad, Viena, Budapesta, Sofia

Tirana, insotit de urmatorul comentariu: Lors des Journées d'amitié franco-roumaines, organise-es a Paris, sans notre patronage officiel en décembre dernier,M. de Beer avait rencontré un des membres de la delegation roumaine qui lui avaitdemandé s'il consentirait éventuellement a faire quelques conferences enRoumanie. Notre compatriote ayant accepte en principe, recut dans les trois joursune invitation en due et bonne forme et fut nommé membre du Conseil National del'Association France-Roumanie. II se peut que les autorités roumaines se soientquelques peu méprisées quant aux convictions personnelles et a l'orientationpolitique de l'intéressé. Celui-ci, en effet au cours de deux conferences qu'iIprononca a Bucarest, n'hésita pas a exposer. sur la liberté d'expression et la

15 Idem, Z. Europe 1944-1960. Roumanie 131. Documentul contine scurte caracterizAri despreGheorghiu-Dej. Stoica Chivu. losif ChisineNschi. Alexandru Moghioros. Emil Bodnaras MironConstantinescu. Petre Borila.

16 Ibidem. Concluzia lui Francfort privind vizele de iesire din Romania pare surprinzatoare.

si

www.dacoromanica.ro


creation artistique, des opinions peu conformes aux theories officielles en honneurdans les Republiques populaires. M. de Beer n'en eilt pas moins l'extrême surprised'être l'objet d'attentions inusitées de la part des autorités roumaines. Inopinementinvite a rencontrer le Président de l'Assemblee, M. Groza et le Président duConseil, M. Chivu Stoica, assisté de Miron Constantinescu, vice-président duconseil, notre compatriote eüt l' occasion de se faire l'avocat de la culture francaisedevant les plus hautes instances du parti et du gouvernement roumains au coursd'entretiens dont la courtoisie n' exclut pas la franchise"I7.

Studierea regimului comunist din Romania justifica luarea in consideratie atuturor surselor, in special cele provenind de la personalitati i institutii din bloculadvers", care in nici un caz nu cautau sä escamoteze realitatea. Publicareamarturiilor lui Jean de Beer este integralk pastrandu-se toate elementele depunctuatie.

ANEXA

LES MAITRES DE LA ROUMANIE

Docteur Petru Groza

Le docteur Petru Groza, President de la Republique Populaire Roumaine, est un grand belhomme a Aeveux blancs taillés haut et court. Avec son complet croisé bleu, sa démarche solide depaysan, sa large main chaude et seche, et le sourire de toutes ses dents bien plantees, il a tout a faitl'air d'un Allemand qui aurait émigré aux Etats-Unis et y aurait fait fortune dans l' agriculture. II porteallegrement les 72 ans qu'il ne parait pas avoir et se flatte d' avoir battu au tennis, en 1953. un joueurfrançais... dont il ne se rappelle pas le nom.

Cette premiere image, qui se fixe dans mon esprit tandis que le president s'avance vers moi lamain tendue, n'est d'ailleurs pas tellement éloignée de la vent& II a &é c'est une des premiereschoses qu'il me dit l'un des plus gros propriétaires du pays, membre influent du parti national-paysan, ministre dans plusieurs gouvernements avant la guerre.

Je ne suis pas communiste, vous savez! rai meme été ce qu'on appelle un gros capitaliste!Ses admirateurs le louent d'avoir, des 1934, commence le partage de ses terres entre les

paysans; il a ete, dit-on. emprisonné pour cela. Ses détracteurs répliquent qu'il a trahi sa classe pourne pas tout perdre. Qu'il ait abandonné sa classe, cela ne parait pas douteux, et je pense queM. Maniu est toujours en prison; que l'abandon de classe doive etre considéré comme une trahisonemers le pays, c'est une question plus difficile a trancher. Je le laisse parler

Savez-vous qui a determine ma conduite? La certitude qui s'est implant& en moi quel'évolution politique et sociale de mon pays et du monde n'était pas un episode passager mais unveritable changement de direction sur lequel ii ne serait possible A personne de revenir. rat pens& etje continue a pensei que le premier devoir d'un homme politique est de rester avec son peuple. Et jesuis reste. Et je collabore avec le parti communiste, sans devenir communiste moi-meme, parce que je

17 Idem, Z. Europe 1944-1960, Roumanie 135, note du Ministère des Affaires Etrangeres,Paris, le 13 avril 1956.

--

-

www.dacoromanica.ro

I 5 Documente diplomatice inedite 321

crois que son action est conforme au mouvement de l'histoire et a linter& de mon pays lequels'achemine peu a peu, vous avez pu le savoir, vers l'indépendance economique et la prospérité.

Mes cinq enfants n'heriteront pas de moi mais, comme tous leurs compatriotes, ils sont lesactionnaues de la grande societé roumaine. J'ai un fils ingénieur; une de mes filles est audianteZurich; un autre de mes fils a fait sa medecine a Paris il y a cinq ans. Vous voyez que nous tenons,que je tienne a la France... (Je songe a part moi quit aurait pu en effet l'envoyer faire sa médecineMoscou Mais nous voila enfin rendus, apres les presentations, au coeur du sujet).

Nos traditions communes restent ce qu'elles étaient. La Roumame et la France sont un vieuxme age y a-t il de vieux menages qui n'aient jamais eu de disputes? Nos relations culturelles,econoiniques, et meme politiques, peuvent rester excellentes. Les conditions histonques ne sont pastoujours les memes; ii y a des guerres, des revolutions: le seismographe de l'histoire n'est pas restetranquille ces dernières annees mais les changements survenus dans nos rapports avec d'autrzs pays,sur I Ian économique ou politique, n'alterent pas nos rapports affectifs. Je tiens beaucoup aurapprochement entre la France et la Roumanie et je suis personnellement la facon dont nos rapports sede eloppent de part et d'autre Tout ce que je peux faire dans ce sens sera fait.

Sur le plan culturel de la musique, du theatre, du sport, plusieurs initiatives ont ete prises,dont certaines ont Ete couronnees de succes. Echanges d'equipes sportives, de films, d'acteurs, desol s es J'aimerais que ces rapports s'etendent par voie diplomatique et pas seulement par le chemind Initiatives paruculières. Nous avons un Institut des Relations Culturelles qui a la capacite et lesmoyens d' appliquer nos accords des qu'ils seront conclus.

Ii y a d'autres idees a avoir que celles que nous avons eues jusqu'ici les uns et les autres. Jec nnai ien Pans pour y avoir vecu dans ma jeunesse, et je voudrais que l'ingeniosite, l'imagination,la farn is e des Francais se mettent en mouvement pour trouver des solutions neuves au probleme denos r ports arrucaux rapports qui sont aussi vieux que notre histoire mass qui se p esententauj u d hut dans des conditions differentes J'aimerais que nous trouvions de nouvelles formes deon ct pour alder a notre connaissance reciproque et A l'appreciation mutuelle de nos efforts et de

nos r ali ationsEt ce n est pas un voeu pieux pour un avenir problematique. C'est le parole, comme vous

av z, qui tire le char de l'hi mire et ce char marche vite.Je lui fait observer que des initiatives ont déja ete pnses et qu'elles n'ont pas toujours ete

couro nees de succes.Mass quelquefois aussi elles ont reussi, s'écne-t-il. Cela n'a pas de sens de nous quereller

c mme des demoiselles hystenques! Nous sommes de trop vieux amis et nous avons trop d'interetscommuns! Les choses qui n'ont pas marche, cela n'a pas toujours ete de votre faute et pas toujours dea not e non plu . On a chacun ses travers. Mais ce qui est important, c'est la volonté d'aboutir.Quand d x pays veulent absolument echanger leurs artistes, leurs musiciens, leurs conferenciers,leurs li res, les gouvernements un jour ou l'autre sont forces de suivre.

J en prends note de facon explicite car la nouvelle est vraiment nouvelle, et si la parole duPresident peut etre prise au pied de la lettre elle offre d' heureuses possibilites.

Elle peut etre prise au pied de la lettre, repond-il. Ce qu'il faudrait, c'est que nos accords,conclus par la vole diplomatique et appliqués par nos Instituts culturels respectifs, attestent qu'il nes'agn pas de gestes isoles mais d'une volonte sensible et partagee. Quant a nous, les pones sontgrandes ouvertes

Les mitres aussi, lui dis-je. Je ne suis qu'un voyageur de bonne volonté, sans aucun mandatpour faire des declarations officielles, mais je suis stir que les Francais ne demandent qu'a connaitrele vrai isage de la Roumanie, pourvu que celle-ci accepte de reconnaitre le vrai visage de la France.Car ce visage n'est pas celui que vous montre une certaine propagande.

Nous sommes des realistes. Je connais le vrai visage de la France. A la place ou je suis ii m'esrmeme donne de saN oir des choses que vous ignorez et qui rejouissent l'ami de la France que je suis.

www.dacoromanica.ro


Je lui fait observer respectueusement que nous aimerions que le peuple roumain connOt ceschoses comme lui. 11 ne repond pas directement.

Vous parlez d'une certaine propagande et vous avez raison: mais n'y-a-t-il pas aussi uneautre propagande qui &forme notre visage? Toutes les propagandes denaturent les realites. C'estpourquoi je prefere les actes sans publicite aux proclamations qui ne sont pas suivies d'actes. Je vousai dit tout A l'heure que nous sommes un vieux menage. Eh bien, rappelez-vous «Le Medecin malgréluh), qu'on joue A ce moment A Bucarest et que j'ai vu au Théâtre Caragiale, quand on laisse lesetrangers se meler des affaires d'un menage cela ne sert jamais qu'a brouiller les cartes.

J'aime vous l'entendre dire, Monsieur le President, fais-je observer, voyant que laconversation prend une allure amicale et simple.

Vous pouvez venir tout voir chez nous et méme critiquer; nous sommes des réalistes et neprétendons pas avoir trouvd la recette du paradis! Et nous ne demandons aussi qu'a aller chez vous.Le tout est de chercher A se comprendre et de ne pas venir avec un parti-pris de denigrement. L'anneedernière je suis alle en Russie Sovietique et j'y ai vu toutes sones de choses et, par exemple, je suisalle visiter la nouvelle universite de Moscou. Avec nous il y avait Harry Schwartz du «New YorkTimes*. On peut critiquer l'architecture de ce monument, l'aimer ou ne pas l'aimer, on peut comparerl'organisation de cette universite avec celle d'autres Ctablissements similaires. Devant ce monument,M. Schwartz n'a vu qu'une femme qui balayait et n'a rien retenu d'autre. On nous accuse quelquefoisde manquer d'objectiviti et on n'a pas toujours tort, mais vous voyez que nous ne sommes pas lesseuls. 11 y a toujours au moins deux manières de regarder la même chose; chaque point lumineux ason ombre. Mais il faut tout regarder.

Je lui ai pose la question de savoir, &ant donne ce qu'il m'a dit sur notre vieille amide, ce qui, dans lepresent, nous rapproche et ce qui nous separe, et ce qui, dans l'avenir, pourrait ameliorer nos relations, car jesens bien qu'en me racontant l' anecdote de l'universite de Moscou, il a une arriere-pensée.

Un exemple. Dans la periode heroIque de l'aviation entre 1903 et 1906, le premier quiréussit a enlever le poids d'un homme par la seule vitesse de propulsion de l'appareil &ail le fils d'unpaysan roumain, Traian Vuia. Comme ii avait, des sa jeunesse, donne des signes remarquablesd'intelligence, mon pert s'est arrange avec des amis pour l'envoyer faire ses etudes A Paris. Il atravaille avec Santos-Dumont, aNec Blériot, avec Voisin. Des fevrier 1903 il a présenté a l'Acaderniedes sciences un memoire important pour prouver la possibilite de vol d'un objet plus lourd que l' air.Je vais vous donner le livre ou sont réunis tous les textes. L'appareil qu'il a lance le 6 mars 1906 AIssy-les-Moulineaux etait au Pavillon roumain A l'Exposition de 1937 A Paris. II a ete vole par lesAllemands et se trouve maintenant A Munich. espere qu'il reviendra bient6t, sinon dans sa patrie, dumoins en France ou il a ete construit. C'est en France que Vuia a trouve sa voie qu'il a vécu et que.malgré son grand Age, il a pris part a la resistance contre l'occupation nazie. Voila un beau souvenircommun entre la France et la Roumanie.

Citez-moi maintenant quelque chose qui ne va pas, Monsieur le President, car je ne vois danscette belle histoire que des raisons de me réjouir.

Quelque chose qui ne va pas? L'histoire d'Enesco. Enesco est un vieil ami personnel et nousavons correspondu jusqu'aux derniers jours de sa vie. Cela n'a pas ete un joli geste de vouloir abuserde lui A sa mort et l'annexer. Je puis vous affirmer que l'homme qui repose aujourd'hui en terrefrançaise, qu'il a beaucoup aime et ou on l'a beaucoup aim& est un homme qui a beaucoup aime sapatne et qui a toujours révé d'y revenir. C'est tellement vrai qu'a sa mort la police française a saisises papiers de crainte que la vérite n'éclate. 11 a fallu une démarche personnelle de Mme Coty. A lamémoire de qui je rends un hommage emu et reconnaissant, pour que justice soit faite. Mats j'ai deslettres. En voici une, tenez...

Il me montre une lettre manuscrite sign& d'Enesco et dm& du 25 jam ier 1954.Ou 11 me dit: oMon plus cher dem- serait de revenir dans mon pays. Je n'ai meme plus, hélas!

en ce moment la force physique de me lever pour partir mais je suis decide a revoir mon pays. il ) a

www.dacoromanica.ro


entre lui et moi des liens inoubliables* (j'ai note la traduction au fil de la parole et je ne puis attesterchaque mot, puisque la lettre est &rite en roumain, mais je garantis le sens des mots que j'aientendus). Vous me demandez ce qu'on pourrait faire pour améliorer les choses? Pourquoi l'Opéra deParis ne nous enverrait-il pas le metteur en scene et le chef d'orchestre qui ont monte l'Oediped'Enesco? Ils se serviraient de notre plateau et de nos artistes mais ils ont travaille avec l'auteur et nousaideraient a presenter l'ouvrage clans l'esprit ou il a eté congu. II n'est meme pas impossible d'envisagerque les protagonistes de l'ouvrage viennent aussi, pourquoi non? N'est-ce pas une bonne idee?

L'entretien est termine. Le president Groza dédicace le livre sur Vuia avec un stylo qui gratte,qui refuse de courir sur le mauvais papier et il finit d'écrire avec un stylo qui ne gratte plus et qui estun Parker. Il me fait voir le portrait de ses enfants et les photos de son voyage en Chine. Il n'a pasvoulu parler politique.

Une de mes regles de conduite est de parler avec les gens comp&ents et de ne parier aveceux que des choses qui sont de ma competence.

Je me suis tenu pour dit. Un intellectuel n'est pas un politique et j'ai trop soutenu que lesecrivains francais n'etaient pas tous, loin de la, des engages politiques pour etre en mesure deprotester. Cependant, sur le seuil de la porte, le President Groza me prend par le bras, d'un gesteamical et dit:

Ah! si je pouvais lui puler a votre grand homme, a Pierre Mendes-France, comme je vous puleici en toute simplicite, je lui ferais comprendre les choses qu'il ne comprend pas. Voyez-vous, Herriot estun homme qui comprend mieux la réalite mais je peur que Mendes-France comprenne trop tard.

Cela ne doit pas vous &re difficile, Monsieur le President! Je ne connais pas M. Mendes-France,mais s'il y a un homme politique francais qui ne s'est jamais derobe au dialogue, c'est bien lui!

Ce n'est pas si simple, fait-il, en hochant la tete.Mais je ne saurai jamais pourquoi le docteur Petru Groza m'a serre la main chaleureusement et

je suis parti emportant pour demière image un sourire un peu nostalgique qui ne ressemblait pas dutout a celui qui m'avait accueilli.

President du Conseil: StoicaVice-President: Miron Constantinescu

En quittant le President Groza, j'avais appris que le vice-president du Conseil, MironConstantinescu, souhaitait me rencontrer et m'attendait au si62e du gouvernement le soir a 20 heures.A l'heure dite, flanque de mon interprete et du president de l'Institut pour les relations culturelles (dequi je suis l'hâte), je me trouve en position. Longs couloirs, ascenseurs et, a tous les tournants, dessoldats sans armes qui saluent le «frances delegatiev c'est-a-dire moi seul, mais le mot odélégation»est un terme fort employe dans les regimes populaires pour designer les visiteurs.

Une breve conversation roumaine dans l'antichambre et voila l'interprete qui donne les signesde la plus grande agitation: ce n'est pas seulement le vice-president du conseil qui va me recevoir,mais le president du conseil Stoica lui-meme. Depuis deux semaines ii etait absent et,miraculeusement rentre de Prague ce jour-meme a 18 heures, il a tenu a assister a l'entretien.

La piece n'est pas tits grande, meublee simplement. A gauche, une table de conference autourde laquelle nous nous installons: MM. Stoica, Constantinescu, Bughici et Rosianu d'un côté;l'interprete et moi de l'autre. Le President Stoica est un homme assez jeune, de taille moyenne,d'allure assez fruste le crane rase est sans doute pour beaucoup dans cette apparence il parklentement. en paraissant chercher ses mots, mais je crois que c' est un air quil prend pour se donner letemps de réflechir. Je pense malgré moi au paysan du Danube. M. Miron Constantinescu est presqueson contraire. Tres grand, tres brun. les cheveux longs. les yeux chaussés de grosses lunettes, le

-

-

-

- -

www.dacoromanica.ro


visage large et puissant, le regard percant, l'allure d'un rude jouteur. lmaginez un Raymond Soup lex

qui aurait malicieux de Raymond Queneau et une haute taille. Le troisième, M. Bughici, est unmaigre au visage grele qui n'ouvrira la bouche que pour jeter avec un sourire pale quelques questionsperfides qui ne sont relevées par personne

Les questions que j'avais préparées ne serviront pas a grand chose car MM. Stoica etConstantinescu parlent tant qu'il me difficile de placer un mot et, au fond, c'est tant mieux, ils se sontun peu livrés, plus que moi en tout cas et c'est eux seuls qui sont intéressants. Je commence toutefoispar remercier le gouvernement roumain pour l'hospitalité somptueuse et amicale qui m'est offerte ABucarest. Quoi que nous puissions avoir a discuter, une chose est indiscutable: la cordialite et lafranchise de l'accueil. vu tout ce que je voulais voir, dit tout ce que je voulais dire, rencontre lesgens que je désirais. M. Stoica attend la traduction mais M. Constantinescu, de toute evidence, aparfaitement compris; ii n'a parle avec moi que le roumain mais montre, a plusieurs reprises, qu'ilpark et emend le francais sans difficultes.

Stoica Cela ne doit pas vous etonner. L'accueil que vous avez recu n'a rien d'exceptionnel. Toutesles delegations francaises, sportives ou autres, ont trouve ici la meme large et fraternellehospitalité.

Moi Je ne suis pas une delegation mais une personne seule. Vous me fakes, en me recevant, unhonneur auquel je suis sensible et dont je vous sais gre mais je ne représente que moi et n'aiaucune qualite pour engager, si peu que ce sok, une association et, a plus forte raison, legouvernement de mon pays.

Constantinescu Vous ne représentez pas le gouvernement français, mais vous representez le peuplefrangais.

Moi C'est tres exagre.Constantinescu Tout ecrivain progressiste represente son peuple.Moi Mais je ne suis pas un écrivain progressiste. le suis un homme de bonne volonte qui a

beaucoup d'amis roumains, qui croit a l'amitie franco-roumaine et qui désirait loyalementconnaitre votre vie et vos efforts.

Constantinescu Pour nous, un homme de bonne volonte est progressiste.Stoica Nos liens avec la France, nous y tenons beaucoup, ils sont anciens, solides et il nous est venu

beaucoup de bonnes choses de chez vous, beaucoup d'idées, beaucoup de mouvementsprogressistes sont nes en France, nous ne l'oublions pas. Par consequent, et quelles quepuissent etre les divergences entre les gouvernements, l'amitie de nos deux peuples n'est enrien altéree.

Moi M. le President de la Republique m'a dit ce matin qu'il tenait beaucoup, pour sa part, A ce queles echanges entre la Roumanie et la France se multiplient, il a insiste pour que ces échangesaient lieu par la voie diplomatique. Faut-il comprendre que l'amitie traditionnelle des peuplesfrancais et roumain dont vous venez de parler peut etre traduite par une amitie politique?Comment la voyez-vous?

Stoica Les choses ne peuvent plus etre envisages aujourd'hui de la meme fawn qu'il y a 10 ans.c'est une chose que tout le monde comprend aisément mais la Roumanie nouvelle ouvre sespokes toutes grandes non seulement au progres, mais a la culture et a la science. Le peupleroumain avance a grands pas sur le chemin d'une vie nouvelle mais ii desire sincerement queles pays avec lesquels il a des liens d'amitie traditionnelle entretiennent avec lui les memesrapports qu' autrefois.

Constantinescu Ou alors il faudrait croire que ce n'est pas avec la Roumanie que l'amitie élantraditionnelle mais avec certains milieux roumains tits cosmopolites.

Stoica Pendant le séjour que vous avez fait parmi nous vous avez pu vous rendre compte de nosefforts dans le domain culture] aussi bien que dans le domaine economique Efforts

Toed

J'ai

www.dacoromanica.ro


d'éducation, efforts de prospection, efforts d'equipement, tout se tient. Le peuple roumain,depuis dix ans, se bat pour la mise en valeur de ses richesses. La Roumanie est riche mais sonCconomie &sit sujette; la necessite ou cue s'est trouvee de se suffire a elle-meme lui a valuquelques annees tres dures mais enfin elle a survecu et on peut dire que le premier planquinquennal a ete &passe dans tous le domaines et particulierement clans le domaine culturel.A l'heure oU je vous park, je peux affirmer que l'analphabetisme est liquid& II y a dix ans,beaucoup de villages n'avaient pas d'ecoles et les ténebres y &went epaisses. Aujourd'huichaque village a non seulement son école mais sa creche, son chspensaire, sa bibliotheque.

Constantinescu Et meme son groupe culturel et folklorique. Je regrette que vous n'avez pas puassister en juin dernier au concours des groupes culturels de notre pays.

Stoica Vous pouvez vous en faire une idee par le film «l'Alouette* qui a ete presente a Paris.Constantinescu Partout nous avons travaille a developper les traditions nationales et local ts dans le

costume, la musique et la danse.Stoica Le peuple roumain est vif, curieux, artiste et son mouvement d'interet vers la connaissance

est si vif que c'est l'Etat qui ne peut pas suffire aux demandes. Nous faisons un effortparticulier pour les enfants. Je regrette beaucoup que n'ayez pas visite une maison depionniers.

Moi Ten ai visite unc A Leningrad, cela m'a fait penser aux Scouts de France mais ce n'est pasantipathique.

Stoica Les plus belles maisons leur ont ete reservees parce que nous voulons creer les meilleursconditions possibles pour divelopper la culture des masses

Constantinescu II n'y a pas que les enfants. Vous savez que plusieurs nationalites minoritairescohabitent avec le peuple roumain. Jamais elks n'ont vecu en meilleurs terrnes. II y a uneregion autonome magyare qui developpe ses propres realites dans sa langue et dans soncostume. L'enseignement y est donne en magyar en meme temps qu'en roumain.

Stoica Cette region etait arrierée au point de vue economique; c'est donc là que le gouvernement acree sa premiere grande centrale Clectrique. II y a beaucoup de bois dans cette region, la terre yest fertile et elle est une des bases de notre industrie alimentaire

Constantinescu On y cree des theatres.

Moi J'ai vu en effet a Cluj un theatre et une universite magyars.Constantinescu Et aussi a Tirgu Mures et dans d'autres villes plus petites.Stoica En un mot. nous avons voulu elever le niveau de vie et nous y sommes parvenus.Moi le ne peux naturellement pas comparer le niveau de vie, tel que je l'ai observe ici, avec celui

d'avant. Mais pour autant qu'on puisse emettre une opinion apres deux semaines et demie...Constantinescu Vous le pouvez. On vous a laisse voir tout ce que vous vouliez.Moi Eh bien, j'ai eu l'impression que le niveau moyen est plus Cleve, tandis que le niveau le plus

Cleve est inferieur a ce qu'il etait.Constantinescu (avec un rire violent, un peu cruel) Naturellement! Vous avez a Paris des tas de

refugies qui ne digerent pas qu'on les ait expropries!Moi Mettez vous a leur place un instant. Ce n'est pas a moi de juger votre action, mais que les

expropries ne soient pas contents, c'est humain.Stoica Ils pouvaient rester, travailler avec nous, au lieu de s'enfuir et de deformer la realite, de

donner des images fausses et de montrer en noir les efforts de construction de notre pays. Nousvoudrions que les ecrivains frangais qui viennent ici fassent connaitre en France le vrai visagede la Roumanie nouvelle. Tout notre effort converge vers la constitution d'une baseeconomique solide et saine. Notre premier plan quinquennal s'est developpe dans desconditions difficiles intempéries, mauvaises recoltes, insuffisance d'equipement, penurie demain-d'oeuvre qualifiCe...

-

--

-

-

-

-

-

--

--

-

--

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro


Constantinescu Sait on tout cela en France?Stoica Cependant nous avons gagné cette partie. Mais le deuxième plan quinquennal s'ouvre dans

une perspective bien différente. Vous connaissez nos ressources agricoles, minières,pétrolières, notre uranium, vous avez vu notre industrie métallurgique et textile, vous avez vunos etoffes, nos bicyclettes, nos machines a coudre, notre fabrication alimentaire. Quand on aune base economique les bons rapports deviennent faciles.

Constantinescu Nous désirons de bons rapports avec la France: ces rapports nous sont utiles maisdites-vous bien qu'ils ne nous sont plus indispensables et que par consequent nous nenegocierons pas A n'importe quel prix!

Stoica Mon gouvemement fait de son mieux pour avoir de bons rapports avec le gouvernementfrangais et IA aussi nous sommes persuades qu'une bonne base économique est une bonne basede négociations. Nous possedons des produits dont la France a besoin et la France produit deschoses dont nous avons besoin. Est il necessaire de mettre le nez dans nos institutionsrespecuves? Les bonnes relations economiques ouvrent la porte aux bonnes relations toutcourt. Nous ne sommes en concurrence sur rien, si nous nous armons de comprehensionmutuelle qu'est-ce qui empeche nos rapports d'être excellents?

Constantinescu Cependant nous rencontrons de grandes difficult& dans nos négociations avec laFrance. Vous savez que, pendant plusieurs années, nous avons fait de grands efforts pouretablir avec vous des relations commerciales normales...

Stoica Vous ne voulez pas de notre parole qui est excellent et moins cher que le vôtre.Moi Est-ce que vous voulez de nos chaussures qui sont excellentes et moins cheres que les vdtres?Constantinescu Mats je ne demande pas mieux. A la fin de Farm& dernière les négociations ont eté

interrompues, pas par nous, par votre gouvernement qui voulait inclure des clauses politiquesdans nos accords commerciaux. Il pretendait obtenir la liberation de certains condamnes. 11 y ades gens qui ont été pris sur le fait, juges et condarnnés, leur cas n'interesse en rien lesnegociations commerciales.

Stoica Ce sont les industriels français qui ont proteste et obtenu la reprise des contats.Constantinescu Qu'est-ce que vous dites de ca?Moi Cela montre que la base économique n'est pas toujours la meilleure pour resoudre les

problemes. Le politique et le moral parlent quelquefois plus haut. Marx n'a pas toujoursraison. La France est un pays ou la passion parle souvent plus haut que l'interet. Pour ma partet le voyage de la Comedic Française a Moscou illustre bien ce que je veux dire je suispersuade que des echanges artistiques, sans incidences industrielles ou politiques, offrentsouvent une meilleure occasion de dialogue.

Constantinescu (vivement) Ah! parlons-en, tenez! L'ensemble populaire roumain est venu a Parisou le public l'a accueilli avec faveur, cependant des manifestations intolérables se sontproduites et la police, si elle ne les a pas favorisées, les a en tout cas laisse faire. Nous avonsdu rappeler la troupe.

Moi Que devait faire la police')Constantmescu Quand une troupe française viendra en Rournanie ce que je souhaite de tout coeur

je puis vous assurer que nulle part elle n' aura A redouter des manifestations de ce genreMoi Si je peux me permettre une remarque, vous constaterez avec moi que ces manifestations ne se

sont produites ni pour les Hongrois, ni pour les Polonais, ni pour les Yougoslaves. ni mémepour les Russes.

Constantinescu Comment les Russes! Vous n avez pas laisse danser Oulanova.Moi Je ne vais pas m'amuser A défendre M. Laniel dont les bevues ont vous me l'accorderez

sérieusement compromis la camere politiqueConstantine cu (nant) Je vous l'accorde

www.dacoromanica.ro


Moi Mais il a fallu une grande malchance pour que la premiere des Ballets russes coIncidatexactement avec la chute de Dien-Bien-Phu.

Constantinescu - Ce ne sont pas les Sovietiques qui avaient fixé la date.Moi Faites-moi l'arnitie de croire que ce n'est pas le gouvemement francais, s' appelat-il Laniel, qui

avait choisi cette date pour la chute de Dien-Bien-Phu. La preuve de ce que j'avance, c'est queles ballets Moisseev ont eu un succes enorme et que beaucoup de membres du gouvernementont assiste a la premiere.

Constantinescu Quelle est votre conclusion?Moi Que les manifestations anti-roumaines ont cancide avec d'autres incidents en Suede et en

Suisse, que ce n'est pas la France qu'il faut en rendre responsable mais une meilleureorganisation des refugies roumains. Ce que j'observe - et c'est une des raisons de mon voyageici - c'est que les relations avec la Roumanie sont, sur certains points, plus laborieusrs qu'avecles autres Republiques populaires. Par exemple, la question du droit d'auteur et des échangesdes livres, par exemple l'Institut français pour ne parler que de questions qui sont de monressort.

Stoica Vous avez raison de faire des critiques. Nous sommes ici pour les entendre, les rapportsintellectuels ne sont qu'un aspect du probleme et les questions qui pourraient etre un obstaclea de bons rapports seront resolus, je vous en donne l'assurance. Avez-vous eu connaissance denoire declaration de Prague? Nous envisageons d'une facon réaliste l'etablissement derelations normales avec les pays de l'Ouest et particulièrement avec la France et les questionsdifficiles doivent etre resolues a l'echelon gouvernemental.

Moi le suis personnellement heureux d'entendre ce langage et je pense que dans mon pays on seraheureux de l'entendre aussi. Cependant ii faudrait, pour etre realistes, considerer la realitefrancaise comme je considere la realité roumaine, c'est-a-dire avec mes propres yeux et non atravers le pnsme défonnant de la presse communiste.

Constantinescu Le parti communiste francais est le plus important chez vous!Moi II represente 25% des electeurs, c'est vrai, mais il en reste 75% dont l'opinion n'est pas

negligeable.Constantinescu Nous le savons et nous considerons tout cela. Nous avons la volonté de développer

tout ce qui peut rapprocher !Dais il y a un mot auquel je vous demande de penser plus qu'auxautres. dans la réciprocite. L'egalite et le respect, la non-immixtion politique sont des basesindispensable a toutes les négociations. Nous avons des differences et nous les connaissons.Pour noire part, l'analyse de la situation est faite et le principe de la coexistence pacifique deregimes differentes est &laird mais ii faut aussi la réciprocite.

Stoica Invitez des ecrivains roumains vous verrez qu'ils viendront. Apres la conference de Genevesur l'énercie atomique des savants français ont invite des savants roumains a Paris et cescontacts ont ete extremement fructueux.

Constantinescu Envoyez-nous des touristes pour qu' ils connaissent notre pays.Moi 11 faudrait aussi que vous laissiez des touristes roumains visiter la France. M. le President

Groza m' a assure qu'il verran la chose d'un fort bon oeil.Stoma Moi aussi.Constantinescu Vous avez agite une question celle des livres et des droits d'auteur. Eclaircissons-la

En somme vous nous reprochez d'etre rigides et exigeants.Moi Absolument pas! Je trouve bizarre que la question des droits d'auteur n'ait pu etre reglee d'une

maniere satisfaisante avec les Roumains, alors qu'elle a pu l'etre avec la Tchecoslovaquie,1 URSS et la Pologne. Je trouve regrettable qu'on ne puisse acheter de livres francais dans voslibrairies.

-

-

--

-

-

--

-

-

--

--

-

www.dacoromanica.ro


Constantinescu Peut-etre n'etes-vous pas au courant de nos accords commerciaux pour ce quiconcerne les Byres, mais nous aurions pu etre plus rigides et, partant, plus exigeants (suivantnos informateurs, l'accord prevoit 50 millions de livres français en Roumanie, contre10 millions de livres roumains en France note Jean de Beer), et comme vous etesdesavantages par la monnaie, nous aurions pu faire des tas de difficultés, nous ne l'avons pasvoulu. Vous pretendez qu'on ne trouve pas de livres francais dans nos librairies, je vousréponds qu'il y en a partout.

Moi Oui, d'une seule maison d'éditions.Constantinescu Faites-vous des differences d'une maison d'editions a une autre?Moi Oui, et le public en fait aussi, car la seule maison d'editions avec laquelle vous pretendez

traiter est mieux connue par son importance politique que par son importance litteraire et ellene représente qu'une part infime du panorama litteraire francais. Meme les ecrivainsprogressistes a commencer par Sartre lui-meme ne sont pas tous edit& la. Vous me parlieztout a l'heure de vues réalistes: vous ne donnez pas une vue realiste du livre français enagissant comme vous le faites.

Constantinescu Vous melangez deux problemes. Vous avez evoque la question des droits d'auteur,maintenant vous parlez du contenu. Les deux problemes sont differents. Le probleme materielest facile a résoudre d'une facon satisfaisante si les deux parties le désirent. Quant au contenu,le livre, a nos yeux, n'est pas une marchandise ordinaire, c'est un vehicule a idees et dans cedomaine nous avons une orientation precise que vous cormaissez.

Moi Vous dites que c'est le peuple qui gouverne, je me demande qui peut s'arroger le droit delimiter ses lectures.

Constantinescu Ne vous tourmentez pas. Le peuple ne lirait en aucun cas les byres auxquels vouspensez.

Moi le pense aux journaux comme aux livres.Constantinescu Nous avons le devoir de ne pas gaspiller de devises pour des ouvrages qui ne se

vendraient pas.Moi Je ne voudrais pas etre indiscret, mais croyez-vous que les livres francais qui sont a l'étalage de

vos librairies se vendent beaucoup? Je me suis laisse dire qu'ils etaient la pour le principe etqu'on n'y touchait guere.

Moi line peut pas etre question d'accueillir ici tout ce qui parait chez vous, même les progressistesde chez vous ne sont pas d'accord avec tout ce qui parait.

Moi Je comprends votre idée d'orientation mais ii existe une quannte d'ouvrages d'interet generalqui interessent la culture et l'humanisme, qui ne sont orient& ni a drone, ni a gauche, et quirepresentent la panic la plus considerable et la plus valable, de la litterature francaise, je parkmeme de la littérature scientifique.

Constantinescu Pour les ouvrages de grande culture dont vous parlez, nous sommes limités par lestermes memes de l'accord. C'est le gouvemement francais qui a tenu a limiter etroitement lecontingent, nous achetons des livres importants dans les limites qui nous sont imposées, nousne demandons qu' a aller plus loin si la loi de réciprocité est respectee. Ce qu il faut, c' est creeren France, pour la Roumame, des ressources en valeur qui con ti uent une monnale d'echaneeNous n'importons pas que des livres politiques, vos grands classiques, les encyclopédies, lesromantiques, Balzac, Stendhal, sont bien connus chez nous. Demandez donc a 1 Institut d sRelations culturelles combien d'exemplaires de Moliere, par exemple, ou du <Rouge et leMAN ont eté vendus avant la guerre et depuis la Liberation, et vous verrez si notrefrequentation de la culture francaise est en regression. Si c'est d'argent et de droits d'auteurqu'il je vous ai déja repondu; si c'est d'influence intellectuelle, n'etes-vous pas plus

-

-

-

-

- -

-

-

-

--

-

-

-

emit,

www.dacoromanica.ro


interessés par la vente de centaines de mille de volumes de Moliere ou Balzac que par uneimportation de livres qui ne se vendront pas?

Moi Pourquoi poser en principe qu' ils ne se vendront pas? Votre raisonnement a pour inconvenientde faire mourir notre littérature ii y a un siecle. Moi je crois qu'elle vit encore et qu'elle seporte bien. M. le President du conseil a parte tout A l'heure des idées progressistes qui sont nesen France et je l'en remercie, mais ces idees ne sont pas toujours venues d'ecrivainsprogressistes. II s'agit de penser juste et ce n'est pas le monopole d'un parti. Pour les rapportsavec le present j'ai un ami qui dirige l'Institut Francais de Budapest, un accord a done etetrouve. Pourquoi n'y-a-t-il pas d'Institut Francais ici ou les traditions communes sontbeaucoup plus fortes et plus vivaces?

Constantinescu Laissez-moi vous raconter un souvenir personnel. Dans les annees 1935-36-37, ungroupe d'etudiants a cree une Association des jeunes amities franco-roumaines dont je faisaispartie. Nous sonunes alles voir le directeur de l'Institut Francais, M. Dupront (AlphonseDupront, directorul Institutului Francez din Bucuresti intre 1932-1940 nota 0.B.), pour luiexposer nos buts qui etaient de resserrer les liens de la Roumanie avec la France nouvelle,celle du Front Populaire. Quand ii a compris que nous &ions des gens de gauche et qu'il n'yavait pas de gardes de fer parmi nous, il a répondu que notre association ne l'interessait pas. IIa fait plus, reprenant notre idee de multiplier les contacts, il a envoyé en France des etudiants,prenant bien garde qu'il n'y ait aucun homme de gauche parmi eux. Nous avons attirel'attention de M. Dupront sur les liens etroits de la Garde de Fer avec l'hitlerisme et sur le peude chance qu'il avait de faire des amis de la France avec de tels ambassadeurs. Rien n'y a fait.

Moi C'etait il y a vingt ans.Constantinescu Depuis l'Institut a servi a camoufler de petites intrigues, sans importance, mais

aussi sans interet. J'ai milite pour l'amitie franco-roumaine et je le fais encore mais non sur labase de la méfiance et de l'intrigue. Nous sommes pour des relations fondees sur des idéesprogressistes. Chacun prend d'un pays ce qui lui plait le mieux.

Stoica Void un autre exemple. 11 n'est pas fonde sur des idees progressistes et la negociation nes'en trouve pas facilitee. Nous avons fait des offres a la France pour construire un emetteur detelevision, les conditions techniques de notre pays sont assez voisines des vôtres, vosingenieurs nous interessent; une équipe est venue examiner la question et nous nous somrnesmis d'accord sur les conditions techniques et financieres. Ce n'est pas un operation politiqueet ce serait pour vous une bonne affaire; non seulement A cause des travaux d'installation maisparce que nous acheterions forcement vos postes aussi. La mission remonte au mois d'octobre,depuis votre gouvernement ne donne plus signe de vie. Pourquoi?

Constantinescu Ce n'est pas nous qui fermons les pones. Pourquoi ne nous envoyez-nous pas deshommes de science, des touristes...

Moi Pour les hommes de science, je crois que c'est en bonne voie. Pour les touristes, je saute surl'occasion. Ayant parcouru votre pays, len ai entrevu la beaute et l'agrément et je suis sür quebeaucoup de Francais seraient ravis de venir chez vous mais pour que l'echange soit valable ilfaudrait aussi que vous laissiez des touristes roumains visiter la France.

Stoica Je suis tout A fait d'accord.Moi - Cette dernière phrase est tres importante, M. le President, parce c'est sur elle que butent

souvent nos rapports. Ayant voyage chez vous et dans d'autres démocraties populaires, j'aiexperimente le fonctionnement du rideau de fer et je sais que volontiers vous nous accueillezet admirablement. C'est la sortie des vôtres qui pose des problemes. M. Constantinescu aevoque la reciprocite, je crois que IA aussi elle jouerait utilement.

Constantinescu Je suis d'accord aussi mais a la condition que les choses soient bien claires entrenous. Le president vous a dit que, depuis 10 ans, la situation avait changeil faut en prendre

-

-

-

--

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro


conscience de ce que cela veut dire. Les anciennes relations de la France et de la Roumanieétaient etroites mais impliquaient une certaine idee de dependance non seulement parce que laFrance considerait la Roumanie comme un petit pays qui avait tout a apprendre, mais aussiparce que les ouvriers roumains ont beaucoup travaille pour enrichir des capitalistes francais.Cela ne peut plus etre et le peuple roumain est devenu extremement susceptible sur le chapitrede l'indépendance, de la réciprocité et de la non-immixtion.

Stoica Si les Francais veulent bien comprendre que les ressources matérielles doivent etre A ladisposition de la nation et non servir de gages au capital etranger, si cette situation lh est bienclaire, nos rapports peuvent etre faciles et amicaux.

Constantinescu D'autant plus que nous ne dernandons qu'h prendre en consideration les intérets&rangers. 11 faut tenir compte cependant du fait que ces capitaux ont diji ete largementremuneres dans le passe et qu'il ne serait pas juste de considerer les investissements commenon amortis. B faut mettre un peu de raison dans les discussions.

Stoica Pour illustrer cette nécessite de comprendre la realite, je vous cite le cas d'un fermieramericain, anticommuniste mais qui voulait voir par lui-même. Il a eu beaucoup de mal Aobtenir son visa de sortie mais enfin il est venu. Nous lui avons tout fait voir et quand il estrentre dans son pays il a écrit dans les journaux que le gouvernement des Etats-Unis necomprenait rien au probleme roumain et que la conduite des chefs et du peuple roumains etleur vigilance etaient tout A fait justifiees.

Constantinescu 11 faut se connattre!Moi Mais le fermier américain a trouve un journal pour publier ses articles contre le gouvernement?Stoica Ce n' est pas 1A-dessus que j'insiste.Moi C'est en quoi nous differons.Constantinescu Puisque vous parlez d'echanges d'idées, voulez-vous me dire quels sont les auteurs

roumains qui sont traduits en francais? Je ne parle pas des modernes, vous pourriez dire qu'ilssont communistes et que vous n'avez pas plus de raison d'accueillir des ecrivains communisteschez vous que nous n'accueillons des ecrivains anticommunistes...

Moi Je vous demande pardon! Ehrenbourg est stirement plus A son aise A Paris que ne le seraitMauriac a Moscou!

Constantinescu Seulement Mauriac ne va pas A Moscou tandis qu'Ehrenbourg va A Paris. Mais moi,je park des classiques, faites la balance du francais traduit en roumain et du roumain traduit enfrangais et vous verrez a qui la balance est favorable.

Moi II n'y a aucune comparaison ni en nombre, ni en durée.Constantmescu Mame en tenant compte des proportions, que connalt-on d'Eminesco, de Caragiale,

de Rebreanu, de Sadoveanu, par exemple, pour ne prendre que les plus grands. Autant direrien. En peinture, c'est la meme chose, vous nous ignorez completement. En musique, vousconnaissez Enesco parce qu'il a vezu en France. Or, il y a beaucoup a connaitre chez nous,vous avez pu vous en rendre compte, la culture roumaine a de quoi se montrer. Sans secomparer A de vieilles et hautes cultures comme la veare, elle existe. L'amitie doit etre unéchange et elle peut l'etre, voila ce que je veux vous montrer. Et pour conclure cet entretien, jevous demande de penser a ceci, qui vous fera voir que notre amine pour la France ne reste pasinactive: dans le present gouvernement roumain ii y a trois ministres qui ont combattu, lesarmes a la main, pour la liberation de la France et cela a bien autant de valeur n'est-ce pas,qu'un refugie qui travaille a déconsidérer et A ruiner sa patrie.

Bucarest, le 30 janvier 1956

Archives du Ministere des Affaires Etrangeres, Z Europe 1944-1960, Roumanie 135

-

-

-

---

--

-

-

--

www.dacoromanica.ro


INTERVIEWS WITH ROMANIAN LEADERS IN 1956.NEW FRENCH DIPLOMATIC DOCUMENTS

Abstract

In the '50s, after the first timid signs of democratization in the Soviet bloc,the great Western powers redoubled their contacts with these countries with a viewto adjust their policy according to their evolution.

At the end of January 1956, the French playwright Jean de Beer visitedBucharest and met here with Romanian leaders including: Petru Groza, ChivuStoica, Miron Constantinescu. The author publishes Jean de Beer's repo t drawnup on the occasion, showing that the Romanian authorities employed thereputation of the playwright deliberately in order to whiten their reputation abroad.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA BILATERALA A APROVIZIONARII GRUPULUIDE ARMATE UCRAINA DE SUD",

APRILIEAUGUST 1944

KLAUS SCHONHERR

In martie 1944 operatiunile militare au ajuns pe teritoriul romanesc, trupelesovietice traversand Nistrul si pafrunzand in nordul Basarabiei. Cursulevenimentelor a inceput a contura o inevitabila catastrofa, ale carei proportii nufusesera anticipate nici de Romania, nici de Germania. Ocuparea acestui teritoriuromfinesc de catre Armata Rosie a avut consecinte in planul politicii interne aregatului si, desigur, in plan economic. in aceste circumstante, Romania a fostconfruntata cu dificultatea aprovizionarii, din resurse agrare limitate, nu numai apropriei populatii, ci si a efectivelor Grupului de Armate Ucraina de Sud".

DESFASURAREA EVENIMENTELOR PE FRONTUL DE ESTDIN IARNA ANULUI 1943 PANA IN PRIMAVARA ANULUI 1944

Evenimetele militare si politice din anul 1943 au marcat srarsitul hegemonieiGermaniei in Europa.

Dupa gravele infrfingeri de la Stalingrad si din Africa de Nord, ale carorconsecinte au fost amplificate si de efectele iesirii Italiei din alianta, puterile Axeis-au vazut obligate sa intre in defensiva, ulterior nemaiavfind capacitatea recuceririiteatrelor de razboi pierdute. Desi conducerea militara si politica a Germaniei ainceput sa angajeze toate resursele economice si umane pentru a-si mentinedominatia pe continenful european, a trebuit sa bata, totusi, in retragere in fatasuperioritatii adversarului.

Hitler a färnas, cu toate acestea, ferm in hotararea lui de a continua conflictularmatsi in 1944.

In cursul anului 1943 trupele Wehrmacht-ului au fost constranse la o miscaremereu defensiva, de pe Don si din Caucaz, ajungand pe Nipru, pentru ca indecembrie 1943 sa se afle in fata unui impact decisiv: ofensiva de iarna a trupelorsovietice. Concentrandu-si forta atacului pe flancurile frontului, Armata Rosie aizbutit sa invinga trupele inamice din secforul nordic. pe linia Narvalacul PeipusPleskauOpaka. Pierderi si mai mafi au suferit puterile Axei in Ucraina.

Revista istoricr. torn X. nr. 3-4. p. 333-346,1999

www.dacoromanica.ro

334 Klaus Schonherr 2

Abia dupd trei luni frontul germano-roman ajunge sa se stabilizeze,sprijinindu-se pe latura esticA a Carpatilor, de la Colomeea (Kolomyja) urmandcursul Nistrului, in timp ce Armata a 17-a germanA fusese izolatA de catre armatasovieticA in Peninsula Crimeea, incA din octombrie 1943.

Grupul de Armate Sud", care in aprilie 1944 a primit denumirea Grupul deArmate Ucraina de Nord", nu a putut respinge, la randu-i, ofensiva sovietica.,astfel cA s-a vizut nevoit sA ia pozitie la sud de Pripet, pe linia NipruTarnopoColomeea (Kalomyja).

In timp ce Wehrmacht-ul i aliatii sal au suferit grave infrangeri atat inflancul nordic,. cat si in cel sudic al Frontului de Est, aflat in subordinea inaltuluiComandament al Trupelor de Uscat (Oberkommando des Heeres OKH)1, Grupulde Armate Centru" a reusit sa-si mentinA pozitiile ocupate Inca din decembrie1943. Numai in partea sudicA a dispozitivului acestuia s-au resimtit efecteleimpactului cu trupele inamice. Miscarea de ocolire inspre vest executata de Grupulde Armate Sud" a determinat abandonarea liniei Niprului, la nord de Rogacev,reluarea pozitiilor in flancul stang, de-a lungul raului Pripet, para la Pinsk.

In aprilie 1944 intregul front de est s-a stabilizat, ca urmare a incetAriiofensivei Armatei Rosii, care îi epuizase resursele materiale i umane, in timp celungimea cAilor de aprovizionare facea imposibild refacerea din mers. AceastarelativA liniste a durat panA la mijlocul lunii iunie, cand fortele armate sovietice audeclansat ofensiva de yard, in cursul careia si linia de aparare germana asiguratA deGrupul de Armate Centru" s-a prdbu02.

DESFASURAREA EVENIMENTELOR IN DISPOZITIVUL GRUPULUI DE ARMATEUCRAINA DE SUD", INCEPAND DIN APRILIE 1944

La 5 aprilie 1944, in timpul desfavrarii operatiunilor militare, Hitler atransmis ordinul de reorganizare a ambelor grupuri de armate angajate in flanculsudic al Frontului de Est3. Grupul de Armate Ucraina de Sud", format din Grupulde Armate A", avand in subordine trupe romfine si germane, a fost angajat inaparare, pentru o scurtA perioada, pe linia Colomeea (Kolomyja), pe Prut, pana la

iar de acolo, ocolind panA la Tiligul, pe cursul raului, pfinA la Marea Neagra.

Operatiunile militare in campania impotriva Uniunii Sovietice au fost conduse de cAtreinaltul Comandament al Trupelor de Uscat (Oberkommando des Heeres: OKH). in timp ccComandamentul Suprem al Armatei (Oberkommando der Wehrmacht: OKW), a condus operatiunilepe toate celelalte teatre de razboi.

2 Alfred Philippi, Ferdinand Heim, Der Feldzug gegen Sowjetrussland 1941-1945. Stuttgart.1962, p. 230-244.

3 Fond Grupul de ArmatA A"/ ,.Ucraina de Sud", Sectia I. Jurnal de operatii nr. 3, vol. 7(01.04.1944 - 30.04.1944), f. 33; Arhiva Militarl FederalA ( in continuare BA-MA) Freiburg.sienatura: RH 19 V/26, fol. 34.-

si

Iasi,

'

www.dacoromanica.ro

3 Problema aprovizionarii 335

Inca la 2 aprilie 1944, Hitler daduse ordinul de operatii nr. 7, prin care cereagrupului de armate aflat in plina reorganizare sA mentina cu orice pret liniafrontului ce se desfasura de-a lungul Nistrului, in amonte, pan& la nord-vest deChisinauIasiTargu Neamtestul Carpatilor (zona Targu NeamtColomeea)4.Pentru indeplinirea acestei misiuni, Hitler 1-a numit in functia de comandant algrupului de armate pe loialul i severul general-colonel Ferdinand Schörner. Noulcomandant trebuia sa mentina pozitiile de aparare din nord-estul Romaniei si dinBasarabia i sa impiedice cucerirea Peninsulei Crimeea de catre trupele inamice.Din punctul de vedere al lui Hitler, portul Odessa trebuia pAstrat nu numai pentruimportanta lui strategica, find vital pentru aprovizionarea Crimeei, dar si dinconsiderente politice. Nici general-colonelul Ferdinand Schörner nu a putut opri,insa, imediat ofensiva sovietica. Nevoit, la inceputul lui aprilie, sA cedeze linia deaparare de pe rfiul Tiligul i sa se retraga pe Nistru, Grupul de Armate Ucraina deSud" a pierdut Odessa.

La 8 aprilie, Armata Rosie a declansat marea ofensiva din Crimeea pentru aelibera peninsula de ocupanti. Armata a 17-a, formata din unitati romanegermane, nu a putut rezista masivului atac sovietic, astfel incat puterile Axei, dupalupte ce-au insemnat pierderi extrem de grele, au fost nevoite, la 13 mai 1944, saabandoneze peninsula'.

'Dana la mijlocul lunii aprilie, Grupul de Armate Ucraina de Sud" reusise sareziste ofensivei rusesti atat in Basarabia, cat si in nordul Bucovinei. General-colonelul Schörner, caruia ii erau subordonate Grupul de Armate Dumitrescu"(Armata a 6-a germana i Armata a 3-a romfina) i Grupul de Armate Wöhler"(Armata a 8-a germana si Armata a 4-a romana), a avut ragazul sA refaca unitatiledecimate si epuizate de lupta. In acelasi timp, a ordonat intarirea liniei frontuluide-a lungul Nistrului pan& la nord de Chisinau i, de acolo, inspre vest, pariã lamarginea esticA a Carpatilor, in sectorul Targu Neamt6.

Cand Armata Rosie a declansat operatiunile din martie, in nordul Basarabiei,si in aprilie 1944, pe Nistru, Grupul de Armate Ucraina de Sud" avea in structurasa 17 divizii germane si 23 de divizii romane deja considerabil afectate atat inprivinta disponibilului material, cat si al celui uman, adaugandu-li-se acestor unitatisi 26 de formatiuni divizionare ale Wehrmacht-ului.

4 Walter Hubatsch, Hiders Weisungen ftir die Kriegsfiihrung 1939-1945. Dokumente desOberkommandos der Wehnnacht, editia a doua, revazutA i completatA. Koblenz, 1983, p. 250-252:Grupul de ArmatA A"/..Ucraina de Sud", Sectia I. jurnal de operatii nr. 3. vol. 7, p. 12: BA-MA. RH19 V/26. fol. 13f.

5 Grupul de ArmatA ..A"/Ucraina de Sur. Sectia I, Jurnal de operatii, nr. 3. vol. 7(01.04.1944 L 30.04.1944) si vol. 8 (10.05.1944 31.05.1944): BA-MA. RH 19 V/26. fol. 56-284:RH 19 V/27, fol. 3 123.

Philippi, Heim, op.cit., p. 238-244, 257; Alesandru Dutu. A Difficult Situation on theMoldavian Front, in Romania in World War 11 1941-1945, volum editat de Institutul pentru Stuclii deStrategie i Istorie MilitarA, Bucuresti. 1977. p 180-183.

6

si

-

www.dacoromanica.ro

336 Klaus SchOrtherr 4

Dupd incheierea ofensivei sovietice de iarnd, la sfaqitul lui martie 1944,general-colonelul Ferdinand Schörner s-a aflat in fata unei sarcini de prim ordin,respectiv completarea efectivelor materiale §i umane ale unitAtilor, pentru refacereacapacitatii de luptA a Grupului de Armate Ucraina de Sud". Yana la mijlocul luniiiunie, general-colonelul Schörner a regit asigure efectivul a 22 de diviziiromane §i a 33 de divizii germane, dintre care 8 divizii de tancuri i 2 divizii deinfanterie motorizate, absolut necesare pentru apdrarea eficienta a pozitiilor dintreNistm §i Carpati, cdrora Ii s-au aldturat i 4 brigazi romane de vanAtori de mtmte.La ppte dintre detapmentele divizionare actiunea de completare a efectivelor nufusese totgi incheiatA.

Dar, in afard de aceasta, se punea i problema stringenta a aproviziondrii cualimente a unitAtilor pentru o mai IndelungatA perioadd de timp.

Avandu-se in vedere situatia politica i militard, imperativul aproviziondriiflancului sudic al Frontului de Est nu putea fi indeplinit numai de cAtre Wehrmacht

de care autoritAtile germane, ci se impunea, in rezolvarea acestei probleme,interventia rard rezerve a aliatului roman. Numai stransa colaborare a celor doiparteneri putea asigura indeplinirea corespunzatoare a acestei misiuni.

APROVIZIONAREA GRUPULUI DE ARMATE UCRA1NA DE SUD"iNCEPAND DIN APRILIE 1944

Luptele din vara §i toamna lui 1943 de pe Frontul de Est au demonstrat cãWehrmacht-ul §i aliatii sdi se aflau in fata unei redutabile forte sovietice.

Din august !And la sfar§itul lui octombrie 1943, in mi§carea de retragere aputerilor Axei, frontul s-a deplasat de la Mius §i de la capul de pod Kuban, Insprevest, pand la Nistru, drept care Grupul de Armate A" s-a vazut obligatdisloce compartimentul de logistica in partea esticd a Romaniei.

Din motive politice, mareplul Antonescu respinsese, la srar§itul anului 1943,ideea stationdrii trupelor germane de completare pe teritoriul romanesc. TotgiServiciul Incartiruire al Grupului de Armate A" si-a intocmit planurile, luand incalcul posibilitatea cazArii a 120 000 de soldati ai Wehrmacht-ului pe teritoriulstatului aliat. Aceasta anticipare a constituit baza pregAtirii logistice a Grupului deArmate A", care, de la Inceputul anului 1944, a fost pus in situatia reald desprijini proiectele de aprovizionare cu alimente pe colaborarea cu aliatul roman.Mai mult chiar, consecintele ofensivei ruse§ti de iarnd au demonstrat in scurt timpcd evenimentele evoluaserd intr-o notA mult mai gravd decal cea anticipata deplanurile logistice intocmite §i mAsurile preventive luate8.

Numarul diviziilor aflate in organigrama Grupului de Armata Ucrama de Sud" are dreptbazA informatiile continute in Die geheimen Tagesberichte der Deutschen Wehrmachiihrung miZweiten Weltkrieg 1939-1945, editate de catre K. Mehnert, vol. 10, Osnabruck, 1985, p. 497-507.

Fond Grupul de Armati Ucraina de Sud", Sectia IV, Oberquartiermeister. anexe la Jurnalulde operatii (01.07.1944-30.09.1944), vol. 6. Negocieri economice cu Romania privind aprovizionareaGrupului de Armata Ucraina de Sud" in aprilieaugust 1944; BA-MA, RH 19 V/88, fol. 29.

sa-si

si

sa-si

a-si

8

www.dacoromanica.ro

5 Problema aprovizionarii 3 /

La sfarsitul lunii martie 1944 se aflau dislocati in nord-estul Romaniei si inPeninsula Crimeea 950 000 de oameni ai Grupului de Armate A". Aceasta situatiea impus o noua planificare i organizare a aprovizionarii cu alimente. Gravitateaproblemei a fost amplificata si de pierderea depozitelor de materiale din parteaestica a Nistrului, pentru deficitul astfel creat fiind necesare urgente masuricompensatorii.

In aceste circumstante, continuarea luptei de are Grupul de ArmateUcraina de Sud" presupunea o stransa colaborare cu partenerul roman. Luand inconsiderare factorii de infrastructura, problemele tehnice de transport i, nu inultimul rand, pe cele economice, devenea evident ca Germania nu putea realizasinguri completarea cu personal si material a trupelor aflate in nord-estul Romanieisi in Peninsula Crimeea.

In urma pierderilor suferite in cursul luptelor din iarna 1943/1944, Grupul deArmate Ucraina de Sud" a trebuit sa acopere nu numai necesarul curent demateriale, ci sa asigure i o prompta completare a efectivelor unitatilor dinsubordine. Planificarea intocmita dupi inceputul lunii aprilie de catrecomandament evidentia cA, pentru asigurarea unei aprovizioniri minime, necesarulzilnic presupunea cel putin 1 300 tone de alimente si 2 200 tone de nutret si defuraje. Pentru transportarea acestor cantititi de materiale din Germania in zona deoperatii din Romania ar fi fost necesare 30 de trenuri de marfa pe zi. Pe de altaparte, conditiile tehnice ale cailor ferate din Romania, determinate de factorigeografici in primul rand, nu perrniteau executarea a mai mult de 15 transporturizilnice spre sudul Frontului de Est si aceasta insemna sa se asigure doar jumatatedin consumul zilnic minim al efectivelor aflate in Moldova.

De mentionat ca acest plan de transport nu viza si aprovizionarea cuarmament si munitie i nici deplasarea trupelor de completare, ci exclusivasigurarea cu alimente i materiale de intretinere9.

In aceasta situatie, atat conducerea politica, cat si conducerea militara de laBerlin s-au aratat dispuse si asigure cu echiparnent de razboi nu numai unitatilegermane, ci i unitatile romane din organizarea Grupului de Armate Ucraina deSud", asteptand ca Bucurestiul, in fata acestei oferte, sa-si asume aprovizionarea cualimente i furaje. Berlinul a presupus cã guvernul roman va fi de acord sa acoperenecesarul in alimente usor alterabile cel putin pentru unitatile Wehrmacht-uluiangajate pe frontul din Moldova si de pe Nistru'°.

in ciuda tratativelor intense, desrasurate mai intai la nivel militar, iar maitfirziu la nivel diplomatic, partea germana nu a obtinut rezultatele scontate inincercarea de a-si convinge aliatul cã dificultatile de aprovizionare ivite incircumstantele create de deplasarea frontului pot fi surmontate numai printr-oputernica interventie a partii romane.

9 BA-MA, RH 19 V/88, fol. 136.Akten zur deutschen Auswörrigen Politik 1918-1945, Aus dem Archiv des Auswartigen

Anues seria E 1941-1945. in 8 volume, Gottingen, 1969-1979, vol. 8, dosar 6, p. 11-14.

www.dacoromanica.ro

338 Klaus SchOnherr 6

intrucat inaltul Comandament German (Oberkommando der WehrmachtOKW) interzisese atat cumpararea, cat i rechizitionarea de alimente pe teritoriulstatului aliat i prieten, unitatile germane se aflau in imposibilitatea de a-si procuraprin mijloace proprii materialele necesare. Desigur, directiva OKW-ului nu a fosturmata de toate unitAle, situatia disperata determinand pe unii comandanti säachizitioneze alimente de la intreprinderi aflate chiar in zona de stationare.

In primavara lui 1944, cand anumite zone ale frontului n-au putut fiaprovizionate, soldatii angajati in misiuni de aparare au primit, pentru un timp, ratiide paine reduse la 150 g pe zi". Dar reducerea portiilor a devenit obligatoriepentru alte produse alimentare.

in circumstantele dificultatilor generate de conditiile de razboi, regatul romana livrat Grupului de Armate Ucraina de Sud" considerabile cantitati de alimente.

Prezentand situatia aprovizionarii trupelor atat Misiunii Militare germane dinRomania, cat si sefului delegatiei germane aflate la negocierile economicebilaterale, intendentul superior al grupului de armate, in ciuda usoarei dramatizari,a trebuit sa recunoasca faptul ca, de la srarsitul lui martie pana la srarsitul lui iunie1944, Romania livrase Grupului de Armate Ucraina de Sud" aproximativ 28 000 tonecereale de panificatie i faina, 12 000 tone de cartofi, 8 000 tone came, precum2, 3 milioane litri de vin si 2 milioane litri de bere. Si inca in aceasta lista nufusesera cuprinse si livrarile de alimente facute de partenerul roman direct catreMisiunea Militara german& in Romania, livrari care, partial, au fost dirijate tot catreGrupul de Armate Ucraina de Sud"I2.

Desi cantitatile de alimente puse la dispozitie reprezentau necesarul calculatpentru doua luni, s-au dovedit totusi a fi insuficiente pentru aprovizionarea tuturorunitatilor de pe flancul sudic al Frontului de Est, chiar si in conditiile in care, dinmartie pana in august 1944, numarul efectivelor scazuse, ajungand de la 950 000de oameni la aproximativ 800 000.

Pani la 20.08.1944, desi fusesera purtate indelungate negocieri, nu s-a ajunstotusi la solutionarea reciproc convenabila a crizei aprovizionarii cu alimente aGrupului de Armate Ucraina de Sud", criza ce dobfindise deja caractersimptomatic.

NEGOCIERI CU AUTORITATILE ROMANE DE STAT $1 MILITARE

Cand, in primavara lui 1944, au inceput a se face resimtite greutatile deaprovizionare a Grupului de Armate Ucraina de Sud", dislocat in estul Romaniei,greutati amplificate mai ales de pierderea depozitelor de materiale din Basarabia.s-a impus, desigur, rezolvarea urgenta a acestei situatii.

" BA-MA, RH 19 V/88, fol. 29.12 BA-MA, RH 19 V/88, fol. 115.

si

si

www.dacoromanica.ro


inca in decembrie 1943, cu prilejul ofensivei rusesti de la Bug, seful MisiuniiMilitare germane, generalul Hansen, a solicitat Statului Major General de laBucuresti sa ia in calcul posibilitatea dislocarii in Romania a doua armategermane de completare"13. Planificarea, ce implica aprovizionarea, incartiruireaechiparea pe baza unor plati efectuate in moneda nationala, presupunea asigurareamateriald a trupelor Wehrmacht-ului printr-un sistem de bonuri cu plata".

Conducerea militara a Romaniei s-a aratat pregatita sa aprovizioneze trupelegermane in functie de excedentul inregistrat in urma asigurarii cu produse agrare apopulatiei. Predarile de materiale urmau a fi decontate in sistemul convenit deconturi clearing sau prin livrari anticipate. Deja in luna martie Grupul de ArmateA" se afla pe teritoriul Romaniei. In aceasta situatie, la inceputul lunii aprilie,Statul Major al Wehrmacht-ului 1-a trimis la Bucuresti pe colonelul Poleck, pentruca, impreuni cu reprezentantii Statului Major General roman, sa ajunga la un acordin privinta modului de aprovizionare a efectivelor stationate in teritoriu. Ambeleparti au convenit ca problema sa fie rezolvata pe baza planificarilor intocmite despecialisti romani, hotarare pe care au validat-o printr-un protocol bilateral semnatla 9 aprilie 1944'4.

!runic& incheierea ofensivei sovietice de iami a ridicat numarul soldatilorgermani si al altor membri ai Wehrmacht-ului de pe teritoriul Moldovei la cifraaproximativa de 730 000 de oameni'5, planificarea de la srarsitul anului 1943referitoare la intretinerea efectivelor a devenit inoperanta, in noile circumstantefind simtita nevoia unor mai man sume in lei pentru plata soldelor si pentruprocurarea materialelor de intretinere. Dar suprasolicitarea bugetului tarii ar ficondus la caderea valorii monedei nationale. Pentru evitarea acestui efect,colonelul Poleck a propus ca numai 30% din solda militarilor germani sa fie platitain lei. In felul acesta, necesarul lunar in moneda romaneasca al Wehrmacht-ului afost redus de la 12 la 3 miliarde de lei.

Solicitarile germane au fost satisfacute de guvernul Antonescu abia in mai1944, dupa indelungate negocieri.

In problema aprovizionarii cu alimente, reprezentantii ambelor state majoregenerale au fost de acord ca livrarile i serviciile romfinesti sa fie achitate de catreautoritatile Wehrmacht-ului prin sistemul bon cu plata". Acesta insemna ca oparte a livrarilor romfinesti de alimente sa fie calculata la cotele de export stabilite

13 Kriegstagebuch des Oberkoinmandos der Wehrmacht (Wehrmachylihrungsstab) 1940-1945,editat de Percy E. Schramm, vol. VI/1, Frankfurt/Main, 1961, p. 760.

Protocolul germano-romfin din 09.04 1944. privind aprovizionarea. dislocareaincartiruirea unitatilor armatei germane pe teritoriul Romadei; Arhiva Ministerului AparariiNationale (in continuare Arh. M.Ap.N.) Bucuresti. Fond 948, Marele Stat Major. Sec. 7, dosar 530.

13 La srarsitul lunii aprilie 1944 Grupul de Armata ,.Ucraina de Sud" avea un efectiv de 898500 de oameni. dintre care 82 000 erau soldati romani, iar alti 84 000 (Armata a 17-a germana) seaflau in Peninsula Crimeea. Fond Grupul de Armata Ucraina de Sud", Sectia IV, 26.04.1944:BA-MA, RH 19 V/88, fol. 19.

si

" si

www.dacoromanica.ro

340 Klaus Schonherr 8

contractual in luna februarie, iar restul sã fie achitat in sistemul de conturi clearing.Masurile convenite de reprezentantii celor doua state majore au avut valabilitatenumai pana la sfar§itul lunii aprilie.

Solutia negociata de militari pentru aceasta criza de aprovizionare a avutdrept efect prefigurarea unei grave caderi a economiei nationale romane§ti, pentruevitarea careia nu se intrevedea nici un mecanism practic, eficient.

In consecinta, la sfar§itul lui aprilie, conducerea politica de la Bucure§ti ainterzis aplicarea in continuare a acestui sistem de plati. Pentru cã livrarile deproduse agricole prevazute prin Acordul economic din 9 februarie 1944 devenisera,in noile circumstante, insuficiente, Berlinul s-a vazut obligat sa reia negocierile custatul aliat.

De aceasta data contactele au avut loc numai la nivel diplomatic, intnicat lasrar§itul lui aprilie guvernul Antonescu interzisese ministerelor de resortnegocierile directe, fie cu reprezentanti ai Grupului de Armate Ucraina de Sud",fie cu reprezentanti ai Misiunii Militare germane. Punctul de plecare al acesteirunde de convorbiri incepute la Bucure§ti, in luna mai, a fost cererea general-colonelului Schörner de a se asigura o parte a necesarului de alimente prinsuplimentarea livrarilor de catre partenerul roman. In cursul acestor negocieri, inciuda situatiei militare disperate, ambele parti si-au sustinut insistent pozitiile,motivate diferit atat din punct de vedere politic, cat §i din punct de vedereeconomic. Divergentele de opinie in domeniul problemelor de economie politica semanifestasera deja in cursul negocierilor comerciale de la Viena, din martie 1941 )6.In timp ce Germania Ii subordonase intreaga economie imperativelor razboiuluiprin promovarea ap-numitei economii de aparare" (Wehrwirtschaft), guvernulAntonescu avea o orientare economica liberala, determinata, in principal, deeficienta intreprinzatorilor romfini §i de politica monetara a Bancii Nationale. inspecial Banca Nationala, in ciuda cheltuielilor militare crescande, a incercat samentina o cat mai scazuta rata a inflatiei, pentru a evita haosul politic pe care 1-ar figenerat o cre§tere spectaculoasã a preturilor. Romania, din motive politice, nici nuputea §i nici nu voia si sustind o economie conditionata exclusiv de imperativelerazboiului, cum promova Germania.

Ministrul plenipotentiar german, Dr. Clodius, aflat la Bucure§ti din 23 aprilie1944, a incercat la randu-i sã limiteze efectele crizei de aprovizionare a Grupuluide Armate Ucraina de Sud", prin aplicarea unor masuri de urgenta. El a dispus calivrarile de produse agrare, convenite prin Acordul comercial germano-roman din9 februarie 1944, sä nu mai fie trimise in Germania, ci direct trupelor germane depe frontul din Moldova". De§i acordul comercial germano-roman fusese ratificatabia la inceputul lui februarie 1944, in circumstantele unei progresiVe deteriorari a

16 Andreas Hillgruber, Hitler, regele Carol $i marefalul Antonescu. Relafule germano-romiine1938-1944, Bucuresti, 1994, p. 198.

17 BA-MA, RH 19 V/88, fol. 11.

www.dacoromanica.ro


situatiei de pe flancul sudic al Frontului de Est, conducerii politice §i militare de laBerlin nu i-a ramas nimic altceva de intreprins decat solicitarea reluariinegocierilor economice. Prin acest demers, Berlinul spera sa poata crea unechilibru intre acordurile comerciale §i situatia militara.

Primul pas de realizat, in contextul reluarii convorbirilor, era acela de a aducela unison divergenta de interese dintre cele doud state. Din perspectiva germandavea prioritate rezolvarea a doua probleme.

Prima problema consta in a convinge Romania sa suplimenteze considerabilvolumul livrarilor de produse agrare, Inc& criza aprovizionarii Grupului de ArmateUcraina de Sud" sa fie prompt rezolvata acela§i timp sa se creeze o bagi t-ertade resurse pentru o perioadi mai indelungata de timp.

A doua problem& cu statut de urgenta consta in punerea la dispozitia trupelorgermane, de catre Banca Nationald din Bucurqti, a unei sume lunare de cel putin3 miliarde de lei, incepand din luna mai. Aceasta sumit era destinatA pentruachitarea unei parti a soldelor in moneda nationala, precum §i pentru plataserviciilor solicitate de catre compartimentul Incartiruire intreprinderilor,meseria§ilor sau comerciantilor din teritoriul romfinesc. Dar satisfacerea acestorcereri ar fi impovarat .grav economia romfineascd ducand la consecinte cuimplicatii profunde. De aceea, Bucure§tiul a evitat sa-§i dea prompt acceptul, astfelincat sa impiedice manifestarea tensiunilor politice latente. Pierderea de teritoriudin iarna 1943/1944 avusese un impact specific asupra starii de spirit a populatiei,drept care, guvernul Antonescu s-a vazut obligat sa ia decizii prudente, sesizand cao mare crqtere a ratei inflatiei pe fondul unei situatii economice, i aa grayafectate, ar fi fost drumul sigur spre destabilizarea politica. Astfel ca guvernulroman a venit in intampinarea cererilor formulate de partenerul german in mdsurain care acestea nu periclitau echilibrul politic §i social al tarii.

La reluarea convorbirilor, in mai 1944, Clodius se afla intr-o situatie dificila,pentru cd, pe de o parte, trebuia sd determine acceptarea de cave aliatul roman acererilor OKW-ului privind suplimentarea livrarilor de alimente, iar pe de alta aveade luat in considerare circumstantele speciale in care se afla guvernul de laBucurqti. Apoi, partea german& pornea la aceste negocieri dintr-o pozitie absolutdezavantajoasa, pentru ca, din februarie pana in mai 1944, ea insa§i se aflase inimposibilitatea respectarii prevederilor acordului comercial bilateral semnat lainceputul anului.

In consecinta, pentru guvernul Antonescu reluarea convorbirilor ec nomicenu a% ea caracter de necesitate. Conducerea politica de la Bucure§ti aprecia acordulcomercial din 9 februarie 1944 ca fund compatibil cu imperativele gen r t deevolutia situatiei militare, prevederile acestuia implicand deja livrari substant ale deproduse agrare i alimentare catre Germania. De asemenea, guvernul Romaniei nuconsidera ca sfera a preocuparilor sale modul de repartizare a livrarilor de cat econducerea germand, respectiv daca alimentele erau destinate populatiei civile a

si-n

www.dacoromanica.ro

342 Klaus Schönherr 10

Reich-ului sau trupelor angajate pe Frontul de Est. Avand in vedere si pierderile deteritoriu din iarna 1943/1944, in bunA parte terenuri agricole, guvernul roman aoferit o suplimentare parcimonioasA a livrArilor sale de alimente".

Dar, pe langa problemele de la Bucuresti, Clodius a avut de intampinatdificultAti si in crearea unei unitAid de opinie la nivelul autoritAtilor germane, intreconducerea politicA si cea militarl manifestandu-se diferente de fond in abordareacrizei de aprovizionare a Grupului de Armate Ucraina de Sud". Statul major algeneral-colonelului Schörner aprecia cA aceasta situatie dificila, respectiv,greutatile in aprovizionare (...) se explicA in parte prin faptul cii existA dorinta caRomania aliatA, in numele bunei intelegeri politice, sA nu fie lezatA prin solicitareaunui aport ce ar impovara-o, aceasta insemnand, in fapt, subordonarea intereselormilitare primatului politic"". In acest sens, Hitler hotArase ca asupra statului romansä nu se exercite nici un fel de constrangeri. Comandantul Grupului de ArmateUcraina de Sud", neaderand la aceastA pozitie politicA moderatk consideraoportun ca, dupi parerea sa, incapabila administratie de la Bucuresti sA fie pusA subcontrol militar german, pentru ca dificila problemA a aprovizionArii trupelorangajate pe frontul din Moldova sA-si afle rezolvarea. Militarii preconizau oeconomie, in special produclia agricolA, orientatA strict in functie de necesitAtileräzboiului, asa cum se practica in Germania. Ei considerau cA aceasta era singuramodalitate prin care se putea asigura aprovizionarea optima a trupelor20 .

Din cauza puternicei prezente militare pe flancul sudic al Frontului de Est,Romania a trebuit sä reactioneze extrem de diplomatic in fata pretentiilor aliatuluisau, pentru a nu se expune pericolului de a fi ocupatA de trupele germane, asa cumse intamplase cu Ungaria la mijlocul lunii martie. In consecintA, guvernul de laBucuresti a abordat tratativele economice din mai intr-un mod extrem de dilatoriu;pentru explicarea problemelor de detaliu, partea germanA a fost indrumata sAcontacteze fiecare minister de resort, prin acest procedeu guvernul Antonescuintentionand sA evite totusi intreruperea negocierilor.

Clodius a sesizat semnificatia comportamentului partenerului roman, dar, insituatia in care Berlinul interzisese exercitarea oricArei constrangeri asupra aliatuluisAu, nu i-a rAmas deck sA accepte aceasta atitudine.

Pana la mijlocul lunii mai, negocierile n-au avut nici un rezultat, iar viitorulapropiat nu era mai promitAtor in privinta concretizArii solicitatei revizuiri aAcordului comercial din 9 februarie 1944. Lipsa de perspectivA a tratativelor, liniapoliticA promovatA de ckre Hitler, prin care era exclusA interventia militara, I-audeterminat pe Clodius sa abordeze modalitAti mai putin directe de rezolvare aproblemei aproviziondrii trupelor germane din Romania. Eforturile ministrului auavut succes limitat, in mAsura in care conducerea politfcA si militara romanA nu s-a

18 Jurnalul de operatii al OKW-ului, p. 793f.19 BA-MA, RH 19 V/88, fol. 43.20 BA-MA, RH 19 V/88, fol. 32-35.

www.dacoromanica.ro

I 1 Problema aprovizionarii 343

putut sustrage total doleantelor germane. Astfel, tergiversarea prin negocieriseparate, ce a creat partenerului german impresia ca se afld in fata unui refuzvoalat, a durat pana la iqirea Romaniei din aliantA21.

REZULTATELE NEGOCIERILOR SI INFLUENTA LOR ASUPRA GRUPULUIDE ARMATE UCRAINA DE SUD"

Modul de desfaprare a convorbirilor bilaterale a demonstrat ca guvernulroman, din motive politico-economice, nu dorea revizuirea acordului comercialexistent. Ministrului plenipotentiar, in circumstantele date, nu i-a rdmas decât sa sedeclare multumit in fata unor rezultate modeste.

Numai insistenta partii germane, in numele statutului de aliat i al situatieicritice de pe front, a determinat obtinerea unor succese de importanta secundara.Guvernul roman a fost mai cooperant in domeniul finantarii trupelor germane.Romania a facut un transfer de 812 milioane lei in luna martie §i un altul de973 milioane lei in luna aprilie, de§i prin protocolul aditional al Acorduluicomercial din 9 februarie 1944 se convenise asupra efectudrii unei plati lunare de1,6 miliarde lei, incepand din februarie pand in septembrie 1944n. Dupd admitereaacordului economic, conditiile s-au schimbat, pratile din martie i din aprilie auavut loc la intervale neregulate, iar valorile au fost diferite.

Raportat la aceasta situatie, faptul cã ministrul plenipotentiar Clodius a izbutittransferarea a aproximativ 500 milioane lei, incepand din luna mai, la intervaleregulate de cinci zile, a insemnat un succes23. Aceste plati periodice au datpartenerului german posibilitatea elabordrii unor planificari pe termen mai lung §iau facilitat Wehrmacht-ului angajarea serviciilor intreprinderilor i atelierelorlocale. Dar, in ciuda acestor masuri, aprovizionarea suficienta a trupelor germanedin Romania a ramas pand la sfaqitul aliantei un deziderat.

prirnavara i vara anului 1944, in circumstante deosebit de grave, Romaniaa suplimentat in limita posibilului livarile de alimente, cea mai mare parte aproduselor find trimisä Grupului de Armate ,.Ucraina de Sud".

La mijlocul lunii mai, subsecretarul de stat de la Ministerul AproviziondriiArmatei, generalul Arbore, a declarat cã Romania era pregatita sã trimitdWehrmacht-ului. in zona de operatii din Moldova. 90 000 tone de cereale, 2 000 tonede came, 30 000 tone de cartofi, iar legume in cantitati nelimitate. Ofertageneralului 1-a pus pe aliat intr-o grea incurcdturd, pentru ca acoperirea financiardprin devize sau prin sistemul clearing era . eglementata contractual pentru livrarea

Jurnalul de operatii al OKW-ului. p 793. 795.Protocol confidential al sesiumi a XIV-a a comisiilor guvernamentale romanã i germana.

din 9 februarie 1944, cap IV, cifra 59, Arh. M.Ap N., Fond 948. M.St.M., Sec. 7, dosar 1 477, f. 4.-1 BA-MA. RH 19 V/88. fol. 152.

In

www.dacoromanica.ro

344 Klaus Schtinherr 12

unor cantitAti limitate de alimente. Pe de altA parte, din considerente politice sieconomice, guvernul roman nu-si putea permite sa faca. aceste livrãri pe bazacreditelor. In consecintA, Germania neputand achizitiona cantitatile de alimenteoferite, precaritatea aprovizionarii Grupului de Armate Ucraina de Sud" s-amentinut24.

luna iunie 1944, Statul Major General roman a acceptat ca anumitesuplimentari ale livrarilor de alimente, stabilite in urma negocierilor separate cuministerele de resort, sA fie primite de catre Wehrmacht direct de la societAtilecomerciale de stat. incepand cu 28 iunie, decizia a intrat in vigoare. $i aceastaincercare de salvare a situatiei a avut efecte partiale, pentru cd, pe de o parte, modulde achitare a marfurilor nu a fost concret stabilit, iar pe de alta, pentru CAintreprinderile de stat angajate nu dispuneau intotdeauna de cantitatile de alimentepromise. Prin urmare, rezultatul, in general pozitiv al negocierilor, nu a putut lichidacriza de aprovizionare cu alimente a Grupului de Armate Ucraina de Sud"25.

Partea germani, trecand peste obstacolele birocratice, a depus eforturisustinute, atat la nivelul Grupului de Armate Ucraina de Sud", cat si la cel alMisiunii Militare, pentru a se evita transformarea intr-o catastrofa a periodicelorcolapsuri in aprovizionare. Livrarile neregulate de alimente, consecintA anegoCierilor separate cu ministerele de resort, au facut imposibila elaborarea unuiplan unitar de aprovizionare si au periclitat, din punct de vedere logistic, unitatileangajate pe flancul sudic al Frontului de Est. Cu toate acestea, dupA cum remarca la12 august 1944 colonelul Schöne, intendentul superior al Grupului de ArmateUcraina de Sud", interventia romaneascA a acoperit necesarul stringent in alimenteal trupelor. Chiar dacA negocierile au decurs anevoios, faptul ca s-a obtinuttransferarea de sume in monedA nationald romaneascd a contribuit, in esenta, laameliorarea aprovizionArii unitAtilor germane. $i tot in acest sens au avut efectrezultatele negocierilor separate cu ministerele de resort, chiar dacA livrãrile facuten-au acoperit intru totul cerintele partenerului german.

CONCLUZII

Purtarea unui rAzboi in cadrul unei aliante inseamna i disponibilitatea de arezolva inerentele frictiuni i probleme printr-o reciprocA intelegere. Maxima arevalabilitate doar dacA fiecare dintre parti este dispusa sA-si subordoneze propriileinterese telului comun prin mentinerea unui echilibru al compromisurilor. Inultimele luni ale aliantei germano-romane tocmai aceste premise au fost pierdutedin vedere. Dupd ce operatiunile militare au ajuns pe teritoriul romanesc, intreinteresele celor doi parteneri de aliantA nu au mai existat nici un fel de congruente.

24 BA-MA, RH 19 V/88, fol. 51.25 BA-MA, RH 19 V/88, fol. 95.

in

si

www.dacoromanica.ro

13 Problema aprovizionArii 345

in timp ce Germania a continuat §i In 1944 razboiul total", subordonandu-itoate compartimentele vietii de stat i private, Romania nu a fost pregatita sa seangajeze in acee4 masura. Atata timp cat operatiunile militare s-au desfawrat inafara teritoriului ei, acest factor a afectat abia sesizabil relatiile bilaterale. Dupa cefortele armate inamice au Incalcat granitele statului, consecutiv evenimentuluistationand pe teritoriul romfinesc i un intreg grup german de armate, aflat inretragere, aceasta problema a devenit acuta.

Lipsa de unitate de vederi in privinta modului de abordare a partenerului dealianta, ce a caracterizat atitudinea germana, a creat Romaniei posibilitatea de alipromova propriile puncte de vedere. Pozitia ezitanta, tergiversarea, abordareadilatorie a cererilor germane au condus, in final, la atingerea scopului vizat deconducerea politica i militara de la Bucure§ti.

Din fericire pentru regat, spatiul de actiune al militarilor §i al diplomatilorgermani a fost intr-atat restrans de ate Hitler, prin promovarea unei atitudini deprotejare a economiei nationale romane§ti, Inca, in ciuda atitudinii reticente aBucure§tiului, a fost evitata solutia militara, de ocupare a Orli.

Pe baza directivelor lui Hitler, problema stringenti a aprovizionarii Grupuluide Armate Ucraina de Sud", ce-ar fi trebuit abordata printr-un efort concentrat alaliatilor, nu i-a gasit rezolvare.

In circumstantele acestei divergente de opinii au avut de suferit, in primulrand, soldatii angajati pe frontul de pe Nistru i pe cel din Moldova.

ZUM BILATERALEN PROBLEM DER VERSORGUNG DERHEERESGRUPPE SODUKRAINE IN RUMANIEN,

APRILAUGUST 1944

Zusammenfassung

Eine gemeinsame Kriegfiihrung erfordert von den Allianzpartnern auch dieBereitschaft Friktionen und Probleme im gegenseitigen Einvernehmen zu Ibsen.Diese Maxime kann nur dann giiltig sein, wenn jede Seite bereit ist, die eigenenInteressen dem gemeinsamen Ziel in ausgewogenen Kompromissen unterzuordnen.Aber gerade diese Pramissen lagen in den letzten Monaten der deutsch-rumanischen Allianz nicht mehr vor.

Besonders deutlich zeigte sich das Phanomen bei der Versorgung derHeeresgruppe Siidukraine im Frahjahr und Sommer 1944 in Rumanien. Dennwahrend dieser Zeit muBten sowohl mehr als 700 000 Soldaten der deutschenStreitkrafte verpflegt als auch die gesamte Heeresgruppe mit Kriegsgerat undMunition versorgt werden. Da das Deutsche Reich aus infrastrukturellen undverkehrstechnischen Grunden dazu nur bedingt in der Lage war, hoffte Berlin, daBBukarest iiber die handelspolitischen Vereinbarungen vom 9. Februar 1944 hinaus

www.dacoromanica.ro

346 Klaus Schönherr 14

der Heeresgruppe Nahrungsmittel bereitstellen wiirde. Die innenpolitische undökonomische Situation Rumaniens veranlaBte die Regierung des Karpatenstaates,die deutschen Forderungen dilatorisch zu behandeln. In langwierigenVerhandlungen auf zivil-diplomatischer sowie fachministerieller Ebene versuchtesich Bukarest, der Erffillung dieser Wiinsche so zu entzichen, daB sein Verhalten zukeinem bilateralen Eklat fiihrte. Diese politische Zielsetzung, die eineGratwanderung zwischen Verweigerung und sukzessiven Zugestandnissen war,verlief deshalb ohne negative Konsequenzen fiir das Konigreich, weil Hitler inseinen bilateralen Leitlinien jeglichen Druck auf das verbtindete Land untersagthatte. Obwohl die Diskrepanzen bei der Unterstiitzung der HeeresgruppeSiidukraine mit Nahrungsmitteln als ein generelles Problem der bilateralenBeziehungen im Sommer 1944 evident zu Tage traten, kann dennoch beobachtetwerden, daB das Konigreich bemiiht war, den deutschen Forderungen soweitentgegenzukommen, wie es mit den politischen sowie ökonomi schenVorstellungen und Maglichkeiten der Regierung Antonescu vereinbar war.

www.dacoromanica.ro

N1COLAE IORGA $I CONTEMPORANII SAT

NICOLAE IORGA SI RELATIILE ROMANO-FRANCEZEPANA IN ANUL 1920

NICOLAE LIU

Traim o epoca de redefmire a valorilor perene ale spiritualitatii noastre si,concomitent, de reevaluare a relatiilor internationale, conjugate la cele trei timpuri:trecut, prezent, viitor.

Printre personalitatile de prima marime din Pantheonul culturii romanesti, alcaror nume se cuvine asociat stringerii pe multiple planuri a legaturilor româno-franceze din secolul care se incheie, Nicolae Iorga s-a distins printr-un rol major,dar aparte.

Aparte, fiindca numele profesorului Iorga nu poate fi disociat de rasunatoareamiscare studenteasca din martie 1906, indreptata impotriva utilizarii excesive alimbii straine in detrimentul limbii nationale.

Major, deoarece admiratia sa fata de marea civilizatie franceza", cum ocaracteriza el insusi in mijlocul evenimentelor amintite, a ramas in fondnezdruncinata, francofonia a reprezentat principalul vehicul al vastei sale opere inlume, iar prin activitatea sa polivalenta pe plan stiintific, cultural si politic, aimpulsionat in ansamblu, ca putini altii, cunoasterea si aprecierea reciproca.

Dar sa dam cuvantul faptelor.

I

S-a remarcat nu o data aportul deosebit pe care-1 poate aduce studiul anilor deformatie pentru intelegerea justa a marilor personalitati. Cel care a inchinat cartiiunul dintre cele mai vibrante elogii din cultura romaneasca, a subliniat inexceptionala sa autobiografie importanta lecturii franceze pentru formarea saintelectualal.

Manifestata din frageda copilarie, aceasta propensiune francofona a tandruluiIorga s-a datorat nu numai modei unor vremi in care ,,copiii cuminti si

binecrescuti" dintr-o anumita zond a societatii se distingeau prin deprinderea de ..aciripi frantuzeste". Ea continua, ca si atractia scrisului sau a istoriei nationale. vechi

I Cf. N. lorga. 0 vratli de orn, asa cum a fost, vol.l. CornMrre sr tineretii. Bucuresti. 1934. passim.

Re N ista istoricr. torn X. nr 3-4. p. 347-372.1999

www.dacoromanica.ro

348 Nicolae Liu 2

deprinderi de familie, pasiuni i orizonturi mo5tenite", ilustrate de astA data printraduceri pe linie materna din Benjamin Constant sau Alfred de Musset2. $i seimpletea cu precocea dragoste de carte a viitorului savant. Primul 5oc stimulativ alacesteia a fost provocat, marturisea N. Iorga, 5i de o elegantd colectie pariziana deromane frantuze5ti, ramasa mo5tentre dupd moartea timpurie a tatalui sau. De 5i ingeneral nesemnate de nume de prima marime, cu exceptia poate a lui George Sand51 raspunzand prea putin criteriilor pedagogice, ele i-au captivat atentia la o varstapre5colara, mai mult dee& fabulele lui Florian propuse lecturii de mama sa, intr-un felca antidot. De atunci va incerca potoleasca Mt nici o indrumare 5i fra nici ooprire" setea de cunoqtere, din dorinta tot mai arzatoare a unui orizont mai larg inspatiu i timp, mai ales prin lecturi extra5co1are. Traiam mat mult in aceste zariIi amintea N. Iorga decal in casuta a carei ingustime imi era indiferenta canderam stapan pe atata lume!" Cu ochii inchipuirii, neobositul calator de mai tarziustrabatea nu numai Parisul sau provincia franceza, ci 5i Venetia, muntii Scotiei,India sau strazile Havanei. Prin Les orientales, de Victor Hugo, patrunde in tainelemarii poezii, dar 5i ale unei lumi care-I va preocupa mat tarziu ca istoric 5idramaturg. Cat despre istoria stralucitA a Frantei", ea il atragea deocamdatA prinmareata improvizatie neglijenta a lui Alexandre Dumas tatal". Bibliotecaunchiului sau din Roman, pentru gazeta caruia traduce primele sale foiletoane saurompulseaza informatii politice din presa romana i franceza, ii atrage indeosebiprin lucrdri franceze de 5tiinta popularizatA3. Cu timpul interesul vtitorului autor deportrete ale Oamenilor care au fost se indreapta nu numai spre culegeri de biografiide tipul celei datorita colaborarii dintre profesorul de liceu Dhombres i acelGabriel Monod, indreptator al noilor studii istorice in Prattle, ci include 5imanualul pentru Universitate al egiptologului francez Maspero sau manualele decurs secundar pentru istoria evului mediu 5i istoria moderna ale lui Victor Duruy,utilizate marturisit sau nu, 5i in invatamantul universitar romanesc al vremii.

In ce prive5te cartea literara, benefica s-a aratat descoperirea ,.marei 5colirealiste", din care nu lipseau nici neastampAratul spirit provensal, avfind anumelegaturi cu neinfluentabilul rural" de la Alphonse Daudet la Frédéric Mistral, niciautenticul povestirilor lui Guy de Maupassant, nici romanul experimental" al luiEmile Zola. Respingand indecentele" naturaliste, N. Iorga remarca in scrisulpropriu de mai tarziu urmele impresiei durabile a puternicei constructii

2 Elena DraghiCi. buniCa dinspre mamA, incredinta tiparului la Iasi. chiar in anii UniriiPrincipatelor, traducerea sa Adolf Roman istoric, gatsit in hártiile unui necunoscut, de BenjaminConstani lar Zulnia lorga, mama istoricului, publica la Botosani, in 1875, povestirea Pettit fiCamilla. dupS Alfred de Mussel.

3Primele referiri autobiografice la lecturile franceze timpurii in Prefata la N. lorga. Pedrumuri depariate. Note de calätorie, Bucuresti, 1904 si in N. lorga, Drumun ;i orao din Romdnia,Bucuresti, 1904, p. 171. Printre cartile de stiintA popularizat5 vor fi fost si lucririle de larga audientAale astronomului francez Camille Flammarion.

sd-si

www.dacoromanica.ro

3 Nicolae Iorga si relatiile cu Franta 349

arhitecturale, a frazei grele de sens, legata in catu§e trainice, ducand descriptiiimbe4ugate §i acumuland adjective plastice", caracteristice prozei acestuia din urma.

Deprinderea tanarului Iorga cu folosirea supra* §i corecta a limbii franceze,plecand de la graiul ispititor al cartilor, nu de la mizerabila franceza deguvernanta", ca sa folosim propria sa disociere, deprindere cultivata mai mult prineforturi proprii decat cu concursul §colii, poticnite in metode de predare invechitesau necorespunzAtoare, s-a perfectionat odata cu studiile universitare de acasa", cualte cuvinte la Universitatea din Iasi, unde franceza era singura limba straina vie"predata de la catedra, dar mai ales prin cele din strainatate. Contactele tiintifice §istudiile pentru doctorat la Paris, conversatia cotidiana vreme de trei ani, cat a duratcalatoria de studii in Franta, Italia, Germania, vor facilita acest proces, precum i

completarea cunotintelor de limba italiana sau germana §i utilizarea lor inactivitatea tiintifica. Acestea §i altele nu vor rapi insa limbii franceze decaltemporar sau accidental calitatea de principal vehicul lingvistic al mesajului sauinternational. in schimb, ii largesc posibilitatile sale de cunoa§tere. ImagineaRevolutiei franceze oferita de lectura in original a englezului Carlyle confirma saucompleteaza pe cea insu§ita anterior din Les origines de la France contemporaine asistematicului Taine".

Cum se explica atunci atitudinea obstructionista adoptata in martie 1906 detanarul profesor de istorie universala de la Universitatea din Bucurqti impotrivaunor conferinte §i spectacole in limba franceza i in general pentru limitareapatrunderii in lard a cartii straine? A facut-o istoricul insu§i, precizand ca nu eravorba de un simplu capriciu, de sentimente anti-franceze sau de vreo influentadoctrinara straina, in speta germana, cum cauta sa acrediteze detractorii sai,incepand din acea vreme pana dupa sfaritul primului rizboi mondial°. Opozitia safusese determinata de dorinta sincera de a raspunde hinc et nunc unei necesitatisocio-politice. fcand din actiunea culturala samanatorista purtatorul de steag, intr-oepoca in care elementul rornanesc era batjocorit in Transilvania §i in celelalte

4 Vezi si campania calomnioasa adapostita in paginile publicatiei pariziene ,.Le Soleil" a luiP Hervé in ultimele luni ale anului 1909. Prin rubrica ,,Lettres roumaines" N. Iorga era denigrat caprofesor universitar si om politic. El era prezentat intre altele drept conducator al carnpanieiantifranceze in regatul roman", care facfindu-si studiile in Germania, a organizat manifestatiaantifranceza din martie 1906" si a cerut sa se inchicli frontierele OM pentru cartea francezi Ca safaciliteze intrarea insipidei literaturi germane". Printr-o scrisoare trimisa redactiei din Valenii deMunte si publicata in numarul 272 al eazetei franceze din 20 noiembrie 1909, ca raspuns la atacuriledin nota L'Irridentisme rownain. N. lorga explica pozitia sa politica si a partidului nationalistdemocrat. respingfind totdeodata ca absurda atribuirea antipatiei fala de civilizatia francez.A. careia iirecunoaste nu numai ..mari drepturi la recunostinta noastra" dar si influenta asupra preeatirii sale. pentru meseria de istoric". Diploma de la Paris si lucrarile sale franceze stau marturie. Reaprinsa deadversari politici din tara in timpul razboiului. alimentata de gazetari dornici de scandal. dar si de un.aloros coleg din corpul didactic al Universitatii bucurestene, filologul Ovid Densusianu. cu carelorea se afla in conflict literar din 1905. implicand si o revista de prestigiu international ca ..Mercurede France". campania se va stinge abia dupa 1922.

www.dacoromanica.ro

350 Nicolae Liu 4

regiuni romanesti instrainate, dar se destepta, cum vazuse cu proprii sai ochi, laactivism politic national. in vreme ce in tara cresteau nemultumirile socialesubterane, creand o adevarata chestie taraneasca" si prevestind sangerosul an1907. De aceea n-a vazut decat o singurA solutie spirituald: aceeasi lacrima curatasa cada pe cartea romaneasca a tarancii si a inaltei doamne", ca premisa pentruunitatea in cuget i simtiri a intregului neam romanesc5. In plus, subliniaza nu odata N. Iorga, interdictia se referea la avalansa cartii straine de slaba calitate, nu lavalorile reale, literare i tiintifice, urmarea sa inlocuiasca dependenta de o singuracultura straini cu insusirea valorilor certe din intreaga culturi europeani saumondiala i raspandirea lor temeinica in limba nationala. N-a editat el insusi inaceeasi epoca prima revista de texte vechi si traduceri conceputa dupa acest criteriuuniversal,Floarea darurilor"?6

De altfel, o viziune globala, universalista, dar in acelasi timp critica sicomparatista fusese promovata de Nicolae Iorga in domeniul literar Inca inainte deplecarea la studii in strainatate, odata cu inceputurile sale publicistice. Exemplulcriticii franceze de la Hyppolite Taine la Emile Hennequin sau Paul Bourget n-afost strain de aceasta orientare. Cu plecarea in Occident viziunea sa se extindea indomeniul cercetarii istorice, incepand cu epoca studiilor in Franta, carora le-apaste o nestearsa amintire.

Din aceasta tinereta. cheltuita in adanci studii la Paris" a rezultat, subindrumarea unor profesori ca Gabriel Monod si Charles Bémont, directoriiprestigioasei Revue historique" si a marelui specialist in literatura medievalafranceza, Gaston Paris, primul succes stiintific international al lui Nicolae lorga,ampla lucrare de diploma la Ecole pratique des Hautes Etudes din Paris. Ea erainchinata resurectiei acelui scriitor putin cunoscut din secolul al XVI-lea, fostcancelar al regelui francez din insula Cipru si neobosit indrumator al crestinilor"la unitate i cruciada, Philippe de Mézieres7. Pe aceeasi linie se inscria in 1893 si

5 Cf. Articolul program al lui N. Iorga, 0 mud epocd de culturd, publicat in ..SAmAnatorul", II.1903, nr. 20, reprodus de autor in 0 luptã literard, Articole din SAmanAtorur. vol. I, VAlenii deMunte, 1914, p. 6-11.

6 Revista Floarea darurilor" a aparut in 1907. Dar Inca din 1903. pronuntAndu-se pentru oreceptare diversificatA national si calitativ superioara literaturii strAine, Nicolae Iorga ii propuseseinfiintarea unei rubrici de traduceri in SAmAnAtorul" (Cf. articolul Traduceri din nr. 21: N. Iorea,0 luptd literard, vol. I, p. 14-17).

IntitUlaa Philippe de Mézieres, 1327-1405 et la croisade au XIV-e siecle, prima carteconceputa in limba francezA de N. Iorga a fost terminatA, dupa mArturia autorului. in august 1892. daraparitia sa a intarziat Ora in 1896 din diverse motive. intre care si proportiile putin obisnuite(aproape 600 p. in 8°, in colectia Bibliotheque de l'Ecole des Hautes Etudes. subventionatA deMinisterul Instructiunii publice din Franta, fasc. 110). Je serai tres honoré de me voir dediee votrepremiere oeuvre. J'ai pu apprecier votre mérite et je suivrai avec une vive sympathie tous vos succes".Ii scria la 23 august 1893 din Versailles Gabriel Monod, Biblioteca Academiei Romane (in continuareB.A.R.). Corespondenta N. lorga, vol. IV, f. 76. Gaston Paris, care fusese si profesorul lui OvidDensusianu. ii solicita publicarea lucrArii sub auspiciile $colii de inalte studii. la 23 octombrie 1894.

www.dacoromanica.ro

5 Nicolae lorga si relatiile cu Franta 351

teza de doctorat in limba francezd la Universitatea din Leipzig, Thomas III,marquis de Saluces, interesfind deopotrivd istoria Frantei i cea a Italiei. Cele cloudlucrari indicau cloud directii fertile de cercetare pentru viitor, integratepreocupdrilor de istorie universald si comparatd, la care se adaugd o a treia, cea ainterferentelor romano-franceze, ilustratA prin prezente romanesti in arhivele sibibliotecile franceze, incepand cu Biblioteca Nationald din Paris si invers prinprezente franceze in arhivele si bibliotecile romanesti.

Dacd renuntarea la studiile clasice, pentru care primise bursa in Occident, infavoarea medievisticii, sub influenta exemplului si indrumdrilor franceze,marcheazA drumul pe viatd al savantului roman, cand acesta va scoate propria sapublicatie in domeniul istoriei, Ii va spune Revista istoricd", dupd model francez.De altfel, Inca din epoca studiilor, reviste franceze de prestigiu ca Revuehistorique", Revue critique", Revue de l'Orient latin", Revue internationale desarchives" ii solicit& si Ii gAzduiesc colabordri privind istoria Frantei, istoriacruciadelor sau situatia unor institutii de culturd din Romfinia8. Uneori asemeneacolaborari publicistice premerg aparitiei unor lucrari de interpretare saudocumentare de amploare, ca monografia despre Mézieres sau culegerea de Noteset extraits pour servir a l'histoire des croisades au XV-e siecle, apdrutd in vasevolume sau serii la Paris si Bucuresti, intre 1899 si 1916. Continutul primelor treifusese imprimat mai intai de Ch. Kohler in Revue de l'Orient latin"9.

inca de la inceputul lui 1891 Louis Leger, profesorul de limbi i literaturislave de la College de France si Scoala de limbi orientale din Paris, cdruia N. IorgaIi fusese recomandat de B.P. Hasdeu, ii solicit& tanarului istoric concursul pentruevocarea unor personalitAti romanesti mai vechi sau mai noi in monumentala La

in termeni similari: Je porte personnellement un tits grand intéret A Philippe de Mézieres et je seraistres heureux de voir figurer dans notre collection un livre ecrit en son honneur avec tant de sympathieet de savoir" (cf. B.A.R., CorespondentA, N. lorga. vol. V, p. 131). 0 retipArire, prefatati de M. Berza.Londra, 1973.

8 Pnma colaborare la Revue historique", Une collection de lettres de Philippe de Mizieres(Notices sur le Ms. 499 de la Bibliotheque de l'Arsénal), Revue historique", t. XLIX, 1892,36 p.,reprezenta primul articol stiintific publicat in Franta. in acelasi domeniu al spiritului medieval decruciacIA se inscria i primul articol, Un projet relatif conquite de Jerusalem 1609, din Revue deI Orient latin", t. 11,1894, nr. 2, p. 1-7 (scris la Cairo, proiectul fusese trimis lui Henric IV, regeleFrantei). sau recenzia la cartea lui Charles Kohler, Mélanges pour servir a l'histoire de l'Orient latinet des croisades, Paris, 1900, din Revue critique d'histoire et de littérature", 1910. nr. 10, p. 186 siurm.. revistA care publicase in toamna lui 1896 prima recenzie la teza lui N. Iorga despre Mdzieres. InRevue internationale des archives, des bibliotheques et des musees", la invitatia lui Ch. Langlois.apAreau articolele Les archives roumaines. 1894, nr. 4. p. 90-93 si Les bibliotheques de Roumanie,1895-1896, nr. 3. p. 199-205.

9 Directorul revistei s-a ingrijit si de publicarea celor trel volume in Franta, la Editura ErnestLeroux. Savantul ceh K. Jirecek, profesor la Universitatea din Viena. ii multumea lui N. lorga la17/29 octombrie 1899 pentru ..aceastA magnificA colectie", felicitandu-1 pentru a fi facut accesibil5 oasemenea bogatie de materiale pentru istoria acestei epoci" (B.A.R.. Corespondenta N. form vol. XI,1899. I 154 si urm.).

la

www.dacoromanica.ro

352 Nicolae Liu 6

grande Encyclopédie in curs de aparitie. Printre acestea din urmA N. lorgaintroduce pe Mihai Eminescu, prezentat pentru prima data in Franta ca le premierpoete de son pays"10 .

Bogata recoltA documentari culeasd de N. Iorga din bibliotecile si arhivelefranceze, italiene, germane si austriece, dar si la Londra sau Oxford, ii serveste,odatA reintors in tarA, la publicarea unor culegeri de prestigiu, la elaborarea unorstudii si comunicari bazate in special pe material inedit, precum si lafundamentarea cursurilor ca profesor de istorie universalA la Universitatea dinBucuresti, la $coala de razboi sau cu alte ocazii.

Am amintit de publicarea unei vaste culegeri documentare privind istoriacruciadelor tarzii, inceputA in Franta la sfarsitul veacului trecut. AdAugAm aiciaparitia inca din 1895 a primului volum din cea dintai mare lucrare de eruditie deacest fel a lui Nicolae Iorga: Acte # fragmente cu privire la istoria romdnilor,adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, volum care se deschidea cumaterial cules din arhivele si marile biblioteci parizieneli. FiindcA optiunea pe viatApentru studiul istoriei universale, cu orizontul sAu atotcuprinzAtor, in spiritulconceptiei globale a istoriei civilizatiei, optiune stimulata de epoca perfectionariistiintifice in Occident, nul-a impiedicat pe istoricul roman sa se apiece de timpuriuasupra istoriei poporului roman si a civilizatiei sale. Ceea ce a presupus de lainceput largirea criticA a bazei informationale prin studiul izvoarelor.

Pe aceeasi linie de preocupari, intr-o epocd in care principalul efort alactivitatii de cercetare a lui N. Iorga s-a indreptat multA vreme spre innoirea sicompletarea instrumentarului documentar, s-a inscris si colaborarea cu volume noila monumentala colectie Hurmuzaki a Academiei Romfine, dedicatA culegeriiinformatiei istorice romfinesti din surse strAine. Colaborare stimulatA de alegereasa, la nurnai 26 de ani, ca membru corespondent al celui mai inalt for stiintific altArii. Desi n-au mai fost cercetate fonduri de arhivA si colectii manuscrise dinFranta, nu lipsesc datele noi referitoare la istoria acesteia, la politica sa oriental-asau la vechile contacte romano-franceze. Intre acestea din urmA se inscriauinsemnArile unor cAlAtori francezi din secolul al XVI-lea, ca Jacques Bongars,autorul celebrei Gesta Dei per Francos, prima culegere a cronicelor de cruciadA,erudit manifestand interes pentru romanitatea romanilor'2.

Cursurile universitare sau manualele de istorie universalä publicate deN. Iorga includ si elemente semnificative pentru istoria Frantei, locul ei in Europasi in lurne. Fostii sai studenti din jurul anului 1900 isi aminteau peste timp desurpriza pe care le-a fAcut-o profesorul de istorie universala incepand cursul de

lu Cf. La Grande Encyclopédie, Inventaire roisonnée des sciences, des leures et des arts.vol. XV, Paris, 1891, p. 937.

11 Au fost consemnate rezultatele unor cercetAri la Archives Nationales si BibliothequeNationale din Paris, Bibliothèque Mazarine si Bibliotheque de !Arsenal etc.

12 Cf. Documente Hurmuzaki, vol. XI, Bucuresti, 1900. p. 190-192.

www.dacoromanica.ro

Nicolae lorga si relatnle c i Franta 353

istorie contemporana cu analiza domniei lui Ludovic al XIV-lea, nu cu Revolutiafranceza, cum se obisnuta'3. Inovatia, introdusa de N. Iorga si in manualele deinvatamant secundar14, fusese incurajata si de acea parte a istoriografiei francezecare considera primele decenii ale secolului al XVIII-lea inceputul civilizatieicontemporane" .

N-a trecut neobservat nici faptul ca N. Iorga n-a mai strabdtut drumurileFrantei pana in 1913, in vreme ce legaturile sale publicistice cu Parisul se raresctreptat, iar cele epistolare adauga mai putin la cele inchegate in perioada studiilor sia colaborarilor de tinerete16. Desi raporturile cu lumea stiintifica ttaliand saugermana se mmultesc. Unele incurajate initial chiar in Franta. Cum erau cele curomanistul vienez Gustav Weigand, cunoscut in casa lui Emile Picot, profesorul delimba si literatura romanA de la Ecole des Langues Orientales din Paris, fostsecret& al principelui Carol I al Romaniei. Principalul bibliograf si unul dinbiografii marelui istoric roman punea aceasta relativa scadere de interes pentrulegaturile cu Franca pe seama unor dificultati intampinate de punerea in valoare aoperei si posibilitatilor sale de afirmare stiintifica la Parts, incepand cu carantinastiintifica" in care ar fi fost Orilla vreme de 3 ani lucrarea sa de diploma. In schimb,, fara a rupe relattile cu fostii sai profesori pentru care totusi pastreaza o deosebitarecunostinta din acest an [1899] N. Iorga intra in relatii stranse cu savantiigermani, care-i vor inlesni rapida penetratie in isto iografia universala"I7.

Explicatie simplista si partiala. Ea ornite nu numai influenta junimistA si astudiilor in Germania sau a legaturilor ardelene mai noi, dar si prestigiul castigat demedievistica germana printre specialistii francezi.

Cel care ii scria spre sfarsitul anului fostului sau doctorand, sugerandu-i oposibila colaborare la colectia de sub conducerea sa Geschichte der EuropäischenStaaten" era Karl Lamprecht, savant dominand istoriografia germana a acelui timp.Publicarea primelor mari sinteze generale, Geschichte des rumanischen Volkes(1905, 2 vol.) si Geschichte des Osmanischen Reiches (1908-1913, 5 vol.),irnpreuna cu aceea a monografiei engleze The Byzantine Empire (Londra, 1907) aujucat un rol deosebit in asaltul culmilor consacrarii de cAtre N. lorga. Dar el a fost

13 Cf. Nicolae Pandelea, Ceva despre revolujii 0 despre revolutie, in Thomas Carlyle, IstoriaRevolufiet Franceze, vol. I, Bucuresti. 1944, p. 20 si urm,

14 Istoria !mei in vremurile mai noud, de la Ludovic al XIII-lea pcinil astlizi, povestità§rolarilor, Bucuresti, 1907; ed. a II-a, 1911; ed. a II1-a, 1913. Adresat elevilor de clasa a III-asecundara. manualul primea adaosuri pentru clasa a VI-a in 1919. pentru clasa a VII-a in 1924.

15 Cf. Ch. Seignobos, Histoire de la civilisation contemporaine, Paris, 1890, p: 1.16 Printre cei a caror corespondenta inceteaza se afla si fostul coleg de la Ecole des Hautes

Etudes. istoricul si bibliograful Franz Funck Brentano. cu care intretinuse raporturi arnicale si care.functional-id la Bibliotheque de l'Arsenal. al carei director va deveni peste timp. contribuise ladocumentatia ineditä despre Mdzieres. Funck Brentano e cunoscut lectorului roman prin carti privind..%echiul regim si Re% olutia franceza. El a vizitat si Romania fait a se mai intalni cu N. lorga.

I Barbu Theodorescu, Nicolae lorga, 1871-1940 (Biobibliogratie), Bucuresti. 1976. p. 27.

www.dacoromanica.ro

354 Nicolae Liu 8

pregatit si de victoria consolidatA pe plan international, mai ales prin publicatiile dela Paris si cele in limba francezA. De altfel, prima propunere facuta istoriculuigerman fusese insotita de rugamintea istoricului roman de a i se permite redactarealucrarii in aceastA limba pe care o stApanesc ca pe limba romana"18. Iar lucrareain limba englezA fusese tradusa din francezA.

S-a cdutat la un moment dat, cum am mai semnalat, sa se faca din mareleistoric roman, de ate adversarii sai din tara, tot mai numerosi, un dusman alfrancofoniei. Dar el insusi a precizat cA este numai contestatarul neimpacat alfrancomaniei". Folosind uneori, drept instrument critic, chiar limba francezA. Cain cazul vitriolantelor articole din gazeta bucuresteana L'Indépendanceroumaine", adunate in volumele Opinions sinceres. La vie intellectuelle desRoumains a 1899 §i Opinions pernicieuses d'un mauvais patriote, ambeleraspandite si in Occident, unnarind asanarea culturii si societAtii romanesti inpragul noului secol. Era prima intrare in forta, trantind up, in viata publica a tariicu riscul parasirii temporare a Academiei Romane. Au urmat lansarea curentuluiliterar traditionalist si unionist de la Semanatorul", mobilizarea studentimii inapararea limbii nationale, apoi actiunea politica prin aparitia ziarului Neamulromanesc", intrarea in Parlamentul tarii si infiintarea propriului partid, nationalist-democrat", pentru a promova o linie traditionalista, de progres evolutiv, adresatAintregului popor roman. In aceastA actiune va folosi adesea, din 1907 pana lasfarsitul vietii, exemplul pozitiv sau negativ al Frantei si al societatii franceze19.

Daca istoria este conceputa de N. Iorga ca magistra vitae" pentru prezent,prezentul intervine in cercetarea istorica motivand-o sau oferind sugestii la

interpretarea trecutului. De aceea, intr-un moment in care relatiile franco-germanese tensioneazA si pe problema Alsaciei si Lorenei, aflate sub stApfinire germana din1871, N. Iorga incepea o serie de cursuri speciale, dedicate marilor cai decomunicatie pe apA de-a lungul istoriei, cu lectiile tinute la Scoala Superioard deRazboi despre Chestiunea Rinului, istorie a Europei apusene in legeitura cuaceastei chestie, curs tiparit in 1912 dupa notele stenografice ale lui H. Stahl lanoua tipografie a Neamului romanesc" din Valenii de Munte. Participarea arrnatei

18 Die ich wie die Rumanische beherrsche". Textul ar fi urmat sa fie tradus in final de editorin limba germana. (Scrisoare datata din Venetia, 3 manic 1901, publicata mai intii de I. Oprisan. inNicolae lorga, Corespondeng cu Karl Lamprecht, Manuscriptum", XII, 1982, nr. 3. p. 74-77).Pmpunerea n-a fost acceptata de savantul german. Se cuvine mentionat aici ca pentru publicarealstoriei hnperiului otoman, N. Iorga se adresase mai intii lui Ch. Kohler si editorului parizian E.Leroux al Notelor despre cruciade, dar acesta din urma refuzase oferta din cauza neredactarii intregiilucrari si a proportiilor prevazute.

19 Chiar i Revolutia franceza. pe care nu o agrea in general, i-a oferit lui N. lorga un argumentpoziti% pentru rezolvarea ..chestiei taranesti" in Romania din epoca rascoalelor. Cf. Articolul 13 mart.190- in Románia p 4 august 1789 in Franta, Neamul Romanesc". I. 1907. nr 95. p. 659 si urm.:reprodus de noi in A. lorga marea rdscoalii tehylneascci din 190-. Marturii documentare. lasi. 1984.p. 78-80

oi

www.dacoromanica.ro

9 Nicolae Iorga si relatiile cu Franta 355

romane la campania sud-dunareana din 1913 ocazioneaza cursul de la Universitateadin Bucuresti, Istoria statelor balcanice in epoca moderml, aparut si in limbafrancezA (1914), precum si alte lucrari cu aparitie bilingva, subliniind rolulRomaniei in Europa de sud-est. Pentru cercetarea acestuia infiinteaza la Bucurestiimpreuna cu Vasile Parvan si G. Murgoci primul institut specializat, cu o publicatielunar% proprie, redactata si tiparita in limba franceza sub ingrijirea sa20 .

Cu doi ani mai inainte initiase publicarea sub redactia sa a Buletinului"francez al Sectiunii istorice a Academiei Romfine.

in ce priveste legaturile personale cu specialistii francezi, aparitia sintezeloramintite, in germana si englezi, nu e straina de noile relatii cu bizantinologiiCharles Diehl si Louis Brdhier, acesta din urma publicand chiar o exceptionalaprezentare a primului volum din Istoria Imperiului Otoman in Revuehistorique"21.

In acelasi timp, corespondenta purtata de N. Iorga cu fostii sai profesori de laParis, abatele Louis Duchèsne, care in calitate de director al Sco lii franceze de laRoma i-a inlesnit accesul la Biblioteca si arhivele Vaticanului, Charles VictorLang lois, cel care-i atrasese atentia asupra personalitatii lui Philippe de Mézières,interesat de istoriografia romaneasca, sau cu cei doi directori de la Revuehistorique" reflecta transformarea relatiilor cu fostul discipol in amicitie sideosebita apreciere colegiala. Chiar daca pot interveni si unele momente neplacuteca in scrisorile schimbate cu Gabriel Monod, respectul si sentimentele de afectiuneale istoricului roman raman intregi, cum dovede§te necrologul din 191222. Singuruldintre ei pe care N. Iorga I-a reintalnit in lunga perioada in care nu a mai calatoritin Occident a fost Charles Bémont, de altfel cel mai apropiat dintre acestia.II intalnisem la Bucuresti isi amintea N. Iorga venit cu o croisiere stiintifica sibucuros de a vedea monumente istorice si peisagii, ca si tarani"23. Congresul deistorie de la Londra din martie 1913, prima participare a savantului roman la uncongres international de specialitate, marcheaza nu numai inceputul relatiiloramicale cu istorici francezi ca Henri Hauser, dar si trecerea in doua randuri prinFranta. Revederea Parisului, unde il viziteaza pe Charles Bémont, ii provoaca oputernica emotie nu lipsita de melancolie'.

20 Bulletin de l'Institut pour l' etude du Sud-Est europeen", 1914.21 Revue historique", t. XCIX, 1908, p. 389-390.22 Pentru momentele de impact, vezi scrisoarea lui N. Iorga din 21 februarie 1907 (Revue

historique", t. XCIII, 1907, p. 464) si scrisoarea lui G. Monod din 6 august 1909 (B.A.R..Corespondenta N. lorga. vol. CXXXIX, 1909, f. 81). Necrologul Gabriel Monod a aparut in ..Neamulrominesc literar". 1912. p. 241 si urm., fiind reprodus de autor in culegerea de rememorari Oamenicari au fost. vol. IV, Bucuresti. 1939. p. 30 si tirm.

23 N. lorga, 0 viata de om, ap cum a fost, vol. II, Luptcl, p. 186.2° Cf. cap. Paris", din idem, Note de drum. Bucure sti, In1913. acelasi an, istoricul roman

contribuie cu un studiu asupra Primelor re/0i Intre Anglia fi Wile romane de la Dun6re, lavol. omagial Mélanges d'histoire offertes 6 M. Charles Bémont par ses amis et ses ilives, Paris.

- -

www.dacoromanica.ro

356 Nicolae Liu

II

10

intre a scrie si a face istoria, N. Iorga le-a cultivat pe amandoua. Uneoriconcomitent. Atitudine care capata semnificatii deosebite dupa izbucnirea primuluirazboi mondial.

A orienta viata spiritual& spre afirmarea libera si unitatea tuturor romanilordevenise, mult inainte de izbucnirea razboiului, un obiectiv fundamental inactivitatea publica a lui Nicolae Iorga, desfasurata in scris, sau prin viu grai, atat inRomania, cat si in Transilvania sau Bucovina, pia la interzicerea ei de catreautoritatile austro-ungare. Nu erau uitati nici conationalii din Basarabia, parteaMoldovei dintre Prut si Nistru Oath de o suti de ani sub ocupatie ruseasca, desiacolo aproape nimic nu putea patrunde, ca intr-uft mormant. La suferinteleromanilor din cele doua imperii vecine provocate de tratamentul inegal si politicade deznationalizare fortata, razboiul adauga primejduirea existentei fizice a fiilorneamului prin mobilizarea si talmiterea pe front pentru cauze straine. Micul statroman nu putea asista impasibil. Se punea numai problema cand si cum, de careparte si in ce moment al ostilitatilor se va putea produce interventia armati, pentrua-i asigura eficienta si a evita soarta Serbiei, vecina si prietena, cotropita de puterilecentrale. in conditiile date, Orland seama de insuficienta pregatirii morale simateriale, se cerea perfectarea ei si o pozitie de espectativa. in orice caz,angajamentele secrete si unele vagi promisiuni nu justificau alaturarea la Austro-Ungaria. 0 afirma net marele istoric in Declaralia publicata in numele partiduluiSan cu cloud zile inaintea Consiliului de Coroana care proclama neutralitatea tarii.$i fiindca Germania se dovedea principalul sprijin politic si militar al ImperiuluiHabsburgic in centrul si sud-estul Europei, iar interesele nationale cereau imperioseliberarea milioanelor de romani supusi subredului, dar nocivului sistem dedominatie dualist, N. lorga foloseste cei doi ani de neutralitate in vederea apropieriiRomaniei de Planta si de blocul Antantei. Se impunea in special reinnodarea celormai bune traditii ale prieteniei si cooperarii romano-franceze. De aici o activitateiesita din comun in serviciul cunoasterii reciproce.

Inca din prima jumatate a anului 1914, N. Iorga colaboreaza la numarulconsacrat tarii noastre de revista Anna les des nationalités" din Paris cu studiulL'avenir de la nation roumaine (an III, nr. 33-4). Mare le succes" al aparitiei luiin mediile intelectuale si politice, precum si in presa din Franta si din strainatate"explica invitatia redactiei din 9 iunie de a intra in comitetul de patronaj al acestuibuletin al Uniunii nationalitatilor"25.

p. 559-580. Textul va fi introdus de N. lorga ca un prim capitol in Histoire des relations anglo-rownaines,Ia§i, 1917.

25 B.A.R.. Corespondenta N. lorga, vol. CCLXIII, f. 145. 0 luna mai tárziu, o aid publicatiesprijinita de Ministerul de Externe fi-ancez, Etudes diplomatiques". ii solicita colaborarea pentru unnumax special dedicat Romaniei. B.A.R.. Corespondenta N. Iorga, vol. CCLXIII. f. 56 i 24 i urm.

www.dacoromanica.ro

11 Nicolae lorga si relatiile cu Frantz 357

Neamul romanesc" sustine cauza franceza de la inceputul razboiului. Primaserie de articole publicate in acest scop debuta in urma declaratiei de razboigermane adresata Frantei cu articolul semnificativ intitulat Fran la §.i Germania incumpeina recunovinfei noastre (27 iulie 1914), care defmea angajarea impotrivacelei dintai drept crima nationala". Se continua pana in zilele marii batalii de laMama cu titluri ca: De ce iubim Fran/a?, Nu de aceea, Douei feluri de simpatiepentru Fran/a. Autorul considera alianta cu Franta singura justificata istoric siposibila moral prin pozitia &fa de problema nationala, dar numai atunci andceasul" intereselor nationale romanesti o va impune. Combatand pe cei ce maisperi in sprijinul Triplei Aliante pentru idealul national, dar si superficialitateamaimutelor fara suflet" gata sa schimbe °data cu infrangerile momentane aleFrantei, datorita violarii de ate Germania a neutralitatii Belgiei , pe Vive laFrance", cu aclamatia de sclav al altei puteri", N. Iorga sublinia ca si acum, ca sila 13 martie 1906, pune inainte de toate dragostea pentru propriul popor. Darimediat dupa acesta pretuieste pe cel francez pentru cultura desrawrata in cursulveacurilor, patriotismul unei burghezii admirabile, economia indaratnica a taranuluiei, elementele serioase, indestructibile de apropiere intre noi si dansa". In acelasispirit, aplaudand de data aceasta manifestatia profranceza a studentilor dinBucuresti si recunoscand legaturi de rasa, legaturi de suflet prin limbaasemanatoare, legaturi de recunostinta politica si culturalä", nu ezita sa combataideea clamata cu acest prilej a noi n-am fi fost, nici statul, nici cultura", fallasistenta Frantei. Noi suntem, dragii mei tined exclama profesorul fiindca noiam vrut-o. Am vrut-o peste o mie de ani, am vrut-o cu munca, am vrut-o cucredinta, am vrut-o cu suferinta si cu sfinge am vrut-o". Si numai prin asemeneaeforturi, dincolo de orice vicisitudini, noi tot vom fi"2 6.

De aici inainte, urmand vreme de sase ani firul evenimentelor, reluand,explicand si completand aceste idei, N. lorga va duce !Ana la incheierea pacii de laVersailles o campanie de presa neobosita prin publicatiile sale si alte ziare saureviste, pentru mobilizarea energiilor din tara si strainatate prin lamurirea opinieipublice. Printre aceste luari de pozitie de rasunet: condamnarea distrugeriicatedralei de incoronare din Reims, marturie a atrocelui razboi" al unui regim debrutalitate idioata" (14 septembrie 1914); raspunsul demn la articolul luiClemenceau de ofense nedrepte la adresa Romaniei, provocat de intarzierea intrariiin razboi, cu sublinierea ca momentul putea fi stabilit numai de guvernul ei infunctie de interesele romfinesti (19 iulie 1915); celebrarea eroismului rezistenteifranceze de la Verdun (28 februarie 1916). In ce priveste ecourile in Franca, esuficient O. amintim a articolul din urma a fost reprodus in intregime sau partialde cele mai importante ziare din Paris si din provincie27. E vremea in care presa

26 Vezi si N. lorga, Relzbotul nostru in note zilnice, vol. I, 1914-1916, Craiova, 1921. passim.27 Vezi L'Evdnemenr, Paris,Le Gaulois", Paris,Le Journal", Paris, 14 aprilie, Le

Progrès" si ..Le Salut publique", Lyon.Mémorial de la Loire, Saint Etienne, 16 aprilie, ..NordMaritime", Dunkerque, 18 aprilie 1916, etc.

www.dacoromanica.ro

358 Nicolae Liu 12

germand II considera pe N. Iorga der Führer der rumanischen InterventionistenPartei"28. Tot din aceeasi epoci dateazA o scurtA expunereorientativa in limba francezaprivind drepturile istorice asupra teritoriilor romfinesti instrainate pentru a pregati,la invitatia Comitetului Michelet din Paris, opinia publica din Franta, text autografpe care l-am reprodus pentru prima oara acum 15 ani in revista Manuscriptum"29.Prezentandu-1 pe N. Iorga lui Emile Boutroux membru al Institutului Frantei, cuprilejul trimiterii celor cloud volume din Histoire des Rownains deTtransylvanie etde Hongrie, pentru inaltul for stiintific, AD. Xenopol sublinia cã autorul s-adovedit nu numai un om adorat de intreguL popor, istoricul prezentului si alviitorului", dar i cel care a slujit ca trasAturi de unire intre popor i guvern30 .

Ampla monografie amintitA, care cunostea intre 1914-1916 in afard de versiuneaoriginald romaneascA i doua edii franceze, s-a bucurat intre altele de recenziaelogioasa a lui Louis Brdhier31. Tot in acei ani, cititorul de limbd franceza i celinteresat de istoricul relatiilor romano-franceze puteau consulta volumele L'avenirde la nation roumaine, Paris; Histoire des Etats balcaniques a l'époque moderne,Bucuresti; Partea lui Napoleon al III-lea in Unirea Principatelor, Bucuresti,ultimul reprezentand textul unei apreciate cuvfintari editatA de Liga culturall.Problema romanilor din Austro-Ungaria era dezbAtutA in mod special in volumelepolemice din seria Mémorial roumain", relatand despre noi atentate aleguvernului ungar contra nationalitAtii romanilor"32 sau La question roumaine enAutriche et Hongrie, d'apres des publications récentes, lucrare prezentatA pozitiv §iin Franta", toate aparute sub egida Ligii culturale. La 20 februarie 1915, N. lorgaridica, intr-o comunicare la Academia Romfina, o problemA cu mari implicatiiviitoare: Dreptul la viatá al statelor mici, publicatA si in limba francezA.

Acutizarea confruntarilor militare i politice in estul i sud-estul Europei,precum si exemplul intrdrii Italiei in rAzboi alAturi de AntantA, intensificAactivitatea franco-romind pentru cobeligeranta. 0 dovedeste i corespondenta luiN. Iorga cu Ch. Bémont, L. Bréhier, H. Hauser, Ed. Driault, Em. de Martonne sauComitetul franco-roman din Paris condus de G. Lacour-Gayet, format dinpersonalitati ale vietii politice franceze34. In rispunsurile sale, N. Iorga uneste

2s Vezi Weser Zeitung", Bremen, 26 iunie 1916, Das kleine Journal". Berlin. de la aceeasidata, Zeitung", Liegnitz, 27 iunie 1917, etc.

29 Nicolae Liu, Dosar Nicolae lorga. Legari prin firele nevii--ute ale unw deal comun,Manuscriptum", VII, 1976, nr. 1, p. 119-121.

B.A.R., Corespondenta N. Iorga, vol. CCLXI, f. 478 si urm.31 La 27 martie 1916. Ch. Bémont multumea pentru primirea carpi la redactia ..Revue

historique"; B.A.R., Corespondenta N. lorga, vol. CCLVIII, f. 113.32 Au aparut in colectie, numerotate de la I la IV. volumele; Les Hongrois et la nationalize

roumaine en 1909. Proces de presse et autres persecutions, 1909; Les dernières elections en Hongrieet les Roumains, 1910; L'éviché de Hojdu-dorogh et les droits de l'église rownaine unie de Hongrie,1913; Encore une fois l'éviché de Hojdu-dorogh et les droits des Rownains, 1914.

33 Cf. Henri Hauser in Revue historique", t. CXIX, 1915, p. 433.34 La 25 octombrie putin timp dupa intrarea Bulgariei in razboi alaturi de Puterile Centrale

pentru zdrobirea Serbiei, prinsa intre doua focuri Comitetul franco-roman din Paris lansa un

3°

www.dacoromanica.ro

13 Nicolae lorga si relatiile cu Franta 359

intransigenta idealului national cu respectul ordinei legale si necesitateamomentului celui mai potrivit pentru interventie. Luptand pentru apropiereaceasului" parasirii neutralitatii, conditionat de pregAtirea spjritualA, politica similitard a tarii si de conjunctura externd favorabild.

In august 1916, desi aceste preparative erau Inca in curs, marele istoric salutacu entuziasm patriotic intrarea armatei romane eliberatoare in Transilvania.Neamul romfinesc" contribuie activ la motivarea morald si explicarea pentruopinia publica a hotararii guvemului condus de Ion I.C. Bratianu de a pune capatunei nedreptati multiseculare. CAutand in acelasi timp sd lege cat mai stranscooperarea cu aliatii, si in special cu Franta. De altfel, datatA chiar din ziva intrAriiRomaniei in rAzboi, o entuziastA scrisoare de felicithri ii aducea lui N. Iorga ocordiald imbratisare a unui frate latin" si se incheia cu : Vive la Roumanie! Vivela France!" (ca emitent semna istoricul Paul Huvelin, cunoscut la Congresul de laLondra din anul anterior). in aceea§i zi, filosoful Em. Boutroux felicita pentru mareanoutate pe iubitul slu confrate si amic" A.D. Xenopol incheind patetic: Honneur etgloire a la Roumanie, fidèle A. son passé, jalouse de ses nobles destinées". in lunaurmAtoare, el prezenta cartea lui N. Iorga despre romanii din Transilvania si Ungaria,recomandatA de confratele roman, in sedinta Academiei de $tiinte Morale siPolitice (16 septembrie), moment consemnat pozitiv de presa parizianA.

Dureroasele momente ale infrangerii si retragerii in fata fortei coplesitoare ainamicului, care ataca pe douA fronturi, il gasesc zilnic pe N. Iorga la postul de luptadin fruntea redactiei Neatnului romanesc", panA la parasirea silith a Capita lei.

In atmosfera tot mai tensionatA de trecere de la optimismul patriotic saupatriotard la deziluzie, scepticism, chiar defetism, din societatea civilk ziarul puneain lumini eroismul Ara rezerve al ostasului roman, precum si succesele militare alealiatilor, mai ales franceze, da ca exemplu forta moralA si puterea de rezistenta apoporului francez. Uneori N. Iorga facea apel la istorie. De cele mai multe oriarticolele sale se limitau la realitatea fierbinte. Fie ca prezenta ultimul numar dinrevista Les Anna les", dedicat Romfiniei, cu colaborari prestigioase politice siculturale (Glasuri din Franfa, 30 septembrie), spicuia pasaje incArcate depatriotism stimulator dintr-o culegere de front epistolard (Scrisori de sold.*francezi, 1 octombrie), reproducea elogiile unor mari romancieri contemporani:Perez Galdos si Blasco Ibanez (Doi spanioli despre francezi, 13 octombrie) saucomenta Cartea cea mai nouci a lui Pierre Loti (17 octombrie), pusa in serviciulcauzei de razboi franceze.

Salutand sthvilirea ofensivei germane si decorarea nebiruitei cethti" de laVerdun de ate presedintele Frantei (Discursul lui Poincaré la Verdun, 6 noiembrie).

cAlduros apel Aux Roumains, indemnfind la intrarea imediatA in lupta alAturi de AntantA. Apelul fusesetransmis telegrafic principalelor personalitAti pro-antantiste din Romfinia si popularizat de presafrancezA din capitalA si provincie. Cf. textul integral in Revue hebdomadaire' din 30 octombrie1915, p. 668-670. N. Iorga sprijinA prin conferinte cauza poporului sarb prieten si colectarea deajutoare pentru refugiati, dar ocuparea rapidA a Serbiei indeamnA la reflectie.

www.dacoromanica.ro

360 Nicolae Liu 14

N. Iorga relua din cuvantarea acestuia mentiunea sprijinului acordat noilor nostrialiati, romanii" i ideea valorii de simbol istoric i umanitar a patriotismului,vitejiei i generozitatii" eroicei rezistente. !dee exprimata de el insusi la inceputulsangeroasei inclestAri (Verdun, 28 februarie) cu ecoul de presa amintit. Sosirea inRomania a Misiunii franceze, de sub comanda generalului Berthelot, ocazionadirectorului Neamului romanesc" un calduros salut (8 octombrie) nu numai pentrusprijinul militar pe care ii reprezenta. Ea trebuia sa insemne i un mijloc decunoastere si mai justa apreciere reciproca a doui popoare inrudite i legate prinatatea legaturi", interes remarcat cu satisfactie o luna mai tarziu la dramaturgul Robertde Flers, cunoscut la Bucuresti m haina militara (Un oaspete francez, 10 noiembrie).

Nicicand N. Iorga i gazeta sa Neamul rominesc" nu au exercitat, poate, omai mare influenta asupra opiniei publice, observa Eugen Lovinescu, ca in aniirefugiului in Moldova'. Celebra cuvantare ia mesajul regal de la sfarsitul anului1916, rostita in Adunarea Deputatilor la Iasi si incheiata cu cuvintele lui PetruRares: Vom fi ce am fost si mai mult deck atita" a fost afisata mobilizatorpretutindeni i cunoscuta peste hotare. Ea a intrunit aprecierile ambasadoruluiFrantei, contele de Saint-Aulaire si ale presei franceze". Ca profesor, N. Iorga tinela Universitate o suita de conferinte despre principiul nationalitatilor, pe Ifinga lectii

conferinte la scolile de ofiteri etc. Sprijina i indruma pe romanii refugiati dinAustro-Ungaria sau prizonieri in Rusia, intreprinde colecte de ajutoare pentruarmata in refacere, raniti si orfani. Personalitate aparte in viata publica a tArii, esolicitat la Ambasada franceza, de misiunea militari franceth, in frunte cugeneralul Berthelot, sau cu ocazia unor oaspeti francezi de marcA. Dar mai alesscrie; intretine o ampla corespondenta" i publica neintrerupt, de la articolulcotidian la studiul stiintific, urmarind indrumarea clasei conducAtoare si a opinieipublice, a intelectualului si a omului din popor, devenind un sfemic neoficial altronului si apostolul" neamului in suferinta.

35 E. Lovinescu, In cumpäna vremei. Note de ritzboi, Bucuresti, p. 44-47.Prin scrisoarea din 7/20 ianuarie 1917, ministrul Frantei II felicita pe N. Iorga pentru atit de

emotionantul discurs pe care 1-ati pronuntat la Camera si in care atAt de elevat se exprima constiintasperanta Romaniei" (B.A.R., Corespondenta N. lorga vol. CCLXXIII, f. 170 si urm.). Ecourifavorabile au aparut si in marea presa pariziana (Le Malin" sau Le Figaro", 30 decembrie 1916). casi in aceea de provincie (Gazette de Biaritz", 6 ianuarie, Le Nouvelliste", Bordeaux. 7 ianuarie1917). Am reprodus in facsimil i traducere, intr-un grupaj de scrisori inedite din timpul Razboiuluide intregire. constatarile istoricului american Herbert Adams Gibbons, aflat la Paris in februarie 1917:..Cuvintele dumneavoastra exprima spiritul unei nadejdi nestapfinite si au capatat o importantaextraordinara pentru simpatia i intelegerea fata de tara dumneavoastra in Franta- (B.A.R..Corespondenta N. Iorga, vol. CCLXVII, f. 4: Nicolae Liu, Noi care am fetzut in iad".Corespondenlà de razboi, Nicolae lorga.Manuscriptum", IX, 1978, nr. 4, p. 36 si urm.).

" Vezi si studiul nostru asupra importantei schimbului epistolar in actiunea social-politica siculturala a lui N. Iorga din primul razboi mondial, Lupo pentru marea Unire din 1918 reflectata inactivitatea corespondenfa lui Nicolae lorga, Revista de istorie", XXXVI, 1983, nr. 11. p. 1104-1119,precum i scrisorile incluse in volumele de corespondenta trimisa sau primita de N. lorga. publicatede Ecaterina Vaum (1984-1991) i Petre Turlea (1988-1996).

si

34

si

pi

www.dacoromanica.ro

15 Nicolae Iorga i relatiile cu Franta 361

La 28 noiembrie 1917, Saint Aulaire multumea pentru articolul recent aparut§i in bro§ura bilingvã, Acei pe care nu-i putenz uita, intr-un moment critic pentrurelatiile Romaniei cu aliatii datorita tratativelor silite de defectiunea rusa cuputerile centrale, articol prin care N. Iorga omagia misiunea militara franceza. Cuacest prilej, ministrul Frantei i§i exprima convingerea ca in ceasurile foarte greleprin care trecem, cuvintele d-tale vor intari parerea, foarte justa, care exista acum intara mea, despre vitejia natiei romane§ti". Totodata se confirmä credinta ei inFranca §i legatura ei, cu neputinta de desfkut, cu cauza Dreptului pe careIntelegerea o sustine"38.

A doua zi, N. Iorga nota in insemnarile sale zilnice: Functionarul de laLegatia Francezl vine mai impacat cu hotararea impusa noua. Ii dau articole dinfoaia mea, traduse in limba francezl, pentru ca de la Ronciere sã facd din ele unvoluma§ in Paginile de istorie"38. Aparut in seria cu acest titlu la inceputul anuluiurmator, volumul de publicistica Pages roumaines reprezenta la Paris expresiacontributiei la fraternitatea de lupta §i idealuri a celui pe care istoricul francez almarinei" II numea in prefata Phistorien de la Roumanie".

Doua momente se cuvin rememorate aici din epoca reluarii de ate armataromana a luptei pentru Marea Unire alaturi de Antanta: Conferinta franceza despreactualitatea §i radkinile profirad populare ale politicii unificatoare a lui MihaiViteazul, rostitä de N. lorga in Aula Universitatii din Ia§i la 8 noiembrie 1918, inprezenta regelui Ferdinand §i a familiei regale, a corpului diplomatic §i a misiunilormilitare straine40. lar o tuna mai tarziu, salutul calduros adresat in Piata Cuza Vodadin Iasi generalului Berthelot, ofiterilor §i soldatilor de sub conducerea sa dinArmata Orientului, eliberatoarea Balcanilor, care, dupa trecerea Dunarii, sprijineaeliberarea teritoriului national. Generalul era caracterizat ca §eful francez inRazboiul de unitate nationala" §i intimpinat in numele comitetului de primireavec respect et amour's'.

Ampla activitate politica §i de propaganda din timpul razboiului a mareluiistoric n-a neglijat, cum am mai semnalat, nici arma argumentdrii §tiintifice. Astfel,in legatura cu drepturile romane§ti asupra intregului teritoriu national, N. lorgacontinua sa publice la 1a§i in limba franceza, in momente din cele mai dificile,

38 B.A.R., Corespondenta N. Iorea. vol. CCLXIX, f. 207.39 N. lorga, Memorii. Insemn6ri zilnice. vol. I, Bucuresti. p. 187. In anexa unei emotionante

scrisori din 6 aprilie 1918. consfintind comunitatea de luptA si idealuri a celor doi fosti ..camarazi" dela Ecole des Hautes Etudes din Paris. Charles de la Ronciere. acum seful Departamentului deimprimate al Bibliotecii Nationale din Paris. 11 Instiinta pe N. lorga despre conditiile contractuale alelibrAriei editoare Levrault din Paris-Nancy (B.A.R., CorespondentA N. Iorga. vol. CCLXXVII1,1 225-227). P. Turlea atribuie eronat lui Ronciere functia de Director al Departamentuluiimprimeriilor statului francez (Nicolae lorga in viara politic6 a Rom6niei. Bucuresti. 1991. p. 111).

44) La politique de Michel le Brave. Ses origines et son importance actuelle, Iasi. 1918.41 Salut adressé au général Berthelot, aux officiers et aux soldats de l'armOe francaise. Au

nom de Comite du reception. 15 novembre 1918. Iasi. 1918.

www.dacoromanica.ro

362 Nicolae Liu 16

volumele Droits nationaux et politiques des Roumains dans la Dobrogea siHistoire des Roumains de Bucovine. Se impunea, in acelasi timp, cunoasterearAdAcinilor istorice ale aliantei si luptei comune cu puterile Antantei. in aceastAdirectie se inscriu articolul Relations latines de la famille royale roumaine.Quelques notes génealogiques, sau brosura de propagandA Relations des Roumainsavec les Allies, abordand in deschidere relatiile cu Franta, dar mai ales cele treisinteze istorice generale ale raporturilor bilaterale cu marii aliati: Histoire desrelations entre la France et les Roumains, Histoire des relations anglo-roumaines,Histoire des relations russo-roumaines, apArute tot in 1917, in conditiile vitrege aledramaticului refugiu in Moldova. Desi elaborate pentru a sprijini demersurilepolitico-diplomatice si militare ale guvemului roman vizand salvarea focarului derezistenta nationalA impotriva asteptatei ofensive a Puterilor centrale, ele au meritulpionieratului ca lucrari generale de acest tip in literatura romanA de specialitate siisi pastreaza valoarea modelatoare si azi.

Dintre cele trei sinteze amintite, cea dedicatA istoriei relatiilor romano-franceze a gAsit un ecou imediat. Demonstrat, intre altele, de scrisoarea demultumire incA ineditA, adresatA la 23 martie 1917 in numele ofiterilor dinMisiunea militarA francezi Se marturisea aici convingerea cA gratie autorului vomcunoaste ceva mai mult frumoasa dumneavoastrA tarA, pe care am descoperit-o ceimai multi punând piciorul aici. Fiti incredintat a gestul si lectura lucrariidumneavoastra vor contribui la intarirea legAturilor care ne unesc deja cucompatriotii dumneavoastrA"42.

Succesul din tara, dar si tirajul modest sau dificultAtile comunicArii cu FrantadatoritA operatiunilor militare, precum si necesitatea raspandirii cal-0i peste hotarepentru cauza comunA, au impus retiparirea ei, editie realizatA in conditii superioarede cunoscuta editurA parizianA Payot, cu sprijinul material al guvernului francez siconcursul lui Charles Bémont, directorul prestigioasei Revue historique". Fostulprofesor al lui N. Iorga de la Ecole des Hautes Etudes se insarcinase cu stilizareatextului revazut de autor43. Acesta, intr-o Introducere, era prezentat ca publicistsavant si fecund", ocupfind un loc eminent in lumea eruditiei istorice" si fi ind inacelasi timp un patriot luminat". Urma Cuviintul Inainte al primei editii, datat dinIasi, 30 decembrie 1916, incheiat cu precizarea scopului urmarit de autor, fostelev al scolilor din Franta". in esentA, acela de a face publicul francez sA stie capolitica actualA a Romfiniei nu e o improvizatie, nici un capriciu, ci raspunde unorvechi traditii si urmeazA drumul indicat de dezvoltarea istoricA".

Cel dintdi dintre cele 11 capitole ale cartii schita legaturile de habitat sauetnice ale strämosilor gali, daci si romani, abordind si raporturile medievale

42 B.A.R., CorespondentA N. Iorga, vol. CCLXVI, 1 189.43 Vezi si scrisoarea lui Ch. Bémont din 1 august 1917. Ea includea si felicitAri pentru

discursul rostit de N. lorga in Parlamentul Romaniei, incheind cu urAri pentru victoria comunA(B.A.R., CorespondentA N. lorga, vol. CCLXVII, f. 225 si urm.).

www.dacoromanica.ro

17 Nicolac Iorga §i relatiile cu Franta 363

timpurii din epoca Cruciadelor. n continuarea expunerii istorice erau evocateaspecte, momente, personalitati reprezentative pentru legaturile culturale §i

politic; pana la zi. Jumatate din cele aproape 300 de pagini erau dedicatecontactelor cu civilizatia moderna i cu viata politica din Franta, incepand cuRevolutia franceza. Capitole speciale erau rezervate conexiunilor romano-francezedin timpul monarhiei din iulie §i al Revolutiei de la 1848, urmarindu-se efectelebenefice asupra luptei nationale pentru libertate i unitate. Ultimul capitol, intitulatRazboiul Crimeii i intemeierea statului roman", insista asupra contributiei Franteilui Napoleon al III-lea la Unirea Principatelor, reflectand in continuare principaleleaspecte ale colaborarii romano-franceze pana in acest ceas, in care glorificam osuta de mii de romani care i-au varsat sangele morti niciodata uitati, raniti cunobile cicatrice pentru aceea.5i cauza care a cerut sangele mai multor milioane desoldati inarmati pentru apararea pamantului francez §i onoarea nationala". In final,autorul explica pozitia sa, opunand stimularea creatoare imitatiei servile §i

invocand ca punct de sprijin consensul exprimat de Charles Bémont cu ocaziavizitei in Romania: Vous avez raison, ce qui peut nous être agreable, ce n'est pasde singer notre civilisation, mais bien de l'employer utilement pour provoquer ouhater l'eclosion d'une civilisation nouvelle". Prilej pentru exprima convingereaca asemenea opinii vor fi pe viitor liniile directoare in relatiile dintre mareanatiune latina din Occident §i sora sa mai mica de la Dunare".

III

inlaturarea urmarilor ocupatiei straine din partea sudica a vechiului regat" afost insotita nu numai de operatiuni militare, ci §i de o perseverenta lupta pe planpolitico-diplomatic pentru infaptuirea sau consolidarea Marii Uniri din 1918 §ipentru consfintirea hotarelor Romfiniei mari prin tratatele Conferintei de pace din1919-1920. Ea trebuia sprijinita pe o fundamentare de drept §tiintificadocumentata §i sustinuta de un travaliu lamuritor in Ora §i strainatate.

Revenit in capitald la sfarsitul anului 1918 impreuna cu numeroasa familie,trecand peste lipsurile i dificultatile inerente, N. Iorga se integreaza cu daruirepatriotica acestor actiuni. Eforturile sale se bucura de un benefic ecou atat inrandurile opiniei publice, cat i in cercurile politice i diplomatice romane §i straine.

Ca recunoa.5tere a oportunitatii §i eficientei acestei neobosite campanii,N. lorga era ales spre sfarsitul anului 1919 pre§edinte al Camerei Deputatilor,calitate in care prezideaza consfintirea Marii Uniri de ate ale§ii natiunii de peintreg teritoriul Romaniei intregite. Niciodata de la 1859 incoace o Adunareromaneasca nu a avut o zi a.5a de mare" consemneaza el insu§i in insemnarile salezilnice. .,Simt fericirea nespusa de a fi prezidat-o"44.

44 N. lorga. Memorii, vol. II, p. 303.

a-si

si

www.dacoromanica.ro

364 Nicolae Liu 18

Ca sprijin international pentru consolidarea noii Romanii i integrarea eieuropeana, N. Iorga face apel la fostii aliati si in special la Franta, convins caprietenii sai francezi de necesitatea promovarii i popularizarii interesului comun, aaprofundarii i largirii cunoasterii reciproce.

Principalul purtator de cuvant al lui N. Iorga, ca om politic, va famine intoad perioada interbelica ziarul Neamul romanesc". Inca din 1918, generalulBerthelot, ca sef al misiunii militare franceze, apreciase gazeta in conditiiletratativelor de pace separata pentru atitudinea loiala fata de Antanta. Pozitiadirectorului ei ramane neschimbata in fond, chiar daca nu lipsesc uneori accentelecritice, in primii ani postbelici. El continua sä acorde o atentie deosebita imaginiiFrantei si evolutiei politicii franceze, eroismului poporului francez, unorpersonalitati reprezentative ca Georges Clemenceau, Raymond Poincaré, AlbertThomas, maresalii Joffre si Foch, unii cunoscuti personal cu ocazia vizitei lor intara noastra45. Plecarea armatei franceze din Romania, incheierea misiuniiBerthelot, a lui Robert de Flers sau a ministrului Frantei, contele de Saint-Aulaire,ocazioneaza rememorari cu incarcaturi aparte.

Lucrarile Conferintei de la Paris s-au aflat mereu in obiectivul activitatiipolitice a lui N. Iorga pia la incheierea tratatelor de pace si chiar si dupa aceea.E consultat adesea de guvern i delegatia romfina. la tratative, la aparareadrepturilor nationale in relatiile cu reprezentantele diplomatice ale fostilor aliati, inconvorbirile cu oaspeti straini sau in scris. Opiniile sale erau solicitate si de presafranceza, cum demonstreaza colaborarile la Le Figaro" sau L'Eclair". Drepturileromanilor asupra teritoriului lor nafional unitar era §i titlul unei conferinte derasunet, tinuta la 31 mai 1919 in numele Academiei Romfine" ca raspuns laperspectiva unor hotarfiri nedrepte privind teritoriul Romaniei intregite. Textul afost publicat si in brosura franceza. L'Académie Roumaine sublinia autorulqui depuis sa fondation représente l'union d'ésprit et de l'ame de toute la nationroumaine, partagee jusqu'ici entre plusieurs dominations étrangères, reclamemaintenant devant tout le monde civilisé l'union intégrale de cette nation"46.

Relatiile culturale si stiintifice cu strainatatea detin un rol aparte inpreocuparile lui N. Iorga, mereu sporit pe mlisura deschiderii noilor posibilitati de

45 Prime le raporturi, devenite amicale, cu Albert Thomas datau din mai 1917. cfind ..Neamulrominese participase la pregatirea i popularizarea vizitei acestuia in lasii refugiului ca ministru alarmamentului i reprezentant al guvemului francez. Pe maresalul Joseph Joffre II cunoscuse la19 august 1920, fiindu-i prezentat la receptia de la Palat; a doua zi ii aducea un vibrant salut cuprilejul primirii in Senat. Cat despre intalnirea cu maresalul Ferdinand Foch. aceasta a a% ea loc doiani mai tarziu la Legatia Frantei, cand va veni in Romania ca invitat la festivitatile incoronarii de laAlba lulia. De remarcat prezenta generalului Philippe Main. invingatorul de la Verdun si viitormaresal si a generalului Berthelot (19 octombrie 1922). Peste cinci zile. in urma propunerii luiN. lorga, Parlamentul roman hotara improprietarirea in Transilvania a celui care din 1917 era cetateande onoare al Romaniei.

46 Droits des Roumains sur leur territoire national unitaire, Bucuresti. 1919. p. 33.

si

www.dacoromanica.ro

19 Nicolae Iorga 5i relatiile cu Franta 365

contact. in acest context, raporturile romdno-franceze duc la manifestdri noi depretuire §i la un nivel superior de cunoatere.

Dnã dupd decesul lui Emile Picot, cunoscut personal la inceputul studiilorpariziene, N. lorga evoca cu emotie, in trei publicatii diferite, personalitatea acestuiprieten strain pe care 1-am pierdut"47, subliniind aportul acestuia la cunoa.,terealimbii §i istoriei poporului roman in Franta, la 17 mai 1919 il gasim pe savantulroman in mijlocul misiunii pedagogice franceze condusd de romanistul §i viitorulprieten Mario Rogues, care preda §i filologie romfind la Sorbona. in lunaurmdtoare, cel care sugera din 1915 schimburi didactice, participa la primirea laAcademia RomAnd i in Parlamentul tarii a membrilor misiunii universitarefranceze, din care faceau parte bizantinologul Charles Diehl, elenistul i arheologulGustave Fougères, istoricul literar Joseph Bédier, juristul Lucien Poincaré, DanielBerthelot i alte personalitAti tiintifice". AsistA la unele dintre lectiile sauconferintele acestora, e prezent la receptii §i la spectacolul oferit in cinstea lor cuconcursul Mariei Ventura, ii conduce in imprejurimile Bucumtiului, pentru a leprezenta mandstirea Snagov §i obiceiuri de la tart Cu contributia lui N. Iorga, iniunie 1919, erau ale§i ca membri de onoare ai Academiei Romane, Robert de Flers,Georges Lacour Bayet, Emmanuel de Martonne, Charles de la Roncière i uniimembrii ai misiunii universitare franceze. in prezenta oamenilor de tiinta francezi,savantul roman tinea la Academie comunicarea Locul romemilor in dezvoltareaviefii sufletegi a popoarelor romanice.

Faptul nu era intampldtor, nu numai datoria cunoa.,terii prea restrAnse aacestui rol chiar §i in lumea savantd occidentald, sau subsecvent interesului francezdin timpul rdzboiului pentru alianta latind. Inca din timpul refiigiului la Iai,profesorul N. Iorga tratase in lectiile sale universitare despre dezvoltarealiteraturilor romanice, cdutand mingdiere, incredere i indltare". Manuscriptul aateptat intoarcerea la Bucure§ti pentru a se tipari in trei mari volume de literamdrunte, consemna marele istoric in autobiografia sa49. Ampla §i originala sintezdcomparatistd se deschidea cu studiul inceputurilor poeziei franceze. Avea inobiectiv creatii §i conexiuni majore franceze, italiene, spaniole, dar fdcea loc §iliteraturii engleze din cauza izvoarelor inspiratiei sale". Un capitol special din aldoilea volum al Epocii moderne" marca apdsat influenta francezd asupra literaturiii spiritualitatii din Germania lui Schiller i Goethe.

4 7 ..Neamul romfinesc". 1919. apr. 25: ..Revista istoricr. 1919. p. 61-64; ..Bulletin de ['Institutpour l'étude de l'Europe Orientale. 1919, p. 3 5i urm.

41' Mentionati numai cu numele de familie, in Memoriile lui N. lorga_ cei doi Poincaré 5iBerthelot erau identificati gre5it cu omul politic Raymond Poincard 5i generalul Henri M. Berthelot inbibliografia citata a lui Barbu Theodorescu (p. 73). Nu este singura inexactitate de acest fel. La p. 68ii era atribuita lui Robert de Flers demnitatea de ,.ministru al Frantei" in Romania. functie pe careapreciatul. pe atunci. dramaturg francez nu putea sa o detina, fiind mobilizat ca rezervist. De altfelnici n-a detinut-o niciodata.

49 N. Iorga, 0 viola de om, afa cum a fost. vol. II; Lupul, p. 288.

www.dacoromanica.ro

366 Nicolae Liu 20

Istoria literaturilor romanice in dezvoltarea qi legeiturile kr, urmarite dinEvul Mediu paha in zilele noastre", constituia cea de a patra aparitie din seria deStudii si cercetari" a Academiei Romane, initiata cu un an mai inainte, in 1919,printr-o alta sinteza generala a lui Nicolae Iorga. Dedicati lstoriei poporuluifrancez, ea reprezenta, de asemenea, o premiera in literatura romani de specialitate,chiar daca pe plan international se integra unui sir mai vechi de lucrari similare. Inplus, ea Ii pastreaza valoarea ca punctul de vedere al unui mare istoric roman sieuropean. Subintitulata o incercare de explicatie", cartea se adresa lectoruluiroman, dar i tuturor celor interesati de punctul de vedere al poporului romanesc",find conceputa §i comunicata inca din 1915 sub forma de lectii la Universitatea dinBucurestim. Cursul raspundea acelui moment, despre care am mai amintit, deimplicare academici in ofensiva politica francezA, vizand grabirea intrariiRomaniei in razboi alaturi de Antanti. Cu acest prilej, N. Iorga fusese invitat sasprijine cu autoritatea lui inflintarea unei filiale la Bucuresti a societatii din Parispentru educatia nationala prin istorie" purtand numele lui Jules Michelet, mareleprieten de la 1848 al nationalitatilor oprimate, in speta si al poporului roman. Fara ada urmare ofertei organizatorice, istoricul roman sugera sa se elaboreze o istorie aFrantei pentru uzul romanilor si ii propunea sa tini lectii la Universitate cu acestsubject'. Era, asa cum arata N. Iorga in introducerea cursului sau, o datorie aprofesorului universitar fati de un popor care a ridicat eroismul dincolo demargenile instinctului" si a carui lupta demonstreaza ca eroismul este un lucrucare izvoraste si din sfortarile intelectuale ale unei intregi societati", din caretineretul nu are dee& de invatat. Adaugand malitios: Trebuie sa i se dea, nu numailarga expunere de care obiectul e vrednic, dar, in acelasi timp i toate mijloaceletrebuitoare pentru a intelege cum devin popoarele eroice altfel dee& cu cele douabuze pe care Dumnezeu ni le-a asezat supt nas, pentru a fi eroi in chipul cel maiusor cu putinta".

Doua idei principale strabat ca un fir rosu intreaga expunere. Istoria unuipopor presupune abordarea globala, organici a evolutiei acestuia, prin includereatuturor factorilor, categoriilor i aspectelor specifice, cu insistenta asuprafactorului activ" determinant. Pot exista trei puncte de plecare: teritorial, politic si

51) Desi intr-o notA finalA a textului tipArit (p. 408) se afirmA ca predarea cursului s-a incheiat inmai 1915. cu alte cuvinte in anul scolar 1914-1915, documentele pastrate consemneazA tinereaacestui curs special in a doua jurnAtate a anului 1915, deci in anul scolar 1915-1916. Vezi si schimbulepistolar din 30 noiembrie/13 decembrie 1915 cu H. Stahl. M. Popescu de la Casa scoalelor siI.G. Duca. ministrul cultelor si instructiunii publice, provocat de intreruperea finantArii stenografierii..cursului de joi" al lui N. lorga, despre istoria Frantei (B.A.R., CorespondentA N. lorga. vol. CCLIV.p. 316). In 1945 va apare o versinne franceza prefatata de Em. de Martonne.

Vezi i rispunsul pozitiv din iulie 1915. in numele conducerii Comitetului, al lui Ed. Driault.Acesta ii oferea in acelasi timp posibilitatea de a comunica francezilor, in .,Revue des _Etudesnapoldoniennes- al cArei director era, ,.ce que vous avez a leur dire de l'Histoire de leur pays"(B.A.R.. Corespondenta N. lorga. vol. CCLII, f. 159 si urm.).

51

www.dacoromanica.ro

21 Nicolae lorga i relatiile cu Franta 367

national. Spre deosebire de numeroase istorii ale Frantei, subliniaza autorul,accentul e pus pe cel din urind. Apreciat ca activ si fecund", intr-un momentistoric care repunea in discutie aplicarea principiului nationalitAtilor si intr-olucrare menita sa faca din istorie magistra vitae". Ceea ce, din punctul de vedereal omului de stiinta, nu trebuia sa insemne un rabat de la obiectivitate. De aici sirepetatul apel direct la marturiile vremii, sau amploarea studiului epociloranterioare afirmarii instinctului national". Pentru aparitia poporului francez caindividualitate distincta in istoria universala a fost necesari o acumularepregatitoare milenara in care sinteza galo-romana a jucat un rol hotarfitor. Primulcapitol, analizand vechile elemente alcatuitoare", dezbate problema acestui procesformativ in comparatie cu formarea poporului roman si a limbii romane.Amalgamarea elementului cuceritor franc, in Evul Mediu timpuriu, adaugatrasaturi noi, fad a obtura romanitatea fundamentala, sub influenta Bisericii de laRoma, al carei principal aparator politic devine regele franc, uns imparat de papa.Dar despre definirea poporului francez ca unitate organica, cu trasaturi nationalespecifice, nu se poate vorbi deck mult mai tarziu. La aceasta defmire contribuie, canucleu coagulant in conditiile faramitarii feudale, stapanirile Casei de Franta" siaccederea ei la tronul tarii. Influenta unificatoare cea mai puternica amine cea abisericii, cum dovedeste si afluxul general la prima cruciada. Era un act religios" caregaseste acea Frantkunitara pe care un act politic n-ar gasi-o. Astfel, nu regalitateafrancezA a intemeiat Franta, ci Franta s-a organizat bisericeste pe alaturi deregalitatea francezr. Iar intre aportul bisericii si cel al regalitAtii se strecoara cel alFrantei populare, creind instinctiv viata franceza, care aceasta va putea aduceiarksi desavarsirea regala a unitatii politice". Puterea nobilimii se mentine siburghezia se ridica prin agregare la regalitate". La capatul acestui proces, poporulfrancez se va gdsi confiscat de regalitatea absolute prin Ludovic al XIV-lea. 0domnie stralucitoare incheiata impopular. De aceea este o mare greseala sa seinceapa Revolutia franceza la 1789; de fapt, Ludovic al XIV-lea a vazut inainte dea muri cele dintai semne ale acestei revolutii". Totusi, sub forma absolutismuluimonarhic, vechiul regim si-a prelungit agonia aproape un veac, rezistand miscariifilosofilor. Cfind natiunea a ajuns sa smulga din manile regalitatii agonizantesceptrul carmuirii, atunci era pentru natiunea insasi, fata de nevoile momentului,putin prea tarziu". S-ar fi evitat altfel si rabufnirea violenta, anarhica, a maselorpariziene care incepe la 1789, la care se adauga din 1791 frica unei cuceriristraine", iar la 1793 constiinta recenta..ca s-a facut o crima politica si nimic nuuneste mai mult pe conspiratori". In lumina conceptiei sale organiciste,evolutioniste, Revolutia franceza n-a reprezentat de fapt un lucru necesarneaparat" si a izbucnit intr-o ,.stare de nepregatire absolute. A trebuit, deci, saapart personalitatea geniala a lui Napoleon Bonaparte, care sa reaseze in albiafireasca o societate dezorientatk la un nivel superior care sa inglobeze cuceririlesociale si politice pozitive, sprijinindu-se mai ales pe clasa libera a noii burghezii si

www.dacoromanica.ro

368 Nicolae Liu 22

pe armata creata in focul rAzboaielor revolutionare. Divortul dintre legislativ §iregalitate nu permisese o stabilizare a revolutiei sub forma monarhica, obiectiv pecare il realizeaza Napoleon printr-o ma0na de stat de o preciziune perfecti".Capitolul Poporul francez in monarhie constitutionala" era dedicat in cea maimare parte Frantei napoleoniene, fata de care monarhia constitutionala arestauratiei dinastice ii apare istoricului roman, de0 regalist" declarat el insu052,ca stearpa in Franta 0 in afara de dansa". in aceste conditii, formele omului degeniu au functionat §i mai departe, tiind in viata o societate pe care insA nimic n-oinviora, decat pareri de rau 0 sperante neclare". Revolutia de la 1830, care aintronat regalitatea burghezA", a fost o simpla demonstratie" a ambitiei §iintereselor unei clase care nu ridicase un ideal corespunzAtor valorii salemateriale". A urmat Revolutia de la 1848, cand Franta a trecut printr-o republicade perpetuA anarhie, magulind fari folos pe temutii muncitori, la imperiul luiNapoleon al HI-lea, glorios prin victoriile sale asupra Rusiei §i Austriei §i prinopera de libertate pe care a facut-o in Europa mai mult decat in transformAriinterne, i de la acesta la republica burgheza, cu un puternic amestec de participareuvrierA, care se lupti ap de frumos astazi".

incheierea era un omagiu adus celei mai bine inzestrate dintre natiunilelumii". Se exprima cu acest prilej speranta ca, iqind din tranFe, in care a salvatlibertatea lumii, societatea francezA sA pastreze pfina la srmit acea camaraderieintr-o viata morald unitari", creata cu dureri mari" de miracolul acestui razboi".Sprijinita pe o culturalizare mai profunda i pe o mare reforma materiala" infavoarea a ceea ce istoricul roman numea starea a patra" sau clasele muncitoare",cu participarea, imperios necesara in primele randuri, a intelectualilor; indemnuricare vizau nu numai indirect societatea romineasca. Ca §i cerinta renuntarii la acelebizarerii ale literaturii franceze contimporane" care,potrivit cu anume mode,cautau ele singure, cu mandrie, izolarea". Fiindca rolul adevarat al scriitorului estecel de a prinde in el toate durerile, toate sperantele unei societati, pentru ca prinputerea lui ideala sa aline in mare parte acele dureri i sa indrepte catre biruintamacar o parte din aceste sperante".

Ca lirica francezA mobilizatoare, ziarul Neamul romanesc" i Calendarul"sau anual publica versuri de razboi de actualitate in traducerea lui N. lorga, caSoldatul de H. Lavedan, Morfii de M. Magre sau Generalului Grigorescu iromlinilor, omagiu, de G. Dumon dupa biruinta de la Mara§e0i, in 1917, Dintranyee, de J.M. Bernard, Imnul morfilor, de P. Aquétant, Glasul morfilor deH. Al large, Biruitorii de L. Housman, in 1919-1920, semnate in general de numeastazi uitate, alaturi de versuri stravechi, precum anonimul Ccintec de rlizboifrancez din veacul al XIII-lea, inserat in 1918, sub cenzura impusa de pacea silitacu Puterile centrale.

52 Declaratie fAcutA in sedinta din 18 decembrie 1914 a Camerei. Cf. ,.Desbaterile Adunäriideputatilor". din 20 decembrie acelasi an.

www.dacoromanica.ro

23 Nicolae Iorga i relatiile cu Franta 369

inca din 1913, N. Iorga dusese tratative cu o casA de editurd din Paris inlegatura cu publicarea unei antologii literare romanesti sau unei istorii populare aRomaniei" in limba francezA53. Antologia a fost elaborata in timpul refugiului inMoldova, cu concursul publicistului francez Septime Gorceix, fost prizonier laVerdun, evadat prin Austro-Ungaria si ajuns in Romania libera, gratieadmirabilului devotament al tAranilor romani", cum marturisea el insusi54.

Intitulata Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e siecle,lucrarea aparea in conditii elegante, in colectia Pallas a librariei Delagrave dinParis, find conceputA cronologic, ca un fel de istorie ilustrata prin texte, extrasedin principalii poeti i prozatori", dar separfind poezia de prozA (unde erauintroduse i fragmente dramatice din opera lui V. Alecsandri si I.L. Caragiale).Dupd un Avertisment, prezentand conditiile i mersul elaborarii, semnat de SeptimeGorceix si datat de pe bordul vasului Dacia, 9 iulie 1919, urma Prefala luiN. Iorga, subintitulatA Introducere in literatura romernii. Prima sa sinteza asupraintregului ansamblu istorico-literar national.

Textele antologate erau in general grupate pe autori, fiind precedate desuccinta prezentare a vietii i operei fiecaruia. Sectiunea poezie debuta cu unflorilegiu de balade i cantece populare din diverse culegeri cu exceptarea celei alui V. Alecsandri, celebrul poet roman", considerata excesiv de N. Iorga in mareparte fabricata". Urmau in ordine texte lirice de IenAchita VAcarescu, GheorgheAsachi, Ion Heliade RAdulescu, Andrei Muresanu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu,V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Cosbuc, $t. 0. Iosif, P. Cerna, Octavian Goga.Partea de proza debuteazA cu cronicari si epistolieri romani din sec. XVII si XVIII.Grupate dupd cronologia evenimentelor narate, fragmentele de cronici proveneaudin opera lui Ion Neculce si a lui Axinte Uricariul. Urmeala reprezentantii prozeimoderne: C. Negruzzi, Ion Ghica, N. BAlcescu, A. Odobescu, N. Gane, Ion CodruDragusanu, M. KogAlniceanu, V. Conta, B.P. Hasdeu, Titu Maiorescu, GrigoreAlexandrescu, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, Ion Creangd, D. Anghel, BarbuDelavrancea, A.D. Xenopol, N. Iorga55, Emil Girleanu, I. Slavici, M. Sadoveanu,AL Vlahuta, LAI. BrAtescu-Voinesti. In incheiere, un text de actualitate de H. Stahl:Aux tranchees. Interesant Ca printre prozatorii antologati figureazA regina Maria si

53 S-ar fi pus astfel bazele unei Bibliotheque classique roumaine" de formatul colectiei_Gallia" ingrijita de Ch. Sarolea la Editura G. Cres et Cie din Paris. Despre conditiile editoriale,precum i despre posibilitatea adaugArii unui dictionar. a unui atlas si a unei geografii populare aRomaniei in limba francezA, vezi i scrisoarea colegului" Sarolea din 18 noiembrie 1913 (B.A.R..CorespondentA N. lorga, vol. CCXL, f. 293).

54 In legatura cu colaborarea lui S. Gorceix la elaborarea si tiparirea Antologiei, cf. B.A.R.,CorespondentA N. lorga, vol. CCLXX, f. 221 si urm.; vol. CCLXXVII. f. 199 si urm.;ol. CCLXXVIII. f. 618 si urm.; vol. CCLXXX. f. 221 si 225.

55 Opera lui N. Iorga era reprezentatA in Antologie prin prima parte a capitolului despreromanii i Revolutia francezA din Histoire des relations entre la France et les Roumains. precumprin articolul La priinaute française inclus in culegerea Pages roumaines din 1917.

si

N

www.dacoromanica.ro

370 Nicolae Liu 24

nu Carmen Silva. Lipseau, in mod deliberat, cum avertizau autorii antologiei,scriitorii romani care se exprimA in limba francezA" sau cei care se opresc laforme adesea bizare sub eticheta simbolista si dintre care nici unul n-a putut sa seimpuna printr-o valoare exceptionale. Eminescianismul lui N. Iorga nu poatescuza absenta unui scriitor ca Al. Macedonski, sau lipsa criticilor de dupaMaiorescu. In schimb literatura curentului impropriu numit tar-mist" eraprezentata ca dezvoltandu-se larg ajutatA de simpatiile marelui public". In acestspirit, viitorul literar al Romaniei, ca si acela al altor tAri, e rezervat fuziunii Mtnvechiul fond traditional si sentimentele sociale ivite in cursul enormelor convulsiicontemporane".

Am amintit ca proiectul unei sinteze generale a istoriei romanilor pentrulectorul francez dateazA din anii 1913-1915. Practic insa, elaborarea unei asemenealucrAri a avut loc in anii refugiului in Moldova. La indemnurile venite din parteaComitetului franco-roman din Paris, inainte de intrarea Romaniei in razboi, seadaugau acum demersuri diplomatice si sprijinul lui Robert de Flers. Acestaintervenea pe langi ministrul de externe al Frantei Stephen Pichon si cunoscutaediturA Hachette pentru asigurarea imprimarii56. Chiar dacA aceasta se derobeazA incele din urma, cartea apare in 1920 la Paris, cu Ingrijirea textului angajandu-se dinnou Charles Bémont (1919), apoi Mario Rogues (1920); ea a revenit de faptbizarului romano-francez" Adrien le Corbeau57.

L'histoire des Roumains et de leur civilisation a fost una din operele luiN. Iorga care s-a bucurat de larga raspandire si apreciere in strainatate. Pe langa o adoua editie, revazutA, augmentatA si ilustratA, apArutA doi ani mai tarziu la Editura

56 Je serai tits fier d'avoir pu contribuer a doter la France d'une histoire roumaine signée d'untel nom" declara R. de Flers lui N. lorga in 1917, trimitandu-i depesa prin care Editura Hachetteanunta acceptarea publicarii (B.A.R., Corespondenta N. Iorga, vol. CCLXX, f. 47).

" Marimea si dificultatile manuscrisului pe de o parte, angajamentele presante ale editurii inconditiile reducerilor de personal determinate de mobilizarile in razboi pe de alta, au stopat publicareapana in primavara lui 1919, cand a fost reluata la cererea Comisariatului general de propagandafrancez, probabil din nou in urma interventiilor lui Robert de Flers. Dar nu pentru mult timp. De aceease duc tratative pentru transferarea manuscrisului de la Hachette la Editura Delagrave, care obtinuseun succes prin publicarea Antologiei literaturii románe. In ambele cazuri a intervenit insa acelasiobstacol: proportiile manuscrisului si opozitia ferma a autorului la ofice reduceri de text. In cele dinurma, N. lorga obtinea o sponsorizare din tara pentru tiparirea integrali. Bancherul Aristide Blanki-a spus probabil cuvantul si in ce priveve ingrijirea tiparirii la Paris. Din pacate, editura angajata se

afla in pragul falimentului. Difuzarea cartii facandu-se defectuos, stocul ramas nevandut de EdituraH. Paulin a fost preluat de Libraria universitara J. Gamber, editura pariziana cu care N. lorga vaintretine relatii de colaborare permanenta si care, pentru repunerea in circulatie a cartii, inlitturamentiunea anului de aparipe de pe coperta. Pe langa incompetenta celui angajat cu ingrijirea editiei laParis, autorul a fost afectat si de neconsultarea sa la corectura pentru tipar. In legatura cu tratativeledin 1919-1920 pentru publicarea Istoriei romdnilor fi a civilizaliei lor in Franta vezi si schimbulepistolar cu A. Lapedatu si Tache Papahagi, din delegatia romana la Conferinta pacii de la Paris(B.A.R., Corespondenta N. Iorga, vol. CCLXXI, f. 394 si urm., 439 si urm.. 569-571).

www.dacoromanica.ro

25 Nicolae lorga §i relatiile cu Franta 371

Cultura Nationald din Bucuresti, finantatA de Aristide Blank, ea a cunoscuttraduceri in limba englezd (Londra, 1928), publicata cu sprijinul lui N. Titulescu,italiand (Milano, 1928), germanA (Sibiu, 1919), sarbA (Varset, 1935). Patru ani maitarziu, Fundatia Ferdinand I edita o traducere romaneascA semnatA de scriitorulAl. Lascarov Moldovanu.

Dupa douA capitole prezentand baza teritoriald a natiunii romane" siformarea poporului roman, alte trei priveau epoca de dominatie a popoarelormigratoare, sau viata politicA inainte de intemeierea domniilor si a civilizatieinationale, a cOrei cristalizare s-a confirmat decisiv in mediul principatelorindependente". Un capitol special cauta sA stabileascA elementele, populare si culte,care au definit sau influentat civilizatia romanA panA in epoca modernA. Un altul eradedicat convergentei dintre aceasta evolutie si viata politica (secolele XVIXVII),jugulate in veacul urmAtor de decadenta fanariotA". A fost necesara dezvoltareacivilizatiei romanesti in Transilvania" pentru a stimula in secolul XIX rena§tereanationald, asa cum Unirea Principatelor va constitui o nouA bazA pentru ideeanationalA militanti", idee fortA, marcatA de cucerirea independentei si culminand curealizarea unitatii nationale", reconstituitA in hotarele firesti. in pofida marilorsacrificii si suferinte impuse de rAzboi si a dificultatilor de tot felul, procesul deconsolidare a Romaniei unite continuA. Agitatiile comuniste n-au intalnit niciodatain masele populare decat un sentiment de neincredere, forjorii unei lumi noirealizatA miraculos de la o zi la alta, find considerati mai curand indivizi ridicoli,ale cdror atitudini si limbaj jignesc ceea ce e mai inalt aristocratic. in gustul si inhabitudinile taranului si chiar ale muncitorului roman". DacA natura aristocraticA"a unui anume simt al proprietAtii si a sentimentului de demnitate al omului simplu,din popor e discutabild, in schimb observatia privind inaderenta la comunism aromanului s-a dovedit realA vreme de un sfert de veac, pand la procesul desovietizare" fortatA a Romaniei. Aceeasi inaderentA fundamentalA va face posibildrevenirea la democratie dupA o jumAtate de veac de totalitarism.

In incheiere, marele istoric isi exprima convingerea cd existenta si progreseleRomaniei reprezintA una din conditiile de mentinere a noii situatii create derdzboiul mondial" si se poate spera de acum inainte cA linistea Europei va figarantatd pe aceste drumuri ale Europei orientale si sud-orientale de cAtre o natiunetare pe drepturile ei si respectuoasa fatA de cele ale celorlalti, avand ca scop unic peacela de a continua vechi traditii pe cAile indicate de idealul societAtilor moderne".

Pentru sustinuta activitate culturald si politicd, pusA in serviciul cunoasteriireciproce romfino-franceze, a strangerii legaturilor pe toate planurile intre cele cloudtali latine, a stimuldrii frAtiei de arme in timpul marilor incercAri recente, Nicolaelorga era decorat, in vara anului 1919, cu Legiunea de Onoare. La randul sau,dAruieste Bibliotecii Nationale din Paris, cu ocazia Zilei nationale a Frantei, uninsemnat fond de carti interesand imaginea Romfiniei si relatiile franco-romane, iarspre sfarsitul anului era anuntat cd a fost ales membru corespondent al Institutului

www.dacoromanica.ro

372 Nicolae Liu 26

Frantei (20 decembrie) §i doctor honoris causa al Universitatii din Strasbourg(27 decembrie).

La 12 decembrie 1919, in prima §edinta a Adunarii Deputatilor dinParlamentul nou ales pe care o prezideaza, N. Iorga da citire, in mijlocul aplauzelorprelungite, telegramei primite din partea prepdintelui camerei din Parlamentulfrancez, Paul Deschanel, prin care acesta multumea mi§catoarei telegrame aParlamentului roman"58. Ceva mai tarziu, la 8 ianuarie anul urmator, profundemotionata de simpatia manifestata de camera romana §i de prqedintele ei,Universitatea din Strasbourg, redata patriei sale prea iubite, saluta pe reprezentantiinatiunii eroice, ea insA0 eliberati de opresiunea straini. Ea dore0e sa gaseasca cutinerimea romana, relatii care vor face prin fraternitatea travaliului comun, i maistransa prietenia dintre doui natiuni pentru totdeauna unite"59.

In sfar0t, Inca din toamna i iarna anului 1919, N. Iorga era invitat sa tina oserie de prelegeri §i conferinte la Sorbona i College de France, invitatie careiasavantul roman ii va raspunde de la inceputul anului 1921, cand depune drapelulroman la Palatul Invalizilor din Paris. Se deschidea astfel o noua etapa incontributia sa la progresul relatiilor franco-romane.

58 Desbaterile Adunärii Deputatilor, Sesitmea ordinad 1919-1920. nr. 9, p. 78.59 B.A.R.. CorespondentA N. Iorga, vol. CCLXXIV, f. 92.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE LUI NICOLAE IORGA CU MONARHIA(1926 1927)

CONSTANTIN I. STAN

La srarsitul anului 1925, °data cu apropierea alegerilor parlamentare,mandatul guvernului Ione! Bratianu se afla in pragul expirarii si, sub pretextulvietii dezordonate a printului mostenitor Carol, liberalii au declansat impotrivaacestuia o furibunda campanie de presa cu scopul de a-1 compromite, deoarece eraun adversar primejdios. Regele Ferdinand era gray bolnav, suferea de o boalaincurabila, iar dupa moartea acestuia, Carol, ca monarh, nu ar fi continuat politicatatalui sau de stransa colaborare cu Partidul National Liberal. Pentru a distrageatentia opiniei publice, suveranul 1-a trimis pe Carol in Anglia, la funeraliile regineiAlexandra, care au avut loc la 27 noiembrie 1925.

Printul mostenitor nu a stat prea mult, plecand imediat dupa inmormantareareginei, fapt care a deranjat Casa Regala britanica, neobisnuita cu asemeneaatitudini. El s-a indreptat spre Paris, unde a intalnit-o pe Elena Lupescu', apoi aplecat in Italia, ajungand la Venetia. De aici, a trimis in tara o scrisoare familiei incare anunta ci renunta la drepturile de print mostenitor. Carol ruga sa fie stersdintre membrii familiei domnitoare a Romfiniei si sa mi se acorde un nume subcare imi voi putea alcatui o noua. stare civila". Semnatarul scrisorii preciza ca arenuntat de buna voie si irevocabil la drepturile sale, angajandu-se sa nu mareintorc in tara timp de zece ani fara a fi chemat de cei in drept si Para autorizatiasuveranului"2. Declaratiile scrise nu aveau un caracter oficial, dar nu erauneobisnuite, deoarece printul mostenitor mai trimisese asemenea depese. Acumsituatia era cu totul alta; boala regelui Ferdinand se agava si era nevoie destabilirea clara a succesiunii la tron. Din aceste motive, intentia lui Carol de arenunta la prerogativele sale a creat ingrijorare si agitatie la Cotroceni.

Pentru a rezolva cat mai repede problema, suveranul 1-a trimis in Italia peConstantin Hiott, ministrul Casei Regale. omul sau de incredere, pentru a lua

1 L.A. Easterman, King Carol, Hitler and Lupescu, London, 1942, p. 40-42; Elena LupescuaratA in memoriile sale CA intAlnirea lor de la Paris a fost intamplätoare (vezi Memoriile doamneiElena Lupescu, Bucuresti, 1928, p. 16). Despre relatiile incordate ale lui I.I.C. BrAtianu cu Carolal II-lea vezi Stelian Popescu, Memorii, ed. loan SpAtaru. Bucurqti. 1994. p. 94.

2 Arhiva NationalA IstoricA Centrall-Bucurqti (in continuare se va cita A.N.I.C.). fond CasaRegala. Principele Carol, dosar 2/1925. f. 146-147.

..Revista istoricr, torn X. nr. 3-4, p. 373-385,1999

www.dacoromanica.ro

374 Constantin I. Stan 2

legatura cu printul, desi Nicolae Iorga si Constantin Argetoianu s-au oferit samediezz o impacare intre tata i fiu3. Cu prilejul plecarii, survenita la 24 decembrie1925, C. Hiott a primit instructiuni scrise in limba franceza. El avea misiuneaoficiala de a constata daca principele este constient de consecintele atitudiniisale". Una din conditiile puse de Ferdinand intoarcerii fiului sail era ca el a-0schimbe viata intirna4.

Rolul lui Hiatt a fost interpretat in mod diferit. C. Argetoianu considera eatrimisul regal n-a avut misiunea sa impace pe razvratit i sal convinga sa seinapoieze la datorie, el dimpotriva, sa-1 faca sa semneze declaratia de renuntare5. Peo pozitie similari s-a situat N. Iorga, care nota cu ironie in Memoriile sale: LaPalat, Hiott imi vorbeste mie i lui Maniu despre intrevederea cu printul. I-a adusniste puncte in limba franceza redactate de rege. Timp de trei zile a fost o adevaratalupta. Au fost si lacrimi"6. In schimb, Raoul Bossy consemna in amintirile sale cadeplasarea lui Hiatt la Milano, unde se afla principele, s-a facut cu bune intentii, eltrimitfind lui Carol un apel al regelui si al guvernului de a reveni asupra deciziei.Numai in cazul in care Carol nu ar fi acceptat propunerile, Hiott era autorizat sasupuna principelui in discutie o formula juridica de renuntare la tron"7.

Consideram ca regele Ferdinand avea bune intentii, dar Ion I.C. Bratianu s-afolosit de aceste imprejurari, favorabile pentru el, ca sa scape de un adversar foarteincomod partidului sau.

Dupa numeroase si ample discutii avute cu Carol, acesta nu a revenit asupradeciziei initiale, ci s-a hotarat sa semneze declaratia de renuntare. Prin acestdocument, el renunta in mod definitiv i irevocabil la toate drepturile, titlurile siprerogativele de care, in virtutea Constitutiei si a statutului familiei regale in-ambucurat pana azi ca principe rnostenitor al României i ca membru al familieidomnitoare. Renunt, totodata, la drepturile ce mi-ar reveni prin legile tarii asupra fiuluisi a averii sale". Carol se angaja ca in rastimp de zece ani sa nu ma intorc in tad,iar dupa expirarea acestui termen, sa nu ma intorc fad autorizatia suveranulurs.

La 30 decembrie 1925, C. Hiott a ajuns in tad, iar regele Ferdinand aconvocat a doua zi la Sinaia Consiliul de Coroani. La acest forum au participat:sefii tuturor partidelor politice, presedintii Corpurilor Legiuitoare, fostiigeneralul Constantin Coanda, Al. Vaida, presedintele Inaltei Curti de Casatie siJustitie Gheorghe Buzdugan, Elie Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe

3 N. lorga, Orizonturile mele. 0 viagi de om. Asa cum ("fast, vol. III, Bucurgti. 1934. P. 107.4 A.N.I.C., fond Casa Regala. Ferdinand, Arh. Personali, dosar 745/1925, f. 1-2.5 C. Argetoianu, Memorii. Pentru cei de ratline. Amintiri din vremea celor de ieri. vol. VII16

(1923-1926). ed. Stelian Neagoe, BucureVi, 1996, p. 236.6 N. lorga, Memorii, vol. V:Bucurevi, f.a.. p. 86.7 R. Bossy, Arnintiri din viara diplomaticd (1918-1940),. vol. 1 (1918-1937), ed. Stelian

Neagoe. Bucurqti. 1993. p. 111-112.8 A.N.I.C., fond Casa Regala.. Principele Carol, dosar 2/1925. f. 143; Acre si corespondenld

relative la renuraarile la iron ale fostului principe moftenitor, Bucurevi. 1926, p. 15-16.

www.dacoromanica.ro

3 N. Iorga i Monarhia 375

Romane i Constantin Prezan, fostul §ef al Marelui Cartier General Roman in anii1917-1918. Pentru a evita o dezbatere publica a problemei, cei prezenti nu au fostinformati asupra motivului convocarii. Ei au aflat insa din diferite surse desprechestiunea pusa in discutie. N. Iorga §i Iuliu Maniu §tiau ca se va dezbate problemadinastica.

Pamfil $eicaru, care a calatorit cu trenul special in care se aflau cei doi Ffi aiPartidului National, nota aproape 40 de ani mai tarziu: Ma aflam in acela§i vagoncu N. Iorga i I. Maniu in 1925 (...). N. Iorga era tare pornit, sustinand cã totul erapus la cale de lonel Bratianu, care vedea in printul Carol un adversar alatotputerniciei Partidului Liberal.

Ce vrea? 0 regentA, care tinand seama de varsta copilului ar dura ani de ziledupa moartea regelui Ferdinand, cu o sanatate a.,sa de Fibreda. Toate regentele au fostdaunatoare institutiei monarhice. Voi apara cu toatA energia acest punct de vedere.

Iuliu Maniu noteaza in continuare P. $eicaru era vizibil ca nu imparta.5eapunctul de vedere al colegului sAu la efia partidului. El cauta o formula care sapotoleasca pe impetuosul aparator al cauzei lui Carol. Realist, Maniu i-a aratat cadin punct de vedere tactic, ar fi o gre§eala ca Partidul National sa se angajeze fAti§in aceasta problema, deoarece adoptand o atitudine contrail hotararii pe care siguro va lua Consiliul de Coroana i Parlamentul o va ratifica, sigur s-ar exclude de lasuccesiunea care se va deschide in aprilie, cand guvernul va ajunge la termen"9.

Cu cfiteva ore inainte de inceperea Consiliului de Coroana din 31 decembrie1925, §efii partidelor politice au fost primiti separat de suveran pentru a-i informain legatura cu motivul convocarii i a le aduce la cuno§tintA scrisoarea de renuntarela tron a printului Carol. Cu prilejul audientei pe care Ferdinand i-a acordat-o,N. Iorga a insistat din nou sa-1 convinga in legatura cu organizarea unui noudemers pe langa Carol, incercand sa-1 determine sa revina asupra deciziei. Mare leistoric se angaja sa plece personal in Italia ca mediator intre Carol §i familie. Larefuzul monarhului, lorga nu a ezitat sa-i replice sarcastic: Sunteti victima celeimai mari prostii care s-a fkut vreodata in aceasta tara"°.

Lucrarile Consiliului de Coroana au fost deschise de catre regele Ferdinand,care, dupa ce a citit declaratia de renuntare la tron a printului mo§tenitor Carol, acerut celor prezenti sa primiti renuntarea precum am primit-o eu §i sa constatati caAlteta Sa Regard, principele Carol a renuntat definitiv la succesiunea tronuluiRomaniei, la drepturile, la titlurile §i prerogativele de care se bucura". $efulstatului a cerut sa se pA.5easca neintarziat la masurile legale necesare in vederearecunoaterii printului Mihai ca principe mo§tenitor al Romaniei, aratand cã..succesiunea tronului Romaniei revine de drept Altetei Sale Regale principele

9 P. Seicaru, Istoria partidelor national, tárlinist national-taranist, vol. II. Madrid, 1963.p. 35-36; Constantin I. Stan, Actul de la 4 ianuarie 1926. Inceputul Crizei dinastice" in Romaia, inColocviul Cotrocenii in istorie. ed. a III-a. Bucuresti, 1995, p. 95.

lu N. lorga, Memorii, vol. V. p. 79-80; Dionisie Nobilescu, Restauratia. Cluj. 1933, p. 34.

fi

- -

www.dacoromanica.ro


Miharn. Hotararea era deja luatA, nefiind vorba de o dezbatere a problemei.Ferdinand urmarea sA punA partidele politice in fata faptului implinit, dorind orezolvare cat mai rapidA a chestiunii in interesul sAu.

Ion Mihalache, cel mai Canal- dintre participanti, a luat primul cuvantul,declarand cA regele este singurul in masurA sã aprecieze daca gestul principeluipericliteala interesele monarhiei sau ale statului, Partidul Taranesc urmand deciziasuyeranului.

Ion I.C. BrAtianu declara in calitate de prim-ministru ca guvernul este hotarfitsa sprijine decizia regalA. El urmarea, dupä cum sesiza un contemporan, sA obtinAunanimitatea in Consiliul de Coroani, ca sA taie lui Carol orice veleitate de a reveniasupra hotararii

In cuvantul sau, I. Maniu afirma CA acest act poate constitui prima treaptA aedificiului republican", subliniind cA in cadrul acestui sistem politic, Mihai nu vadomni niciodatA". Conducatorul Partidului National aprecia cA Inca un demersoficial pe langa Carol ar fi necesar spre a-1 convinge sA revinA asupra deciziei derenuntare. Totusi, Maniu arata cA dacA Majestatea Sa este hot:Vita irevocabil sAprimeascA renuntarea principelui, declar in numele partidului pe care il reprezint cAmA alatur acestei hotArari"".

In interventia sa, N. Iorga reinnoit oferta de a pleca in Italia. El a declaratpe fata sentimentele ce-1 leaga de print". Mare le istoric a infatisat calitAtileprintului Carol. vorbind mai putin de defecte. Potrivit unui participant la Consiliu,Iorga a marturisit cd nu pot uita nici inima bunA, nici inteligenta superioarA aAltetei Sale Regale, nici puterea sa de a munci pentru tark nici simtul sau pentrunevoile poporului. Si fiindcA se intamplA cA sunt istoric, eu stiu cA regenfelecopfilor regali au fost totdeauna dezastruoase pentru Dinastie $i pentru Tara (s.n.).Doresc sã nu fiu profet, dar vorbind astfel am mantuit sufletul meu"". N. Iorgacondamna graba cu care se derulau dezbaterile din Consiliul de CoroanA. In final,el s-a raliat hotararii adoptatA de participanti.

In timp ce liderii partidelor National si Tdranesc manifestau simpatie fata deCarol, generalul Alexandru Averescu, aflat in proaste raporturi cu printtil 'Inca din1918, a fost de acord cu proclamarea lui Mihai ca print mostenitor. Tot acum s-ahotarat convocarea Reprezentantei Nationale" in ziva de 4 ianuarie 1926.

" A.N.I.C.. fond Casa Regala, Personale Carol al II-lea. dosar 29/1926, f. 2.12 C. Argetoianu, op.cit., p. 239.13 A.N.I.C.. fond Casa Regala, dosar 30/1934, f. 4; M.I. Costian. Regele Carol al II-lea fi

partidele politice, Bucuresti, 1933. p. 14; Constantin I. Stan. Activitatea politica a lui luliu Maniu in aniiconsoliddrii Romdniei Mari (1921-1926),in Acta Musei Porolissensis", t. XVIII, 1994, p. 363-364.

14 C. Argetoianu, op.cit., p. 241; Universul", XLV, nr. 2, din 2 ianuarie 1926. 0 prezentareromantata a Consiliului de Coroana intálnim la Neagu Cosma, Culisele Palatului Regal. Unaventurier la tron. Carol II. 1930-1940, Bucuresti, 1990. p. 64-65.

15 A.N.I.C.. fond Presedentia Consiliului de Ministri. dosar 5/1926. f. 4.

si-a

www.dacoromanica.ro

5 N. lorga si Monarhia 377

Pentru a tempera agitatiile nationalilor si taranistilor, regele a chemat inaudienta pe liderii acestora, I. Mihalache, I. Maniu si N. Iorga, la Cotroceni. Intimp ce primii doi au fost de acord cu propunerea suveranului, N. Iorga a incercatsA puna in discutie insAsi chestiunea acceptArii actului de renuntare la tron16. Martoral evenimentelor, C. Argetoianu consemna in memoriile sale: CAci pe cat Maniu siMihalache s-au mentinut in audientele lor pe terenul Regentei, Iorga a reluatintreaga chestiune si a declarat ca va protesta in Ala Parlamentului impotrivaloviturii de stat pusei la cale de un guvern abuziv" (s.n.)17. Pozitia marelui istoricpunea Partidul National intr-o lumina nefavorabilA in ochii suveranului; de aceea,I. Maniu si C. Argetoianu au depus eforturi sustinute pentru a-i micsoraintransigenta, reusind in cele din urmA sA-I domoleascA pe profesor. N. Iorga aprimit sarcina redactArii declaratiei Partidului National. Ace Iasi C. Argetoianu scriain memoriile sale a si-a dat seama cl o luare de pozitie prea categoricA din parteaacestuia, in favoarea Printului mazilit nu era compatibilä cu sefia unui partid carepretindea succesiunea Guvernului". in aceste conditii s-a convenit ca Iorga sd numai ridice problema renuntArii printtilui dacA va fi lasat sa redacteze dansuldeclaratia partidului fiind autorizat sA punA Intr-Ansa «aprecieri prietenesti la adresasacrificatului si mai putin prietenesti la adresa sacrificatorului» (BrAtianu)"18.

in ziva de 3 ianuarie 1926 a fost constituitA Regenta, formata din PatriarhulMiron Cristea, Gh. Buzdugan si prinwl Nicolae. Cu acest prilej a avut loc oconsfatuire la Sinaia, unde au participat regele Ferdinand, fratii BrAtianu,Al. Constantinescu-Porcu, I.G. Duca si George Marzescu19. Regenta era practic subinfluenta P.N.L. Comentand acest fapt, scriitoarea Martha Solon preciza intr-olucrare dedicatA vietii lui Carol al II-lea cA Graba, intr-adevar cu care institutiaRegentei fusese decisA si compozitia sa, 'Area dintre cele mai suspecte opozitiei.Ele lAsau sA se creada, ca si de altfel darea de o parte a reginei Maria, cA guvernulvoise sa constituie un organism docil si supus influentei sale, astfel aparea acestConsiliu, compus dintr-un adolescent si doi bAtrâni"20 .

Reprezentanta Nationala" si-a deschis lucrarile la 4 ianuarie 1926. Ion I.C.BrAtianu a citit actul de renuntare la tron a printtilui mostenitor, indicfind ca el safie aprobat. Documentul a fost votat cu o mare majoritate de cAtre Parlament. Totacum a fost aprobat actul prin care fiul lui Carol, Mihai, era proclamat printmostenitor al Romfiniei21. Acest for legislativ a adoptat noul statut al Casei Regale,

16 N. lorga, Memorii, vol. IV, p. 86-87.17 C. Argetoianu, op.cit., p. 243.19 Ibidem.

19 R. Bossy, op.cit., p. 113; Venera Teodorescu, Consecino ale crizei dinastice. Regenta(1927-1930),in Revista de istorie", t. 30. 1977, nr. 11, p. 2 043-2 060.

21) M. Solon, Amorurile unui rege, Bucuresti, 1997. p. 96.21 A.N.I.C.. fond Casa Regala. Personale Carol al II-lea, dosar 29/1926. f. 4; ..Dezbaterile

AdunArii Deputatilor (in continuare se va cita D.A.D."), nr. 41. Sedinta din 4 ianuarie 1926. p. 1 123:vezi si Ion Bitoleanu. Din istoria Romiiniei moderne (1922-1926). Bucuresti. 1981. p. 302.

www.dacoromanica.ro


potrivit caruia Carol era exclus din familia domnitoare, devenind simplu cetatean. Eli§i lua numele de Caraiman, dupA muntele omonim de langa Sinaia. Domiciliul sauera stabilit la mo§ia Manastirea, aflatA in comuna cu acela§i nume din judetul Ilfov22.

Guvernul a considerat problema dinasticA drept o chestiune inchisA.Edificatoare ni se pare declaratia facutA in Parlament, la 4 ianuarie 1926, deIon I.C. BrAtianu: trebuie sA inchidem aceasta chestiune pentru totdeauna"23.Liberalii incercau sA impiedice manifestArile zgomotoase ale partizanilor lui Carol,punand opinia publicA in fata faptului implinit. Totusi, guvernantii au luat masurisuplinientare, pedepsind cu asprime pe aceia care urmareau sa redeschidAproblema. In acest scop, gazetele strAine, care contineau aprecieri asupra fostuluiprint mostenitor, erau oprite la granitA, iar cele interne, avand continut asemAnAtor,erau confiscate24.

in cadrul Reprezentantei Nationale", Ion Milialache a citit declaratiaPartidului Taranesc. Documentul afirma cã aceastA formatiune politicA ia act derenuntarea principelui Carol si de devolutiunea dreptului de succesiune asupraprincipelui Mihai". El acuza guvernul cA nu a stiut sA punA coroana la adApostulrdspunderilor si eventualelor framântAri", Partidul TArAnesc declinandu-si oriceraspundere. 5eful taranistilor asigura pe rege de intregul sau sprijin, solidarizandu-secu vointa coroanei25. 0 pozitie asemAnAtoare a avut un alt frunta§ taranist,dr. Nicolae Lupu.

In cuvintul sau in cadrul Reprezentantei Nationale", N. Iorga a vorbit infavoarea printului mo§tenitor. El a facut un scurt istoric al dinastiei domnitoare dinRomania, precizand ci prin ea tam noastrA a progresat: A propA§it sub VodACarol, §i a realizat visul milenar sub Regele Ferdinand §i socoteam cA va fi condusAmai departe de principele Carol, anarul iubit al tArii". Renumitul istoric a prezentatin mod apologetic pe printul mo§tenitor ca find legat de toate actele vietii noastrenationale". Iorga se inclina insa in fata hotAririlor regale arAtand cA trebuie saintelegem a sprijini cu loialitate Coroana". in continuare §eful Partidului National afacut un aspru rechizitoriu la adresa guvernului Bratianu, care n-a prevazut nimic,care nu a luat nici o mAsurd pentru a impiedica nenorocirea de azi, ce atinge grayprestigiul dinastiei". in final, reputatul om de culturA arAta: Dintre faptele rele aleguvernului BrAtianu cea mai condamnabilA este cea de azi, prin toate drepturilecare le sfarmd, prin toate sentimentele pe care le provoaca". Discursul a fost salutatin nenumärate rfinduri cu aplauze de pe bAncile opozitiei, exprimfindu-se astfeldeplinul acord cu afirmatiile profesorului26.

22 A.N.I.C., fond Casa Regala. Personale Carol al II-lea. dosar 29/1926, f. 6-8: dosar 30/1926, f.l.23 ..D.A.D., nr. 41, Sedinta din 4 ianuarie 1926, f. 1 135.24 A.N.1.C.. fond dr. Sabin ManuilA. dosar 137-150,1926, f.25 ..D.A.D., nr. 41, Sedinta din 4 ianuarie 1926, p. 1 135; C. Stere. Documentari 16murirt

politice. Prelude. Partidul National Cazul Stere", Bucuresti. 1930. p. 75: Armand CAlinescu.inseninari politice 1916-1933, ed. Al.Gh. Savu, Bucuresti, 1990. p. 53-54.

26 .,D.A.D.". nr. 41, Sedinta din 4 ianuarie 1926, p. 1 135: C. Argetoianu. p 246-247.

;i

op.cu..

ci

www.dacoromanica.ro


Generalul Averescu, seful Partidului Poporului, datorita adversitatii Eta deCarol si din dorinta de a fi adus la putere, a declarat ca va vota fari nici o rezervalegea pentru proclamarea Altetei Sale Regale principelui Mihai ca print mostenitoral tronului Romaniei"27.

Actul de la 4 ianuarie 1926 a marcat inceputul crizei dinastice in Romania.Ea a avut un caracter artificial, find generata de Ion I.C. Bratianu si partizanii saipolitici, care nu doreau ca principele Carol sä mosteneasca tronul, intrucat acestadin urma era un adversar declarat al liberalilor. Avand de partea sa un partidputernic si pe regele Ferdinand, Ionel Bratianu a obtinut prin actul de la 4 ianuarie1926 un succes remarcabil, ajungand la punctul culminant al puterii sale. El adevenit, practic, regele neincoronat al Romaniei. Sesizand acest lucru, N. Iorganota cu ironie, dar si cu vadita amaraciune: Acum nu mai erau doi stapani inRomania, ci unul singur: Ion Bratianu. Dinastia de Arges biruise cu totul pe cea deSigmaringen"2-8.

Dupa alegerile comunale din februarie 1926, situatia cabinetului liberal seinrautatise vizibil ca urmare a succeselor obtinute de nationali i aranisti. Regele aincercat sa invrajbeasca cele doua partide. El a urmarit sa-1 atraga de partea sa peIuliu Maniu, care a fost mai ponderat decat N. Iorga in cadrul actului de la4 ianuarie. Suveranul a profitat si de faptul ca intre partidele National si Taranescerau unele puncte de vedere diferite in ceea ce priveste formarea noului cabinet. InPartidul National parerile erau impartite. Vasile Goldis, C. Argetoianu si N. Iorgase pronuntau in favoarea fuziunii nationalilor cu taranistii, in vederea realizarii.,celui de al doilea partid mare si puternic"29. in schimb, Stelian Popescu cerea luiI. Maniu ruperea tratativelor cu taranistii, pe care ii acuza de revolutionarism, elmilitand pentru o apropiere de liberali. 0 serie de nemultumiri existau si inrandurile gruparii takiste.

Tratativele nationalilor cu taranistii pentru formarea guvernului au inceput adoua zi dupa depunerea mandatului guvernamental de catre Ion I.C. Bratianu, la27 martie 1926. Aceste tratative au avut loc in casa lui N. Iorga din Bucuresti intreI. Maniu, I. Mihalache si N. Iorga. ,.Maniu era de parere sa nu discutam distribuireaportofoliilor scrie C. Argetoianu i sa asteptim sa fie intai insarcinat el cuformarea Guvernului. Iorga n-a vrut insfi sa auda de asa ceva si a declarat ca el nuse prezinta regelui fara o lista in mana. Si cum sosise si Mihalache, a inceputtargul". Dupa negocieri indelungate si dificile s-a alcatuit o lista provizorie uncleerau caw cloud sau trei nume"". In momentul desfasurarii acestor tratative,Al. Averescu a fost chernat la Pa lat i insarcinat de catre rege cu formarea nouluicabinet. Acesta a depus deja. in ziva de 30 martie orele 13, juramfintul in fata

27 1bidem; I. Scum, Criza dinasticd din Romdnia 1925-1930, Bucurgti, 1996. p. 53.28 N. Iorga, Orizonturile mele. 0 viol de om. Asa cum a fast, vol. III, p. 109.29 _Universe'. XLIV, nr. 96. din 28 aprilie i nr. 97 din 29 aprilie 1926.3() C. Argetoianu, op.cit., p. 282.

www.dacoromanica.ro


Ffului statului'. Citeva ore mai tArziu, generalul Eraclie Nicoleanu, prefectulPolitiei Capita lei, a venit acasit la N. Iorga, unde tratativele intre nationali §itAran*i erau in plinA desf4urare, ca sa-i informeze pe negociatori in legaturd cunumirea ca prim-ministru a generalului Averescu. C. Argetoianu nota cu ironie:Maniu §i Mihalache, galbini de ciuda, au asigurat pe prefectul politiei cA nu se vaintampla nimic §i 1-au insarcinat si transmita tot dispretul lor celui care a pus lacale aceasti lovitura de stat"32.

Aducerea la conducerea tArii a unui guvern Averescu a fost rodul manevrelorde culise ale lui Ion I.C. Bratianu. Ea a aratat necesitatea intAririi colaborarii intrenationali §i tArani§ti. in zilele de 17-18 aprilie 1926 a avut loc la Cluj CongresulPartidului National care a restabilit calmul in fruntea partidului. PrincipalaproblemA discutatA in cadrul acestui forum a fost aceea legatA de participarea laalegerile parlamentare organizate de guvernul averescan. Tot acum a fost adoptatao motiune prin care se propunea partidului tAranesc fuziunea, iar in caz contrarsemnarea unui cartel electoral intre cele doui grupAri politice".

in cadrul alegerilor, nationalii §i tArani§tii au semnat un cartel electoral prinI. Maniu i Ion Mihalache. Potrivit documentului, in trei circumscriptii dinTransilvania au fost desemnati in fruntea listelor comune membrii ai partiduluitaranesc. in schimb, opt circumscriptii din vechea Romfinie aveau pe primul locfrunta.5i ai partidului national'. Partidele National §i Taranesc, grupate in BloculNational-Taranesc, au obtinut 27,73% din voturi, adicA 69 de mandate, fata de52,09% respectiv 292 de locuri ale Partidului Poporului. P.N.L. a ci5tigat 7,34%din voturi §i 16 mandate, Liga Apararii National-Cre§tine 4,76% i 10 locuri inParlament. Celelalte liste nu au obtinut minimum 2% din totalul voturilor, faptpentru care, potrivit noii legi electorale, nu puteau intra in Corpurile Legiuitoare".

Alegerile nu s-au desNurat in mod corect, semnalAndu-se numeroaseFrunt4i Partidului National i ai Partidului TarAnesc, I. Maniu, N. Iorga,

C. Argetoianu, I. Mihalache, N. Lupu au avut o atitudine ferma, condamnândmAsurile intreprinse de autoritAtile guvernamentale. Ei au adresat un memoriusuveranului aratfind cä legea electoralA a fost ignoratA total, incercfindu-se astfel

31M. Teodorian-Carada, Efemeridele. Insemnari, amintiri, vol.11,1908-1928, Roman, 1937, p. 132.32C. Argetoianu, op.cit., p. 283; loan Scurtu, Contributii privind viata pohtica dm Romania

Evolutia formei de guvernamant in istoria moderna fi contemporana, Bucuresti, 1988. p. 201.Patria", Cluj, VIII, nr. 86, din 21 aprilie 1926; Neamul Rominesc", XXI, nr. 89, din

19 aprilie 1926: Biblioteca Academiei Routine, Sectia Manuscrise. Corespondenti Nicolae Iorga(in continuare se va cita B.A.R., sectia Mss., Coresp. N. Iorga), vol. 333/2, f. 342-343.

3'1 Aurora", VI, nr. 1339, din 26 aprilie 1926.35 Monitorul Oficial", partea I-a, nr. 122, din 4 iunie 1926; Marcel Ivan, Evolutia partidelor

noastre politice in cifre grafice 1919-1932, Sibiu, t. 1933, tabelele 12-13; I. Scurtu, Alegerileparlamentare din mai 1926, in Studii i comunicAri Muzeul Brukenthar. Sibiu. t. XVII. 1974.p. 227; Joan Saizu, Gh. I. Florescu, Alegerile parlamentare din Romania 1926-1928. in ..Cercetiriistorice". lai. t. IXX. 1978-1979, p. 479-494.

33

ilegalitati.

www.dacoromanica.ro


introducerea unui regim de abuz si ilegalitate manifestata pe timpul actualeloralegeri parlamentare"36.

Dupa alegeri au fost reluate tratativele intre I. Maniu si I. Mihalache, N. Iorgafiind exclus de la negocieri. Mare le istoric a fost informat in legatura cudesfasurarea pertractarilor atat de I. Mihalache, intr-o scrisoare din 21 .septembrie192637, cat si de I. Maniu, Inca din 30 august 192638. Cu toate acestea, N. Iorga aexpediat la 3 octombrie 1926 o scrisoare lui I. Maniu in care îi exprimadezaprobarea fata de fuziunea cu taran4tii, socotind ca el si partizanii sai politici aufost pusi in fata faptului implinit. N. Iorga nu se considera legat de aceste acteabuzive, declarfind cu fermitate ca raman cu numele la care am dreptul, cuprietenii mei nedezlipiti de steagul de democratie nationala pe care cei cefuzioneaza arata ca II parasesc"39.

Atitudinea lui N. Iorga este in mare parte indreptatita, deoarece PartidulNational Taranesc s-a realizat in urma unor aranjamente de culise intre I. ManiuI. Mihalache, care au fost principalii actori ai fuziunii celor doua. formatiuni politice.

La 10 octombrie 1926, chiar in ziva contopirii celor doua particle, N. Iorga Iiscria lui Maniu, aducandu-i la cunostinta hotararea mea de a nu participa in nici ocalitate la conducerea partidului, pana ce el nu-si va avea coeziunea, disciplina sicredinta necesara fata de seful unic". Autorul mesajului preciza ca reproba oricealianta sau colaborare care, pentru motive de dubioasa reusita electorala ar implicarenuntarea oportunista fie la principiile de nationalism, fie la acelea de onestademocratie culturala"40. N. Iorga s-a delimitat programatic de I. Maniu siI. Mihalache, fapt relevat cu ocazia unor intruniri ale partizanilor sai politici de laGalati, Craiova sau Bucuresti. In noile conditii, N. Iorga Ii regrupeaza partizaniicare nu vizau satisfacerea unor interese materiale personale sau ambitii politiceegoiste. La baza atitudinii lor stateau acceptarea principiilor renumitului istoric41.

Congresul Partidului National s-a desfasurat in ziva de 10 octombrie 1926 inlipsa lui N. Iorga si a aprobat hotararea de fuziune cu Partidul Taranesc pe bazacelor zece puncte stabilite in 1924. Presedintele partidului fuzionat va fi I. Maniu42.

36 A.N.I.C.. fond Ministerul Afacerilor Inteme (in continuare se va cita M.A.I.), dosar568/1926, f. 2.

37 B.A.R.. Sectia Mss.. Coresp. N. lorga, vol. 333/1. f. 342-343.38 Ibidem, f. 372-373; Constantin I. Stan, Activitatea politica a lui luliu Maniu in preajma

preluarii puterii (1926-1928), in Acta Musei Porolissensis", t. XIX, 1995, p. 306-307, anexa II.39 N. Iorga, Corespondent& vol. II, ed. Ecaterina Vaum. Bucure§ti. 1986. p. 288-289: B.A.R..

Sectia Mss.. Coresp. N. lorga, vol. 335/2, f. 433-434.4° B.A.R.. Sectia Mss.. Coresp. N. lorga, vol. 335/1, f. 157-158: N. lorga, Corespondent&

vol. II, p. 289-290.41 Petre Turlea. Nicolae lorga in via/a politica a Romaniei. Bucure§ti, 1991, p. 233.421. Ciuperca. Formarea Partidului National Taranesc (11), in Anuarul Institutului de istorie

arheologie «A.D. Xenopol t. XVII. 1980, p. 513-531: Idem. Opozitie cipuere in Romaniaanilor 1922-1928. 1a.i. 1994. p. 196-198.§i la§i",

si

www.dacoromanica.ro


Crearea P.N.T. a fost un succes al opozitiei, deoarece s-a constituit un puternicpartid anti-liberal ca o alternativi de guvernare.

Monarhia a socotit actul din 10 octombrie 1926 ca un fapt pozitiv. Desibolnav, regele Ferdinand a salutat evenimentul, apreciind cd se poate reveni lasistemul bipartid. Suveranul spera cd prin echilibrarea vietii politice sa sediminueze intensitatea luptei intre particle 0 si se ajungd la un guvern de uniunenationald. $eful statului cauta sd evite rediscutarea problemei carliste, avind invedere cd unii lideri national-tdranisti simpatizau cu fostul print mostenitor43

.

Treptat, generalul Averescu, vrand sal iasd de sub tutela liberald, a urmarit oapropiere de fostul print mostenitor. El I-a folosit in acest scop pe MihailManoilescu, care a luat legdtura cu Carol, si a incercat de asemenea o apropiere deP.N.T. In aceste imprejurari, la 27 mai 1927, regele Ferdinand a cerut luiA. Averescu sA formeze un cabinet de uniune nationald. Dupd cfiteva zile, la 31 mai1927, suveranul a trimis prin C. Hiott Kfilor partidelor politice I. Maniu, I.I.C.Braitianu, dr. N. Lupu, N. Iorga si A.C. Cuza o scrisoare, cerandu-le sd contribuie laformarea unui asemenea guvern. La 2 iunie Averescu a expediat acelorasi fruntasipolitici un mesaj prin care ii invita sA participe la o intrunire comund a doua zi, sprea studia modalitatea concreta de realizare a propunerii regale.

La 4 iunie 1927, regele Ferdinand a incredintat in mod surprinzAtorconducerea guvernului lui Barbu $tirbei, cumnatul lui Ione! Brdtianu. Noul cabinetera lipsit de coeziune, deoarece din el faceau parte national-tArdnisti, tardnisti,independenti. Era clar cã guvernul avea un caracter de tranzitie. RelevAndcomponenta eterogend a acestui cabinet, N. lorga consemna in amintirile sale ea'ministrii, care se urau intre ei, n-aveau nici un sentiment si nici o stimi pentru unconducAtor rAsdrit prin surprindere, iar astfel de combinatii nu pot reusi intr-osocietate atat de putin solidard si de slab dispusa la sacrificii"45. Acest guvern aavut o existenta efemerd, deoarece la 21 iunie Barbu Stirbei si-a prezentat demisia.In aceeasi zi s-a format un cabinet prezidat de Ion I.C. Britianu, fapt asteptat deobservatorii politici din epocA. Noul minister a fixat alegerile parlamentare pentruzilele de 7 si 10 iulie 1927. Aceasta consultare a electoratului s-a caracterizat prinnumeroase abuzuri din partea guvemului: arestarea sau molestarea propagandistiloradversi, intimidarea candidatilor opozitiei, influentarea alegdtorilor, ingerinte aleadministratiei etc.46. Infatisand aceastd stare de lucruri, N. Iorga consemna sinteticin memoriile sale: Delegatii si candidatii sunt arestati, nu mai e nici o rusine"47.

43 Constantin I. Stan, Crearea Partidului National Tareinesc (10 octombrie 1926). in ActaMusei Napocensis" , 3412, 1997.

" indreptarea", IX, nr. 125 din 3 iunie 1927; Gh. I. Florescu, Partidul Poporului in perioadacelei de a doua guvern6ri (martie 1926 iunie 1927).in ..Anuar", Iasi, t. XIV. 1977. P. 241-243.

45 N. Iorga. Orizonturile mele, vol. III, p. 195.46 A.N.I.C., fond M.A.I., dosar 605/1927, f. 57; Mihail Manoilescu, Memorii. vol. I,

ed. Valeriu Dinu. Bucuresti, 1993, p. 91.47 N. lorga, Memorii, vol. V, p. 232; Mircea Musa, Ion Ardeleanu, Romdnia dupd Marea

Unire, vol. 11/1,1918-1933. Bucuresti, 1986, p. 837.

--

www.dacoromanica.ro

11 N. lorga i Monarhia 383

Alegerile s-au incheiat cu victoria scontata a P.N.L., care a obtinut 61,69% dinvoturi, iar potrivit legii electorale a primit 82,70% din numdrul mandatelor, adica 312.P.N.T. a acumulat 22,09% din voturi adicA 54 de mandate. Blocul maghiaro-germandetinei 6,3% din voturi, respectiv 15 mandate. Celelalte formatiuni politice aveau subpragul electoral de 2%.Demn de amintit este faptul cd din Adunarea Deputatilorlipseau o serie de personalitati precum Nicolae Iorga sau Al. Averescu".

Avandu-se in vedere inrautatirea stArii saratatii regelui Ferdinand, CorpurileLegiuitoare au fost convocate pentru ziva de 19 iulie, in loc de 27 iulie, dupd cumse stabilise initial. in acee4 zi, odatA cu validarea a jurnAtate plus unu din totalulmandatelor, Adunarea Deputatilor i Senatul s-au declarat legal constituite. Cdtevaore mai tarziu, in data de 20 iulie, s-a anuntat oficial moartea regelui Ferdinand, invarsta de 62 de ani, survenitA la ora 2.15 noaptea in castelul Peli§or de la Sinaia49.

N. Iorga aprecia ca bunAtatea lui Ferdinand, aplecarea lui spresentimentalitAti, dispozitia de a se !Asa necontenit influentat de familia sa i deprietenii familiei sale, §i nu mai putin criticabila pornire spre intrigi §i curse contraoamenilor pe care ii tinea la putere, facea ca asupra portofoliilor ministeriale sd fieo continua ravnire pAtima§A, cu intrebuintarea fortelor oculte de la Palat, fiecarecrezand cd pe alte cAi dec.& ale luptelor politice se poate ajunge la guvernare"5°.Cunoscutul istoric sesiza faptul cd fostul rege nu a reu§it sd impund sistemulrotativei guvernamentale, asa cum a fdcut inaintawl sdu Carol I, el naindintotdeauna un arbitru impartial al luptelor intre partide.

N. Iorga dedica in lucrarea Oameni care au fost cAteva rânduri de aleasdsensibilitate fostului rege: Chinuri fdrA nume care se chema pentru Ferdinand IRege ale Romfiniei Unite, viata s-a incheiat. Nobilul martir se odihne§te.Luminoasd va rAmane in istoria unui neam vepic nedreptAtit de soartA, din secol insecol §i din sacrificiu in sacrificiu, clipa in care vitejia unui popor s-a sprijinit peeroica lui loialitate, pentru a intregi tara in dreptele ei hotare. Cel mai mare momentdin istoria noastrd milenard va eftmânea legatd de numele lui"51 .

La scurtd vreme dupd anuntarea decesului lui Ferdinand, a fost proclamatrege fiul lui Carol, Mihai I, care era minor. De aceea, Regenta alcAtuitd in 1926intra in atributii. Graba cu care liberalii au trecut la instalarea Regentei se explicaprin dorinta lui Ion I.C. BrAtianu de a da forma actului de la 4 ianuarie 1926.

" A.N.I.C., fond M.A.1., dosar 536/1927, f. 3; Alegerile dirt 7 iulie pentru CameraDepularilor. Studiu Statistic, in Buletinul statistic al Romaniei", nr. 3, iulie-septembrie 1927, p. 12;I. Scurtu, Partidele politice in alegerile parlanientare din iulie 1927, in Anuar'', Iai. t. XIV, 1977,p. 395-402.

49 M. Solon, op.cit.. p. 113: mai multe surse indica ca regele Ferdinand ar ti murit mai inainte.in 18 sau 19 iulie (M. Theodorian Carada, op.cit.. p. 139: Printul Nicolae de Hohenzollern, in umbracoroanei Romaniei, ed. Gh. Buzatu. Stela Cheptea i Sorin Parvu. 1991, p. 57; N. lorga. IstoriaRomanilor. vol. X. Bucuresti. 1939. p. 455).

" N. lorga, Orizonturile mele. 0 viala de om. .4fa cum a fog. Bucuresti, 1972. P. 694.SI ldem, Lin ceas de durere. in Oameni cari au fosi. vol. III, Bucuresti. 1936, p. 241.

www.dacoromanica.ro


Institutia monarhica devenise acum un element de decor, deoarece intreaga puterese gasea de fapt in mainile sefului Partidului National Liberal52.

La ora 16.30, ofiterii, trupa, functionarii civili care depindeau direct de Ministerulde Razboi au depus juramantul de credinti M.S. Regele Mihai I.

Guvemul a luat masuri severe de siguranta cu scopul de a impiedica organizareaunor manifestatii ostile actului de la 4 ianuarie 1926, dar mai ales unei tentative derevenire a lui Carol in tafi53. Teama lui Ion I.C. Bratianu era justificafa deoarece fostulprint mostenitor putea sa revina in tara sub pretextul de a lua parte la inmormantarearegelui: Nimeni nu ar fi avut dreptul sa impiedice pe fiu de a ingenunchia la sicriultatalui sAu si Mci sA facA parte din cortegiu, pana la Curtea de Arges''', relata PamfilSeicaru. Printul Carol a trimis doar o coroana de trandafiri.

Sicriul a ramas doua zile la Palatul Cotroceni. In ziva de 23 iulie, cortegiuls-a deplasat la gara, iar de acolo cu trenul mortuar la Curtea de Arges, findinhumat in biserica manistirii de aici55. Comentand acest eveniment, N. Iorgaconsemna lapidar ca in data de 23 iulie 1927, regele Ferdinand a fost inmormantatcu o pompa vana si rece"56.

Moartea regelui Ferdinand a marcat o etapa importanta in relatiile lui N. Iorga cumonarhia. Celebrul istoric a fost un aparator consecvent al regimului parlamentarconstitutional din Romania. Monarhist convins si consecvent, Iorga s-a impotrivit inacesti ani tendintelor dictatoriale ale lui Ion I.C. BrAtianu, care a dominat viata politicaromaneasca in primul deceniu interbelic. Admirator si sustinator al lui Carol, care i-afost elev, marele om de cultura vedea in acesta o contrapondere importanta fata depornirile autoritare ale lui Ione! Bratianu.

In aceastA perioada scurf& dar framantata pe plan politic, N. lorga a dovedit insädestul subiectivism, a pus multi patima si intransigenta in sustinerea punctelor sale devedere. Nu de putine ori a demonstrat lipsA de diplomatie si tact, find cu greu convinssa isi modereze atitudinea fata de Casa Regala. Fiind un om destul de putin maleabil,Iorga a facut ca raporturile sale cu regele Ferdinand sa fie in unele momente chiartensionate. Totusi, el a apreciat calitAtile sefului statului, in special rolul sau ininfaptuirea Romaniei Mari. S-a ridicat Inca de la sfarsitul anului 1925 impotrivaRegentei, dar nu a reusit sa impiedice instituirea si fiinctionarea ei. Parasind P.N.T.,N. lorga nu va mai avea un rol politic important, chiar daca dupa venirea luiCarol al II-lea in tarA va fi numit prim-ministru.

Omul politic nu se va ridica, din pacate, la valoarea savantului de talie mondiala.

52 M. Musat, I. Ardeleanu, op.cit., p. 840.

53 Mihail Rusenescu, Problema constitutionala # monarhia (1922-1927), in Revista deistorie", 1977, nr. 11, p. 2037.

54 P. Seicaru, op.cit., p. 152.55 Daniela Popescu, Funeraliile Regelui Ferdinand, in Colocviul romano-american Cotrocenii

in istorie, Bucuresti, 1994, p. 103-104: I. Scurtu, Regele Ferdinand (1914-1927). Activitalea politica,Bucuresti. 1995, p. 120-121.

56 N. lorga, Supi trei regi, Bucuresti, 1932, p. 413.

www.dacoromanica.ro

OPINII

BIROUL INFORMATIV AL PARTIDELOR COMUNISTE (KOMINFORM)0 INCERCARE DE ORGANIZARE POLITICA A EUROPEI RASARITENE

POSTBELICE

COSMIN POPA

Problematica legatA de activitatea Birolului Informativ al partidelor comuniste, cunoscut si subdenumirea de Kominform, in general, a ocupat un loc marginal in preocuparile stiintifice aleistoricilor lagftrului comunist". Drept urmare, organismul in cauzA a rAmas intr-un con de umbra",analizarea activitatii sale fiind, mai degrabA, o preocupare tangentiall a istoricilor relatiilor sovieto-iugoslave sau a propagandistilor regimului comunist iugoslav, insArcinati sa descrie Kominformul cascena afirmArii independentei politice a Iugoslaviei, trecutul fiind interpretat prin prisma realitAtilorpolitice de la sfirsitul anilor '401. Fara indoialA, meritul acestor lucrAri este acela de a fi relevat, pentruprima oarA, o parte din mecanismele care au definit Biroul Informativ al partidelor comuniste, InsA,din cauza folosirii, exclusive, a documentelor sau a versiunilor oficiale iugoslave, a avut locacreditarea unor teorii care transformau Partidul Comunist al Iugoslaviei in aparAtorulindependentei celorlalte particle comuniste, proiectand divergentele principiale dintre MoscoliaBelgrad pima la nivelul imilor 1943-1944, fArA a se putea vorbi despre asa ceva in realitate. De altfel.in afara documentelor oficiale publicate prin intermediul oficioaselor de partid si a revisteiKominformului.Pentru o pace trainick pentru democratic populara!", activitatea Biroului a fostinconjurata de un secret desAvarsit, specific tuturor institutiilor sovietice, mai ales, in timpul lui Stalin.Mai tArziu, in timpul dezghettilui", din cauza esecului inregistrat in activitatea Kominformului,liderii sovietici nu au incurajat studierea activitAtii sale, in mod indirect, acesta fiind etichetat drept unreflex institutional al stalinismului in relatiile cu partidele fates-6".

Democratizarea Uniunii Sovietice de la sfarsitul anilor '80 a consemnat, in plan istoriografic, oreevaluare a activitAtii Kominformului si, in general, a intregii politici externe sovietice. realizatApe fondul liberalizArii accesului la documentele epocii. Rezultatele liberalizArii accesului la arhivelesovietice, chiar i pentru o perioada de timp limitatk nu a intarziat sA-si arate efectele benefice si inceea ce priveste problematica legati de activitatea Kominformului.

Astfel, prima contributie apartine lui Grant Adibekov2, fostul conducAtor al Arhivelor Statuluide Istorie PoliticA i Socialk care a purtat pentru o perioadA denumirea de Centrul Rusesc de

E. Kardelj, Borba za priznanje i nezavisnost nove Jugoslavije 1944-1957. Sedanja.Ljubljana, Beograd, 1980; V. Dedijer, Josip Broz Tito. Prilozi za biografiju, Beograd 1953.

2 G. Adibekov, Taina Kominforrna, in Trucr, 25 XI 1992. Fall a reprezenta o noutate in ceeacc priveste conceptualitatea abordarii problematice, articolul in cauzA are meritul de a fi revelat oparte din amanuntele legate de infiintarea redactiei ziarului ,.Pentru pace trainicA. Pentru democraticpopularr. Reputatul istoric G. Adibekov este autorul unui alt studiu legat de istoria Kominforrnului.unde trateazA momentul incercArii transforrnArii acestuia intr-un organism clasic de coordonare apartidelor comuniste din Europa Orientalk Popdtka kominternizatii Kominforma v 1950 g. Po novdmarhivneun materialam, in ..Novaia i noveisaia istoria", 1994, nr. 4-5. G. Adibekov a redactat prima

..Revista istoricr. torn X, nr. 3-4, p. 385-401,1999

si

-

- -

-

www.dacoromanica.ro

386 Opinii 2

Conservare i Studiere a Documentelor Istoriei Contemporane din Moscova, institutia unde estepastratil o mare parte a documentelor emise de Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic(bol§evic) Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Comintern 0 Kominform.

La scurt timp, un alt istoric rus, specialist al relatiilor sovieto-iugoslave, Leonid Ghibianski3, a acorclato atentie speciala aparitiei Kominformului, de aceastii data, initiativa liderilor sovietici fiind interpretatain cadrul oferit de schimbarile survenite in politica extema generalii a URSS in perioada 1946-1947.

Odata demarat procesul de analizare a activitatii Kominformului, eforturile istoricilor ru5i 5ioccidentali s-au indreptat spre realizarea obiectivului fundamental, 0 anume, acela de a pune ladispozitia cercetatorilor documentele emise de Biroul Informativ, cel putin a acelora esentiale,rezultate in urma celor trei conferinte de la Schlearska Poreba (Po Ionia), Bucure5ti i Budapcsta.Urmare a eforturilor Acute a fost aparitia volumului documentar The Kominform. Minutes of the threeconferences, 1947/1948/1949, care., dupa cum o arata i titlul, reune5te documentele celor treiconferinte ale Biroului Informativ, din picate, Para a ne da o imagine satisfacatoare cu privire laprocesul de decizie din interiorul Kominformului 0 a Departamentului de politica externa de pe langaCC al PCS(b)4.

Fara a incerca elucidarea tuturor aspectelor legate de activitatea acestei institutii, articolul defata incearca sa creioneze cateva directii de cercetare legate de natura sistemului comunistest-european. Astfel, analizarea activitatii Birolului Inforrnativ in cadrul oferit de schimbarilestrategice survenite in politica externi sovietica in perioada 1946-1947, dar 5i in cea interna(schimbarea de generatii la nivelul birocratiei superioare), este una dintre directiile indicate. 0 altaeste constituita de incercarea de a cvalua, pe baza activitatii sale, eficacitatea Kominformului 5i ainstitutiilor sale componente, in demersul sau de a institui un model unic de dezvoltare a partidelorsocietatilor comuniste din Europa Centrala si de Sud Est. in fine, prin descrierea i analizareastructurilor birocratice din interiorul Kominformului s-a incercat o aproximare, speram argumentata. amodului in care institutiile intercomuniste sufereau de acelea5i racile ale sistemului general de tipsovietic. de unde 5i eficienta lor practica scazuta, cu consecintele de rigoare in planul aplicariistrategiei 5i tacticilor sovictice de politica extern&

PARTIDELE COMUNISTE DIN EUROPA CENTRALA SI DE SUD EST INTRECOMINTERN SI KOMINFORM

Alaturi de semnarea tratatelor de prietenie 5i asistenta reciproca, atit intre Wile EuropeiCentrale 5i de Sud Est, precum 5i intre acestea 5i URSS, formarea Biroului Informativ al partidelor

monografie de istorie a Kominformului (Kominfonn i poslevoennaia Evropa, Moskva, 1994), care sedistinge printr-o tratare conceptualizata a problematicii, de aceasti data in interiorul cadrului oferit detransformarile doctrinale din politica extema sovietica. Lucrarea este fundamentata pe o studiereamanuntita, aproape exaustiva, a documentelor emise de Biroul Informativ al partidelor comuniste.concluzia finala fiind aceea CA accsta 11115i-a atins scopul pentru care a fost format, nereu5ind sa impiedice..evadarea" lugoslaviei sau aparitia divergentelor din interiorul mi5cArii comuniste internationale.

3 L. Ghibianski, Kak voznik Kominfonn. Po novelm arhivniim lnaterialalam, in ,.Novaia inoveipia istorie. 1993, nr. 4, p. 131-152.

4 The Kominfonn. Minutes of the three conferences 1947/1948/1949, Milano, FondazioneGiangiacomo Feltrineli, Annale, Anno Trentisimo, 1994.

Documentele respective se afla in Arhivele Statului de lstorie Politica 0 Sociala. Pentruelaborarea lucrarii nu s-au folosit numai documentele celor trei conferinte ale Kominformului, dar 5icele emise de care institutiile 5i departamentele Biroului Informativ, adica redactia ziarului,Secretariatul Kominformului 5i Cancelaria Secretariatului Kominformului, precum 5i documenteprovenite de la Departamentul de politica externa de pe langa CC al PCS(b).

si

www.dacoromanica.ro

3 Opimi 387

comuniste (Kominform) face parte din strategia sovieticilor care viza formarea unui sistem zonalinterstatal de natura sA cimenteze i sa garanteze dependenta statelor i partidelor vizate de Moscova,in general, si de Stalin, in particular. Pentru a intelege cele mai intime resorturi decizionale aleliderilor de partid din Europa Centrala si de Sud-Est, trebuie spus faptul cA, in perioada scursA intredesfiintarea Cominternului i aparitia Kominformului, atAt din punct de vedere al structuriiinstitutionale, cat si din punct de vedere al controlului factic, Moscova a continuat sa ghideze, strict,activitatea partidelor comuniste din zona, continuand sa-i trateze pe liderii acestora asemeni unorsimpli angajati ai aparatului central al Internationalei Comuniste, supunandu-i conditionarilorspecifice acestei pozitii. La inceputul anului 1943, dupa infrangerea de la Stalingrad, capitulareagrupei de armate Africa" si declansarea ofensivei sovietice, putini mai erau aceia care se mai indoiaude victoria aliatilor democrati". Dick intr-o perspectiva medic, problema fundamentala a victorieiimpotriva puterilor Axei" parea rezolvata, relatiile dintre Anglia, SUA, pc de o parte, si URSS, pe dealta parte, pareau sa capete o tumurti riscanta pentru liderii sovietici, obligati, spre sfarsitul rizboiuluisa faca un efort consistent de imbunatatirea a imaginii. Ruperea relatiilor diplomatice intre URSS siguvernul polonez din emigratie, pe 25 aprilie 1943, precum i presiunile exercitate asupraconciliabilului guvem cehoslovac de la Londra, fAceau din ce in ce mai consistente tezelepropagandei antisovietice, conform carora Moscova intetiona sa sovietizeze tArile Europei Centralede Sud-Est. in aceste conditii, dialogul dintre cele trei mai puteri aliate a devenit din ce in ce maidificil, in cele din urma, rechemarea ambasadorilor sovietici de la Londra si Washington devenindindispensabila.

Unul dintre diferendele majore dintre cei trei aliati era acela legat de existenta Cominternului,care, chiar daca fusese integrat perfect in mecanismul institutional national sovietic, raspunzandnumai comandamentelor strategice dictate de interesele de mare putere ale URSS, era Inca perceputde ate Occident drept un potential pericol la adresa sigurantei interne a statelor democratice, dreptun veritabil laborator al revolutiei mondiale. Chiar dacli pare exagerat. trebuie subliniat faptul ca, intimpul razboiului. gradul de cunoastere a dinamicii politice inteme din URSS era unul foarte scazut.nu de putine ori liderii occidentali explicandu-si sinuoasele manevre de politica externa ale lui Stalinprin faptul ca acesta a fost nevoit schimbe hotararile afirmate anterior, deoarece Biroul Politic alComitetului Central s-a opus initiativelor sale'.

Odata cu intrarea in razboi a URSS, pentru liderii sovietici a devenit clar ca pentni a subzista,.comunismul trebuie sa capete noi forme de exprimare. in acest scop.teoreticienii" sovietici au pus lapunct un nou sistem ideologic, in care discursul propagandistic si-a deplasat centrul de greutate dinsfera internationalismului de tip leninist in cea a valorilor nationaliste, exprimate intr-un limbajmarxizant. Astfel. notiunea de popor a suferit o modificare, din entitate cultural-etnica. transformindu-se in ,.comunitatea claselor producatoare", care forma majoritatea oricarui stat.

Este foarte greu de spus, cu certitudine, cui i-a apartinut initiativa dizolvarii Cominternului,insa. judecand dupa structura decizionala din interiorul sistemului sovietic, se poate aproxima CA, odecizie de asemenea importanta nu putea veni deck de la Stalin. In jurnalul sau GheorghiDimitrov. liderul Kominformului, ne ofera o alta versiune, sustinand a in urma unei discutii cuV. Molotov si A. Manuilski, pe 8 mai 1943, au ajuns la concluzia necesitatii dizolvarii InternationaleiComuniste. ca unic centru de coordonare a intregii miscari comuniste6. Pe 13 mai, Stalin a intervenitdirect in procedura de desfiintare a Comintemului. inaintea sedintei inchise a PrezidiumuluiComitetului Executiv al Intemationalei Comuniste trimitandu-i lui Dimitrov urmatoarele indicalii:

5 Chiar Winston Churchill. politician destul de experimentat in chestiunile de politica internadin Uniunea Sovietica. s-a lasat inselat de prevederile textelor oficiale emise de regimul stalinist.lansAnd in cadrul discutiilor cu presedintele american Roosevelt asemenea presupuneri .

6 G. Adibekov. Kominform I poslevoennaia Evropa, 1947-1956, p. 6.

si

sA-si

www.dacoromanica.ro

388 Opinii 4

I Nu vit grAbiti cu procedura. Supuneti proiectul dezbaterii generale, dati posibilitateamembrilor Prezidiumului CEIC sA reflecteze 2-3 zile si sA facA modoficAri.

2. DeocamdatA nu trimiteti proiectul in strainatate. Hotaram pe unnA.3. SA nu se lase impresia CA, pur si simplu, ii gonim pe tovarasii strAini. Oamenii vor lucra la

ziare. Trebuie infiintate patru ziare (in germana, In roman& in italianA si maghiarA), si comiteteantifasciste ale germanilor si celorlalti."7

DupA inchiderea sedintei Prezidiumului CEIC evenimentele au inceput sA se precipite,dovedindu-se dorinta liderilor sovietici de a desfiinta cat mai repede Cominternul, punandu-se lapunct, in paralel, un nou sistem institutional, capabil sft garanteze controlul nemijlocit al sovieticilorasupra partidelor comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est. Pe data de 14 mai, in urmainstructiunilor primite de la Stalin, Dimitrov i-a trimis lui Manuilski materialele cu privire ladepartamentele de comunicatii, propaganda si editare, radioemisie, agentiei telegrafice si directieieconomico-operative, propunand preluarea competentelor, personalului si dotArilor acestordepartamente de cAtre aparatul Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic (bolsevic). Treizile mai tarziu a avut loc o nouA sedintA a Prezidiumului Comitetului Executiv al IntemationaleiComuniste, unde au fost discutate problemele tehnico-administrative, legate de lichidareaCominternului, si anume cu privire la preluarea posturilor nationale de radio, reprezentantelorpartidelor comuniste la Moscova, mentinerii legaturilor cu strainAtatea (legAturile cu comunistiiilegali" din afara granitelor URSS), agentiei telegrafice Supress", arhivei si bibliotecii, toate acesteafiind transferate in cadrul aparatului CC al PCS (b).

Cu toate cA pare exclusiv o manevra tacticA a liderilor sovietici, desfiintarea Cominternului aavut si o insemnatate strategick prin lichidarea complicatelor structuri multinationale aleInternationalei Comuniste, institutiile sovietice s-au implicat direct in procesul de administrare apartidelor comuniste. aparatul CC al PCS (b) preluand competentele departamentelor esentiale aleComintemului, eliminand din acest circuit comunistii straini fatA de care Stalin nutrea o neincrederemaladiva. DupA sedinta Prezidiumului CEIC din 19 mai 1943, Dimitrov a rezumat in cAteva cuvintesensul si importanta transformArilor din aparatul sovietic de control al partidelor comuniste, dovedindo sinceritate surprinzAtoare, avand in vedere faptul cA, chiar si atunci cAnd se aflau in intimitate, cuputine exceptii. liderii sovietici pastrau eticheta" specificA birocratiei de tip stalinist, in care abundauformele ritual-legaliste de facturA leninist-stalinista. Toate aceste functii, arAta Dimitrov, trebuiementinute sub o forma sau alta, CC al PCS (b) urmAnd sA-si asume controlul asupra lor in noilecircumstante".

Privitor la motivele oficiale ale desfiintArii accelerate a Cominternului, in sedinta BirouluiPolitic al Comitetului Central al PCS(b) din 19 mai, unde s-au aprobat deciziile luate de citePrezidiumul Comitetului Executiv al Intemationalei Comuniste, Stalin a spus: ..Noi ne-amsupraevaluat fortele atunci cAnd am infiintat Internationala ComunistA, crezand cA vom putea conducemiscarea comunistA din toate tarile. Aceasta a fost greseala noastrA. DacA Intemationala ComunistA vaexista pe mai departe, va discredita ideea internationalismului, ceea ce nu vrem sA se intAmple.Afirmatia lui Stalin. dincolo de falsa recunoastere a unei greseli de strategie, poate fi consideratA si oexpresie pura a puterii absolute pe care acesta o detine in partid, permitandu-si sA-1 conteste, explicit,chiar pe Lenin, caruia i-a apartinut ideea infiintArii unei noi internationale. OdatA indeplinite toateformalitatile, reprezentantii partidelor comuniste au trecut la indeplinirea directivelor lui Stalin.Astfel, Dimitrov a convenit. impreuna cu Pick, Ulbricht, Rakosi, Gere, Pauker si Furenberg. modul deformare si functionare a viitoarelor comitete antifasciste nationale. in cursul aceleiasi intilnirihotArandu-se transformarea ziarelor pentru prizonierii de rAzboi din URSS in ziare antifasciste.capabile sA formeze si sA mentina un curent de opinie favorbil URSS si Armatei Rosii in rAndulacestora.

7 Midem.

www.dacoromanica.ro

5 Opinii 389

La intalnirea dintre Dimitrov i secretarul CC al PCS (b), Gheorghi Malenkov, s-a decispastrarea statiilor de radio nationale, acestea find trecute in proprietatea diferitelor birouri dereprezentare la Moscova a partidelor comuniste, de care apartineau pe linie ideologic& Agentiatelegrafica Supress" a fost trecuta sub controlul CC al PCS(b), iar in ceea ce privea departamentelespeciale" (comunicatii radio,.tehnica pasapoartelor" s-a hotarAt pastrarea lor fara a fi stabilitaapartenenta lor institutional& In general, serviciile i departamentele vechiului aparat cominternist aufost preluate de catre aparatul CC al PCS (b), in urma unei decizii elaborate de Manuilski i Dimitrov,care a fost aprobata la inceputul lunii iunie 1943 de care Biroul Politic.

Pe 8 iunie 1943 a avut loc ultima sedinta a Prezidiumului CEIC sub presedintia lui Dimitrov,hotarandu-se i lichidarea Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste, Prezidiumului,Secretariatului i Comisiei Internationale de Control. in seara zilei de 12 iunie, in cabinetul lui Stalina avut loc o noua intAlnire intre Molotov, Vorosilov, Beria, Malenkov, Mikoian, Scerbakov siDimitrov, unde s-a dezbatut i aprobat proiectul de constituire a comitetului antifascist german,.,Germania Libera". 0 alta decizie majora a acestei intAlniri a fost aceea a crearii unui noudepartament pe ling CC al PCS(b), in competenta caruia urma sa intre coordonarea tuturorcomitetelor antifasciste i administrarea statiilor de radio ilegale. Legaturile cu agentii comunisti dinstrainatate, conducerea agentiei Supress" i activitatea de propaganda s-a hotarit sa cad& tot incompetentele noului departament. Pentru a nu trezi suspiciunile occidentalilor, conducatoruldepartamentului nou format a fost numit Scerbakov, posturile de adjuncti fiind incredintate luiDimitrov si Manuilski. Inutil de precizat ca avast{ decizie nu a fost fAcuta publica, stabilindu-se caactivitatea departamentului sA se desfasoare conform ordinii interioare".

Asa cum reiese foarte clar din cele aratate mai sus, functiile principale ale Comintemului aufost mentinute, aceasta find i dorinta expresa a liderilor sovietici atunci and au Inceput acesteschimbari. Astfel, de au trecut In competenta CC al PCS(b) si a Comisariatului Poporului pentruAfacerile Interne (NKVD), mai tarziu. departamentele in interiorul carora se desfasurau actiunileilegale ale partidelor comuniste (telecomunicatii, tehnica pasapoartelor" i reteaua lagarelor deprizonieri) trecAnd, in totalitate, sub controlul NKVD. Aparatul analitic al Cominternului a fost, deasemenea, preluat de ate CC al PCS(b), diferitele departarnente ale Comitetului Executiv alInternationalei Comuniste fiind transformate in institute speciale".

Noile institute formate au intrat in components aparatul tehnic si de analiza sovietic. compusdintr-o retea de .,institute speciale de cerecetari", identificarea i obiectul lor de activitate fkandu-sein functie de numarul de ordine atasat denumirii comune. In aceasta structura un loc insemnat ii ocupaInstitutul Nr. 99, acesta avand in sfera de competenta munca cu prizinierii de razboi. Prin intermediulacestui institut se coordona activitatea Comitetului antifascist Germania Libera", aici pregatindu-sesi viitorii colaboratori ai Departamentului al 7-lea al Directiei Politice Principale a Armatei Rosh,institutie ce avea drept sfera de activitate demoralizarea si dezorganizarea trupelor inamice8. In acestinstitut se editau ziarele de propaganda sovietica pentru prizonierii de razboi in limbile german&romana, italiana, maghiara. carora se adauga un buletin periodic pentru austrieci. Pentru un interval detimp limitat. Institutul Nr. 99 a mai administrat scohle antifasciste de la Krasnogorsk si Ivanovsk,pregatind. in continuare, cadre antifasciste" din randul prizonierilor de razboi9. Toate aceste instituteerau coordonate de care Departamentul informatiei internationale al CC al PCS(b). Dupa cum s-aaratat mai sus. departamentul in cauza a fost format pentru a prelua functiile strategice ale aparatuluiComintemului. odata cu extinderea sa devenind unul dintre cele mai puternice centre de analizadecizie din intreg aparatul de stat sovietic. Depanamentul era grupat in sectoare, criteriul principal

ind acela geografic. asemanator cu cel din ministerele de externe. la care se adaugau sectorul special

8 Arhivele Statului de Istorie Politica i Sociala (in continuare RGAPSI), F. 495. Op. 13.D. 174, F. 42.

9 ROAM, F. 17, Op. 128, D. 1 011. F. 4.

s.a.),

si

www.dacoromanica.ro

390 Opinii 6

cel de cadre. Inca din decembrie 1945, prin decizia Biroului Politic al Comitetului Central alPartidului Comunist Sovietic (bolsevic), Departamentul informatiei internationale s-a transformat inDepartamentul de politica externa, revendicand un statut de egalitate cu Ministerul de Externe. Dinaprilie 1946, Departamentului i s-au !Snit competentele in ceea ce priveste politica de recrutare acadrelor din institutiile din sfera relatiilor internationale, cea a propagandei internationale, la care seadAugau i diversele comitete antifasciste din diferte tart, dandu-i-se i sarcina de a intermediarelatiile dintre PCS(b) i celelalte partide comuniste. Mecanismul de control al partidelor comunistedin Europa Centrala si de Sud Est era girat de catre aparatul Comitetului Central si de cel alMinisterului de Interne, fitra ca formarea unui organism comunist sa mai fie de actualitate pentruliderii sovietici.

Schimbarea de perspectiva a Moscovei a survenit in intervalul 1943-1945, atunci cand EuropaCentrala si de Sud Est a devenit domeniul de competenta" al Uniunii Sovietice, al carei interes majorera acela de a articula un sistem de state prietene", pentru a evita izolarea internationala la care a fostsupusa in perioada interbelica. Drept dovada pentru sustinerea acestei afirmatii slujeste raportuladresat lui V. Molotov (la acea vreme comisar al afacerilor exteme al URSS) de care I. Maiski, sefulComisiei de recuperare a pagubelor aduse URSS de care Germania si aliatii ei, a ComisariatuluiPoporului pentru Afacerile Externe al URSS, raport intocmit la inceputul anului 1944% RaportulMaiski", asa cum mai este cunoscut acest document, se constituie intr-o adevarati strategic sovieticade politica externa, directiile de actiune, mobilurile acesteia fiind determinate cu exactitate si petermen lung. Potrivit lui Maiski, obiectivul fundamental al viitoarei pad postbelice era acela de aasigura URSS pacea i securitatea in Europa si Asia pe termen lung", astfel Inc& URSS devenea atatde puternica Inc& o eventuala agresiune nu i-ar fi putut afecta securitatea sau Europa devenea, inintregime, socialista, posibilitatea unui razboi fiind, in acest mod, exclusa. Atingerea unuia dintre celedoua obiective strategice, potrivit aproximarilor lui Maiski, ar fi urmat sa sib& loc in urmatorii 30-50de ani. Esenta documentului o constituie formularea amanuntita a obiectivului sovietic fundamental,anume acela de a evita o viitoare incercuire capitalista" care sa ofere eventualilor agresori o baza depomire in apropierea granitelor sale. Pentru atingerea acestor deziderate, Raportul Maiski" prevedeareaducerea granitelor URSS la etapa anului 1941, in special a celor cu Po Ionia, Finlanda si Romania.formarea unei granite comune cu Cehoslovacia si in final, articularea unei grupari de state aliate cuscopul protejarii URSS de o eventuala noua invazie. Dincolo de toate acestea, documentul in cauzaface dovada aderarii depline a conducerii sovietice la realismul politic si renuntarea deplina lahimerele revolutionare. Se poate spune ca Raportul Maiski" este unul dintre documentele careoficializeaa" sfarsitul tranzitiei politicii externe sovietice de la romantismul revolutionar larealismul cinic. Acest lucru este dovedit si de modalitatea deosebita in care este tratata problemarelatiilor dintre URSS, pe o parte, si Romania si Finlanda, pe de alta. Astfel, in capitolul al doilea alraportului, cel dedicat granitelor postbelice ale URSS, la paragraful d se arata ca intre URSS, pe oparte, si Finlanda si Romania, pe de alta parte trebuie" incheiate tratate de ajutor reciproc prin caresa se acorde URSS dreptul de a amplasa baze militare pe teritoriul acestor tAn, Finlanda si Romaniaurmand a fi legate de URSS printr-o retea de cai ferate i sosele strategice. Nu se mai aminteste nimicde inevitabilitatea revolutiei proletare" in aceste tAil, securitatea URSS a devenit o problema destricta competenta a armatei i aparatului guvernamental. In aceste conditii, organisme fosilizatediscreditate precum Comintemul nu faceau dee& sa ingreuneze dialogul dintre mark puteri, careincepusera deja sa foloseasca acelasi limbaj, cel al intereselor strategice si al sferelor de infiuenta.

Ibidem, D. 1011, F. 45-46.Raportul a fost publicat in culegerea de documente Sovetskii faktor v Vostocinoi Evropi

1944-1953, vol I, 1944-1948, Moskva, 1999, p. 23.

si

i°

$i

www.dacoromanica.ro

7 Opinii 391

In consecinta, pentru formarea unei asemnea grupari de state sub egida URSS, Moscova numai avea nevoie de partidele comuniste, fiindu-i de ajuns mecanismul conventiilor de armistitiu,sustinut de situatia de pe front, putand, in acelasi timp, sa ofere o oarecare legitimitate guvernelornecomuniste instalate in aceste tari, legitimitate pe care instaurarea imediata a unor regimuricomuniste nu i-o putea da. Odata obtinuta recunoasterea internationala a guvernelor comuniste sauaservite comunistilor din Europa Centrala si de Sud-Est, liderii sovietici au decis ca a sosit momentulsemnarii de tratate bilaterale de ajutor reciproc i asistenta cu acestea, astfel, legaturilor informaledintre liderii locali i cei de la Moscova dindu-li-se o forma oficiala prin statutarea apartenenteitarilor din zona la sfera de influenta sovietica. Numai dupa formarea sistemului zonal de state aflatesub egida URSS, liderii de la Moscova au demarat sondajele cu privire la oportunitatea refacerii unuiorganism international partinic, care, frii sA aibe alura Cominternului, urma sa consfiinteascasuprematia Partidului Comunist Sovietic (bolsevic), in general, si a lui Stalin, in particular. Evolutiilein cauza au fost accelerate de evenimentele care aveau loc in Europa Occidentalk acolo unde,afirmarea ,,Doctrinei Trumman" i enuntarea planului Marshall", la inceputul anului 1947, audeterminat regruparea fortelor politice traditionale, constiente, acum, de pericolul comunismului.

Cu toate acestea, conform unelor marturii", ideea formarii unui organism comunistinternational a aparut Inca de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, ea find lansata de lideruliugoslav, Tito, in aprilie 1945, in timpul vizitei sale la Moscova. Potrivit aceluiasi autor, Stalin s-ar fideclarat de acord cu formarea unui nou organism comunist international, insa ar fi subliniat CA acestaar trebui sa aiba un caracter strict informativ. in orice caz, in iunie 1946, la ceremoniile prilejuite demoartea presedintelui Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS, M.I. Kalinin, in timpulconvorbirilor secrete iugoslavo-bulgaro-sovietice. Potrivit acelorasi surse, cu aceasta ocazie, Stalin aafirmat, Para echivoc, di nu trebuie reinfiintata Internationals Comunista, sub nici o forma, potrivitafind formarea unui organism informativ ce ar fi urmat sA se intruneasca periodic si sa ia hotarari fartcaracter obligatoriu 12

La sfarsitul verii anului 1947. o aid initiativa privind convocarea unei conferinteintercomuniste a venit din partea conducerii Partidului Comunist Ungar, mai exact a lui M. Rakosi,care, cu ocazia congresului partidului, si-a exprimat dorinta de a convoca la Budapesta o reuniune apartidelor comuniste din Bazinul dunarean. Initiativa maghiarilor, probabil nesugerata de Moscova,nu s-a dovedit oportuna din punct de vedere politic", Suslov, Jdanov i Dimitrov convingandu-1 peStalin a Ungaria nu este chiar un exemplu- in ,.constructia socialista" spre deosebire de alte tari dinregiunea In acest fel, initiativa maghiarilor a fost abandonata, parand ca ideea formarii unuiorganism intercomunist nu reprezinta o prioritate pentru liderii sovietici. Cu toate acestea. conform luiG. Adibekov, in aceeasi perioada, Stalin i-a sugerat liderului polonez, W. Gomulka, sa infiinteze unperiodic intercomunist, ocazie cu care sa fie convocata o reuniune a partidelor comuniste". Normal,Gomulka a fost de acord cu aceasta initiativa, alaturi de PCS(b) i PMP, la conferinta in cauzaurmand sa participe partidele comuniste din Cehoslovacia, Bulgaria, Ungaria, Romania. Iugoslavia,Franta si Italia. De remarcat este faptul ca. aproape in mod anecdotic, pe masura trecerii timpului,organismul intercomunist s-a transformat de la unul oficial, asemanator Cominternului. intr-unulInformath. apoi intr-un periodic ce urma sa-i reuneasca pe toti ideologii partidelor comuniste dintarile amintite mai sus. Potrivit acelorasi surse. discutia se pare a a avut loc inaintea evenimentelordin Franta si Italia (mai 1947). atunci cand comunistii francezi i cei italieni, din motive diferite. aufost nevoiti sa paraseacsa structurile guvernamentale, pentru CA altfel. este greu de crezut ca Stalin i-arfi invitat pe reprezentantii PCF si PCI. din moment ce nu mai erau partide guvernamentale. 0 dovadaindirecta a acestei presupuneri. a modului in care Stalin se raporta la partidele comuniste. constituie si

V. Dedijer, Josip Broz Tiro, Prilozi za biografiju, Beograd, 1953, p. 436.12 Ibidem, p. 437.13 RGAPSI, F.77, Op.3, D. 109, F. 4-5.14 G. Adibekov, op. cit.. p. 23.

sal-.

www.dacoromanica.ro

392 Opinii 8

faptul ca Partidul Comunist din Albania nu a fost invitat sii participe la aceastil conferinta, in acelmoment, Albania aflandu-se in administrarea directi a Iugoslaviei.

Caracterul care urma sa il aiba consfatuirea din Po Ionia este dovedit si de textul invitatieiadresate celor noul partide comuniste, unde se arata cii nu se urmareste infiintarea unui organismcomunist international, cu exceptia periodicului, ci doar discutarea problemelor curente ale partidelorsi miscarilor comuniste din diferite taf115. Fara indoialk hotararea de a accelera pregatirile pentruconvocarea unei conferinte intercomuniste in care si fie dezbatute problemele partidelor simiscarilor comuniste", trebuie pusa in legatura si cu lansarea planului Marshall" in iunie 1947, darnu trebuie negate nici procesele care aveau deja loc in sfera de influent/1 a URSS inainte de aparitiaacestor initiative. Felul in care liderii sovietici au reactionat, intr-o prima faza, la lansarea planuluiMarshall" dovedeste ca Stalin dorea sa participe la acest program sperand ca, astfel, URSS va fieliberata de o parte a cheltuielilor pe care urma sa le faca pentru reconstructie si dezvoltare. Cu toateacestea, pe masuri ce posibilitatea ca URSS sa devina parte in programul de ajutor economic,pastrandu-si politica in Europa Centrala si de Sud-Est neschimbata si fart a introduce o oarecaretransparenta in domeniul economic, se estompa rapid, liderii de la Moscova au inceput sa adopte oretorica conflictuala, obligand si tarile satelit sa reactioneze in acelasi fel.

Sfarsitul acestei perioade de tranzitie de la sistemul de alianta la rlizboiul rece", alaturi deplanurile strategice ale celor doua taberc, este si rezultatul unei tactici sovietice, care, chiar daca si-adovedit utilitatea cu Hitler si cu Europa Occidentalk a fost repede descifrata de americani, care auinteles ca pentru a castiga in fata lui Stalin trebuie sa fie mai puternici si mai abili decat el. Astfel,contrar afirmatiilor de fond ale istoricului rus, M. Narinski", care sustine ca planul Marshall a fostproiectat in asa fel Inc& URSS si tarile satelit si nu ia parte la el, trebuie spus ca reactia americana afost una normala, Stalin dorind sa-si intareasca imperiul cu sprijinul SUA, fara sa faca nici un fel deconcesii. Cu toate acestea, amine greu de explicat atentia cu care Stalin a procedat la regrupareapartidelor comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est intr-o institutie comunk in conditiile in care,aparent, ruptura cu fostii aliati devenise inevitabilk Se pare a aici s-a manifestat, poate pentru primaoark unul dintre atributele fundamentale ale politicii externe sovietice, si anume flexibilitatea.Ducand o politica activa, expansionisti, atunci cand a intalnit un obsatcol ce parea a depksesteposibilitatile statului si ale liderilor sai, URSS si-a modificat constant obiectivele de politica externkin functie de circumstantele date si de rezistenta intalnita la presiune.

In virtutea celor aratate mai sus, modul circumspect in care a actionat Stalin in perioadaformarii Kominformului, se poate afirma a se explica prin dorinta acestuia de a evita un conflictmilitar cu Occidentul, in primul rind cu SUA. De altfel, acestui obiectiv i-au fost subordonate toatemanevrele diplomatice ale URSS pana la inceputul anilor '50, and, incercand sa intareasca si saextinda imperiul, liderii sovietici au fost foarte atenti sa nu lezeze interesele americane. infiintareaunei singure redactii intercomuniste, intr-o prima faza, si reactia dud pe care Stalin a avut-o atuncicfind Tito a incercat sa exercite presiuni, indirecte, asupra Greciei aflate in razboi civil (in urma uneiintelegeri cu liderul albanez, Enver Xoxa, Tito a dispus transferarea unor divizii iugoslave la granitaalbanezo-greack sub pretextul unei inavazii iminente a trupelor legaliste grecesti), dovedesc hotararealui Stalin de a evita confruntarea directa, pentru realizarea acestui lucru find dispus sa-si sacrificeprestigiul si pe comunistii care nu se aflau in sfera de influenta geopolitica a URSS.

)5 Citat dupa L. Ghibianski. Kak voznik Kominform, p. 137-138.16 M. Naridskii, SSSR i plan Marla lla. Po materialam Arhiva Prezidenra R.F. in Novaia i

noveisaia istoria". nr. 2, 1993. In mod surprinzator, istoricul rus. bun cunoscator al realitatilorsovietice din timpul lui Stalin. bazandu-se pe documente sovietice care ii acuzli pe Georges Bevin siGeorges Bidault de duplicitate, se declara uimit a SUA au cerut transparenta in administrareafondurilor acordate tarilor participante la programul de asistenta.

www.dacoromanica.ro

9 Opinii 393

STRUCTURA, COMPETENTELE SI FUNCTIONAREA BIROULUI INFORMATIV ALPARTIDELOR COMUNISTE

Inca de la inceput Biroul Informativ nu si-a depasit, aproapa niciodata, statutul i rolul deapendice al aparatului sovietic de propaganda. Rolul acestui organism a fost acela de a transmiteconducerilor locale de partid hotararile strategice luate la Moscova, i anume cele privitoare la liniagenerala" care trebuia urmata. Aceasta reiese si din obiectivele urmarite de sovietici prin organizareaprimei reuniuni a Biroului Informativ al partidelor comuniste, cea din septembrie 1947 de laSchlearska Poreba, din Po Ionia, unde s-a lansat teoria jdanovista a celor doua lagare antagonice",imperialist" si democratic", consfiintirea Poloniei ca nucleu" strategic al lagarului, exercitarea depresiuni asupra comunistilor cehoslovaci si a celor din Franta si Italia avand doar o importantamarginala in dinamica politica a zonei.

0 rezultanti directa a bilantului constructiei socialiste", realizat in septembrie 1947, a fostaceea de a crea modele de sovietizare, lugoslavia fiind de departe cea mai calificati in acest sens, iarstatutul &au a fost consfiintit prin arnplasarea sediului redactiei ziarului Pentru Pace Trainica, pentruDemocratic Populara" in Belgrad. Transformarea Belgradului in centru al politicii propagandisticesovietice nu este de natura sA certifice faptul CA lugoslavia era, la acea data, cel mai importantmembru al lagarului democratic". Aceasti tar& reprezenta, fara indoiala, cel mai eficient model desovietizare, dar nu era cea mai importanta. pia din punct de vedere geopolitic. Cum s-a mai spus,nucleul era format, mai degraba din Po Ionia i intr-o oarecare inisura de Cehoslovacia, tad in care,desi mai subzistau probleme legate de preluarea controlului total asupra lor de cave comunistii locali.erau considerate la nivelul conducerii sovietice drept perlele coroanei". in legaturi cu rolulimportanta care a fost acordatit lugoslaviei, este necesara introducerea unei distinctii. Trebuiementionat faptul ca stabilirea sediului ziarului in Be !grad avea o importanta destul de mica pentruliderii sovietici, publicatia urmind, In principal, sa. retipareasca materiale propagandistice sovietice.precum i materialele consfatuirii din scptembrie 1947 din Po Ionia. Mu lt mai important in tacticaliderilor sovietici, care gandeau nu in categorii marxist-leniniste, ci in termenii unei politici externeglobale, era, Para indoialà, locul wide s-a decis infiintarea Biroului Informativ al partidelor comuniste,care, prin nedefinirea structurii i scopurilor sale finale, era mai degraba o polita in alb pentru lideriisovietici care intelegeau sa-i modifice forma, structura i competentele in functie de situatiainternationala.

Schimbarile survenite in structura Kominformului pe parcursul anilor 1949-1951. cand au fostinfiintate Secretariatul Birolui Informativ, Cancelaria Secretariatului, posturile de radio. organizatiilede partid ale emigrantilor politici din lugoslavia i Grecia, au jalonat evolutiile din interiorul miscariicomuniste precum si pe cele de pe frontul ..razbolului rece".

Mutarea centrului Kominformului la Bucuresti pentru acest statut au mai candidat. Arasucces. Praga si Budapesta nu a adus. aproape, nimic nou in strategia i tactica Biroului Informatival partidelor comuniste. in acest sens. activitatea Kominformului s-a axat pe demersul sovietic dediscreditare si izolare a lugoslaviei, in paralel cu incercarile nereusite de a articula in Romania siBulgaria o miscare de opozitie viabila in vederea exercitarii unei presiuni continue asupra lui Tito. Pefondul isteriei antititoiste de la Moscova, docilul partid comunist din Romania a fost transformat inmodel de conformism ce trebuia impus tuturor partidelor comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est. Astfel. pe tot parcursul existentei sale. Kominformul a ramas o institutie proflind birocratizata.fara competente clare. unde nu se elaborau principii de politica externa ci se consacrau formulelerituale elaborate de catre Departamentul de politica extern& de pe lfinga CC al PCS(b). dandu-li-se oforma ..clasicr pentru uzul celorlalte particle comuniste.

incercarea lui Stalin de la inceputul anului 1950 de a infiinta postul de secretar al Biroluiinformatix al partidelor comuniste. propunandu-i aceasta demnitate lui Palmiro Togliatti. a consemnat

si

www.dacoromanica.ro

394 Opinii 10

inceputul. unei noi tendinte in evolutia Kominformului, urmarindu-se transformarea lui intr-unorganism care sit elaboreze si sa analizeze, sub control strict sovietic, politica externi a lagarulur,cunoscut find faptul ca, dupa unele marturii, URSS se pregatea de confruntarea finala cuOccidentul". Din motive aproape necunoscutem, Stalin a renuntat la ideea sa, dar, fondarea Tratatuluide la Varsovia in aprilie 1955 organism militar dublat de un Consiliu Politic Consultativ , urmatade desfiintarea, de jure", a Kominformului in 1956, a confirmat tendintele mai vechi din interiorulconducerii sovietice de a-si transfera raporturile strategice cu Virile comuniste pe linie de stat", asacum acestea se derulaseri in perioada 1945-1946. La momentul anatemizarii Iugoslaviei, in varaanului 1948, Kominformul era, cu toate eforturile sovieticilor, Inca o intentie, redactia ziaruluiPentru pace trainica, pentru democratic populara!" find singura institutie care reunea intr-un cadruorganizat reprezentantii partidelor comuniste din Europa Orientalk Franta si Italia.

Mutarea sediului Kominformului de la Be !grad la Bucuresti a adus cu sine si un val deschimbari organizatorice in cadrul acestui organism, care, de abia infiintat. facuse deja probaimpotentei sale de a prelucra o politica comunista universala. Conferinta Kominformului de laBucuresti, in iunie 1948, a legitimat modificarile organizatorice hotarfite se sovietici, si anume creareaunui secretariat permanent al Kominformului. infiinWea Secretariatului a fost o mfisura decoerentizare a Biroului Informativ, urmarindu-se ca acesta sa reactioneze mai eficient lacomandamentele sovietice, mai ales, dupa ce liderii de la Kremlin fusesera confruntati cu surprizaiugoslavi". Organizarea unei consfltuiri a Kominformului pentru dezbaterea problemelor curente sauexceptionale necesita timp si pregatiri indelungate, fapt ce i-a nemultumit pe liderii sovietici, care arfi dorit ca acest organism sa functioneze permanent pentru a reactiona prompt la orice abatere de laregula. Acest lucru mi putea fi obtinut numai prin intermediul Secretariatului care necesita un nivelinalt de reprezentare, la Moscova hotarandu-se dotarea" lui cu o cancelarie ce urma sa functionezeneintrerupt, cu scopul de a pregati reuniunile Secretariatului, in fapt, pentru a le regiza.

Pentru a sublinia importanta data de Moscova Secretariatului Kominformului, ca organpermanent, sovieticii 1-au delegat pe M. Sus lov ca reprezentant al PCS(b), francezii pe J. Cogno,italienii pe D. Paietta, polonezii pe Izidorczik, romanii pe Chisinevschi, bulgarii pe D. Ganev, unguriipe Z. Biro iar cehoslovacii pe E. Fris'9. Conform deciziilor sanctionate prin reuniunea de la Bucuresti,Secretariatul avea drept atributii asigurarea colaborkii intre partidele comuniste din Kominform.controlul politic asupra redactiei ziarului Pentru Pace Trainica, pentru Democratic Populara!".hotarandu-se ca pe masura ce vor aparea probleme noi acesta sa-si organizeze propriile sedinteprezidate, pe rand, de fiecare dintre reprezentantii partidelor comuniste. Prima sedinta aSecretariatului a avut loc la Bucuresti, pe 5 iulie 1948, aceasta aproband ceea ce fusese hotarit deja laMoscova cu o tuna inainte: crearea unui aparat tehnic al Kominformului, in forma unei cancelarii aSecretariatului".

In urma discutiilor de la Moscova dintre Sus lov si Malenkov s-a hotarat ca viitoarea cancelariesa aiba trei departamente: al informatiei (analiza informati primita de la comitetele centrale ale

" G. Adibekov, Popcitka kominternizatii Kominforma v 1950g. La inceputul anului 1950, la oconsfatuire a activului de partid din armata, serviciile speciale si Ministerul de Interne. Stalin le-acerut participantilor sa se pregateasca pentru confruntarea finala cu imperialismul- si ..democratiaburghar.

il Nu se poate considera ca refuzul lui Palmiro Togliatti de a prelua functia de secretar alCominformului I-a determinat pe Stalin sa renunte la aceasta idee, o explicatie mult mai plauzibilafind aceea a conceperii altor institutii de natura sa reuneasca din punct de vedere decizional matepartidele si guvernele comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est.

19 RGAPSI, F. 575, Op. 1, D. 205, F. 185.20 Ibidem, D. 206, F. 11.

www.dacoromanica.ro

11 Opinii 395

partidelor comuniste), al comunicatiilor si legaturilor (asigura comunicarea permanenta intre partidelecomuniste) i secretariatul tehnic (expedia i receptiona corespondeta, alcatuia protocoalele sedintelorSecretariatului, traducea, edita i arhiva)21. Pentru a pune pe picioare" cat mai repede noulcompartiment, la inceputul lunii august a sosit la Bucuresti primul grup de viitori angajati aiaparatului tehnic, acestia urmand sA constituie nucleul conducalor", asa cum se procedase cu ocaziainfiinWii redactiei zarului Pentru Pace Trainica, pentru Democratie Populara!". in postul de directoral Cancelariei a fost numit L.S. Baranov, Para ca acesta sa fie eliberat din functia de director adjunct alDepartamentului relatiilor internationale al CC al PCS(b). Director al Departamentului comunicatiilordin interiorul Cancelariei a fost desemnat N.N. Puhlov, iar conducerea Secretariatului tehnic a fostincredintatA lui A.1. Antipov. M.V. Paskov, care detinea deja functia de director al EdituriiKominformului, a devenit director al Departamentului administrativ22.

Dupa cum se poate observe, noii veniti nu erau novici in ceea ce priveste bucAtAria"Kominformului. Echipa trimisA de la Moscova participase activ la pregatirea celor douA conferinte aleBiroului Informativ, precum i la articularea Secretariatului. Mai mult decal eat, noul director alCancelariei, L.S. Baranov, era unul dintre personajele centrale ale Departamentului relatiilorinternationale. el coordonand activitatea inforrnativA privitoare la Romania, find in perioada imediatpostbelicA consultantul" PMR in probleme de propaganda electoralA. in acest scop, Baranov a vizitatRomania foarte des, folosindu-se de acoperirea oferita de catre Comisia Aliata de Control, in posturade specialist militar, asa cum reiese din arhivele Departamentului relatiilor internationale al CC alPCS(b). Ordinea interioarA a aparatului tehnic i comportamentul angajatilor sovietici in raporturilecu romanii au constituit subiecte analizate la prima sedintA a Cancelariei. Cu aceastA ocazie, Baranova recomandat subordonatilor lui sA dea dovada de tact" si blandete" in relatiile profesionale curomanii, atitudini ce, in conceptia lui, ar fi fost mai usor de adoptat daca angajatii rusi ar fi cunoscutlimba romfinA. FarA indoialA, a spus Baranov, cA fiecare tovaras trebuie sa respecte normelecomportamentului civilizat, fiecare incalcare a acestor norme urmand sA fie discutata serios. TrebuiesA aveti in vedere CA angajatii redactiei i aparatului Secretariatului sunt urmariti de catre mii de ochi.SA vA ganditi cA fiecare faptA negativA influenteazA demnitatea partidului si tarii noastre"23.

Conform planului elaborat de cAtre Sus lov, Cancelaria urma sA pregateasca i sA aducA inatentia Secretariatului problemele ce urrnau a fi dezbAtute. sA primeascA regulat de la partidele dinKominform (in afara PCS(b)) materiale analitice legate de mAsurile pe care aceste partide le luauimpotriva comunistilor lui Tito, activitatea politica, economica i culturala din diferite tAri. urma sAredacteze proiectul de statut at Kominformului, sA monitorizeze presa din Wile comuniste si sAcoordoneze ziarul ..Pentru Pace Trainica, pentru Democratic Populara!". Prin sfera sa de interes. carecuprindea aproximativ toate domeniile de activitate importante dintr-o tara comunista. si popularea cudirectori transferati din Departamentul relatiilor internationale al CC al PCS(b), Cancelaria nu aveacaracteristicile specifice unei institutii internationale, ci, mai deeraba, pe cele ale unui apendice ataparatului de analiza sovietic. Marea parte a informatiilor prelucrate pentru ..referate" provenea dinsurse .,de partid", publicatii oficiale, discursuri, rapoarte pe care comitetele centrale ale partidelorcomuniste le trimiteau la Bucuresti. Din docurnentele pastrate in arhiva Kominformului. se observA cainteresul Cancelariei era sensibil mai mare pentru Cehoslovacia. Ungaria si Po Ionia. unde erautrimise, in mod reeulat. delegatii de informare ale .,aparatului tehniC. modalitate folositA si in cazulRominiei. ce-i drept mai rar. pe teritoriul cAreia angajatii Cancelariei beneficiau de maxima libertatesi o serie de facilitAti administrative. Totusi. legaturile dintre partidele comuniste din Kominform siCancelaria Secretariatului din Bucuresti nu au fost de natura sA-i multumeasca pe sovietici. dornici deo cantitate cat mai mare de informatii.

21 Ibidem, F. 25.22 Ibidem, F. 31.

Ibidem. F. 45.

$.a.

23

www.dacoromanica.ro

396 Opinii 12

Pe 15 iulie 1949, presedintele Comisiei de politica extema de pe langa CC al PCS(b),A. Gregorian, in referatul cave Molotov, Despre masurile in vederea imbunatatirii calitatiiinformatiei despre partidele comuniste i muncitoresti", propunea ca aparatul tehnic al

Kominformului sa trimita regulat Comisiei materialele despre activitatile partidelor comuniste,acordand atentie problemelor legate de intArirea organizatorica i ideologica a acestora (cresterenumerick structuri sociali, propaganda si lupta pentru pastrarea puritatii mandsm-leninismului,pregatirea cadrelor, lupta impotriva ideologiei reaccionare i social-democratiei de dreapta)',24.30 august, conform hotArarii luate la Moscova, Baranov a trimis tuturor liderilor de partid o scrisoarein care solicita trimiterea materialelor de aceasta factura la Bucuresti, Para a specifica CA ele vor Iiretrimise la Moscova. Cu toate acestea, traseul ulterior al materialelor informative pares cunoscutliderilor locali. Altfel nu se poate explica raspunsul trimis lui Baranov de care liderul maghiar,Rakosi, pe 6 septembrie: Am primit scrisoarea Dvs. de pe 30 august. Toate materialele pe care mile-ati cerut pentru Cancelaria Secretariatului Biroului Informativ noi le frimitem regulat la CC alPCS(b)"25. Scrisoarea lui Baranov se pare di nu a imbunitAtit lucrurile deoarece pe 31 decembrie1949, de asta data, Secretariatul Kominformului a adoptat un document asemanator numit Despreschimbul de informatii curente intre partidele comuniste din Kominform", in care erau inventariateaceleasi ,.neajunsuri", semnalate cu cateva luni in urma. Deoarece majoritatea materialelor aveaaplicata indicativul Strict Secret" sau Secret", acestea parveneau Cancelariei prin intermediul reteleide curieri speciali care intretineu legatura permanentA intre capitalele comuniste, Paris si Roma.

Din cauza problematicii imense pe care referenzii Cancelariei erau nevoiti sA o acopere,volumul informatiei prelucrate de cAtre acestia era foarte mare, ceea ce a dus imediat la o penurie de

cu atat mai mult, cu cat cei ce lucrau deja se dovedisera total nepregatiti pentru aceastamunca. Intr-un material trimis Departamentului de politica externa al CC al PCS(b) la srarsitul anului1949, directorii Cancelariei Secretariatului, Baranov, Puhlov i Judin deplingeau faptul CA aceasta nuse poate achita de sarcinile impuse din cauza lipsei personalului specializat. Conform celor raportate,in ,.aparat" nu existau referenzi in problemele Frantei, ltaliei, Cehoslovaciei, Bulgariei, IugoslavieiRomaniei, lipsind chiar i traducatorii pentru limbile italiana, cehlt, maghiari, sfirbA i englezA. Dementionat faptul CA limba de lucru in Cancelarie era cea ruse'''. Ca urmare a situatiei constatate.Baranov tragea concluzia CA nimeni nu se ocupa sistematic de problemele partidelor comuniste dinFranta, Italia, Romania, Bulgaria si nimeni nu analizeaza press in limba maghiara, italiank franceza.sarba i engleza". Pentru inlaturarea acestor neajunsuri, petitionarii propuneau marirea numaruluireferenzilor i traducatorilor in paralel cu scaderea numarului secretarilor astfel incat. marireaechipei" sa nu fie una considerabila, numarul de angajati urmand sA creasca de la 54 la 61.

De fapt, aceste probleme legate de competenta angajatilor Cancelariei au inceput sa fie puseintr-o perioada in care. ca i ziarul, aparatul tehnic a intrat intr-un con de umbra, Kremlinulpierzandu-si treptat interesul pentru aceste organisme. Nu intamplator, la sedintele Cancelariei dinaceasta perioada. referenzii erau aspru criticati pentru analiza superficiala",nesatisfacatoare"situatie ce nu ii avea cazurile numai in precaritatea profesionala a acestora, dar si in lipsa unormateriale ce se pretau analizelor. Informatiile parvenite Cancelariei in acest interval erau dintre celemai irelevante, ca de pilda aprovizionarea cu legume a Bucurestiului in luna ianuarie a anului 1950.Din aceasta perspectiva, cheltuielile pe care Cancelaria Secretariatului le necesita apar dreptnejustificate. avfind in vedere i faptul a ele nu faceau deck sa creasca de la an la an. directproportional cu semnalele politice negative ce veneau de la Moscova cu privire la interesul liderilorpentru Kominform. Salariul angajatilor Cancelariei Secretariatului era platit in proportie de 50% invaluta sovietica si in valuta locala, adica in lei. Intocmai cum afirma istoricul rus G. Adibekov. la

24 Ibidem, D. 207, F. 390.25 Ibidem.

26 Ibidem, D. 208, F. 12.

specialisi,

si

Pe

www.dacoromanica.ro

13 Opinii 397

inceputul anilor '50, Cancelaria Secretariatului Kominformului a inceput sa semene cu o postainterpartinica, marginindu-se la indeplinirea unor atributii tehnice, pierzandu-si aproape in totalitate

importanta politica. Nu intamplator, in august 1952, intr-un raport inaintat Comisiei de politicaextern& a CC al PCS(b), noul director al Cancelariei, V. Kotelenet, afirma: ... trebuie sa va aduc lacunostinta ca in ceea ce priveste activitatea Cancelariei se pastreaza confuzia, caracterul acesteiactivitati fiindu-mi Inca neclar"27. Dezorientarea sovieticilor cu privire la Cancelaria SecretariatuluiKominformului a fost perceputa, se pare, si de Cate liderii de la Bucuresti. Fara a specifica naturaproblemelor, Kotelenet a facut apel la Moscova, in raportul sau, pentru a interveni in reglarearelatiilor dintre Cancelarie si conducerea PMR, care se pare ca incepuse sa ignore aparatul tehnic",preferand legaturile directe cu locatarii Kremlinului.

Dupa cum se vede din cele aratate mai sus, chiar reorganizat, apartul Kominformului a limasunul profund ineficient, nereusind sa intruneasca calitatile unui aparat de analiza, capabil sa tina subobservatie politica partidelor comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est. Acest lucru a fost posibildin cauza directiei pe care liderii sovietici au dat-o Kominformului, ce mai intal de toate, s-a dorit a fio sperietoare" mat pentru occidentalii, tentati sa vada in el reincarnarea Cominternului, dar rnai alespentru liderii de partid locali ce, odata cu moartea lui Stalin, incercau si se comporte autonom, pentrua se pune la adapost de desele schimbari de tactica din interiorul conducerii sovietice care li faceauvulnerabili la miscarile opozitioniste din interiorul propriilor partide.

" G. Adibekov, Kominforrn i poslevoennaia, p. 159.

UN DOCUMENT FALS

TEODOR WEXLER, LYA BENJAMIN

in anul 1994 Fundatia Culturala Romana din Iasi a editat in limbile romana si engleza o lucrareintitulata Populatia evreiascd din Románia in timpul celui de al doilea rlizboi mondiali, lucrareaparuta sub semnaturile lui Sabin Manuila si Wilhelm Filderman. Editorul lucrarii, domnul K.W.Treptow, in nota sa asupra editiei reproduce un extras dintr-un asa-zis testament al dr. WilhelmFilderman, legalizat, chipurile, la New York in anul 1956, fara a mentiona date privind procedurile deautentificare si legalizare ale testamentului.

In legatura cu sursa acestuia. dl. Treptow precizeaza GA o copie s-ar afla in arhiva Centrului deIstorie si Civilizatie Europeana al Academiei Romane, Filiala Iasi. La solicitarea noastra de a obline ocopie dupa acest exemplar, domnul profesor Gh. Buzatu ne-a informat ca de fapt arhiva Centrului deIstorie si Civilizatie Europeana al Academiei Romane, Filiala Iasi, nu detine nici un fel de copie.textul pretinsului testament find preluat din ziarul Baricada" din 2 iulie 1991.

Intr-adevar, ziarul Baricade a publicat la 2 iulie 19912, sub titlul Un document pentru totievreii, o declaratie a dr. Wilhelm Filderman, fost presedinte al Federatiei Uniunii ComunitatiiEvreiesti din Romania in perioada interbelica si intre anii 1944-1948. ..Declaratie mai poarta casubtitlu Marturie" si in incheiere contine doua mentiuni: I. ..Locul si data redactarir. New York.

I Populatia evreiasa din Románia in timpul celui de al doilea riizboi mondial. Iasi.Edit. Fundatiei Culturale Romane. 1994.

2 ..Baricade, nr. 26 (77) Bucuresti. 2 iulie 1991.

www.dacoromanica.ro

398 Opinii 14

1956: 2. ,.N.R. Textul (in limba franceza) ne-a fost trimis de la Paris, de cAtre istoricul dr. MateiCazacu". In documentul" respectiv nu se face precizarea dacA este o declaratie de presA. o declaratieolografa privata sau o declaratie in fata unui notar public sau a unei instante judiciare.

In legatura cu numitul testament al dr. Filderman, regretatul prof.dr. Radu Florian s-a adresatdr. Charles Gruber, fostul secretar si in prezent executor testamentar al liderului populatiei evreiestidin Romania in perioada interbelica, rugandu-1 sA raspunda la unele intrebari care ar putea confirmasau dezminti autenticitatea documentului". Reproducem rAspunsurile dr. Gruber3.

I. RASPUNSURI LA INTREBARILE PUSE

Despre pretinsul testament pe care W. Filderman I-ar fi redactat i legalizat la New York in1956,in care, printre allele", ar fi elogiat meritele lui Antonescu in salvarea evreilor de la nimicire":

DacA Filderman ar fi redactat un asemenea testament, 1-ar fi remis beneficiarului dispozitiilortestamentare saul-ar fi pAstrat printre actele lui.

Cine este cel caruia Filderman i-ar fi incredintat actul?Cand, unde i pentru ce motiv acestuia si nu unuia din membrii familiei sale sotiei, unuia din

cei doi fii, aflati, unul la Paris, celAlalt la Londra sau, mai firesc, executorului sau testamentar?Din cate stiu, W. Filderman n-a lasat deck un singur testament olograf (manuscris), fAcut in

exil, la Paris, la 15 iulie 1957, testament care se gaseste in posesia mea, in calitate de executortestamentar. Dar, de and am citit brosura editatA de Romanian Cultural Foundation, Iasi. 1994.intitulatA Populatia evreiascd din Romania in timpul celui de al doilea razboi mondial de SabinManuilA si Wilhelm Filderman, am constatat cA ea nu reproduce numai lucrarea D-Ior ManuilA siFilderman, ci e precedad de Now lui Kurt Treptow si de o Introducere semnatA de Larry Watts. Dinfaptul cA in brosurA s-au intercalat fragmente din asa-zisul testament al lui Filderman desi de nu aunici o legAturA cu textul D-Ior ManuilA i Filderman prezentat la Congresul Statisticienilor de laStockholm imi apare limpede CA scopul acestei includeri este o incercare de a autentifica" actul,prin intercalarea lui intr-o lucrare in care Filderman apare drept coautor, testament care altminterin-avea nici mama. nici tatA".

Or, acest document este o plastografie, conceputA i scrisA de un ignorant in aceastA tehnicA.Precum se stie. fiecare dintre cei ce tin adesea pana in mina isi are stilul si vocabularul sAu propriu.Vocabularul i stilul lui Filderman sunt bine cunoscute: memoriile, notele. discursurile sale sunt laindemana oricui, de n-ar fi deck cele publicate in Cartea Neagrd incA din 1946. Cuvintele atribuite deplastograf lui Filderman sunt de negasit in scrierile lui.

Dr. Filderman nu este coautor, ci numai cosemnatar al comunicArii Evolutta numericdregionald a populatiei evreievi din Romania, prezentata la Congresul Institutului International deStatisticA care a avut loc la Stockholm, in august 1957 (comunicare retiparitA in 1958 la New York. cutitlul Populatia evreiascd din Romania). Intr-adevAr, Filderman, care locuia in timpul refugiului laParis, se easea la New York spre a satisface dispozitiile legilor americane pentru mentinerea vizeicu caracter politic ce ii fusese acordatA pentru meritele sale in timpul rAzboiului. Presupun el el aacceptat propunerea lui Sabin ManuilA de a cosemna comunicarea", cAci II cunostea i II pretuia:propunere motivatA probabil de dorinta de a sprijini comunicarea prin serrinAtura celui care era socotitcunoscAtor al subiectului tratat. pentru cA trAise evenimentele amintite in textul redactat de ManuilA.

Dar azi, dupa 40 de ani. cand sursele de informatie sunt amplu publicate. republicarearaportului semnat de dr. ManuilA si de dr. Filderman nu-si gaseste nici o altA justificare decat aceea dea servi ca proptea" pentru tezele negationiste" ale domnilor Treptow si Watts, dupA care guvernarea

In legatura cu pretinsul testament al Dr. Filderman, in ,.Societate i CulturA", 1995. nr. 4, p. 38-41.

www.dacoromanica.ro

15 Opinii 399

antonescianA n-ar fi fost raufacatoare. ci ocrotitoare (indulcita") pentru evreii romani. Pretinsaafirmatie ca marturia lui Filderman la procesul lui Antonescu, privitoare la numarul evreilor victimeale guvemarii antonesciene, ar fi avut loc sub presiunea completului de judecata" este o nascocire.caci e de notorietate publica cA in cei 4 ani de domnie autocratA, Antonescu insusi n-a izbutit sA-Iincovoaie.

Asa-zisa declaratie a lui Filderman, ca s-ar fi simtit onorae' de a recunoaste in mod publicca a fost sprijinit" de maresal, chiar prin aparitia sa ca martor al apararii la procesul-spectacol al luiAntonescu (v. Introducerea lui L. Watts, p. 22) nu este numai absurda, ci inimaginabila Eu n-amasistat la procesul lui Antonescu, dar nu-mi amintesc ca procesul sa fi facut valva, iar Filderman numi-a vorbit de vreo presiune pe care judecatorii ar fi exercitat-o asupra lui, nici ca ar f resimtit oonoare" de a fi fost citat ca martor in proces.

Cu privire la proces, Cartea Neagral relateaza o singura reflectie atribuita maresalului: Dad+evreii din Romania mai traiesc, traiesc datorita maresalului Antonescu". Afirmatia nu e contestabilain =ea ce priveste pe evreii din Vechiul Regat; cu rare exceptii ei nu au fost deportati. Ce nu i sepoate ierta maresalului este soarta evreilor cetateni romani deportati din teritoriile anexate VechiuluiRegat, in 1918, prin tratatul de pace de la St. Germain, teritorii care au constituit Romania Mare, decare s-au bucurat i mandrit toti romanii, de la mic la mare. Acesti evrei, cetateni romini. au fost

omoriti, tratati ca niste sclavi, fara minimum de omenie, i multi predati de voie" bandelorde nemti hitleristi militari SS sau special insarcinati cu exterminarea evreilor (vezi G. Tomaziu.Jurnalul unui figurant, Bucuresti, 1994).

Documentele guvernamentale din anii 1942-1943 aratA ca Maresalul Antonescu este cel care adat ordine directe i spontane pentru deportarea evreilor din Bucovina, Basarabia i, in parte, din nordulMoldovei. dincolo de Nistru (intre Nistru si Bug), unde acesti evrei vor cunoaste chinuri. schingiuiricei mai multi moartea. Cifrele victimelor acestor progromuri succesive au fost aduse la cunostintamaresaluIui prin memoriul lui Filderman din 12 octombrie 1943, dupa intoarcerea lui din deportare; elesunt punctate si in jurnalul germanilor din Romania. Bukarester Tageblatt", 8 august 1942.

II. RASPUNSURI LA iNTREBARILE NEPUSE PRIVITOARE LA PRETINSULTESTAMENT

Cat priveste contactul permanent" pe care W. Filderman 1-ar fi avut cu maresalulAntonescu. informatia este falsil si derma, intre altele, ca plastograful n-avea habar. sau nu voia satinA seama, de cc se petrecuse in tall in timpul razboiului.

Filderman n-a fost in contact cu Antonescu cleat intre septembrie 1940 si finele lui 1942.Relatia dintre Filderman i Antonescu a inceput printr-o prima audienta ceruta generalului Antonescu.in prima saptamina a guvernarii lui. Ea a avut loc la 14 septembrie 1940. la Presedintia Consiliului deMinistri. unde I-am insotit pe Filderman: 1-am asteptat acolo. si. cand a iesit din Cabinetul luiAntonescu, mi-a impartasit surpriza i speranta lui; Antonescu evocase spontan prima lor intalnire. lahceul Matei Basarab, in clasa intai, aveau fiecare 10 ani. Pe memoriul", predat de Filderman incursul acestei audiente. Antonescu a inscris; .,Asigur pe DI. Filderman cA dacA coreligionarii D-saienu vor sabota pe fata si din culise guvernul, nici pe planul politic. nici pe planul economic. populatiaevreiascA nu a avea nimic de suferit. Cuvantul Generalului Antonescu este cuvint". Dar. spre fineleanului 1942. maresalul hotArfind impunerea evreilor la plata unei contributii financiare de 4 miliardelei. Filderman a adresat maresalului un memoriu prin care expunea i motiva imposibilitatea evreilorde a face fatA unei asemenea impuneri. De la primirea acestui memoriu, maresalul a refuzat sA-I maiprimeasca in audienta. si. putin limp dupa aceea, in 1943, a ordonat deportarea lui Filderman inTransnistria A facut-o netinand seama de impotrivirea celor din anturajul sau printre ei i aceea a

chinuiti,

5i

www.dacoromanica.ro

400 Opinii 16

lui IcA Antonescu cAci la data deportirii se stia, sau se presimtea, ci razboiul va fi pierdut si tarasortiti trecerii trupelor sovietice, daca nu ocupatiei, singura speranti find o ocrotire a Statelor Unite.Or, la aces vreme, Cordell Hull adresase deja, prin Ambasada Elvetiei la Bucuresti, un protest alState lor Unite contra tratamentului la care erau supusi evreii de cAtre Antonescu.

Aproximativ trei luni mai tArziu, IcA Antonescu covinsese pe maresal si accepte inapoierea luiFilderman la Bucuresti. Repatrierea lui Filderman a fost sub presiunea evenimentelor (victoriaaliatilor contra coalitiei germano-italo-romine devenind o cvasicertitudine). Dar relatiile maresalFilderman n-au fost restabilite decit prin persoane interpuse. Documentul eel mai graitor" estememoriul adresat maresalului de cAtre arhitectul Clejan un om distins, care nu se manifestasevreodati ca evreu, dar construise o vill maresalului, care 11 aprecia si il stima , in care, descriindstarea deportatilor, el implori inapoierea lor in tark in primul rind a orfanilor. Iati raspunsul dat demaresal lui Clejan: Desi hotArisem sil evacuez pe toti evreii din Basarabia si Bucovina, prin diverseinterventiuni si demersuri, am fost impiedicat s-o fac. Azi regret cA n-am ficut-o, pentru ci amconstatat ci dintre evreii rimasi se recruteazi instrumentele cele mai numeroase ale dusmanilor ;ArilNu este organizatie teroristi sau comunistA, descoperiti de organele politienesti, din care si nu factparte si evrei si adesea numai evrei. E aceasta tragedia rasei evreiesti de a nu fi recunoscAtoare tArii incare traieste si profni".

Antonescu a fost constrins, mai tArziu, in 1944, and trupele rusesti se apropiau deTransnistria, si repatrieze pe evreii care supravietuisera deportirii.

Privitor la ,.binele filcut de Antonescu" pentru indulcirea soartei evreilor expusipersecutiilor rasiale naziste". Care evreu a putut resimti mai virtos indulcirea soartei sale decitdeportatul Filderman?

lata cAteva exemple de indulcire" a vietii evreilor din Bucovina. Prin Ordonanta nr. 1 344/10iulie 1941 a imputernicitului generalului Antonescu pentru administrarea Bucovinei se ordoni privitorla evreii din Cernauti: «Evreii nu pot face cumparituri in piete decit intre orele 9,30-11; se interzicfirmele evreiesti in magazine; liberii profesionisti sunt obligati si puni pe ablita de la intrareaclidirilor unde isi exerciti profesiunea: numele, prenumele. profesiunea si indicatia evreu"; evreiisunt obligati si poarte steaua evreiascA", orice abatere de la aceasti ordonanti este sanctionata cuintrarea in lagar, in afari de alte pedepse aplicabile conform legilor penale ordinare si speciale».

Prin Ordonanta maresalului Antonescu cu privire la aprovizionarea populatiei evreiesti cualimente, 10 noiembrie 1942, se interzice evreilor si cumpere alimente de la tArani". Evreii ,.care vorcAlca dispozitiile de mai sus, se specifica in Ordonanti, vor f i trimisi in Transnistria, iar tAraniiinternali in lagAr...". Ordinul nr. 6 651 din 4 octombrie 1941 arati intentiile maresalului Antonescude a scoate pe evrei definitiv si total din Bucovina"; Toti evreii din Bucovina MI fie trimisi in 10 zilela Est de Nistru. Raportati pita miine la ora 20 de executare.

In sedinta consiliului de ministri din 6 octombrie 1941 maresalul comunici: .,Mai am inBasarabia aproximativ 10 000 evrei, care in citeva zile vor fi trecuti peste Nistru. iar dacicircumstantele vor permite, vor II trecuti dincolo de Urali".

Chestiunea pasapoartelor in alb" pe care maresalul le-ar fi dat lui Filderman pentru a salvaevreii din Ungaria este o purii inventie. Aud pentru prima oari vorbindu-se de o asemenea operatiune.Ajutorul dat unui numAr de evrei din Nordul Transilvaniei era de resortul altor persoane (v. Memoriile$efului Rabin Safi-an). Filderman nu se preta la asemenea operatiuni. El avea rolul si era consideratreprezentantul oficial al evreilor, chiar si dupa ce guvernul a dizolvat Federatia ComunitAtilorprezidata de Filderman si a decretat constituirea ..Centralei evreilor" compusa din persoane..tolerante" fati de autoritAti.

- in ceea ce priveste averile evreilor pe care, dupi falsul testament. Antonescu le-ar fi pus ..subregim de administratie tranzitorie, care, facandu-le si pad pierdute, le-a asigurat conservarea inscopul restituirii lor la momentul oportun", iati ce scria maresalul la 21 noiembrie 1941 (Noti a

-

-

-

www.dacoromanica.ro

17 Opinii 401

Cabinetului Militar): Este o necesitate sa scapam de cAti mai multi evrei si sa lase cfit mai mult, prinbuna intelegere. In tara, capitalurile pe care le-au acumulat aici".

Acestea hind constatate, Now i Introducerea brosurii publicate de Romanian CulturalFoundation Iasi, 1994 sunt scrise in spirit si vocabular negationist" i. pe ici pe colo, antisemit...

Analiza facuta asa-zisului testament al Dr. Filderman de dr. Charles Gruber infirmaautenticitatea ,.documentului", ca si concluziile false vehiculate de diversi negationisti sau adepti aiacestora. Consideratiuni pe marginea pretinsului testament s-au mai fAcut si de alti autori4.

La 15 decembrie 1997 ne-am adresat domnului dr. Matei Cazacu, cerandu-i lamuriri privindTestamentul" Filderman, invocat de ziarul Baricada" i preluat de cei de la Fundatia Culturala Roman&din Iasi, grupati in jurul d-lui Treptow. Domnul dr. Cazacu, in prezent colaborator al $colii Superioarede Studii Sociale din Paris, a binevoit sa ne adreseze raspunsul pe care 11 reproducem integra15.

Sevres, 30 decembrie 1997

Stimate Domnule Wexler

Scrisoarea dumneavoastra mi-a produs o mare perplexitate, deoarece nu am cunostinta si nuposed mci un fel de testament al doctorului Wilhelm Filderman Am colaborat acum cativa ani laziarul Baricada, cand am raspuns la un chestionar al D-lui Liviu Valenas (in treacat fie zis. redactia nua gasit cu cale sa-mi trimita un exemplar din ziar).

Fata de astfel de procedee, am decis sa pun capat oricarei colaborari cu acest jurnal 5 cu LiviuValenas, pe care nu-I cunosc personal.

Regret deci ca trebuie sa va dau un raspuns negativ la rugamintea dumneavoastra. A dori insasa \ A rog daca mi-ati putea trimite un exemplar sau o fotocopie (xerox) dupa articolul care afirma caeu as fi posesorul unui asemenea document. Ar fi o afirmatie total falsa si inteleg sa protestezimpotnva acestei alegatii printr-o declaratie publica in ziar i chiar pe alte cai, inclusiv judiciare.

Cunoscand personalitatea dr. Filderman, e clar CA daca a fi posedat un astfel de document 1-asfi publicat de mult intr-o publicatie stiintificA si 1-as fi depus in arhiva de la Yad Vaashem

Pe de alta parte. nu posed nici un fel de documente de arhivii privind pe dr. Filderman. pe care iladmir ca pe un mare umanist i promotor al convietuirii pasnice intre RomAnia i Evrei. De aceea suntinerijorat ca nu cumva zisul ..testament" sa nu fie un fals difuzat in scopuri straine de etica stiintifica.

Multumindu-va pentru tot ce yeti face pentru a-mi comunica acest document. va rog la rAndulmeu sa primiti. Stimate Domnule Wexler. expresia intregii mele consideratii si cele mai bune uraripentru Anul Nou 1998.

Matei Cazacu".

Concluziile scrisorii domnului dr. Matei Cazacu sunt dare si comentariile sunt inutile.Prin urmare. putem afirma cA asa-zisul _testament- al dr. Filderman este un fals manipulat de cei

care incearca sa nege sau cel putin sa cosmetizeze cele intamplate cu populatia evreiasca in anii razboiului.Tezele negationiste ale d-lui K. Treptow pot fi justificate si de simpatia sa pentru miscarea legionara

Codreanu a fost un Fat-Frumos care a cucerit inimile poporului sau. mai ales ale celor tineri"6.

Lya Benjamin. ,Constcleratii pe marginea pretinsului testament-. in Societate i Culturr.1995. nr. 4, p. 41-43.

Scrisoarea d-lui dr. Matei Cazacu catre Teodor Wexler. Arhiva Fundatiei dr. W. Filderman.6 Arlth,a Europa XXI. No1. IIIIV. Iasi. 1995. p. 178-186

4

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MEMORIA INSTITUTULUI DE ISTORIEN. IORGA"

DIRECTORI

t VLADIMIR DICULESCU

In vara anului 1948 forurile de partid" au luat mAsuri legislative pentru reorganizareaAcademiei Romine". in realitate se lichida ,Academia RomanA" 5i se inflinta Academia R.P.R.".Practic, noua institutie avea drept criteriu de bazA in recrutarea membrilor ei trecutul social-politic, 5i,numai pe plan cu totul secundar, activitatea SiintificA. Pozitiile cheie in forurile de conducere ledetineau persoane cu situatii deosebite in ierarhia politicA, iar deasupra tuturor se afia Mihail Roller,mare activist al C.C. al P.M.R. Lui ii era subordonat, practic, i pre5edintele Academiei.

Noua organizare aducea i ateva lucruri noi, uncle dintre ek chiar benefice. Intre acestea,mari posibilitAti bane5ti. Din pAcate aceste sume au fost folosite cu totul ineficient. Academia erasubordonatA direct C.C.-ului. Prin sectia de siintA", condusA de M. Roller, care comanda o armatA deactivisi agramati, veghea cu mare vigilentA ca personalul indiferent de specialitate, sA serupA complet de intreaga culturA occidentala decadentA i imperialista" 5i sA cunoascA numai ,.ceamai avansatA S mai inaintatA tiintA i culturA din lume, cea sovietica". In felul acesta s-a ajuns sA fieinterzisA circulatia canilor strAine prin intermediul bibliotecilor publice sau al unor institutii ca BancaNationalA, bibliotecile universitare, mergandu-se pfina la bibliotecile Kolare 5.a. Mii de tone de arti5i reviste, dictionare i enciclopedii au fost trimise la topit sau ars de catre persoane care nu pricepeauo ..iotA" din continutul lor. Multi dintre cei ce faceau epurarea" sunt convins a luau securisi caresiau sA scrie numai cu litere mari de tipar.

In felul acesta se ajunsese cA, in multe cazuri, cunoscAtorii de limbi straine, cu exceptia limbiiruse. se fereau sA lase sA se banuiascA acest lucru. A.5a s-a ajuns ca cea mai mare parte a tinerilordoritori de studii superioare sA fie indrumati cAtre universitAtile sovietice, care uneori aveau 5iprofesori de tinuta europeana. Baza studiilor insA o constituiau tot .,operele clasicilor" Marx, Engels.Lenin 5i Stalin. Para la urma, intorS in tar& ei erau transformati in activiSi fideli ai Partidului", inscurtA vreme uitand i putinele lucruri de valoare pe care le aflaserA de la acei dascAli de mare talieeuropeanA (Tar le, Grecov, Nikitin,

Un mare handicap pe care il aveau aceSi tineri doritori de invataturA era faptul cA piesaprincipala in criteriile de recrutare era dosarul".

Intre cei care au fAcut cariere Siintifice remarcabile" cei mai multi au fost activitii cu calificaridin domeniul siintelor sociale - domeniu de predilectie al lui M. Roller, care se considera istoric.

0 altA noutate adusA de reorganizarea" Academiei a fost aceea cA s-au stems in jurul ei toateinstitutele de cercetare, care panA atunci tinuserA, in cea mai mare parte, de bugetul ministeruluiinvAlarnantului. care intotdeauna a fost un buget sarac. lnstitutele din domeniul siintelor exacte auavut norocul CA 0-au pastrat vechii directori (academicienii Murgulescu, Carafoli. Nenitescu, Stoilov5.a. sau din domeniul medicinei. acad. Lupu, Parhon, Hortolomei 5.a.). Aceste mari figuri ale Siinteiromfinesi. cu toate eforturile Acute de propovaduitorii ..luptei de clasA", de a impiedica formarea despecialisi in afara criteriilor lor, au izbutit sA continue crearea de urmaS foarte bine pregatiti.

Din pAcate nu acelaS lucru s-a intamplat 5i in domeniul Siintelor sociale (filosofie. literaturA.istorie. economie. drept). Aici ..epurarea academia" a fost, cel putin in domeniul istoriei. totalA.

Revista istoricr. torn X, nr. 3-4. p. 403-408, 1999

PRIME

s.a.).

pccnclicin,

www.dacoromanica.ro

404 Memoria Institutului de Istorie N. Iorga" 2

La nivelul noii academii s-a luat hotararea sA se elaboreze, in cadrul institutelor de profil, oserie de mari tratate, intre care si cel de Istoria Romaniei". In vederea indeplinirii acestuia s-auintreprins o serie de investigatii premergatoare ca: publicarea a trei mari colectii de documentemedievale pentru fiecare din cele trei tari romanesti, colectiile de documente privind razboiul pentruindependentA, riscoala lui Tudor Vladimirescu i riscoala tAranilor din 1907. Pentru realizarea acestuiplan foarte vast era nevoie de un mare numar de specialisti. Sursa de recrutare a constituit-o in primulrand personalul epurat in 1948 din cele trei universitAti principale ale phi: Bucuresti, Cluj siVechile cadre didactice au fost atunci indrumate in trei directii (am in vedere in primul randspecialitii consacrati in domeniul istoriei): puscArii cum au fost profesorii Gh. BrAtianu, Ion HuditAs.a. lagarele de munca, iar cei mai norocosi la institutele de istorie din cele trei centre universitare.Locul lor in invatamfint a fost luat de cAtre o serie intreaga de impostori i escroci, a1ei, in special, deMihai Roller dupA chipul i asemanarea sa. El nu avea nici in clin, nici in rnanecA cu istoria. Era unfioros activist din categoria Ana Pauker, Iosif Chisinevski, Leonte RAutu.

Pe langA aceastA categorie de mari invatati au fost adusi i cativa tinen, pe criterii de referinteprimite de cAtre fostul profesor de la Facultatea de Istorie, devenit acum sef de sectie, prof. AndreiOtetea, ales ulterior academician Intre acestia au fost Const. Serban, Sava lancovici l cu mine. TOtret, licentiati in 1947 si recomandati de distinsa doarnnA Maria Vulcu, bibliotecara catedrei de !stoneuniversalA a prof. Gh. BrAtianu. OdatA ajunsi in institut am fost repartizati in trei colective diferite. Euam ajuns, avand o foarte mare sansa, intr-un colectiv condus chiar de seful sectiei Colecthul urma sAintocmeascA o bibliografie a istoriei rornanilor in secolul XIX. Am spus CA am avut o foarte maresansA, pentru cA m-am trezit intr-un colectiv format din mart personalitati ale ietii noastre stiintifice

cu o cultura general& rernarcabila. DacA din punct de vedere intelectual toti erau remarcabili, tot atatde remarcabile- erau si dosarele noastre personale, fiecare avand legata de coadA" cate o tinicheamai mare sau mai mica. Cele mai mari erau ale profesorilor Gh. Zane. C C. Giurescu. urmau apoid-nele Marina Lupas Vlasiu si Cornelia Bodea. Horia Ursu i eu mai la urmA Am fost stransi totiintr-un celecnv, find considerati ca inapti pentru o treabA de interpretare marxistA a istoriei, munca debibliograf fund considerata ca o muncA grea, dar minorA.

AceastA conceptie rollerianA" dirija lucrurile in timp ce profesorul Gh. Zane, in penoadainterbelicii. era considerat ca o personalitate in domeniul gandirii marxiste in Romania, iar profesorulAndrei Otetea publicase in editura Fundatiilor regale" cartea sa despre Renastere. consideratA Inca deatunci ca un model de interpretare in spiritul materialismului istoric.

Perioada aceasta din viata mea a fost cea mai rodnicA sub aspectul formarii profesionale'.Lucrul sub indrumarea i supravegherea prof. Gh. Zane 11 consider ca o a doua facultate. De altfel, deacesti doi oameni deosebiti am ramas begat sufleteste pana la finele vieii lor, ambii onorandu-ma cuincrederea i pretuirea lor. Directia institutului a fost incredintatA cunoscutului ilegalist, prof. uniN.acad. Petre Constantinescu-Iasi. Era un om de carte, desi avatarurile vietii II rupseserA de mult deaceste preocupari. Intre timp. pe plan intern, lucrurile se inaspreau, intretinandu-se lupta de clasa. Totmai multi oameni, care aveau norocul sA nu fie arestati, rAmAneau pe drumuri fara nici o posibilitatede existenta. Multi dintre ei au venit si au cerut ajutorul profesorului Petre Constantinescu-Iasi.Acesta s-a dovedit a fi om de mare suflet, ce a trecut peste toate considerentele ideologice si politice.Zeci de sotii sau fiice de detinuti politici au fost angajate in institut i cativa ani au castigat aici opaine. pentru ca nicAieri in altA parte nu erau primite. De asemenea, foarte multi barbati, care aveau ocalificare cat de cat apropiatA de specificul institutului, au fost angajati aici. Se ajunsese la un momentdat ca numArul angajatilor sA depaseasca 150 persoane. Nu cred ca a fost cineva. in remurile acelea.care sA fi cerut o manA de ajutor profesorului Constantinescu-Iasi, sA nu o fi primit. Am fost manor la

Pe profesorul Gh. Zane. alAturi de profesorul Victor Papacostea. il consider omul de la caream invAtat meseria de cercetAtor in domeniul istoriei. Aceste douA mart personalitAti au fost adevAratiimei Orin° spirituali.

si

Igi.

0

www.dacoromanica.ro

3 Memoria Institutului de Istorie N. forge" 405

scene care dovedeau sincer cat de mult il durea cand vedea abuzurile si nedreptatile care, in numeleluptei de clasa, se Iliceau la fiecare pas si la care era nevoit sa asiste neputincios, desi teoretic avea opozitie foarte mare in ierarhia politica a tarii. In luta urmatoare noptii in care au fost arestati fostiidemnitari, la ora 8,30, cand nimeni nu se astepta, si-a facut aparitia la Biblioteca Academiei, unde stiaca se afla profesorul Zane, de care II lega o veche prietenie ieseana. Aproape ca tremura de indignare.S-a asezat pe tin scaun alanni de vechiul prieten si cu un ton destul de scazut" au comentat cam10 minute situatia creata. Dupa acest scurt timp s-a ridicat foarte agitat. Desi stia ca erau de fata si3 dintre oamenii lui Roller", si poate si ai altor institutii, s-a oprit aproape de usa si ne-a spus: fitiatenti ce vorbiti si cu cine vorbiti pentru ca se petrec lucruri foarte grave". Erau acolo si d-neleMarina Vlasiu Lupas si Cornelia Bodea. Dupa cfiteva zile d-na Vlasiu a fost si ea arestata pentrusimplul motiv di era tiica profesorului Ion Lupas, care, pe linga pozitia sa prestigioas3 in lumeaistoricilor clujeni, se bucura de acelasi prestigiu si in lumea politica a Rominiei. in aceeasi situatie seafla si profesorul Silviu Dragomir si $tefan Metes. Pe linga acestia trei, au mai fost si altii. Aceeasisoarta a avut si prof. Gh. Zane; in legaturi cu necazurile pe care le-a avut acesta, vezi volumul dememorii. Dupa aceste descompletari, colectivul a continuat sii lucreze sub conducerea profesoruluiA. Otetea. Pe mantra ce treceau zilele se adancea si conflictul intre Mihai Roller si Constantinescu-Iasi si A. Otetea. Pfina la urma, Constantinescu-lasi a fost inlaturat la inceputul anului 1953, sub unpretext absurd. In locul situ a fost adus, de la Cluj, Victor Cherestesiu, un om foarte civilizat, darcomplet nevinovat intr-ale istoriei rominesti, desi la Cluj ocupase unele posturi in aceasta specialitate.

intre timp, M. Roller' isi pregatise un personaj care ii era foarte devotat se numea, dupa numelenou. Aurel Roman, fost Rosman, fiul unui negustor tie pe Lipscani. In primavara anului 1953 este trimisde ..patronul" sau ca director adjunct la Institutul de lingvisticii al Academiei R.S.R.". Aici, in numele..luptei de clasa", face o curatenie radicalk desi nu avea mci o tangenta cu lingvistica2

' Roller cauta totusi sa-si confectioneze un titlu de doctor in istorie. In acest sens a facut otentativa, Inca din anii 1946-'47, pe Ifinga sectorul de atunci al Universitatii din Bucuresti si prof. Al.Rosetti. Acesta, cu o abilitate demna de toga lauda. I-a indrumat cave Facultatea de Istorie din Iasiunde functiona, bucurandu-se de deosebit prestigiu stiintific. prof. A. Otetea. adept al conceptieimaterialismului istoric. Argumentul de Ina" care se pare ca I-a convins pe solicitant, a fost acela cala Bucuresti mai era 'Inca, la catedra de Istorie universalli, prof. Gh. Bratianu care, vezi Doamne. nuintelegea valoarea unei lucrari marxiste. Solicitantul prezentase drept teza cfiteva articolase de valoarenula. publicate in niste obscure si efemere foi aparute prin Moldova in perioada interbelica. La .Iasi..istoricul roman" s-a bucurat de o primire foarte dura din partea profesorului. In fata acestorrespineeri Ara menajamente. Roller nu s-a dat Wm. Dupi ce s-a terminat de redactat .,celebrulmanual de istorie marxista a Romanier. redactat de un colectiv aflat sub indrumarea lui MihailRoller, pretinsul istoric a trimis un exemplar dactilografiat unui profesor foarte serios de laUniversitatea ..Lomonosov", solicitand sa i se acorde. pe baza acestei monstruozitati. titlul de doctor.Esec total si de aceasta data (aceste amanunte le stiu de la prof. Otetea). In schimb. dupareorganizarea Academiei, a fost declarat _academician- direct, Para sa mai treaca macar prin treaptade ..membru corespondent". Totodata ..organele de partid" si Comitetul Central" i-au incredintatconducerea de facto a acestei institutii. La scurta vreme dupft ce s-a vazut inscaunat a inceput sa-siplateasca politele. Primul in care a lovit a fost P. Constantinescu-Iasi.

Pentru cine doreste sa afle unele date bio-bibliografice despre acest impostor intelectual iirecomand sa consulte articolul publicat in Enciclopedia istoriografiei romdnegi. redactat de cAtre unuldintre cei mai apropiati colaboratori ai sinistrului personaj. T. Udrea. Tin sa precizez ca, in viata find.Inca nu am vazut. nici macar 90% din titlurile indicate de T. Udrea, si pentru care a primit onorurilede academician. premii si alte demnitati enumerate de devotatul colaborator inainte de tiparire.

2 Aurel Roman se inscrisese ca student la Facultatea de Istorie din Bucuresti dupa 1945.intrucat nu putuse sa-si faca studiile la timp din cauza masurilor rasiste din timpul lui Antonescu. In

www.dacoromanica.ro

406 Memoria Institutului de Istorie N. lorga" 4

La finele primului trimestru se Meuse o oarecare curAtenie" si la Institutul de Istorie, innumele aceleiasi idei: lupta de clasi". 0 serie de elementefoarte bune au fost epurate. Astfel cA, sprefinele lunii septembrie, and Aurel Roman este trimis de acelasi patron" aici, sub aspectul epurAriisituatia era in bunft masuri terminati. Noul personaj a venit pe postul de director adjunct,V. Cherestesiu riminind, formal, director". In atmosfera foarte incarcati care era in institut, Romana analizat activitatea, cu prioritate, in trei directii: a) disciplina interni"; b) stringerea relatiilorsub toate aspectele cu Scoala superioarli Jdanov"; c) stringerea colaborarii cu Institutul de IstoriaPartidului".

In foarte scurt timp a inceput si se faci simtita mina vigilenta a noului adjunct. Prima masuride ordine interioari a fost introducerea cu mare strictete a condicii de prezentil La ora 8,00 secretaraayes ordin sã o ridice; aceeasi vigilenti se manifesta i la plecare. Teoretic, condici de prezentifusese i ping atunci, dar nu se ridica de pe masa de la intrare toati ziva. Responsabil de cadre era unom foarte cumsecade, de profesie zugrav, Kerestesz Bela. Noul adjunct a trecut o parte din atributiilelui secretarei institutului, pe care o putea supraveghea mai de aproape. Prin elementele tinere"vigilente" noul adjunct era informat de tot ce se misca in institut, pani la banalele conversatii alecercetitorilor, in scopul ridicArii nivelului ideologic", dorneniu in care institutul Academiei eraconsiderat de Roller si reprezentantii sit total deficitar. in felul acesta s-a ajuns ci institutul nostrucolciia. de dimineata pini dupi amiaza, de asa-zisii cercetitori de la cele mai prestigioase institutlistiintifice ale P.C.R." si care in paralel erau i fideli informatori ai securitAtii.

Totodatk actiunile directiei erau usurate de strinsa colaborare cu unii fruntasi ai ..istoriografieimarxiste". Dintre acestia merit/1 mentionat la loc de frunte Solomon $tirbu3. Un alt prieten

felul acesta am devenit colegi de facultate. Tin sit subliniez faptul ci in cei trei ani de ..colegialitate"(pini in 1947, cand am dat licenta) nu am schimbat nici un cuvint cu A. Roman. Prima noastricorn ersatie a avut loc in primele zile ale lunii octombrie. dupa instalarea sa ca director adjunct A fosto discutie foarte duri. care a declansat o investigatie foarte minutioasi asupra trecutului politic alintregii mele farnilii. Bietul Kerestesz Bela a bitut cite o jumitate din judetele Dimbovita i MuscelurrnArind intreaga mea familie. Rezultatul negativ. Bietul om, subliniez, era un om cumsecade.intr.° zi intAlnindu-ne in holul institutului, dupi ce s-a incredintat ca nu ne aude nimeni, m-a intrebar..ce i-ai facut Dumneata, tov. Diculescu tovarasului Roman, ci primul lucru pe care mi I-a cerut canda venit in institut a fost dosarul dumitale?", i-am rispuns: Nimic. N-am schimbat in viata mea nici uncuvint cu el". Para la urmi nu s-a atins de mine si am limas mai departe in institut.

Dupi plecarea din Academie a fost. cum era si normal, profesor la un liceu al securititii. iarmai tirziu lector la Instinnul de 3 ani de la Craiova.

3 Acesta fusese inainte de rizboi fama vagatua", marchidan pe la Oradea, iar in timpulrizboiului trecuse in U.R.S.S., unde se spunea CA urmase un curs seral la o scoali normali. Dupirazboi se stabilise in Bucuresti, devenind activist de nidejde al lui Roller si al C.C.-ului. In felulacesta Roller I-a numit conferentiar la catedra de Istoria Rominilor de la Facultatea de Istorie sipersonaj important la .,Scoala Jdanov". Din istoria rominilor ficuse o pasiune deosebiti pentru TudorVladimirescu. Fiind conferentiar universitar la catedra de Istoria Rominilor, i s-a incredintat un curscare cuprindea i perioada 1821. ,.Cursul" se pare ci era de tot hazul. Dupi ce spunea citeva frazedespre unul din comandantii oastei lui Tudor, Ghiti Cutiu, pentru care ..istoricul roman" nutrea osimpatie deosebiti determinati, probabil. de rezonanta neaos romaneasci a numelui. ..Profesorul"trecea la problema acuti a zilei lupta impotriva imperialismului anglo-american". Tinta concreti a..prelegerii distinsului istoric" era presedintele Truman, care prin politica sa antisovietici ducea lapieire S.U.A. i asigura in mod indirect victoria lagArului socialist. Se pare ci mate atacurile incepeaucam asa: ..... SA stie Domnul Truman".... strigAte de care Presedintele S.U.A. se pare CA nu a fostprea impresionat.

si

si

www.dacoromanica.ro

5 Memoria Institutului de Istorie N. lorga" 407

colaborator apropiat al directorului Roman a fost Vasile Liveanu (lzidor Olivenbaun)4. Acesta neurmarea indeaproape pe foarte multi din institut (vezi nota 4). Printre primele masuri disciplinare"

Acest bufon de mahala, si in acelasi timp impostor intelectual, nu avea nici un fel de priza Inrandul studentilor de la Facultatea de Istorie; in schimb era foarte apreciat de cei de la ScoalaJdanov". De ate ori se anunta ca tovarasul $tirbu tine o comunicare" se Wes o mobilizaredeosebita. Erau obligati sA participe atat cei de la institutele stiintifice" mai sus amintite, ca/. sipersonalul giintific de la Institutul de Istorie (N. lorga). imi amintesc de o astfel de mobilizare"'cuprilejul unei comunicari" in care savantul roman" a tinut sa demonstreze ca Tudor Vladimirescu afost omorit de englezi. Sala de sedinte i holul de la patter al bibliotecii institutului erauneincapatoare. La sfrargt discipolii sai afipu figuri pline de admiratie fata de valoroasel z. concluzii"la care dupa Indelungi i laborioase cercetari ajunsese maestrul".

Pana la urtna toate roadele cercetarilor" au fost stranse intr-o carte care a facut senzatie latimpul acela. Senzatia n-a fog numai prin continutul elucubrant al operei", ci i prin hartile anexe.Intimplator, mi-a cazut in mina un exemplar chiar in ziva in care s-a pus in vfinzare. Uitandu-ma peuna din harti am ramas stupefiat. Pe diverse parti ale Europei erau diferite adnotari de genul acesta:peste Spania scria S.E.A.T.O." iar la legenda se dadea cheia Spania europeana aprig terorizataodinioara". In alta parte a Europei scria N.A.T.O.". N-am retinut transcrierea. Nu-mi mai amintescaltele. Nu stiu daca mai exista undeva vreun exemplar cu aceste harti, pentru ca organele de stat" auluat masura ca sa rupa toate hA4iIe, sa ramani numai proza. 0 buna parte din lucrare era o criticaaspra" la adresa lucrarilor i monografiei scrisa de profesorul Otetea, lucrari care pant{ astazi au rimaslucrari de referinta in materie. UzAnd de dreptul la replica, profesorul incheia, in mod judicios, intr-unnumar din revista Studii" afirmand ca Iucrarea lui S. Stirbu este lucrarea unui dement".

in cele din urma, a fost scos de la universitate, ramanand sa lumineze numai studentii sicercetatorii de la Jdanov", ulterior $tefan Gheorghiu", iar dupa liberalizarea emigrarii evreilor. Inprimele esaloane a plecat si familia $tirbu.

4 V. Liveanu (Izidor Olivenbaun), venit in Bucuregi de la Iasi. La Universitate s-a inscris dupace eu am terminat sau poate cu un an inainte. N-am schimbat, cat a trait, nici un cuvant. Ca infatisareera un fel de homo primigermius, handicapat. Nu intelegeai nimic nici din ce spunea. nici din ce scria:a% ea o caligrafie ilizibila. Prin anul 1950 s-a prezentat la prof. Constantinescu-Iasi, la institut, cu oreferinta despre mine, pe care nu i-o ceruse nimeni. in biroul directorului, intamplator. se aflasecretara institutului, colega mea de facultate Margareta Dolinescu. Fiindca directorul nu putea saciteasca mazgalelile lui, i-a spus verbal ce scria pe hartia prezentata: CA eu cram un element periculos.dusman al noii oranduiri. Dupa ce 1-a ascultat, directorul a rupt hfirtia in fata lui i i-a spus sa nu maivina cu asa ceva la dansul. Dupa venirea la conducerea institutului a lui Aurel Roman a repetatactiunea, de data aceasta cu succes. Referinta respectiva am avut prilejul sa o vad personal datoritaunei neelijente a noii secretare. venita dupa plecarea lui Constantinescu-Iasi, in locul MargareteiDolinescu. Hfirtia respectiva cred CA exista si astAzi la dosarul de cadre de la Universitatea din Cluj,unde rn-am transferal in 1966.

Roller a incercat sa-I faca dascal universitar (1951-52). tentativa esuata datorita handicapuluiverbal. Atunci a renuntat la aceasta achizitie universitara i 1-a nurnit cercetator principal la Institutulde Istorie a P.C.R. si mai tarziu la Institutul de lstorie al Academiei. ca cercetator principal si sef desector istorie contemporana.

A scris mai multe carti i articole in care sustinea caracterul imperialist al participariiRomfiniei la primul razboi mondial si cotropirea Transilvaniei de catre Romania. Cu multaincrancenare a sustinut si antisemitismul poporului roman, acestea pe linga alte multe aberatiitiparite. 0 lista completa a lor se poate vedea in Enciclopedia istoriografiei romiinesti, 1978, subcoordonarea giintifica a profesorului universitar Stefan Stefanescu. pe atunci membru corespondental Academiei R.S. Romania. astazi membru activ al Academiei Romane.

si

1!

www.dacoromanica.ro

408 Memoria Institutului de Istorie N. Iorga" 6

luate, probabil la dispozitia lui M. Roller, a fost si aceea ca biblioteca institutului sA nu maiimprumute pentru acasa carti profesorului Otetea, obligandu-1 pe acesta sa vina la program. Prinatmosfera creata in jurul distinsului profesor s-a format un vid. Foarte multi dintre fostii saicolaboratori acumil ocoleau, se fereau sti mai fie vazuti stand de vorbA in institut sau chiar si in afarA.

Prin aceasta atmosfera, A. Roman urmarea sa subjuge o serie de persoane cu autoritate politicaprecum: Barbu Cimpina (Fridman) la inceput copilul favorit al lui Roller , prof. acad. EmilCondurachi, N. Fotino fost sef de cabinet al lui Teohari Georgescu, apoi secretarul comitetuluiP.C.R. la Ministerul de Externe in timpul Anei Pauker, cazut in dizgratie, prieten cu Barbu Campina.care I-a adus ca cercetAtor stiintific la institut , Matei lonescu, fost U.T.C.-ist ilegalist, in grupul luiJustin Georgescu, turcologul Mihai Guboglu si alti cativa cu dosare bune".

Ambitia si certurile pentru putere au declansat pana la urma un conflict putemic ce a creatdoul tabere. 0 tabara pro-Roller si securitatea, cu grupul de informatori adecvati, si o alta deadversari, moderati, in frunte cu Barbu Campina. Pentru lamurire s-a convocat o plenara a institutului.A fost o sedinta la care au participat cca 150 persoane, prezidatA de P. Constantinescu-lasi, capresedinte al sectiei de Istorie a Academiei, un delegat al sectiei de stiinte a comitetului central siV. Cherestesiu, ca director al institutului.

A fost un spectacol pe care nu-1 voi uita niciodatA. Au vorbit cfiteva zeci de persoane, membrisi nemembri de partid. TO 1-au acuzat pe A. Roman de toate marsaviile posibile. Nimeni nu i-a luatapararea sau sa spunA mAcar o vorba buna despre el. La un moment dat atmosfera era asa de incinsa.vociferarile din sail asa de puternice, Inc& reprezentantul C.C.-ului pur si simplu era spenat. Nu-siputuse imagina cA un protejat al tov.-ului" Roller, un agent al securitAtii, om cu pozitie puternica inpartid, poate fi atacat in felul acela_ Sedinta incepuse de dimineata cu o pauza de cca 2 ore la pranz. acontinuat dupa masa pana noaptea tArziu, dupa miezul noptii. Atunci, acad. Constantinescu-Iasi ahotarfit o pauzA si consiliul stiintific, cu biroul organizatiei de baza si A. Roman s-au retras pentrudeliberari. Dupa o jumatate de ora au revenit in sala, minus Roman. Presedintele sedintei a anuntat ca,.tov. Roman a demisionat".

Se incheia in felul acesta una dintre cele mai negre pagini din vista institutului. DupA opiniamea, acest moment marcheaza inceputul sfarsitului carierei lui Mihai Roller. A fost prima luiinfrangere. Declinul a durat pia in 1958, cand a murit (dupii unii s-a sinucis). Declinul acesta a fostun coboras in trepte, in ultima parte a vietii n-a mai avut nici un rol in viata Academiei. ramanfindtotusi academician.

www.dacoromanica.ro

VIATA STIINTIFICA

ANIVERSAREA CENTENARULUI ISTORICULUI GHEORGHE I.BRATIANU (1898-1953), INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA",

5 octombrie 1998

Adunarea solemna pentru comemorarea lui Gheorghe I. Bratianu a fost prezidata de directorulInstitutului de Istorie N. lorga", prof. Serban Papacostea. In prezenta unui numeros puolic, istoricidin tara i straintitate, profesori universitari, diplomati romani si straini, oameni politici etc., domniasa a prezentat personalitatea istoricului disparut in imprejurari tragice. Ca un urmas firesc al luiNicolae Iorga, Gheorghe I. Bratianu s-a aflat timp de 7 ani la conducerea Institutului de Istorie.

Doamna Maria BrAtianu a evocat momente i amAnunte, mai putin cunoscute, din viatailustrului istoric. Texte Inca inedite rnarturisesc modul in care Gheorghe I. BrAtianu vedea dininchisoare necesitatea deschiderii ferestrelor IibertAtii. Dl. Stefan Isarescu a rememorat activitateapolitica a lui Gheorghe I. Bratianu, participant activ la cele doui razboaie mondiale. Domnia sa a cititsi mesajul adresat adunarii solemne de dl. Mugur Isarescu, guvernatorul general al Bancii Nationale.Prof Alexandru Zub a prezentat locul i rolul lui Gheorghe I. Bratianu in istoriografia romana, vazutca un adevarat deschizator de drumuri in varii domenii ale istoriei. La randul sau. dl. Michel Balard(Frantz) a expus modul in care Gh. I. Bratianu a largit orizontul cercetarilor pontice si a legatsud-estul european de luinea occidental& Analizand substanta teoriilor lui Gheorghe I. Bratianudcspre formulele de organizare a pacii, dl. John Rogister (Marea Britanie) a subliniat permanentele sipererutatea ideilor lansate de istoricul roman. Prof. Pompiliu Teodor a urmarit modul in care istoriaTransik aniei a constituit o preocupare majora in activitatea istoriografica a lui Gheorghe I. Bratianu.in limp ce prof. Nicolae-Serban Tanasoca a subliniat trasaturile demersului istoric intreprins deGheorghe I. Bratianu in cercetarea istoriei Bizantului. Prof. $erban Papacostea a evidentiat contributiabratierustA la rezolvarea unor probleme controversate din istoria evului mediu romanesc.

Sedinta de aniversare solemna a centenarului istoricului Gheorghe I. Bratianu se inscrie printremanifestarile importante organizate de Institutul de Istorie N. Iorga" pentru pastrarea mosteniriiculturale bratieniste.

Nagy Pienaru

SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICE CONSACRATA IMPLINIRIIA 200 DE ANI DE LA MOARTEA LUI RHIGAS VELESTINLIS,

INSTITUTUL DE ISTORIE .,NICOLAE IORGA",

23 octombrie 1998

Institutul de Studii Sud-Est Europene, cu sprijinul Institutului de Istorie .,Nicolae lora", aomaeiat in luna octombrie a acestui an personalitatea lui Rhigas Velestinlis, de la al carui tragic srarsit se

Re\ ista istoricr. tom X. nr 3-4. p. 409-415,1999

www.dacoromanica.ro

410 Viata stiintifica 2

implinesc 200 de ani. Manifestarea. ale carei lucrAri le rezumkm in rfindurile de fatA, are o importantAexceptionala data de caracterul cu totul deosebit al descoperirilor comunicate: doua manuscriseoriginate ale lui Rhigas ce-i pun in lumina talentul si disponibilitAtile de scriitor si intAresccunostintele despre repertoriul traducerilor pe care revolutionarul grec le-a realizat din literaturafrancezA a epocii. Cele douA manuscrise, descoperite de Andrei Pippidi la Sibiu, dateazi din 1786,vreme in care Rhigas era secretarul boierului muntean Nicolae Brincoveanu. Ele au fost depuse dechiar autonil lor in orasul transilvan, cel mai probabil cu ocazia cAlAtoriei pe care o va fi facut cainsotitor al uneia dintre distinsele vizitatoare ale Valahiei in epoca Lady Craven.

Contextul istoric si implicatiile politice ale celor douA lucrari ale lui Rhigas au fost analizate deAndrei Pippidi in comunicarea Scriitorul #politicul: Rhtgas dupd un manuscras inedit, iar traducereasi interpretarea literarA a acestora au facut obiectul comunicarii Liei Brad-Chisacof: Literaturaoriginald a lui Rhigas.

Comunicarea lui Andrei Pippidi a pus accentul pe piesa de teatru a lui Rhigas, unica originala(chiar dacA neterminata) pe care o cunoastem de la el: Wirtejul neburuei (T6 4arivaici Tia 1c).ConceputA in stil de pamflet politic, piesa dezvaluie cu indrameala si sarcasm atmosfera de la curteadomnului Nicolae Mavrogheni (14 iunie 1786 19 iunie 1790) si este construitA de o maniera inedita.Din coroborarea datelor istorice contemporane rezulta ca ea a fost conceputa ca un fel de jurnaldramatic pe baza observatiilor de zi cu zi care, apoi, luau forma literarA. Asa se face cA, timp de doarcAteva luni, care despart intrarea lui Mavrogheni In tara de depunerea manuscriselor la Sibiu,panorama dezvaluita de piesA capAtA valoare de frescA, o fresca In perfecta concordantA cuevenimentele atestate de documente. Puterea de introspectie a autorului este justificatA si de bunacunoastere a bizarului personaj domnesc, din piesA rAzbatAnd ideea a cei doi se cunoscuserA Incainaintea venirii domnului la Bucuresti, ceea ce intregeste traseul spiritual si politic al lui RhigasAutorul comunicarii pAtrunde dincolo de limbajul adesea criptic, ttpic literaturii subversive. «desertar». identificand cu acribie personajele piesei; se dezvAluie pe rand membri mai mult sau maiputin marcanti ai camarilei ce gravita in jurul domnului. caracterele tor. aspru judecate de Rhieas.interesele si meschinariile de la curtea munteanA a epocii. Este interesant de remarcat faptul cA, desisortitA clandestinitAtii, piesa posedA indicatii scenice. Va fi sperat Rhigas la o reprezentatie? Este ointrebare la care cu greu putem raspunde. Cert este cA, in conceperea lucrArii el nu intelegea sA facArabat de la canoanele clasice ale genului pe care, ne este !impede acum. le cunostea. DeN ine deasemenea probabil ca Viirtejul nebuniei sa fi inspirat incercarile dramatice ale lui Iordache Golescu.prietenul si discipolul revolutionarului grec, si este sigur cA se integreazA perfect in peisajul cultural alunei epoci in care acest gen de parnflet dramatic a cunoscut un succes notabil.

Al doilea text, Prietenia pusii la incercare (H boripa4gEvil tinXia), a fost identificat de AndreiPippidi ca find o pastisA dupa Baculard d'Arnaud, scriitor de gen longeviv si prolific, ale cArui opereincep a fi publicate in Franta odatA cu 1772-1773. DupA traducerile din Restif de la Bretonne. un noupas ni se dezvAluie in traseul spiritual al lui Rhigas: incercarea de creatie originala care. chiar dacaurmeazA Inca fidel modelul, tradeaza de asemenea tentativa de independenta. 0 data in plus.afinitatile spirituale dintre Rhigas si intelectualii romani ai epocii se contureazA: loan Cantacuzino vatraduce si el din d'Arnaud. in vreme ce copistul traducerii lui Rhigas dupA Metastasio. DimitrachiSturdza, intregeste o mica de interfere* literar-culturale in care gusturile si formatia comunA nu tinseama de eventualele diferente lingvistice.

Comunicarea Liei Brad-Chisacof s-a centrat indeosebi pe valoarea literara a celor douAproductii ale lui Rhigas. Tot ei ii revine meritul identificArii Cara dubiu a autorului. plecand de lainsemnarea de pe pachetul de manuscrise de la Sibiu. Insemnare in limba francezA in care depunAtoruldocumentelor figura sub numele Le Roy. Traducerea ducea evident cAtre Rhigas. «Regele» sau«Riga». in greceste 0 Pflyag. Analiza paleograficA avea sA transforme ipoteza in certitudine: cele douAtexte reprezintA parte din opera ineditA si necunoscutA a lui Rhigas.

www.dacoromanica.ro


Analiza autoarei urmeaza canoanele traditionale ale criticii literare, alegere perfect adecvatAdaca tinem seama de caracterul cu totul deosebit al celor doua opere. Sunt evidentiate procedeeleutilizate de Rhigas in constructia sa dramaticA i capacitatea nu numai descriptiva a acestuia, dar inspecial disponibilitAtile introspective si nuanta satiric& adesea foarte causticA. Elementul central nu iireprezintA intriga piesei, altminteri deloc diferitA de productiile contemporane de gen, ci portretelepersonajelor, incepand fireste cu domnul Nicolae Mavrogheni. Finetea observatiei psihologice nupoate fi ocultatA de nuantele ingrosate cu care viciile unui sistem sunt intruchipate in viciile unuiprodus al acestuia. Mavrogheni este tot ce nu este de dorit a fi, o combinatie intre «fanariotul» arogant

marginit, intre parvenitul meschin si fad scrupule i pretentia de principe cu pedigree Estesubiectul prin excelenta pentru un autor declarat antifanariot asa cum va transpare Rhigas 1ii actelesale ulterioare. Aberant din toate punctele de vedere, personajul construit de Rhigas se reproduce indiferite proportii in caracterele secundare ce-1 inconjoark tabloul de moravuri capata astfelconsistent& Aceasta este o atitudine literarA ce converge cu spintul contestatar al epocii in care, mat laautorii romani, cat si la cei greci, decaderea moravunlor este cauza esentiala a decaderii natiun.i. Faraa face filosofie politica, Rhigas depune o noua piesA la dosar, o piesa ce prin mijloace literaree% identiazA sirnptomele unei societati in declin.

La nivelul tehnicii discursului se intalnesc mijloace ale exprimani curen e in epocA:panegincul (aici pretext pentru parafraze satirice) i discursul cri ic care, in acest context, la formamonologului. ldeea de duplicitate este astfel impl'citA si nu fac at sa reproduca in plan dramatic otare de spirit proprie epocii. Este suficient sA ne gandim la li a ra de curte care p olifereazA acum

('en cronicile lui Manolache Persiano i Hristache pitarul panegiricele part'al publicate de V.AUrech a) pe de o parte, si cntica asprA ce transpare din cr nicile 1w Dionisie E lesiarhul si blotRomanul, in al doilea r gistru.

Este evidentA, chiar din aceste cite% a randu importanta descopenrilor de la Sibiu, nu numaipentru biografia spiritualA a unui om, dar i pentru starea de sp rit a unei epoci. In < anul Rhigas»marcat de nenumarate manifestAri de celebrare pes e tot in sud-estul Europei, cele mai spectaculoaseintregin la istoria «spiritului revolutionar» care a fost Rhigas Velestinlis au fost aduse decomunicarile pe care le-am rezumat mai sus.

Nu vom incheia fad a remarca rezultatele deosebite pe care colaborarea dintre istorici sifilologi le poate aduce in planul studierii ambientului cultural si mentalitAtilor unei epoci. Exemplulde fatA ne oferA probe dintre cele elocvente in acest sens.

Radu G. Niun

0 DUBLA ANIVERSARE

Pe data de 27 octombrie 1998. la Institutul de Istorie Nicolae Iorga" din Bucuresti a avut loc ofrumoasA ceremonie aniversarA intru cinstirea a doi dintre i1utrii istorici ai tarii: dr. Petre S. NAsturelsi dr. Paul Cernovodeanu la implinirea varstei de 75 si, respectiv, 70 de ani. Evenimentul a adunat omare parte dintre.membrii de frunte ai slujitorilor muzei Clio, prieteni, colegi, invAtAcei si admiratoriai sarbatoritilor. In numeroasa asistenta am remarcat pe senatorul Alexandru Paleologu cu sotia. peacademicianul Virgil Candea. vice-presedinte al Academiei Romine. pe profesorii universitariAlexandru Barnea si Andrei Pippidi. pe vechii membri ai Institutului de Istorie Aurora lIie i NicolaeGhinea. pe directorul Bibliotecii Municipale Mihail Sadoveanu", Florin Rotaru, pe istoriculmedicinei. dr. G. BrAtescu. pe numisrnatul Octavian Iliescu, pe genealogistul Mihai Sorin RAdulescu.

$i

$

*,

www.dacoromanica.ro


pe Carol Konig, director in Ministerul Culturii, pe lonel Cfindea, directorul Muzeului din Braila, peistoricii de arta Constanta Costea, Marina Sabados, Liana Tugearu si Aurelian Stroe, alaturi demajoritatea cercetãtorilor de la institutia organizatoare, ca si rude ale celor doi omagiati. Deasemenea, de la Paris au venit pictorul Radu P. Nasturel, fiul sarbatoritului impreuna cu fetita lui. iarde la Lugano prietenul familiei, Andrei Paleologu.

Prof. dr Serban Papacostea, membru corespondent al Academiei Romane, directorulInstitutului de Istorie Nicolae lorga", a rostit o vibranta alocutiune prezentandu-i pe cei doisarbatoriti, peste a caror contributie nu se poate trece in studiile de istorie medievala i modema",evocand anii cand s-au cunoscut. Ne leaga mai bine de cinci decenii de existenta i colaborare inacest institut, in vremuri grele perioada Stalin, perioada Roller dar, depasind greutatile, am reusitsal ne aducem contributia la istoriografia nationala",.a spus vorbitorul, elogiind efortul celor doi de ainvestiga subiecte Inca neabordate de altii sau de a pune la punct anumite neclaritati ale istoriei.Raspunzand la aceasta frumoasik euvantare, dr. Petre $. Nftsturel a rememorat personalitatea unoradintre magistrii i mentorii sai spirituali: profesorul Vasile Grecu, care I-a initiat in bizantinologie,Parintele Vitalien Laurent, profesorul Nicolae Banescu, profesorul Mihai Berza i profesorii de la$coala de Arhivistia, aducandu-le un pios omagiu. n incheiere, a daruit bibliotecii Institutului spreamintire o carte rara, un exemplar bibliofil, lstoria lui Fotie de cardinalul Hesgenrother, ce oprimise de la Nicolae Lahovary, acesta avandu-1, prin bunicul sau Apostol Arsache, dintr-o bibliotecaa Mavrocordatilor. Iata ca i cu acest prilej festiv a putut fi facuta o scull/1 comunicare privindgenealogia ihistri a unei carti si a vremelnicilor ei stapani!

Luand cuvantul, dr. Paul Cernovodeanu a salutat trainicia prieteniei care II leaga de cei doiantevorbitori, buna si indelungata colaborare care a rodit atat de frumos. Au fost amintite inceputurilecarierei lor, venirea la Insututul de Istorie, unde s-au bucurat de indrumarea savanrului istoric GeorgeBratianu, profesorul tuturor. ca i perioada petrecuta cu prietenul Nasturel la Muzeul de Istorie aOrasului Bucuresti. A adus apoi multumiri celor care au trudit la realizarea volumului omagial ce i-a fostdedicat, Marianei Mihailescu. initiatoarea pubIicaiei, Violetei Barbu, care I-a editat. lui Lajos Demén).sprijinitorul initiativei. directorului Editurii Kriterion, Szabo Gyula, care 1-a tiparit, i tuturor celorcare au..contribuit cu studii comunicari de specialitate, convergente cu preoeuparile sale.

In continuare a fost lansat volumul In Honorem Paul Cernovodeanu (Editura Kriterion,Bucuresti 1998). care se deschide cu un cuvant introductiv semnat de $erban Papacostea, urmat decateva repere biografice si de o bibliografie selectiva a operei stiintifice din intervalul 1959-1997 asarbatoritului, intocmiti de Mariana Mihailescu; Cornelia Papacostea-Danielopolu trateaza studiileneoelene, iar Panait I. Panait istoria bucuresteana, doua traiecte importante in preocuparile lui PaulCernovodeanu. Dupa acestea, sub genericele Medievalia, Modernitas, Imagologia i Genealogiesteme majore care au constituit insemnate subiecte de studiu pentru cel in onoarea caruia a fost realizatvolumul sunt inserate materiale semnate de nume prestigioase de istorici din tara i strainatate:regretatul profesor Eugen Lozovan, Neagu Djuvara, Al. Zub, Alexandru Dutu. Florin Constantiniu.Denis Deletant. Keith Hitchins, Ferend Makk, Gyula Kristd, Bela KOpeczi, Lajos Demen), DornokosKosary, Andrei Pippidi. Daniel Barbu. Constantin Balan. $tefan S. Gorovei. Stefan Andreescu. lacobMarza, Adolf Armbruster, etc.

Volumul XVI pe 1998 al revistei ..Studii si Materiale de Istorie Medie" a fost inchinat celuilaltaniversat, dr. Petre $. Nasturel.

Initiativa a fost luata de Paul Cernovodeanu, in calitate de redactor sef. care a si semnatarticolul omagial dedicat sarbatoritului, bibliografia selectiva a operei acestuia find alcatuita de maitanasul coleg Mihai Sorin Radulescu. Nume prestigioase ea $erban Papacostea. Paul Cemovodeanu.sotii $tefan S. Gorovei si Maria Magdalena Szekely, Dumitru Nastase (Atena-lasi). Violeta Barbu.Stefan Andreescu. Costin Fenesan. Constantin Balan, Eugen Denize, ca si mai tinerii cercetatori.Ileana Cazan, Iolanda Tighiliu si Mariana Lazar si-au adus prinosul lor in acest volum omagial cuxaloroase contributii in domeniul medievisticii si bizantinologiei romanesti. De asemenea. in _Tabula

i

www.dacoromanica.ro


gratulatoria" figureazA personalitati ca Virgil Candea, vice-presedintele Academiei Romane, DanBerindei, presedintele Sectiei de Istorie si Arheologie a Academiei Romane, profesorii universitariloan Caprosu, Veniamin Ciobanu i Ion Toderascu Tahsin Gemil, Panait I. Panait (Constanta),Stefan $tefanescu (Bucuresti), Neagu Djuvara (Paris-Bucuresti), Maria Theocharis (Atena), istoriciiconsacrati Octavian Iliescu, Aurora 1lie i Nicolae Ghinea, bizantinologul Nicolae-Serban Tanasocacu sotia sa Anca si alti cercetAtori de la Institute le de Istorie N. Iorga", de Studii Sud-Est Europenede Istoria Artei.

Dub la aniversare a fost un bun exemplu pentru felul cum trebuie sA ne elogiem seniorii.

Adrian-Silvan lonescu

AL XVII-LEA SIMPOZION NATIONAL DE ISTORIE SI RETROLOGIEAGRARA A ROMANIEI

Targu Mures, 24-25 august 1998

In zilele de 24 si 25 august 1998 au avut loc la Tfirgu Mures lucrArile celui de al XVII-leaSimpozion national de istorie si retrologie agrara a Romaniei.

Societatea de Istorie si Retrologie Agrara din Romania (S.I.R.A.R.) a organizat aceasta amplamanifestare viintificA, interdisciplinara, sub patronajul Ministerului Agriculturii i Alimentatiei si cusprijinul inaltelor institutii de cercetAri stiintifice nationale precum Academia Romana. Academia de$tiinte Agricole i Sth ice, Arhivele Nationale. Totodata, S.I.R.A.R. a beneficiat de largul concurs alautoritatilor judetului Mures care au depus eforturi deosebite, in conditiile in care cu numai catevaluni in urma ternoriul muresan a fost devastat de inundatii, pentru ca aceasta prestigioasa intalnirestiintifiot nationala sa poata avea loc.

Programul academic a fost deschis luni, 24 august, cu sedinta plenara care s-a desfasurat insale mare a Palatului Culturii. In alocutiunea sa, subprefectul judetului Mures a aratat ca agricultureromaneasca se afla intr-o perioada de criza. Principe lul impediment il constituie ignorarea completd aopznizlor specialivilor din agriculturd de clime factorii de decizie. In pofida programelor i solutiilorpropuse de specialisti i inaintate forurilor de conducere din domeniu, Romania, fiind socotita. dinconsiderente politice, tara inapoiata, este programalei set' fie numai pialei de desjacere; astfel, nici omasuri adoptata nu vine sa sprijine in mod real productia agricola romineasca.

in toate tArile europene statul subventioneaza agriculture. De aceea, i la noi statul ar trebui saconsidere acest domeniu ca fi ind de importanta strategica i sa-1 sustina cu hotarare. Totodata,specialitii ar trebui sa elaboreze progamul coerent al unei politici protectioniste in care sa se punaaccentul pe sprijinirea agricultorilor prin: preturi minime garantate; credite avantajoase pe termenlung; reglementarea i prograrnarea importurilor la toate produsele alimentare; infiintarea unui sistemeficient de informare aericola prin scoli. radio. televiziune: oreanizarea unor sindicate aleagricultorilor pe specialitati. Trebuie gandita o politica supla de reformare a I.A.S.-urilor care sa nuduca la distrugerea lor, ca in cazul C.A.P.-urilor. ci la easirea unor solutii mai profitabile.

Prof. univ. Vasile Boeza (Bucuresti) a citit comunicarea d-lui dr. ing. Eugen ConstantinMeNkes (Bucuresti). presedintele S.I.R.A.R.. care, din motive de sanatate, nu a putut participa lasimpozion. A fost prezentata o informare referitoare la un coneres mondial de istorie a agriculturiicare a avut loc la Nanchang (China) in 1997. Cu acest prilej s-a aratat ca istoricii chinezi au evidentialfaptul ca orezul salbatic era cunoscut de 20 000 de ani, iar cultivarea lui dateaza de 10 000 ani

(14),

si

www.dacoromanica.ro


Ing. Naznan Jeno, director general al Directiei pentru Agricultura i Alimentatie Mures. aprezentat apoi date elocvente, prin dramatismul lor, despre starea agriculturii muresene. Din totalulsuprafetelor agricole, 88% sunt scum in proprietate privatA si 12% in proprietatea statului. Cu !turahameiului care inainte situa judettil Mures pe primul loc in tara (cu 1 200 ha cultivate) scum practic adisparut, preferindu-se aducerea lui din import. Suprafetele pomicole cunosc, de asemenea, un declincontinuu, cu exceptia zonei Reghin. De asemenea, fondul de animate s-a redus la jurnAtate NA de 1990.Cu toate acestea, in judet mai functioneaza sase statiuni de cercetari stiintifice i un centru deimbunatatire a soiurilor. Productia de lactate este incA ridicata, aprovizionandu-se de aici i capitala.Anul acesta, din cauza inundatiilor, agricultura muresana a inregistrat pierderi de sute de miliarde de lei.

Dr. $tefan Olteanu (Bucuresti) a adresat un cuvant de salut participantilor la simpozion dinpartea Sectiei de Istorie i Arheologie a Academiei Romine. In mesajul acad. Dan Berindei(presedintele sectiei), caruia dl. St. Olteanu i-a dat citire, se subliniazi importanta deosebita aactivitatii S.I.R.A.R. i necesitatea ca acest gen de manifestare interdisciplinara sa fie continuat.

Dr. ing. Petru Sabadeanu, directorul Institutului de Economic Agrarti (Bucuresti), a facut oanaliza lucida a situatiei dramatice din agricultura romineasci. Prabusirea acesteia la toti pararnetrianalizati, in comparatie cu situatia din celelalte tad europene, este totala. Mai tragic este faptul catoate semnalele de alarma trase de specialistii in domeniu sunt ignorate, cu o inconstienta crirninala,de factorii politici de decizie. Este tragic faptul ca in cercetare potentialul biologic se situeaza calitativla nivel mondial, iar in ce priveste productia ne situam la nivelul tarilor subdezvoltate. De aceea,statul nu ar trebui sa lase din mina agricultura, ci sa o sprijine prin subventii, asa cum se procedeazapeste tot in Europa_ De asemenea. industria ar trebui sa sustina agricultura cu produsele necesareacestui gen de activitate. Din pacate, raportul dintre prettil produsului industrial si cel al produsuluiaericol este de 60% in defavoarea agricultorului. Acest decalaj se mareste continuu. ceea ce nu poateduce decit la falimentarea, i pe aceasta cale, a agriculturii.

in incheiere dl. P. SabAdeanu a apreciat ca, in aceste condiii. odce reuniune pe problemeagricole este binevenita si ea se transforma intr-un nou semnal de alarma adresat guN ernantilor.Totodata, s-a propus ca toate concluziile ce se vor desprinde din aceasta manifestarc stiinpfica sa fieinaintate forunlor de decizie de la Bucuresti.

Luni dupa amiaza (24 august) si marti dimineata (25 august) la Liceul Agricol din Targu Muress-au desfasurat lucrarile pe sectiuni. Din comunicarile prezentate, dar mai ales din dezbaterile dintre

s-a desprins, in special, ingrijorarea fatA de prabtisirea acestui sector de activitate care, in altemodalitati de reformare, ar fi putut aduce intr-un timp relativ scurt o reala prosperitate oamenilor.

Prdbu§irea economica este dublatd ;i de prausirea vietii culturale la sate unde camineleculturale au fost scoase la licitatie si au devenit bodegi sau discoteci. Doar unele biblioteci satesti aumai supravietuit, cu mari eforturi.

A revenit cu obstinatie ideea ca degringolada din agriculturti este cauzata nu numai deincompetenta celor care iau decizii sau de nepasarea parlamentarilor. ci si de interese obscureindividuate sau de grup.

Nota dominanta a acestui amplu bilant, efectuat la toate palierele, a fost sumbra.Dupa incheierea lucrarilor pe sectiuni, participantii la simpozion au facut o excursie de

documentare la mai multe obiective de interes agro-zootehnic. Astfel, a fost vizitata Statiunea decercetari zootehnice pentru bovine de la Singiorzu de Mures, Parcul dendrologic (de 10 ha). Muzeuldidactic al vfinatorii i salmoniculturii (amenajat in parte si cu ajutorul elevilor) si $coala desilvicultura de la Gurghiu, infiintata in 1893, unde se desfasoara cursuri de invatamint pentru nivelprofesional. liceal si postliceal. i unde si-a ineeput activitatea si prof. Emil Negulescu. astaziacademician.

Ultimul obiectiv vizitat a fost S.C. Agroindustriala Reghin. cel mai mare complex pomicol dinjudet, oreanizat in 14 ferme. Directorul statiunii, ing. Mihai Boaru. a expus realizarile cu totuldeosebite ale acestei societati comerciale, dar i dificultatile majore cu care se confrunta. Din 5 000 ha

www.dacoromanica.ro

7 Viata 0iintificA 415

acum mai dispune doar de 200 ha. Productia este de 15-20 000 t mere pe an. Dacit inainte exportau inFranta §i Italia, astazi, din cauza costurilor ridicate, nu mai pot exporta niclieri. Pentru prelucrareafructelor s-a fAcut o fabrica particulara de sucuri naturale.

Fermele, avand numele unor personalitAti istorice: Al. I. Cuza, Avram Iancu, Horea etc., au uncaracter mixt: agro-zoo-horticol. GospodArindu-se autonom, ele sunt organizate pe sistem autarhic,totul producandu-se in ferme (lactate, branzeturi, mezeluri, fructe, etc.). Nu se cumpara decAt ulei §izahar. Toate fermele dispun de curent electric 0 apA curentA (rece 0 caldi) adusA prin conducte de laReghin, de la 32 km. Medici pensionari din Reghin stau la ferme 0 asigura ontrolul sanitar alalimentelor, precum 0 asistenta medicall pentru cei 800-1 000 de lucrAtori. Pentru armoniasufleteasa a acestor oameni s-a Inaltat aici §i o bisericA, ce are hramul Sf. Arhangheli Mihail §iGavril §i functioneazA tot anul.

Realizarile deosebite ale ing. Mihai Boaru §i ale colectivului slu sunt o ilustrare vie aproverbului omul sfinteve locul". E reconfortant sA vezi cA in haosul general din economie maiexistA 0 oameni care, cu suflet, pasiune §i sir% gospodAresc, pot face lucruri extraordinare.

Daci astfel de oameni, care au demonstrat deja ce sunt capabili sa facA, ar ocupa functii dedecizie in ministerul de resort, poate lucrurile din agricultura ar merge spre normalitate spre binelenostru, al tuturor.

Iolanda Tighiliu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

FLORICA BANU, Caius Jacob. Viata ci opera, Bucurqti, Edit. Crater, 1999, 254 p.

Azi, recuperarea istoriei universitare, si in general a istoriei culturale, se face aleatoriu si esteputemic marcata de diverse circumstante, de multe ori politice. Lucrarea de &tit constituie unexemplu al acestei situatii, deli matematicianul Caius Jacob merita oricand o tratare monografica.Caracterul lucrarii ne-a inspirat douti scenarii posibile in vederea redactarii unei astfel de biografii: fieautorul este un apropiat al eroului i cunoaste din interior subiectul, dispensandu-se de o cercetare asurselor independente, fie autorul nu are nici o legaturi cu personajul studiat si se bazeazA pe odocumentatie arnpla care sa suplineasca lipsa contactului direct cu subiectul si eventual cu arhivelesale personale. Cel mai fencit scenariu ar fi unul mixt, dat datorita volumului mare de munca este dince in ce mai mull evitat. Lucrarea Floriciii Banu corespunde primului scenariu.

Caius lacob provine dintr-o familie apartinind claselor mijlocii, care se puteau misca dezinvoltdin punct de vedere financiar si intelectual in primele decenii ale sccolului XX. Taal sAu, LazarJacob, a fost profesor universitar de drept canonic la Institutul Teologic de la Arad, la Academia deDrept din Oradea unde a fost si decan intre 1925-1928 , la Universitatea din Cluj, dupt.desfiintarea Academiei de la Oradea i, in fine, intre 1938-1948 profesor la facultatea de Teologie aUniversititii din Bucuresti. Lazar lacob nu a ramas in marginea luptelor politice. in 1918 a participatla Adunarea de la Alba-lulia conditie, aproape, obligatorie pentru reusita politica a unuitransilvanean in Romania Mare si ulterior a fog deputat si senator. Deli autoarea nu spune, LazarJacob a fost deputat din partea Partidului Poporului; ar fi interesant de studiat resorturile atractieiexercitate de generalul Alexandru Averescu asupra unor personalitati ardelene importante.

Caius Jacob se naste in 1912 la Arad, unde parcurge ciclul primar i ii incepe studiilesecundare, pe care le finalizeaza la Oradea in 1923. in acelasi an ia o decizie riscanta, inscriindu-sesimultan la Facultatea de Stiinte din Bucuresti si la Academia de Drept din Oradea. Cu pretul unoreforturi exemplare termina ambele institutii superioare in 1931. in acelasi an, familia li oferaposibilitatea sa urmeze studiile doctorale la Paris (o scurta perioada de timp a primit o bursa si dinpartea statului roman, dar esential a fog suportul financiar asigurat de LILA! sau). Astfel, in noiembrie1931 pleaca la Paris, unde va audia cursurile celebritatilor epocii, cum ar fi Elie Cartan, Emile Bore!.Louis de Broglie si Henri Villat, ultimul fiind conduclitorul sau de doctorat, pe care il sustine in iunie1935. Formarea matematicienilor romani in Franta devenise o traditie care s-a respectat pe parcursulprimelor decenii ale secolului nostru. Cateva exemple sunt semnificative: Traian Lalescu (doctorat inFranta in 1908), Simion Stoilov (1916), Alexandru Pantazi (1928). Grigore Moisil (1929), AlexandruGhika (1929), Nicolae Theodorescu (1931) etc. Frecvent, tinerii matematicieni romani, titulari ai unuidoctorat francez, aspirau catre o cariera universitara in tart i, in principiu, demersurile lor aveau undeznodamant fericit. Pentru Caius Jacob, inceputurile carierei universitare au insemnat un post deasistent la Scoala Politehnica de la Timisoara, este adevarat o institutie mai putin prestigioasa decatUniversitatea, deli incadrata cu remarcabili specialigi. Postul acesta a fost obtinut cu ajutorul luiVictor Valcovici, creatorul si primul rector al $colii Politehnice din Timisoara, deli orgoliile sirivalitatile de mai tarziu vor gripa relatia dintre Caius lacob si V. Valcovici. In 1938, Caius lacobtrece la facultatea de Stiinte din Cluj, iar intre 1939-1943 este asistent la Facultatea de Stiinte de laBucuresti. La 30 decembrie 1943, Caius lacob devine profesor la catedra de mecanica a Facultatii deStiinte din Cluj. care se afla in refugiu la Timisoara din 1940. drept consecinta a arbitrajului de laViena. Autoarea aminteste in legatura cu perioada timisoreank de activitatea publicistica a lui Caius lacob

..ReN ista istorica-, torn X. nr 3-4, p. 417-438,1999

www.dacoromanica.ro

418 Note si recenzii 2

de dupa 23 august 1944, pana in martie 1945. Matematicianul publica o serie de articole in Vestul"si Romania Noua" in care critica dictatura regal/I si pe colaboratorii acesteia (Victor Valcovici fuseseunul dintre acestia). Atitudinea publicistica, si indirect politica, a lui Caius Jacob nu se limiteaza laincriminarea unui trecut apropiat, ci i la critici care ar fi putut sa-i compromitii cel putin cariera.Acest episod este amintit de una dintre cele mai sinistre figuri ale Universitatii romanesti, ValeriuNovacu. Autoarea cartii II aminteste o singura data, cu prilejul sustinerii doctoratului de catre CaiusJacob in 1935, asadar intr-o posturii benigna. Totusi, intre cei doi a existat o inamicitie durabila.

Valeriu Novacu face parte din aceeasi generatie a lui Caius Jacob, find nascut in 1909, si esteoriginar din aceeasi arie geografica, comuna Pecica, judetul Arad. Novacu este inainte de mice unilegalist, find membru al partidului comunist din 1938. Totusi, chiar inainte de aceasta datafrecventeaza societatea cripto-comunista, cum ar fi Comitetul National Antifascist (1933-1934) sisocietatea Amicii URSS" (1934). In anii 1933-1934, ca preparator la Institutul de Fizica TeoreticaAplicata de la Cluj, obtine o bursa la Paris, care i-a fost retrasa la un moment dat (probabilconsiderentele politice au avut rolul lor). Totusi, Novacu a mai ramas la Paris de vreme ce a asistat Iniunie 1935 la sustinerea tezei lui Caius Jacob. De fapt, acest lucru este recunoscut in referintele pecare le dadea Valeriu Novacu despre Jacob la 10 iunie 1953: II cunosc din 1935, and, in calitate debursier al Universitatii din Paris, I-am intalnit ca fiind din acelasi oras cu mine (Arad) si studiind ospecialitate inrudita (matematica). Era foarte retras i muncitor, cu obiceiuri destul de originale, foartenervos i preocupat de sinitatea sa. Avea idei destul de naive despre fascismul italian, de aceea prindiscutii multe II combatearn i argumentele sale nu rezistau argumentelor mele bazate pe marxism. Deaceea spunea CA sunt naive, in general nefiind un activist politic. Profesional era un student excelentpregatit. Ulterior I-am intalnit la Cluj si pe unna la Timisoara, and am functional impreuna la aceeasifacultate a Universitatii din Cluj, evacuata acolo. Frecventam impreuna cercul profesorului PetreSergescu (ca i la Paris dealtfel). Asrfel, el, in timpul razboiului hitlerist avea convingeri progresiste,find impotriva razboiului hitlerist in sensul a era antihitlerist ca multi burghezi, deoarece eraufilofrancezi i filobritanici. Spre marea mea surpriza era din ce in cc mai inflacarat manist, cu toate caspun ca II consider ca n-avea direct preocupari politice. Dupa 23 august 1944 nu ne-am mai intelesdeloc caci micile noastre discutii in legaturi cu Uniunea Sovietica s-au transformat intr-o ruptura,Caius Jacob devenind pe 1'4 un manist, deci potrivnic atfit PCR, cat i Frontului Patriotic. In scurtelenoastre intrevederi am constatat mereu ironie fail de politica noastra, care ascundea ostilitate. El n:aaderat nici la Frontul Democratic Universitar, nici la Uniunea Patriotica, pe care o considera rosie. Incalitate de responsabil cu agitatia si propaganda in cadrul comitetului regional PCR Banat (in anii1945-1947 n.n.), am ajuns la convingerea CA a fost implicat impreuna cu Mircea Draganu lapublicarea unui articol extrem de perfid i dusmanos la adresa Armatei Rosii in ziarul national-taranistdin Timisoara. care mi-a atras atentia prin «curajuln cu care I-au publicat. stiind protestul nostruviolent care aveam alaturi masele muncitoresti din Timisoara ... De la tov. Tiberiu Popovici am aflatcate ceva despre felul sau perfid de a impiedica realizarea liniei noastre oficiale in facultate si criticacu care se manifesta fata de regimul nostru de democratic populara, toate acestea le simteam si inscurtele noastre conversatii din ironia lui la adresa mea si a ocupatiei mele pe care o aveam laInstitutul Romano-Sovietic (secretar general al acestuia in anii 1947-1948 n.n.). Dupa trei ani I-amintalnit in noua sa functiune la Bucuresti. Este acum mult schirnbat si nu mai utilizeaza ironia inconversatii. Dar din unele masuri pe care le ia am avut ocazia sa mA conving CA lucreaza formal ca sase achite de datoria sa Ara mull& convingere. In general este un ambitios pana la slabiciune. estefoarte capabil profesional. dar ambitia de a parveni tot mai sus II face sil caute diferite legatun. sA iaparte la intrigi asa cum a crescut in mediul burghez. El si acum vede lucrurile prin prisma intereselorparticulare. de exemplu menajeaza pe Moisil. Stoilov ca sa aiba vot la Academie unde vrea sa ajungamembru, cauta sa cultive relatiile cele mai bune cu tov. Murgulescu pentru ca este ministru etc.Accasta este conceptia lui despre lume. Cat despre Sergescu, desi e tradator ramanand la Paris. amconstatat cA nu e convins de acest lucru si nu-1 considera tradator. are chiar corespondenta cu el. cel

si

www.dacoromanica.ro


putin a avut pana de curand". Acuzele ignobile ale lui Valeriu Novacu, individ dogmatic, complexatde lipsa de prestigiu stiintific, nu au putut compromite cariera lui Caius lacob. Acesta, dealtfel. nu afost un rezistent in intelesul curent al termenului, nici un intransigent. Unele mici gesturi, carereprezentau compromisuri nesemnificative, au fost facute. In 1947 adera la ARLUS, iar in februarie1952, desi nu era membru de partid si nu va deveni niciodata , este numit prorector al Universitatiidin Bucuresti, dup/i ce in 1950 se mutase de la Universitatea clujeana la Facultatea de Matematica-Fizica din capitala. Totusi, Florica Banu este tentata sa exploateze filonul eroic al personajului sau incircumstante care produc cititorului un efect contrar. Astfel, autoarea descrie sedinta FrontuluiUnitatii Socialiste din 3 noiembrie 1976 care se desfasura sub presedintia lui Ceausescu la care Caiuslacob solicita reconsiderarea mecanicii la Facultatea de Matematica. Conducatorul absolut al statuluireactioneaza surprinzator de normal si da dispozitii favorabile demersului lui Caius lacob, devreme cese infiinteaza sectia de matematica-mecanica in anul urmator (p. 230-233). Involuntar sau nu, seacrediteaza o varianta moderna a mitului bunului imparat: Ceausescu era crunt dezinformat de nevoilesocietatii, altfel era animat de cele mai generoase intentii.

De fapt, Florica Banu trateaza intr-o maniert total necorespunzatoare instaurarea regimuluicomunist i transformarile provocate de aceasta, cel putin in sistemul de invatamant. Mai mult, eamanifesta simpatie fata de regimul politic de dupa 1948, altfel nu s-ar explica viziunea idilica asuprao iajului intreprins de Caius Iacob in URSS in 1952 (p. 172-173). Autoarea insista pana la satietate

asupra calatoriilor in strainatate ale lui Caius Iacob, fie stiintifice, fie turistice. ceea ce demonstreazaca doar un grupuscul de rauvoitori semnalau faptul cA regimul de la Bucuresti nu respecta dreptulpersoanelor de a se deplasa nestingherite peste frontiere.

0 impardonabila scadere a cartii o reprezinta neglijarea dimensiunii academice a lui Caiuslacob. E pomenita admiterea matematicianului in Academie in 1955 ca membru corespondent, insanu dezvolta nimic in aceasta directie. Or Caius Jacob a fost ales membru titular la 21 martie 1963, iarla 19 martie 1980 este ales presedintele sectiei de stiinte matematice a Academiei, reales in 1984 si1990 Nu numai atat, Caius Jacob a fost ales la 26 decembrie 1989, impreuna cu Stefan Balan.Alexandru Bfirladeanu, Constantin lonescu Gulian. Stefan Milcu i Ilie Murgulescu. in ComitetulFSN de la Academie, care a initiat masurile reparatorii de la inceputul anului urmator. Cumva inaceeasi logica a asumarli unei responsabilitati civice, Caius Iacob se lanseaza in politica in cadrulPNTCD. devenind senator in urrna alegerilor din 20 mai 1990, pana la moartea sa in februarie 1992.Activitatea politica a lui Caius Jacob in Romania postcomunista, nu reuseste. din nefericire. satrezeasca interesul Floricai Banu.

Este evident, la finalul acestor note de lectura. Ca biografia realizata de Florica Banu, pe langaunele merite. are numeroase si grave lacune, rezultate din slaba investigatie a surselor care, de altfel.nu i-a permis sa stapaneasca epoca pe care a traversat-o Caius Jacob.

Ovidiu Bozgan

NORBERTO BOBBIO, Droite et Gauche. Essai sur une distinction politique,Paris, Editions du Seuil, 1996, 154 p.

In anul 1994 a aparut in Italia. cu prilejul alegerilor parlamentare. un eseu politic intitulat..Destra e Sinistra. Ragioni e significati di una distinzione politica". Autorul acestei carti esteNorberto Bobbio. unul dintre cei mai distinsi oameni ai Italiei de dupa cel de-al doilea razboimondial. Profesor de filozofie a dreptului din Torino, el este totodata specialist in teoria relatiilorInternationale. In anul 1984 a fost numit senator pe viala al Republicii Italiene. Lucrarile sale aucunoscut o recunoastere internationala prin traducerea lor Cartea. reeditata in anul 1995, a fost

www.dacoromanica.ro


vanduta in aproximativ 300 000 de exemplare, in 1996, Edition du Seuil" realizeaza traducerea earthin limba franceza, pe care o publica.

Succesul neasteptat al lucrarii se datoreaza, dupa cum insusi autorul marturiseste. confuzieiexistente la nivelul electoratului i dorintei acestuia de a cauta un raspuns, o sugestie pentru a puteasa-si clarifice pozitia electoral& Insft ce a condus la aparitia acestei confuzii? Autorul ne explicarealitatea italiana contemporani la inceputul cartii in capitolele intitulate: Presentation. La démocratiecomme histoire de l'égaliti, Reponse aux critiques (1995) si Preface a la premiere edition.

Stint doua tipuri de cauze care au condus la aparitia acestei crize de identitate: una istorica, curadacini in insasi fiinta nationala, i alta politicA, impartita in trei ipostaze. Analizand primul tipcauzal, Norberto Bobbio observi ca Italia a fost guvernata in ultima jumatate de secol de o aliantiformata intre crestin-democratie i partide de centru-stanga. Astfel, Italia nu a cunoscut altemanta laputere intre o dreapta de tip liberal si o stanga traditional& Lipsa alternantei la putere a avut oconsecingt fundamentala: schimbarea regimului a fost resimtita ca o trauma. Explicatia lipsei acesteialternante rezida din faptul ca, la srarsitul celui de-al doilea razboi mondial, dreapta politica' a fostdescalificata in ochii opiniei publice, aceasta nereusind pentru o jumatate de secol sa-si creeze partidepolitice puternice sau aliante electorale viabile.

Al doilea tip cauzal aduce in discutie trei ipostaze: campania judecatorilor milanezi intitulatamainile curate" indreptati impotriva politicienilor corupti, aparitia Ligii Nordului" i schimbareasistemului electoral care a permis disiparea autoritatii politice. Dupa explicarea acestui fenomen,atnorul cauta raspunsuri la urmatoarele intrebari:

a) daca diada' dreapta/stanga continua sit fie de actualitate;b) dna stanga. ca un concept politic, continua sa existe in lumina noilor realitati:c) daca cele doua doctrine nu si-au pierdut identitatea;d) problema egalitarismului.

Necesitatea acestei clarificari a aparut in momentul in care cei doi termeni stint contestati.Criticii. in conceptia lui Norberto Bobbio, se impart in trei categorii: prima categorie de critici afirmaca diada dreapta/stanga nu mai corespunde realitatilor actuale, once incercare de a le analiza tinand dedomeniul arbeologiei2 politice; a doua categorie de critici afirma ca diada dreapta/stanga continua saexiste, dar nu sunt de acord cu criteriile de la care se pleaca in domeniul analizei acesteia, iar a treiacategorie de critici considera ca se poate accepta existenta acestei diade cu conditia precizariiciiteriilor de definire.

Raspunsul autorului reprezinta in acelasi timp si inceputul analizei subiectului abordat. Astfel,se arata ca notiunile aflate in discutie exista in istoriografia si stiinta politica de mai bine de dourisecole. de aceea autorul a incercat abordarea problemelor din toate punctele de vedere. Totodata.existenta acestei diade este validata de faptul ca aceste concepte sunt folosite in continuare in limbajulpolitic de particle, oameni politici, jurnalisti etc. Argumentatia folosita de a doua categorie de criticiconsta in faptul ca termenii aflati in analiza sunt utilizati in mod descriptiv (pentru a da o reprezentare

Traditional& apropiata de extrema dreapta (o situatie care se regaseste si in restulOccidentului).

' Diada dupa traducerea folosita in Petit Robert, dyade desemneaza reunirea a douaprincipii care se completeaza reciproc; in text autorul foloseste termenul pentru a demonstra cAstanga, in sens politic, nu poate exista fara dreapta politica. Este un argument folosit impotrivacriticilor care considera ca in spatiul politic contemporan stfinga politica nu mai exista.

2 Prin aceasta expresie se aduce in discutie controversa privind valabilitatea disocierii spatiuluipolitic prin notiunile dreapta/stfinga. Astfel. exista anumite conceptii care considera ca cele douanoliuni si-au pierdut substanta in cadrul spatiului doctrinar contemporan si de aceea folosirea lor esteinadecvata. Termenul de arheologie vine sa intareasca argumentatia.

www.dacoromanica.ro

5 Note si recenzii 44.1

sintetica a celor doua parti in conflict), axiologic (pentru a expune judecati de valoare pozitivenegative), istoric (pentru a se marca trecerea de la o faza la alta a vietii politice a unei natiuni). In fine,pentru a treia categoric, autorul considera ca maniera de abordare a criteriilor este corecta deoareceintr-un univers politic diversificat, ca acela al marilor societati democratice, unde partile in joc stintnumeroase, poate aparea un partid de centru-stAnga (datorita unei stingi mai moderate) sau centru-dreapta (datorita unei drepte mai moderate). insa, aceasta diversificare a spatiului doctrinar nuschimba cu nimic modul de analiza.

A doua tema analizata de Norberto Bobbio aduce in discutie problema daca stanga, ca conceptpolitic, continua sa existe in lumina noilor realitati. Criticii diadei dreapta/stanga bonsider& ca aceastaformula politica este caduca deoarece, dupa caderea zidului Berlinului, interpretarea privindimpartirea spatiului politic in doi poli opusi este depasita. Totodata stAnga si-a pierdut din substantadatorita unei crize de ideologic. Autorul folosind argumentul istoric obiecteaza, aratand ca infrangereacomunismului nu este egala cu disparitia stangii. Acest lucru i pentru ca nu exista o singura stanga",cum nu exista nici o singura dreaptii". Totodata stAnga a existat i existA in cadrul capitalismului.Distinctia dintre dreapta i stanga are o lunga istorie, care ii are radacinile in opozitia dintrecapitalism si comunism.

A treia tema aduce in discutie intrebarea daca cele doul doctrine nu si-au pierdut identitatea inurma schimbarilor intervenitc in societatea contemporana. Autorul cartii consider& ca aceastaidentitate nu s-a pierdut, considerAnd cA linia morali este una din diferentele care separA cele douadoctrine. Este dat ca exemplu problematica avortului. Astfel, dreapta este adepta avortului, iar stangaeste impotriva. De aici se dezvolti intreaga conotatie morala i ideologica care incumba aceastadiferenta. Un alt argument este cel ideologic referitor la tipul de evolutie pe care societatea trebuie

parcurga. Astfel, doctrinarii dreptei considera CA societatea trebuie sa urmeze un curs evolutionist,organic, gradual. Stinga considera CA evolutia societatii este o succesiune de salturi i rupturi.Concluzia lui Norberto Bobbio este ca nu se poate vorbi de o pierdere a identitatii. Ceea cc exista inmod real este modul in care extrema stangli sau extrema dreapta stiu. in momentul accederii la putere.sa se mentina.

Ultima intrebare la care autorul incearca sa raspunda este modul in care este vazuta notiuneade eealitate in cadrul diadei dreapta/stanga. Aceste argumente yin sa intareasca demonstratia realizatapentru intrebarea anterioara. Astfel, pentru spatiul doctrinar de dreapta. notiunea de egalitate nuincumba nici un fel de retineri. ins& exist& i problema limitelor si a criteriilor. Inegalitatile naturaleeista i, desigur. uncle dintre ele pot fi corijate. Inegalitatile sociale pot fi eliminate. Dar egalitatea intot si in toate nu poate exista. Pentru stAnga egalitatea este in tot si in toate. Inegalitatile naturale potinfluenta inegalitatile sociale prin intermediul unui reprezentant al statului (judecator). Din aceastacauza stanga militeaza pentru controlul strict al puterii statului.

Norberto Bobbio considera CA notiunea de egalitate" este analizata atat din stAnga spectruluipolitic, cat si din dreapta la nivelul ideal-abstract, iar egalitatea. in formula sa cea mai radicala. estecombinarea idealurilor utopiste. Atfit liberalismul (dreapta) cAt i socialismul (stAnga) folosescidealuri egalitare comune la anumite nivele (transport in comun, sistemul de invatamant. etc.). Pentruacest tip de relatie este folosit termenul de .,egalitarism minimar. Din punctul sau de vedere idealulde egalitate este ca steaua poised pe care continuant sa o privim.

in aceasta carte Norberto Bobbio realizeaza o analiza pertinenta a conceptelor ..dreapta- si..stAnga" lufind in considerare punctele de vedere existente in spatiul analizei politice. avand ocontributie importanta prin completarile si remarcile acute. Analiza diadei dreaptestanea este binestructurata incercAnd A. nu marseze &IA de nici un punct de vedere partizan. fapt pe care I-a prezentatinca din prefata.

Sabin-Darnel Drclgulin

si

sa-I

www.dacoromanica.ro


NEAGU COSMA, Culisele palatului regal, Bucuresti, Edit. Globus, 1990, 340 p.

Aparitia unei lucrari despre monarhie in 1990 a fost bine primitA pe o piala de carteromAneasca, prea saraca incA, la acea data, in publicatii cu adevarat stiintifice. Existenta a aproapecinci decenii de comunism in Romania s-a constituit intr-o adevarata blocada in tiparirea unei scriericompetente in care sa fie abordata problema mai sus mentionata. Culisele palatului regal reprezintauna din primele lucrari ce incearca, fara a reusi cu totul, sA se debaraseze de mentalitatea rosie" inabordarea istorica. In 340 de pagini, structurate in 22 de capitole, se inceara o prezentare a vietiiprincipelui i apoi regelui Carol al II-lea, o critica acida, dar lipsitA de obiectivitate, privind viatadomnia acestuia. In mod normal, partea cea mai consistentA a lucrarii se referA la perioada 1930-1940,anii domniei lui Carol, dar un important loc II ocupa i perioada anterioara anului 1930, in specialevenimentele desfasurate in timpul Regentei. Fugitiv este tratata perioada ulterioara abdicarii luiCarol, perioada in care activitatea poltica a fostului rege este practic insignifianta. Obiectul lucrarii iiface indeosebi politica interna a Romaniei, problemele cu care a fost confruntata viata politica, dar sieconomica a tarii in timpul lui Carol.

Autorul insista prea putin insa asupra conditiilor exteme, anterioare venirii lui Carol la tron,creand un vid informativ in legatura cu evenimentele desfasurate. in carte se pune accent pe Un asa-zis rol nefast jucat de dinastia de Hohenzollern in istoria Romaniei, care, dezbinata de ambitiiinterese", a franat (sic!) procesul de dezvoltare a tArii, uitandu-se, In mod deliberat, aportul acesteiasi in special al primilor doi monarhi in modernizarea i occidentalizarea Romaniei, in domeniileinstitutiilor politice inclusiv pluripartidismul politic culturale, juridice; de asemenea, se trece cuvederea meritul in realizarea celei mai liberale constitutii din Europa, la acel moment, si chiar ininfaptuirea Unirii celei Mari.

In schimb. Neagu Cosma, manat de profunde sentimente antimonarhice, ignora toate acesteelemente pozitive pe care monarhia le-a avut in istoria Romaniei, punand accent pe intrigile de curte.pe aventurile amoroase ale membrilor familiei regale, pe luptele politice, inerente de altfel intr-osocietate democratick in care primeaza dreptul la libera opinie, alcatuind o istorie ..de culise" bazatape informatiile scandaloase, nu una stiintifica.

De altfel, nici titlul lucrarii nu pare a fi potrivit in raport cu problematica abordata in cane.Titlul lucrarii, prea general, ne-ar putea purta cu gandul la un studiu dedicat monarhiei deHohenzollern pe tot parcursul aflarii sale pe tronul Romaniei (1866-1947). Pe de alta pane, insusitermenul de culise" pare nepotrivit, utilizarea lui parand a avea mai degraba un caracter comercial.Tot in latura ncgativa a aprecierilor se inscrie i lipsa notelor bibliografice si a unui aparat critic. Nucuprinde un index care ar fi fost foarte necesar cititorului interesat doar de anumite probleme dinperioada tratata in lucrare. Se face apel la o serie de citate, unele apartinand lui BrAtianu. acesteadin urmA neavenite insa de cele mai multe ori, dat find cunoscuta adversitate existenta intre Carol alII-lea i cunoscutul om politic liberal. In caracterizarea diferitelor personalitati interbelice autorulintrebuinteaza idei preluate de la Nicolae Iorga, care pe langa faptul cA era istoric, a fost i un ompolitic al vrernii. De aceea, afirmatiile sale sunt facute cu subiectivismul de rigoare si se prezinta Paradetasarea de eveniment pe care ar f reclamat-o o lucrare ca cea de fata.

Antimonarhist convins. autorul nu reuseste sa fie obiectiv i echidistant in aprecierile sale.avand opinii subiectiviste in stabilirea responsabililor privind ,.meschinaria politica- si nemultumirilesociale din Ora. Sunt prezente in carte si anacronisme ce pot induce in eroare pe un eventual cititorneavizat. fapt ce pune semne de intrebare asupra calitatii stiintifice a cartii. Este evident si abuzul demetafore i figuri de stil de multe ori inutile. care nu fac altceva deck sa dea pe alocuri un aspectgrotesc cartii.

Concluzia ce se impune in aprecierea cartii e ca aceasta pare a fi mai degraba dedicatapublicului lare si mai putin specialistului. find sAracA din punct de %edere stiintific

Manus-Liviu Pere

si

si

1.I.C.

www.dacoromanica.ro

7 Note 5i recenzii 423

TADEUSZ DUBICKI, KRZYSZTOF DACH, Zelazny Legion Michala Archaniola.Z dziejów ruchu faszystowskiego w Mumma, Warszawa, Adiutor, 1996, 204 p.

Unul dintre cei mai buni cunoscatori poloni ai fenomenelor rominesti din perioada interbelica,Tadeusz Dubicki, profesor la Universitatea din Lodi, a lansat, impreuna cu Krzysztof Dach, oadevarata provocare extrem de sofisticatei piete de carte stiintifica din Polonia.'Din pacate, datoritafaptului cit slabele tendinte ale istoriografiei romane spre problemele cu adevirat universale seindreapti, aproape in totalitate, spre centrele occidentale mult mai bogate din punct de vederematerial, volumul aparut la Varsovia nu a avut, pani scum, nici un ecou. Monografia se alatuni, dealtfel, excelentelor analize anterioare publicate in Germania (Arrnin Heinen, Die Legion ErzengelMichael" in Rumanien, MOnchen, 1986, 559 p.) i in Spania (Francisco Veiga, La mistica delultranacionalismo: Historia de la Guardia de Hierra, 1919-1941, Barcelona, 1989, 287 p., innaducerea romaneasca a editurii Humanitas).

Dacit avem In vedere inconsistenta lucrarii din 1962, Gwardia Archaniola", publicata de DanutaBierikowska, excelenta i sensibila traducere din limba romana, In apt o incercare de a apela la amintiriledin vrernea refugiului in tars noastra in anii celui de al doilea razboi mondial, lucrarea semnata de T.Dubicki si K. Dach reprezinta prima tratare de amploare in lintba poloni a unei problematici destul dedelicate si de complexe, totodatil, un fenomen care in Republica interbelica poloni a avut foarte putinaconsistentli 5i a fost cu totul marginal. De asemenea, datorita ruperii (mai ales dupa 1990) a aproapetuturor contactelor istoriografice dintre spatiile noastre, publicul polon cu o anumiti pregatire stiintifictistie tot mai putin (5i, evident, uneori chiar deformat) despre evenimentele romanesti; tocmai de aceea.probabil, autorii au insistat pentru aceasta formula inedita de prezentare a textului.

Trebuie sa apreciem, inainte de a intra in analiza noastra. excelenta aplecare a profesoruluiTadeusz Dubicki confinnatii 5i de alte exemple pentru materialul fotografic sugestiv, de excelentacalitate, foarte putin cunoscut sau chiar inedit, evident, pentru cititorul roman.

in primul din cele sapte man capitole ale volumului este prezentat un scurt istoric al evuluimediu 5i modem romanesc 5i, din secolul al XIX-Iea, al curentului de inspiratie nationalista.Personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu domina textul; referitor la datele biografice. autorii arataCA familia sa provenea din zona Storojinetului, din Nordul Bucovinei, i ca. pe linie paterna, proveneadin randul polonimii, iar pe linie materna din reeiunea Bavariei. Bunicul dinspre tata al lideruluilegionar era polon, pe numele lui Mikolaj (Nicolae) Zielinski; abia in 1902 familia 5i-a schimbatnumele in Zelea, adaugand la acesta 5i pe acela de Codreanu (p. 15).

Informatia insuficienta sau poate greselile din documentare provoaca inadvertentesuparatoare: prima ar fi aceea CA regele Ferdinand este prezentat drept fiul" (in pol. ,.syn") regeluiCarol I (p. 16).

In contextul actiunii Romaniei in primul razboi mondial este urmarita 5i activitatea luiCorneliu Zelea Codreanu studiile liceale de la Husi 5i participarea la activitatile asociatiei cultural-stiintifice ..Mihail Kogalniceanu". Ca inspiratori ai viitorului sef al MicAnii. sunt perceputi profesorulA.C. Cuza. de la Universitatea din Iasi 5i. mai ales. N. Iorga, prezentat drept adevaratul declansator alpasiunilor nationaliste exacerbate. Acestora Ii s-au adaugat, dupa 1918, ascensiunea fara precedent aideilor si actiunilor bolsevice (mai ales la Iasi. in mediile smdentesti si muncitoresti), razboiulBucurestiului impotriva Ungariei comuniste a lui Bela Kuhn 5i contactele permanente cu studentimeanationalista ieseana, condusa de A.C. Cuza.

Al doilea capitol prezinta bazele teoretice (ideologice) 5i sociale ale Legiunii ArhangheluluiMihail. Accentul se pune, in analiza, pe prezentarea personalitatilor care au aderat la Legiune si aactiunilor nationaliste i propagandistice din prima perioada. Este pus in discutie, spre exemplu.continutul primului numar al publicatiei Pamant Stramosesc- (din 1 august 1927). cu poemul

www.dacoromanica.ro


Decebal ate popor". Apar, mai departe, imagini care trimit proiectii vizu0E catevIVIecenii mai

tarziu: C.Z. Codreanu inconjurat de Horia, Closca i Crisan, Tudor Vladimiresc\k si Avram lancu.Autorii fac o insolita legatura intre schimbarea politica din toamna anului 1928 venirea

Partidului National Taranesc la conducerea guvernului, in plina criza dinastica i amplificareaactiunilor Legiunii, mai ales sub impulsul liderului national taranist Alexandra! Vaida-Voevod.Istoricii incearca si explice i o sarada": desi adepta isterica a desfiintibil parlamentarismuluiregulilor politice democratice, gruparea lui C.Z. Codreanu a participat la alegerilepartialnAin judettilNeamt, liderul reusind sa obtina victoria pentru un loc in forul legislativ de la Buctiresti. La fel, indorinta de a obtine cat mai multe mandate, echipe de legionari au dus, in 1932, o. perseverentacampanie electorala in mediile rurale din judetele Iasi, Galati, Tutova, Cahui.

Dupa alegerile din 193Z cand a obtinut peste 70 000 de voturi, Miscarea Legionara esteperceputa de autori drept o grupare politica bine conturata i foarte populark De asemenea, pentru anul1933, ei avanseaza ideea ca ascensiunea in plan politic si curajul de a lua o decizie de o asemeneagravitate (asasinarea primului ministru liberal I.G. Duca) au fost avantajate de pozitia evaziva a regeluiCarol al II-lea in ceea ce priveste atitudinea fatA de o formatiune politica hotarat opusA democratieide incurajarile venite din directia lui Alexandru Vaida Voevod, seful ultimului guvern paranist.

Istoricii poloni aduc din nou in discutie o tema mult analizata si in istoriografia romana: eisustin ca au existat legaturi (sprijin) financiare intre Miscarea Legionara si Germania lui Hitler.Acestea se derulau prin intermediul unei firme de import-export coordonata de un V. Ionescu, iarfondurile se distribuiau cu ajutorul institutiilor financiare ale lui Malaxa si, mai niult, erau dirijatespre banci conduse de evreii din Romania: Shapir, Kaufman, Auschnit.

In lupta dintre Dumnezeu si Satan (reprezentat de valorile general acceptate de regimurileliberale, democratice), in opinia autorilor, la nivelul anului 1937 cistigasera legionarii; la sfarsitulacestui an. Miscarea se putea baza pe aproximativ 272 000 de aderenti (p. 110). Acesta este simomentul in care Corneliu Zelea Codreanu face, dupa alegerile din noiembrie. incendiarele saledeclaratii: adversitatea fata de Mica intelegere, intelegerea Balcanica i Societatea Natiunilorpomirea Miscarii de a constitui, la 48 de ore dupa teoretica preluare a guvemarii (prin mijloaceparlamentare. insa!), o alianta cu Italia si Germania. Pactul de neagresiune" Codreanu-Maniu esteconsiderat ca fiind generator de panica" in mediile politice si in opinia publica romineasca, iarrezultatele alegerilor sunt considerate, totusi, drept un insucces al legionarilor (doar ceva mai multeprocente decat insignifiantul Partid National Crestin al lui Octavian Goga). Liberalii perdanti nuau mai relish sa constituie un nou guvern, iar singurul care a iesit satisfacut" dirt procesul electoral afost regele Carol al II-lea (p. 117): 0 noui gremila, din seria celor amintite mai sus, intilnino si lapa2ina 118: numele cunoscutului poet si om politic 0. Goga, prim ministru intre detembrie 1937februarie 1938, este transcris, inexplicabil. Ion Goga!

Un aspect total necunoscut cercurilor istoriografice romfinesti, deloc interesate de relatiile sistudiile comparative cu statele vecine sau din zona Europei Central-Orientale, este relatia specialastabilita in februarie 1928 intre C.Z. Codreanu si Alfred Laszowski, unul din liderii gruparii fascistepolone Falange (de inspiratie italiana). Liderul polon a aritat lui Codreanu pozitia si7atitudinileaproape similare ale sefului sau de la Varsovia, Boleslaw Piasecki (mai *int, ideolog de substanta alregimului comunist si al Partidului Muncitoresc Unit Polon). In acest sens, Alfred Laszowski a dedicatchiar un substantial articol dedicat personalitatii i teoriilor lui Codreanu. publicat in martie 1938.

emarea Goga este perceputa drept o provocare la adresa U.R.S.S.. deosebit de servila fata deregele Carol al II-lea, i o aventura politica" care a discreditat Romania in ochii Europei (p. 123).Totodata. Ara a justifica. autorii descriu regimul instaurat la 10 februarie 1938 drept monarho-fascisr.

Pentru cititorul roman este deosebit de interesant de urmarit reactia preset de extrema dreaptadin Polonia cu sugestive imagini la anuntul asasinarii lui Corneliu Z. Codreanu. in noiembrie1938. Totodata. instalarea lui Horia Sima la carma Legiunii este analizata drept inceputui regresului.

5i

5i

ai

a.

-

-

GUN

-

www.dacoromanica.ro


relinerea autoritatilor de partid din Germania tap de noua conducere a Miscarii, infiltrarile agentilorSigurantei, accentuarea deciziilor in favoarea terorismului (acestea din urma inspirate si de masurileexcesive ale lui Armand Calinescu, asasinat la 21 septembrie 1939).

Ultimul capitol al saptelea se refera la guvernarea legionara din septembrie 1940 ianuarie1941 si la disputa armati cu Ion Antonescu din ianuarie 1941. Fara a depasi cadrele general acceptatede istoriografia romfina, volumul are meritul de a prezenta de pe o pozitie neutra i sada acteleguvemarii. De asemenea, apar i informatii de mai mare amploare despre politica-extema a Romaniei,subject insuficient tratat in paginile anterioare (cu exceptia momentelor din vara lui 1940). Nereferim, aici, la relatiile privilegiate stabilite cu Germania si Italia si la ideea, generoasa, ca autoritateaBucurestiului nu a cunoscut prabusirea care a avut loc in cadrul regimurilor radicale cfn Slovacia,Croatia sau Norvegia. in cadre sumare, evolutia Miscarii Legionare este urmarita i dupa ianuarie1941. avandu-se in vedere, in special, actiunile ulterioare actului de la 23 august 1944, respectivconstituirea i activitatea guvemului legionar in exil, sprijinit i controlat de Germania.

Sigur, monografia polona dedicata Garzii de Fier poate cA are, din punct de vedere stiintific,scapari i interpretari cu care publicul romanesc nu este obisnuit_ Ceea ce au reusit cei doi autorimerita, insa, salutat deoarece, cel putin pentru istoriografia de la Varsovia, ea va constitui, pentrufoarte rarii preocupati de problemele rominesti, o informatie bibliografica de baza. Cunoscatorperfect al situatiei actuale, T. Dubicki nu a pierdut ocazia sa inceapa. in prolog, demersul sau cu oamara anecdota: intr-unul din mondenele saloane europene, un cunoscut ziarist de la _Paris Soir"discuta cu un diplomat. La un moment dat, amfindoi observa ca sotia ambasadorului danseaza sidiscuta aproape tot timpul cu un tanar din lumea buna. Interesandu-se. ziaristul creator de opinieafla ca tankul era un roman; neputandu-si stapani mirarea, ii declara interlocutorului sau: ..asa detank i deja roman!"

Florin Anghel

PETER CHARLES HOFFER, The Salem Witchcraft Trials. A Legal History,University Press of Kansas, 1997, 166 p.

Tema este cunoscuta mai ales prin drama lui Miller. dar care a facut obiectul unei vastebibliografii. asa cum rezulta din .,eseul bibliografic" care incheie volumul lui Peter Charles Hoffer(din care aflam, printre allele. ca documentele originale ale proceselor ce au avut loc se afla inbiblioteca Institutului Essex din Salem localitate din statul Massachusetts, in care exista si muzeulPeabod) ca exista studii si volume publicate ce merg de. la analiza faptelor. a regulilor de drept si aprocedurilor aplicate pana la descifrarea unor probleme de socioloeie sau de psihologie feminina si depsihologie a maselor; bibliografia la care ne referim cuprinde paginile 153-158 ale volumului cuindicarea a sute de titluri); aceasta formeaza, in studiul autorului, o expunere a evolutieievenimentelor care au avut loc propriu-zis in cursul unui singur an, si anume intre ianuarie 1692 siianuarie-februarie 1693 (dupa executiile, am putea spune in masa. ale asa-ziselor vrajitoare inseptembrie 1692, procesele sunt reluate in lanuarie-februarie 1693, dar din 56 de persoane acuzatedoar 3 sunt condamnate: intre 1696 si 1700 se acorda despaeubin banesti membrilor de familie ale%ictimelor proceselor si care fusesera executate).

Structura monografiei: prefata autorului (autorul face o paralela intre sistemul judiciar penalexistent atunci cand au avut loc procesele de rAjitorie i cel actual american in care exista prezumtiade neN inoN atie. i regula CA o condamnare poate avea loc numai daca vmovatia este dovedita ..be)ondressonable doubt'', adica ,.dincolo de mice banuiala rationalr si isi incheie considerentele cu ideea ca

www.dacoromanica.ro


poate experienta proceselor ce au avut loc la Salem a contribuit la ideea actuald cd e mai bine ca osutd de persoane vinovate sd scape decAt sd fie condamnat un nevinovat), lamuriri (in legatura cumonografia), introducerea (se fac comparatii cu campanii de tautdri de vrAjitoare e vorba de adversanpolitici ulterioare evenimentelor din Salem, mergand pand aproape in contemporaneitate; intre iunie

septembrie 1692 au fost spAnzurati 19 barbati i femei care au sustinut in procesele de vrdjitorieintentate cd stint nevinovati; un barbat care a negat competenta instantei si a refuzat sd raspundd a fostucis cu pietre; unii care si-au recunoscut vina au fost crutati; autorul se intreabd dacd ura impotrivafemeilor a fost o fortd care inexorabil a dus la procesele de vrajitorie, de vreme Ce tintele acuzelor devrAjitorie au constituit-o indeosebi femeile"; acuza era aceea cd diavolul actiona asupra persoaneloracuzate de vrajitorie, iar existenta diavolului nu putea fi negatd fatd cu ideologia dominantd religioasAa puritanilor vremii!), cele 12 capitole ale lucrarii (dintre care citdm unele titluri: Noi ven4ipe drumulspre Salem, in care se face o istorie a intemeierii localitAtii de cAtre emigranti si a familiilorproeminente; Suspiciunea de vrdjitorie, in care se aratd cd pand la izbucnirea pasiunilor din Salemcare a dus la procesele analizate de autor situatia a fost, sub acest aspect, mai bund in Lumea Noud,unde nu au avut loc persecutiile sub pretextul vrajitoriei de mari proportii ca cele din Anglia secoluluiXVI sau secolului XVII din deceniul patru; Acuzatorii; Magistratii si suspeciii; Judectitorii,predicatorii ci legea; Femeia cu reputatie proastã; Buna sofie, capitol in care este vorba de cazulRebecca Nurse, executatd la 19 iulie 1692, regretatd de multi din vecinii ei si in care este reprodusascrisoarea ei pe care o incheie cu afirmatia cd in fata instantei va spune cd nu stie nimic desprevrajitorie si ca, deci, nu-si poate amAgi sufletul"; Omul puternic, capitol in care este vorba de GilesCorey. care, in varstd de 80 de ani, a refuzat si rAspunda la acuzatiile aduse si a fost ucis cu pietre si acdrui moarte a prilejuit celebrele versuri ale lui Longfellow: Nu voi raspunde deloc. cdci dacd negsunt deja condamnat in instanta in care fantome apar ca martori... iar dacd recunosc un neadevar imicumpar viata care nu este insii viatd, ci numai moarte in viatd"; Sfeirfitul judecliplor, in care se face unistoric al reactiilor care au survenit i printre care sunt citate unele lucrari publicate atunci, Scuzele,printre cei care au contribuit la incetarea carnpaniei de procese de vrajitorie a fost si guvernatorulnumit de Anglia, William Phips), concluzie (in care autorul se intreabd dacd in timpul nostruasemenea fenomene se pot repeta i raspunde afirmativ dand exemple din tari unde existd Incavrajitoare i persecutii ale acestora. deci vandtori de vrajitoare!), cronologie (a evenimentelor. din1629 pAnd in 1700), eseu bibliografic, index (comun pentru nume i materii).

Lucrarea prezinta interes atit sub aspectul istoriei dreptului, cat 4i al analizelor sociologice sipsihologice. Dincolo de logica strictd a procedurilor folosite, cAt si a combaterii acestei logici. la bazdau stat anumite structuri. Aceste structuri, dacd sunt repetabile, cum pare a admite autorul in concluziavolumului. nu trebuie cAutate numai in fenomenul existentei vrAjitoarelor si a persecutdrii lor. ci inorice manifestdri legate de procese mdsluite pe considerente rasiale, politice sau de alt ordin si in caresunt folosite mijloacele de influentare a psihologiei colective.

Bennio Dtamani

V. G. MOKIN. Razvitie politiceskoi situalii v Rumcinii v perehodndi period(avtoreferat dissertalii na soiskanie ucionoi stepeni kandidata politiceskihnauk), Moskva, 1996, 22 p.

Lucrarea de doctorat realizatA in cadrul Catedrei de Politologie si Filosofie a AcademieiDiplomatice de pe langd Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse. al cdrui referat II prezentdm

e te primul studiu amplu asupra situatiei politice din Romdma post-decembristd din literaturarusA de specialitate

si

aici.

www.dacoromanica.ro

1 I Note si recenzii 427

Autorul si-a inceput analiza prin prezentarea evenimentelor din decembrie 1989 din Romania,care s-ar deosebi radical de evolutiile din celelalte tari est-europene. Principalele caracteristici alerevolutiei române ar fi: participarea masiva a tineretului; caracterul ei anticomunist; caracterulspontan. in ciuda faptului ca multi observatori manifesta serioase indoieli in aceasta privinta. V.G.Mokin respinge ideea interventiei de orice natura a URSS in decembrie 1989 in Romania.

Greaua mostenire economici, slaba dezvoltare a structurilor democratice, cultul personalitatiilui Ceausescu, care ar fi lasat urme adanci in psihologia oamenilor, a fkut ca Romania sa fie cel maiputin pregatita, dintre toate tarile est-europene, pentru democratic si trecerea la economia de pig&

Autorul, prezentand situatia politica din Romania, se opreste asupra partidelor politice,conducerii i structurii acestora, guvernarilor, a realizarilor i neimplinirilor inregistrate de de. PentruPartidul Democrat si liderul acestuia, Petre Roman, autorul are cuvinte de apreciere ce contrasteaza curemarcile acute la adresa altor formatiuni politice. Totodata, V.G. Mokin observa faptul ca dupacaderea lui Ceausescu, vechile cadre au pastrat puterea si in timpul presedintelui I. Iliescu. Lupta eradusa de forte care se orientau care Rusia, politicieni proocidentali, refonnisti i conservatori".

in capitolul special consacrat relatiilor romfino-ruse de dupa decembrie 1989 este prezentatrezultatul unui sondaj de opinie realizat in Bucuresti, potrivit caruia 60% din cei intervievati privescnegativ posibilitatea strangerii legaturilor dintre Romania i Rusia. Autorul nu desemneaza cauzelepentru care relatiile dintre Bucuresti i Moscova traverseaza o perioada dificila, dar atrage atentiaasupra faptului ca Romania este o tara cu care, luand in considerare pozitia ei geopolitick trebuieneaparat sa gasim o limba comuna". In acest moment, dupa parerea lui V.G. Mokin, problemasemnarii tratatului politic dintre cele clout' tan ocupa un loc central in relatiile ruso-romine" (p. 19).

Dupa destramarea URSS, Europa Orientala. ramane, potriN it analistului rus un teren deconfruntare intre diplomatiile rusa 5i americana. D acee., , pentru Rusia, Romania va ramane i inviitor o zona de mare interes. Aceasta decurge din pozitia geopolitica a Romaniei care este unputernic stat din Peninsula Balcanica. Romania are iesire la Marea Neagra, detine cea mai mareponiune navigabila a Dunarii, este situata la intretaterea unor foarte importante artere de transportcare leaga Europa Occidentala 5i Centrala cu Orientul Apropiat i Mijlociu. Nu mai putin importantaeste posibilitatea Romaniei de a influenta functionarea structurilor regionale inainte de toate in zonaBalcanilor. a bazinului Mani Negre 5i a statelor dunarene.

Nu este de dispretuit nici rolul pe care Romania II poate juca in contextul relatiilor speciale aleRusiei care s-au format cu Ucraina si Moldova si cu alte state din aceasta zona extraordinar deimportanta pentru noi, indeosebi cu Ungaria, Bulgaria si republicile fostei lugoslavii" (p. 5).

In concluzie. autorul subliniaza faptul ca in acest context international este foarte important caRusia ..sa aiba o Rominie prietena sau macar neutra". Insa V.G. Mokin nu identifica mijloacele princare ar putea fi imbunatatite relatiile romano-ruse.

Atragem atentia asupra faptului ca ideile prezentate in aceasta teza de doctorat. realizata 5isustinuta in cadrul Academiei Diplomatice a Ministerului rus de Externe. nu pot fi privite ca un punctde vedere oficial sau macar semioficial al MoscoN ei asupra relatiilor romfino-ruse si a locului pe care-1 ocupa Romania in economia politicii externe rusesti din aceasta parte a Europei.

Armand Gop

OLEG NAUMOW, OLEG CHLEWNJUK (edit.), Stalin Briefe an Molotow,1925-1936, Lars T. Lila, Siedler Verlag, 1996, 304 p.

Editia germana a Scrisorilor- lui Stalin catre Molotov traducere dui:4 cea ruseasca (editiaruseasca princeps poarta numele Pisma I.V. Stalina V.M. Molotovu 1925 1936 gg, Sbomaia

www.dacoromanica.ro

428 Note 5i recenzii 12

dokumentoN Rossiya molodoja, Moskva, 1995) reprezinta Inca un titlu de referinta la impresionantabibliografie occidentala destinata comunismului, in general, 5i formei sale clasice, cel sovietic. inspecial. Deschiderea arhivelor ruse5ti, in cursul ultimului deceniu, a marcat 5i o explozieinformationala in domeniul sovietologiei. 0 importanta, cu at& mai mare, prezinta perioadainterbelica 5i imediat postbelica Era Stalin". Glasnostul a deschis 5i arhivele secrete ale Partidului5i ale institutillor sale subordonate. De aceasta situatie au profitat ' i redactorii volumului prezentat,ce cuprinde 86 de scrisori adresate de losif Visarionovici Stalin lui Molotov, in perioada 1925 1936(ultimele doua scrisori, 85, 86 nu sunt datate).

In contextul retragerii sale treptate (fortata de imprejurari) din viata politica, despre ale careiavataruri suntem informati de Roy Medvedev, in Oamenii lta Stalin, in decembrie 1969, la varsta de79 de ani, Viacetslav Molotov a donat Arhivei Centrale a Institutului de Marxism-Leninism actualulCentru rus pentru pastrarea fi studiul documentelor pentru istoria noud 77 de scnsori originalenotite (in editie sunt cuprinse i scrisori ale lui Molotov catre Stalin) pnmite din partea lui Stalin.

Anil '20 '30 au fost anii de gratie ai pozitiei politice a lui V. Molotov. In toata aceastaperioada, el s-a aliniat, fart nici o ezitare, campaniilor lui Stalin impotnva diferitelor grupuriopozitiomste. Pana in epoca glasnostului (51 mai ales dupa) analizele occidentale asupra grupuluiconducator de la Kremlin acesta este in fapt sensul exact al Kremlinologiel au fost stanjenite deinsuficienta surselor primare inedite.

Cea mai mare parte a scrisorilor lui Stalin catre Molotov provine din arui 1925, 1926, 1927,1929 5i 1930. Lupta pentru putere din interiorul Kremlinului se transforma, pas cu pas, intr-o lupta desupravietuire politica 5i, in cele din urma, fizica pentru adversarii lw Stalin. Scnsorile cave Molotovsunt o oglincla fidelã a manevrelor politice ale dictatorului. Stalin ii ..deconspira" lui Molotov 5iindirect cititorului de astazi, nu neaparat motivatiile 5i finalitatile actelor sale politice, cat tactica deincercuire..,sabotarea politica" a adversarilor, in primul rand a lui Trotki, Kamenev 5i Zino% ie. Seprofila apropiata dizgratie a lui Buharin. Din anul 1926 provin 6 telegrame cifrate pe care Stalin 51Moloto% le schimba intre ei. cu privire la probleme internationale, cat 5i o telegrama cifrata a luiTovstucias Acesta era membru de parnd din 1913, in penoada 1921-1930 fusese secretar personal allui Stalin. iar din 1931, director adjunct al Institutului Marx-Engels-Lenin de pe Wig C.C. alP.C.U.S (b) Din perioada 1931-1936 dateaza numai cateva documentet

Scrisorile din anul 1926 ne arata a Stalin a fost preocupat i acum ca i in trecut, cudeosebire dupa moartea lui Lenin, in 1924 de lupta impotriva adversarilor sal politick Principalulgrup opozitionist era cel format din Trotki, Zinoviev i Kamenev. La srar5itul lui 1925 5i inceputulanului 1926, la etajele superioare ale puterii domnea o relativa linite. Ambele tabere a5teptau. seobservau. analizau noua situatie 5i un timp s-au abtinut de la o polemica deschisa Relativa lini5te inluptele interne de partid nu a durat mult timp. Ocazia pentru o redeclan5are 5i mai puternica aconflictului a fost greva minerilor din Marea Britanie. inceputa la 1 mai 1926.

Scrisonle din anul 1925 se situeaza intr-un an ce marcheaza punctul maxim al N.E.P.-uluiCurand incepe insa o schimbare de adancime in economic. Birocratia de partid reincepe presiunileimpotriva taranilor instariti 5i a . specialivilor burghezi Pozitia lui Stalin a fost marcata puternic defolosirea politicii interne 5i exteme. inainte de toate, ca mijloc in lupta pentru putere.

Lupta dintre troica Stalin. Kamenev, Zinoviev. pe de o pane, 5i Trotki. pe de aim_ incepe dejain timpul bolii lui Lenin 5i se accentueaza dupa moartea acestuia (1924). In anul 1924 s-a constituitgrupul celor 7" (Membri ai Biroului Politic: Buharin, Zinoviev, Kamenev. Rakov, Tomski; seadauga pre5edintele Comisiei Centrale de Control a Partidului, Kubai5ev) care hotara problemeledecisive ale statului 5i partidului, in absenta lui Trotki. in 5edintele Biroului Politic. formalismulbirocratic devine regula. Scrisorile lui Stalin catre Molotov din acest an sunt informatii pnmordialeasupra actiunilor celor 7. Toti membrii B.P. mentionati vor fi lichidati de Stalin

Scrisonle din 1927 sunt dedicate, cu precadere, problemelor de politica externa Stalin seintereseaza inainte de toate, de situatia din mi5carea comunista intemationala 51 din mi5carea

ei

www.dacoromanica.ro


muncitoreascA. Mai multe conflicte submineazA viata comitetelor sindicale, simbolurile FrontuluiUnic, colaborarea comunistilor cu social-democratii. Evenimentele din China (dezastre politice pentrucomunigi) au dat noi argumente opozitiei antistaliniste. La srarsitul anului 1927, partizanii lui Trotki

Zinoviev, cat i ei inii, vor fi exclusi din partid.In anul 1929, conducerea sovieticA a fost interesata de reluarea relatiilor diplomatice cu Marea

Britanie i calmarea conflictului cu China; o mare parte a scrisorilor catre Molotov din anul 1929 suntdedicate acestei probleme. Guvernul conservator rupsese relatiile diplomatice cu Uniunea SovieticA inmai 1927. Guvernul laburist, venit la putere in 1929, dorea reluarea relatiilor ditilomatice cu solutia(conditia) de a lega aceasta de rezolvarea problemelor dintre cele doua state. Dupa unele pertractari,reluarea relatiilor a avut loc la 5 noiembrie 1929.

Probleme si mai deosebite au fost determinate de relatiile sovieto-chineze in ceea ce privesteadministrarea cAii ferate din China Rasariteana (zona manciuriana in care sovieticii intelegeau sl-sipastreze dominatia). Administratia cali ferate era sovieto-chinezA. La 10 iulie 1929 politia chinezA aintervenit la centrals statiei de telegraf a cati ferate si a arestat cAtiva muncitori sovietici. Taipanul(conducatorul chinez) a cerut secundului sAu, de cetatenie sovietica, sA predea calea feratAadministratiei chineze. DupA o serie de negocieri 5i insuccese militate chincze, a triumfat punctul devedere sovietic, care era mai mult o repunere in vigoare a statu quo-ului.

De o semnificatie deosebiti in viata politica internA s-a dovedit a fi lupta impotrivabuharinistilor (opozitia de dreapta"), Stalin dovedindu-si, si in acest caz, calitAtile de regizor" alproceselor politice.

Conchizand, scrisorile lui Molotov asteaptri sA intre si in atentia istoricilor romini.

Florin Muller

CONSTANTIN VISOIANU, Misiunile mele (culegere de documente), Bucurqti,Edit. Enciclopedica, 1997, 418 p.

Daca intrebi la intarnplare 100 de oameni pe stradA cine a fost Constantin Visoianu, posibil cAunul singur iti va spune ca a auzit de el. Nici in cartile de istorie nu apare decat cel mult in plansecund. in lectiile de istorie de la Academia Stefan Gheorghtu" de pe lAngA C.C. al P.C.R., politruculgheneral, Gheorghe Zaharia, si unealta sa politrucul polcovnic, Mihai FAtu, in permanenta I-au

calomniat pe Constantin Visoianu si I-au calificat fascist, profascist, trAdAtor de tara, ostil patrieimama. ,.Implicat in procesul P.N.T., Constantin Visoianu a fost condamnat, in contumacie, la mune&silnicA pe viata" (p. 21). Cei 2 culturnici au falsificat istoria rominilor in lucrAti" ca: Romiinia inanii revoluriei democrat-populare. 1944 1947", Bucuregi, 1971, 462 p., Un vot decisiv (noiembrie1946)". Bucuregi, 1972. 240 p.; Scitmeirenii in lupta pentru socialism", 1974, 295 p.; Oraftie, 750de ani". 1974. 385 p. etc. Volumul Constantin Visoianu. Misiunile mele (culegere de docwnente),aparut in colectia ..Biblioteca de istorie contemporan5 a Romanier. sub egida Ministerului AfacerilorEmeme. in Editura Enciclopedica. editie ingrijita de George G. Potra, coordonatorul colectiei,Nicolae Dinu, Constantin I. Turcu, Ion Calafeteanu. Nicolae Nicolescu; cu un Cuvant inainte"semnat de Adrian Severin (avind sprijinul Ministerului Culturii). vine sA sintetizeze cercetari

giintce asupra unei personalitAti politice din Romani& care si-a inscris numele cu litere de aur incartea de istorie a neamului romAnesc.

Dupt Cuvant inainte. urmeaza o Notä asupra volumului, Lista docwnentelor, Documente 5i unbinevenit Indice.

Constantin Visoianu s-a nascut la 4 februarie 1897. la Urlati. judettil Prahova. in familia unorinstitutori si a trecut in lumea umbrelor. departe de patrie. la 2 ianuarie 1994. la 0 vArstA aproape

si

www.dacoromanica.ro


centenara. Dupa studii stralucite in filozofie i drept, la Bucuresti si Paris, obtine doctoratul in Dreptla Paris. Printr-o activitate neobosita, va reusi sa-si inscrie numele in galeria marilor juristi-diplomatiromani din perioada interbelica, si nu numai" (p. 12). Tanarul jurist C. Visoianu a debutat indiplomatic fiind timp de 3 ani (1926-1929) secretarul Comisiei Mixte de Arbitraj de la Paris 5i apoiexpert pe langa Legatia Regatului Romaniei la Geneva, Insarcinat, in anii 1929-1931, cu studiereaproblemelor incluse spre examinare i solutionare pe agenda de lucru a Societatii Natiunilor. in volumse area: intre alte misiuni oficiale, de mare responsabilitate, Incredintate diplomatului ConstantinVisoianu de ate guvernul roman, se situeaza, incontestabil, acreditarea acestuia in calitatea de trimisextraordinar i ministru plenipotentiar al Romaniei In Olanda (1 iulie 1933 1 octombrie 1935) siapoi in Polonia (1 octombrie 1935 25 octombrie 1936)" (p. 14).

Prestigiul sau international a crescut mult in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Peplan extern, politica promovata de C. Visoianu a fast calauzita de patriotismul sau fierbinte, dehotararea sa de a mentine independenta si suveranitatea nationala a Regatului Rominiei.

in aprilie 1944, el a fost trimis, de catre sefii principalelor partide politice din opozitie (P N.I.si P.N.L.), Iuliu Maniu si Constantin Bratianu, la Cairo, impreuna cu Barbu $tirbei, pentru a negociaincheierea annistitiului cu reprezentantii S.U.A., Mani Britanii si U.R.S.S. A Mout parte, deasemenea, din delegatia romana alaturi de pnntul Barbu Stirbei, generalul Dumitru Darniceanu,Ghita Pop etc. care a purtat tratative la Moscova pentTu incheierea Conventiei de armistitiu dintreguvernul regal roman si Natiunile Unite, conventie semnata la 12 septembrie 1944, ce marca juridiciesirea Romaniei din razboiul antisovietic i intoarcerea armelor Impotriva Germaniei hitleriste", scurttimp dupa lovitura de palat de la 23 August 1944, al card artizan principal a fost Majestatea SaReeele Mihai (p. 19). Autorii volumului subliniaza ca o etapa importanta in biografia politica a luiC. Visoianu este intim legata de numirea sa, dupa 23 august 1944, in functia de ministru de Externe alRominiei, in guvemele conduse de generalii C. Sanatescu si N. Radescu (4 noiembrie 6 decembrie1944; 6 decembrie 1944 28 februarie 1945).

in toamna anului 1946, a ales lungul drum al exilului, unde va ramane aproape o jumatate desecol. S-a stabilit mai intii la Geneva si apoi, din 1947 pant{ la srarsitul vietii, in S.U.A., unde aprimit. Inca de la sosire, statutul de rezident special". El a contribuit, alaturi de alti fruntasi romaniexilati in S.U.A., la organizarea exilului romanesc prin inflintarea, in noiembrie 1950, a ComitetuluiNational Roman. avand ca presedinte pe generalul N. Radescu. Membru fondator al acestuia,C. Vi5oianu va deveni, incepand cu data de 15 noiembrie 1950, presedinte al C.N.R., functie pe care adetinut-o, Nreme de 25 de ani, pana la 15 septembrie 1975, cand Comitetul si-a incetat activitatea. involum se releva: Revoltele din Polonia i Ungaria din anul 1956, primul mare cutremur politic sisocial din lumea comunista, au fost salutate entuziast de catre Constantin Visoianu" (p. 24). Mesajeleadresate de el conationalilor sai prin Vocea Americii" si Europa Libera" au fost apeluri la pastrareademnitatii si a incredeni. Vestea trecerii in etemitate a marilor lideri politici romani care au fost IuliuManiu si C.1.C. Bratianu 1-a marcat profund. Le-a evocat statura de eroi ai Rezistentei nationale anti-comuniste i antisovietice, cerand fiecarui conational sa-si faca un altar din numele lor.

Deosebit de interesante sunt documentele (in total 85) incluse In aceasta culegere care serefera. intre allele, la apararea Rominiei, si la adrese catre John Foster Dulles, Dean Acheson.Maurice Schuman. sau cave presedintii S.U.A. Richard Nixon si Gerald Ford si presedintelui FranteiCharles de Gaulle.

lndicele de persoane acopera atfit continutul documentelor propriu-zise, cat si al notelor insotitoare.Misiunile mele constituie o marturie si un mesaj din cartea de aur a Rezistentei romanilor de

pretutindeni impotriva regimului comunist din Romania si a stapanilor din fosta Uniune Sovietica.Volumul prezentat ar fi avut de castigat daca Nold asupra volumului 5i Lista documentelor ar

fi fost insotite si de traduceri in limbi de larga circulatie internationala, deoarece timp de 50 de ani amfost desprinsi de Europa. De asemenea. nu se citeaza in suficienta masura autori straini care s-auocupat cu studiul istoriei romanilor (epoca contemporanA). ca de pildA biograful regelui Mihai. Arthur

www.dacoromanica.ro


Gould Lee. Eveniment editorial de exceptie, volumul merita sa fie tradus in engleza. Idea lullui C. Visoianu, eliberarea patriei de sub jugul comunist si al dominatiei sovietice, s-a realizat inzilele noastre.

Volumul prezentat se inscrie in sirul cartilor de prestigiu aparute la Editura Enciclopedicaprivind istoria romanilor de pretutindeni. Se cuvine sa ne plecam azi fruntea in fata marelui diplomat

om politic de stat roman, exemplu demn de urmat si de contemporanii nostri.

loan Babici

JAMS ZSIGMOND, Codex diplomaticus Transsylvaniae. Diplomata, epistolae etalia litteraria res Transsylvanas illustrantia. Erdélyi Okrndnytár. Oklevelek,levelek és mils frdsok Erdély törtinetéhez, vol. I (1023-1300). (A MagyarOrszagos Levéltar Kiadvanyai Forraskiadvanyok 26), Budapest,Akadémiai Kiadó 1997. 483 p. + harta.

Estimat la cca. 35 000 de texte medievale, pastrate azi in diferite tari europene, materialuldocumentar transilvanean a stat in atentia istoriografiei stiintifice in vederea editarii de mai bine de200 de ani. inaintea aparitiei acestui volum, un mare numar de documente avand informatii referitoarela Transilvania medievala a fost publicat in numeroase colectii de documente (ale arhivelor familialesau ale unor institutii etc.), iar de la finele secolului trecut, in volumele marii colectii de documenteprivitoare la istoria sasilor, in volumele seriei documentelor referitoare la trecutul secuilor mai apoiin marele corpus de documente al Academiei Romanel. Cu toate acestea. existents pe IângA celecomplet needitate a multor documente neadunate i ramase dispersate in numeroase diplomatarii,editate intr-o maniera adeseori nesatisfacatoare (uncle foarte greu accesibile), a ingreunat multcercetarea si a impus o noui prelucrare critica a materialului documentar medieval. Aceastaprelucrare trebuia sA realizeze adunarea, examinarea critica, datarea cat mai exacta a documentelor,ordonarea materialului, confruntarea diferitelor editii cu originalul documentului i pregatireamaterialului cu aparat critic si indice pentru cercetarea istorica.

Seria pomita cu acest volum ii propune adunarea tuturor izvoarelor diplomatice referitoare laistoria Transilvaniei, prezentarea critica a lor intr-un mod unitar i prin aceasta - asezarea pe bazesolide a cercetarii care se ocupa cu trecutul acestui teritoriu. Seria va cuprinde totalitatea documentelormedin ale din interiorul si din afara Ungariei care privesc istoria Transilvaniei, Ara selectii i indiferentde forma in care ni s-au transmis acestea, respectiv daca au vazut deja lumina tiparului sau nu.

Franz-Werner Zimmermann, Carl Mti ller, Georg Giindisch, Gustav GUndisch, Herta andisch.Konrad G. GUndisch, Gemot Nussbficher, Urlaindenbuch zur Geschichte der Deutschen in

Siebenbürgen, I (1191-1342), II (1342-1390), III (1391-1415), IV (1416-1437), V (1438-1457),VI (1458-1473), VII (1474-1486), Hermannstadt, Bukarest. Bucuresti. 1892-1991; Szab6 Karoly.Szadeczky L.ajos, Barabas Samu, Székely Ok 'evil:dr, I (1211-1519), II (1520-1571), III (1270-1571),IV (1264-1707), V (1296-1603), VIII (1219-1776), Kolozsvar, Budapest, 1872-1934 (volume carecontin documente medievale): Documente privind istoria Rominiei, C, Transilvania. I eacul XI, XII riXIII, I (1075-1250), II (1251-1300); Veacul XIV, I (1301-1320), II (1321-1330), III (1331-1340),IV (1341-1350). Bucuresti. 1951-1955; incepand cu documentele anului 1351: Belu Sabin. loan Dani.Aurel Radutiu. Viorica Pervain, Konrad G. Gundisch, Adrian Rusu. Susana Andea DocwnentaRonzaniae Historica, C, Transilvania, X (1351-1355), XI (1356-1360), XII (1361-1365), XIII (13661370). Bucuresti. 1977-1994.

si

11:

si

-

-

-

www.dacoromanica.ro


Ca introducere, primul volum cuprinde un studiu in trei limbi (maghiara, romana 5i germana)despre evolutia timpurie a diplomaticii transilvanene, conditiile si modul in care s-a realizattransmiterea textelor medievale, publicatiile si colectiile manuscrise de documente medievale, de lainceputurile din secolul al XVI-ka pana in zilele noastre, respectiv practica editarii documentelor innoua serie. Studiul realizeazA un bilant 5i o retrospectiva a muncii de editare ale surselor diplomaticeardelene, analizand evolutia ei in diferite perioade. inceputul editiilor cu scop stiintific se plaseaza lasrarsitul secolului al XVIII-lea, dar activitatile de editare s-au reluat abia dupa o pauza de o jumatatede secol. Accentuarea nationalismelor si amintirile reciproc repulsive ale revolutiei din 1848/1849 aufkut ca cele trei nationalitati transilvanene sa porneasca pe cai separate in editarea izvoarelorreferitoare la trecutul Ardealului. Istoriografia maghiara s-a interesat mai mult de epoca principatuluiardelean, aceasta epoca fiind considerata ca una cu importante semnificatii nationale maghiare. Odatacu realizarea dualismului (1867) centrul de editare a izvoarelor istorice maghiare s-a mutat 5i s-astabilit definitiv la Budapesta. De atunci au existat doar cateva incercari de editare a surselormedievale ardelene, dar acestea si-au gasit locul, de obicei, in marile colectii referitoare la intreagaistorie a Ungariei. Istoricii sasi care s-au ocupat poate cel mai mult de epoca medic s-au limitat lastudierea tinuturilor locuite de sasi; totu5i, cu diplomatariul referitor la trecutul lor, au realizat unmodel de editie pentru publicarea izvoarelor transilvane. in cazul istoriografiei romane, modemizareaacelei parti a medievisticii care se ocupa si de istoria Transilvaniei s-a realizat cu succes in principatela srarsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea. Cu toate a dupa 1918istoriografia romana nu a exploatat uriasului material arhivistic ardelean, dupa srarsitul celui de-aldoilea razboi mondial a realizat primul diplomatariu care a avut in vedere intreaga Transilvanie siintregul material diplomatic (DIR/C 5i mai apoi prin DRH/C), dar s-a interesat mai mult dc evolutiileincepute cu secolul al XVIII-lea si s-a ocupat prioritar cu istoria romanilor. Analizand incercarile depans acum ale celor trei grupuri de istorici interesati in cercetarea acestut teritoriu, autorul propune infinalul introduceni un model pentru fundamentarea bazei documentare.

Primul volum al seriei cuprinde 603 documente dintre anii 1023 (data emiterii pnmuluidocument medieval care aminteste o localitate ardeleana, Lopadea Noua) 5i 1300, ultimul an intre2 aldomniei primei dinastit regale maghiare, a arpadienilor. Sursele izvoarelor documentare rnedievaleadunate in acest volum au fost: 1. documentele medievale pastrate in original in diferite arhive saubiblioteci: 2. cele ale caror originale s-au pierdut, dar al caror text ne-a parvenit in n-ansumpturi saucopii (medievale sau din epoca principatului); 3. documente al caror text nu ni s-a pastrat sub nici oforma. dar a caror existenta este cunoscuta din transwnpturi rezuntative sau din simple mentiunidocuntentare; 4. documente al caror original, copie, transumpt (rezumati%) sau mentiune medievalas-a pierdut, dar al caror text s-a pistrat intr-una din colectiile manuscrise de copii ale documentelormedievale alcatuite fie in Ungaria, fie in Transilvania (avandu-se in vedere cele mai importantecolectii de acest gen, prezentate in studiul introductiv); 5. documente al caror original s-a pierdut. daral caror text ne-a 'Inas intr-una din editiile anterioare de documente medievale.

Adunarea exhaustivd a materialului documentar referitor la istoria Transilvaniei pentru aceastaperioada s-a realizat pe baza colectiei numita Antemokicsiona (Molicics elôni gyüjtemény), a ArhiveiNationale Maghiare din Budapesta, care cuprinde toate documentele anterioare datei de 29 august1526, atat cele interne, cat 5i cele ale emitentilor externi, dar care au date privitoare la istoria Ungarieimedievale. Aceasta este compusa din doui fonduri: o Arhiva Diplomatica (Diplomatikai Levéltar,/DU) si o Fototeci Diplomatica (Diplomatikai FényképgyAjtemdny, /DF/). care cuprind 108 030.respectiv 90 030 documente (piese arhivistice), insemnand din cauza transcrierilor multiple cca.170-180 mii de texte (acelasi text de document existand de multe ofi 5i sub forma unor copii.transumpturi etc.). Pe linga mai multe cataloage proprii, colectia are 5i o baza informatizata de date.care va deN eni completa o data cu introducerea rezumatului fiecarui document2.

Aminum awl ca aceasta baza de date poate fi accesata pe Internet la home-page-ul:htlp://wwts difhtildb/diplfindex.himl: sistemul are deficienta de a nu permite ordonarea datelor easite

- -

- -

www.dacoromanica.ro


Criteriul de selectare al documentelor este unul teritorial. Documentele seriei se refera laTransilvania istorica, deci acea parte a regatului ungar care se afla sub jurisdictia voievodului (celesapte comitate, Panifintul Craiesc si Secuimea) respectiv douii comitate vecine, Solnocul de MijlocCrasna, care pan& in secolul al XV-lea se aflau sub dubla jurisdictie a palatinului si a voievodului si acaror soarta era strans legal de Transilvania. Deci nu teritoriul intracarpatic al Rominiei de astazi aconstituit spatiul cercetarii (deoarece granitele moderne nu au relevanta pentru evul mediu), ciTransilvania istorica propriu-zisa, care a avut o dezvoltare destul de omogena si al carei studiupermite realizarea unor concluzii veridice. S-au considerat a fi diplome medievale toate surselenenarative dinaintea anului 1542, deoarece punctul de turnura atat in dezvoltarea statalitatiimaghiarc, cat si in istoria Transilvaniei nu a fost pierderea bataliei de la Mohacs (29 atigust 1526),ci ocuparea capitalei Buda de catre turci (29 august 1541). Au intrat deci in volum nu numaidiplomele propriu-zise, ci i scrisorile misive, socotelile, insemnarile de tot felul, conscriptiile; legileinsa au fost incluse doar in cazuri temeinic motivate (de ex. nr. 470, 571), acestea find usor accesibilein editiile legilor medievale maghiare3. In cazul surselor narative, s-au facut totusi unele exceptii,incluzandu-se pasaje din acestea referitoare la aspecte locale, transilvanene pentru perioade foarteslab reprezentate de documente (de ex. nr. 8, 193).

Separarea izvoarelor diplomatice transilvanene de cele care privesc restul Ungariei medievales-a facut pe baza unor principii bine definite. S-a calificat ca fiind drept transilvanean ortce documentcare se referi la teritoriul istoric sus amintit, la localitati i locuiton sai, care ofera date despre oricareaspect al vietii ardelene. Daca in textul unui document apare printre posesiunile insirate chiar i numaiuna singura din Transilvania. acesta a intrat in acest diplomatariu. Din diplomele din Ungaria careamintesc evenimente din Transilvania, pasajele respective sunt citate in original. Diplomele saufraementele de diplome care se refera la activitatea din Ungaria si la posesiunile de acolo alevoievozilor. episcopilor, ale altor demnitari sau locuitori transilvaneni au intrat numai dacii limureauunele atributii. legaturi sau alte imprejurari cu caracter local. Prin unnare ca o consecinta a celoramintite mai sus acele privilegiile regale, a/ cdror confinut nu se leaga in nici un fel deTransilvania, dar in cazul carora lista celor prezenti la momentul emiterii, iar mai apoi, listademnitarilor amintesc demnitari transilvaneni (voievod. episcop transilvanean, comite etc.) nu au fostadmise in acest diplomatariu. Aceasta se poate explica prin faptul cA schimbarile marilor demnitari (a

in ordine cronologica. Acest handicap, Ina a fost inlaturat o data cu aparitia, in decembrie 1998. aunui CD-ROM, deocamdata experimental si neintrat in circuitul comercial, care permite aceastaordonare. Baza de date cuprinde, pentru fiecare text de document medieval in parte. urmatoarele: cotaactuala exacta din cele doua colectii medievale ale Arhivei Nationale Maghiare (DL i DF). dataemiteni, numele emitentului, limba in care s-a redactat. felul in care s-a pastrat documentul. cotaanterioara. numele emitentului, persoanele care apar in document, tipul documentului (dupa continut).trimitere bibliografica la editia documentului. felul sigiliului in cazul pieselor originale i. pentru anii1438 1457, rezumatele in limba maehiara a documentelor).

3 Dory Franciscus, Bemis Georgius, Bacskai Vera. Decreta Regni Hungariae. Gesetze undVerordnungen Ungarns 1301-1457, Budapest, 1976; Dory Franciscus, B6 nis Georgius, ErszeeiGeisa,Teke Susanna, Decreta regni Hungariae. Gesetze und Verordnungen Ungarns 1458-1490,Budapest, 1989; Bak Janos M., 136nis Gyorgy. Sweney James Ross, Csizmadia Andor, Engel Pal,Harvey Paul B. Jr., Domonkos Leslie S., Decreta Regni Medievalis Hungariae. Laws of the MedievalKingdom of Hungary, I (1000-1301), Bakersfield California, 1989, II (1301-1457), Salt Lake City.1992, III (1458-1490), Los Angeles, 1996 (The Laws of East Central Europe. General Editor:Schlacks Charles Jr. The Laws of Hungary. Editor-in-chief: Hidas Peter I. Series I. (1000-1526).Corpus Juris Hungarici. Magyar TOrvénycir 1000-1895 (Millenniumi Emlékkiadas), I (1000-1526.

i ton enyczikkek), Budapest, 1899.

si

--

--

en

www.dacoromanica.ro


caror sursa primordiala o constituie listele de demnitari) este o problema a evolutiei politicii internecentrale si care are prea putine conexiuni cu studiul aspectelor locale transilvanene. Pentru alcatuireaunei arhondologii i pentru studiul evolutiei schimbarilor elitei politice medievale. trebuie oricumavut in vedere intregul material documentar emis in Ungaria.

Daca in cazul materialului documentar medieval intern adunat in volum (care provine de la oriceemitent din Ungaria medievala), cantitatea de documente colectata poste fi considerata ca fiindcompleta, in cazul materialului documentar strain, cartea pune la un loc doar ceea ce a fost deja publicat,cu toate ca cercetarile viitoare in materialul arhivistic occidental (mai ales arhivele Vaticanului),probabil, vor mai scoate la iveala date importante referitoare la istoria Transilvaniei medievale.

Metoda de editare pentru care s-a optat este aceen de publicare sub forma de regest in limbamaghiara, deci un rezumat care sa cuprinda toate informatiile de once naturi din document, dar cuomiterea formulelor stereotipe. Fiecare document (text) medieval in parte este rezumat intr-un regest,astfel i documentele cunoscute doar din transcrieri, transumpturi, transumpturi rezumative, sau chiarcele doar mentionate sunt separate de documentul in care sunt transcrise / rezumate / mentionate, iarregestele lor sunt plasate in ordine cronologica la locul care li se cuvine in cadrul seriei, facandu-setrirmtere la documentele din care au fost extrase. Regestul cuprinde toate numele proprii (numele depersoana, de localitati, nume geografice), in toate variantele existente. in afari de numele de persoanegeneral raspandite in fumes crestina care sunt redate in limba etniei persoanei respective toatenumele proprii apar in forma originala din document Acele nume proprii care in originaluldocumentului apar in traducere latina, in regest sunt redate in limba maghiara, dar in paranteza sereproduce forma originala (ex.: nr. 6: BOlénymez6 /planicies bubalorum/", nr. 125: Kisdiszn6d/Mons Sancti Michaelis/", nr. 190: FOldvir /Castrum Sancte Marie/, Szentpeter /Mons Sancti Petd,Hermany /Mons Mellis/", nr. 278: Santa /claudus/", nr. 522: Nagy /magnus/". Regestele cupnnd, deasemenea, toate expresiile nelatine in forma in care apar in document, iar hotarnicirile/descrierile dehotar deoarece constituie surse de neinlocuit pentru geografia istorica i identificari topograficesunt reproduse in intregime in limba latina (dupi original). In mod firesc, numele geografice, precumtoate numele proprii din descrierile de hotar, apar i de in forma originala a documentului. La fiecaredocument s-au publicat insemnarile de cancelarie sau acele insemnari ulterioare de pe documente careofereau informatii suplimentare fata de textul documentelor, sau care fac referiri la modalitateacaile de transmitere, locul de pastrare al documentului. Pasajele de o importanta deosebita sauexpresiile a caror traducere nu ar fi fost destul de clara sau s-ar fi putut realiza doar foarte anevoios sepublica si de in forma in care apar in original. In unele cazuri sunt redate In original si expresiile carefac referire la diferite relatii de rudenie. Regestul nu contine titlul regal, acesta neavfind o importantaprea mare din punctul de vedere al cercetarii aspectelor transilvanene. Data emiterii documentului,precum i toate datele calendaristice care apar in document, sunt date in forma utilizata astazi. dar seredau prescurtat i ID forma care apare in document, asigurand posibilitatea controlariicorectitudinii transpunerii datelor.

S-au editat cu text integral documentele care erau complet inedite sau publicate pana acumdoar sub forma de regest. Volumul cuprinde astfel alaturi de regestele lor un numar de 34 dedocumente publicate aici cu text integral pentru prima data (nr. 114. 185. 196, 228. 275. 286. 303.313, 332, 364, 375, 412, 422, 433, 435, 442, 443, 444, 460, 461, 509, 513, 539, 543, 54-6, 550, 560,568, 573, 584. 589/3-6, 589/10, 593, 596). Exista insa un numar semnificativ de documente, care.desi accesibile in editii mai vechi de documente la vremea redactarii volumelor DIR, seria C.Transilvania. au scapat totusi editorilor de atunci. Neluand in calcul cele doar cateva texte narative.volumul recenzat cuprinde impreuna cu cele complet inedite pan& acum aproape 150 documenteneincluse in DIR, seria C. 0 pane a acestora, documentele false, in mod constient si intentional nu aufost incluse atunci, dar autorul a considerat CA intr-o editie completa ele trebuie sa apara. stiut fundfaptul ca documentele falsificate In evul mediu contin i informatii reale (altfel falsificatorul riscandsa fie usor descoperit). Includerea falsurilor modeme (multe din ele cele ale contelui Kemény .16zsef)

si

www.dacoromanica.ro


in volumul de fata are rolul de a avertiza incA o data cercetatorul sA evite folosirea acestora. Amintimaici, ca la vrimea redactarii volumelor seriei DIR, nu s-a luat intotdeauna drept punct de plecareoriginalul (sau in lipsa lui copia sau transumptul cel mai apropiat acestuia), ci s-a considerat ca findsatisfacAtoare publicarea pe baza unor editii mai vechi, de multe ori lacunare sau chiar cu lecturigresite. In acest sans este de mentionat ca in volumul recenzat de noi redactarea regestelor (respectivpublicarea textului integral) s-a facut pe baza originalului (fotocopiei) documentelor sau in lipsaacestuia pe baza variantelor celor mai apropiate. Doar in lipsa desavarsita a originalului sau avariantelor de mai drziu (de exemplu in cazurile cand documentul s-a pierdut in ristimpul de laultima editie), s-a procedat la o redactare a regestului pe baza celei mai bune editii existente (de ex.nr. 161, 203, 209, 241, 244 etc.)

Aparatul critic, minutios elaborat, care insoteste fiecare regest enumera felul dommentului,materialul sau, originalul, toate copiile, transumpturile, transumpturile rezumative, mentiunilemedievale ale documentului (dwl ele existA), fiecare cu cota arhivistica exacta si actualizata, toateeditiile de pana acum ale documentului (in text integral latin/traducere, regest sau facsimil), modul deintanre a documentului, felul sigiliului, respectiv observatii critice privind autenticitatea, datareadocumentului, eventuale interpolAri in text. Adunarea copiilor, transumpturilor, mentiunilormedievale ale unui document a avut rolul de a oferi date privind autentwitatea documentului sau aindica termenul ante quern al confectionArii falsurilor. Enumerarea editiilor s-a facut in ordineaaparitiei, deorece acesta tradeaza de multe ori i filiatia editiilor. Regestul corecteza tacit toateinformatiile i acele nume proprii care in editiile anterioare apareau cu lecturi gresite.

Publicarea in forma de regest a documentelor medievale este o practica general rispandita inistonografia maghiara. Cu aceasta metodA s-au publicat cele mai importante colectii de izvoarediplomatice: documentele regilor arpadieni, documentele din perioada regilor angevini, cele dinpenoada domniei lui Sigismund de Luxemburg, sau cele peste 5 400 de insemnari din protocoaleleconventului Cluj-ManAstur.4 Criticile exprimate fata de aceastA metodA argumenteaza cA acestediplomatarii rAman - practic - inaccesibile marii majoritati a medievistilor din Wile care au mostenitmaterial arhivistic referitor la Ungaria medievala, find mai putin, sau deloc, familiarizati cu limbamaghiara. lar redactarea unui regest inseamna - intr-o anumita masurfi - i o interpretare adocumentului; in cazul unui document publicat intr-un diplomatariu mai vechi, procurarea acestuiareprezintA deseori o problema mult mai greu de rezolvat decAt chiar a unei copii dupa insusi originaluldocumentultn. Pe de alta parte insk este evident ca - avand in vedere manmea apreciabila a

4 Regesta regum stirpis Arpadianae critico-diplomatica. Az Arprid-hazi kircilyok okleveleinekkrnikai jegyzéke, Ill (1001-1225), 112 (1225-1257), 1/3 (1257-1270), II/1 (1270-1272), SzerkesztetteSzentpetery Imre, Budapest, 1923, 1927, 1931, 1943, 11/2-3 (1272-1290), 11/4 (1290-1301),Szentpetery Imre kéziratAnak felhasznAlAsAval szerkesztette Borsa IvAn (A Magyar Orsz.agos LevéltArkiadvAnyai II: ForrAskiadvAnyok 9, 13), Budapest, 1961, 1990; Docurnenta res Hungaricas temporeregum Andegavensium illustrantia 1301-1387. Anjou-kori oklevéluir. Praeside Julio Krist(5.Adiuvantibus Ladislao Blazovich, Geisa Erszegi, Francisco Makk, I (1301-1305), H (1306-1310),III (1311-1314), IV (13)5-1317), V (1318-1320), red. Kristd Gyula, Budapest-Szeged, 1990, 1992,1994. 1996, 1998; VII (1323), red. Blazovich LAszld, Géczi Lajos, Budapest-Szeged, 1991, VIII(1324), red. Blazovich Lasz1(5, Budapest-Szeged, 1993, IX (1325), red. Geczi Lajos, Budapest-Szeged, 1997. XI (1327), red. AlmAsi Tibor, Budapest-Szeged, 1996; Zsigmondkori Oklevéltdr,I (1387-1399), Illl (1400-1406), II12 (1406-1410), OsszeAllftotta MAlyusz Elemér (Magyar OrszágosLevéltar kiadvanyai II: Forraskiadvfinyok 1, 3-4), Budapest, 1951, 1956, 1958. Mdlyusz ElemerkéziratAt kieeészftette és sajtd alA rendezte Borsa IvAn, III (1411-1412), IV (1413-1414), V(14)5-1416). (Magyar OrszAgos LevéltAr kiadvAnyai H: ForrAskiadvAnyok 22, 25, 27), Budapest,1993, 1994. 1997; Jake) Zsigmond, A kolozsmonostori konvent jegyzókonyvei, I (1289-1484), II(1485-1556). (A Magyar OrszAgos LevéltAr KiadvAnyai II: ForrAskiadvanyok 17). Budapest, 1990.

1134i

VA=;12-.ac,.xlgegigRqvs. z-E;

I;

p20.2..Q

4,T11

www.dacoromanica.ro


materialului arhivistic medieval maghiar pAstrat, 170-180 000 texte singura modalitate de a facecunoscut acest urias volum de informatii intr-un viitor apropiat este aceea a editArii in formA deregest. Chiar i astfel, calea cercetArii rAmine pentru mult timp cercetarea in arhivA. Nu trebuieneglijat nici faptul CA odatA cu diminarea aproape total& a predArii limbii latine din invAtarnantulpreuniversitar i chiar din invAtAmintul universitar cu profil istoric, noile generatii de istorici i chiarmedievisti nu au deloc sau au doar cunostinte lacunare de limb& latink ceea ce reduce gradul folosiriidiplomatariilor cu text integral latin. Este de amintit i ritmul foarte lent al aparifiei volumelor carepublic!) cu text integral sau chiar bilingv, datoritA in bunit masur& i spatiului de tipar foarte extinssi deci costisitor, cum este si in cazul colectiei DRH seria C (Transilvania). In aceastA serie, cu toatea este un instrument modern, indispensabil oricArei investigatii stiintifice i puternic solicitat decercetAtorii, au apkut pan& in momentul de fatA, in intervalul 1977-1994 doar 4 volume, cuprinzanddocumentele anilor 1350-1370. Aceste patru volume cuprind, pe un spatiu de tipar de 2 316 pagini,un numk de 1 950 documente (la cfectuarea calculului am luat in considerare doar spatiul rezervatdocumentelor, PArli introduceri i indici). in comparatie enumerAm aid datele celor mai importanteeditii de documente sub formA de regest: celor 5 444 de insemnAri din protocoalele medievale aleconventului din Cluj-MAnAstur le-au ajuns 1 478 pagini, 23 041 de documente din perioada domnieiregelui Sigismund de Luxemburg au fost publicate pe 3 671 pagini, iar 6 989 de regeste din perioadaregilor angevini au fost publicate pe 3 019 pagini (in cazul din urmA, dimensiunea paginilor fiind multmai micA). Desigur, rezolvarea definitivA va insemna editarea textului integral, dar aceasta trebuie sAse rezume doar la documnetele cele mai importante, iar pentru o selectie temeinicA trebuie parcursAtotalitatea materialului arhivistic existent. In aceastA ordine de idei amintim cA pentru editarea celormat vechi diplome referitoare la istoria regatului maghiars s-a optat pentru o editie de text integral,aceasta insA fiind motivatA de raritatea diplomelor din aceea perioadk de existenta deselor interpolki,a falsurilor sau a textelor partial false sau corupte. Cu un indice detaliat i redactat astfel inck sAcuprindA in cazul numelor de localitAti denumirile in toate limbile in care ele existA, editiile dedocumente sub forma regestelor, respectiv posibilitAtile moderne de reproducere, accesibile azituturor (xerocopiere, microfilmare), fac ca inforrnatia istoricA sA fie la indemina tuturor.

Un mare merit al volumului, pe ling& adunarea completA a documentelor transilvAnenecunoscute la momentul de fatk II reprezinta faptul el s-a realizat o editie critica a documentelor, findmentionate informatiile pe baza cArora un document a fost considerat fals sau de o autenticitatedubioasA, ehminfind astfel posibilitatea ca istoriografia sA mai foloseascA in continuare documente acAror falsitate a fost doveditA.

DatoritA caracterului muncii de editare a documentelor medievale maghiare, desfAsurate indiferite perioade istorice i in mai multe tAri, parcurgerea tuturor editiilor de documente care continsurse istorice medievale transilvAnene reprezintA o problemA aproape imposibil de realizat inconditiile dezvoltArii unilaterale a bibliotecilor central-europene, datoratA lipsei schimbului in privintaprodusului istoriografic intre tat-He care au mostenit teritorii, i cu acestea si material arhivistic, dinUngaria medievalA. Lista bibliograficA de la inceputul cArtii cuprinde, in cazul periodicelor citate, subnumele fiecAruia dintre ele, insirarea autorilor, respectiv a titlurilor studiilor din acel periodic (care aupublicat documente medievale ardelene), iar de la fiecare autor se face trimitere la volumul/volutnelerespectivului periodic. Lista arhivelor si a bibliotecilor care pastreazA astAzi surse documentareprivind istoria Transilvaniei pentru perioada studiatA este deosebit de utilA datoritA strAmutarii multorarhive. impartirii, cfiteodatA chiar intre mai multe tki, a unor fonduri arhivistice dezvoltate organic.datoritA schimbArii denumirii si reinventarierii unor mari fonduri arhivistice (care duce, inevitabil. sila schimbarea cotelor cunoscute in literaturA). Aceste lucruri au flcut ca depistarea originalelor multor

5 Diplomata Hungariae Antiquissima, accedunt epistolae et acta ad historian! Hungariaepernnentia 1000-1196, I (1000-1131). Edendo opefi praefuit Georgius Gyorffy, adiuverunt JohannesBapt. Borsa, Franciscus L. Hervay, Bernardus L. Kumorovitz et Julius Moravcsik, Budapestini, 1992.

si

-

www.dacoromanica.ro


surse (de altfel arhicunoscute in literatura de specialitate) sa fie extrem de anevoioasi. Lista arhivelor(si a celorlalte institutii care pastreaza material arhivistic) cuprinde in cazul celor care exista atatdenumirea consacrati in literatura maghiara de specialitate, cat si denumirile (oficiale) actuale. incazul unor fonduri unitare, dar care au fost impartite si sunt pastrate astazi de elite diferite institutii,se fac trimiteri la locul actual de pastrare, astfel ca cercetatorul sa poata ajunge la nevoie si laoriginalul documentului.

Completarile fkute in textul documentelor deteriorate (rupte, patate sau putin vizibile) suntpuse in paranteza dreapta, la fel ca numerele romane utilizate de literatura istorica in cazulsuveranilor. Lecturile nesigure, respectiv cuvintele cu grafie gresita sau aeobisnuita sunt si elesemnalate (?!). Documentele false sau cele cu autenticitate indoielnica stint special semnalate cusemne puse in fats numarului de ordine al regestului: !respectiv?.

Indicele de nume si de materii, puse pentru o mai usoara cautare intr-o singura ordinealfabetica, cuprinde practic toata informatia documentara a istoriei Transilvaniei in perioadaarpadiana. Denumirile in limba maghiara ale localitatilor din indice apar in formele lor istorice,traditionale (nefolosindu-se deci denumirile anacronice, impuse de masurile administrative maghiarede la finele secolului trecut si inceputul acestuia). Ele sunt urmate, in paranteza, cursivat, de formacare apare in document, iar apoi sunt trecute denumirile romfinesti si germane in cazul celor in careacestea din urma exista. Indicarea numelui comitatului sau a scaunului medieval iar in cazullocalitatilor de pe teritoriul actual al Romaniei a judetului actual in care se afla, respectiv al tarii incazul localitatilor din afara Rornfiniei, vine in ajutorul ce etatorilor pentru o cat mai usoaralocalizare. Toa e denumirile oficiale de astazi apar si de separat in indice, de la ele facandu-setrimitere la denumirea maghiara, unde cercetatorul poate gas numarul curent al regestului/regestelorin care apare respective asezare. in cazul asezarilo cl. parute, denumirile care nu au o lecturamoderna. in indice apare varianta (originala) din document Toate informatiile care au legatura cu olocalitate sunt trecute si dupa numele acesteia: nume de persoane, slujbasi. castelani, persoaneecle lastice. biserici. cetate, moara, vamil etc. Imre persoanele cu acelasi nume neexistand inaceasta ep ca nume de familie d'stinctia s-a facut cu indicarea diferitelor grade de rudenie. iar pelanga nume s-au pus si informatiile pril, ind imprejurarea in care apare in document, statutul social.etc Numele de persoane in cazul in care ele exista in limba maghiara si astazi apar in limbamaehiara. dar in cazul formelor neobisnuite, arhaice sau corupte din cauza transcrienlor multiple s-apastrat forma din document. Indicele cuprinde, in forma originala, si expresiile nelatine dindocumente (de ex.: drauch, fenyw, harazt, hodunog, huthen, kerep, kurb, olch), impreuna cuexplicatia sensului acestora. Cele care nu provin din falsuri moderne (de ex.: chochy, giharlog, kurmistarnuc) dau informatii pretioase despre limba medievala vorbita. Desigur, indicele cuprinde sitermenn (respectiv numele proprii) care apar in textul latin al descrierilor de hotar.

Volumul cuprinde si listele de concordanta intre cotele documentelor din cele doua colectii aleArhivei Nationale Maghiare (Arhiva Diplomatica /DL/, Fototeca Diplomatica /DF/) si regestelevolumului, ceea ce face posibila gasirea cu usurinta a tuturor regestelor extrase dintr-o piesaarhivistica.

Anexa volumului, o harta in marime de 1:750 000 a teritoriului cercetat. cuprinde toatelocalitatile a caror existenta poate fi dovedita documentar in perioada prezentata in acest prim volum.numele geografice mai importante (nume de rauri, parauri. munti), impartirea administrativamedievala a Transilvaniei. Pe langa. localitatile existente si astazi sunt trecute pe harta cu un semndiferit asezarile disparute. La fel sunt trecute pe hartft manastirile. minele si cetatile despre a carorexistenta avem marturii documentare scrise in aceasta perioada.

Data find rasfirarea surselor istorice ale Transilvaniei pe teritoriul mai multor tari si

etnocentrismul cercetarilor, ca sa ne limitam numai la aceste doua motive. este de inteles apreciereaprofesoruluilui Jake) Zsigmond potrivit careia istoriografia maghiara, romana si germana, deosebit deinteresate (in cercetarile referitoare la acest teritoriu n.n.), luate separat, cunosc mai profund cel mult

www.dacoromanica.ro


o anumitA parte a izvoarelor istorice, dar nici una dintre plini nu are o suficientA imagine de ansamblu

asupra intregului material".in lipsa unor diplomatarii moderne care sA realizeze publicarea criticA si completti a izvoarelor.

prin neglijenta cu care se trateazA si astAzi editarea surselor, existenta polemicilor de tot felul caredistrag in continuare eforturile cercetAtorilor, se explicA in bunA parte serioasa rAminere 'in unnA amedievisticii care se ocupA de trecutul Transilvaniei. Volurnul recenzat si cele care II vor urmasperam cA vor aduce o schimbare in aceastA situatie si vor ajuta la o clarificare stiintificA aproblemelor care se asteaptA a fi rezolvate.

W. Kovács András

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publica in prima parte studii, note si comunicdri originale, denivel stiintific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne si contemporane aRomaniei si universale. In partea a doua a revistei, de informare stiintificd, sumaruleste completat cu rubricile: Surse inedite, Probleme ale istoriografiei contemporane,Opinii, Viata stiintifica, Recenzii, Note, Buletin bibliografic, Revista revistelor, incare se publica materiale privitoare la manifestari stiintifice din tard i strdindtatesunt prezentate cele mai recente lucrdri i reviste de specialitate aparute in Ord si pestehotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugati sa trimitd studiile, notele si comunicarile, precum si materialele cese incadreaza in celelalte rubrici, culese pe computer in program] WORD forWINDOWS sau intr-unul compatibil. Note le din text vor fi numerotate in continuare.Textul imprimat va fi insotit de discheta aferentd. Ilustratiile vor fi plasate la srarsitultextului. Rezumatele vor fi traduse in limbi de circulatie internationald.Responsabilitatea pentru continutul materialelor revine in exclusivitate autorilor.Corespondenta privind manuscrisele si schimbul de publicatii se va trimite pe adresaredactiei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Sector 1, 71247 Bucuresti, tel. 650 7241.

REVISTE PUBLICATELA EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICAREVUE ROUMAINE D'HISTOIREREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNESTHRACO-DACICADACIA REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE.

NOUVELLE SERIESTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIE VECHE $1 ARHEOLOGIEMATERIALE $1 CERCETARI ARHEOLOGICEBULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANEARHEOLOGIA MOLDOVEIARHIVELE OLTENIEIEPHEMERIS NAPOCENSISARS TRANSSILVANIAEANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL", 1A$1STUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MEDIESTUDII $1 MATERIALE DE ISTORIE MODERNASTUDII $1 CERCETARI DE NUMISMATICASTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

SERIA TEATRU MUZICA CINEMATOGRAFIESERIA ARTA PLASTICA

si

www.dacoromanica.ro

ISSN 1018 - 0443

43 356

-

www.dacoromanica.ro

Date post:	31-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times