Anulu III — Nr. 114. 1Î3D de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - . a , V i n e i r i -a si I) o m î n e c'a, candu o cóla în­tregii, candu numai d iumetate , adecă dupa

momentulu iiupregiurariloru.

Pre t iu lu de p r e r . a m e r a U a n e : pentru Austria :

pe anu intregu • • • • • 8 v. a „ diumetatu de anu • • • • A n „ n n patrariu 2 n „ n

pentru liomani'a ti strainetate: p e a n u intregu • • • • • l ö 11. T . a,

n diumetate dc anu • • • 8 „ » » » patrariu „ „ • • • 4 n n „

Viena, domineca 3/15 noemvre 1868. Prenumeratiunile se facula toti dd. corespttn dinţi a-i noştri, si d'adreptulu l a Redactiune J o s e f s t a d t , L a n g e g a s s e N r . 4 S , n n 9 e suntu a s e adresa si corespondintiele, ce prl-vescuKedactiunea, administratiune&seu sp«-ditur'aţcate vorfi nefrancatc, nu se yor pritfti^

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuneie si alte comunicatiuni do in­teresu privatu — se respunde cate 7 cr. do; l inie repetirile se facu cu pretiu scadiutu. . Pretiulu timbrului cateŞOcr. pent. una dat%,

se anteoipa.

V i e n a 2/14 noem. 1868. Scie <5re bunulu nostru cetitoriu câ

ce sunt mintiunile? — Nu scie! apoi da­ra n'a cetitu de o septemana diurnalele nemtiesci si unguresci, trebue se-i spu­nemu noi, câ le-amu cetitu.

Mintiuna este candu diurnalele nemtiesci séu unguresci afirma despre romani veri o nenorocire séu slabitiune de caracteru natiunalu, cari nu se potu adeveri defelu.

Avemu se luâmu acum'a notitia de­spre dóue mintiuni de acestea, cari s'au preumblatu prin Europ'a intréga ca sciri adeverate, s'au aretatu la tóta lu­mea cu fala; dar acum'a din falóse ce e-rau, nu mai sciu unde se se ascundă de ruşine, câci lumea li-au datu pe urma si au gasitu câ sunt mintiuni, — apoi min­tiunile, dupa conceptele moderne, neci in estetica neci in etica nu sunt onora­bile.

Un'a este mintiuna in diurnalele nemtiesci, cari afirmau esistinti'a unoru negotiatiuni diplomatice si aplecarea u-noru poteri d'a scote Romani'a de sub garanti'a colectiva sub carea a pus'o tra-tatulu de Paris. Joi, o mulţime de foi francesci, „Etendard," „Patrie," „France" etc. nu numai câ demintira pe foile nem­tiesci, ci mersera si mai departe, espri-men&u-si indignatiunea loru pentru ase­mene scornituri tendentióse. Anume „La France" dice: „Ar fi o vatemare pentru guvernulu francescu, daca s'ar presupu­ne despre densulu, cumca elu ar conce­de a se pune la indoiéla cutare parte, fie catu de mica, a tratatului de Paris." In adeveru, cuvinte mai energice de catu acestea, nu se gasescu. Onóre Franciéi!

A dóua mintiuna o gasiramu prin foile unguresci, dintru intemplare né-smintitu, si nu pentru câ dóra asié ar cere dualismulu, asié principiulu de pa­ritate: ca se pecatuésca si ungurulu da­ca a pecatuitu némtiulu, — departe de noi asemene presupuneri „anti-hazafi-asie." Diurnalele unguresci oficióse, mi­nisteriali, inspirate si nedependinte, tóte afirmau câ o parte a deputatiloru natiu­nali sunt multiamiti cu proieptulu lui Deák, —- afirmatiuni, ce au facutu se le publice si foile nemtiesci si francesci ca­te stau la despusetiunea unguriloru. A-

stadi inse chiar o fóia nemtiésca „N. Fr. Pr." spune diurnaleloru unguresci câ den­sele au publicatu „o mintiuna oficiala," câci deputaţii natiunali nu sunt multiamiti defelu. A vai Domne, onoraţi compatrioţi unguri! auditi câ e „mintiuna" afirma-tiunea vóstra? si inca „mintiuna oficia­la," — per ămorem Dei!

Adeverulu e cumca deputaţii noştri toti tienu la proieptulu loru in solidari­tate, sunt tari si constanţi in caracterulu natiunale asié precum ii doresce sufle-tulu romanului, toti vor lupta, neci-u-nulu nu vre se se retragă, nu vre se se „balomirisésca."

Cestiunea de natiunalitate. II.

Cu catu vei lovi arani'a mai tare, cu atat'a va fi mai potericu sunetulu ce ni-lu va dá. Acesta lege a naturei si-do-vedesce esistinti'a sa si in cestiunea de natiunalitate.

Au crediutu ungurii câ trebue se se folosésca de ocasiunea de acum'a, candu au poterea a mana, se se folosésca a pre­scrie magiarisare popóraloru nemagiare din Ungari'a. Ocasiunea se folosesce, dar cu catu se prescrie magiarisare mai mul­ta, su atat'a poporale nemagiare se ati-tia mai tare contra magiarisarii.

Cestiunea de natiunalitate in Un­gari'a nu s'a nascutu din causa câ popo­rale nemagiare ar fi doritu a se magia-risá si nu se poteau, ori câ nu aveau lege carea se li ajute.

Tocm'a din contra, cestiunea natiu­nalitatiloru o născură in^ordarile ungu­resci d'a magiarisá tiér'a intréga prin tó­te ramurile vieţii politice, religiunarie, sociali et. Asié intielege tóta lumea 1845 alu croatiloru; 1848 alu croaţiioru, ro­maniloru, serbiloru etc. asié au intielesu si ungurii odată, desi astadi se prefăcu a fi uitatu.

In conformitate cu acesta nascere, tendintiele deputatiloru natiunali Sv> con­centra intru a-si asecurá esistinti'a loru natiunala, — si a o asecurá: contra cui? contra magiarismului!

Se nu perdemu din vedere câ: cine vre se se asecure, si contra cui? natiu-nalitatile contra magiarismului.

Avendu in vedere aceste dóue mo-

minte, se trecemu^a judeca cele dóue proiepte de lege pentru natiunalitati, u-nulu e proieptulu dietei respective alui Deák, cel'a laltu proieptulu natiunalita­tiloru insesi. — Care dintre aceste dóue parti este competinte a face*proieptu de lege in asta causa?

Respunsulu este pré naturalu, sare de yine, delocu ce ne vom" apropia de o -j biectu si vom vedé câ cestiunea este in­tre apesatori si apesati.

Apesatii, noi natiurialitatile, ne vaie-râmu de suferintiele nóstre, pretindemu cumca numai noi singuri le cunóscemu fiindu'câ numaifnoilesentimu; noi scimu ce ne dóré, prin urmare numai noi scimu ce trebue se ni se vindece.

Apesatorii noştri, domnii magiari, recunoscu cumca noi avemu suferintie natiunali, aréta vointi'a d'a ni le vindeca pretindiendu câ ei sunt competinti, ei cari nu le sentiescu aceste suferintie, nu le cunoscu si nu le sciu, cu atat'a mai putienu nu-si dau trud'a a le studia.

Astfelu stâmu cu cestiunea de com-petintia. Daca domnii sunt competinti insisi a judeca despre sclavii loru, daca apesatorii sunt competinti a judeca des­pre cei pe cari insisi ii apésa, — atunci, dar numai atunci, magiarii sunt insisi competinti a judeca despre natiunalitati.

Procesulu lu porta natiunalitatile contra magiariloru. Si candu si-au aleáta diet'a de tribunalu, au crediutu câ in asta corporatiune vor găsi judecători drepţi, éra nu acusatori si acusati, nu omeni partiali.

Nóa natiunalitatiloru ni se venia róFá de acusatori, dar deputaţii noştri din capulu locului paresirâ acesta rola, si in loculu actului de acváatiune for­mară unu actu de itnpqcâ$i in proiep­tulu loru de lege, dand'tt^iîmbei ungu­resci o mulţime de concesiuni, — con­cesiuni pentru cári si-aú "eSpusu puse-tiunea loru si onórea loru'îa fati'a opi-niunei publice romane, si. nu erá es-punere mica, si nu li-a éosfcatu truda putiena intru a face ca naţiunea se nu se pronuncie contra acestui actu. Numai caracterulu loru natiunalu, severu si ne-petatu, numai încrederea intru intielep-tiunea loru a potutu tiené naţiunea in obediintia.

Ungurii nu vreu se precépa acestu

pasiu impaciuitoriu alu deputatiloru na­tiunali, si prin urmare ungurii nu se desbraca de parţialitatea loru, si cre-diendu-se acisati, se bucura cumca ei insisi au se ni fa a judecata, fiindu den­sii majorităţi1', dietei.

Vai apoi de dreptate, candu insusi acusatulu are se-ti faca judeeata despre apesarile ce le suferi de-la densuhr.

Este reu, dar nu pré, câci sortea natiunei nóstre nu aterna de la o otarire a dietei unguresci, precum n'a aternatu in 1848 si 1849.

Un'a inse vor trebui s'o constate deputaţii noştri in fati'a legelatiunei: câ actulu acest'a a loru de impacatiune, daca nu li se primesce, nu mai pote fi oble-gatoriu neci pentru densii neci pentru generatiunile venitorie.

Este de lipsa acéstv constatare, câci daca ungurii vor continua a apesá natiunalitatile si mai tare, daca vor lovi aram'a si mai tare, are se resune si mai poternicu.

De la diet'a Ungariei. Siedinti'a casei representantive din 13

noemvre. (u) Dupa procedur'a îndatinata, presie­

dintele casei aréta mai multe petitiuni, dintre cari trebuie se luâmu notitia despre petitiunea districtului Chichindei-Mare (Torontalu), po carea a presentat'o astadi presiedintelui casei o deputatiune serbésca constatare die 8 mem­bri, rogandu-lu se o comunice casei. Numitulu districtu cere ca respingendu-se proieptulu urgisitu Kerkápolyi-Horváth se se accepteze votulu separatu a dloru Antoniu Mocioni, Mi­letici si Branovacsky.

Dr. Miletici dechiara câ fiindu câ acesta petitiune s'a intardiatu, si comisiunea emisa in caus'a natiunalitatiloru si-a facutu dejá ra-portulu, rdga cas'a se transpună petitiunea cestiunata comisiunii petitionarie, cu acea a-daugere, ca catu mai cu graba se-si dee ra-portulu. Se primesce.

Ministrulu dc interne: Wenkheim aşter­ne casei proieptulu gatitu in caus'a „Uniunei" Ardeiului cu Ungari'a, si rdga cas'a se difiga „preaferenter" diu'a desbaterei (Aprobări).

Dupa acestea se citescu numele membri­loru aleşi in delegatiunc.

La ordinea dilei c continuarea desbate­rei asupra bugetului. Proieptulu cere intre al-

FOI8IORA. —**&yş -cec

Icóne din Congresu.

I.

Déca unu auditoriu benevolu a fostu de fatia la tdte sicdinticlc congresului din Sibiiu, si la desbaterile comisiuniloru,-a potutu studia persdnele si respective caracterulu loru indi-vidualu, si prin acestu studiu, si-a potutu cu­lege materialu interesante de scrisu.

La acestu congresu au luatu parte mulţi dintre romanii cei mai inteliginti, si de­si ni-a fostu spre părere de reu cumca mulţi din i'omanii cei mai inteliginti, nu se vediura in congresu, totuşi am aflatu bucuria câ Ddieu a datu bisericei ndstre si naţiunii — dupa a-tate patimi atat'a inteligintia frumdsa si in congresu si afara de congresu.

Cu 20 de ani mai nainte, dc buna séma aveamu iedne mai triste — din congresu!

Pe unii, pe cari i-am fi doritu a-i vedé si in congresu, ii scimu câ nu vrură sc pa-siésca de deputaţi, éra despre alţii am intie­lesu câ nu potura reesi de deputaţi „peste vointi'a clerului" deosebi in archidiecesa.

Se pdte dice câ clerulu s'a luptatu — in multe locuri — ca se se alega bărbaţi — cum am dice — cu privintic mai multu la ca­pii dieceseloru, séu plăcerea ministeriului de catu bărbaţi, despre cari se credea dc locu câ vor deveni opositiunali in congresu.

In urmare, deputaţii steteau din 2 ele-minte constitutiunali, si anume din liberali, cari voiá se estinda drepturile poporului, ca­rele sustiene bisericele si clerulu, si di con­servativi, carii ici colé mai aperá despotis-mulu bisericescu, si cari se vedea a face prin pasiurilo loru unu servitiu chiar si ministe­riului „pentru interesele gubernului in biserica" si pentru acést'a pe conservativi ii numiá fdrte mulţi „partida guvernamenta­la" catu in gluma, catu seriosu.

Stran'a cea drépta din biserica, — unde s'a tienutu congresulu — ironice se si numiá „banc1 a ministeriala" din partea celor'a ce vediura vre-odata diet'a. — In acesta banca siedea Georgiu Ioanoviciu, Alduleanu, Fauru, Puscariu, si paguba câ nu erá mai mare ca se incapa mai mulţi si dintre sateliţii loru.

In stran'a cea stânga, era postaţi proto­popii diecesei Caransebesiului mai toti unulu dupa altulu. in féti'a episcopului si părintelui Popasu, carele so vedea, a fi invetiatu ceva mustra militară in granitia, pentru câ priviá la

protopopi — candu se votisá — dre siedu séu, se scdla, — cu densulu?

Grup'a liberala erá asiediata deosebi indereptu de la „scaunulu episcopescu" si in mediloculu de drépt'a, éra mediloculu de stan­g'a erá de totu amestecatu.

Partid'a — disa si — moderata, ace'a a candneloru, a spriginirii intereseloru mai in-nalte, pdte si politicesci si aceloru proprie personale, s'a vediutu in cele mai multe „cue stiuni principiale," si alte „cause de vo-tisare" a fi preponderanta.

Pe langa tdte, liberalii au avutu influin-tia esenţiala asupra multoru desbateri, si cea mai mare învingere a loru c „alegerea di­recta" si acést'a se pdte atribui unei confe-rintie premergatdrie, si cuventarii medudse si cu impresiune a doctorului Al. Mocioni. — Facu unulu observatiunea câ multu a ajutatu acestei învingeri câteva „bravo" din partea presidiului — sub durarea cuventarii — si prin acést'a unii binecuventati votisanti nu avură fire de a se orienta.

S'a potutu observa inse si nisce indivi­dualităţi, cari se scăpa de se scolă si pro si contra, séu totu siedea, — séu votá cu mai multe propuneri emendaminte intr'unu obiectu. — Dar de numeri se tienu si nulele, si in mai multe socdte comerciale am vediutu puse nu­

lele sî innainte de numeru, — inse n'au neci o — valdre.

Din dieces'a Aradului au fostu aleşi cei mai mulţi liberali, din archidiecesa cei mai putieni, si din a Caransebesiului cam pe diumetate. —

Diregatorii mai innalti si in congresu ca si in dieta au datu „ contingentutu mai mare alu circumspectiloru" dintre mireni, •— si cu bunu cuventu se si numiá densii „guber-niali" si se vedea a face si cate unu picu de politica.

De studiele si intieleptiunea mai mul-tor'a, din ambele partide, s'a simtitu lips'a in comisiuni si congresu; dara aceia, carii vonira numai din fala, séu acî se-si deschidă cariera si in politica, „pentru bineintielépfa mode­rare a imprejurariloru, séu votisăre, se in-siéla déca credu, cumca nu-i cundsee lumea adeveratu romana, do pe glasu séu de pe pene. - '

Déca cineva ar rccugetá la tdte cuven-tarile, séu va ceti la timpu decurgerea steno-grafata, ar vedé câ pré putieni si-au datu tru­d'a, ca se tiena cuventari „studiale".—Caus'a e câ desbaterile meritoriale au decursu mai cu interesu in comisiunea de 27, si aci s'au luptatu partidele cu tdte argumintele, aici s'au tienutu conferintie, in cari mai toti membrii

tele o subventiune de 50,000 floréni pentru ! Universitatea din Pest'a, si la pasagiulu ace­st'a se incirise o lupta confesionala intre cato­lici si protestanţi.

In siedinti'a de ieri fece Tisza o moţiu­ne, in sensulu căreia diet'a votéza sum'a ceru­ta, inse numai sub acea conditiune, déca Uni­versitatea de Pest'a va fi dechiarata de Uni­versitatea statului. Acésta conditiune fu d'a-junsa pentru a suscita jalusi'a unoru confésio-nalisti; si anume contele I. Bethlen, Paczolay delocu trasera discusiunea pe terenulu confe-sionalismului, documen'tandu câ, Universitatea de Pest'a e fundata de Primaţii catolici Páz­mán si Szelepcsényi prin urmare nu se pdte numi a statului.

Deák votéza sum'a ceruta; dar face deo­sebire intre numirea si fundatiunile Universi­tăţii. Ceste din urma neci nu potu veni acum in vorba; éra ce se atinge de moţiunea lui Tisza, aceea cade de sine insasi, pentru câ Universitatea Pestana se numesce: Universi­tatea magiara-regia, prin urmare aci nu este vorb'a de unu institutu a cutarei confesiuni, ci a statului (Aprobări). Era ce se atinge defun- j datiuni, provoca pe ministrulu de instrucţiunea publica, se faca unu conspectu despre tdte bu­nurile fundationali ale Universităţii; si apoi a-tunci va decide cas'a. Se primesce.

Gimnasiului romanu gr. or. din Brasiovu, comisiunea numai asié vre se-i dee subventiu­ne, daca statulu va avé dreptu se denumésca pe profesorii.

Puscariu propune ştergerea acelei con-ditiuni pentru denumirea profesoriloru. Neci Maiestatea Sa n'a pretinsu asemene conditiune candu a incuviintiatu subventiune numitului gimnasiu.

Tincu si Borlea spriginescu propune­rea lui Puscariu, afirmandu cest'a cumca mi­siunea unui statu constitutiunalu nu este de a luá drepturi ci de a dá drepturi. Acésta con­ditiune lu face se presupună esistinti'a unoru planuri secrete contra natiunalitatiloru.

Cati-va oratori unguri se apera contra esistintiei planuriloru secrete, éra la votare se primesce propunerea comisiunei.

Finindu-se cu aceste bugetulu ministru­lui de instrucţiunea publica; se trece la desba­terea bugetului pentru ministeriulu de justiţia si de interne; dar ne fiindu neci unulu de fatia dintre miniştrii respeptivi, desbaterea se ante­na pre mane.

Pesta in 12 noemvre 1868. (a) Astadi in siedinti'a casei represen­

tantiloru dietei Unguresci, comisiunea centra­le si-facu raportulu si propuse proieptulu in caus'a natiunalitatiloru. Publicum romanu este informaţii câ acestu proieptu chiar atatu de pucinu corespunde drepteloru dorintie si pre­tensiuni ale natiunalitatiloru nemagiare, catu de pucinu corespundea „miserabilulu" proieptu alui Kerkápoly-Horváth; ba elu, dupa cum lu stilisase diu Fr. Deák mergea in tendinti'a sa

congresului au fostu de fétia, si asiá dicendu aci s'a decisu caus'a, si s'a dusu in congresu mai casi unu lucru gata, afara de unele intre-bari mai principiale, candu partea cadiuta in comisiune s'a nisuitu ca in congresu se-si a-duca părerea sa la validitate. — Altcum se pdte dice câ si o partida si alt'a a avutu cate 4—5 vorbitori regulaţi a i sei, si ceia lalti mai multu spriginiau pe unii, ori pe alţii.

Comisiunile facura mai multe elaborate, dar timpulu congresului a fostu tiermuritu de lă inceputu pe 20 de dile, — deci-dara con­gresulu trebuia se grabésca fdrte, si totuşi unele elaborate rentaseră numai de materialu, séu propuneri pe sém'a congresului viitoriu, carele — dupa unii — va fi peste trei ani. —

II. Nu vreu se scriu vre o critica asupr'a

faptei si vorbirii fiacaruia, pentru câ trebue stimata convingerea fia-caruia, ca o libertate a consciintiei; dar s'ar poté mai mulţi ciopli catu de necrutiatu, pentru câ marturisiau, câ desi convingerea li este — asiá pe cum e mai naturalu si mai bine,— totuşi nu potu esprime dorinti'a si simtiementulu loru propriu, ci standu sub influinti'a capiloru, trebue se pre-cundsea principiele altor'a. —

S'a si simtitu ceva presiune din partea unor'a, dar' tristu lucru pentru acelu individu, carele pentru presiune nu-si esercita libertatea convingerii si consciintiei, — séu ca se pdta

eschisiva si mai de parte, voindu a decreta in primulu § contopirea tuturoru natiuniloru nemagiare in naţiunea magiara. Dar comissiu­nea centrale a stersu — in adeveru — acestu § si a facutu mai multu o lege pentru limbele patriei, inse — cum? Astfelu câ in viéti'a pu­blica a datu limbei magiare tdte drepturile,nu­mai ici si colé a lasatu o posibilitate dresi-care restrinsa, conditiunata, ilusoria — celor'a lalte limbe. Deci deputaţii natiunali áu decisu a r e i

mané si facia de acestu proieptu — cu tdta firmitatea pentru proieptulu' combinatu intre deputaţii romani si şerbi, insarcinandu pe diu deputatu Dr. Al. Mocioni cu iniciativ'a intru acésta privintia, avendu adeca densulu a) a propune casei acestu proieptu; b) a-lu splicá si sustiené la inceputulu desbateriloru publice; c) a-lu aperá prin cuventulu finale la incheia­rea desbateriloru. Se intielege câ intr' aceea si ceia lalti d. deputaţi toti si-vor rădica gra-kilu pentru acel'a-si proieptu, fie care cu ar-gumintele proprie in modulu seu propriu.

Astadi, de locu dupa ce se ceti rapor­tulu comisiunei centrali, diu Mocioni se scolâ si cu o cuventare scurta, plina de tactu, core­spunse primei parti a insarcinarei luate asu-pra-si. Este de mare interesu istoricu totu pa-siulu si totu cuventulu deputatiloru noştri intru acésta lupta pentru esistinti'a ndstra natiunale, si pentru aceea credu câ trebue se publicâmu tdte cu cea mai mare acuratétia; din acestu motivu alaturu aci dupa stenografia cuvintele dlui Mocioni. Densulu dise:

„Onorata casa respresentativa!

Comisiunea emisa in caus'a natiunalitati­loru a substernutu ddue proiepte, pe alu ma-ioritatei si pe alu minoritatei. Cestu din urma, precum se scie, este claboratulu deputatiloru de natiunalitate romana si serba. Onorat'a casa representativa — măcar câ nu erá oblegata, totuşi in conformitate cu regulamentulu casei, a indreptatu ambele proiepte la secţiuni.

Dupa ce eu si consotii de unu principiu cu mine, cari partinimu proieptulu minoritatei, nu poturamu avé norocirea d'a câştiga maiori­tate de voturi măcar intr'una secţiune pentru acestu proieptu de lege; dalta parte dupa ce, considerandu noi importanti'u straordenaria a acestui obieptu, credemu a fi de trebuintia; ca onorat'a casa intr' acésta cestiune se decidă numai pe temeiulu linei desbateri omnilatcrale radicale, si asié ni se pare invederata lips'a, ca la desbaterea acestei cestiuni se se afle pe tapetu si proieptulu nostru, alu minoritatei: mi ieu libertate a respicá câ pe temeiulu drep­tului de iniciativa ce compete fie-carui mem­bru, depunu proieptulu amintitu ca alu meu pe més'a casei cu acea rogare, ca acel'a se se puna la ordinea dilei totu o data si împreuna cu proieptulu comisiunei centrale.

Acésta rogare s'a primitu si asié — a-sceptâmu lupt'a cea mare!

Pesta in 12 noemvre n. [

(g) Die Redactoru! Am se Vi scriu multe si feliurite; credu câ nu le veti aflá fora interesu si nu le veti luá a nume de reu.

Mai nainte de tdte am se Vi spunu, ce ddra din > multe semne veti fi observatu si Dvdstra, câ dd. stepanitori ai noştri, frapaţi de armoni'a si solidaritatea cu carea pasira pana acü deputaţii natiunalitatiloru in caus'a natiunale, si la carea ei nici pe de parte nu se asceptau, fecera unu felu de recesu seu re­tragere pana se reculeseră si se orientară; éra acum ii vedemu desvoltandu totu tactic'a loru cea vechia, incercandu-se a semená dis­cordia intre ai noştri, pentru a-i desbiná si slabi si a li nemici planurile si aptivitatea.

Prim'a sementia de discordia credeau a o fi gasitu in portarea dlui lonu Balomiri, in privinti'a căreia ti vinea se ridi cum se opîn-tîau a face „dintr' unu tintiariu — arma-sariu." Dar dupa ce se convinseră câ acést'a nimene nici n'o cresta, dd. stepanitori — se vede câ sc gândiră altfelu.

Sciţi câ foile magiare si magiardne totu mereu scrieau si repetiau, cumca deputaţii na­tiunali in conferintiele loru ar fi decisu a pa­raşi cu protestu diet'a daca s'ar primi proiep­tulu de lege alu magiariloru, séu — daca nu s'ar pronunciá neci o partita pentru proiep­tulu deputatiloru romani si şerbi. Acuma érasi totu acele foi se intrecu a respandi câ — du­pa proieptulu lui Deák — iritatiunea deputa­tiloru natiunali s'a molcomitu si câ de o pără­sire a dietei din pârlea acestor'a, nu mai e vorb'a. — Si un'a si alta faima este scornita. La cea d'antaiu am tacutu si am lasatu pe dd. stepanitori se-si faca naluce dupa draga voi'a loru; sunt bune nalucele pentru dmenii fora consciintia! Dar ve asecuru, Die Redactoru câ pre catu de neadeverata a fostu faim'a, cumca deputaţii romani gi şerbi s'ar fi intielesu a pa-resi diet'a pe langa protestu daca nu li s'ar primi proieptulu loru in caus'a natiunalitati­loru, inca si mai neadeverata este ndu'a faima, cumca adeca spiritele loru s'ar fi liniscitu si câ — nime n'ar mai cugetă a paresi diet'a. Se fiti convinşi, die Redactoru, câ deputaţii noştri cei adeveratu devotaţi causei si intere­seloru natiunali — sciu,, do ce se lucra, pri­cepu metcchnele magiariloru si sunt resoluti — a si face detorinti'a — in ori-ce modu po-trivitu, si cu ori-ce pretiu! — Aci nu potu trece cu vederea neghiobi'a lui „Esti lap" de a séra, carele — precandu inca nainte cu 14 dile si elu vorbiá despre ingagiamentulu de­putatiloru noştri d'a paresi diet'a, acum'a im­puta stângei centrali, cumca candu amerintia ea a paresi diet'a daca ar fi silita a luá parte la delegatiuni, prin acést'a ar dá esemplu reu deputatiloru noştri, cari ar poté invetiá a face asemenea la caus'a natiunalitatiloru. Nu ve temeti, dloru de la fondulu de despusetiune; deputaţii noştri n'au lipsa d'a invetiá de la stang'a vdstra!

Totu1j„Esti lap," acestu „enfant ter-

ribile ualu dlui c. Andrássy, intdrce caricaturV ce o fece mai de unadi „Gura Satului" despre lupulu si mielulu, dicendu câ — Austria ar fi mielulu éra România lupulu, ce ame­rintia a mancă pe bietulu mielu.[ La a-cést'a intr'adeveru câ ar trebui se intrebâmu cu némtiulu: „Wer lacht da?!" —

Intr'aceea diu Georgiu Joanoviciu, du­pa ce desminti mai alalta-ieri pe „Hazánk," in nr. 112 alu Albinei vine se deminta si u-nele spresiuni ale mele. Nu le mai repetu aci acele spresiuni, câci nu este timpulu se pole-misâmu; am numai a-i spune câ dieu n'a fostu de lipsa a desminti naintea publicului romanu, carele dieu nu i-a luatu, nu i-a potutu se-i ié in nume de rcu acele spresiuni, precum nu i le-am luatu in nume de reu nici eu,nici „Albi­na," ma nici deputaţii noştri, si — dieu acele spresiuni nici n'au fostu menite a-i scade, ci mai vertosu a-i mari reputatiunea; pre candu d'alta parte d. Joanoviciu potea fi convinsu câ pu-bliculu nostru pana e lumea nu va crede, cumca eu asiu fi suptu din degetu acea scire, negata de dsa. Mi-ar paré fdrte reu, daca diu Joanoviciu din indemnu strainu ar fi facutu, ce a facutu. Daca nr fi asié, alta data ferésca. se de svatu din acea parte!

In fine „Pester Lloyd" ni publica astadi „Apelulu la arme" din „Perseverantia," o poesia infricosiata, rapede ca torintele unui riu imflatu printr'o frângere de nuoii. Unii de ai noştri tienu acésta poesia infuriata de apo­crifa; (Esiste acelu apelu. Red.) eu mi aducu a minte câ am mai cetitu asemeni erupţi uni in coldnele „Perseverantiei." Se te ferésca ddieu de poeţi si inca de poeţi esaltati in politica! Autorulu poetu alu acelui „Apelu," daca este strainu, trebue priveghiatu, daca este romanu, trebue indoitu priveghiatu. Diu ministru lonu Brateanu se fia cu luare a minte! In interesulu nostru si alu 3eu. —

Pesta in 1/13 noemvre 1868.

(y) Die Redactoru! Fiinducâ in acesta clipita ai noştri de nemica nu vorbescu atat'a, catu de dechiaratiunea desmintiatdria si in­drep ta tdria a Itatei sale dlui secretariu de statu G. Joanoviciu, Ve rogu a-mi inregestrá si a mea umilita opiniune in acésta privintia.

Eu pricepu pentru ce s'au publicatu in „Albina" cele petrecute in conferinti'a depu­tatiloru natiunali, si—dieu câ ati avutu dreptu si ati facutu bine a le publica, câci — d'o parte n'au fostu arcanitati, si cine pretinde c'a fostu arcanitati — nu graesce adeverulu! d'alta parte — si asié nu pdte remané nemic'a secretu dintr'o adunare de vr'o 27 de insi, numai catu daca nu se publica prin foile nd­stre adeverulu, atunci se respandescu cele mai cornurate mintiuni pe la străini, apoi unele foi ale ndstre le apuca pe acestea si facu ca-pitalu din ele.

Ce nu pricepu eu este câ diu Joano­viciu vre se atace proieptulu magiariloru pe

clesiugu, dar lu simţi — crasniculu Mitro­poliei.

Mocioni. (Dr.) Unu esemplariu raru alu generatiunii, — si aréta cum ar trebui se fia tinerii carii traiescu pentru viitoriulu bisericei si naţiunii. — Se afla deodată in objetu, si părerea si-o ilustréza cu arguminte logice Cuventarea lui in caus'a alegeriloru directe a facutu impresiunea cea mai mare. Speranti'a ni promite câ va fi unu barbatu mare alu romaniloru.

Mocioni. (Ant.) Credintiosu causei bi­sericesci ca si celei natiunale. Putienu vorbi-toriu, dar in câteva cuvinte vru. se apere ca­lea prin usi'a drépta in biserica, se nu se faca si alte porti ca se intre lupulu in — stana. A redicatu sabi'a lui Damocle asupra celui cu intentiune de a sari preste gardu si a nu in­tra prin usia. O enigma sciuta de mulţi. —

Misiciu. Aperatoriulu lemneloru Banatu­lui, si cugetatu de mulţi de „dieulu Panu* alu paduriloru; dar lu aflara pre cum la spirtu si la fétia — frumosu. Corulu i făcea mare impaciintia pentru . . . oratori'a-i sirenica si noroculu lui câ a venitu tardiu. Avutu in idei, placutu la vorba, dar' de ni-ar poté place tu­turor'a si anima-i politica — nu numai cea bisericésca — ca se dicemu câ „tóta cre­dintia lui e a nostra.*

Sigismundu Popoviciu. A fostu bine

linguşi, séu pentru o stringere de mana séu pentru altele marturisesce aceea ce nu simte.

Astfelu de adunări sunt bune pentru de a cundsce pe dmeni, si deosebi noi avemu lipsa mare de a ne cundsce pe noi.

x\cei, carii nu avură norocirea de a fi a-lesi, séu de a intra in congresu, intréba din tdte părţile, dar cum se grupară partidele, si ce ar mai fi de sciutu asiá, candu se uita cine­va din deretrulu culiseloru? si cum s'ar cam poté caracterisá unulu si altulu?etc. etc.Multe, dar nu se potu spune tdte. —

Premitiendu aceste tdte, voiu se facu nesce observări mai individuale despre bărbaţii mai cu rola din o partida si alt'a.

De partid'a liberala s'au tienutu: Babesiu, Omulu disputei, si reflessiuni-

le lui in comisiuni a mancatu multu timpu, dar mai totdeun'a avură resultatu. — In congresu, candu acest'a se sul entusiasmatu pe o barca, ca se duca „Mitropolia ambulanta" si bar-c'a fu rapita de fluctuari, Babesiu o trase la — portu. In tdte întrebările „originalu" si in tdta lupt'a se spriginiá pe piciére tari, pen­tru câ avea cunoscintiele bisericesci. —

Borlea. Cautá ca unu Argus, se nu se intemple ceva spre daun'a republicei, — si a adusu la tapetu proiectulu de lege a dietei, pentru scdle si limb'a in oficiele bisericesci — cu mare focu. — De zelosu, ti se pare totu maniosu. —

Glodariu. Ddra uniculu din mireni, ca­rele s'a pregatitu si din Pidalionu la congresu. Are cunoscintie multe, dar in zelulu seu le incalcesce, in catu ti se — uresce. Naivu cu propunerea de a se numi toti ablegatu de „părinţi," si a anticipatu viitoriului ca „pa rintii cei clerici" se se insdre a ddua dra.

Hania. Uniculu dintre preoţi apera-toriu asiá zelosu alu principieloru liberale; dar in cuestiunea: ca si mirenii se intre in consistoriu, in cuventarea «a avü mai multe refrene „nu se póté" si prin acést'a ni aduce aminte de „non possumus" alu papei de la Rom'a. Pana aci, si mai de parte bá! si necu­noscuţii au invetiatu a-lu stimá.

Macelariu. Cine nu l'a auditu in dicta cuventandu ca unu Joie fulminante, in câteva minute si in congresu si-ar fi renviatu icdn'a lui. A fostu consecinţe dietei dar si pusetiu-nii (macelarisarii) lui de adi. Nencetatu pe terenulu liberalu, si infocatu ca unu tineru — cu sfatu de betranu. Hartiasiu emininte alu partidei.

Mangiu&a. Parintele Glodariu l'a cu-fundatu tare cu ide'a câ si elu e părinte; dar s'a facutu mai santu de catu unu părinte, si mai blandu de cum e. — A vrutu se ticna „o predica lunga" popiloru, pentru dreptulu mireniloru in consistoriu, si pe langa tdta „e-locuintia oratorica" popii nu vrură se-lu intieléga. Genuinulu a pusu curs'a cu — vi-

temeiulu programului seu de alegere: bine; , dar pentru ce so nu se alăture dsa totu pe a-

ccstu temeiu catra proieptulu deputatiloru ro­mani si şerbi?? Pre catu mi aducu a minte de programulu dsale, acel'a cuprinde egaFa îndreptăţire natiunale; va se dica,cuprinde acel'a-si principu, carele este bas'a proieptu lui deputatiloru natiunali. Intregitatea si uni­tatea patriei inca e cuprinsa — precum mi a ducu a minte si in programulu amintitu, si in proieptulu deputatiloru nostri; arondarea si principiulu maioritatii — sunt mai multu medi Idee si — eu celu pucinu nu sciu ca ai nostri se fie facutu din aceste conditiuni nisce sine quibus non. Deci credu câ diu Ioanoviciu, la ala căruia valorosu votu toti romanii tienu multu, tocmai pe temeiulu programului catra alegatorii sei ar poté si ar trebui se se alătu­re de adreptulu proieptului deputatiloru na­tiunali, fiindu mai vertosu si deputatu natiu­nalu. Eu nu dicu si nu argumentu asie pentru a-lu critica pe acestu ilustru barbatu, ci pen­tru a avé dreptu sc-lu rogu, ca in acestu cri-ticu momentu se puna la o parte tdte alte privintie si se-si arunce votulu seu multu cumpenitoriu in partea proieptului romaniloru si serbiloru, carele singuru este in stare a multiumf naţiunile si pe alegatorii sei, precum si a intari si ferici patri'a comuna! Deci lu rogu se precugete! —

Scriindu-Yc acést'a, cu un'a ve insciin-tiezu, Die Redactoru ca — punendu-se astadi pe més'a casei representantiloru proieptulu dloru Unguri asupr'a uniunei Transilvaniei, deputaţii nostri ardeleni tienu astadi dupa médiadi, éra ceialalti deputaţi natiunali toti cu serbii Împreuna vor ticne mane dupa médiadi conferintie in acesta importanta cestiune, de­spre cari credu câ vi se va raporta la tim­pulu seu.

MEMORANDU TRANSILVANII.

(Urmare din nr. trec.) In 5 Maiu anulu curentu, veni in tiéra

contele Em. Péchy in calitate de comisaru regescu plenipotente. Dupa o scurta petrecere in capital'a tierei, acelaşi comisaru Întreprinse o caletoria oficiale prin tiéra, éra cu acea o-casiune dechiara Romaniloru cumca Uniunea e fapta complinită si câ, ori-ce opositiune s'ar mai ivi in acésta privintia, o va sei sugruma in embrione tocma si cu medildee fisice.

Acesta atitudine teroristica, luata de contele Péchy facia cu naţiunea romana, tre­bui se bata cu atatu mai multu la ochi, cu oatu si diet'a Ungariei decretase in art. VII, din 1848 in termini lămuriţi, cumca uniunea tocma si in sensu maghiaru are se se iaca pe langa mai multe conditiuni, asiá in catu autonomi'a tierei se fie păstrata pe atat'a, pe catu ar suferi unitatea monarchiei unguresci. Pe acestu articlu jura regele din 8 iuniu in tocma ca si pe tdte cele 1-alte legi. Deci este invederatu ca, déca totuşi contele Péchy vor­besce de uniunea reala consumata, elu cu a- j

cést'a anticipéza viitoriutu si da totu o-data Romaniloru se pricépa, cumca dc „liber'a invoire a Transilvaniei" rezervata chiar si prin pré nalt'a patenta din 20 septemvre 1865, nu mai pdte fi vorba; cu alte cuvinte câ Marele Principatu alu Transilvaniei e trac-tatu de Unguri ca o tiéra subjugata, éra Ro­manii totu ca o naţiune de iloti politici, pre­cum au fostu tractaţi si pana la anulu 1848.

Marturisimu cumca acésta atitudine brusca si necrutiatdre a partidei ce se afla in capulu trebiloru nu ne-a pré suprinsu, a-ceeasi fusese prevediuta si presimţita. In pe-titiunea natiunale din decern vre 1866 se co­prinde acestu pasagiu: „Pe candu partit'a u-nionistica séu mai bine fusiunist'a lucra din resputeri pentru formal'a turnare a Marelui Principatu alu Transilvaniei, séu vorbindu mai dreptu, pentru cucerirea aceleia prin Un garia, acee'a-si partita este totu o-data pré de terminata a pregăti cil tdte putincidsele mi dildee total'a disolutiune séu desfiintiare a na tiunii romanesci."

Patent'a imperatésca din 26 februáré 1861 a fostu, precum se scie, avara destulu la lărgirea cercului de autonomia a provincieloru monarchiei, totuşi ea păstra fia-carei provincii si provincidre diet'a sa cu dresi-care cercu de activitate. Maghiarii voiescu desfiintiarea to tala anca si a umbrei de autonomia provin-tiala in Marele principatu alu Transilvaniei, cu alte cuvinte ei voiescu a tracta pe acestu Mare principatu ca pe o tiéra subjugata cu armele. Caus'a este învederată. Conducătorii naţiunii maghiare prevedu câ pe langa o die­ta transilvana esita din o lege electorale mai umana; elementulu natiunalu romanescu se pdte desvoltá, cultiva si consolida, prin ur­mare densii sunt pre determinaţi a inchide de inaintea Romaniloru acésta pdrta catra ade-veratulu progresu nationalu.

Esemplulu din Ungari'a ne intaresce in acésta opiniune a ndstra. Din 1,600.000 Ro­mani locuitori in Ungaria propria si in Ba­natu o parte considerabila locuiescu ameste­caţi cu maghiarii, prin urmare si alegu depu­taţi împreuna; inse mai in tdte cercurile elec­torale maghiarii in diu'a de alegere vinu ar­maţi si déca vedu câ nu vor avé maioritate, se arunca cu bătaia asupra Romaniloru near-mati, ii batu, omdra si imprascia. Inpetitiunea nationale din decemvre 1866, s'auconsemnatu ca­te-va caşuri de felulu acestor'a; éra mai de aprdpe in cerculu electoralu Petska din comi­tatulu Aradu Maghiarii conduşi de unu advocatu si de unu popa reformatu in diu'a de alegerea unui deputatu, adeca in 5 iuniu anulu curentu, batura de mdrte pe 2 Romani, éra pe 11 îi ranira greu si pe 10 mai usioru. Unu despar-tiementu de cavaleria imperatésca intrevenl spre a restaura ordinea si a scapá pe Romani de unu macelu multu mai fricosu de catu au fostu tdte, cate s'au intemplatu in alte cercuri electorale, amestecate atatu in anulu 1861 catu si in 1865 si 1866.

Maghiarii si-luara de modelu nivelarea si

centralisatiunea pregătita in Franci'a in cursu de ani trei-sute comptati pana la revolutiunea din 1790. De aici se pdte esplicá i pe usioru spiritulu si chiar liter'a legiloru codificate in Ungaria de la 1836 inedee, adică in restimpu de ani 30. Desvoltarea, consolidarea, imulti-rea unei singure natîuni, adeca a celei ma­ghiare pe unu teritoriu ce face 5 2 y 2 ° / 0 din intregu teritoriulu monarchiei austriace. A-cést'a este tint'a nici o-data perduta din ochi. Lasâmu la apretiuirea Europei luminate ca se judece, déca in secululu alu 19. se mai pdte reálisa unu planu din dilele lui Richelieu si Mazarin. Facia cu cinci milidne maghiari cu­raţi (mai mulţi nu esista in tdta Europa) cele 1-alte naţiuni anca si-au istori'a, literatur'a si ambiţiunea loru, pentru câ Romanii, Slavi si Germanii nu mai voiescu a trece de naţiuni bastarde.

Tdte gubernele europene, cate voiescu cu sinceritate consolidarea si prosperarea mo­narchiei austriace, si-descoperu pre catu scimu noi, totu o data dorinti'a de a vedé impacata cestiunea nationalitatiloru.

Desfiintiandu-se autonomi'a Transilva-1 niei, cestiunea natiunalitatii romanesci nu a junge a fi deslegata, ci mai virtosu inveni nata. Peste acést'a referintiele sociale si po­litice ale Transilvaniei anca sunt cele mai complicate din tdta Europa. Pe acele-si vor fi in stare de a le regula si impaciui numai Transilvanii intre sinesi, in diet'a tierii loru Din contra, dietei ungurene nici o data nu-i va succede a le regula pe acele-si dupa dorin­tia. Ungurenii nu pricepu pe Transilvăneni, ei nu sunt capaci la acést'a si nu vor fi in veci. Elementulu maghiaru predomitoriu a stadi in* Ungaria este multu mai interesatu si orbitu de predilectiunea catra conatiunalii sei din Transilvania, dc catu ca se pdta fi dreptu catra naţiunea romanésca. Ori unde, numai la noi nu pdte fi vorb'a de idei cosmopolite. Cunoscuta e devis'a repausatului conte Stefanu Széchenyi: „a face si din petre maghiari"

Se nu créda cine-va câ in Transilvania si Ungaria cért'a nationalitatiloru este unu fe-nomenu nuou in politic'a acestoru tieri; tocmai din contra, naţionalitatea in aceste tieri este o dogma celu putinu asiá de vechia ca dogmele cristianismului.

Nu este in acésta cestiune numai atat'a, câ Europa pana la 1848 deduse cu totulu ui­tării pe Ungaria si mai alesu pe Transilvania. Nimeni nu sciá ceea ce se petrecea in aceste tieri, nimeni nu cunoscea foculu ce ardea sub spuza; de aceea in dilele ndstre totu ce se in­templa pe la noi este dre cum surprindietoru pentru generatiunile de facia. Resboiulu civilu din Ungaria s'a ascrisu intrigeloru Camarilei din Viena. Acésta părere ratecita - s'a potutu *ati numai din causa câ Europ'a nu cunoscuse de locu antecedentiele petrecute in aceste tieri si anume in Transilvani'a. Sorgintea bo­gata a resboiului civilu din a. 1848—9 a fostu proverbial'a tirania a oligarchiei magiare, si persecutiunile eele mai barbare ţinute in per-

insiratu in panteonulu antiluptatoriloru natiu­nali. Nimeritu alesu.

Radulescu. Ca advocatu a fostu si ad-vocatulu „drepturiloru celoru mai bune. Scie si caltiai bine gur'a rea celor'a ce nu li place adeverulu. A vrutu se tragă si Banatulu sub mitropoli'a romana — in statutu, ca nu cumva adi mane se nu se afle Banatulu in bi­seric'a gr. or. romana; dar firesce câ unii s'ar fi vatematu atunci in diplomati'a nalta, — si asia facura curendu o punte, si trecură peste Banatu, cu cohortile preponderante.

Dar mai sunt si alţii, despre carii s'a esperiatu câ sunt de partid'a liberala si au luatu parte activa, mai multu séu mai putienu, precum: Cermenea, Janculescu, Jonescu, Ma-rienescu, Moldovanu, G. Popa, Tincu etc.

Acum'a se trecu la partid'a moderata, conservativa, clubu p opescu guvernamentalu, seu nai sciu eu inca cum s'a prolecitu, dar ar tre­bui se mi chiamu si mus'a intru ajutoriu, si ie nu me apucu cu péna profana. —

Alduleanu. Capacitate rara, si chiar la desvelirea ideiloru. Romanu, — dar părea a né si cate o reserva de circumspectiune; cu bucuria lu vedemu intre noi, si de asiu poté, î-asiu dá independintia de tdte — împrejură­rile. — Candu se punea a combate, suciá^de mustetie, casi candu ar fi vrutu se amenintie: „Ve invetiu eu pre voii* si logic'a i erá bine iarmata. —

manentia in contra naţiunii romanesci, pana candu acest'a se vediu silita a-si căuta scăparea sa anca numai la altariu. Cărţile bisericesci, tipărite de la 1570 adeca de 370 ani inedee romanesce in numeru mare, cum si istori'a na­tionale adeverescu acést'a. Acelu resboiu erá se spargă de securu si fara revolutiunea fran-cesa din Februariu, indata in acea prima-véra, cu ocasiunea desp oierii mai multoru mii de familii tieranesci romane si magiare de o parte a mosidreloru in favdrea aristocraţiei. Acea despoiare necalificabila fusese decretata de diet'a aristocratica din a. 1847. Tieranii nu erá se sufere acea rapacitate, si scenele sangerdse din dilele imperatului losifu II. erá se se ino-ésca de securu.

Credinti'a ndstra este câ nu numai la cestiunea consolidării monarchiei austriace, ci si la deslegarea cestiunîi orientale, marele Principatu alu Transilvaniei nu pdte -ffi lasatu afara din calculu, fara periculu de o surprinsa neasemenatu mai neplăcuta de catu a fostu cea din anulu 1848. Fara Transilvani'a nu este se-cura Viena, precatu ea este capital'a monar­chiei; inse cu Transilvani'a maltratata si des­poiata de drepturile sale intocmai ca si nefe­ricit'a Polonia prin Rusi, securitatea viitorului totu nu este garantata. Maltratarea Transilva­niei provine precum se mai observase, din in-vechit'a si ferbintea ura nationale catra naţiu­nea romanésca. Tdte cate se aducu in contra acestui adeveru sunt numai frase. Este lucru cam rusinatoru a o spune pe fatia, trebue in­se a o spune, câ acea ura e de rasa. O ase­mene ura se pdte paralisi numai pe calea deschisa in anulu 1863, adeca prin legi drepte si ecuitabile, prin evitarea intielepta a ori-ca-rei predomniri din partea unei naţiuni preste cea lalta si prin de aprdpe îngrijire a des-voltarii loru alăturea in deplina libertate.

Puterile mari europene, éra mai virtosu regimulu Maieistati séle imperatului Franci-loru, si-punu de diece ani tdta silinti'a spre a naintá o consolidare a lucruriloru in veci­nele principate romanesci. Acelu scopu nice pana astadi nu s'a ajunsu. N'am voi se fimu in acestu casu profeţi adeverati; ne tememu inse câ, pre catu timpu marele principatu alu Transilvaniei nu este impaciuitu; pe atat'a nici România unita nu-si va afla liniştea sea, ci va fi sbuciumata si svercolita la tdte miş­cările de nemultlamire sociale si politica, ca­re se vor ivi din timpu in timpu iu Traneil vani'a. La consecintiele ulteridre pdte combina ori si cine.

Inascut'a lealitate si simtimentulu no­stru patrioticii ne împinseră a ni mai împlini si asta-data dorinti'a ndstra atatu catra patria si regimu, catu si totu o-data catra naţiunea romanésca, despre care ni place a spera câ i se va fi implinitu odată si mesur'a suferin-tieloru sale.

Se pdte câ vdeea nostra va semená vo-cei celui strigatoru in desiertu; pentru acelu casu inse ne vom mângâia cu consciinti'a de torintii implinite si credemu câ vom fi scutiţi

Branu. A vorbitu de multe ori, si a facutu cate o propunere. Unu essemplariu de spre modulu cum vorbiau betranii nostri lim­b'a romanésca. Trecea adeseori si in taber'a lib si — sta pe terenu nesiguru. Peru-i argintiu insufla stima. —

Fauru. Versatu bine in regulamentulu parlamentariu — a tramite comisiuni, a se în­cheia desbaterile. Lu lauda o fdia nemtiésca ca a fostu buna sprigidna a ministeriului. — Altcum a facutu fala lugosieniloru. —

Joanoviciu (Georgiu). Ddra antaia dra in o adunare romana. Pana acum'a putienu cunoscutu dar de acum'a mai multu pretiuitu. A are tatu truda si energia pentru propăşirea lucruriloru, — si ar avé principie liberale si amdre mai mare catra caus'a ndstra, de nu i le-ar modera „pusetiunea" „in numele roma­niloru."

Gaietanu. Ca unu „Lear" 'si-aduse a-minte de legile din 1863/4 dar gubernamen-talii de acum'a si popii, vediendu periclu de politica, si-facura éra o punte si trecură — peste ele, si trasera si puntea, éra elu a pa-tit'o dupa modulu ardeleniloru câ nu se apera candu si unde — se pdte.

Mulţi liberali inca au votatu contra le­giloru din 1863, asceptandu a spriginí a ddua propunere alui G. ca se se stérga si legile din 1868, — va se dica: erau contra citarei de legi profane in beserica. Dar G. nu facu a

ddua propunere si desbaterea trecu rapede peste § respectivu, de nu incapú nimene a cere cuventu.

Altcum sucurse cu tdta grandids'a-i spri­ginire. (Mai bine l'ai fi insiratu intre cei de mai nainte. Red.)

Mäniu. Bine alesu de protonotariu. A deseori erá focu mare de principiele liberale (precum simtiá) si erá odată se bage cu ca tane cu totu pe mireni in consistoriu, dar si vota in contra (precum oportunu erá). Si a semene. — P. i cadiuse in mani, dar lu scapâ.

Popea si Romanu. Fiindu in ascepta-rea miriloru, se nu li conturbâmu visurile dulci despre mirese-diecese. Altcum si-au im­plinitu detorinti'a cu — onestate. —

Puscariu. Celu mai curiosu intre toti; se mania de nu i se primiá intielépt'a părere. Esiá adeseori din banc'a ministeriala in usi'a altariului, casi candu s'ar fi luptatu pro „ara et foco." Aci la mitropolia este unu orologiu cu cucu, si de cateori bate dr'a, cuculu — ese.

Altcum e mai mare in capu de catu in anima. Multa cunoscintia i-a fostu spre folo-sintia. Ctitorulu mare alu mitropoliei, — po-reclitu de mulţi.

Galu. Pardonu, erá se-lu seuitâmu, si de nu erá aci, nu sciá presidiulu ce se faca?! A criticatu escelenter asupra dreptului cano-nicu — si pe parintele Mangiuca; aperatoriulu Escelentiei, casi candu gigantele, ar avé lipsa

de . . De principiu: capulu aplecatu nu-lu taia sabi'a. Cr&sniculu mare alu mitropoliei, — poreclitu de mulţi, câci umilintî'a i în­covoia si mersulu.

Cu moderaţii votisá inca Anastasieviciu, Bic'a notariulu (desi acest'a nu erá moderatu) Novacu, Seracinu etc. etc.

De nu am potutu noi nimeri in fotogra-fiele ndstre pe toti, ne rogâmu de iertare, sperandu câ pe altu congresu, si sinodu die-cesanu, vom studia mai bine, si ini se va per-fectiuná art'a si penelulu.

De pomenire vrednica e inca si diume-tatea de părinte, Stanescu carele a intratu ca deputatu si a plecatu ca ne verificatul — Ne-sfiitu catu de tare, câci in sfad'a verificării sie-dea de fétia, si-si arunca perulu celu lungu si gratiosu, peste crescetu indereptu. Cu debu-naséma a vrutu se se recomende congresului, si se-i câştige simpati'a cu — nesfiiál'a sa. Dar la tdte, Deseanu pdrta vin'a pe — su­fletu. Cine nu crede, întrebe de Stanescu.

Oho! mi aducu a minte si de evlavio-sulu protopopu Seimanu pentru intielépt'a propunere ,,ca congresulu, statutulu organicu votisatu, innainte de sanctiunare se se predee Escelentiei sale spré revisiune." Cu de buna sém'a revisiunea i-e ide'a ficsa. Dar inca si mai evlaviosu in aperarea — vladicului seu. — Adieu! congresu!

de respundietatea cu care este detoru fie-ca­re pentru faptele sale.

„Romanulu;"

P r o t o c o l u l u Adunării generale, a Asociatiunei natiunale aradane, pentru cultur'a poporului romanu, pe anulu alu VI. alu Asociatiunei, adeca: 1868/9.

SiedintVa I. tienuta in Aradu, in sal'a comitatului, in

2/14 septemvre 1868.

1. In urmarea conchiamarii directiunale cu decisulu din 18 augustu, nou a. c. sub Nr. 71. — membrii Asociatiunei adunandu-se pe diu' astadi ca la terminulu defiptu pentru tienerea adunării generale, intr'unu numeru completu si destulu de corespundiatoriu statu­teloru prescrise, — la propunerea dlui vice-comito comitatensu, si vicepresiedinte alu doi­lea alu Asociatiunei Sigismundu Popoviciu — au emisu o deputatiune alesă din sinulu loru, la Itatea Sa pré santitulu d. Episcopu diece­sanu Procopiu Ivacicoviciu a-lu invita cu tdta solenitatea se binevoiésca in calitate de Pre­siedinte alu adunarii generale a se infatiosiá in localitatea desemnata, si a ocupa scaunulu presidiale. —

Itatea Sa d. Episcopu si presiedinte, sosindu la 10 dre nainte de médiadi, dupa o intimpinare solena si cordiala din partea membriloru adunaţi, —ocupa scaunulu pre­sidiale, si prin o cuventare ocasiunala si in-sufletitdre le activitate pentru scopurile si prosperarea . Asociatiunei — intre vivate entusiastice — dechiará siedinti'a adunării generale de deschisa. —

2. La vorbirea de deschidere a Itatei Sale dlui Episcopii prosiedinte; — d. comem-bru Ioane Popoviciu-Desseanu ca intr'unu re-sunetu binenimeritu desfasiurâ insemnetatea cea mare a culturei poporului, si amintindu despre scopurile cele sublime ale Asociatiu-niloru si Instituteloru filantropice infiintiate pentru crescerea ténerimei studidsc, a trecutu cu deosebire la cultur'a poporului romanu, si scopulu Asociatiunei ndstre, rostindu in nu­mele adunarii generale multiamita profunda IlustrisimUlUi si pré sahtitului'd.Episcopu pre­siedinte pentru zelulu ncobositu ce la desvol-tatu in interesulu culturei poporului romanu sLaiu -ntti»t«*4i Asociatiunei ndstre, la ce:

Adunarea generala a uratu Itatei Sale mulţi ani fericiţi si sanetaté> înde­lungata. —

3. Dupa aceste manifestatiuni, trecendu-se la ordinea dilei pré santí'a s'a d. Episcopu presiedinte — in intielesulu scrisorii dluivice-comite primariu alu comitatului Aradu, cu da­tulu de 11 septemvre nou, a. c. (Nr. 632 alăturata aci la protocolu sub A.) — aduce la cunoscinti'a adunarii generale, cumca de co­misariu regescu la siedintiele publice ale ace­stei adunări generale, din partea jurisdictiunei politice e delegatu domnulu Carolu Avarfy assesoru la tribunalulu comitatensu alu Ara­dului, —

Ce se ié spre scire. 4. Itatea Sa d. presiedinte incunoscin-

tiéza adunarii generale: câ statutele Asociatiu­nei ndstre modificate cu aprobare guverniala, in sensulu determinatiunei adunării generale din anulu trecutu — s'au resubsternutu la lo­culu competinte mai inaltu, in trei parii ase­mene sunatdre si curatu descrise — pentru ulteridr'a aprobare,

Ce se ié la cunoscintia. 5. In intielesulu programului, Ilustr. Sa

d. presiedinte face cunoscute obiectele ce sunt puse la ordinea dilei spre desbatere, in sie­dinti'a de astadi spre ce apoi purcediendu-se: direcţiunea Asociatiunei prin referinţele seu notariu Petru Pclroviciu aşterne sub B) ala-turatulu raportu gcneralu despre activitatea sa din anulu trecutu, adeca: de la ultim'a adunare generala din 23 octovre 1867 pana la 14 sep­temvre nou, a. c.

Acestu raportu directiunalu, adunarea generala luandu-lu la cunoscintia, — amesu­ratu propunerei presidiale — se imparte la comisiuni particulare spre censurare, spre ce scopu, si pentru cele lalte afaceri si interese se emitu din sinulu adunarii generale comisiu-nile urmatdre, si anume:

a) in comisiunea p r i m a pentru esami­narea raportului generalu alu directiunei in

tdta estensiunea sa, se alegu sub presidiulu dlui Georgiu Fagarasi dd. comembri: Georgiu Ebesfalvy, Michailu Sierbanu, Ioane Cornea, si notariulu directiunei Petru Petroviciu ca se dee deslucirile recerute. —

b. in comisiunea a ddu ' a pentru censu-rarea ratiuniloru pcrceptorali s'au alesu sub presidiulu dlui protopopu Iosifu Belesiu dd. comembri: Gustavu Russu, Ioane Buday si Davidu Simonu, éra d. Emanuilu Missiciu per-ceptorulu Asociatiunei spro a dá deslucirile necesarie. —

c. in comisiunea a treia pentru revisiu­nea socotiloru lasamentului creditatu de la reposatulu Iova Cresticiu din Siria, — s'au alesu sub presidiulu dlui Eugeniu Mocioni dd. comembri: Alesiu Popoviciu, Ioane Mol-dovanu, si Lazaru Ionescu fiscalulu Asocia­tiunei ca dcslucitoriu.

d. in comisiunea a patra pentru cer­carea regulamentului casei despre agendele fiscalatului, perceptoratului, esactoratului, bib-fiotecariului si economului asociatiunei, s'au alesu sub presiedinti'a dlui protepresviteru Ioane Ratiu, dd. comembri: Stefanu Antono-noviciu, Zeno Mocioni, Paulu Draga, si Ioane Rosiu ca deslucitoriu din partea directiunei.

e. in comisiunea a cincea pentru com­punerea preliminariului pe anulu viitoriu, si instrucţiuni speciali pe séma directiunei, s'au alesu sub presidiulu dlui dr. Alosandru Mo­cioni, dd. comembri: Ioane Popoviciu Desse­anu, Stefanu Adamu, Nicolau Philimonu, si Sava Fercu.

f. in comisiunea a siés'a pentru moţiuni de sine statatdre si alte cause speciali; s'au alesu sub presidiulu dlui protosincelu Mironc Romanulu, dd. comembri: Victoru Mocioni, Petru Petroviciu, si Paulu Goronu.

6. In firulu celoru espusc, d. comembru Ioane Popoviciu Desseanu face urmatdrele moţiuni:

A. Adunările generali pe viitoriu se se tiena nestramutaveru séu pe la finea lui Maiu seu in dilele prime ale lui Iuniu in fiesce care anu.

B. Spre ajutorirea si înaintarea scopu-rilöru Asociatiunei se se infiintieze o loteria.

C. Tdte afacerile Asociatiunei, anume: istorisirea tuturoru intcmplaminteloru pro­venite de la urdirca Asociatiunei pana in tim­pulu mai. recinte, si catalogulu membriloru cu tdte operatele Asociatiunei, se se tipâresca intr'o brosiura carea se se împartă intre membri pe langa unu pretiu moderaţii, éra celor'a lalti doritori nemembri se li se vinda totu cu acel'a-si pretiu si spre acelu scopu: ca de o parte se câştige fondulu Asociatiunei, éra de alta parte intregu publiculu romanu se fie informatu cu tdta precisiunea despre lu­crările si activitatea Asociatiunei, catu si des­pre statulu membriloru.

Propunerile aceste, adunarea gene­rala luandu-le deocamdată la cunoscintia, se transpunu la comisiunea respectiva emi­sa pentru moţiuni si instrucţiuni speciali (sub lit. f.) spre opiniune reportare in sie­dinti'a de mane.

7. Cu ocasiunea acestei adunări genera­le. Asociatiunca a mai sporitu cu următorii membri:

1) Ilustrisimulu si presantitulu Episcopu diecesanu Procopiu Ivacicoviciu ca membru funda toru pe viétia si a renoitu ofertulu cu unu capitalu ca odată pentru totdeun'a pe sé­m'a fondului Asociatiunei in suma de 500 fl.

2) Sp. d. vicecomite alu I I comitatensu alu Aradului Sigismundu Popoviciu aşişderea oferesec unu capitalu ca membru pc viétia in suma de 150 fl.

Mai departe d. protosincelu si directoriu secundariu alu Asociatiunei Mirone Romanulu propune de membri ordinari pc anii 1868/9, 1869/70 si 1870/1 pre următorii domni:

1) d. Ioane Popp protopresviterülu Bo­ros Ineului cu ofertu anualu de 3 fl.

2) d. Ioane Vary advocatu in Aradu, cu ofertu anualu de 2 fl.

3) d. Constantinu Papp archivariu ma­gistratualu in Aradu cu ofertu anualu dc 2 fl.

4) d. Demetriu Erdély adjunctu advo-catialu cu ofertu anualu de 2 fl.

Adunarea generala dechiara pre toti aci insiratii domni de membri ai Asociatiu­nei — dupa formalităţile usuate — si toto­dată insarcinéza pe direcţiune a-i imatricu-lá in catalogulu membriloru Asociatiunei, si a le estrada diplomele. —

Pentru viitoriu, direcţiunea este îm­puternicita din partea adunării generale ca pe bas'a dechiaratiuniloru ce vor intra de aici nainte a alege membri noi in Aso-ciatiune, avendu in vedere dispusetiunilc adunarii generale din anulu trecutu. sub nr. proto 7.

Ne mai fiindu altu obiectu la ordinea dilei, llustritatea Sa d. Episcopu presiedinte incheia siedinti'a de astadi, si pentru conti­nuarea desbateriloru, se defige terminulu sie­dintiei a I I pe mane la 9 dre nainte de mé­diadi.

(Va urina.)

Pentru corespundintiele cc n'au incaputu de asta-data, ceremu indulginti'a dloru trimi-tiatori.

Invitare de prenumeratiune la

„ A L B I I A " Cu 1 optobre v. incepemu nou pa­

trariu de anu, pentru care deschidemu prenumeratiune. .,ALBIN'A" va apare casi pana acum'a, adeca de trei ori in septemana. Pretiulu de prenumeratiune pent. Austri'a

pre unu anu intregu 8 fl. v. a. „ l/t de anu 4 fl. v. a. n V i n » 2 fl- v - «•

pentru România si strainetate pre unu anu intregu 16 fl. v. a.

„ '/, de anu 8 fl. v. a. „ V i „ „ 4 fl. v. a.

Rogâmu pe dd.prenumeranti a-si însem­na curatu numele si locuinti'a; éra daca nu primescu veri unu numeru, se binevoiésca a reclama delocu in epistdle nesigilate si nefran cate, insemnendu langa adresa: „reclamatiune diurnalistica." De la noi spedarca este regn lata, si dorimu ca fdi'a se ajungă asisdere regu latu la manile dloru prenumeranti.

Redactiunea.

Garsarile din 13 noemvre 1868 n. sér'a.

(dupa aretare oficiale.)

bani rnarf.

Imprumutele de sfatu: Cule cu 6 % 1 1 1 val- austr

i n contribuliunali i n ii(5ue in argint

Cele in argint d. 1805 (in 6 0 0 franci) Cele natiunali ou 5 % ( î a u 0

, metalice cu 5°,'o • , n n maiu—nov. • • • • , » *Vt% "

• » 4 % n

» n 3 % » • E f e p t e d e l o t e r i a :

Sorti le de stat din 1864 ii n n 1 8 6 0 ' / 5 in oele intrege » » „ i> Vs separata • n n 4 % d i n 18S4 n n din 1839, % „ bancei de eredet * societ. vapor, dunărene cu 4 % n imprum.princip. Eszterliázy i 4 0 í l n n n Salm â II n cont. Palffy k n n princ. Clary a n n cont. St . Qenols a n * prino.Windischgrätz â 20 n n cont. Walds te in & „ n n Keglev ioh a 10

O b l e g n t i u u i d e s u a r c i n a t ó r e d e p a m e n t u t

Cele din Ungaria • n Banatul tem. n Ouoovina • * Transilvania •

A c ţ i u n i : .V bancei natiunali

n de Credet • • • ; i, II soont n auglo-austxiaco

A sooietatel vapor, dunar. „ „ Lloyd ului • • •

A drumului ferat de nord. TI » » stat • a u n apus (Elisabeth) • • n n n sud n n n langa Tisza • • • • • • „ „ ţljopiborg-Czernowltz

Hani : Oalbenii imperateaoi* • • • Napoleond'ori Friodriclisd'ori • Suveronii engl imperialii rusesci Vrgintcilii

i

65-5 9 ' 9 5 ' 72 63 58-59 52 46 34

102 87 95 81

174 <4l 92

160 41 33 35 34 22 21 14

20 80

-75! 25

•50 •50 •75

5 6 - 2 5 5 9 - 9 5 9 5 - 5 0 73 — 6 3 - 8 0 5 8 - 3 0 5 9 - 4 5 6 2 - 5 0 4 6 - 4 0 34 75

1 0 2 - 4 0 8 8 -96 25 8 1 - 7 5

175-1 4 3 -

9 3 - 2 5 1 7 0 -

4 2 -3 3 - 5 0 3 6 - 5 0 34" -50 23 2 2 - 5 0 1 5 - 2 5

827-223-648 169

1541-241 • 193

|275 168 185 ' 6 7 172

50

25

115 —

7 6 - 8 0 76 — 6 7 . — 7 1 - 7 5

8 2 8 - -223 80 650-169-75 543 • -242-193 50 2 7 5 - 7 0 168 75 185-50 160-172-50

6 - 5 3 9 - 3 2 9 - 7 5

11-70

115-50

Odontine (pasta de dinţi) in ti­gaia de porcelan 11 eate cu 84 cr. La 1 ducina 2 0 % scădere . A c e s t a pasta e s t e mediloculu ce'umai eminentu pen­tru curăţirea dintiloru, pentru a păstra dinţii sena los l s i íórte albi, pentru a delalurá petr'a de dinţi in modu nes lr i -catiosu s i fara dureri, pentru a intari gingii s i a scut i de sangerare s i de clătinare.

Elixir Balsamique (balsamu de - ! J \ \ „ , „ „ „ ; „ .„Ji

S S*5^3*^ S****3* i****3*^ I o s i f u W e i s s , 1

apotecariu „mm Mohren" Stadt, Tuchlauben nr. 444 ve-

! chiu, 27 nou recomanda ono­ratului publicu următorii

artic-jli. Trimiteri le pe posta s e voru

, face numai daca s e va trimite • 15 er. V . a. ca s p e s e l e împa­

chetări i dinţi si de gura) aprobata prin inii \fc „ „ de iiicdilóce ca mediloculu celu mai emi- &Q&z£§x*&%!*rr9$r^9îţ+r9&rfr<9$S acés ta apa n e n t u pentru curăţirea gure i , improspetarea respirării , ' " * ••-si pe.Uru a tiené dinţii si gingii sanetos i s i curaţi , e s t e a s e folosi mai vertosu dupa gustare . Unu flaconu 70 cr. la 1 duc. 2 0 % -

Algontine (apa de dinţi care înceta momen-tanu dorerea.) Uniculu medilocu recunoscutu pana acü contra chinuriloru durerii de dinţi, are s u c e s u mo­mentanii si nu contiene substantie sp ir i tuose , tari si acre , o potu folosi s i copii i . In st ic le cu 35 cr. si cu 7 0 cr. La 1 duc. 2 0 % .

Bruchpflaster. S e recomanda la surupaturi la harbati, pregătiţii s i recomandaţii de dr. K r ü s i , medicii practicu pentru cei surupati , in Basel . I» scatula den plumbu, cu descr iere 4 11. v. a.

Cachou aromatisé pentru a perde rnirosulu r cu din gura dupa fumare, dupa mâncare, dupa beutura, precum: v inu, bere , s . a. neiucungiuratu de lipsa candu se facu v i s i te mai a le se , la teatru, baluri s . a. Cachou s e compune din plante curate ce corespunda dcplinu sanetat i i , e s t e presci'vativa contra ruinării dintiloru, contra durerii de dinţi. D e cate ori s e fo losesce s e sparge in dinţi o pilula, prin ce s e perde rnirosulu reu. In scatule cate 70 cr.

Oleu de peru, de Chinarinden pentru indesirea perului s i pentru întărirea radacinei lui. O sticla 70 cr. 2 0 % la duc.

Dorsch-Leberthran adeveratu, oleiu, medilo­culu celu mai eminentu la tő le bólele de peptu s i de pla-

Í inuni. recunoscutu de cuali ate eminenta s i d e g u s t u bunu. O butelia cu 1 ori cu 2 tl. v. a. La o ducina de butelie 2 5 % s c scadu.

Eau antéphélique. A ces ta apa pregătita din plan­te e s t e unu medilocu reprobatu de ani pentru întinerirea, infrumsetiarea si tocmirea pelii si pentru perderea to­tala a tuturoru soiuriloru de eflorescintie , precum ra-puri, l into, bes icut ie s. a. Uf) 11 tlaconu 1 11. 1 duc. 9 11.

Franzbranntwein o sticla cu 1 fl. 50 si cu 80 cr Balsamu pentru degeraturi in tigai cu cate 50

cr. v. a. alina catu s e póté mai iute dorerea s i vindeca chiar si degeraturi vechi , prin recomendatiune de mai mulţi ani si a agonisiţ i i multiumire generala ca unu me­dilocu recomendabilu.

Tinctura de dinţi de Max Florian Schmidt, med. dr. si profesorii , alina dorerea, iutaresce s i e s t e antiscorbuta. A cés ta tinctura făcuta dupa receptu lu ori­ginalu s e fo losesce tare multu, de i/2 de secu lu , cu re­sultatu eminentu, precum pentru a alina cu graba dure rea de dinţi asiá ca apa intaritória de g u r a ; tinctur'a are 2 preferintie mari, ea e s t e tare folositori;» s i pentru pftinitatea ci face ca tote cele lalte fluidităţi pentru dinţi s c s e delature S e capeta originala in sticlutie cu 40 cr la 1 duc. 25%) scad.

Anodyne Neklace Childrens Theeth mărgică anglesa de dinii pentru a l e pune la copii , e le c o n s e r v a

I di I int Pret iulu 2 11.1a duc. 2 5 % .

Wurm-Tabletten de dr. Cailo Aces tea sunt unu medi locu s ecu contra vermApru, au unu g u s t u tase

5 bunu, s i pentru ace 'a baiali loru potu dá in ;ocu . In scatule aretar cutu s e s e fo losésca , 4 0 c r . la 1 du 20%) scad.

Pastiiles digestives de Billin (turtitie pentru mistuire, de Bil­lin.) Past i l e le de Billinu produse din renumit'a fontana alui Billinu con-tienu tote părticelele consumatorie din

minerala. Sunt de reco­mandam candu s e oparesce , la garc iu in stomacu, candu s e umfla pântecele , s i candu stora. nu póté mistui, candu s e manca ori s e bé pes te mesura, candu s e rigai : la cataru cronicu in s t o m a c u , candu s e fo losescu ape minerale la atoni'a s tomacului s i a canalului matiului, la ipocondria s i isteria. P r e t i u l u : scat . 70 cr.

Sapunu aromaticu, medicinalu, de plante din munţi. O bucata 4 0 cr . la 1 duc. 2 0 % .

c. r. priv. Tannochinin-Pomade. Mediloculu celu mei bunu si s iguru pentru crescerea perului, dupa folosire de 8 — 1 0 dile s'a de la tu iatu de s iguru s i dura­bilii căderea perului , s'a ajutoratu crescerea perului, sus t i ene perulu mole si cu luciu in colórea-i naturala si impedeca a s e face metrét ia . E s t e recomandata de multe autorităţi in medicina s i fie-cine póté cet i epistole de. recunoscintia. O dosa ajunge pentru 3 luni, pretiulu 2fl.

Pate pectorale de apotecariulu G e o r g e in Fran­ci'a. — Tablete pentru peptu contra catarului , tusei, regusie l i i . O scatula 70 cr . La 1 duc. 2 6 % .

Untura pentru gusia (pe sém'a celoru gusiati) ii s t ic lut ie ä 40 cr.

Pastiiles de chocolat ferruginen. Ciocolata pentru imbunirea sângelui si contra galbinarii . O sca­tula 90 cr.

Balsam pentru rani si stomacu ung. de See­hofer in sticla 40 cr.

Pulbere universale de mâncare de dr. G ö l i s , pana acü neajunsu in efectulu s e u in privinti'a mistuirii, a curatirei sângelui , a nutri rei s i intarirei corpului. D e v i n e , folosindu-lu in fie-care di (de 2 or i ) , ca medi­cina pentru multe patittie dintre ce le mai asupriciósc, precum nemistuirea , arderea cu fertura, inchuiatura matieloru, inlenirca mat ie loru, s lăbirea membreloru, hemoroide de totu feliulu, scrofulc , gus ia , galbinarea, totu feliulu de pete cronice , cangrena, dorere periodica de capu, dentru bol'a de verini s i de petra, flegma; e uniculu medilocu radicalii pentru arlr i t is cronicu inra-decinalu si pentru tuberculosa . L a cura de apa mine­rala face serv ic i e eminente nainte catu si pana catu du-i-éza cur'a si dupa cura O scatula mare 1 fl. 26 cr., un'a mica 8 1 cr.

Medilocu francesu, fluidu pentru a vapsi perulu, pentru a vapsi cu elu peru de totu feliulu in negru, brunetu, blondinu, in 10 minute si durabilu, efep-tulu lui e s t e cunoscutu pretutindene, in catu nu face trebuintía a-lu mai laudá. Unu aparatu, ad. 2 perii si dóue scafe , 50 cr. Unu flaconu 2 fl. v . a. ;

Barthaar-Stangenpomade care posiede cele oui eminente însuşir i dc la poiuad'a de s u s u , servesce pen­tru a asecurá pe timpu indelungatu crescerea perului, pana candu acel'a prin influinti'a pomadel va fi de ajunşi coloratu. Acés ta pomăda s e póté folosi s i ca pomăda e-minenta si neintrecula de barba. Costa 60 cr.

39 4 — 1 2

Editoru: Vasilie Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorgiu Popa CPop).