Proletari din toate țările, uniti-vă!

%

ANUL XXXVII,

SERIA II,

Nr. 9 897

6 PAGINI

Mesajul președinteluiNICOLAE CEAUȘESCU

tineretului 30 BANI/

SIMBĂTĂ

21 MARTIE

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1981

COMUNISTULMODELUL LA CARE NE RAPORTĂM

adresat participanților Ia eea de-a XlII-a sesiune a ConsiliuluiOrganizației de Solidaritate cu Popoarele Afro-Asiatice

Continuator al celor mai va­loroase tradiții ale umanis­mului românesc, ale luptei poporului nostru pentru Îm­plinirea năzuințelor sale de veacuri și ridicînd pe o treap­tă nouă, superioară lupta cla­sei muncitoare din România, a maselor largi de oameni, încă de la crearea sa, in mai 1921, Partidul Comunist Ro­mân s-a situat pe pozițiile înaintate ale unui partid con­secvent revoluționar, hotărit să transforme fundamental structurile sociale și politice ale societății, dar în același timp să transforme omul, via­ța omului, societatea româ-<_______

nească. Iată ce arăta ziarul „Socialismul", din acea pe­rioadă : „Un partid devine comunist de-abia cind el iși schimbă structura și tipul de organizare, cind devine un partid de proletari aleși, con­vinși, conștienți, încercați ,in luptă și capabili să reziste la luptă și să conducă masele mari la lupta de clasă". Era evident încă de atunci căputeau fi îndreptățiți să poar­te numele de comuniști acei oameni care nu precupețeau nimic, care erau gata oricind de sacrificiu în lupta pentru libertate. In condițiile luptei grele împotriva teroarei,opresiunii regimului burghezo- moșieresc, s-au plămădit și s-au călit acele trăsături defini­torii ale comunistului înaintat, cate, nu numai că aspiră către o lume mai bună, dar se dove­dește gata oricind să se sacri­fice pentru libertatea semeni­lor săi. Oare, nu este vorba in acest caz de adeziunea la un ideal structurat pe niște idei- forță ? La 19 ianuarie 1922, ziarul „Socialismul" releva următoarele : „Curteg. marția­lă chemată să judece o credin­ță va condamna o credință. Idealul, ca și credința noastră

a

fac parte insă din acele lu­cruri pe care nici sentințele și nici spinzurătorile nu le dis­trug". Așadar, una din ideile-, forță ale comuniștilor de acum șase decenii era încrederea neabătută in victoria care luptă pentru o dreaptă. Prin luptă ei neau conștienți de tăria lului pentru care luptau, iar jertfele întăreau încrederea in izbînda acestui ideal. Toate aceste elemente alo luptei po­litice contribuiau tarea trăsăturilor lui. Erau acestea, sături menite să__ _______model umart pe care il repre­zenta comunistul acea durabi­litate și putere, capabile să depășească vitregiile timpu­lui ? Spre a oferi un răspuns la această întrebare, unul din raportorii la Congresul de creare a partidului, din mai 1921, declara deschis că „a lu­crai cu convingerea că idealul comunist aduce salvarea' mun­citorimii și rezumă deplin as­pirațiile spre împlinirea unui nou sistem social întemeiat pe dreptate".

Deceniile de luptă împotri­va exploatării capitaliste, pen­tru înlăturarea dominației

celor cauză deve- idea-

la dezvol- comunistu- oare, tră-

dea noului

străine au conturat și mai clar profilul comunistului, al „re­voluționarului de profesie", destinul luptătorului neobosit, atît de viu și sugestiv întru­chipat în personalitatea mi­litantului comunist, personali­tate remarcabilă a vieții poli­tice contemporane, care este secretarul general al partidu­lui nostru, tovarășul Nieolae Ceaușescu. Așa cum sublinia tovarășul Nieolae Ceaușescu, în cuvîntarea la adunarea fes­tivă prilejuită de sărbătorirea împlinirii a 60 de ani de viată și a peste 45 ani de activitate re­voluționară : „Nu se poate să fii revoluționar, să fii comu­nist, îără a avea și imaginație, fără a-ti înfățișa cum va ară­ta ziua de miine, fără a visa la fericirea poporului, a na­țiunii". Prin urmare, iată că luptătorul comunist scrutează neobosit orizontul viitorului, al societății comuniste. Nu înseamnă prin aceasta că totul se rezumă la niște visuri utopice, la idei lipsite de un fundament real, ci este vorba de prognoză, de previziune științifică, de aspirația spre o societate care deschide noi posibilități afirmării multila­terale a personalității umane.

în strinsă legătură cu dezvol­tarea intregului popor, cu afirmarea multilaterală a na­țiunii socialiste. Putem astfel înțelege că. pe lingă a fi vi­zionar, a avea imaginație vie, modelul uman al comunistului reprezintă o împletire a aspi­rațiilor individuale cu aspira­țiile sociale, o expresie a uni­tății dialectice între general șl particular. E foarte necesar să se înțeleagă că aceste trăsături se formează și se structurează la vîrsta tinereții, că tineretul a reprezentat întotdeauna, și cu atit mai mult astăzi, forța politică și socială ce sinteti­zează în persoana tînărului comunist elanul, dăruirea, pa­siunea, curajul, spiritul de sacrificiu, romantismul revo­luționar. Da. pentru că mantismul revoluționar, cum arăta secretarul general al partidului, tovarășul Nieolae Ceaușescu, în cuvintarea la Forumul tinerei generații, cere o activitate neobosită în toate domeniile vieții economico- sociale și politice.

(Continuare in pag. a Il-a)

Cu prilejul celei de-a XIII-a sesiuni a Con­siliului Organizației de Solidaritate cu Po­poarele Afro-A31atice. îmi face o deosebită plăcere de a vă adresa. în numele poporului român si al meu personal, dumneavoastră, par­ticipanților la această importantă reuniune in­ternațională și, prin dumneavoastră, popoare­lor țărilor pe care le reprezentati, un salut cordial și cele mai bune urări.

Sesiunea dumneavoastră are loc intr-o pe­rioadă în care situația internațională este deosebit de complexă si gravă ; în lume s-au ivit noi conflicte și stări de încordare, care pun tot mai mult in pericol pacea și securitatea tuturor națiunilor. In același timp, se afirmă tot mai puternic hotărirea popoarelor de a pune capăt vechii politici imperialiste de dominație și asuprire, de forță și dictat, de a se dezvolta libere și independente, intr-un climat de egalitate, colaborare și pace.

In aceste condiții, România consideră că este mai necesară ca oricind unirea și conlucrarea strînsă a tuturor popoarelor, a forțelor înain­tate de pretutindeni pentru a împiedica agrava­rea situației internaționale, pentru soluționarea tuturor problemelor dintre state numai pe cale pașnică, prin tratative, riguroasă a dreptului sacru la libertate, independență și dezvoltare liberă, fără nici afară.

Participînd activ la viata rezolvarea marilor probleme omenirea. România sprijin susținut țărilor și popoarelor afro-asia- tice m lupta pentru afirmarea lor liberă și independentă, pentru abolirea politicii impe­rialiste, colonialiste și neocoloniiliste, de

pentru respectarea al fiecărui popor suveranitate, la un amestec din

internațională, la care confruntă

a acordat și acordă un

discriminare rasială și apartheid, sprijină efor­turile lor pentru consolidarea independenței și suveranității, pentru lichidarea urmărilor în­delungatei dominații coloniale și înaintarea lor nestinjenită pe calea progresului economic și social.

Constatăm cu satisfacție că între România și țările afro-asiatice se dezvoltă relații trainice de solidaritate și colaborare, pe baza principi­ilor deplinei egalități în drepturi, respectării independentei .și suveranității naționale, nea­mestecului in treburile interne și respectului reciproc, a nerecurgerii la forță si la amenin­țarea cu forța. Țările noastre conlucrează, de asemenea, fructuos la O.N.U. și în. alte orga­nisme internaționale, in cadrul „Grupului celor 77", al mișcării țărilor nealiniate, pentru c politică de colaborare si înțelegere internațio­nală. de destindere, independentă și pace. Apreciem că se impune intensificarea efortu­rilor tuturor statelor pentru instaurarea unei noi ordini economice internaționale, a unor relații noi, cu adevărat democratice și echita­bile intre state, care să ducă la accelerarea progresului economic și social al tuturor popoarelor, in primul rind al celor rămase în urmă, să asigure fiecărei națiuni accesul larg și neîngrădit la cuceririle științei și tehnicii contemporane.

încredințat că actuala sesiune O.S.P.A.A. se va înscrie ca o tantă contribuție Ia întărirea unității popoarelor din Asia întreaga lume, in lupta pentru și independentei naționale, a progresului social și păcii, urez succes deplin lucrărilor sesiunii dumneavoastră.

a Consiliului nouă și impor- solidarității și

și Africa, din cauza libertății

NICOLAE CEAUSESCUPreședintele Republicii Socialiste România

Termenul de punere in funcțiune a noilor spații productive de la întreprinderea „Tractorul" din Brașov este apropiat printr-o bună colaborare a constructorului cu beneficiarul

întrecerii

Din cronica

PENTRU ELIMINAREA

TOTALA A PIERDERILOR TEHNOLOGICE

La I.P.I.L.F. Caracal, o situație

Fotografia ; GHEORGHE CUCU

Fiecărei piese, fiecărui subansamblu mai multe vieți

Pe terenul fertil al experienței• • I •

in cadrul întreprinderii de geamuri Boldeștl-Scă- ieni, a fost realizat un nou agregat, rod al crea­ției tehnice proprii, care înlocuiește cu succes pro­dusul similar procurat de la firme de peste hotare. Este vorba automată transportat tras, care, cuptorul de eliminarea totală a pier­derilor tehnologice, în condițiile dublării produc­tivității muncii și imbu- nătățirii condițiilor de muncă. Semnificativ este și faptul că acest modern utilaj a fost realizat inte­gral din materiale recupe­rabile și cu cheltuieli de aproape cinci ori mai miei decit in cazul cind el ar fi fost procurat din im­port.

de o mașină de debitat,

și tăiat geam montată la

topit, permite

plină de învățăminte

Nu lăsa pe seama altoraee poți face singur!

organizatoric, „pe permite întreprinde- pfoducerea și indus- legumclor și fructe-

cresc mai viguros noile inițiativePLANUL

TRIMESTRIAL LA EXPORT - ÎNDEPLINIT

LA ÎNTREPRINDEREADE REPARAȚII AUTO CRAIOVA

pe ni- în

le-

Depășirea producției nete cu 9.5 milioane lei, realizarea pro­ducției fizice la toate sortimen­tele, a productivității muncii în procent de 102,3 la sută a situat in anul trecut colectivul între­prinderii de reparații auto lista colectivelor fruntașe la velul municipiului Craiova, paralel — mai bine zis, ingătură directă — cu preocuparea de îndeplinire a sarcinilor de plan, la I.R.A. s-a acumulat și o bună experiență în reconditio- narea și refolosirea pieselor de schimb. Este și motivul care ne-a determinat să vizităm recent în­treprinderea, pentru a evidenția ceea ce este valoros în acest do­meniu. „La noi, ne spunea ing. Ștefan Combei. directorul între­prinderii craiovene, există o preocupare susținută pentru asi­milarea și recondiționarea pie­selor de schimb auto, acțiune în care sînt antrenate atit cadrele tehnice cit și muncitorii, in ma­joritate tineri. Numai in anul trecut, această acțiune de impor­tantă deosebită pentru economia națională, s-a materializat in în­treprindere prin recondiționarea de piese de schimb in valoare de 168 milioane lei. Dintre proce­deele utilizate aș putea enumera metalizarea arborilor cotiți, cro- marea bielelor pentru motoarele Diesel (tip RABA). reconditiona- rea prin sudură a blocurilor mo­tor. a carcaselor de ambreiaj etc.“.

Intensificarea acestei activități, pe suportul experienței și rezul­tatelor acumulate anul trecut poate fi dovedită in primul rînd tot prin cifre : în condițiile creș­terilor substanțiale la principalii indicatori de plan (11.3 la sută la producția netă. 8,3 la produc­ția globală și 10.4 la sută la pro­ducția marfă) se prevăd creșteri importante și la planul de recon- diționări. valoarea acestuia fiind de 180 milioane lei in anul 1981. „Din piese casate, repere noi", „Din piese casate, piese recon­diționate", sînt cîteva dintre ini­țiativele tînărului colectiv ce-și vor găsi materializarea intr-o

gamă largă de piese recondițio­nate pină la finele acestui an. Sub aceste devize s-a acționat de către tinărul colectiv, în. pri­mul rind de uteciști, încă de la debutul anului. Pentru a demon­stra că se află în fruntea aces­tei acțiuni. Comitetul U.T.C. pe întreprindere a luat măsura în­ființării a trei brigăzi uteciste, alcătuite din cite 30 de tineri fiecare, și a căror activitate s-a situat încă din luna ianuarie la cote maxime. Valoarea manope­rei, la lucrările efectuate de ti­nerii din brigada utecistă a ate­lierului de recondiționare a pie­selor motor și montaj general motor, se ridică la peste 40 000 lei în lunile ianuarie-februarie a.c. ne spunea șeful brigăzii, Ion Florescu. Cu rezultate bune se mindresc și tinerii lăcătuși din brigăzile tinerelului de la atelierele de recondiționări transmisii și montaj general transmisii, conduse de Marius Stănculescu și Marin Barbu. Ma­nopera executată de ei la re­condiționat agregate transmisii se ridică în prezent la peste 18 000 lei. Numărul uteciștilor antrenați in acțiunea de recondi- ționare a pieselor de schimb, ne spunea llie Troacă, secretarul Comitetului U.T.C. pe întreprin­dere se ridică la peste 400. Zil­nic, fiecare tînăr efectuează 2 ore de muncă patriotică in spri­jinul producției pentru a putea îndeplini exemplar sarcinile pla­nului anual de recondiționări.

Iată in sinteză cîteva dintre modalitățile prin care se va concretiza îndeplinirea planului la recondiționări și eficiența loi’ economică, prezentate de ingine­rul Eugen Burghel : ..Aș evi­denția. mai intii. acțiunea de confecționare a pieselor noi din piese vechi, cu o eficiență anuală de 450 000 lei. De exem-

1

piu, boitul lagăr sferic ce va fi recondiționat prin zincare și re- vulcanizare (valoare 150 000 ’ei). Vor fi confecționate piese noi din capete rezultate de la debi­tări, a căror valoare atinge cifra de peste 850 000 lei. Ne vom preocupa de executarea de pie-

noi prin returnarea din de­șeuri tehnologice rezultate de la prelucrări mecanice și piese ne- reconditionabile din aluminiu a căror valoare totală este de 68 000 lei. (exemple: fulie alter­nator, cot apă răcire, suport ghi­daj stinga-dreapta). Ne vom strădui ca la reperele mari con­sumatoare de metal să aducem îmbunătățiri tehnologice (chiar modificări de fond acolo unde va fi necesar) in scopul reducerii consumurilor specifice și creșterii gradului de utilizare a Aietalu- lui. Prin această acțiune vrem să reducem consumul de metal cu 5 350 kg, respectiv înlocuirea tablei TDA de 1,5 mm cu cea de 1 mm, tabla de 1 mm cu cea de 0,8 mm. tabla de 3 mm cu cea de 2 mm și altele. Ne vom con­centra eforturile și spre îmbu­nătățirea procedeelor de recon­diționate a pitselor de schimb. Vom aplica, sperăm cu bune re­zultate, la recondiționare. cro- marea dură a pieselor, procedeu prin care vom economisi în to­tal 16 tone de materiale. Vom utiliza și sudura electrică cu electrozi speciali (valoare totală de 700 000 lei) la arborele inter- axial și )a arborele came motor. Ne vom strădui să recondițio­năm 120 bucăți arbori motor cotiți prin procedeul de metali­zare cu sirmă indigenă, proce­deu prin care vom economisi îalr-un an 15 to/ie de metal.

Sint numai citeva dintre sar­cinile pe care tinărul colectiv de la I.R.A. și le-a asumat ia acest an cu privire la acțiunea de re-

condiționare a pieselor, acțiune ce se înscrie intre preocupările cu caracter permanent ale între­prinderii și căreia tinerii le vor subsuma numeroase inițiative ale lor. Experiența fiecărei zile, a fiecărei luni care a trecut de la debutul anului 1981, sint în măsură să demonstreze că ceea ce s-a propus se va înfăptui cu succes. Faptele fiecărui tînăr din atelierele unde s<? recondițio­nează piese sînt argumentul cel mai convingător că la I.R.A. s-a înțeles pe deplin necesitatea și utilitatea acestei acțiuni de im­portanță practică deosebită pen­tru economia națională, ca o cale eficientă pentru asigurarea funcționării optime a mașinilor, de reducere substanțială a con­sumului de materii prime, importului, energiei și muncii.

ILEANA PODOLEANU

Colectivul de muncă al fabricii de mobilă ,,Ilefor“ din Tg. Mureș și-a onorat sarcinile de plan la ex­port pe primul trimestru al anului. Ca urmare, pină la finele lunii martie aici va fi realizat supli­mentar și pus la dispozi­ția beneficiarilor externi un volum de mobilier în valoare de 2,5 milioane lei.

îndeplinirea exemplară a sarcinilor, ca și onora­rea la termen a contracte­lor de export sînt con­semnate și de către con­structorii de mașini de la întreprinderea „Nicovala" din Sighișoara, forestierii din Reghin, și de alte co­lective mureșene.

Sistemul verticală", rii pentru trializarea lor Caracal, județul Olt, reali­zarea unitară a fluxului de pro­ducție. înccpind de la obținerea materiei prime — in cele 10 fer­me proprii — pină la prelucrarea ei pe liniile tehnologice de con­servare. Mai concret, este vorba despre cultivarea, pe o suprafa­ță de 1 225 ha, a tomatelor, ar­deilor, vinete- lor, mazării. cas­traveților și a altor sortimente de legume in cantități ce a- coperă în cea mai mare parte necesitățile pro­prii de materii prime pen­tru producerea conservelor. Desigur, dată fiind capacitatea mare de prelucrare a unității, o parte din materia primă este asigurata și din colaborarea pu cooperativele agricole din zona, fapt care insă nu diminuează cu nimic efortul depus de oamenii muncii de la I.P.I.L.F. Caracal pentru creșterea continuă a re­coltelor, a eficienței economice.

Afirmația este argumentată prin acțiunile desfășurate in a- ceastă campanie Astfel, așa după ne convingem la primă inițiativă valoare esteproducerea răsadurilor pe plan

local.spune rectorul unității, întregul necesar de răsaduri — adică peste 35 mi­lioane fire — ii procuram din diferite surse, respectiv de la aooperativele agricole limitrofe. Ne costa enorm de mult, afec­tam un volum mare de muncă la transport, și, pe deasupra, nu aveam nici siguranța deplină a calității răsadului. Ba, mai mult,

„Pină anul trecut, ne ing. llarie Holodan, di-

folosindu-se căldura din con­dens (energie recuperată, deci a centralei termice. Adică, mai bine de 3 ha de pămint a fost recuperat și reintrodus in cir­cuitul productiv, dîndu-i-se tot­odată o folosință la cel mai înalt grad de intensitate. Acum se acționează pentru extinderea a- cestor suprafețe cu încă un hec­tar. O inițiativă gospodărească prin care, fără

CUM SE ASIGURĂ RĂSADURILE ȘI SEMINȚELE NECESARE

LEGUMICULTORII

de primăvară, cum fața

de oaceea

aveam să locului, o deosebită legată <le

Noua haină a orașului Giurgiu

A

cum circa jumătate din suprafe­țe erau plantate după tehnologia producerii de legume prin răsad, graficele lucrărilor întîrziau da­torită nellvrării la timp a can­tităților de răsad contractate. De aceea am hotărit ca să pro­ducem noi acest răsad, fapt care ne aduce nu nujnai siguranță în aplicarea tehnologiilor, dar și reducerea cheltuielilor cu circa 50 la sută, adică o economie cîteva milioane lei".

Practic. în cadrul fermelor fost înființate două nuclee solarii cu materiale existente unitate, iar în incinta fabricii conserve — pe suprafețe altă­dată destinate depozitării de materiale casate — un al treilea nucleu de producere ă răsadului,

de

au de in de

Conștiințaîn curind, un secol ne va

desparte de momentul tainic al nașterii unuia dintre cei

. mai de seamă exponenți ai sufletului românesc : Octavian Goga.

O conștiință tragică și lu­cidă in impact cu o epocă in care experiențele artistice tindeau să se detașeze de zbuciumul uman, social, o sensibilitate vizionară subli­mată intr-o „lacrimă fierbin­te din plinsul unei mii de ani", Goga a sintetizat intr-o operă ce pare a avea consis­tența dură a cristalului, fără a pierde luminile lui și re­flexele amăgitoare, credința și tumultul unei existențe naționale ce se acordă deplin cu impulsivitatea imagistică a spațiului transilvan de o sălbăticită măreție.

cheltuieli de in­vestiții supli­mentare se rea­lizează o pro— ductie de circa 50 milioane fire răsad, din care 15 milioane vor fi valorificate la asociațiile și fer­mele legumicole din zona sudică

Olt. Stadiul lu­zi ' arată că în-

a județului crărilor la treaga suprafață a fost însă- mințată cu sortimentele planifi­cate, culturile au răsărit, se efec­tuează tratamentele fitosanitare sub folia de polietilenă, urmind ca în cel mai scurt timp să se treacă la repicatul în ghivece a răsadurilor și apoi la plantarea în cîmp.

Această inițiativă nu rămîne însă singulară în aria preocupă­rilor gospodărești. Se acordă, astfel, o atenție deosebită obți­nerii de producții timpurii și

ȘTEFAN DORGOȘAN

(Continuare in pag. a Il-a)

unui strigătCintărețul visător și profet

refuza solemnitatea unor clișee tradiționale, fetișismul unor „poze" innăbușitor, cinte simplu, condiția și natura unui spirit ancestral, profund românesc.

'Goga a fost contemporan cu avangarda vremii, cu simbolismul ce ciștiga adepti in epocă ; a cunoscut poezia lui Baudelaire, dar spleenul ce plutește ca un abur pe malurile Senei este incompa­tibil cu tumultul Oltulu' • nea metafizică, recea con­templație a arătărilor untu­lui nu se împacă defel mesianismul

de un pitoresc preferind *d dar autentic,

cuunui poet conta­

TRAIAN

(Continuare

T. COȘOVEI

in pag. a Il-a)

7* ’J*4j

4*i(

„SCINTEIA TINERETULUI ' png. 2 SÎMEĂTĂ 21 MARTIE 1981

CUM SE INVENTEAZĂ INVENTATORIICe ați spune dacă într-o în­

treprindere vi s-ar oferi o si­tuație din care să rezulte că numărul tinerilor participanți la activitatea de creație tehnico- științifică este mai mare declt... numărul de tineri din întreprin­derea respectivă?! Nu, nu este o glumă, diferența nu este nici măcar rezultanta introducerii — onorific — pe această listă a ca­drelor de conducere. O aseme­nea mostră ne-a' fost recent ofe­rită la sediul comitetului U.T.C. de la întreprinderea de utilaje și piese de schimb din Sibiu. Să trecem pentru moment peste acest aspect și să vedem ce fac. practic, cei 547 de creatori din totalul de 517 ti­neri aflați in evidența lui Ioan Pascu. secreta­rul comitetului U.T.C., care ne-a oferit aces­te date. Inevi­tabil. trebuie să pornim tot de la statistici. loan Pascu ne infor-> mează — cu re- ’ gret— că „nu ne poate fi de nici un folos" — drept care facem apel la sub- inginerul Radu Tudor, respon­sabilul cu probleme de invenții șl inovații din întreprindere. Ne reține de la bun început atenția faptul că invențiile șl inovațiile înregistrează o dinamică regre­sivă. Dacă in 1978 fuseseră pro­puse 6 inovații (dintre ore 2 au fost brevetate), in 1979 erau În­registrate 2 inovații (ambele brevetate), pentru ca în 1980 să putem consemna doar două pro­puneri de inovații și una de in­venție. Pe același principiu a „evoluat" și numărul tinerilor creatori : de la doi autori de propuneri de inovații în 1978, la unul singur in 1979 și la fel în 1980.

Și de această dată răminem perecum descumpăniți. Și nu fără motiv, pentru că, iată, pri­vind in registrul amintit nu pu­tem depista defel celelalte 14 inovații despre care fusesem ln-

SITUAȚII, CAZURI, ATITUDINI

CINE ÎL ÎNCURAJEAZĂ PE PARAZIT ?La cei 26 de ani, Iosif

Grinciuc are o tristă faimă in orașul Huși, din cauza repetatelor condamnări pe­nale, atit pentru tilhărie, cit și pentru speculă. Prima pe­deapsă pentru o faptă gravă comisă cu violentă, urmată de jefuirea victimei, a fost pronunțată de judecătoria din Baia Mare in 1975, cind I.G. avea doar 21 de ani. A ur­mat, după doi ani, o amnis­tie, pe care cel in cauză n-a apreciat-o ca atare și, in loc să fie recunoscător pentru clementa societății și să se încadreze intr-o activitate u- tilă, a preferat să ducă o viață parazitară, făcind spe­culă cu diverse obiecte de proveniență dubioasă.

Cu toate că cei acostați de I.G. pentru a le oferi, „pe

— Aveți, vă rog, un bilet T N-aveți un bilet in plus ?

Posomoriți sav numai po­saci, călătorii ridică din u- meri. E tirziu, e seară, sint obosiți. Abia la capătul au­tobuzului 11 Iași, un bărbat mai in virstă, lingă o fe­meie micuță, ii învredni­cește pe cei doi cu un răs­puns :

— E soția mea.— Poftim I ?— E soția mea, o-am răs­

puns.

TEATRESIMBATA, ti MARTIE 19S1

Opera Română: EVGHENI ONE- GHIN — ora 10; Teatrul de Ope­retă: LASAȚI-MA SA CINT — ora 19,30; Teatrul Național (Baia Mic»): HA OI TUDOSE — ora 15! CALI­GULA — ora 20: (Sala Atelier) : GIMNASTICA SENTIMENTALA — ■pectacol amînat din 3 martie — ora 19; (Sala Mică a Palatului R.S.R.) : IDOLUL ȘI ION ANA-

format de către tovarășul Mir­cea Tri fan — președintele oon- slliulul tineret muncitoresc al Comitetului județean Sibiu al U.T.C. — că au fost realizate aici de către tineri, în 1980. Ne lămurește însă repede tinărul inginer Horia Chichemea, mem­bru al comitetului U.T.C. Cele 14 inovații nu sint... inovații, ci „diferite lucrări la care au lu­crat 10 tineri". Este drept — motiv pentru care și consem­năm aceet fapt — unele dintre ele sint eficiente. Spre exemplu, „Aparatul pentru marcarea e- lectrochimică a sculelor" (autori

Cînd numărul tinerilor creatori depășește efectivul tinerilor din întreprindere

Horia Chichernea si Vasile Mun­teanul sau „Mașina de ascuțit fețe laterale la ferăstraiele cir­culare placate" (autori Vasile Dordea, Simion Schorsten Și Ion Nistor). Dar de aici și pină a scoate cu orice preț la lumină inovații care nu există...

După cum. nu poți să nu te întrebi ce au realizat restul de tineri din totalul de 547, „parti- cipanți" și ei — după cum am fost informați de' către secreta­rul comitetului U.T.C. — la „ac­tul de creație". Cu ajutorul al­tui membru al comitetului U.T.C. — ing. Vasile Munteanu — mai depistăm vreo 4 lucrări ale unor tineri, mai valoroasă părindu-ni-se cea realizată de subinginerul Helbert Feiri: „Pro­cedeu de recuperare a aliajului de argint de pe corpurile circu­larelor uzate". Oricît de bine intenționați am fi. tot nu reușim

sub mină", asemenea produse erau localnici și ii cunoșteau meteahna de a nu se încadra Intr-o activitate utilă, in loc să-l ia de gu­ler pe parazit, i-au oferit sprijinul moral, cumpărind obiecte de la acesta.

Recent, el a fost prins în flagrant și cercetat de către Miiiția orașului Huși, prilej cu care s-a stabilit că numai in­tr-o perioadă de 4 luni a spe­culat bunuri de proveniență dubioasă în valoare de peste 90000 lei.

Astfel, de la șoferul Du­mitru Mihu au fost ridicate, in vederea confiscării, bu­nuri în valoare de 13 000 lei, intre care un radiocasetofon „Sânge" ; de la croitorul Ne- culai Mihu, bunuri in va-

IPOTEZE— Să fiți... sănătes 1— Dar e soția mea.— Dar noi n-am spus ni­

mic.— Bine, să nu ziceți ci nu

v-am avertizat.— V-ați făcut o părere gre­

șită. Păcat ! Coborim, per­miteți ?

— Și eu cobor, e soția mea, să nu spuneți că n-ați știut.

— Mitici !— li aperi ? Vorbim noi a-

casă, n-avea grijă, deocam­dată. coborlti domnilor.

PODA — ora 19: Teatrul „Lu­cia Sturdza Bulandra" (Schitu MSgureanu) : MOBILA Și DU­RERE — ora 15; MENAJE­RIA DE STICLA — ora 19,30; (Sala Studio); CUM SE NUMEAU CEI PATRU BEATLES? — ora 15; INFIDELITATE CONJUGALA — ora 19,30; Teatrul ,,C. 1. Nottara" (Sala Magheru); SFtNTUL MITI­CA BLAJINUL - ora 19.30; (Sala Studio) : SENTIMENTE ȘI NAFTA­LINA — orele 15 sl 19: (Sala Pa­latului) ; DE CE DORMI. IUBITO?— ora 19.30: Teatrul Mic: PLURA­LUL ENGLEZESC — ora 15; CITI-

să depjstăm mai mult de 15 tineri care au realizat in 1980 diferite lucrări. Și cum diferența de la 15 la 547 este destul de mare, fără șanse de a fi acope­rită. ajungem, firește, la între­barea : „de unde acest număr mare de tineri, de ce tocmai 547 și nu 450 sau 600 ?“. S-ar fi îm­părțit mai bine la 15 și nu am mai fi fost in situația de a avea un raport de 1:36,4. In acest caz, săracul 0,4 ar fi trebuit să lu­creze pe mai multe fronturi, întrebarea cade greu și nepri­mind vreun răspuns înțelegem că modalitatea de calcul este,

firește, „secret profesional" !Dar să intrăm puțin și în niș­

te chestiuni mai de amănunt, respectiv la cauzele acestei stări, de lucruri. Un prim aspect ce ne este semnalat, „lipsa unei îndru­mări și a unei orientări clare din partea factorilor de resort de la județ" rezistă — conside­răm noi — numai în parte. Pen­tru că nu este nevoie de apro­barea cuiva ca să dai dovadă de inițiativă în preluarea unor teme importante. „Așteptînd să ți se dea sau. intervenind nu­mai cind se ivea vreo problemă, situindu-te pe linia minimei re­zistențe, ocupindu-te de pro­bleme neesențiale în loc să te ocupi de cele importante în­seamnă tot atitea cauze care a- runcă o umbră nefavorabilă a- supra activității noastre — spu­nea tinărul Vasile Munteanu. Am mai putea adăuga că lner-

loare de 17 200 lei ; de la Dumitru Sfetcu — bunuri in valoare de 7 000 lei, de la Veta Bălan — bunuri in va­loare de 5 000 lei șxi.m.d.

Un calcul sumar demon­strează că, in cele patru luni cit s-a ocupat cu plasarea o- biectelor amintite, I.G. a realizat venituri ilegale de zeci de mii de lei, ceea ce constituie o încurajare con­damnabilă a vieții parazita­re, a elementelor care sfi­dează munca și etica cetățe­nească.

Un epilog de neinvidiat pentru „sprijinitorii" necin­stei, un avertisment — deloc neglijabil — pentru cei ten­tați de chilipiruri.

MIHAI GROZAVU

„Cherchez la famme", lan­sează misterios cineva din autobuz, dar opinia publică refuză hotărit ipotezele snoabe. In acord general se apelează la înțelepciunea populară din tezaurul căreia se alege se citează de trei ori expresivul proverb cu, fumul care nu apare fără foc.

MARIANA BRĂESCU

TORNI. DE CONTOR — Ma 19,30; Teatrul Foarte Mie: STOP PE AU­TOSTRADA — ora 15; PREMIERA— ora 20; Teatrul Ciulești (Sala Majestic) : CUM S-A FĂCUT DE A HAMAK CATINCA FATA BATRÎ- NA — ora 15: WOYZECK — ora 20: Teatrul de comedie: N-AM TIMP— ora 19,30; Teatrul „C. Tinase" (Sala Savoy) : VESELIE LA TANA- SE — ora 19.30; (Sala Victoria): IDOLUL FEMEILOR — ora 19.30; Teatrul „Ion Creangă": VREMEA DRAGOSTEI — ora 17; Teatrul „Țăndărică" (Sala Victoria) : DON QUIJOTE — ora 10.

ția iși are cauza și in modul formal in care și-a desfășurat activitatea comisia profesional- științifică, care, dincolo de o- biective generale nu a avut și nu are un program clar. In 1980 a avut totuși o inițiativă: a abandonat niște foarte utilo schimburi de experiență pe care le realiza cu comisiile din alte unități economice 1 Nu primim explicații clare care să justifice afirmațiile că există preocupare de a atrage cit mai multi tineri la activitatea de creație.

O asemenea situație ar fi trebuit să determine incă prima zi a lui 1981 o schimbaro radicală. Iată insă că. nici pină acum comisia nu s-a intilnit încă cu factorii res­ponsabili pentru stabilirea sar­cinilor respective. Nici unul

dintre membrii comisiei nu știa — pină cind noi am solicitat acest lucru — dacă planul MTO este definitivat (și era definitivat) sau dacă exista un plan tematic de invenții și inovații din care să preia spre rezolvare unele teme. Dacă mai adăugăm și fap­tul că nimeni dintre mem­brii biroului nu iși amintea care este angajamen­tul organizației

de tineret !n această pri­vință — angajament expus re­cent in fata Adunării reprezen­tanților oamenilor muncii — deoarece „trebuie să fie închis pe undeva. In vreun sertar,** no dăm seama că pe undeva au și tinerii de aici dreptate, cînd a- firmă că „nimeni dc la județ n-a mai trecut pe aici de multă vreme**.

conducerea și autogestiunea economico-financiară".

• Apropiatei aniversări a 60 de ani de la făurirea P.C.R. i-au fost consacrate, in ultimele zile, in orașele județului Olt. numeroase ma­nifestări politico-educative șl cultural-artistice omagiale, la care au luat parte oameni ai muncii de cele mai diferite vîrste și profesii, elevi și pionieri. Pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Sla­tina, de pildă, formațiile co­rale. de dansuri populare, de muzică ușoară, populară și de cameră, grupurile vocale, recitatorii, colectivele dă montaje literare ale sindica­tului din invățămint și ale elevilor au prezentat un am­plu spectacol omagial ; la sala .,Artis" din aceeași lo­calitate a fost deschisă o ex­poziție de grafică.

tretaie cu abisurile durerii, pierderii și înstrăinării.

In mod paradoxal, acest tribun al poporului, in sensul deplin al cuvintului, a vorbit foarte puțin despre sine. Vianu observa pe bună drep­tate că cel care s-a adresat maselor largi „nu s-a zugră­vit pe sine nici cit acei vechi meșteri care pictau in colțul cel mai ascuns al operei pe care o întocmeau ehipul lor modest".

Intr-adevăr, o pilduitoare lecție de abdicare de la orgo­liile personale in virtutea unui crez poezie ce pretindea dăruirea totală cauzei po­porului. Goga a fost un „me­dium" prin care strigătul unui popor împinge limita veacurilor spre universalitate.

Iar secolul care ne desparte de nașterea sa reprezintă » sărbătoare a conștiinței na­ționale.

După cum. se impune mai multă inițiativă, competentă (și chiar modestie) de la secretarul comitetului U.T.C., care, in fi­nalul discuțiilor, cind a venit vorba despre tinerii fruntași din întreprindere, a tresărit însă brusc : „Și eu iint unul dintre aceștia". Care sint însă ceilalți, n-a putut să ne spună 1

ALEXANDRU STROE

Manifestări omagiale• In județul Cluj se des­

fășoară bogate acțiuni poli­tice și cultural-educative con­sacrate împlinirii a șase de­cenii de la crearea Partidu­lui Comunist Român. Sub genericul „Ani de lumină", in organizarea Institutului agronomic ,,Dr. Petru Groza", la Casa de cultură a studen­ților din Cluj-Napoca a avut loc o manifestare în cadrul căreia prof. univ. dr. loan Puia, rectorul institutului, a înfățișat preocupările cadre­lor didactice și studenților în domeniul realizării unui in- vătămint modern, ancorat în necesitățile actuale și de perspectivă ale agriculturii patriei. La Combinatul, me­talurgic din Cimpia Turzii, otelari. laminoriști, trefilori au participat la simpozionul cu tema „Politica partidului, politică de antrenare a tu­turor oamenilor muncii Ia

CONȘTIINȚA UNUI STRIGĂT

(Urmare din pag. I)

pit pină la suferință cu o umanitate al cărei exponent se vrea și de care se simte legat prin magice legături ce par a-i fi fost predestinate.

Numai astfel Goga a „tra­dus" această suferință in versuri de o violență a ob­servației care îl determinase pe E. Lovinescu să vorbească de o „poezie realistă".

Crezul artistic al lui Goga situa scriitorul in postura de tribun, de luptător. de „deschizător de drusnuri și mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile po­porului prin sufletul lui și se transformă intr-o trimbiță de alarmă...". Goga a dăruit spi- ritălui românesc un cintec nou, nemaiauzit pină la el. Un cintec in care înălțimile militante, mesianice se în-

NU LĂSA PE SEAMA ALTORA CE POȚI FACE SINGUR!

(Urmare din pag. I)

extratimpurii, cu efecte econo­mice pozitive la valorificarea recoltei. In acest sens, cadrele de specialitate ale unității au stabilit pentru toate culturile programe tehnologice prin care se urmărește realizarea ciclurilor de recoltă intr-un interval de la 60 la maximum 100 de zile, în- lesnindu-se astfel și practicarea celei de a doua culturi pe supra­fețele agricole. După cum ne spunea tinărul inginer Dan Ti­tus, șeful fermei nr. 3 Brastavăț „cu toate că acum ne preocupă semănatul a peste 100 ha cu mazăre și tomate, ne pregătim cu aceeași seriozitate și pentru a doua cultură unde vom reali­za peste 70 ha cu castraveți și

spanac. De aceea, am nominali­zat pe zile lucrările tehnologice care le avem de efectuat, re- partizind forțele in raport de volumul de muncă. Legumicul­tura este un sector de maximă intensitate, cu activitate cotidia­nă neîntreruptă". Comandamen­tele perioadei, multiple și com­plexe, au determinat unele mă­suri organizatorice, atit la fer­ma nr. 3 cit și la celelalte fer­me. prin care s-au redistribuit echipele de muncă și utilajele mecanice. Astfel, mai bine de jumătate din lucrătorii perma- nenți, tare in mod normal ac­ționezi 1 la liniile tehnologice de conservare, sint prezenți acum pe eimp și in solarii, la semănat, Circa 500 de oameni sint cuprinși, incepind din această perioa­dă și pină la primele recoltări, la efectuarea lucrărilor din fer­mele de producție. Și, cum in­tervalul dintre semănat și recol­tat, la mazăre spre exemplu, este de numai 60 de zile, con­comitent cu lucrările din eimp au fost declanșate acțiunile de pregătire a celor 22 de batoze și a liniilor de conservare din fabrică, pentru ca producția me­die preconizată de peste 3 000 kg (multiplicată cu 360 ha) să fie valorificată operativ și integral.

Conscmnind multitudinea ac­țiunilor inițiate de I.P.I.L.F. Caracal pentru ca recoltele din acest an să se situeze la valori cantitative și calitative su­perioare, cu o eficiență economi­că sporită, nu putem trece insă neobservate o serie de neajun­suri care afectează buna desfă­

Ritm susținut Ia însămînțăriPloile din ultima vreme și temperaturile scăzute au făcut ca

lucrările agricole de sezon să nu se desfășoare confo-m graficelor stabilite. In aceste condiții, mecanizatorii, cooperatorii, specialiștii au datoria să muncească neîntrerupt pentru recuperarea restanțe­lor, pentru încheierea insămînțărilor in timpul optim. Concentrin- du-și la maximum eforturile lucrătorii ogoarelor au reușit in ultimele 24 de ore să insămințeze cu diferite culturi de primăvară aproape 20 000 de hectare, să pregătească pentru semănat o supra­fața ce depășește 28 000 de hectare. De fapt, așa cum reiese din ultimele date furnizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, oamenii muncii din agricultură au reușit să insămințeze, pină în seara zilei de 20 martie, 97 830 de hectare cu diferite culturi din prima epocă și să pregătească pentru semănat o suprafață de 163 320 de hectare. Ministerul Agriculturii recomandă tuturor uni­tăților agricole să acționeze pențru ca pe terenurile zvintate să se treacă neintirziat la pregătirea patului germinativ și semănat, ca toate lucrările de sezon să se execute lli un înalt nivel calitativ, asigurindu-se in, permanență o densitate optima a plantelor.

Evacuarea apelor de pe culturi* în cimpia Banatului, sub îndrumarea directă a specialiștilor,

formații mari de mecanizatori lucrează in schimburi prelungite, pe terenurile mai zvintate, la pregătirea terenului și semănat, la in- cneierea arăturilor pe ultimele suprafețe. In acest fel. in unități din cadrul consiliilor unice agroindustriale de stat și cooperatiste Variaș. Lovrin. Periam. Cârpiniș a crescut ritmul însămințărilor șl plantărilor în eimp. lucrări care, pe ansamblu! agriculturii județului Timiș, s-au făcut pină acum pe aproape 6 000 ha. Alte 12 000 ha. sint de acum pregătite pentru diferite culturi leguminoase și fura­jere, plante tehnice, sfeclă de zahăr și cartofi.

Concomitent, la Jamu-Mare, Moravița. Banloc. Ceacova. Gătaia, Găvojdia și in alte zona cu exces de umiditate din cimpia timi- șeană, țărani cooperatori și alti locuitori ai satelor execută șanțuri și rigole pentru eyacuarea apelor ce băltesc pe unele semănături și ogoare.

șurare a producției, cu atit mai mult cu cit obținerea unor re­colte sporite de legume presu­pune ordine și disciplină, res­pectarea intrutotul a tehnologi­ilor și a timpului optim de exe­cuție a lucrărilor. Bunăoară, re­venind la exemplul culturii de mazăre, serioase probleme ridică în respectarea tehnologiei, să- tnința. Ce siguranță pot avea lucrătorii de la I.P.I.L.F. Ca­racal in obținerea recoltei dacă, din start, adică de la insămin- țări. materialul primit nu se în­cadrează in normele STAS ? Sămința livrată de Centrul de semințe Caracal are germinația de 70 la sută ! Deci, din 10 saci, 3 nu au valoare germinativă, adică nu răsare nimic. Pentru compensare s-a mărit norma de sămința la hectar cu 70—80 kg, dar care multiplicată cu cele peste 360 ha insămințate sugerea­ză cite cheltuieli suplimentare, nejustificate, se fac in detri­mentul eficienței producției. Un calcul estimativ evidențiază că se cheltuie circa 700 lei Ia ha pentru sămința... din care nu va răsări nimic. La toate acestea se adaugă faptul că sămința res­pectivă nu a fost produsă, așa cum ne-am fi așteptat, in zona Caracal (unde există și o stațiu­ne de cercetări !) sau în zone cu condiții pedoclimatice asemă­nătoare, ci tocmai Ia... Bacău, Oare, dacă răsadurile, care se realizează mult mai greu, se produc local, nu același lucru ar fi fost posibil și cu sămința de mazăre ?

Comunistul —

modelul la care

ne raportăm(Urmare din pag. I) 1

Munca reprezintă în acest caz factorul de bază care modeleană personalitatea tînărului comu­nist. profilul politic și moral al omului societății noastre. Nu se poate concepe, dealtfel, mo­delul uman al societății socia­liste. fără a avea in vedere con­tribuția Ia procesul de produ­cere a valorilor materiale * *1 spirituale, conștiința respansabi- litilii sociale. participarea la progresul generai al societății, în acest fel se confirmă teza materialismului dialectic și is­toric, idee dezvoltată pe un plan superior in concepția partidului nostru, conform căreia comu­niștii reprezintă din punct de vedere practic partea cea mal hotăritâ, avangarda clasei mun­citoare, care stimulează mereu mersul înainte. Pentru aceasta e neovie ca in persoana comu­nistului să se contopetecă in aceeași măsură adeziunea de­plină la principiul comunist eu participarea nemijlocită la trans­punerea in practică, deci eu par­ticiparea directă la acțiune.

Adevărul vieții completează fi potențează viața adevărului, iar in societatea socialistă spiritul revoluționar reprezintă aerul proaspăt al vieții cotidiene, al muncii de fiecare zi. Noul mo­del uman Întruchipat în persoa­na comunistului se formează ci se dezvoltă sistematic in cadrul organizațiilor de partid, iar a- cest cadru cultivă in conștiința comunistului inalta răspundere socială cu care este investit în virtutea apartenenței sale poli­tice. In Expunerea la adunarea solemnă consacrată aniversării semicentenarului P.C.R., tova­rășul Nicolae Ceaușescu subli­nia faptul că partidul „nu este nici mai bun, nici mai rău deci! sintem noi. clarviziunea sa este clarviziunea colectivă a mem­brilor săi. a conducerii sale. Sintem astăzi intrutotul îndrep­tățiți să afirmăm : partidul este poporul, reprezentat prin cei mai buni fii ai săi", ceea ce de­finește o altă trăsătură a co­munistului — faptul că el în­truchipează aspirațiile poporului, eă el nu cunoaște un țel mai înalt decit fericirea și bunăsta­rea poporului in mijlocul căruia s-a născut. Trăsăturile, profilu­lui moral al comunistului iși au izvorul in însușirile ce au ca­racterizat oamenii înaintați ai societății noastre, pentru că mo­destia, cinstea, curajul, dragos­tea de libertate, dorința de mai bine reprezintă înaltele virtuți ce definesc omenia poporului nostru, dorința sa de pace și prietenie. Iată că există largi posibilități pentru a putea vorbi intr-o măsură tot mai mare de comunistul de omenie, așa cum apare ei in concepția partidului nostru, a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Și pentru că in chi­pul comunistului se conturează modelul uman al unei societăți noi. trebuie să amintim totodată că in esență comunistul este un patriot inflăcărat, dar in ace­lași timp animat de spiritul de respect față de sentimentul na­țional al altor popoare. Că- lăuzindu-se după principiile co­munismului științific și valori- ficind in același timp experiența sa revoluționară, partidul nos­tru dezvoltă permanent cadrul democratic larg, la realizarea căruia comuniștii sint mereu in primele rinduri, in virtutea con­științei responsabilității aces­tora. a drepturilor și indatoriri- loc cere le revin, și care decurg din adevărul fundamental că factorul esențial al coeziunii, dinamismului și tortei orin- duirll noastre il constituie creș­terea rolului conducător al parti­dului, in calitatea sa de centru vital al națiunii noastre socia­liste. în acest context social-po­litic se conturează tot mai mult chipul comunistului ca model uman al societății viitoare.

VASILE GOGONEA

• PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET •MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE

ȘCOALA PROFESIONALA DE CHIMIE GIURGIU

ANUNȚALiceul de chimie Giurgiu cu sediul in Str. Republicii

nr.23—26 anunță pentru anul școlar 1981—1982 înscrierea la următoarele forme de invățămint ;

Liceu treapta I :cis. IX profil chimie cls. IX profil mecanic cis. IX profil electrotehnic

108 locuri108 locuri

76 locuriSe primesc candidați din absolvenții claselor a VIII-a din

zonă și din tară. înscrierile se fac in perioada 15—26 iunie 1981.Liceu treapta II :XI profil chimieXI profil mecanicXI profil electrotehnic

36 locuri76 locuri36 locuri

cls.cls.cls.__ .-------- -------------------

Se primesc absolvenți ai clasei a X-a din zonă și din țară, înscrierile se fac în perioada 1—18 iulie 1981.

Școala profesională cu durata de 1,1/3 ani pentru meseriile :operator chimist 36 locurimecanic mașini șl utilaje 36 locurielectrician 36 locuri

Se primesc absolvenți a 10 clase din zonă șl din țară. Pentru liceu treapta I elevii pot Încheia contracte cu C. Ch. Giurgiu și primesc burse de întreprindere. Elevii școlii pro­fesionale beneficiază de burse integral și echipament de protecție și lucru. Școala dispune de cantină și internat unde sint create condiții optime de viață și studii.

După terminarea treptei I elevii se pot încadra la C. Ch. Giurgiu, pot urma cursurile Ia liceu treapta a II-a sau alte școli profesionale. După terminarea treptei a II-a primesc repartiție in producție sau pot urma cursurile la învățămintul superior. Absolvenții scolii profesionale sint încadrați la Combinatul chimic Giurgiu avind posibilitatea de urmare a liceului prin cursuri serale.

Relații suplimentare la secretariatul școlii, telefon 1 20 96/912

FACULTATEA DE MECANICĂ

Catedra de electrotehnică și automatizări— Profesor la disciplina

„Electrotehnică și ma­șini electrice", poz. 2.

— Șef lucrări la discipli­nele „Automatizări me­talurgice", „Cibernetică economică", poz. 18.

— Asistent la disciplinele „Electrotehnică și insta­lații electrice în fneta- lurgie", „Electrotehnică și mașini electrice", poz. 33.

Catedra organe de mașini și desen— Asistent la disciplinele

„Organe de mașini". „Geometrie descriptivă și desen", poz. 28.

— Asistent la disciplinele „Elemente de inginerie mecanică", „Geometrie descriptivă și desen", ooz. 29.

Catedra Tehnologia con­strucțiilor de mașini și Utilajul șl tehnologia su­dării— Profesor la disciplinele

„Tehnologia prelucrării la rece", „St an ța rea și

matrițarea la rece", poz. 1.

— Șef lucrări la discipli­nele „Bazele așchierii și generării suprafețe­lor", „Tehnologia con­strucțiilor de mașini", poz. 18.

— Șef lucrări Ia discipli­nele „Tehnologia sudă­rii cu gaze și procedee conexe", „Tehnologia sudurii electrice", poz. 21.

— Asistent la disciplinele

rialelor", „Tehnologia metalurgică", poz. 24.

— Asistent la disciplinele „Chimie fizică", „Chimie metalurgică", poz. 31.

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA

ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE

ȘI TEHNICA PISCICOLA Catedra de microbiologic și operații in industria alimentară— Conferențiar la discipli-

MINISTERUL EDUCAȚIEI Șl INVĂȚĂMÎNTULUI UNIVERSITATEA DIN GALAȚI anunță scoaterea la concurs

a următoarelor posturi:„Mașini-unelte și agre­gate", „Mașini și con­strucții sudate", poz. 27.

Catedra de metalurgie— Profesor la disciplinele

„Tratamente termice, termochimice", „Meta- lografie și proprietățile metalelor", poz. 4.

— Șef lucrări la discipli­nele „Tehnologia defor­mării plastice", „Tehno­logia prelucrării la caid", poz. 23.

— Șef lucrări la discipli­nele „Tehnologia mate-

nele „Aparate și proce­se în industria alimen­tară", „Operații și utilaj în industria alimenta­ră", poz. 7.

Catedra de limbi și litera­turi— Lector la disciplinele

„Literatură și civilizația limbii A (engleză)", „Limba engleză", poz. 12.

Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectoratului Universității din Galați, B-dul Republi­

cii nr. 47, în termen de 30 de zile pentru posturile de profesor, conferențiar și lector (șef de lucrări) și de 15 zile pentru posturile de asistent, de la data pu­blicării acestui anunț în Buletinul Ofical, cererea de înscriere, la care vor anexa în două exemplare pentru posturile de profe­sor și conferențiar și in­tr-un exemplar pentru pos­turile de lector (șef de lu­crări) și asistent, actele prevăzute de Legea nr. 6/1969, privind Statutul personalului didactic în Republica Socialistă Româ­nia publicată în Buletinul Oficial, partea I. nr. 33, din 15 martie 1969 și de Instrucțiunile Ministerului Educației și Invățămintu- lui nr. 84539/1969.

Concursul se va ține la sediile facultăților respec­tive, în termene legale.

Confirmarea concursului șl numirea pe posturi a candidaților reușiți urmea­ză să aibă loc după des­chiderea anului universi­tar 1981—1982.

Informații suplimentare se pot obține la secreta­riatul Universității, telefon 1 43 84.

LUNA APRILIE -LUNA CURĂȚENIEI

Vreți să aveți o locuință curată ?Folosiți cu incredere INSECTICIDELE (Simun, Tai­

fun, Muscacid. Universal), RATICIDELE (Roziton, Deraton), DETERGENȚII (Tim, Deval universal, Dero- Demar-Zefir, Demar-Crin, Deval pentru covoare, De- ro-Super), PRAFURILE PENTRU CURĂȚAT (Alba menaj, Tix, Stela. Lux), GAMA DI-DA (produs uni­versal pentru curățirea faianței din bucătărie și baie, geamurilor, încălțămintei, tapițeriei, linoleumului).

Rețineți !Magazinele din str. Amzei nr. 12—14 ; str. 30 De­

cembrie nr. 9; șos. Ștefan cel Mare nr. 2 ; str. Colței nr. 11 (TITAN); calea Moșilor nr. 25 ; str. Aviator Beller bloc 20 ; calea Rahovei nr. 129 ; bd. Metalurgiei bloc 2 ; str. Dezrobirii nr. 2 ; calea Griviței nr. 184 ; bd. 1 Mai nr. 42—52 ; str. Drumul Taberei bloc C 7 1 șos. Pantelimon bloc 59—60 ; bd. Ion Șulea bloc R 5 (ASTRAL) sînt numai cîteva din unitățile DIRECȚIEI GENERALE COMERCIALE A MUNICIPIULUI BUCU­REȘTI, unde găsiți produsele necesare întreținerii cu­rățeniei în locuința dumneavoastră.

RECOM

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 3 SiMBÂTĂ 21 MARTIE 1981

CĂMINUL DE TINERE1 rcasa noastra sau casa nimănui

\ \\

J*

****

n peisajul edil, căminul de tineret nu face cituși de puțin notă aparte. E, îndeobște, un bloc, arătos, pe dinafară, tăind cu mn- chiile-i de poliedru spațiul. Și, totuși, din de vedere al tinereții, el nu are un statut

marilor.punctulobișnuit. Situat mai ales in apropierea platforme industriale, a unităților economice gi­gant, el găzduiește, nu numai sezonier, sute și mii de tineri, fiind, din acest punct de vedere, un spațiu al educației. Viața in colectiv, începută in hala uzinei, se prelungește aici. Numai că, in cămin, caracterele sint mai vizibile și diferențiate, fiecare vine aici cu tabietul său și metehnele sale care, uneori, nu fac corp comun cu ideea de conviețuire civilizată. Iată de ce, deschidem, prin această pa­gină, un serial de dezbateri despre viața in cămin, despre preocupările organizațiilor U.T.C., pentru a întrona aici, prin mijloacele atît de la indemină ale muncii educative, climatul dorit al vieții cu ade­vărat tinerești. Așa cum vom vedea insă, in multe locuri preocupările sint, dar... lipsesc cu dcsăvirșire.

»

*

**J

l

ț ț

*

ț

*

La ei,ca la

nimenea!

în căutarea unui regizorViața în căminul de tine­

ret este un spectacol. Une­ori mai bun, alteori mai rău. C-așa-i in... viață ! Și dacă tot este spectacol, să vedem — de fapt noi am văzut — cum se prezintă decorul, care sînt. personajele, care sint virtuțile scenariului și ale regiei în cazul de față, la căminul de nefamiliști nr. 2 al întreprinderii mecanice din Vaslui.

DECORUL începe din stra­dă. Și să nu incerce criticii să ne convingă că persona­jele noastre n-au nici o vină dacă pentru a ajunge la in­trarea Obscură și neprimi­toare a „scenei" te echili­brezi între o hîrtoapă și o băltoacă. Mai concurează la starea vestimentară de... săr­bătoare și lipsa vreunei lu­minițe călăuzitoare. In acest moment ți se năzare spe­ranța că (măcar) prin con­trast scena va părea mai lu­minoasă. Spectatorul va fi nevoit însă să recunoască utopia lui. Holul de intrare, găzduiește două tute de vreme, tuite de timpul informații la zi. biroul administrației zgomote, in scenă unul dintre perso­najele principale în crice că­min de nefamiliști. Din nou sîntem contraziși de realita­te. (Surpriza noastră este împărtășită și de Lili Trifu,

secretar adjunct al comi­tetului U.T.C. al întreprin­derii mecanice din Vaslui, unitatea proprietară a cămi­nului). Biroul administrației, in chiar ziua vizitei noastre, se transformase în cameră de locuit în care se mutaseră 4 tineri. Constatăm o dezor­dine de...culise, sau. mai exact, am scuzat noi, in acest fel, starea de deranj din cameră. Incurabil opti­miști, ne-am zis că în ce casă, la mutare, totul o ca un pahar ? Speranțele dă­deau năvală. Consemnasem așadar, prologul. Vom rezu­ma în continuare, din res­pect pentru timpul cititoru­lui, spectacolul, din punctul de vedere al decorului, pe acte, iar nu pe tablouri. Ac­tul I. CAMERELE FETELOR. De exemplu : 49 și 58. Por­țiunile de igrasie sînt aco­perite de tradiționalepete, fotografii de actori, flori de nuntă. Țevile ruginite din holișorul de intrare nu pot fi acoperite. Ele rămîn să ne „bucure" privirea. (?!?). O ordine și o curățenie clasică, tradițională. Fetele trico­tează, croșetează, citesc, spală, gătesc etc. Actul II. De exemplu : 5 și 16. CA­MERELE BAlEțILOR. De­corul parcă ar aparține altei piese. O dezordine de ne- descris. Igrasie și la ei. Ab­sența perdelelor. Lenjerie de pat care a fost folosită și la

car-

afișiere bă- dar nebin- prezent în

Oricum, din răzbat

Credeam că intră

ștergerea pantofilor și a corpului celor care mai apoi dorm în această „imaculată" lenjerie. In camera 5, peste tot acest decor tronează o iconiță. Vom afla și rostul ei... Elementul comun al ta­blourilor îl reprezintă insta­lațiile electrice improvizate, înspăimântătoare la vedere chiar pentru oricine n-ar avea nici un habar de... vir­tuțile curentului electric. (O imixtiune în cronica decoru­lui : nu se gindește nimeni, dacă nu la consum, măcar la pericolul accidentărilor? Se pare că nu ! Dar să nu an­ticipăm!). Actul III. CAME­RELE FAMILIȘTILOR. De exemplu : 38 și 11. In deco­rul clasic, inclusiv instalații electrice improvizate, își tră­iesc viața două familii. Intre acte, se lasă cortina, adică ieșim pe holuri întunecate. Dibuim o intrare într-un grup social și nu avem cu­vinte pentru a descrie starea instalațiilor, a tîmplăriei, a inscripțiilor... rupestre. Sce­nografia aceasta minunată și expresivă este semnată și de constructor dar. mai ales, de... locatarii gospodari și proprietarii căminului.

PERSONAJELE sint tineri de treabă, muncitori ai în­treprinderii mai sus aminti­te. Ca și în alte cazuri de­altfel, ei joacă însă mai multe roluri. Iată-1 de pildă pe Mihai Antip, lăcătuș me­

canic, în vîrstă de 18 ani, lo­catarul camerei nr. 16. Pe punctul de a ieși din cameră, decent și curat îmbrăcat, n-avea cum să ne ducă mă­car gindul la vraiștea ce se afla in spatele ușii ce urma să se „închidă", dar s-a des­chis la solicitarea „De ce arată așa — 'riscăm prima „Pentru că sintem cameră. $i fiecare iul lui...", min din seralist, prietenă condiții nici organizația știe și are un mai mare ac­ces în cămin.

Reflectorul se oprește acum pe un alt personaj care a intrat în „scenă": Constantin Onuț. 19 ani, lăcătuș, camera nr. 5. Așteaptă să plece în armată. 11 surprindem meș­terind ceva în spațiul ce-i este familiar. Lingă un pe­rete, o râzătoare de noroi gigant. Ne lămurește zim­bind ca de o mare ispravă : „O fac băieții. Cum. cu ce material ? Parcă dumnea­voastră nu bănuiți ? Din în­treprindere". „V-a vizitat Vreodată vreun reprezentant al organizației U.T.C.?". „Eu știu ? Poate, dar eu nu-i cu­nosc. Nu știu cine este se­cretarul organizației noastre U.T.C. Cotizația ne-o oprește pe ștatul de plată". „Ziceți

noastră, camera?" întrebare, patru în

cu obice- Locuiește în că-

decembrie 1979. Este în anul IV. Are o care nu știe in ce

locuiește. Dealtfel, U.T.C. nu

de iconiță? Nu-i a mea. Este a unui coleg. Se roagă la ea". „Și are vreun efect ru­gămintea ?“. „Nu știu, dar ne mai rugăm și noi...“. „De ce ?“. „Este și ăsta un obicei de acasă". Prezentarea... per­sonajelor ar putea continua. Considerăm ca reprezentati­ve cele de mai sus.

SCENARIUL, vă dați sea­ma, l-am alcătuit El demonstrează o păgubitoare pentru colul vieții de cămin, sența oricărei participări la viața internă de organizație, lipsa oricărei preocupări pen­tru asigurarea, pentru edu­carea unei vieți civilizate. Lăsarea ei la libera înțele­gere, apreciere și tradiționa- litate a locuitorilor face ca scena să fie obscură, întune­cată in foarte multe locuri. Se relevă așadar prezența (de fapt absența) unui regi­zor competent, atent și ' res­ponsabil. Dar cine este re­gizorul ? Simplu de enunțat: organizația Uniunii Tineretu­lui Comunist din întreprin­derea mecanică Vaslui. Din păcate, regizorul lipsește. A lăsat spectacolul la voia în- timplării. A lăsat decorul numai pe seama personaje­lor, a generat un scenariu — se pare foarte just — dar inadmisibil pentru un regi­zor care se respectă.

ad-hoc. unitate specta-

Ab-

MIOARA VERGU

AȘTEPTÎNDU-L PE FĂT-FRUMOS

dar și că per-

că

Ir. casa lor care se cheamăcăminul de tineret al Intre -prinderii d-e stofe de mobilăBucurești e curat în primulrind din

că din

inle-

Jiu

06 V PIȘCATURI

Flori pentrutovarășa Babaca

într-un cămin pen­tru băieți te poți aș­tepta să întîlnești de toate și uneori chiar întîlnești: paturi făcu­te și paturi nefăcute, țigări strivite în scru­miere și țigări strivite pe jos, geamuri cu perdele șl geamuri care n-au mai „văzut" apa de ani »de zile, „fotomontaje" de gust îndoielnic și fotografii de familie înrămate frumos, pereți maltra­tați și clanțe de uși defecte, robinete care funcționează și robi­nete care lipsesc, un întreg inventar de o- biecte utile și un alt inventar de obiecte la care ar fi fost de pre­ferat să „iasă lipsă".

— Cum sint băieții din căminul dumnea­voastră, tovarășa Ba­baca ?

— 5i buni și mai pu­țin buni, și cuminți și mai puși pe șotii, dar fără excepție respec­tuoși cu ei înșiși, dar și cu mine, iar joia, simbăta și duminica cind se duc la dans, fie la clubul de la că­minul de fete, fie in oraș, trec pe la mine să-mi arate cămășile curate și cravata pe care și-au ales-o, să-i văd cum s-au pus la „steif". Nu uită nici

florile, nici pachețelul de ciocolată, nu tre­buie să le spun de două ori să-și bată co­voarele în fiecare săp­tămînă și nici că tre­buie să iasă o oră. două la muncă pa­triotică. să facem or­dine în jurul căminu­lui...

...Ionel Lupu este matrițer. Gheorghe Burhui — electrician, Cornel Virșescu, Nicu- șor Radu și Dumitru Tufă sînt lăcătuși, Gheorghe Cirstea esto instalator, iar Nicolae Udrea lucrează la BIG-ul din apropiere. Acesta dormea la punc­tul termic, în subsolul alimentarei, iar Maria­na Babaca, administra­toarea celor două cămine, de băieți și de fete, ale întreprin­derii de stofe „Arge­șana" din Pitești, s-a gîndit că ar trebui să trăiască și el civilizat și l-a luat în cămin, iar el spune acum că aici e mai bine decît oriunde, mai bine chiar de cum era a- casă, are frigider și televizor în cameră și flori, și în fiecare după-amiază își ia căr­țile sub braț grăbin- du-se spre liceu pen­tru că, intre timp, a devenit și seralist.

— Ii cicăliți mult, tovarășă Babaca?

— Ei, sigur că-i mai' cicălesc, doar sint băieții mei. Și cu fe­tele fac la fel, dar n-am auzit să se fi. su­părat careva.

— Și cu autogospo­dărirea, cu munca pa­triotică cum e ?

— Cum să fie? îmi pun și eu hainele de lucru. Mugurel (Dincă — n.n.) scoate pi- cup-ul pe fereastră, nici nu știm cind trece o oră-două și în jurul căminului nu mai ră­mine o hîrtie. stratu­rile de flori au tort săpate. plivite... In camere se face ordine zilnic, iar o dată pe săptămînă. cind au ei mai mult timp liber, fac curățenie generală: bat covoarele, spală...

— Am auzit să și gătească bine și că fac prăjituri. Cine vățat ? DumneavoaS' tră?

— Unii mai cîte ceva, pe i-am învățat eu.

și prăjituri și clă- și dulceață, foarte bune.gustați și

mătură.

că știu foarte

chiar și i-a în-

fac tite ies tiți, neavoastră ! (Și am gustat, erau_ și Mariana

știau alții

își

$i le Pof-

dum- chiar bune,

Babaca

îmi spunea, zimbind, că „gospodinele" ei poartă și șorțulețe cind se duc la bucătă­rie și am văzut și bu­cătăriile, foarte îngri­jite și dulapurile de a- limente curate, nate frumos).

— Se tunci min, toată sosit, „telefonul sau cui Babaca", pe care-1 fo­loseam la școală cind veneau profesorii și ne găseau pe toți așezați în bănci? Le e frică de dumneavoastră?

— Nu știu, nu cred. Oricum, ei imi cu­nosc programul și mai cunosc că trec de fie­care dată din cameră în cameră și că-mi place să găsesc ordine. Și ei știu că dacă nu e ordine, ne mai și certăm... Dar am și

■uitat cîud am avut ul­tima ceartă...

Se spune că „omul sfințește locul" și aici, la căminul de nefami- Iiști al întreprinderii de stofe „Argeșana" chiar așa este. Ma­riana Babaca are o a- devărată vocație pen­tru munca ei de ad­ministrator de cămin.

— Și cum spuneați că sînt băieții din că­minul dumneavoastră, tovarășa Babaca ?

— Sint tineri cu a- devărat.

ordo-.

că a- la că- clipe

spune cind veniți în cîteva lumea știe că ați Ce funcționează:

fără fir“. ștrengăres- „șase, a venit

LAURENȚIU OLAN

• La căminele de tineret de la C.A.T.C. ți C.P.L. Pitești, locatarii - părinți cu mai mulți copii chiar - își plimbă... că­rucioarele pe holuri.• Tot la C.A.T.C.,- dulapurile metalice destinate a păstra

alimente iac distruse ți nefolosite. Măcar de-ar fi colectate pentru... planul de muncă patriotică.

• Uță Veronica locuiește de 7 ani în cămin. Tot la C.A.T.C. Amintește că lipsește un club, o uscătorie, că aragazele sint insuficiente...• Chiar dacă in camere te poți simți ca acasă, pe holuri

și in spațiile destinate folosinței comune te simți ca-n codru...• Paza bună trece primejdia rea. Dar paza rea I Paza rea

- adică cea aflată în... cîrdăție cu știm noi cine - trece cu vederea transportul de băuturi alcoolice și qu numai.• Sîntem pe cale de a lansa :in concurs : „Cea mai năstruș­

nică aranjare a camerei". Cine se înscrie ?• Băieții din căminul I.U.P.S. Botoșani au săpat o fintină.

Drept urmare ei se țin cu apa de izvor.• In oglinda fetelor din căminul

plastice „Energia” din Constanța vom de locatare doar 20 au la „curățenia au foarte bine. Foarte bine I• S-a inventat televizorul sub cheie. Inițiativa aparține

unor administratori de cămine. Pe cind brevetul ?• Ce-or fi vrind să însemne fotografiile de mirese care îm­

podobesc pereții unor camere de fete ? Ghici ?!?• La intrarea in unele cămine ți se dau papuci pentru a

menaja curățenia. In altele ți se dau papucii pentru a-ți pro­teja încălțămintea. Iar in ultimele (e bine ca rufele să se spele în familie I) ți se dau chiar... papucii.

obișnuință, parcă datorită faptului manent fetele au senzația trebuie să le sosească un oaspe­te. Este ora șapte seara, oră „plină" cind fetele se pregătesc pentru intilnire sau așteaptă o mult sperată intilnire. Cipicii și papucii de la intrarea in cămin stau netulburați pe locurile lor. Covoarele și traversele se întind pe holuri, pe culoare intr-o curățenie de zile mari. Dincolo de ele se află ușile cu cite un Donald sau Micky-Mouse și- apoi „micile universuri mari" in care bintuie dorul, speranța, pomii înfloriți ai dragostei, pus­tia de îndoială, visul alb la cele ce negreșit vor veni, iar cind vor veni căminul va rămine pe pinza existenței ca o pată co­lorată în care s-a trăit frumos ca-n cărțile cu povești și poze. Aici basmul acela cu Făt-Fru- mos se furișează nevăzut, ca gindul...

„Fiind la o vîrstă cind toate speranțele mele înfloresc pre­cum această zi de inceput de primăvară, aș dori ca prietenul și tovarășul meu de viață să aibă cele mai frumoase cali­tăți morale. Aș vrea, de ase­menea, ca prietenul meu să fie înalt, să aibă ochi albaștri și că fie brunet. Să-și mențină o alură sportivă și elegantă, să se îmbrace cu bun gust și mo­dern. Calitățile morale (cele mai importante de fapt) pe care aș dori să le aibă prietenul meu sînt : să aibă un suflet bun, să fie respectuos, să fie om de cuvînt. Să mă ajute în gospodărie cind ne vom că­sători". (Maria Dicu, toare). „Prietenul meu ten, cu ochi negri. L-aș mai cu multă judecată, preocupat de viitorul lui, de al nostru." (lulia C., țesătoa­re). „Aș vrea ca băiatul cu care voi ji prietenă să fie sincer, să aibă aceleași idealuri cu mine, să se comporte ca un adevărat „cavaler" (lulia Dedean, țesă­toare). „Nu-mi plac deloc min­cinoșii. Îmi plac băieții de încredere, cei care sînt și mun­citori buni, nu mă interesează dacă au sau nu blugi, dar să nu folosească expresii vulgare" (Valeria Someșan, țesătoare).

țesă- e șa- vrea mai

poate

„Să fie sincer, mi se pare sinceritatea cam dispare rlndul băieților; nu mă resează dacă are sau nu ma­șină, apartament, motocicletă sau motoretă „Mobra". (Ioana Maria Alecu, țesătoare „Relon" Panduri). „Prietenul meu e un om deschis, sincer, un om care pune suflet în ceea ce face. Deci să fie tot așa și pe viitor". (Doina Spinu, țesătoare). „Să fie muncitor, să aibă deci dra­goste de muncă, să fie -om de casă»". (Viorica Voicu, pre­ședinta comitetului de cămin). „Prietenul meu este onest. Noi, fetele avem tate. Băieții modești. Cu mai bine, ar moși". (Alexandrina Munteanu, laborant-chimist „Fibre sticlă"). „Aș vrea ca viitorul meu prie­ten să fie drăguț, să fie atlet șl să poarte blugi sau pantaloni de catifea reiată ; bineînțeles să fie sincer și harnic". (Susana Tofana, țesătoare). „Un băiat nu trebuie să fie frumos, asta nu prea are mare importanță, dar trebuie să aibă o fire poto­lită și concepții sănătoase des­pre muncă și viață". (Maria Miron). „Să fie mai înalt decit mine, să țină la mine — numai așa voi ține și eu la el". (Ma­riana Cherecheș, țesătoare). „Să nu fie un om închis in el, egoist, să fie vesel, să mă iu­bească, dar să nu-mi facă de­clarații de dragoste. Nu-mi plac declarațiile de dragoste. Le suspectez întotdeauna de ceva fals. Habar n-am de ce!"'. (Mariana Struț). „Cred că un băiat trebuie să fie în primul rind cinstit cu el și cu cei din jurul lui, să fie bun, generos, să știe să dăruiască o floare, să știe să alunge tristețea și singurătatea, să fie politicos și tandru". (Catia-Lidia Guzgă, confecționeră la I.C.T.B.).

Gînduri, gînduri de fată martie. Orice comentariu

Cum intri In căminul ret al întreprinderii de și tablouri electrice din dria iți vine să fugi, gind care te ia imediat e cum să treci dincolo de ușa de la hol, de la intrare, cum să te vezi mai repede afară, la aer curat. Dacă întrebi pe vreun locatar al cui e căminul, îți va răspunde senin și intrigat : Cum al cui, al întreprinderii, al cui să fie ?! Și privirea respectivu­lui devine supărată, vrind să a- dauge : Asta-i bună. auzi, al cui e căminul ?! Pe jos, pe linoleu­mul abia bănuit, parcă au fost călcate in picioare sute de kilo­grame de smochine. Ar trebui o cazma pentru a se lămuri aceas­tă situație. La camera 203 parcă a trecut o turmă de bivoli. Două dormeze, care cîndva au fost foarte comode, numai bune să te poți odihni după muncă, stau șchioape, au serioasă nevoie de asistența tîmplarului. E seară. Sting repede becul din această cameră ; regret că am deranjat o ciurdă de gindaci șl mi-e și foarte jenă de jena celui care mă însoțește, Gh. Popa, vice­președinte al comitetului de că­min. Cu speranța vom intilni mai

de tine- pa nouri Alexan- Primul

cu asalt

ci ceea ce departe va

spăla obrazul, batem la ușa ca-

Intreprinderii de mase vedea că din cele 62 camerei" bine. Restul

Ca-n foiletoane

BORCANIADAMOTTO: Cintă zeiță minia ce-aprinse Pe nea Gogu

administratorul Cind la acțiunea de recuperare a sticlelor

și borcanelor A constatat că din toată străduința lui educativă Alături de președintele comitetului de cămin S-a ales praful...

începuturile coincid cu apariția prime­lor cămine de tineret. Se pare că inițial totul a început de la o pisică sau... două. Un căminist chinuit de insomnii și agasat de respectivele pisici, care chiar și după invocația imploratoare „zit, fir-ați...!". a sfîrșit prin a arunca grenada unui borcan. Nu se știe cu siguranță dacă borcanul și-a atins ținta. Cert este însă că, după izbucni­rea „exploziei" pe trotuarul din față, pisicile au tăcut, dar anonimul căminist, chiar dacă in noaptea aceea nu a mai avut parte de somn, poate pretinde că „a intrat în istorie", deoarece, de la o fe­reastră vecină s-a auzit un glas : „care arunci, mă, cu borcane?", după care altul s-a trezit și a zis : „ce-a fost asta, frați­lor?!". Apoi au început contradicțiile : „explozia" asta infernală provocată de un borcan? Nu se poate, au zis scepticii. Ba se poate, au zis cei-care-cred-totul. Dilema a fost rezolvată de adepții realiști ai praxisului. S-a propus repetarea experien­ței. Și iar, nu se știe de unde, s-a mav

nevoie de onesti- ar putea fi mai

modestie le-ar sta fi chiar mai fru-

în la

cele spuse aici ar îngroșa totul, ca un fard exagerat prins de ploaie, ca o toaletă neasortată. Mai devreme sau mai tirziu Făt- Frumos va veni. Negreșit va veni. Chiar dacă in lac de blugi sau catifea reiată va avea pan­talon de gheată (cu manșetă), că­mașă albă și cravată șnur. E o lege a firii, • lege a iubirii. Deocamdată e martie, vivat primăvara !

EUGEN MIHĂESCU

jurul căminului,

merci 219. Nu e nici măcar ex­cepție care să confirme regula. E chiar regula în toată puterea cuvîntului, adică aceeași mize­rie. Credeam că o cameră locuită nu-i tot una cu o cameră ne­locuită. Mă înșelasem și-mi pă­rea rău. Stan. Brătuț, unul din­tre locatari, e chiar acasă. A- proape că i se pare normală si­tuația camerei lui. La cămin * nu-i ca acasă, pare să zică. Știe că in comitetul de cămin sint doi băieți, care mai dau cîte o raită și pe palierul lor. Ii chea­mă Popa și Cîrpaciu. Și iar mi-e jenă, deși Stan Brătuț are exact fața unui om nevinovat. E mulțumit de cămin și pare că spune adevărul. Tre­cem și pe la 205, acolo stau Vasile Toma și Dumitru Stoi- nea. subingineri, oameni cu arq multi de cămin, cu experiență. Mă așteptam, dar... amară dezi­luzie. Țigările se amestecă cu lenjeria intimă, saltele cu că­mășile uitate nespălate, reșoul cu sticlele de spirtoase. Și ei, ei care trebuiau să dea exemplu ! Ies. îmi este de-a dreptul ru­șine de rușinea lor. Cobor la parter. O cameră de băieți în care, în tovărășia alcoolului și a luminii difuze, se află și niște, ați bănuit, fete. Abia venite la Oraș. Totul a început sub ochii îngăduitori ai portarului, ai ce­lor din comitetul de cămin. Despre comitetul U.T.C. de la întreprindere (I.P.T.E.) nu se știe mai nimic. E la o distanță astronomică de niște tineri care abia au pășit in uzină (cel mai „vechi" e de 8 luni) și care în plină săptămînă n-au cu ce să-și omoare timpul decît adu- nîndu-se în tovărășia alcoolului. Și de curat nu e mai curat nici aici, și nici chiar musafirele nu par a fi deranjate de această stare de lucruri. Și ce !... comentarii. Aflindu-se de zența noastră, se încearcă, la ultimul etaj, o discotecă.se pare că lucrurile nu rugina a cuprins electronice. Păcat.Gh. Popa, unde „lumină" în ceeaordinea și curățenia adevăruri, desigur la cam... trecut : „Realitatea e că pînă nu demult nu se ocupa ni­meni de noi. Acum se ocupă co­mitetul U.T.C. Vine tov. secretar cam la două săptămini odată", (sic !!!). Acesta e finalul arti-

și înece

Fără pre­sus. Dar.

merg, aparatele

cameră la cit de cit

privește trecem la

timpul

colului...

MIHAI ENESCUaruncat un borcan.pocnetele borcanelor pe asfalt s-au întețit. In camere, discuțiile contradictorii au continuat. Pînă cind un „estet" s-a ridicat zicind : „N-are importanță, mie imi place cum sună! Ascultați!". Și a mai aruncat un borcan. De data asta discuțiile au fost mult mai elevate. Care borcan sună mai frumos, în cădere, cel de un kilogram, de gogoșari, sau cel de un sfert, de muștar? Dar sticlele? Ș.a.m.d. Ne oprim. De la „experiența tehnică" la cea „estetică" s-a născut așadar... epopeea. Borcaniada adică! Iar borcanele continuă să se spargă, de preferință noaptea, in jurul căminelor de tineret, spre groaza pisicilor și a eventua­lilor trecători...

Și, spre disperarea lui nea Gogu, admi­nistratorul, și a comitetelor U.T.C., care nu reușesc să-și facă planul la — ați ghicit! — acțiunea de recuperare a sticle­lor și borcanelor.

GABRIEL NASTASE*

Preocupările sint dar... lipsesc cu desăvîrșire. Constatarea cara- gialiană am făcut-o pentru a atrage atenția, cu verbul ascuțit al maestrului, organelor și organizațiilor U.T.C. care — cum sint cele vizate in această pagină — uită de îndatorirea elementară a muncii directe cu tinerii. Credem doar că amnezia a generat situația cu totul și cu totul neplăcută in care se află căminele de tineret de la între­prinderea mecanică din Vaslui și întreprinderea de panouri și ta­blouri din Alexandria.

Că se poate face cu adevărat bine, că autogospodărirea este efi­cientă o demonstrează, fără putință de tăgadă, organele și organiza­țiile U.T.C. de la întreprinderea „Argeșana" din Pitești și întreprin­derea de stofe de mobilă din București.

Ce cred despre cele relatate comitetele U.T.C. și conducerile în­treprinderilor sus menționate din Vaslui și Alexandria ?

în legătură cu aceasta insă vom reveni.

„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 SÎMBĂTĂ 21 MARTIE 1981

„Cultivînd consecvent spiritul obiectiv, științi­fic, în judecarea valorilor literare, manilestînd exi­gență principială față de lipsurile și fenomenele negative din sfera creației, critica trebuie să încurajeze cu pasiune orientările pozitive, valo­rile autentice, dezvoltarea literaturii noastre noi, revoluționare

NICOLAE CEAUȘESCU

să constituie un sprijin real în

Spectacolul-concurs „Club A"

OPINIA LITERARA Șl ARTISTICA

„Caietele critice" alePATRU SERI DE MUZICĂ

PENTRU TINERI

Vieții românești"

18 grupuri voeaJ-iiistrumentale — trecute prin alia unei exigente comisii de selecție — un remarcabil pia­nist de j>zz — iată bilanțul sec. rece, cifric al celei de a 4-a ediții a Spectacalului-eaneurs „Club A“. re a avut Ioc intre ÎS—19 martie la Sala Palatului. Patru seri, deci peste 12 mii de spectatori de toate viratele, dar totr-n majoritate covirșiioare lineri. Ei au aplau­dat la scena deschisă e manifestare pornii! in urmi cu 12 ani ru intenții mai modeste, dar devenită, astăzi, un adevărat aet de cultură. Aceste cifre, intr-adevăr reei, dw atit de grăitoare, list rezultatul eforturilor de

zile și nopțizile șl nopți a peste 158 de studențl arh 1 terți, spriji­niți îndeaproape de conducerea Institutului de Arhitec­tură, ajutat! și îndrumați permanent de Consiliul Uniu­nii Asociațiilor Studenților Comuniști din C.U. Bucu­rești. Ce poate fi mal semnificativ derlt faptul că in noaptea ee a precedat deschiderea festivalului s-a lu­crat intens Pe scena Sălii Palatului, factorii de răspun­dere amintit! mal sus fiind permanent alături, fizic sl sufletește, de organizatorii festivalului? Probabil că spiritul a erata de dăruire, credința neclintită in succe­sul final au făcui ea ediția de fată să cunoască un

Un concurs echilibrat și cu surprize

Cele 12 grupuri înăcrise în cencurs, reținute in urma unei selecții preala­bile, au dat naeteT» unei întreceri in care dștigAtorul și-a pus candidatura In prima zi și n-a znai putut fi apoi de­tronat. Este vorba de formația bucu- reșteanA Basorelief, aflată intr-un pro­gres considerabil, Intr-o limpezire a concepției muzicale. Formula adoptată permite abordarea unui repertoriu vi­guros, de factură jazz-rock, cu aranja­ment» muzicale cizelate cu minuție. Unele piese ale formației, vor deveni, cu siguranță, in viitor, piese de refe­rință ale genului. Juriul, se pare, a făcut dovada unanimității în acordarea 'trofeului „Club A" acestei formații, ceea ee ni se pare eu totul grăitor. Un alt grup bucureștean, Holograph, a făcut dovada unei pregătiri atente, multilaterala pentru festival. Lucrarea „Stratosfera amară" caută aă confere un înveliș muzical di mai potrivit li­bretului angajat, și pe alocuri reușește. Slab pregătite, sub nivelul general ad oon<xtre«ntelor. au fost oele două gru­puri cratovene. Redivlvus și El-Th 04. Mai multă modestie n-ar strica celor dinții, șl îndeosebi solistului vocal... Un grup care a întrunit multe sufragii, fără a reuși să intre și în gratia juriului, a foot Pro Musira, din Timișoara. Ine­gală, este adevărat, dar atinglnd uneori momente înalte, ca în această bijuterie a rockului românesc caro este „Glossa" (dar, vai, solistul citea nemuritoarele versuri eminesciene !). Spre deosebire de craioveni, brașovenii au marcat puncte suplimentare, ambele formații din acest oraș reținind atenția specia­liștilor și publicului : Nimbus, contl- nuînd să evolueze pe coordonatele jazz- rock cu elemente originale, caracteris­tice lui Mircea Soare, jar Grup *74 cu un rock bine pus la punct, cintat cu meșteșug și siguranță. Faptul câ hard- rockul a fost, paradoxal, mal puțin pre­zent in concurs (semn bun : tinerii mu­zicieni se Îndreaptă către genurile mai pretențioese, mai complexe) a ușurat ascensiunea către podium a bucurește- nilor de la Domino. Grupul iși merită popularitatea, ara multi adopți, dar i-am recomanda talentatului (altfel) Sorin Chifiriuc renunțarea la unde ex­cese vocale. Transfer, din Iași, a re­nunțat la forfriula anunțată inițial (care l-ar fi permis „atacarea" unui reperto­riu jazz-rock de ținută). In favoarea ce­lei de trio. Repertoriul, specific de jazz *i fără girul creativității, n-a putut im­pune. evident, grupul In memoria ju­riului, în ciuda unor reușite individua­le. Grupul timișorean Test s-a menți­nut la nivelul afirmat la ediția prece­dentă, firi veleități deosebite, dar nici stridențe sau sofisticări Inutile. Este dar că membrii grupului își cunosc po­sibilitățile. ceea ce, deja, este un merit. Experimental Q. II rămîne ace­lași grup de mare finețe, cu preocupări în domeniul muzicii progresive și reali­zări notabile in acest sector, dar, ca și în ediția a IlI-a, clujenilor le-a lipsit seînteia aceea greu de numit care să le permită să atace Trofeul ; oricum, de două ori Premiul I este o performanță excelentă. Paradoxal, poate, dar am lă­sat la urmă o formație care nu figu­rează in palmares decit cu un premiu individual : Aecent, din Tulcea. Cre­dem că partea aceea a juriului care i-a omis din punctajul fruntaș a-a pripit — și afirmația aceasta este sprijinită da opiniile publicate În această pagină.

Accent a fost, de fapt, sln- in

Pentru că surul nume nou impus de concurs acest an. Sigur că acești tineri mal au de învătat, nu totul e perfect în mu­zica loc, dar intr-un festival de o ase­menea factură credem că judecățile trebuie aă aibă o deschidere mai largă : Accent, să recunoaștem, au avut ceva de apus, iar trecerea lor prin scena fes­tivalului a lăsat urme șl multe amintiri plăcute. El șl alții să Înțeleagă Insă că nu premiile sint importante in acest festival, ci confruntarea, ocazia de a arăta, practic, iubitorilor de muzică că și la tine, acolo, In orașul unde trăiești și muncești, pasiunea pentru artă, pen­tru muzică este vie.

Juriul nu chiar la unison...redactor la

specialist in jazz :fost fericit cind o' forma- jazz-rock, Basorelief, a luat premiu. Este un grup su-

a beneficiat de prezența (spre deosebire de altele...).

• FLORIAN LUNGU, radio șt

„Am tie de marele dat, ce armoniei __ ..........Ar trebui un echilibru intre formațiile care „caută" și cele care „găsesc". Pen­tru asta există premiul publicului. Noi Impunem o ștachetă strict valorică. A- preciez afluența publicului. audienta sa la muzica dificilă, mai greu de asi­milat. Publicul a reacționat foarte bine. Organizarea mi s-a părut ..su­per", chiar fără a mă duce in culise. Revista — program — foarte reușită.

• LAURENȚIU PROFETA, secretat al Uniunii Compozitorilor :

„Basorelief : cei mai profesioniști, in execuție și ca ansamblu. Dovedesc virtuozitate ; fiecare piesă dezvăluie altă fațetă a grupului. Experimental Q.II este un grup imprevizibil, cu Imaginație permanentă, culoare, sensi­bilitate. Au nuanță și armonie — deci construcție muzicală. Secvențe capti­vante. do vals și umor. Pianistul Ioan Gherman dovedește sensibilitate. Do­mino : realmente foarte buni, antre- nanțl, mai ales In „Cintec pentru la toamnă". In schimb, opera rock, „Bra­șovul vechi și nou" a lui Grup ’74 do­vedește lipsă de imaginație in armo­nie. Harry Tavitian este un fenomen : dacă se făcea dirijor ajungea un mare nume. Dacă muzica Basorelief-ului vine de la izvoare, cum pe drept cu- vint s-a spus. Semnal M sint chiar la izvor ! Pledez pentru cantata forma­ției Holograph — o piesă mobiiizantă, frumoasă in melodie, cu respirație muzicală, expresivă, cu recitative ne- plicticoase. Intr-un cuvint : varietate, construcție melodică, culoare. Accent — au executat unisoane la nesfirșit. Piesele conțin surprinzătoare sonori­tăți cu apartenență la teritoriu. Scurt și cuprinzător, ei sugerează o imagi­ne. se cîntă și se reci® frumos, cu suavitate (flautistul Torz). Joc de so­norități și timbru cu sugestii folclorice foarte binevenite. în piesa „Alarmă falsă" avea ceva timbral (nu melo­dic) din folclor. Formația trebuie spri­jinită, fiindcă are fantezie. Dificultatea judecării rezultă din existența unor „chestiuni" stilistice greu de comparat. Sint total de acord că festivalul a în­semnat un fapt de cultură, de educație muzicală. Critic „boala sunetului" — problema proporționării lui".• ION BARTA, șeful redacției da

muzică ușoară a Radioteleviziunii :„Domino trăiește prin Chifiriuc. Au

făcut un „hard" cu piese originale. Holograph și-a propus lucrări ample, dar lungimile incomodează, plictisesc, nu 6e realizează un tot unitar. Aocent

adus culoare șl lucruriforțat".• MIHAI TATII.ICI, redactor TV1„Basorelief a depășit faza- tatonări­

lor. Domino a cintat un hard-rock a- devărat. La Grup ’74 : naivități în poem, dar evident sint într-un foarte mare progres. încep să conceapă, să lege un discurs. Există o teză pe care și-o formează. Semnal M. : o clară descoperire valorică. Cei de la Holo­graph sint șlabi profesioniști, dețin unele idei, dar neimbrăcate muzical. Nu au, evident, unitdte. La Accent : ample spații de kitsch, recuzită de circ, elemente care bruiază discursul muzical. în contextul care privește a- cest gen de muzică, reluarea festiva­lului ca deschidere către publicul tinăr este o inițiativă remarcabilă. Festiva­lul este o manifestare cu mare valoare educativă pentru tineret".

a a

succes fără precedent, atlt pe planul audientei de spec­tatori (toate concertele s-au desfășurat cu casele în­chise, in condițiile unei mari cereri de bilete), cit șl, ceea ce este poate mai important, Pe acela artistic in sine. Cu colaborarea directă a nicienilor Sălii Palatului, acest așa cum pe bună dreptate se deschidere, într-o întilnire decu muzica, cu prietenia, desfășurată sub semnul unul entuziasm specific studențesc, specific tineretului nostru.inedite, dar

ftadlotelevlziunii. a teh- feslival s-a transformat, anticipa in cuvintul de înaltă tinută, o intilnire

Colegi de generație, colegi de creație

Ca ION BLEDEANAicut la 15 februarie 1951, cantonul Doba, jud. Satu Mare, re­

dactor la ziarul „Cronica sătmâreană”. Debut : „Luceafărul", 1970. Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Vină- tearea de cai” - Cartea românească 1977,

— In urmi cu sece ani, In ju­rul numelui tdu te crease • oarecare olivă. Pdreat ai fi un tun cu bătaie lungă pe care pre- zataorul Stefan Bănulescu fl descoperite printre atitea mitra­liere...

— în 1969 am scris prime po­vestire pe care l-am trimis-o Iul Fănuș Neagu. încă nu apucasem s-o scriu pe-a doua cind prima a apărut In Luceafărul, însoțită de un comentariu elogios sem­nat de Constantin Țoiu. Am ve­nit apoi In București unde, spre marea mea surprindere și deru­tă, Ștefan Bănulescu mi-a arătat o încredere oarbă, publlclndu-mi tot ce scriam.

— Un debutant norocos I

— Da, și dealtfel debutul e singura mea performanță lite­rară.”

— în 7977 oi primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru volu­mul de povestiri „Vinătoarea de cai". Nu treci evenimentul la capitolul „performanțe" 2

— E mal degrabă performanța lui Mircea Dinescu ca membru !n juriu. Volumul e de fapt o selecție din povestirile pe care mi le-a publicat Ștefan Bănu­lescu în „Luceafărul" și marele meu merit e că am renunțat la două treimi din ele, scoțind o carte ca o broșură. Premiul m-a bucurat enorm, mal ales că 1-nm primit intr-un moment în care credeam că m-a uitat toată lu­mea. Interviul de față mă bucu­ră din aceleași motive. încă o dată sint luat in serios fără să fac vreun demers pentru asta.

— De ce te lași uitat ? La pri­ma carte, fi lingura deocamda­tă, at avut o critică favorabilă, apoi nu te-am prea văzut prin preia literară...

— Nu cred că, apărind o dată pe an In „Luceafărul", și tot atit de des In „România literară" aș fi mai prezent decit sint. Cit timp nu al asigurată o oarecare consecvență a apariției tale in paginile revistelor, nu cred că are haz să sufoci sertarele a- cestora cu texte. Poate de aceea nici unul din scriitorii

Ce semnifica, pentru dumneavoastră,

acest festival ?Actorul MIRCEA DIACONU !,.Cluburile tineretului trebuie

evite formaliamul : ele sint impor­tante nu numai ca loc de afirmare a opiniilor comune puternice ale tine­retului. Multe din ele au devenit chiar „specializate" in zone ale diver- aelor fenomene culturale, au căpătat o personalitate, cum este cazul Clu­bului „A". Acesta este, după mine, o instituție de cultură avantajată de faptul că se autogospodăresc. totul se face de tineri, prin tineri, pentru tineri".

Regizorul MIRCEA DANELIUC :„Publicul mi s-a părut extrem de

generos, nu erau niște reușite dar montau sala cu un ritm cu de de ar

aă

Au fost piese care, evident, extraordinare,

al lor. tot ce înseamnă cantitatea aceea decibeli (dacă s-ar fi dat buletine vot pentru cantitatea aplauzelor, fi fost balotaj !)... Clubul „A"

meritul, mentul membru pal (ca dențești) cultură".

ALEXANDRU zor :

„Obsesia de comercială a mâții, dar prin exagerarea ei a nereceptare. devenind uneori plictisitoare pentru fan-ii de dată. Talentele există, dar din nu sint folosite întotdeauna. Sfim-ul face o figură cu totul aparte : Dan Aldea reprezintă ceea ce poate fi numit un creator, cu toată oscilația interesului din partea publicului. Educația muzicală lasă de dorit : ple­dez pentru cursuri despre muzica actuală, e un limbaj important ce nu trebuie neglijat. Relativ la Clu­bul „A". cred In necesitatea șl viabili­tatea lui. Sper ca acest festival să reinnoade o tradiție".

Compozitorul IANCU DUMITRESCU: „Mare audientă — aceste mii de ti­

neri care, sint chemați de forța sune­tului se cuvine să fie conduși de către oameni de specialitate, fără didacliciam, pe căile ascunse și aven­turoase pe care muzica modernă (și cea românească) le-a cucerit, in aens filosofic".

Animatorul grupului coral „Song", IOAN LUCHIAN MIHALEA :

„Extraordinar că s-a reușit relua-

are deloc minor, de a da senti- demnității individuale ca si. apoi, scopul său princi- al tuturoreste

buni ai generației tinere — Mircea Sindulescu, Eugen Urica- riu, loan Dan Nicolescu și alții — n-a fost impus de vreo re­vistă, spre deosebire de scriito­rii din generația '60, cu care lu­crurile stau cam invers. Notează,

cluburilor „cultura" de a

TOCILESCU.

a face muzică cuprins multe

stu- face

revi­

ne- for-

dus la chiar altă-

păcate

rea festivalului, extraordinar câ văd acest juriu competent, că sălile sint arhipline, că publicitatea eate exce­lentă. E clar că aceia care au făcut toate acestea sint și ei extraordinari, că aces concurs obligă la organizarea formațiilor".

Voci din public• Tudor Popescu, dramaturg: „A-

preclez. Accentul din Tulcea, cu un flautist excelent $1 cu ethos românesc in ceea ce cîntă".• Compozitorul și Instrumentistul de

jazz Johnny Răducanu : „Acest festi­val este un miracol. El lansează, aduce un aer înnoitor. Să îndreptățim aceas­tă speranță : de a fi o generație care crede in muzica adevărată și in pu­terea ei regeneratoare asupra oameni­lor".• Scriitorul Romulus Vulpescu: „Aș

dori ca in acest festival să intre mereu lucruri de calitate, care chiar dacă nu sint desăvirșite pot contribui la mo­delarea gustului publicului. Aceasta cred că este, dealtfel, și menirea unei astfel de manifestări".

• Victor Cucoș, Florin Dumitrluc și Dan David, student! la T.C.M.: „Ne-a plăcut Basorelief, in rest nimic. spe­cial. In ceea ce privește Doniino-ul si pe Chifiriuc — NU: prea mult zgomot, aceasta nu e muzică (n.n.: nu e un ar­gument). Ne-a plăcut Pro Musica. in special chitaristul solo: un gen de mu­zică rock cu bun simt. Diversitatea partlcipanților la festival este un cistig, pentru că a cunoaște este esențial".• Gelu Colceag, actor. Teatrul „L. S.

Bulandra": „Acvste seri minunate, cen­tra care mulțumim, au fost umbrite (pentru mine), de tristetea unei părți din palmares: îmi pare foarte rău că Accent nu s-a numărat printre lau- reati. Este o formație originală, o ade­vărată surpriză. A optat pentru versu­rile lui Ion Barbu, cărora le-a găsit rezonanța necesară, astfel incit am simțit in muzica lor specificul Jocurilor de unde vin, o muzică cu arome de mii și pește... Basorelief își merită locul (noroc câ măcar aici opiniile au fost unanime). Mă întreb din nou de ce nu Accent, Pro Musica sau Transfer, in palmares, pe locurile ocupate de Domino (generația tinără a fost mai numeroasă în sală, dar e oare acesta un criteriu?). Grup '74. Holograf. Dintre instrumentiști cred că ar fi meritat un premiu chitaristul de la Pro Musica. Tavitian este aproape genial".• Radu Bucurcscu, 13 ani, elev

Școala 118: „îmi plac rockul și jazzul. Eu cint la pian. Mi-au plăcut Sfinx, Post-Scriptum, Semnal M„ Domino si dintre instrumentiști : „clapetistul" de la Semnal M. (n.n. : George Cio- lac)“.• Valentin Bârbulescu, impiegat auto

Transcom : „In mod special mi-a plă­cut Harry Tavitian. S-au dat poate prea multe premii grupurilor de jazz- rock. Mi-au plăcut Metropol, șl foarte mult Accent".• Marian Rusu, elev. Liceul indus­

trial nr. 10: „Aș dori să existe cit mai multe asemenea manifestări pentru ti­neret. imi place hard-rock-ul. Iniția­tiva Clubului „A": excelentă!".

MICI CONCLUZII: nublicul 11 vedea între laureatl și pe Pro Musica *1 mai ales Accent. In ierarhia juriului, aceste grupuri au ocupat pozițiile (neoficiale) 7, respectiv, 6... înclinăm, de această dată, să dăm dreptate publicului.

loanele ziarului la care lucrez, cuvintul „scriitor" se transforma automat in „condeier" în clipa in care el se apropia prea mult în frază de numele vreunui au­tor localnic. înainte de a fi o prejudecata, acesta este un simp­tom al respectului deosebit pe care cititorul de rind îl are pen­tru meseria de scriitor. Păcat că același sentiment nu-l trăiesc și scriitorii Înșiși cu acaoiași in­tensitate. Dacă treci de acest in­

Grupaj raaliaat de OCTAVIAN URSULE8CU

pot beneficia nici măcar de o mică glorie locală, care să-mi satisfacă orgoliul. Citeva nume sonore, pa care nu la voi spune, au afirmat chiar că aș fi cel mgi bun, dar asta • fost in urmă cu cițiva ani...

— Nict măcar un nume nu-mi păți spune 2

«— Nu. Azi nu cred că ar mai

face-o — și, după ceea ce am pu­

De aproximativ un an. re­vista „Viața Românească” găz­duiește trimestrial intre coper- țile ei așa-numltele ..Caiete cri­tice". aflate deocamdată in fata celui de-al cincilea număr. „Caietele" și-au propus — și in mare parte au reușit — să cre­eze un cadru propice autentice­lor confruntări de idei, acor- dind tinerilor un spațiu mai am­plu decit cel oferit îndeobște de publicațiile săptăminale sau lu­nare. Mai important parcă decit aceasta este insă un alt lucru : paginile tinerei „reviste in re­vistă" sint Intre foarte puținele portițe deschise la noi teoreticu­lui și abordărilor critice științi­fice. Numerele apărute se axea­ză fiecare pe cite o problema­tică anume : romanul contem­poran (I). relația literatură- critică-public (II), Arghezi (III), receptarea fenomenului contem­poran (IV). Ceea ce preocupă pe tinărul critic — lucru ușor vizibil in „Caiete" — nu mai e vechiul raport «criitor-text, in­teresul dirijîndu-se dinspre text și context inspre text și lec­tură. Substanța și nervul revis­tei sint date atit de prezența „consacra ți lor" (Mircea Zaciu, Eugen Simion, Al. George, N. Manolescu. Al. Călinescu. Liviu Petrescu, Livius Ciocârlie, Ion Vartic, Al. Dobrescu) cit colaborările unor critici sau foarte tineri : Alex. nescu. Ion Cristolu, Val durache, Andrei Corbea,Scarlat. Mihai Dinu Gheorghiu, Radu G. Țeposu, Dan Arsenie, Desigur. sint și alți tineri prin solicitarea cărora revista nu ar avea decit de ciștigat. Ion Bu- duca, Al. Cisteleean, loan Hol- ban. Ion Siinuț ar fi doar cițiva dintre ei.

Despre calitățile revistei, fi­rește, se poate vorbi pe mai multe pagini. Lăsăm altora a- ceastă întreprindere, oprindu-ne asupra citorva lucruri pe care le-am dori altfel. Mai ales că ele nu privesc doar revista, ci critica foarte tînără in general.

In fața cărților care se scriu sub ochii săi. tinărul critic do­vedește o greu explicabilă (și îngrijorătoare) lipsă de curaj. Debuturile conformiste, la o a- semenea virstă, nu cred să ducă prea departe. Tinind ambițios la afirmare, recenzentul .se sacrifică „obligațiilor" revistelor răminind prizonierul unei activități care, utilizindu-l, il exclude. La a- ceasta se adaugă lipsa unei bune-credințe, nelnțelegindu-se îndeajuns faptul că orice gest

Afirmarea

tânărului

creator

si rînd să

și de tineri

Ștefă- Con-

Mircea

critic nu poate fl decît o for­mă de demnitate, un act care ne ajută să ne găsim pe noi în­șine. Adevărul e că un tinăr critic nu are nevoie de modele care să-l elibereze („â mai greșit și X!“), ci de modele care să-1

E mai „cu făcea decit văr atunci critice, 4 : u de poveste, care în fiecare pri­măvară ișl promitea să are și să samene micul petec de păinint moștenit de la părinți, însă își vedea răsturnate planurile de continuele chemări la oaste, cri­ticul e distras de la trebi de alit de multele primejdii extralite- rare. pomenindu-se, eu bătătura năpădită de buruieni (...). Pri­mejdiile sale — continuă criti­cul — nu sint teoretice, ele au chip omenesc, au miini și pi­cioare. au ochi și gură, gură mai ales și ea decide ce și cum

obsedeze, drept, multe nume"

„criticul tinăr" are obstacole decît cel

și Al. Dobrescu nu să constate un ade- cind scria in Caiete .Aidoma personajului

să serie criticul, unde publice".

Cum spuneam mai ietele" oferă criticilor sibilitatea unor comentarii mai largi pe marginea unor idei sau a operelor clasice. ~ certele reușite, mai dăm peste asemenea rmduri : au cite nouă silabe cu excepția V. 10, 12. 18. 20, 38. 40, 50, 52, 62 și 64". Evident, criticul nu se supune obiectului, ci e siflous de acesta. Scriind intr-o șsttel de manieră, ignorăm un lucru atit de evident incit este trecut me­reu cu vederea; nici un text n-a fost scris pentru a fi citit și in­terpretat filologic de către fi­lologi. Confundind mijloacele cu scopul, asemenea scrupuloși nu înțeleg mare lucru dintr-un poem. Acordăm atenție aspectu­lui exterior cind nu știm ce alt­ceva se poate face cu o poezie. Iată o manifestare a „criticii le­neșe". și aceasta in ciuda hărni­ciei și aplicației presupuse de truditorul ei.

Lucrurile extrase sint niște „rarități", necesare, și ele, in­tr-un fel. Nu vom încheia insă, fără a sublinia o foarte bună impresie lăsată de aceste „Ca­iete" : criticul tinăr de azi știe că are drept subiect, nu numai „obiectul”, ci șl „predicatul". Asemeni editorului el trebuie să evalueze, dar spre deosebire de primul, criticul trăiește — ca și scriitorul — intre cuvinte, tre­buie să se regăsească in ele. Va forța prin urmare cuvintele spre a-1 exprima. Critica nu este „știință" pentru că poate să dez­volte tocmai ce ii lipsește știin­ței : ironia. Ironia care nu con­stituie decit întrebarea pusă lim­bajului de către limbaj. Cu­vintul just — repetăm — nu este posibil decit dacă respon­sabilitatea comentatorului față de operă se identifică cu res­ponsabilitatea criticului față de propriul cuvint.

sus, „Ca- tineri po-

Dincolo de

„Versurile

MIRCEA DORU LESOV1CI»

Cititorii își spun cuvintul

Cltirea unei recente cronici plastice, apăruta în numărul:» 878 din 27 februarie 1981, al ziaru­lui: „Sclnțela tineretu­lui". In legătură cu ex­poziția deschisă la Cluj- Napoca In galeria U.A.P. din strada 6 Martie nu­mărul 4, și semnată de 9 autori ce fac parte din cenaclul tineretului; „A- lelier 35" (autori printre care se numără șl sub­semnatul: Cristian Pa- raschlv) ml-a provocat serioase nedumeriri re­feritoare la bunele in­tenții, mărturisite direct

către par- sale

sau Indirect, de „cronicar", pe tot cursul „analizei" detaliate.

Personal. împreună cu Olimpiu Bandalac. Teo­dor Graur și Dan Mihâl- țlanu am prezentat lu­crările expuse acum la Cluj-Napoca. In cadrul unei expoziții de grup deschisă la București in octombrie 1980, evident, sub tutela Cenaclului ti­neretului. Pe atunci nu bănuiam că expoziția noastră va fl oferită șl publicului clujean: iar dacă s-ar fl Inttinplat să știm, nu cred că Influ­ența. pe această cale, a „provinciei" ar fl deter­minat vreo schimbare In structura expoziției.Ca atare, intențiile noas­

tre artistice se referă la un public global pe care l-am putea numi: „Iubi­tor de artă", și In Inte­riorul căruia nu ne gin-

se

dim să operăm diferen­țieri categoriale, pentru motive lesne de Înțeles.

Parcurglnd cu privirea chiar șl numai prima jumătate a primei co­loane din cronica amin­tită. mintea oricui, cred, ar fl pîndită de o stare de confuzie, căci se ri­dică întrebarea: in ce fel un vizitator careconstituie In cronicar plastic Iți poate afirma solidaritatea cu părerile unui confrate, cltindu-1 opiniile formulate privi­tor la o expoziție. pe care el însuși nu a vâ- zut-o.

Opiniile critice asupra unei expoziții nu pot fi transferate asupra jiltela decit cu riscul unei re­gretabile superficialități.

Ce fel de învestitură logică șl morală dă drep­tul unul cronicar să sus­pecteze, sau să „clrcum- specteze" apriori, expo­ziția a nouă artiști in virtutea blamului, arun­cat dur și lipsit de nu­anțări, „aupra unuia dintre el.

Mai mult șl mat grav decit atlt, prin ce fel da speculație „mentală" cest blam poate fl tins asupra Întregii ac­tivități a cenaclului neretulul.

în sfîrșit, ce zel poate determina un „cronicar" să fie atlt de bine In­format (chiar: docu­mentat) asupra efectelor ,.de presă" a unei expo­ziții a atelierului, dar să

de regulă, cei intervievați își mărturisesc prieteniile ?

— Cum vrei s-o iei.

— Mă simt apropiat spiritual de toți cei care, pină la 30 de ani, n-au reușit să se calsici- zeze. Era să zic calcifieze. Adi­că de toți cej care scriu ceea ce simt, nu ceea ce cred c-ar trebui să simtă. Nu-mi place proza monocordă, înfundată în­

CĂRȚILE PROASTE SINT RODUL SUSTRAGERII DE LA REALITATEte rog, că a o părere de ama­tor.

— Cum iți explici — dacă el există — acel sentiment al scri­itorului din provincie, des in­vocat ?

—, Depinde de cel pe care-1 roade sentimentul. De felul in care știe el să tacă, să asculte și să mediteze. La Satu Mare n-si cum să treci drepl scriitor printre cei din jur pentru că stirnești zîmbete ca ale miresei la fotograf. Ani la rind, în co­

fim dezavantaj, n-ai decit de ciștigat : la Satu Mare realitatea cea mai dură te conține mult mui intim decit, să zicem, in Capitală, unde i te poți sustra­ge oricînd și ori de cite ori ea nu-ti convine. Multe cărți proas­te care zac ani la rind în libră­rii sint rodul acestei sustrageri,

— Te consideri unul din scri­itorii buni ai generației tale 1

— Ducă nu m-aș considera un scriitor bun n-aș mai scrie, mai ales că, așa cum ți-am spus, nu

blicat eu șl colegii mei de ge­nerație, ar avea dreptate să n-o facă. Lucrez Ia un roman cu care sper să refac, cit de cit, terenul pierdut... Scuză-mi ter­minologia fotbalistică, dar e în ton cu întrebarea.

— Ta simți apropiat spiritual de vreunul din tinerii scriitori ? Iți pun ei întrebări, prin ceea ce scriu, bineînțeles, care ai fi vrut să vină de la tine ?

— Aceasta e întrebarea Ia care,

tr-un anume gen ca degetul în degetar. pe motiv că așa sună ultima teorie elaborată cine știe unde și de către cine știe cine, în generația mea sini foarte buni scriitori care n-au scri6 nici o carte bună dar să nu uităm că „virsta prozei" abia a Început să-i consume.

— Ce părere ai, ca prozator, despre poezia de azi 2

— In ultima vreme tirajele cărților de versuri au scăzut vertiginos, pe măsura scăderii

a- ex-

ti-

Ignore concomitent courile (destul de cente) stirnlte de expoziții. Aș dori să se afle pe această cale că in cronica meritau poate tați șl Vlrgll Mlhal Drlscu, Cirnecl, LianaCornel Radu Coristanti- nescu. adică semnatarii unor opinii favorabile legate de expozițiile: O. Bandalac — T. Graur — D. Mihălțianu — C. Pa- raschiv șl A. Butak — A. Albiei, atlt in presa scrisă cit și la Hadiote- levizlune.

Să vedem acum ce ne reproșează „cronicarul" căruia interdicția for­mulată de cel „doi sau trei tovarăși" (coprovin- clall. desigur, cu dînsul) de a nu atinge opera, nu l-a dat de gindit a- supra solidității intuiții­lor sale. Nu-ml voi per­mite să mă refer decit la obiecțiile formulate in legătura cu lucrările mele. Nu m-ar fl ranjat că autorul a tentat să vadă In șinlle mela: mese rurglcale. așa cum m-ar fl deranjat un strungar ar fl văzut acolo strunguri. Iar un fabricant de armament: mașini de tocat oameni. Ar fl Însemnat că me­dicul a Înțeles Intenția mea de umanizare a in­strumentului medical, că strungarul a sesizat încercarea de a sugera studiul ergonomie, fabricantul de ment ar înțelege testul Împotriva boiului.

Personal am desenat

e- re-

alte

susnumltă să fie cl- Mocanu,

Magda Cojocaru,

de- fost ma- cht-

nu dacă

iar arma-

pro- râz-

șl Imaginat nu niște mașini oarecare, el une­le aparțlnind unui stil, unei epoci. Incerelnd să sugerez acțiunea elvlli- zatorle a acestora asu­pra omului, tn istorie: și In acest context de sem­nificații. care ml se par foarte clar reprezentate apare ca extrem de su­părătoare interpretarea prin care un medic vede în lucrările mele' „ma­șini de tocat carne de om sau oameni".

Legat de obiecțiile for­mulate pe marginea lu­crărilor /semnate de co­legii mei de grup, mă voi limita să observ doar manifestarea, in tonul „cronicarului", a unei In­tenții de a instaura un soi de ambiguitate de­rutantă. „Calitatea de­senului" (ca in cazul: Mihălțianu — Bandalac) e lăudată, sau e luată în deridere? îl supără ..te­ribilismul" acelorași au­tori sau dimpotrivă: „cumințenia lui Graur"?

In orice caz. contrar nehotărirllor manifesta­te pe tot parcursul cro­nicii. concluzia „tn pa­rafrază" a articolului este neașteptat de vehe­mentă aruneînd un semn da întrebare asupra lo­ialității opiniilor expri­mate.

tn ee ne privește, noi erceptăm pozițiile criti­ce. dar pretindem ca orice opinie să fie argu­mentata cu mai temeinicie și In mare respect strădania artistului.

multă mal

pentru

CRISTIAN EUGEN PARASCHIV

interesului pentru poezie, în ge­neral.

— Gisefti răspunzătorii acestei situații 2

— Cred că de vină sint autorii acestor cărți, prea mulți. prea semănind intre ei pină la confu­zie. prea scriind variațiuni pe teme date de alții. Cu citeva ex­cepții. poezia de azi e tot poe­zia generației '60. Cel puțin așa se văd lucrurile de la Satu Mare.

— Tinind cont că trăiești și muncești in această parte a României, numită Maramureș, plini de istorie și frumusețe, te-aș ruga, să-mi spui cum vezi tu, pe tindrui scriitor implicat tn realitatea imediată 2

— în Maramureș, în Țara Codrului, chiar și in pădurea in care m-am născut eu. realitatea umilește adeseori imaginația, imbolnăvind-o de invidie. Pen­tru un tinăr scriitor acesta e un fenomen aproape incomod, pen­tru că ceea ce se emite, depă­șește uneori capacitatea lui de receptare, de asimilare. „Capa­citatea de a acumula experiență", cum o numea cineva, are și ea limite. La ziarul la care lucrez...

— „Cronica sătmăreani", tre­buie să precizăm,

— ...dacă mai era nevoie, m-am ocupat o vreme de cere­rile și sesizările oamenilor mun­

cii. Am cunoscut citeva frag­mente de „real social" uluitoare, de a căror autenticitate mă în­doiesc și azi uneori, cu toate câ am participat nemijlocit la ele. Despre așa ceva e foarte greu să scrii, dar dacă o faci, n-o poți face decit bine. Există două mo­dalități de a-ți rezolva conturile cu o anume realitate : fie con­vertind-o, ceea ce tine de arta scriitorului, fie abandonind-o, ceea ce ține de moralitatea Iui. I)ă-mi voie să-ți reproduc o de­clarație a unui scriitor care m-a șocat în așa hal. incit am me- morat-o aproape exact : „Pentru mine experiența de viață este, in primul rind. experiența cu­noașterii prietenilor mei. oameni de artă, scriitori și artiști plas­tici. Le-am închinat multe ore din viața mea,' pe ei se bizuie experiența mea".

— Numai la atit 2 N-am să ie întreb numele acelui scriitor.

— Nici nu ți l-aș fi spus. Sper doar să n-ajung să declar vreo­dată așa ceva. Ar insemna să declar câ am scris degeaba : ar insemna să declar că am trăit degeaba, ceea ce ar fi mult mai trist.

— Altceva 7

— Să public două romane ge­niale și-apol să-ți dau un inter­viu in care să vorbesc numai despre tine.

IOANA PROCA

SlMBÂTÂ 21 MARTIE 1981„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 5

AGENDA SPORTIn perioada 18—20 martie 1881,

Ia București s-au desfășurat lu­crurile celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte româno-olandeze de cooperare economică, indus­trială si tehnică. Cu acest prilej, au fost examinate rezultatele obținute pe linia cooperării eco­nomice, în special in domeniul industriei constructoare de ma­șini. electrotehnicii și electroni­cii, al industriei chimice, agri­culturii si industriei alimentare Si al schimburilor comerciale, stabilindu-se totodată măsuri pentru creșterea si diversifi­carea acestora.

La Încheierea lucrărilor. ■ fost Semnat protocolul sesiunii.

La semnare au foet de fată Ion Stanciu. adjunct al ministru­lui comerțului exterior și coope­rării economice internaționale, precum și Jan M. H te Flier- haar, însărcinat cu afaceri ad-in- terim al Olandei la București.

Cu prilejul Zilei naționale a Republicii Islamice Pakistan, vi- ne~i după-amiază. a avut loc în Capitală o manifestare cultu­rală organizată de Institutul ro­mân pentru relațiile culturale cu străinătatea.

Cu această ocazie. ziarista Liana Enescu a înfățișat unele aspecte ale dezvoltării actuale a Pakistanului, ' după care s-a prezentat un film documentar realizat de studiourile pakista­neze.

Cu prilejul „Zilelor dramatur­giei poloneze", in tara noastră, ambasadorul R.P. Polone la București, Boleslaw Koperski, a

oferit, vineri după-amiază. un cocteil.

Au participat Ion Găleteanu, secretar de stat la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, reprezentanți ai Ministerului A- facerilor Externe, oameni de cultură și artă, alta persoane o- ficiale.

Vineri a avut loc. la Acade­mia de Științe Sociale și Poli­tice dezbaterea științifică „Con­cepția șl practica partidului și ștatului nostru cu privire la căile de prevenire șl combatere a infracțiunilor în etapa ac­tuală". organizată de secția de științe juridice a academiei.

Dezbaterea a fost condusă de tovarășul Ioan Ceterchi, vice­președinte al Academiei de Ști­ințe Sociale și Politice, minis­trul justiției.

Au luat cuvintul Nicolae Po- povici, procuror general al Re­publicii Socialiste România. Ion Salăjan, președintele Tribunalu­lui Suprem, general maior Oc­tavian Pop, adjunct al șefului Inspectoratului Generai al Mi­liției, specialiști in domeniul teoriei și practicii dreptului, re­prezentanți ai unor întreprin­deri, instituții și organizații obș­tești. In cadrul dezbaterilor au fost făcute propuneri pentru perfectionarea formelor și me­todelor de acțiune împotriva în­călcării ordinii de drept socia­liste și pentru reeducarea celor ce au săvirșit asemenea fapte, in vederea intăririi continue a legalității socialiste și integrării in muncă și in societate a celor care s-au abătut de la lege.

BOX: A X-a ediție a „Centurii de aur“

NUME NOI LA POARTA AFIRMĂRIIaziiNFQRM/fllI-NOTE-SAH-FILATELlE’UNlOR INSEMNARI’MUZICA-JOCURI-EPIGRAME

„Centura de aur", turneu in­ternațional de box ce constituie unul din evenimentele sportive ale anului, se află la cea de a X-a ediție.

Intrată demult în tradiție (un fapt ce poate constitui o pildă și pentru alte ramuri sportive) oompetiția a dat și dă in con­tinuare prilejul unor confrun­tări în domeniul sportului cu mănuși, atit in ring. pentru competitori, cit și în rindul ofi­cialilor și specialiștilor de pe diverse meridiane aLe globului, prezenți la in treceri.

Ca și precedentele ediții, „ju­biliara" a ținut să-și onoreze cartea de vizită, primind con­firmarea de participare a două­sprezece țări din patru conti­nente. Unor federații — intrate și ele in tradiție — ce iși tri­mit reprezentanții, cum sint cile din Cuba. R.P.D. Coreeană, U.R.S.S., ' R. S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Bulgaria, R.P. Mongolă. R.S.F Iugoslavia, Siria și Etiopia, li se alătură Japonia și Portugalia. După cum se observă, unele din ele sint țări cu etate vechi și va­loroase in arena boxului amator, iar altele vin cu speranța unor contacte de primă mină, in do­rința afirmării in arena inter­națională.

Nu trebuie uitat că pe ringul „Centurii de aur" s-au perin­dat in decursul anilor nume care au urcat pe treptele po­diumului de premiere. chiar pină la treapa cea mai înaltă, în cadrul turneelor olimpice, mondiale și europene. Dacă ar

fi să amintim numai două din­tre acestea : cel al cubanezului Teofilo Stevenson și coreeanului Ciu En Zo și tot ar fi edificator.

Chiar dacă de această dată consacrații nu-și vor mai apăra centurile (vine vremea cind ge­nerațiile se schimbă l). excepție făcind pugiliștii noștri : D. Șchiopu, Fl. Livadaru, V. Gir- gavu și V. Silaghi. faptul că in perspectivă stau „Mondialele" din 1982 de la Miinchen și O- limpiada din 1984 de la Los An­geles. avem convingerea că „noul val" are un bun prilej de a porni cu dreptul pe drumul afirmării și consacrării.

Dealtfel, referindu-ne la spor­tivii noștri, din nndul cărora nu vor lipsi cunoscuții V. Baes. D. Radu. T. Cercel, D. Ilie. M. Ciu- botaru. C. Hajnal. I. Vladimir. N. Chioveanu. I. Cernat, C. Chiracu și T. Pîrjol. tineretul va fi din plin reprezentat prin citeva „mănuși" ce bat la poarta afirmării cum sint : Mircea Ful­ger, Constantin Tițoi. Tudor Costache, Vasile Ciobanu, Ni­colae Toth, Ion Matei și alții.

Le dorim succes 1S. UNGUREANU

Pe cîțiva quadrați

Institutul județean de proiectări — Dîmbovița Foto .CEZAR HlRJESCU

La puțin timp după „Reuniu­nea studiourilor de teatru" de la Pitești, o altă manifestare dedi­cată artei noastre soenice va avea loc, intre 4 și 11 aprilie, la Brașov. Este vorba de a IV-a ediție a „Festivalului de teatru contemporan", manifestare la nivel national, ce-și propune să promoveze. cu precădere, creația scenică originală, inspi­rată din prefacerile complexe ale României socialiste. Apro­piata manifestare teatrală, orga­nizată in cadrul profund stimu­lativ oferit de Festivalul națio­nal „Cintarea României", va reuni colective artistice dinCapitală — teatrele „Bulandra",

Giulești și Teatrul Mic —, Na­ționalele din Iași și Tg. Mureș, Teatrul german din Sibiu, pre­cum și teatrele din Botoșani. Ga­lati și Reșița. Pe afișul festiva­lului se află înscrise piese româ­nești contemporane : „Cartea lui lovită" de Paul Everac. „Nu ne naștem toți la aceeași vîrstă", „Mormintul călărețului avar" și „Hoțul de vulturi" de D. R. Po­pescu, „Ancheta asupra unui tinăr care nu a făcut nimic" de Adrian Dohotaru, „Clipa" de Virgil Stoenescu, precum și crea­ții din dramaturgia universală : „Maestrul și Margareta" de Bulgakov, „Cuibul" de S. X. Kroetz ș.a.

Mi-ar place ca. pină in momentul apariției acestei rubrici, din 21 martie, să vă sosească, mai bine zis să sosească la redacție corespondența mea din turneul pe care-1 întreprindem in S.U.A. și Venezuela. Am să vă trimit de acolo cit mai multe amănunte și. eventual, una sau două fotografii, care sper să vă facă plăcere.

începem rubrica de azi cu un răspuns pentru două corespondente. Dorina Ioniță și Victoria Roșu, care mă rugau să le dau adresa unora dintre „Cireșari". Cum eu nu știam, iată că unul dintre prietenii noștri — Gheorghe Daniel — ne sare in ajutor. El scrie : „Cum interpretul lui.„Urau" este chiar vărul meu, am să-ți trimit, pentru cititori, adresa lui. Se numește Mihai Gingirov, acum are 24 de ani și locuiește in București, B-dul Dimitrie Cantemir 21, bloc 4, Sc. 2, Etaj 2, Sec­tor 4“. Pentru acest ajutor, Gh. Daniel merită toate mulțumirile mele și ale voastre, deși undeva, pe la începutul epistolei, îmi scria : „Să-ți spun drept, acum 4—5 ani nu aveam o părere prea bună despre tine. Erai o fetiță cam... urițică și cam nesuferită. Pentru că nu zimbeai deloc. Acum, insă, ești o fată de nota 75 !" • Florentina : Intr-adevăr, Campionatele mondiale de gimnastică de anul acesta nu vor mai avea loc, după toate probabilitățile, in Mexic, cum era planificat. Fe­derația Internațională așteaptă noi candidaturi, iai* lo­cul de desfășurare a întrecerilor va fi cunoscut abia la începutul lunii aprilie • Florin Petrescu : întrebin- du-mă despre formația „Deep Purple" imi amintești de copilărie, cind îndrăgeam și eu acest grup. Din cite știu, Gillan s-a despărțit de formație sub pretextul că genul de muzică practicat era depășit. Nu știu ca Ian să fi cintat mai tirziu cu alt grup, iar In ceea ce privește dizolvarea lui „Deep Purple", se pare că a in­tervenit mai tirziu decît 1976, care este anul apariției ultimului album, „Live". Dacă am greșit cumva, nu mă condamna, dar — cu timpul — „Deep Purple" nu s-a mai numărat printre preferințele mele muzicale. Re­feritor la a doua întrebare „Cine va promova în -A- dintre Petrolul șl Rapid București, răspunsul meu este... C.S. Tîrgoviște. Nu de alta, dar cred în Dobrin, cum am mai scris cîndva ! • Georgeta Cimpean : „Eu cred că ești din... cauciuc. Imi dat dreptate 1“ Deocamdată, da ! Deși nu sint ! • Gabriel Bălăiță : Cred că îmi amintesc de tine. Oricum, dacă ești oneștean și am co­pilărit Împreună, e imposibil să nu ne cunoaștem. Tie și colegilor tăi „teriști" felicitări pentru reușita la fa­cultate și... armată ușoară ! • Ioan Simon : în primul rind, „La mulți ani", cu ocazia zilei tale de naștere. Dar in al doilea rind ți se cuvine o muștruluială. Se pare că ii privești cam de sus pe colegii tăi de clasă ți de școală militară. Nu puteam să fac o excepție cu tine, răspunzindu-ti in rubrica dedicată... copiilor. Cred că era un motiv excelent pentru colegii tăi de a te lua... peste picior. Dar. incep să regret că nu ți-am îndepli-

• TURNEUL internațional de tenis de la Nancy (Franța} a continuat cu optimile de finală ale probei de simplu, in care jucătorul român Ilie Năstase l-a eliminat cu 7—6, 6—3 pe campionul argentinian Guillermo Vilas, cotat ca favoritul nr. I al concursului.

Condus cu 4—1 in primul set, tenismanul român a egalat scorni (4-4) terminind învingător după ce s-a impus in „tie-break"' cu 7—4. In setul doi, Ilie Năstase, prestind un joc plin de fantezie și de un apreciabil nivel tehnic, nu a lăsat nici o speranță de victorie valorosului său adversar. pe care l-a intrecut la capătul unei partide care a durat peste două ore.

• IN OPTIMILE de finală ale turneului internațional feminin de tenis de la Boston (Massachusetts), jucătoarea româncă Virginia Ruzici a invins-o cu 6—3, 6—4 pe Kathy Horvath (S.U.A.). Intr-o altă partidă, tenismana iugoslavă Mima Jausovec a eliminat-o cu 6—3, 7—6 pe Wendy Turnbull (Australia).

• LA ARAD s-au încheiat întrecerile primului tur al campio­natului național de tenis de masă pe echipe.

In clasamentul masculin, pe primul loc se află echipa C.S.M. Cluj-Napoca. urmată de formațiile Universitatea Craiova și Pro­gresul București. Rezultate tehnice : C.S.M. Cluj-Napoca — Uni­versitatea Craiova 9—2 ; C.S.M. Cluj-Napoca — Progresul Bucu­rești 9—6.

La feminin, conduce C.S. Arad 2, urmată de C.S. Arad 1 și Politehnica București.

BĂTĂLII ÎN ZONĂ FIERBINTEO socoteală sumară ne condu­

ce la concluzia că in actualul campionat lucrurile în loc să se limpezească se complică serios. Complicații din care microbiștii nu au decît de ciștigat ; materie berechet pentru comentarii și controverse. Returul s-a relan­sat foarte puternic, se înregis­trează . rezultate care produc seisme importante în clasament, regrupează forțele, zdruncină pozițiile privilegiate, presupuși candidați la naufragiu devin, brusc, veleitari 'ai derby-urilor, ce mai. e spectacol mare ! Place că meciurile sint foarte încinse. Etapele mai lasă in urmă și semne de întrebare și nemulțu­miri. Dinamo este incriminată că a forțat victoria — in­tr-adevăr surprinzătoare — de la Hunedoara. Nu știm unde e adevărul, cert este insă că arbi­trii — Raab și Cenea au pe conștiință acel voi marcat de Nicșa, in condiții perfect regu­lamentare, și anulat de ei, de­cizie care a viciat rezultatul. Poate să fie, insă, și altceva la mijloc. E mai greu de privit din­colo de teren. Explicații și com­plicații sint și vizavi de infrin- gerea liderului la Petroșani. Campionii ii au in coastă, acum, pe dinamoviști.

Dar ce va fi astăzi ? Dacă etapa nu are un veritabil derby, în schimb o serie de partide poartă pecetea luptei necruță­toare, sub presupusul imbold : acum ori niciodată. De pildă, mureșenii, care In acest sezon n-au înscris nici un gol. dar au primit opt. joacă o carte mare în fața unui adversar puternic

și incomod : F.C.M. Brașov. O soartă nu mai puțin fericită are F. C. Olt, care permițindu-și luxul să piardă trei puncte, pe teren propriu, nu văd cum la Craiova să poată recupera ceva

FOTBAL avancronica

etapei

din handicap. Universitarii din Bănie încearcă și ei. cu orice pri­lej. o desprindere de urmăritori. Foarte dificil pentru gazde este meciul de la Iași : studenjii pri­mesc vizita colegilor din Bucu­rești ; aceștia și-au reglat bine mașina cu care, nu demult, au obținut rezultate spectaculoase. In contrast cu lipsa de efica­citate a echipei din Copou — nici un gol pină in prezent — ofensiva din Regie, cu Fi. Gri- gore — M. Sandu — Bucurescu, bine sprijinită de o linie de mijloc cu doi tehnicieni inteli- genți. Oct. Ionescu și Chihaia, se anunță tot mai percutantă și neiertătoare.

Ca să epuizăm meciurile de­cisive pentru zona fierbinte a clasamentului, dar de unde vin frigurile, să amintim că băi- mărenii, care ne lasă tot mai mult impresia că se zbat ca peștii pe uscat, nu pot emite pretenții în fața dinamoviștilor

pe terenul acestora. Copiii lut Titi Teașcă prea cruzi și prea neexperimentați pentru un război atit de mare, e greu de prevăzut că vor reuși repede un reviriment. Corvinul vine, pro­babil. la Galați cu ambiția să se răzbune pentru eșecul de data trecută. Deși aflată in derivă, corabia gălățeană e posibil să evite, pină la urmă, naufragiul. Deschiderea scorului pe terenu­rile din Ștefan cel Mare și Tri- vale, ținerea in șah a celor două echipe fruntașe, experimentate, jocul ofensiv, marcajul strict, fermitatea in apărare a elevilor lui Teașcă. sint date semnifica­tive, care pot produce surprize. La Rm. Vilcea, Chimia are. fi­rește, prima șansă. în fața Jiu­lui, deși infringerile suferite la scoruri mari (2—4 in fața lui „U" și Steaua) evidențiază slă­biciuni ce pot fi fatale și pe terenul propriu. Un meci inte­resant și echilibrat pare cel din­tre Progresul Vulcan și F.C. Ar­geș. unde sint posibile toate cele trei variante. încuietoare pentru pronosportiști poate fi și partida de la timișoara unde Poli primește replica steliștilor. Dacă ar fi să numim, totuși, meciul etapei, aș inclina să-J denumesc astfel pe; cel de la Cluj-Napoca, unde se intilnesc ocupantele unor locuri frunta­șe apropiate : 5 și 7. Anteceden­tele ca și situația de fapt aduc in prim plan o partidă de mare luptă, intuind și un spectacol de calitate. Vom vedea.

VASILE CABULEA

NADIA COMANECIde vorbă cu cititorii

nit dorința la momentul respectiv ! • Camelia Jianu : îți mulțumesc pentru concursurile de atletism pe care mi le-ai dedicat, dar vreau să și aflu ce rezultate ai obținut. îmi place ambiția ta și am ris la gluma pe care ai făcut-o : „După cele două filme cu Iancu Jianu, aș dori aă se facă și un film.... Camelia Jianu-atleta t" Mi-ar place să ajungi la acest succes • Mărioara Pop : Caută să te impaci cu prietena ta. Din cite văd, ai mare nevoie de ea. Cedează tu !... • Emil : Mulțumesc pentru poezie. E foarte frumoasă și. în consecință, o păstrez • Dan Tărășenie : Foarte frumos tot ce-mi scrii, iar sfatul (Se care mi-1 dai îl fac public, fiind convinsă că e valabil și pentru alți sportivi : „înaintea marilor concursuri, cind emoțiile te sufocă, gindește-te la un militar. Fixează-ți de pe acum un chip de mili­tar. Dacă te vei gindi profund la el, preluind calmul, seninătatea privirilor lui, zimbetul de siguranță cu care înfruntă greutățile, iți va fi mult mai ușor". Sint con­vinsă că ai dreptate ! • Sandu și Gabriel r Nu am vi­zitat încă Liceul Militar „Ștefan cel Mare" dar, avind acolo și alți prieteni, care-mi scriu, le-am promis că o să vă fac o vizită. Și o s-o fac ! • Walther Edemlr : Interesant proverbul pe care-1 oferi cititorilor rubricii, tuturor celor care au cite un necaz : „Dacă te întris­tează trecutul, intoarce-te cu țața spre soare. Atunci, umbra iți va cădea in urmă !“ • loan Olaru : „Am să-ți scriu pină cind o să merg in baston și chiar și atunci !“ Mulțumesc, inseamnă că ești nu numai un prieten adevărat, dar și un om perseverent ! • Liliana Drogeanu : Transcriu integral scurta 1a scrisoare : „Aflindu-ți adresa, doresc să corespondez eu tine. In primul rind, vreau să-ți spun că sportul îmi place foarte mult. La ora de sport cind tovarășul profesor ne-a spus să facem alinierea, eu nu eram atentă și to­varășul profesor mi-a dat două palme. Sper că de acum înainte voi fi atentă la ora de sport '. Cu această in- timplare inchel mica mea scrisoare". Firește, trebuie să fii, Intr-adevăr, atentă la ore, dar te rog să-i transmiți tovarășului tău profesor că alinierea nu se face cu... palme. Și poate n-ar strica să-mi scrii numele lui. ca sâ-1 cunoască mai multă lume ! • Camelia Drăgu- lescu : „Vreau să te anunț că incep să mă supăr pe tine. Ti-am mai trimis o scrisoare, ți-am dat și adresa și am așteptat răspunsul tău in ziarul „Scinteia tine­retului". Dar tu nu ai amintit de mine. Colegele mele nu mi cred c& ți-am scris". îți răspund acum numai pentru a-țl explica, pe scurt, că nu mă opresc la scri­sorile care nu spun nimic. F.u doresc un dialog, pe niște probleme de-ale noastre, nu ceva in genul in care înțelegi tu, adică imi scrii ca să-mi scrii, mai bine zis ca să te lauzi in fața colegelor că mi-ai scris și că ți-am răspuns. Cum tu n-ai ce să-mi scrii, eu n-am ce să-ți răspund. Logic, nu ? • Adriana Grindeah : Poezia ta ■ e grozavă, așa că o transcriu, amintind că ești in vîrstă de 10 ani : „Fată frumușică foc / Și spor­tivă cu noroc / Ai urcat pe birnă-n sus / La Moscova ai ajuns / Cu tine se mindrește glia / Și noi, ropii din România / Ți-am țese cu iubire ia !“. Mulțumesc, Adriana. Mai scrie-mi • Georgiana Vitcă : „Trebuie să știi că sint disperată. Am 1,60 m și 65 de kilogra­me. De fiecare dată cind ii spun mamei, Imi răspunde că e foarte bine așa, deși ar trebui să fiu cu 10—15 kg mai s'ahă. Culmea e că mă obligă să măninc și cind nu mi-e foame. Țin un gen de regim alimentar, dacă regim se poate numi mincarea pc care o mănincă orice om normal. Fac și sport, exerciții fizice, dar nu cu re­zultate prea bune. Ce mă sfătuiești ?“ Te sfătuiesc să

te înscrii Ia o secție de înot, unde să te duci de cel pu­țin trei ori pe săptămină. Suprimă toate dulciurile, mă­nincă puțină piine și încearcă să alergi o jumătate de oră pe zi. Peste vreo două luni, dacă urmezi sfaturile mele, imi vei scrie că ai „dat jos" citeva kilograme bune. Succes și nu o supăra pe mama ta. dar evită cu delicatețe „îndoparea" 1 • Laszlo Racz : „Sint sportiv ea și tine Insă mult mai puțin cunoscut, practirind șa­hul. In timpul unui concurs, am făcut cunoștință cu o fată blondă, drăguță, căreia am uitat să-i cer adresa. Aș dori să mă rcintilnesc eu ea și știu că e din Cluj. Pentru asta iți cer ajutorul, precizind că data con­cursului a iost 26 ianuarie 1981". Să vedem ce noroc ai, mai ales că nu-i știi nici numele. Eu ți-am Îndeplinit'do­rința • Mariana și Ceraseia : „Nadia, tu ce părere ai despre meseria de dascăl, pe care o vel îmbrățișa ? Ți-al ales-o, probabil, din dragoste față de tineri, fată de oameni..." Din punctul meu de vedere, a fi profesor înseamnă a crește oameni .și, dacă mi-am ales această cale, inseamnă că mi-a plăcut. E. Intr-adevăr, o pro­fesie de mare noblețe dar și de mare răspundere• Costela Radu : „Nadia, te-ai reîntors la clubul Di­namo ?" Nu m-am reîntors, pentru simplul motiv că n-am fost la Dinamo niciodată. Și nici nu voi fi. Acolo sint, insă, legitimate bunele mele prietene Anca Gri- goraș (acum antrenoare) și Teodora Unguregnu-Cepoi. Deocamdată, eu sint legitimată la Deva. Pină la pe­rioada de transferări cind... voi vedea unde mă trans­fer. încă nu sint decisă, dar cel mai Important mi se pare că e antrenamentul. Dinamo sau alt club, tot pentru gimnastica românească lupt ! • Nlcoleta Io- niță : Mulțumesc pentru poezie și pentru fotografie. Ambele mi-au produs aceeași bucurie • Lucia Savu : Cred că la virsta ta, 14 ani. e momentul ideal pentru a incepe să practici handbalul sau voleiul, sporturile tale preferate. Trebuie să te decizi, insă, lâ unul dintre ele. Dacă vrei să faci performanță ! • Anton Săn- dulescu : Supărăciosule ! Scrisoarea ta mi-a sosit după apariția rubricii destinate copiilor, așa că... iți răspund acum. Dar, ca și in cazul Cameliei Drăgulescu, te rog să-mi scrii și altceva decît laude. La acestea nu pot decît să-ți răspund cu un mulțumesc. Ne-am înțeles ? • Mihai Butnaru : „Aeum, în „epora Nadia", spectacolul sportiv, frumusețea și valoarea exercițiilor au atins perfecțiunea. Dar pe viitor ?“ Cred că exa­gerezi puțin. E drept că, uneori, notele de 10 au răsplă­tit exerciții „perfecte", dar n-am luat mereu numai 10 și nici nu voi lua mereu. Rămine, deci, destul loc și pentru viitor, cind gradul de dificultate va crește și mai mult, iar perfecțiunea va fi tot mai greu de atins• Ileana Moldovan : Sgtisfăcindu-vă rugămintea, aduc mulțumirile dv. antrenorilor Poruțiu și Khiss din Ora­dea. pentru rezultatele obținute in concursurile de gim­nastică cu micuțele lor eleve. Fotografia pe care mi-ați trimis-o o voi publica, probabil, in viitoarea rubrică dedicată copiilor • Mircea Robescu : Lunga dv. scrisoare — pe teme de gimnastică — mi s-a pă­rut deosebit de interesantă. înțeleg că doriți cu înfo­care ea Alina, fiica dv., să ajungă o mare gim­nastă. lucru firesc, mai ales că are talent, după cum afirmați. Trebuie, insă, să acceptați că in sala de an­trenament părinții nu mai au rolul primordial și că severitatea antrenorilor este absolut necesară. Vă asi­gur că fetița dv. nu e „chinuită" cu exerciții inutile, că tot ce se race la pregătire are un scop precis, aș spune matematic. Așa că n-are rost să fiți supărat pe antrenori. Ba chiar dimpotrivă : cu cit ei vă „chinuie" mai mult fetița, cu atit trebuie să fiți mai bucuros. în­seamnă că antrenorii au ajuns la concluzia că merită să muncească foarte serios cu ea. Deci, abandonați po­ziția dv. și creditați antrenorii. Vă garantez eu pen­tru ei !

<

• Manifestări politico-educative saj l*c în toate localitățile botoșenene cu prilejul încheierii fazei de masă * concursului ,.60 de ani de lupte și împliniri" • Ediția a Vl-a a concursu­lui pentru tinerii constănțeni, intitulat „File de istorie dobro­geană". se desfășoară in aceste zile la faza intercomunaJă. • Acțiunile de muncă patriotică organizate in județul Arad au în alenfie, cu prioritate, valorificarea materiilor și materialelor secundare • Comitetul orășenesc Panriu al U.T.C. organizează simpozionul „Pionier, utecist, comunist — trei trepte, un singur drum'* • Formațiile artistice ale elevi­lor din Focșani se intrec la concursul „Mult e dulce și fra­me asă" • Casa de cultură din Buzău găzduiește gala laurea- țilar Festivalului național „Cintarea României", sub genericul ,.Prin cintecul nostru tinăr, te slăvim, partid’* • La Piatra Neamț se desfășoară faza județeană a concursului de creați* „Tinere condee** • „Știință, calitate, eficiență" este tema sesiunii de comunicări ce se desfășoară la Cluj-Napoca • O expoziție de fotomontaje, intitulată „File din istoria patriei", se deschide la Liceul „I.L. Caragiale" din Ploiești • Elevii Liceului „Ion Creangă" din Capitală, iubitori de excursii și drumeții, au ales pentru sfirșiUil acestei săplămîni un itine­rar pe Valea Prahovei, pină la Poiana Brașov • Frumoase demonstrații au Ioc la Timișoara cu prilejul fazei județene a concursului aplicativ „Pentru apărarea patriei" • Galeriile de artă „Eforie" găzduiesc expoziția de ceramică sculpturală a luj Vasile Rădeanu • O interesantă expoziție de artă foto­grafică se află deschisă la Galeria din str. Brezoianu, nr. S3.

CENACLUL TINERILOR

CINEAȘTIîn ultima ședință a Cenaclului

tinerilor cineaști desfășurată, ca de obicei, la sediul ACIN. joia, la orele 18. au citit scenariile a două scurt-met :aje regizorii Ion Gostin („Bunicul vindut" după o nuvelă de Csikv Laszlo) și Horia Constantin (..Piciul", avind la bază o povestire de Mircea Diaoonu). Din partea sec­ției regie a Asociației cineaștilor a participat Andrei Blaier. Șe­dințele «e țin joia, de două ori pe lună. (IOAN I.AZĂR).

MINUTUL UMORISTIC

Medicul psihiatru : Numai de frică ți se face inima dt un purice 1

Pacientul : Nu cred !Medicul : De ce ?Pacientul : Atunci de ce nu

se folosesc purici la transplantul de inimă ?

EMILIAN POPESCU

MODĂ NOVĂ DIN GARDEROBĂ VECHE

De mai mulți ani. moda nu mai propune modele sau tipuri de îmbrăcăminte care să fie riguros reproduse sau imitate, ci tendințe stilistice diversificate și interpretate in funcție de anumite exi­gențe șl cerințe specifice mo­dului de viată al omului contemporan. In general, nu se poate vorbi de o revolu­ție in moda ultimilor 2—3 ani, ci. mai degrabă, de schimbarea unor detalii de influențe romantice, exotice și folclorice. Prezența spor­tului iu cotidian, sub toate aspectele, nu putea să nu in­fluențeze : moda se intere­sează de sport și sportul de modă. Problema unei gar­derobe moderne, nu este rezolvată. Dar se poate so­luționa cu cheltuieli mini­me, cu puțin efort, cu bun gust, fantezie șt voință. Instrumentar minim : ace de cusut, de tricotat, de croșe­tat. o foarfecă, un centime­tru de croitorie, ață și res­

turi de lină divers colorate, alte petece, dantele, pasman- terit rămase prin casă și gar­deroba noastră care ni se pare obosită.

Anul acesta se poartă de exemplu vestele lungi. A- ceasta se poate executa din- tr-un sarafan mai vechi, de care ne-am plictisit. Dintr-o bucată de material asortat executăm Ia mined o garni­tură. Sau o tricotăm din lină asortată. O fustă poate fi lungită pină sub genunchi cu o dantelă exe .ită de noi înșine. Din re.turi de lină colorată putem confec­ționa un basc, un fular, manșete și gulere. Putem a- dapta la modă și pantalonul. Dacă rezervele din talie și șold permit, se practică in față două falduri, iar partea de jos se strimtează prin două tlghele dindu-le o lăr­gime de 22—23 cm. Se poartă bluzele cu gulere mici, ro­tunde sau drepte.

CORNELIA ANDREI

F0T0-ALBUMInstitutul de specialitate

recomandă bucureștenilor. la acest sfirșit de săptămină, o plimbare cu barca sau cu va­porașul pe lacul Herăstrău, intrucit vremea va fi bună. Dar cum timpul este pro­babil...Foto : GABRIEL LEANCU

UN MUZEUAL FARMACIEI

PĂSĂRI

ORIZONTAL : 1) Barză — Cap de becață ! 2) Pro­pulsează păsările spre înălțimi — Se Ocupă și cu stu­diul păsărilor. 3) Povestită — Păsă­rile sacre ale E- glptulul antic. 4) Peninsulă greacă — Fabulist antic grec, autorul fabu­lelor „Privighetoa­rea și eretele" și „Porumbeii și cioa­ra". 5) Onomatopee — Pasărea din ti­tlul unei piese' de Ibsen. 6) Apă a- mestecată cu ghea­tă — Adăposturi pentru păsări. 7) Caiet ! — Păsări

care Iși au reședin­ța în Delta Dună­rii. 8) Simbolul nichelului — Păsări mari din regiunile tropicale ale Afri­cii — Antene ! 9) Perechi la cocoș ! — Specie de pa­pagal din America de Sud — Pre­scurtare telegrafi­că. 10) A cinta... ca cioara — Scri- pete cu Ițe la răz­boiul de țesut. 11) Personaj principal din opereta „Vin- zătorul de păsări" de Zeller — De forma oului (mase, pl.). 12) Păsări de pradă — Sunetul produs de păsările

care au salvat Ca- pitoliul.

VERTICAL : 1)Pasăre cintătoare, cu pene galbene — Pasăre numită și „alunar". 2) Păsări de curte — Munte în Creta. 3) Cinte­cul păsărelelor — Pește de apă dulce. 4) Prin care nu trece lumina — Păsări răpitoare folosite cîndva de vinătoti. 5) Pasăre călătoare căutată de vinători — Ca­pete 1 6) Vultur — Prima notă muzi­cală. 7) Miros spe­cific — Formații de păsări in zbor. 8) Tot o formație în zbor — Inci- lant. 9) Boală a găinilor și a gițte- lor — Numele ru­sesc al Adigelul — Salut roman. 10) Pasăre de baltă cu pene negre — Vor­ba ciorii. 11) Loca­litate in India — Principalul perso­naj al „Eneidei" — Culege ! 12) Patria ibișilor — A se umfla ca un curcan In pene.

DICȚIONAR : RAP, INIE, CAF, IDA, ECI, BOSO.

ȘAH MAT... EMATICAProblema 6 : Un prieten csmun a doi buni șahiști și totodată

statornici parteneri le prophne acestora următoarea întrecere. Le dă fiecăruia cite o tablă de șah pe care se află cei doi regi in opoziție. De asemenea le pune la indenting cite 31 de piese de domino, fiecare piesă puțind acoperi perfect două cimpuri alăturate (care au o latură comună). Ciștigă cel care va reuși să termine primul placarea cimpurilor libere cu pie­sele de domino. In timp ce jucătorul A incepe seria încer­cărilor. jucătorul B reflectează un timp, după care exclamă ;

• in condițiile date, placarea este imposibilă !Puteți descoperi raționamentul jucătorului B care a ciștigat

întrecerea încă înainte de a se angaja in desfășurarea ei efec­tivă ?

Soluția la problema 5Potrivit condiției a) numărul elevilor din grupa I trebuie

să fie cu soț. deci 2, 4 sau 6, numărul 8 neconvenind ‘condi­ției b) deoarece in acest caz, in grupa a Il-a ar fi un singur elev. Din cele trei variante convine doar ultima, intrucit ea nu contravine condiției d) și totodată îndeplinește condiția c). Grafic, rezolvarea arată ca in stingă. Și problema preceden-

se poate rezolva grafic ca in dreapta.

în Piața Llbartâțil nr. 2« din Cluj-Napoe» ae aflâ Colecția de Istorie a farmaciei.

Clădirea care adăpostește a- ceastă colecție, Casa ..Hintz", con­stituie un monument Istoric, tn forma sa actuală, ea datează din a doua jumătate a secolului al XVîII-lea dar. după cum s-a constatat, nucleul eate mult mal vechi. Se apreciază că farmacia din Cluj-Napoca a luat ființă chiar pe acest loc, in anul 1573, urmînd celor de la Sibiu. Bistrița și Brașov. La baza actualei colec­ții se afla obiecte de interes far- maco și medico-istoric strtnse de pasionatul profesor Iuliu Orient. Tn anul 1808 figurau In colecție circa 200 de exponate. Azi s-a ajuns la peste 2 OăO. Colecția de istorie a farmaciei este organizată în 7 săli și cuprinde obiecte de mare valoare. Pot fi văzute aici : prima farmaccpee română, ttpă- rltă la București In 1862, elabora­tă de o comisie condusă de Carol Davila, intemeltorul invâțămîn- tului farmaceutic românesc. Tot aici este expusă prima farmaco- pee austriacă din 1729. folosită in Transilvania, șl o botanică far­maceutică tipărită in anul 1687 la Basel.

„In ceea ce privește vasele far­maceutice — ne spune tovarășa Eva Crișan, muzeograf principal — merită relevată o garnitură de Ia Începutul sec. al XIX-lea. pro­dusă la Batiz (județul Hunedoa­ra) cu un decor pictat sub smalț. Mai multe garnituri provin din renumitul centru slovac HoliC, da- tînd din a doua jumătate a aec. ai XVlll-lea-.

Șl pentru că un muzeu nu este un spațiu închis și colecția de is­torie a farmaciei, care aparține de Muzeul de Istorie al Transil­vaniei, s-a îmbogățit în ultimii ani cu donația profesorului Va- lerlu Bologa ce conține o serie de cărți de istorie a medicinii. Cu- rlnd va intra în patrimoniul mu­zeului o colecție unică formată din circa 1 000 de aparate vechi, ieșite din uz, strfnse din toată țara.

D. CONSTANTINESCU

PRIMĂVARĂ LA

BELVEDEREPentru o mai bună gospodărire

a vieții lor de cămin, pentru asigurarea acelui climat propice preocupărilor lor zilnice, studen­ții mediciniști din complexul bucureșteah ..Belvedere" au ho- tărit să-și dedice o zi pe săptă­mină pentru amenajarea Si în­frumusețarea. după gusturi pro­prii. a spațiilor verzi din jurul căminelor. O frumoasă inițiativă în acest debut de sezon, concre­tizată azi prin largi acțiuni de muncă patriotică, (stud. FLO­RENTINA GELEA).

EPIGRAMĂPE MICUL ECRAN

Dorind și eu a mă destinde, Mi-am cumpărat televizor ; Dar e defect : văd că nu prinde Emisiunea de umor...

Rubrică realizată de VASILE RAVESCU

„A vorbi astăzi despre România înseamnă înainte de toate

a vorbi despre Nicolae Ceaușescu44 in Italia a avut loc o dezbatere publică asupra volumului

£3 D3( • stiri^note, comentarii • .știri, note, comentarii* )

„Da, Ceaușescu!" in cadrul manifestărilor consacrate celei de-a 60-a aniversări a Partidului Comunist Român VIZITA OFICIALA A MINISTRULUI Ziua internațională pentru eliminarea

ROMA 20 ( Agerpres). — Apărut de curind in Italia, volumul „Da, Ceaușescu !“ al scriitorului și publicistului Ugo Ragozzino, a fost primit cu deosebit interes de oameni politici, de opinia publică. După prezentarea oficială a volumului la Milano, a avut Ioc o nouă manifestare consacrată personalității președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ro­lului și contribuției sale la instaurarea in viața internațională a unor raporturi de tip nou intre state, pentru o politică de des­tindere, de largă colaborare, pentru pace.

La Palatul Congreselor din Rapailo. regiunea Liguria, a fost organizată, din inițiativa redacției ziarului „La Gazzetta del Mattino". o dezbatere pu­blică asupra volumului „Da. Ceaușescu !“, în ciclul de ma­nifestări consacrate celei de-a 60-a aniversări a Partidului Comunist Român.

Deputatul Alfredo Biondi, vi'cesecretar al Partidului Li­beral Italian, a arătat. în cu- vîntul său, că „a vorbi astăzi despre înainte despre prestigiosul om de stat cunos­cut pretutindeni pentru acțiu­nile și inițiativele sale consa­crate înțelegerii intre popoare, respectării suveranității și in­dependenței naționale, stabili­rii unor raporturi de egalitate, de înțelegere între țări cu orînduiri sociale diferite".

Deși există deosebiri între conceptul filozofic al liberali­lor italieni și gindirea politică revoluționară a șefului statului român, a arătat vorbitorul, dialogul dintre noi este sin­cer și deschis. pornindu-se tocmai de 1a dorința comună de a ne confrunta opiniile, de a găsi puntea de legătură care să unească eforturile pentru destindere și prietenie între națiuni. De nobila națiune ro­mână „noi, italienii. sintem legați prin originea latină ca și prin momente istorice co­mune în lupta pentru unitate națională. Raporturile pe toate planurile sînt in zilele noastre fructuoase, cunosc o evoluție deosebit de favorabilă și exis-

România de- toate Nicolae

înseamnă a vorbi

Ceaușescu,

tă toate condițiile ca ele să se dezvolte și mai puternic".

în cuvintul său. deputatul Manfredo Manfredi, vicepre­ședinte al Grupului parlamen­tar democrat-creștin, a pus in lumină tradiționalele relații de prietenie dintre popoarele noastre. îmbogățite în ultimii ani prin extinderea continuă a contactelor pe plpn politic, e- conomic. cultural si științific. „Intr-o lume atit de diversă, dominată de contradicții și cri­ze. de focare de încordare — a relevat el — politica dusă cu consecventă și pasiune, aș pu­tea spune, de președintele Nicolae Ceaușescu îndeamnă la rațiune". Vorbitorul s-a re­ferit in aportul telui eiperarea . . .subliniind faptul că Ceaușescu este un activ al dialogului, al soluțio­nării stărilor conflictuale pe baza tratativelor, al eliminării din relațiile internaționale a forței și a amenințării cu for­ța".

Alberto Bemporad. deputat, membru al Direcțiunii Parti­dului Socialist-Democratic Ita­lian. evocind cu plăcere vizi­tele făcute în România, a spus: „Sînt evidente transformările economice ale României din ultimii 15 ani. dezvoltarea în ansamblu a tării. Adăugind la acestea dinamismul politicii externe românești, se pot con­tura și mai precis rolul și personalitatea președintelui Nicolae Ceaușescu". Vorbitorul a evidențiat bunele raporturi

continuare la rolul si României, al președin­ta destinderea si coo- in Europa și în lume.

..Nicolae promotor

dintre P.S.D.I. și P.C.R., ca o expresie a dorinței de a ex­tinde si aprofunda colaborarea dintre Italia si România atit pe plan bilateral, cit și inter­național.

Au luat apoi cuvintul Mau­ro Sanguineti, secretarul Fede­rației provinciale Genova a Partidului Socialist Italian, dr. Camilo Bassi. secretarul Fe­derației provinciale Genova a Partidului Comunist Italian, si Piei Luigi Scardigli. secreta­rul Federației provinciale a Partidului Republican Italian. Vorbitorii s-au referit 1a poli­tica internă și externă a României, punind accentul pe marile transformări din pe­rioada în care în fruntea par­tidului și statului se află to­varășul Nicolae Ceaușescu. Ei au arătat, totodată, că pre­ședintele României este cunos­cut și stimat pe plan interna­țional ca un eminent om de stat, ca un protagonist al is­toriei contemporane.

Autorul cărții, Ugo Ragozzi­no. precum și scriitorul Peter Boggia-Rapallo au exprimat profunda stimă și prețuire fată de președintele Nicolae Ceaușescu. a cărui operă pola­rizează interesul nu numai al politologilor, dar și al publice internaționale, niind că însuși faptul dezbatere au participat zentanti ai tuturor politice democraticeeste o mărturie elocventă acestui viu interes.

La manifestare a fost pre­zent ambasadorul tării noastre în Italia, Ion Mărgineanu. A participat un numeros public.

Cu prilejul desfășurării dez­baterii publice a fost prezen­tată o expoziție cuprjnzind lu­crări apărute în limba italia­nă. consacrate personalității și activității președintelui Nicolae Ceaușescu.

opiniei subli-

că 1a repre-

partidelor italiene

a

Cuvinte spuse din inimăAM STUDIAT IN ROMÂNIAz/l

Valoarea ridicată a invățămintuluisuperior romanesc

Recent am avut din nou prilejul să ne întilnim cu studenți din diferite țări ale lumii care învață in România. Cu acest prilej, am consemnat opinii, sentimente și impresii despre România, țară în care și-au petrecut o parte din frumoșii ani ai tinereții. Ne-au vorbit despre învățămintul românesc, idealurile lor de viață, precum și despre dorința lor arzătoare de a fi utili, odată întorși acasă, operei de dezvoltare din patria lor.

■ PEDRO SEBASTIAO TETA, din Republica Popu­lară Angola, student în anul II la Facultatea de automa­tică din cadrul Institutului Politehnic din București :

„România pentru mine este a doua mea țară. Cînd afirm acest lucru mă gîndesc ta faptul că sînt de opt ani în România și că, practic, m-am format ca tînăr în această țară. Liceul l-am terminat 1a București, iar acum sint stu­dent ta politehnică. Consider că pentru mine a fost un marc avantaj că am avut po­sibilitatea să urmez liceul in România, deoarece este bine­cunoscut nivelul ridicat de pregătire din liceele româ­nești, precum și marile exi­gențe ale invățămintului su­perior din țara dumneavoas­tră. Pot să afirm că am ob­ținut rezultate bune in ce privește pregătirea profesio­nală. Dar fără sprijinul pri­mit din partea cadrelor di­dactice, a colegilor români cred că nu aș fi putut rea­liza asemenea rezultate. De­altfel, am constatat preocu­parea manifestată de cadre­le didactice pentru buna pre­gătire profesională a studen­ților străini.

Ca orice tînăr angolez venit pentru studii în România, sint animat de dorința de a mă pregăti cit mai bine pen­tru ca la întoarcerea mea în țară să pot contribui într-o cit mai mare măsură ta dez­voltarea ei cît mai rapidă, 1a eliminarea ultimelor racile moștenite din perioada colo­nialismului.

în încheiere aș vrea sa mulțumesc conducerii de partid și de stat din Româ­nia pentru posibilitatea care mi s-a oferit de a studia în minunata dumneavoastră țară și să subliniez raporturile bune de colaborare dintre Angola și România, ale căror baze au fost puse încă din perioada vizitelor tovarășu­lui Agostinho Neto în Romă-

nta și întărite în urma vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu în Angola. Nutresc convinge­rea că raporturile româno- angoleze vor cunoaște o dez­voltare ascendentă spre be­neficiu! reciproc al celor două țări și popoare".

■ FAUSTO FALCONI, din Ecuador, student in anul II la Institutul agronomi» „Nicolae Bălcescu" :

„Pentru mine constituie o adevărată mindrie faptul că studiez în România. Spun acest lucru deoarece știu că învățămintul superior româ­nesc are o valoare deosebită. Apreciez în mod deosebit ac­centul care se pune în țara dumneavoastră pe legătura dintre teorie și practică. Pen­tru însușirea temeinică a agronomiei, de pildă, este foarte important ca între teorie și practică să existe o strînsă legătură. După cite am aflat de ta compatrioții mei, care studiată în țările occidentale, în instituțiile de învățămint din acele state nu se pune un accent prea mare pe îmbinarea laturii teoretice cu cea practică și din această cauză metodele de învățămint sînt departe concrete, de noastre.

Nu cred că susțin că România este acum pentru mine casa mea. O contribuție deosebită ta for­marea acestui sentiment o aduc originea comună, latină, a limbilor noastre, obiceiurile asemănătoare intilnite ta țară, atit în Ecuador cit și în România, precum și obiecti­vul comun al luptei pe care o duc cele două țări și po­poare ale noastre : dezvolta­rea economico-socială mai rapidă, un nivel de cît mai ridicat".

din aceste țări de condițiile cerințele țării

exagerez dacă

cît viată

deOpinii consemnate T. PRELIPCEANU

AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEIîn cadrul vizitei oficiale

care o întreprinde în din Asia de sud-est, afacerilor externe al Socialiste România, Stefan Andrei, a avut la Singapo­re o întrevedere cu Sinnathamby Rajaratnam, viceprim-ministru al guvernului. însărcinat cu afa­cerile externe. De asemenea, mi­nistrul român de externe s-a in- tîlnit cu ministrul singaporez al afacerilor externe, S. Dhanaba- lan.

în cursul convorbirilor a fost exprimată satisfacția pentru sta­diul raporturilor româno-singa- poreze pe plan politic, economic și in alte sectoare de interes comun și a fost subliniată dorin­ța celor două guverne de dez­voltare, în continuare, a acestor raporturi.

Efeotuindu-se un schimb de păreri cu privire la probleme in-

' ternaționale actuale, a fost scoasă în evidență necesitatea depunerii de eforturi sporite pentru depășirea încordării exis­tente în lume, pentru asigurarea continuității politicii de destindere largă bazată pe deplina

pe unele țări ministrul

Republicii tovarășul

pace, și cooperai e

egalitate în

drepturi, respectarea strictă a principiilor independenței și su­veranității naționale, neameste­cului in treburile interne, renun­țării la forță sau la amenințarea cu forța în raporturile dintre state. A fost reliefat rolul tot mai important care revine, pe plan internațional, țărilor in curs de dezvoltare, statelor nealiniate, în general țârilor mici și mijlo­cii, in cadrul eforturilor pentru reglementarea tuturor disputelor dintre state pe cale pașnică, prin tratative, pentru realizarea de progrese efective in domeniul dezarmării, și in primul rînd al dezarmării nucleare, pentru măsuri eficace în domeniul li­chidării subdezvoltării și al in­staurării unei noi ordini econo­mice internaționale. Convorbirile, desfășurate într-o atmosferă prietenească, au evidențiat do­rința de dezvoltare a conlucră­rii româno-singaporeze pe plan internațional — la O.N.U., în cadrul mișcării țărilor nealiniate, al Grupului „celor 77“ și in alte forumuri internaționale.

A fost prezent Gheorghe Miu, șeful Agenției economice româ­ne din Singapore.

Declarație a Consiliului de Securitate

din sudul LibanuluiNAȚIUNILE UNITE 20 (A-

gerpres). — După patru zile de consultări intense, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, întruniți, joi seara, ta Națiunile Unite, au adoptat prin consens

R.P.D. COREEANA - Vedere generala a universității din Phenian

DEJUCAREA UNEI TENTATIVE

DE LOVITURA DE STAT ÎN BOLIVIA

în capitala Boliviei s-a anun­țat oficial că a fost dejucată o tentativă de lovitură de stat care viza răsturnarea de Ia putere a generalului Garcia Meza. După cum relatează agenția France Presse, intre inițiatorii loviturii dc stat eșuate se numără fostul ministru al apărării, generalul Hugo Cespedes, care a colaborat cu generalii Hugo Banzer si Da­vid Padilla.• LA 20 martie, Stanislaw

Kania, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., l-a primit pe minis­trul de externe al R.F.G., Hans- Dietrich Genscher, aflat intr-o vizită in R. P. Polonă. Agen­ția PAP precizează că. in cursul întrevederii, au fost abordate probleme ale relațiilor bilaterale și ale situației politice interna­ționale actuale.

REMANIERE GUVERNAMENTALĂ

ÎN ANGOLADupă cum informează agenția

ANGOP, președintele Republicii Populare Angota, Jose Eduardo

discriminării rasiale

dos Santos, a procedat ta o re­maniere guvernamentală. Ast­fel, ministrul comerțului exte­rior, Lopo do Nascimento, preia portofoliul Ministerului Planifi­cării, în locul lui Roberto de Almeida. De asemenea, in frun­tea Ministerului Agriculturii a fost numit Artur Vidai, iar Au­gusto Lopes Teixeira a devenit ministru al educației.

• CINCI COPII, in vîrstă de la 5 la 12 ani. au fost uciși ca urmare a exploziei unui obuz de mortier, pe care l-au găsit, sub o grămadă de lemne, intr-o,

Bremmelbach estul Franței, France Presse. au fost răniți, grav, a preci-

curte din satul din Alsacia. în relatează agenția

Alți trei copii dintre care unul............._

jandarmeria din Strasbourg.zat

INUNDAȚIIÎN IUGOSLAVIA

Ca urmare a creșterii nivelu­lui apelor Dunării și riului Sava, în Iugoslavia au fost luate mă­suri urgente de apărare împo­triva inundațiilor — relatează agenția Taniug. Specialiștii apre­ciază că debitul riurilor de pe teritoriul iugoslav va continua să crească, urmind să atingă cel mai înalt nivel ta 25 martie.

Agenda cosmicăMOSCOVA 20 (Agerpres). —

în seara zilei de 19 martie, după încheierea programului de zbor în comun, a avut loc separarea stației automate de transport „Progress-12“ de complexul or­bital „Saliut-6“ — „Soiuz-T-4" informează agenția T.A.S.S.

Nava de transport ..Pro- gress-12“ a fost plasată Pe orbi­tă circumteTestră la 24 ianuarie 1981, iar 1a 26 ianuarie s-a cuplat cu stația orbitală ..Saliut-6“. în

timpul zborului în comun in re­gim automat și dirijat de pe Pămînt s-a realizat ..alimenta­rea" stației cu carburanți. Cu ajutorul motoarelor navei de transport s-a efectuat o dublă corectare a traiectoriei de evo­luție a complexului orbital. Co«- monauții Vladimir Kovalionok și Viktor Savinîh au descărcat nava de transport depozitind in ea materialele utilizate.

SIMBATA, 21 MARTIE 1981

PROGRAMUL I

9.00 Teleșcoală. 10,40 Film artistic (reluare). 12.09 Concert educativ Zilele muzicii — Ploiești 1981. 13,00 Mozaic cultural-artistie-spor- tlv. 18,33 Săptămîna politică. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,25 Călătorie prin țara mea. „Miliar­dul de Ia Azuga". Reportaj de Domokos Geza. 19,50 Teleenclclo- pedia. 20,35 Film serial : Dallas (seria a Il-a). Episodul 1. 21,25Varietăți. 22,05 Telejurnal • Sport. 22,25 Nocturna TV • Studioul șlagărelor.

PROGRAMUL n

10,00 Telejurnal. 19,25 Maeștri! artei muzicale. Paul Popescu. 20,10 Posada. Regla : Mircea Po­pescu. Film documentar, produc­ție „Alex. Sahla". 20,20 Calei­doscop muzical. 21,05 loan Slavici. Documentar artistic realizat de Studioul de film TV. 22,05 Tele­jurnal • Sport. 22,25 Nocturna TV.

DUMINICA, 22 MARTIE

PROGRAMUL I8,30 Tot înainte !: 0,03 Șoimii

patriei; 9,15 Film serial pentru copii. Povestea dragostei. Pre­mieră TV. Episodul 1 : 0,40 Omul și sănătatea; 10,00 viața satului; 12.00 Fotbal ; Rapid — C. S. Tirgo- viște (repriza a Il-a) ; 12,45 De strajă patriei; 13,15 Telex; 13,20 Album duminical. Din sumar : Comici vestiți al marelui ecran pe micul ecran; 14,00 crăiasa ză­pezii; Aripi românești; Antologie TV; Festivalul internațional de muzică ușoară — Rostok 1980; 16,00 Șah; 16,15 Telesport : Box; Rugbi; 17,15 Filme inspirate din lupta P.C.R. Străzile au amintiri; 18,40 Micul ecran pentru cei mici, 19,00 Telejurnal; 19,25 Cîntarea României. De pe marea scenă a țării pe micul ecran; 20,55 Film artistic. Asta-i tot ce s-a tntîm- plat. Premieră TV. O producție a studiourilor engleze cu Tommy Steel, Michel Medwln, Angela Douglas; 22,25 Telejurnal.

PROGRAMUL II

11,00 Teleșcoală. Ora elevului de la seral (Consultații); 13,00Bucuriile muzicii; 13.45 Reportaj „T“. Tinerii unei noi cetăți ; 14,00 Mîndru cîntec romanesc — mo­ment folcloric marmureșean; 14,30 Teatru TV, Audiență la consul de Ion Brad. Preluare de la Teatrul „Nottara"; 15,50 Valsul... eternul vals; 16,20 Documente de piatră. Cetatea Bran; 16,40 De­sene animate; 17,00 Serata mu­zicală TV.; 19,00 Telejurnal: 19,25 Telerama: 19,55 Serata muzicală TV (continuare); 21,05 Grote șlpiscuri. Producție a studiourilor chineze; 21,25 Caleidoscop mu- zical-coregraflc; 22,25 Telejurnal.

LUNI, 23 MARTIE

PROGRAMUL I

16,00 Emisiune în limba ma­ghiară; 18,50 1001 de seri; 19,00 Telejurnal: 19,25 Actualitatea eco­nomică; 19,45 Orizont tehnico-ștl- lnțiflc; 20,25 Roman foileton. Tău­nul. Episodul 2; 21,30 Cadran mon­dial; 21,55 Mic concert de seară; 22,15 Telejurnal.

PROGRAMUL II

16.00 Cenacluri ale tineretului;16.25 Muzică de cameră; 17,00 De pretutindeni. Insule calde și reci din mările și oceanele lumii (I);17.25 Filme inspirate din lupta P.C.R. Străzile au amintiri (re-

textul unei declarații în legătură cu ultimele evoluții din sudul Libanului. Declarația, citată de agențiile France Presse Si U.P.I. reafirmă mandatul Forței inte­rimare a O.N.U. in Liban (U.N.I.F.I.L.) și cere Israelului ..să înceteze i.nediat acțiunea sa militară împotriva integrității te­ritoriale a Libanului și să-și re­tragă fără întirziere forțele sale de pe întreg teritoriul libanez".

Declarația ..condamnă energic ultimele acțiuni ale aSa-numite- lor forte de facto (conduse de maiorul disident Saad Haddad — n.red.l. care au provocat morți și răniți în rîndul personalului U.N.I.F.I.L.. aflat în Liban pe baza unui mandat internațional" și ..adresează un avertisment se­rios tuturor forțelor răspunză­toare de aceste acte Periculoase, care violează suveranitatea și in- tegritâtea teritorială a Libanului, împiedică deplina desfășurare a U.N.I.F.I.L. și constituie un grav obstacol în calea realizării man­datului său".

Data de 21 martie — zi care evocă aniver­sarea masacrului de la Sbarpeville din anul 196(1 — este marcată de forțele democratice de pretutindeni ca „Zi internațională pentru eliminarea discrimină­rii rasiale", instituită în 1966, printr-o rezo­luție a Adunării Gene­rale a O.N.U.

In urmă cu 21 de ani, populația din acest orășel sud-african de­monstra pașnic Împo­triva legislației rasia­le, cînd poliția regimu­lui de la Pretoria a deschis focul, făcind zeci de victime în rindul bărbaților, fe­meilor și copiilor. Tra­gicului eveniment i-au urmat in același an alte măsuri represive și antidemocratice, printre care scoaterea in afara legii a parti­delor populației africa­ne din Republica Sud- Africană. Făcindu-se ecoul celor mai largi forțe progresiste din lume, O.N.U. a adoptat o rezoluție prin care 21 martie a fost pro­clamată zi de luptă împotriva practicilor rasiale, zi de solida­ritate a opiniei publice mondiale cu popoarele supuse acestei anacro­nice politici de discri­minare lezează umană sfidare tregii omeniri.

Oriunde și sub orice formă s-ar manifesta, politica de discrimina­re rasială este incom­patibilă cu normele și principiile legalității internaționale, cu De­clarația universală a drepturilor omului, care proclamă egalita­tea deplină intre toți indivizii, indiferent de culoarea pielii, de apartenență la o rasă sau alta. Asemenea mentalități anacronice se mai întilnesc și în unele țări capitaliste, cu un stadiu avansat de dezvoltare econo­mică. unde se menține

rasială, care demnitatea

și reprezintă o la adresa în-

David Darkopreședinte al Republicii

CentrafricaneBANGUI 20 (Agerpres). — Da­

vid Dacko, care a deținut și pină in prezent funcția supremă în stat, a fost ales, pentru un man­dat de șase ani. președinte al Republicii Centrafricane. in urma alegerilor prezidențiale de duminică — a anunțat, potrivit agențiilor France Presse și Reu­ter. președintele Curții Supreme.

David Dacko. președintele Uniunii Democrate Centrafrica­ne. a obținut 374 027 de voturi — 50.23 la sută din cele exprimate.

V

J

< J J ( ( ( i

Cel mai mic

diferențierea socială în funcție dc rasă, sex sau naționalitate.

Discriminarea rasia­lă este insă ridicată la rang de politică de stat în Africa de Sud și pe teritoriul Nami­biei, ocupat ilegal de guvernul sud-africarr. Aceste teritorii au de­venit uriașe lagăre de concentrare. în care

sud-africane. in potida numeroaselor arestări și a tratamentului inuman din inchisori, locuitorii de iși intensifică nent lupta, dc opoziție față de po­litica de apartheid cx- tinzindu-se in princi­palele centre urbane, in universități. Puter­nicele acțiuni dc pro-

culoare perma-

mișcarea

0 cerință stringentă:

populația de culoare, majoritară, este supusă celei mai crincene represiuni. Circa 18,5 milioane de africani, 2,4 milioane de metiși și 800 000 de indieni din R.S.A. trăiesc sub jugul apartheidului exercitat de 4,3 milioa­ne de albi. Un noian de legi și decrete promulgate de autori­tățile de la Pretoria dau viață unei discri­minări flagrante in toate domeniile vieții publice, pe plan eco­nomic, social și politic.

Cu toată prigoana singeroasă declanșată de autoritățile rasiste

test ale tineretului de ia Soweto, din iunie 1976, deși soldate cu numeroase victime in urma ripostei brutale a poliției rasiste, au condus la cristalizarea luptei populației și tineretului de culoare contra practicilor de discriminare ajungindu-se meniul această luptă să îm­brace cele mai forme, de Ia strații și greve pină la refuzul de ordinelor rasiale.

Victoria Zimbabwe,

rasială, in mo­

di fată ca

diferite demon­

a se supune autorităților

poporului salutată cu

vie satisfacție de po­porul român. alături de forțele democratice și progresiste din în­treaga lume a demon­strat. încă o dată, că in zilele noastre nimic nu poate s& Împiedice realizarea aspirațiilor de libertate ale po­poarelor. ale indivizi­lor, dreptul dc a dispu­ne de sine stătător de destinele lor.

Lupta împotriva dis­criminării rasiale se bucură de simpatia și sprijinul forțelor de­mocratice de pretutin­deni. în acest sens, o expresie elocventă a solidarității cu lupta pentru libertate a po­poarelor. a condamnă­rii hotărite a politicii de apartheid și discri­minare rasială, o constituie politica ac­tivă a României socia­liste. Această poziție consecventă, care iși găsește reflectare in documentele partidu­lui și statului nostru, în activitatea desfășu­rată O.N.U. nizații a fost ocazia careNicolae Ceaușescu le-a avut cu șefi de state, conducători de partide și alte organizații po­litice, cu conducătorii mișcărilor de eliberare națională inclusiv din Africa Australă. Cu prilejul „Zilei interna­ționale pentru elimi­narea discriminării ra­siale", poporul român, tineretul țării noastre, iși exprimă din nou sprijinul hotărit față de lupta dreaptă a popoarelor din sudul continentului african, față de celelalte po­poare care acționează împotriva oricăror for­me de dominație și exploatare, pentru în­făptuirea idealurilo de libertate, indepen­dență și egalitate intre toți locuitorii planetei.

de România Ia și în alte orga-

internaționale, reafirmată cu intilnirilor pe

președintele

RODICA ȚEPEȘ

Demonstrație a studenților sud-coreeni

SEUL 20 (Agerpres). — La Seul a avut loc o puternică demonstrație studențească, in cursul căreia participants au scandat lozinci împotriva po­liticii dictatoriale a regimului condus de generalul Chun Du Hwan. Afișele răspindite de demonstranți cu acest prilej — relevă agenția Associated Press — chemau la înlătu­rarea actualului guvern, apre­ciat ca o „dictatură fascistă", impus de militarii conduși de generalul Chun Du Hwan. Masive forțe polițienești au intervenit cu brutalitate, ares- tînd peste 7(1 de studenti.

După cum menționează agențiile internaționale de presă, aceasta este prima manifestație deschisă a .stu­denților. de Ia instaurarea „legală" a regimului sud-co- reean. după farsa alegerilor, desfășurată la începutul aces­tui an.

iu urmă cu 12 ani, un fermier american. Robert Pauley, din statul Virginia, s-a specializat în creșterea animalelor pitice. Unul dintre exemplare este un căluț, con­siderat cel mai mic din lume, care la naștere a avut 35.6 cm înălțime și 45 kg. In fotografie : căluțul ce a crescut intre timp, fiind exact pe măsura unui cowboy de 2 ani !

11; 12,15 Telex: 16,00 Telex; 16,05 Teleșcoală; 16,30 Curs de limba engleză ; 16,45 Profesiunile cin­cinalului; 17,15 Pakistanul azi ; 17.40 Clubul tineretului; 18,25 Almanah pionieresc; 18,50 1001 de seri; 19,00 Telejurnal; 19,25 Actua­litatea economică; 19,45 Fapte de

SĂIPTĂMOINIA TV.21 MARTIE — 27 MARTIE 1981

luare); 18,50 1001 de seri; 19,00 Telfejumal; 19,25 Mozaic — selec- țiuni; 21,00 Reportaj TV; 21,20 Treptele afirmării ; 22,15 Tele­jurnal.

MARȚI, M MARTIE

PROGRAMUL 1

9,00 Teleșcoală; 11,15 Călătorie în Univers. Reluarea episodului

eroi al muncii și vieții socialiste; 20,05 Partidului erou — cîntul Inimilor noastre ; 20,25 File de cronică revoluționară în drama­turgia românească, passacaglia de Titus Popovici; 22,05 Telejurnal.

PROGRAMUL II

19,00 Telejurnal; 19,23 Jntîlnlrl muzical-coregrafice; 20,25 Viața

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- —REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ; București, Piața Sclntell*. Tel: 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se tac (a oficiile poștale șl difuzorit din Întreprinderi șt Instituții — Cititorii din străinătate se pot abona adreslndu-se la ILEX1M — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, sir. n Decembrie nr. 8.

agresiuni ale R.S.A. împotriva statelor africane independente vecine

• COMUNICAT AL MINISTERULUI ANGOLEZ AL APA- RARII • NOTA DE PROTEST A GUVERNULUI DIN

BOTSWANALUANDA 20 (Agerpreș). —

Un comunicat al Ministerului angolez al Apărării, difuzat de agenția ANGOP, denunță pro­vocările și agresiunile repetate ale trupelor regimului rasist din R.S.A. împotriva Republicii Populare Angola. Documentul menționează că în lunile ianua­rie și februarie 1981 aviația sud-africană a efectuat zece mi­siuni de bombardament asupra teritoriului angolez și a lansat trupe de desant. Acestor acte de agresiune li se adaugă ac­țiuni ale unor trupe terestre, în urma cărora au fost uciși mili­tari și civili angolezi și s-au în­registrat însemnate pagube ma­teriale.

GABERONES 20 (Agerpres). - O notă de protest adresată de

Guvernul Botswanei regimului de la Pretoria aduce in atenția opiniei publice mondiale alte as­pecte ale politicii agresive a Re­publicii Sud-Africane. Astfei. nota Guvernului Botswanei re­levă că rasiștii sud-africani au creat o serie de incidente de frontieră. în cursul acestei săp- tămini. și. după cum relatează agenția Reuter, au supus in petate rînduri trupele nei unor atacuri, in podului Ngoma și a Chobe.

Ohservatorii africani ___faptul că. în ultima vreme, tendința lor de a perpetua ocu­parea ilegală a Namibiei și regimul de apartheid in țară, guvernanții sud-africani amenin­ță tot mai des statele inde­pendente vecine.

Bots regiunea parcului

remarcă in

Măsoară riscul de infarctExistența riscului unui infarct miocardic

la fumătorii adulți se poate constata prin- tr-o simplă probă de singe. Cu cit con­centrația de leucocite in sîngele bărbatu­lui fumător este mai mare, cu atit crește riscul unui infarct.

Este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători ai Institutului francez pen­tru sănătate și cercetări medicale (I.N.S.E.ll.M.) de ia Villejuif, condusă de Julia B. Zalokar, după șase ani de cer­

exemplu că fumătorii cu o concentrație de leucocite de 9000 la milimetru cub suferă de aproape patru ori mai multe atacuri de cord decit cei cu o concentra­ție sub 7 000. De aceea se poate constata doar printr-un simplu test riscul de infarct la bărbații de virstă medie fumători.

Restaurare

cetări întreprinse pe 7 206 funcționari ai municipalității pariziene. Raportul, publi­cat recent în „New England Journal of Medicine" confirmă rezultatele unor cer­cetări mal vechi care stabiliseră o corela­ție între concentrația leucocitelor și riscul de infarct, insă constată pentru prima dată că aceasta este valabilă numai în cazul bărbaților fumători de țigarete, adică aceia care inhalează tumul.

Cercetătorii francezi au descoperit de

Celebra clopotniță a lui Giotto, din Florența (II Campanile) va fi supusă, timp de aproximativ doi ani, unei meticuloase restaurări, motiv pentru care, de la bază Si pină in virf, la 84,90 metri înălțime, va fi acoperită cu un eșafodaj metalic și ascunsă privirilor turiștilor. Eleganta con­strucție situată in apropierea nu mai puțin renumitului Dom din Florența si a cupo­lei lui Brunelleschi de la „Santa Maria del Fiore", ca și alte vechi monumente ale arhitecturii Italiene, dă semne dc ,.im- bătrinire". In diferite puncte s-a constatat existența unor fisuri, iar unele fragmente pur și simplu s-au detașat și au căzut.

Construcția Campaniei a fost inițiată de Giotto in 1334 și continuată, după moartea acestuia, intii de Andrea Pisano iar apoi de Francesco Talenti, care a terminat lu­crarea in 1359.

*

ț

* **

*

*5

economică a Capitalei: 20,55 Bu­letin rutier — informații pentru conducătorii auto; 21,10 Din țările socialiste: 21,35 Poezia română. Vasiie Alecsandri; 22,05 Tele­jurnal.

MIERCURI, 25 MARTIE

PROGRAMUL I

16,00 Fotbal : România — Polo­nia; 17,55 imagini din Grecia; 18,23 Forum cetățenesc; 18,50 1001 deseri; 19,00 Telejurnal; 19,25 Ac­tualitatea economică; 19,45 In întîmpinarea Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor; 20,03 Telecinemateca. Ciclul : Mari regizori, mari actori. Secretul din Santa Vittoria. Producție a stu­diourilor americane cu Anthony Quinn, Anna Magnani, Vlrna Lisi, H. Kruger; 22,10 Telejurnal.

PROGRAMUL II

19,00 Telejurnal; 19,25 Mult e dulce șl frumoasă limba ce-o vorbim; 19,50 Buletinul rutier al Capitalei; 20,05 Studio T ’81; 20.30 Cîntarea României; 22,10 Tele­jurnal.

JOI, 26 MARTIE

PROGRAMUL I

9.00 Teleșcoală; 11,00 Roman foileton. Tăunul. Reluarea epi­sodului 2; 12,05 Sindicatele și sis­temele democrației muncitorești; 12,25 Telex; 16,00 Telex; 16,05 Tele- școală; 16,25 Cabinet TVS de ști­ințe sociale; 17,10 Bangladesh — documentar; 1J.35 Viața culturală; 18,35 Desene animate; 19,00 Tele­jurnal; 19,25 Actualitatea econo­mică; 19,40 Ora tineretului; 20,20 Călătorie în Univers. Serial ști­ințific. Episodul 12 ; 21,20 Pagini din istoria teatrului românesc. Episodul 11; 22.20 Telejurnal,

PROGRAMUL II

19,00 Telejurnal; 19.25 Concer­tul orchestrei simfonice a Radio- televiziunii; 21,30 Documentateartistice; 22,20 Telejurnal.

VINERI, 27 MARTIE

PROGRAMUL I16,00 Telex; 16.05 Politehnica

TV: 16,30 Emisiune în limba germană; 18,25 Tragerea loto:

18,35 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto; 18.50 1001 de seri; 19,00 Telejurnal; 19,25 Actualitatea economică; 19,40 Partidul năzuințelor și al. împli­nirilor socialiste. I. Conducătorul încercat al luptei poporului pen­tru libertate, progres și bună­stare ; 20,10 Film artistic. Chiria­șul. Premieră Tv. Producție a stu­diourilor spaniole cu Fernando Fernan-Gomez, Maria Rosa Sal­gado, Jose Marco Davo, Jose Ma­ria Lado ; 21,40 Partidului erou — cîntul inimilor noastre. Emi­siune muzical-llterară; 22,05 Tele­jurnal.

PROGRAMUL II16,30 O viață pentru o Idee :

Constantin Stan Nicolescu-Plop- șor (1900—1968) ; 17,00 Publicitate : 17,03 Pagini din istoria teatrului românesc. Reluarea episodului 9; 18,05 Bloc notes — informații uti­litare: 18.25 Radar pionieresc; 18.50 1001 dp seri: 19,00 Telejurnal; 19,25 Concertul Filarmonicii ,.Geor­ge EnescuM. în pauză : Carnet cultural; 21,35 Publicitate; 21.40 La Făgăraș — destine noi lntr-o țară veche — reportaj; 22,05 Tele­jurnal.

Tiparul ; Combinatul Poligrafic „Casa Sclnteii*. 40 362