WWW.CVLPRESS.RO / E-MAIL: [email protected]Primul cotidian al Olteniei Anul XXXI, Nr. 9273 Marþi, 26 ianuarie 2021 8 pagini 1,5 lei Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii actualitate / 2 Adevãratul salariu al unui Adevãratul salariu al unui Adevãratul salariu al unui Adevãratul salariu al unui Adevãratul salariu al unui „James Bond”: Sudoare, „James Bond”: Sudoare, „James Bond”: Sudoare, „James Bond”: Sudoare, „James Bond”: Sudoare, sânge, lacrimi! sânge, lacrimi! sânge, lacrimi! sânge, lacrimi! sânge, lacrimi! Ieri, în faþa Prefecturii Dolj, poliþiºtii au protestat din nou, principalele revendicãri fi- ind un salariu minim decent, servicii publice de calitate, deblocarea negocierii colective ºi aplicarea corectã a legislaþiei. Prefectul ju- deþului Dolj, Nicuºor Roºca, s-a întâlnit cu reprezentanþii a trei sindicate reprezentan- tive pentru poliþiºtii doljeni, aceºtia depunând un memoriu cu privire la mãsuri fiscal-bu- getare adoptate referitoare la îngheþarea educaþie / 4 Filiala Dolj a Societãþii de Geografie din România – Scrisoare deschisã pentru studiul materiei Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou Sindicatele din poliþie, un nou protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj protest în faþa Prefecturii Dolj drepturilor salariale. Prefectul i-a asigurat pe partenerii de discuþie cã va întreprinde toate demersurile instituþionale în sprijinul revendicãrilor formulate ºi ca acestea sã fie înaintate Guvernului României. Nemulþumi- rile protestatarilor sunt legate, totodatã, ºi de plafonarea veniturilor bugetarilor la ni- velul anului 2020. Poliþiºtii au ameninþat cã nu vor mai prelua nicio urgenþã venitã la numãrul unic 112. Manifestaþiile continuã pânã la sfârºitul lunii februarie cu acþiuni zilnice de pichetare la nivelul prefecturilor judeþene, în cascadã, sau a sediilor Ministe- rului Muncii ºi Justiþiei Sociale (22 ºi 29 ia- nuarie, 4, 11 ºi 19 februarie), Ministerului Finanþelor Publice (20, 26 ianuarie ºi 2, 9, 15 februarie) ºi a sediilor partidelor de guver- nare: PNL, USR-Plus, UDMR (19 ianuarie ºi 10, 17 ºi 24 februarie) în Bucureºti. CRISTI PÃTRU
Ieri, în faþa Prefecturii Dolj, poliþiºtii auprotestat din nou, principalele revendicãri fi-ind un salariu minim decent, servicii publicede calitate, deblocarea negocierii colective ºiaplicarea corectã a legislaþiei. Prefectul ju-deþului Dolj, Nicuºor Roºca, s-a întâlnit cureprezentanþii a trei sindicate reprezentan-tive pentru poliþiºtii doljeni, aceºtia depunândun memoriu cu privire la mãsuri fiscal-bu-getare adoptate referitoare la îngheþarea
educaþie / 4
Filiala Dolj a Societãþii deGeografie din România – Scrisoare
deschisã pentru studiul materiei
Sindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii DoljSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouSindicatele din poliþie, un nouprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Doljprotest în faþa Prefecturii Dolj
drepturilor salariale. Prefectul i-a asiguratpe partenerii de discuþie cã va întreprindetoate demersurile instituþionale în sprijinulrevendicãrilor formulate ºi ca acestea sã fieînaintate Guvernului României. Nemulþumi-rile protestatarilor sunt legate, totodatã, ºide plafonarea veniturilor bugetarilor la ni-velul anului 2020. Poliþiºtii au ameninþat cãnu vor mai prelua nicio urgenþã venitã lanumãrul unic 112. Manifestaþiile continuã
pânã la sfârºitul lunii februarie cu acþiunizilnice de pichetare la nivelul prefecturilorjudeþene, în cascadã, sau a sediilor Ministe-rului Muncii ºi Justiþiei Sociale (22 ºi 29 ia-nuarie, 4, 11 ºi 19 februarie), MinisteruluiFinanþelor Publice (20, 26 ianuarie ºi 2, 9, 15februarie) ºi a sediilor partidelor de guver-nare: PNL, USR-Plus, UDMR (19 ianuarie ºi10, 17 ºi 24 februarie) în Bucureºti.
CRISTI PÃTRU
2 / cuvântul libertãþii marþi, 26 ianuarie 2021actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
MIRCEA CANÞÃR
Adevãratul salariu al unui „James Bond”:Adevãratul salariu al unui „James Bond”:Adevãratul salariu al unui „James Bond”:Adevãratul salariu al unui „James Bond”:Adevãratul salariu al unui „James Bond”:Sudoare, sânge, lacrimi!Sudoare, sânge, lacrimi!Sudoare, sânge, lacrimi!Sudoare, sânge, lacrimi!Sudoare, sânge, lacrimi!
Cartea lui Jack Devine „Vânãtoarebunã” (Ed. Mediafax, 2020) recoman-datã pentru lecturã, pe blogul sãu perso-nal, de fostul premier Adrian Nãstase,justificã toate aºteptãrile. Un as al spio-najului american ºi al operaþiunilor clan-destine în diferite zone ale lumii –înainteºi dupã încheierea Rãzboiului Rece- arece povesti, chiar dacã, din pãcate, niciu-na din poveºtile sale, evident autocenzu-rate, nu este localizatã în Europa de Est.Autorul –adevãrat maestru al intelligen-ce-ului- nareazã îngrijit, logic ºi articulataducând un plus de explicaþii ºi adevãr,atât cât este posibil, din punctul sãu devedere, asupra unor probleme majore careau frãmântat lumea, prin prezentarea unoracþiuni informative de valoare, care ºi-aupus pregnant amprenta pe jocurile ºi des-tinele nebãnuite ale istoriei. Servindu-ºicu nemãrginit devotament þara, din inte-riorul CIA, în timpul administraþiilor a 6preºedinþi ai SUA, de la Richard Nixon laBill Clinton, ºi sub conducerea a 11 di-
EDITOR:
S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:
200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.
Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012
CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.
Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
rectori, Jack Devine a traversat întreagaperioadã criticã a Rãzboiului Rece, parti-cipând în final la încheierea acestuia, cusucces. Jack Devine nu este singurul fostofiþer CIA care îºi scrie memoriile (CIA– O istorie politicã – Franck Daninos;CIA, o istorie secretã – Tim Weiner), darvechimea de 32 de ani în Central Intelli-gence Agency, rãstimp în care a devenitºef al operaþiunilor CIA în afara SUA, îiconferã o legitimitate de netãgãduit înceea ce relateazã. Pe deasupra, un plusde rafinament, în exprimare, experienþainternaþionalã, îi conferã ºi o cheie de adecripta ºi explica multe lucruri încâlci-te. Decorat cu CIA Distinguished Intelli-gence Medal ºi alte distincþii de merit.Spune autorul multe lucruri interesante,poate nu ieºite din comun, ca de pildã,ajuns în strãinãtate „e important sã ºti sãasculþi instinctul” ºi dacã ceva nu pare lalocul lui, în jurul tãu „opreºte-te ºi recali-breazã”. Dar ceea ce frapeazã, undeva încapitolul doi al cãrþii „Catâri, camioane ºi
rachete Stinger” (Afganistan 1986) estemodul la care recruteazã... CIA-ul: în stilcapitalist american. Sã reþinem formu-larea. Cooperarea sursei se plãteºte. În-totdeauna. Acceptarea unei sume de bani,deseori ca urmare a unei nevoi financiareurgente, face ca sursele sã fie mai coo-perante ºi mai de nãdejde. Odatã ajunsepe statul de platã, sursele sunt compro-mise, dacã divulgã relaþia fiindcã îºi vorface sieºi rãu. Cu toate acestea, banii nugaranteazã întotdeauna fiabilitatea ºi ori-ce informaþie trebuie verificatã din sursãindependentã. O misiune fundamentalã aCIA este ºi una dintre cele mai puternicemoduri de a proteja SUA înstrãinãtate. Caprincipiu general, ofiþerii CIA nu cred cãa plãti agenþii ºi alte surse de informarecorup procesul de strângere de informa-þii. De regulã, sunt alese þinte despre carese cunoaºte cã au acces la informaþiiledorite. Recrutarea –sã rogi un cetãþeanstrãin sã iºi trãdeze þara ºi sã lucreze pen-tru unchiul Sam- e una din sarcinile grele
pentru un spion. Numai cã strategia divul-gatã de Jack Devine nu mai este proprie,doar CIA-ului, ºi ea a fost preluatã, poatechiar îmbunãtãþitã ºi de alte servicii euro-pene, spre a penetra cu uºurinþã guverne,încropite politic, cu tot felul de neaveniþi,guverne susþinute cu „discreþie”, tocmaipentru cã lumea în care trãim este una încare „influenþarea ºi manipularea mediuluipolitic ºi economic din þãrile strãine este omisiune fundamentalã a CIA”. Pe frontis-piciul CIA de la Langley, verserul biblicgravat sunã aºa: „ªi veþi cunoaºte Ade-vãrul, iar Adevãrul vã va face liberi”.Lucrarea memorialisticã a lui Jack Devinemeritã cititã cu pixul în mânã. Autorulmenþioneazã cã „vânãtoarea bunã face re-ferire la urmãrirea neîncetatã, din umbrã,a duºmanilor ºi a surselor de informare”.ªi ca în orice vânãtoare, protagoniºti suntvânãtorul ºi vânatul. De multe ori urmãri-tul, poate chiar rãnit fiind, devine agresiv,deci periculos. Jack Devine ne face sã în-þelegem ºi lucruri pe care nu le spune.
Laser Trip este un proiect ino-vator de experimentare muzica-lã ºi spaþialã realizat în colabora-re cu Institutul Naþional pentruFizica Laserilor, Plasmei ºi Ra-diaþiei România. Avem onoareasã îl avem alãturi de noi pe dl.Dr. Mark McCaughrean, consi-lier ºtiinþific la Agenþia SpaþialãEuropeanã. (E.S.A.)
Proiectul Laser TProiectul Laser TProiectul Laser TProiectul Laser TProiectul Laser Trip / Când lumina devine muzicãrip / Când lumina devine muzicãrip / Când lumina devine muzicãrip / Când lumina devine muzicãrip / Când lumina devine muzicãPeter Gate propune un proiect ambiþios,
anume acela de a transforma lumina laserului,în primã fazã, într-un semnal, apoi în sunet ºiîn cele din urmã în muzicã! Partenerii noºtriiîn acest proiect sunt Yamaha Music Europe ºiQolony Art & Science Association.
Animaþia muzicalã inspiratãdin acest proiect va fi difuzatãîn data de 19 februarie 2021 ºiva fi centratã în jurul simulãriicomportamentului sunetului ºiluminii în spaþiu. Aceastã anima-þie muzicalã este o perspectivãesteticã la limita artei ºi ºtiinþeirealizatã de artista vizualã KayStarseeker. Coloana sonorã aacestei animaþii va fi redatã într-un sistem de sunet 8D pentru oexperienþã audio deosebitã.“Es-te un proiect pe care l-am iniþiatla începutul anului trecut, unproiect care, în principiu, urmã-reºte transformarea energiei op-tice a luminii, a laserului în spe-cial, în energie acusticã, respec-tiv ulterior în sunete ºi apoi în
muzicã. Prezentarea proiectuluiva avea loc în data de 19 februa-rie 2021 în cadrul unui evenimentonline care va marca de fapt lan-sarea acestui album denumit “La-ser Trip”, a unui film de anima-
þie inspirat din tot procesul atâtconceptual cât ºi tehnologic alacestui proiect, vizualizarea vir-tualã a comportamentului sune-tului ºi luminii în spaþiu. În ceeace priveºte partea tehnicã amavut parte de consultanþã Insti-tutul Naþional pentru Fizica La-serilor, Plasmei ºi Radiaþiei Ro-mânia ºi totodatã am avut onoa-rea de a lucra cu un cercetãtorde la Agenþia Spaþialã Europea-nã, consilierul ºtiinþific MarkMcCaughrean. El este acea per-soanã cu care am reuºit, împre-unã, sã stabilim tematicã ce rezi-dã din acest proces de conversiea energiei optice în cea acusticãºi anume, aceea a comportamen-tului virtual al sunetului ºi luminiiîn spaþiu. Totodatã am avut bu-curia de a colabora cu companiaYamaha care mi-a pus la dispo-
ziþie echipamentele necesare unuiasemenea proces experimental.”:Peter Gate
Evenimentul va fi transmisonline pe pagina FB a proiec-tului, in data de 19 februarie2021: The Laser Trip Project -When the light became music
Fondatorul The Deep Sound ofSpace, Peter Gate, este un muzi-cian experimentalist, artist vizualºi antropolog. A iniþiat proiecte in-terdisciplinare inovatoare, de lareinterpretarea sunetelor ancestraleîn muzicã contemporanã (TheDeep Sound of Maramureº, 2015)ºi pânã la concerte care sunt ade-vãrate experienþe senzoriale (4DImmersive Sound Experience).
Uniunea Ziariºtilor Profesi-oniºti din România este unuldintre partenerii media.
MARGA BULUGEAN
cuvântul libertãþii / 3marþi, 26 ianuarie 2021 politicãpoliticãpoliticãpoliticãpoliticã
FEAD oferã deja alimente,îmbrãcãminte ºi alte tipuri deasistenþã materialã de bazã per-soanelor care au cea mai marenevoie de ele ºi finanþeazã acti-vitãþi de sprijinire a incluziuniisociale a acestora. În medie, din2014, aproximativ 13 milioane depersoane beneficiazã în fiecarean de sprijin din partea acestuifond. Potrivit unui raport al Fe-deraþiei Europene a Bãncilor deAlimente, cererea înregistratã înbãncile de alimente a crescut cupânã la 50 % în comparaþie cuperioada anterioarã pandemiei deCOVID-19.
Comisia Europeanã va plãti opre-finanþare de 50%
Europarlamentarul MarianJean Marinescu a precizat cãaceastã criza economicã generatãde pandemia Covid are serioaseconsecinþe sociale, iar eforturilede redresare trebuie sã se adre-seze în primul rând cetãþenilorcare sunt cel mai puternic afec-taþi. “Susþin propunerea de mo-dificare a Regulamentului FEAD(Fondul european de ajutor pen-tru categoriile defavorizate) ast-fel încât acest instrument finan-ciar sã fie cât mai eficient folositpentru a combate efectele eco-nomice ºi sociale ale crizei Co-vid. Modificarea regulamentuluiFEAD face parte din pachetul demãsuri “Coronavirus Response
Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu:
“Susþin propunerea de modificare“Susþin propunerea de modificare“Susþin propunerea de modificare“Susþin propunerea de modificare“Susþin propunerea de modificarea Regulamentului FEa Regulamentului FEa Regulamentului FEa Regulamentului FEa Regulamentului FEAD”AD”AD”AD”AD”
Parlamentul European a votat acordul politic lacare au ajuns colegiuitorii cu privire la propune-rea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentrusprijinirea celor mai defavorizate persoane dinEuropa în faza de redresare. Statele membre ale UEvor putea utiliza în curând fonduri din pachetul„Asistenþã în materie de redresare pentru coeziuneºi teritoriile Europei” (REACT-EU), care furnizea-zã resurse suplimentare în vederea combateriiimpactului social ºi economic al pandemiei deCOVID-19, pentru programe finanþate din Fondulde ajutor european destinat celor mai defavorizatepersoane (FEAD).
Investment Initiative” (CRII),setul de mãsuri care a intrat învigoare la 1 aprilie 2020 ºi a in-trodus numeroase modificãri alecadrului legislativ referitor laFondurile structurale ºi de inves-tiþii europene, pentru a permiteun rãspuns cât mai eficient laprovocãrile aduse de criza sani-tarã. Modificarea Regulamentu-lui FEAD urmãreºte introduce-rea unor mãsuri care sã oferestatelor membre mai multã fle-xibilitate în folosirea accestui in-
strument financiar pentru a com-bate efectele pandemiei Covid.Astfel, în mod voluntar fiecareþarã poate creºte accesarea fon-durilor alocate prin FEAD, þinândcont cã numãrul de oameni aflaþiîn dificultate a crescut ca urma-re a impactului economic al cri-zei sanitare. În plus faþã de pre-finanþarea prevãzutã în Regula-ment, Comisia Europeanã va plãtio pre-finanþare de 50% pentrufondurile suplimentare din FEADpentru anul 2020. Toate acestenoi mãsuri sunt adoptate pentrua asigura resurse suplimentarepentru alimente ºi alte lucruri debazã, precum ºi pentru mãsurispecifice de incluziune socialã.Finanþarea acestor mãsuri de re-dresare economicã ºi sprijinulpentru oamenii aflaþi în dificulta-
te trebuie sã continue neîntre-rupt”, a precizat deputatul euro-pean Marian Jean Marinescu.
„Trebuie sã dãm dovadã desolidaritate faþã de persoane-
le care se confruntã cusãrãcia”
Þãrile UE dispun de flexibili-tate pentru a decide modul în caredistribuie resursele suplimentaredin cadrul REACT-EU între di-feritele fonduri. Majoritatea sta-telor membre intenþioneazã sãaloce o parte dintre aceste fon-duri suplimentare cãtre FEAD,ceea ce va permite programelorsã ofere în continuare sprijin per-soanelor care au cea mai marenevoie de acesta. „Trebuie sãdãm dovadã de solidaritate faþã
de persoanele care se confruntãcu sãrãcia ºi cu excluziunea so-cialã din cauza acestei crize ºicare au nevoie urgentã de asis-tenþã. Salut acest acord, care leva permite statelor membre sãdirecþioneze mãsurile de sprijincãtre cei care au cea mai marenevoie de ele prin intermediulFondului de ajutor europeandestinat celor mai defavorizatepersoane (FEAD). Nu suntem cutoþii egali în faþa acestei pande-mii, iar persoanele cele mai vul-nerabile au mai mult de suferit.Acest acord este un semn clar cãUniunea Europeanã continuã sãfie alãturi de persoanele care aucea mai mare nevoie de spri-jin.”, precizat Comisarul euro-pean pentru locuri de muncãºi drepturi sociale, Nicolas- Schmit.
Pandemia de COVID-19 aexacerbat provocãrile
existenteDatoritã modificãrii Regula-
mentului FEAD, rata de cofi-nanþare a UE poate ajunge acumpânã la 100 %, pentru a garantacã statele membre dispun de mij-loace financiare suficiente pen-tru a pune rapid în aplicare mã-suri de sprijinire a celor mai de-favorizate persoane. În plus, înconformitate cu REACT-EU,11 % dintre resursele suplimen-tare pentru anul 2021 vor fiprefinanþate. Pandemia de CO-VID-19 a exacerbat provocãrileexistente ºi a pus în pericol fur-nizarea serviciilor sociale ºi aasistenþei de bazã, de exempludin cauza scãderii finanþãrii ºi adeficitului de personal.
4 / cuvântul libertãþii marþi, 26 ianuarie 2021educaþieeducaþieeducaþieeducaþieeducaþie
Geografia trebuie sã ocupe unloc central în Planurile-cadru dinînvãþãmântul preuniversitar. Dece? “Geografia”, ca disciplinãºcolarã, contribuie la dezvoltareavalorilor educaþionale ºi forma-rea profilului absolventului de li-ceu. Redãm din aceastã scri-soare: “Din activitatea cadrelordidactice care predau geografie,unele ocupând ºi funcþii de con-ducere (se poate observa statis-tica evoluþiei elevilor) ºi din dis-cuþiile cu elevii, punctul centralal acestei acþiuni, s-au constataturmãtoarele: “Geografia” ca, dis-ciplinã de învãþãmânt, are un roldeosebit în formarea ºi educa-rea elevilor. Prin conþinutul ºtiin-þific atractiv, prin activitãþile deînvãþare specifice (realizarea unormateriale PowerPoint, excursii înnaturã, realizarea unor suporturicartografice, pronunþarea ele-mentelor geografice în limbistrãine, realizarea unor analizeasupra diversitãþii culturale, rea-lizarea unor calcule matematicecare ajutã elevii sã înþeleagã di-verse fenomene geografice, re-alizarea de proiecte ºi portofolii,accesarea surselor de informareetc.), “Geografia” este o disci-plinã de bazã, care ajutã la dez-voltarea unei personalitãþii uma-ne ºi ºtiinþifice de mare valoare!;“Geografia” este introdusã gre-ºit în aria curricularã “Om ºi so-cietate”, deoarece nu este o ºtiinþãumanistã ci una realistã; pentru -profilul teoretic este necesar sãrãmânã planurile cadru cum aufost, deoarece elevii sunt intere-saþi de orele de geografie, cei dela profilul real dorind ca opþiunepentru bacalaureat aceastã dis-ciplinã; pentru profilul pedago-gic, unde, la clasa a XII-a, potalege “Geografia” la examenul deBacalaureat, este o orã în trun-chiul comun, în comparaþie cufilologia, care are douã ore ºi esteacceaºi programã de Bacalau-reat. Deci elevii observã cã “aumai puþin cu o orã, dar acceaºimaterie”, lucru nu uºor de expli-cat pentru cã mulþi sunt pasio-naþi de geografie, iar ca viitoriînvãþãtori merg cãtre studii su-
Paginã realizatã de CRISTI PÃTRU
Filiala Dolj a Societãþii de GeografieFiliala Dolj a Societãþii de GeografieFiliala Dolj a Societãþii de GeografieFiliala Dolj a Societãþii de GeografieFiliala Dolj a Societãþii de Geografiedin România – Scrisoare deschisãdin România – Scrisoare deschisãdin România – Scrisoare deschisãdin România – Scrisoare deschisãdin România – Scrisoare deschisã
pentru studiul materieipentru studiul materieipentru studiul materieipentru studiul materieipentru studiul materieiMai are importanþã studiul geografiei geografiei
în profilul de formare al absolventului de liceu?Trebuie ca materia respectivã sã ocupe un loccentral în Planurile – cadru din învãþãmântulpreuniversitar? Întrebãri care îºi aºteaptã rãspun-sul, din partea oficialitãþilor. Pornind de la acestea,Filiala Dolj a Societãþii de Geografie din Româniaa adresat o Scrisoare deschisã celor îndtrituiþi,pentru ca responsabilii sã rãspundã la cerinþe.
perioare la facultatea de geogra-fie. În aceste condiþii este pãcatsã tãiem “visurile, pasiunile“ unortineri”.
Susþinere ºi din parteaConsiliului Elevilor
Lucrurile sunt destul de cla-re, iar acestea merg mai depar-te. “Delegaþia judeþeanã a Consi-liului Elevilor susþine vechile pla-nuri pentru teoretic ºi varianta 1pentru celelalte. Pãrerea lor estecã sunt multe modificãri în di-recþii pe care ei “nu le agreazã ºicare nu-i reprezintã“. Astfel, înprimul rând trebuie susþinuþi ele-vii în doleanþele pe care le au darîn acelaºi timp trebuie avut învedere cã aceºtia trebuiesc bineinstruiþi în disciplina geografiemai ales într-o Uniune Europea-nã democraticã. Programa sã fiemai puþin stufoasã, iar lecþiile degeografie sã fie adaptate timpu-rilor actuale (de exemplu lecþiilede geografie politicã, economi-cã ºi demograficã – clasa a X-a,dar ºi cele de clasa a XI-a). Sãse meargã pe conþinut mai puþinºi mai mult pe cercetare din par-tea elevilor, dar ºi pe dezbateri întimpul orelor de curs. Numãrulorelor nu permite aceastã abor-dare, iar scãderea lor va duce ºila scãderea interesului elevilorpentru geografie, idee bazatã peexperienþa profesorilor din pe-rioada pandemiei, când au adap-tat programa în funcþie de inte-resul elevilor. Pentru filiera vo-caþionalã, profilul teologic, por-nind de la obiectivul acestui de-mers, de a furniza o analizã a pla-nurilor cadru în vigoare, din per-spectiva relevanþei numãrului deore alocat, în conformitate cucerinþele pieþei muncii, compe-tenþele formate contribuie ºi dis-ciplina geografie”, a precizatprof.Maria Ciobanu (foto), vice-preºedinte al Filialei Dolj a So-cietãþii de Geografie. În acestsens, aºa cum este stipulat ºiScrisoarea deschisã, se prezintãºi o serie de specializãri: Cultulortodox – Ghid turism religios;Cultul ortodox – Patrimoniu cul-tural; Cultul romano-catolic–
Ghid turism religios (în limba ro-mânã); Cultul greco – catolic–Ghid turism religios; Cultul adven-tist de ziua a ºaptea – Teologieadventistã, ceea ce subliniazã in-terdisciplinaritatea geografiei cualte ºtiinþe, necesitatea studieriiacesteia fiind cu atât mai impor-tantã. De asemenea, elevii pot optapentru disciplina geografie la exa-menul de bacalaureat, dar studia-zã materia într-o orã pe sãptãmâ-nã, insuficient pentru o pregãtireavansatã, majoritatea alegându-ºiaceastã disciplinã ºi obþinând notemari, ceea ce aratã faptul cã esteo disciplinã îndrãgitã de elevi.Prin includerea acestei disciplineîn planul cadru se respectã Prin-cipiul egalitãþii de ºanse ºi al pro-movãrii unei educaþii incluzive decalitate, Principiul flexibilitãþii ºi alparcursului individual, Principiulrelevanþei ºi al racordãrii la social,Principiul compatibilizãrii cu ten-dinþele naþionale ºi europene dindomeniul educaþiei ºi Principiulegalitãþii ºanselor.
Propuneri de îmbunãtãþirePentru învãþãmântul liceal, fi-
liera tehnologicã, cadrele didac-tice au constatat cã, dupã absol-virea studiilor, doar un numãrredus de elevi se integreazã pepiaþa muncii în profilul studiat(mecanici, electricieni, ºoferi),cei mai mulþi lucrând în domeniidiferite de cele studiate (ISE,Horticulturã, armatã, sport, sis-tem sanitar, comerþ, pazã etc.)în þarã sau în strãinãtate. Astfel,geografia fiind o disciplinã deculturã generalã, trebuie inclusãîn planurile cadru de învãþãmântla toate clasele, pentru a oferiºanse egale elevilor absolvenþi cucei care studiazã la alte licee. ”Venim ºi cu propuneri de planuri– cadru (2021) , o soluþie foartebunã la profilul teoretic fiindpãstrarea orelor actuale! Pe bazaargumentelor expuse , colectivulprofesorilor de Geografie din în-vãþãmântul preuniversitar doljeanîºi exprimã acordul parþial cu va-
rianta 1 propusã în Planurile-ca-dru pentru ciclurile liceale, înce-pând cu anul ºcolar 2021-2022ºi face urmãtoarele propuneri deîmbunãtãþire: la filiera teoreticã,profilul umanist, specializarea fi-lologie, clasa a XII-a, douã ore;la filiera tehnologicã, profilul“servicii”, clasa a XII-a, douãore ºi la profilul resurse natura-le, clasa a XII-a, douã ore; la fi-liera vocaþionalã, profilul artistic,clasa a X-a, o orã ºi clasa a XI-a, o orã; la filiera vocaþionalã,profilul sportiv ºi teologic clasaa XII-a, douã ore. De asemenea,titlurile disciplinelor la liceu, pre-luate din ”Proiectul de renova-re” pot fi: Clasa a IX-a: Geogra-fie fizicã ºi elemente de ªtiinþelePãmântului; Clasa a X-a: Geo-grafie umanã ºi a mediului în-conjurãtor; Clasa a XI-a: Geo-grafia lumii contemporane (Di-mensiunea spaþialã a mondializã-rii); Clasa a XII-a: Europa, Ro-mânia, Uniunea Europeanã”, amai menþionat Maria Ciobanu.
cuvântul libertãþii / 5marþi, 26 ianuarie 2021 culturãculturãculturãculturãculturã
În urma semnãrii, la orele14:00 a avut loc lansarea onli-ne a programului naþional „Ci-teºte-mi 100 de poveºti!”. Pro-gramul îºi propune sã stimule-ze lectura în rândul copiilor,atât în grãdiniþe, cât ºi în fami-lie. Copiii vor avea oportunita-tea de a participa la ateliere delecturã ºi de a-ºi dezvolta aten-þia, vocabularul, imaginaþia ºimai ales motivaþia pentru învã-þare. Programul contribuie aºa-dar, în mod direct, la dezvolta-rea literaþiei ºi a unor obiceiuride lecturã care favorizeazã pro-cesul de învãþare ºi de alfabeti-zare funcþionalã, în special pen-tru copiii din familiile defavori-zate ºi izolate cultural.
Grãdiniþele vor fi dotate cuun important fond de carte
tipãritãObiectivul nostru este ca, în
urmãtorii cinci ani, toate grã-diniþele publice din România sãdevinã Grãdiniþe Bibliotecã, ade-vãrate insule de lecturã ºi cul-turã pentru copii. Pentru ca ogrãdiniþã sã primeascã aceststatut, directorul acesteia va
Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN
„Citeºte-mi 100 de poveºti!” - „Citeºte-mi 100 de poveºti!” - „Citeºte-mi 100 de poveºti!” - „Citeºte-mi 100 de poveºti!” - „Citeºte-mi 100 de poveºti!” - program naþionalprogram naþionalprogram naþionalprogram naþionalprogram naþionalpentru încurajarea lecturii în familie ºi în grãdiniþãpentru încurajarea lecturii în familie ºi în grãdiniþãpentru încurajarea lecturii în familie ºi în grãdiniþãpentru încurajarea lecturii în familie ºi în grãdiniþãpentru încurajarea lecturii în familie ºi în grãdiniþã
Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministrul Educaþiei ºi Cercetãrii :„Înlãturãm barierele din calea educaþiei, ajutând preºcolarii sã ac-
ceseze modalitãþi moderne de educaþie, indiferent de mediul din careprovin. Mulþi copii nu învaþã din cauza sãrãciei, discriminãrii, sauaccesului redus la mijloace de învãþare. Aceºti copii pãrãsesc ºcoalaînainte de a dobândi abilitãþile ºi cunoºtinþele de bazã necesare pentrua prospera în societate. Astfel de proiecte îi vor apropia de ºcoalã ºivor da startul esenþial în viaþã”
Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii :„Suntem încântaþi cã facem parte din astfel de proiecte care se
adreseazã viitorului României. Educaþia timpurie este cheia unei so-cietãþi educate, care îºi valorificã în mod corespunzãtor resursele.Fãrã culturã ne pierdem identitatea, valorile ºi nu evoluãm cu adevã-rat vreodatã. Viitorul se construieºte astãzi, plecând de la cea maiimportantã resursã: copiii. Mulþumim OvidiuRo cã valorificã potenþi-alul preºcolarilor ºi cã rãmâne pe acest drum al implicãrii”
Maria Gheorghiu, Preºedinte - Asociaþia OvidiuRo„Experienþa îndelungatã la firul ierbii, unde am implementat pro-
grame integrate pentru familiile vulnerabile ºi o gamã variatã de ate-liere pentru copii, ne-a demonstrat în mod constant puterea educaþieide a transforma vieþi ºi comunitãþi. Imaginaþi-vã grãdiniþa, din oriceloc din România, ca un portal spre universul cunoaºterii umane, cuinsule de lecturã ºi culturã, cu spaþii luminoase ºi confortabile, cucele mai bune cãrþi pentru copii, cu adulþi ºi copii care descifreazãîmpreunã tainele cãrþilor ºi înþeleg lumea din jurul lor, de la teiul dincurte pânã la cerul înstelat. Vrem sã ne asigurãm cã fiecare copil, înprima zi de ºcoalã, va cunoaºte cel puþin 100 de poveºti, având astfelpremisele necesare învãþãrii citit-scrisului ºi o fundaþie solidã pentrusuccesul în viaþã. Suntem recunoscãtori partenerilor din mediul pri-vat, care aleg sã susþinã educaþia timpurie ºi sã contribuie astfel ladezvoltarea viitoarelor generaþii de cititori ºi îi invitãm cu drag sã nise alãture pe toþi cei care cred în puterea educaþiei”
Sãptãmâna trecutã, la sediul MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, a fost semnat protoco-lul de colaborare, în vederea stimulãrii lecturiiîn grãdiniþe ºi familie, între Ministerul Educa-þiei ºi Cercetãrii, Asociaþia OvidiuRo ºi Minis-terul Culturii. Programul este înscris sub egidaProiectului „România Educatã”, derulat deAdministraþia Prezidenþialã.
dezvolta ºi va implementa, alã-turi de echipa sa de profesoride învãþãmânt preºcolar, unplan anual de lecturã dedicatcopiilor, cu sesiuni sãptãmâna-le de lecturã, cu invitaþi care sãle citeascã celor mici. Ovidiu-Ro va oferi cadrelor didacticesesiuni de formare centrate peliteraþie, punând accent pe mo-dalitatea de a le citi copiilor, dea le capta atenþia ºi de a le sti-mula curiozitatea. Grãdiniþelevor fi dotate cu un importantfond de carte tipãritã ºi în for-mat digital, iar copiii vor primicãrþi pentru acasã, pentru a în-curaja lectura în familie.
Reperele Fundamentale înÎnvãþarea ºi Dezvoltarea
Timpurie a copiluluiParteneriatele în contextul
„Citeºte-mi 100 de poveºti!”vin ca o continuare fireascã aproiectelor comune anterioare,dedicate facilitãrii accesului laeducaþie timpurie de calitate alcopiilor din medii defavorizate.Propunerea noastrã este core-latã cu viziunea dezvoltatã încadrul Proiectului „România
Educatã”, cu mãsurile ºi acþiu-nile de reducere a pãrãsirii tim-purii a ºcolii ºi a analfabetismu-lui funcþional prevãzute în do-cumentele strategice elaboratepentru domeniul educaþiei, pre-cum ºi cu Reperele Fundamen-tale în Învãþarea ºi DezvoltareaTimpurie a copilului. Astfel,programul OvidiuRo constitu-ie o soluþie concretã pentru dez-voltarea limbajului, comunicã-rii ºi pasiunii pentru scriere ºicitire. „Reducerea inechitãþiieste una dintre cele mai im-portante provocãri ale educa-þiei. Cele mai eficiente mãsurisunt cele care se iau încã dinprimii ani de viaþã ai copilului.De aceea, este esenþialã asigu-rarea unei educaþii de calitateîn creºe ºi grãdiniþe, sprijinindinclusiv familia pentru a puteaoferi copiilor sprijinul necesar.În Proiectul „România Educa-tã”, atât echitatea, cât ºi edu-caþia timpurie sunt domeniicheie, cu obiective ºi soluþiispecifice. Proiectul OvidiuRotransformã aceste deziderateîn practicã, insuflând copiilordragostea pentru lecturã. Îi fe-licit pe organizatori pentruaceastã idee minunatã!”, a de-clarat Ligia Deca, ConsilierPrezidenþial - DepartamentulEducaþie ºi Cercetare.
Despre Asociaþia OvidiuRoMisiunea Asociaþiei Ovidiu-
Ro este ca fiecare copil sãracsã beneficieze de educaþie tim-purie de calitate ºi sã devinã,astfel, un membru activ al so-cietãþii româneºti. Eficacitateaprogramului pilot Fiecare Co-pil în Grãdiniþã, desfãºurat deasociaþie în intervalul 2010-2015, a determinat Parlamen-tul României sã transformemecanismul central al acestu-ia în program naþional, prin Le-gea nr. 248/2015 privind sti-
mularea participãrii în învãþã-mântul preºcolar a copiilorprovenind din familii defavo-rizate. Ca Agenþie pentru Edu-caþie Timpurie, OvidiuRo mo-bilizeazã resurse publice ºi pri-vate pentru a asigura educaþiepreºcolarã de calitate pentrucei mai sãraci copii din Româ-nia, prin materiale educaþiona-le de cea mai bunã calitate ºiformarea profesorilor ºi pãrin-þilor pentru a valorifica acesteresurse. De la înfiinþare pânãîn prezent, beneficiarii direcþi
ai OvidiuRo au fost 67.000 decopii preºcolari ºi 9.000 de pro-fesori ce au participat la pro-grame de formare centrate peliteraþie. Beneficiarii indirecþi aufost 21.500 de pãrinþi, 100.000de fraþi ºi surori ai copiilor ceau participat în programele Ovi-diuRo, precum ºi mii de profe-sori, colegi ai celor implicaþidirect în programele asociaþiei.Peste 225.000 de cãrþi au fostdãruite ºi citite copiilor, aprin-zându-le curiozitatea ºi dorinþade cunoaºtere.
6 / cuvântul libertãþii marþi, 26 ianuarie 2021publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
Anunþul tãu!
SC SANFLORA-INTERNETSRL, cu sediul în comuna Cãlã-raºi, str. Petre Baniþã, nr. 129,vã oferã la Salon Estetique, lân-gã CEC BANK, servicii ºi pro-duse de înaltã calitate: frizerieºi coafurã, vopsit ºi tratamentepentru pãr, manichiurã ºi pedi-chiurã cu ojã clasicã ºi semiper-manentã, epilare cu cearã deunicã folosinþã, machiaj profe-sional. Programãri la tel.0769.25.11.23.
Eratã la anunþul publicat înediþia din 21 ianuarie 2021 a zia-rului Cuvântul Libertãþii, pagina7. UAT Oraº Bechet, aduce lacunoºtinþa publicului urmãtoa-rele modificãri apãrute la anun-þul privind scoaterea la licitaþieîn vederea concesionãrii a su-prafeþei de 49,1628ha teren in-travilan, situat în Bechet, -T.31P.319/1 ;T.32 P.343; T.31 P.329;T.32 P.344; T.31 P.331; T.32 P.345;T.31 P.334; T.32 P.346; T.31 P.334/1; T.32 P.347; T.32 P.338; T.32P.348; T.32 P.339; T.32 P.351; T.32P.340; T.32 P.341; T.32 P.342,suprafaþã ce face parte din do-meniul privat al localitãþii, în ve-derea realizãrii unui parc foto-voltaic: -ºedinþa publicã de des-chidere a ofertelor va avea locîn data de 22.02.2021, ora 10.00,la sediul Primãriei Oraºului Be-chet, Str.A.I Cuza, Nr.100, Jud.Dolj. -ofertele vor fi depuse pânãla data de 18.02.2021, ora 16.00,la sediul Primãriei Oraºului Be-chet, Str.A.I.Cuza, Nr.100, Jud.Dolj. Restul condiþiilor prevãzu-te în anunþ rãmân valabile. UATOraº Bechet.
Anunþul tãu!
Eratã la anunþul publicat înediþia din 21 ianuarie 2021, a zia-rului Cuvântul Libertãþii, pagina7. UAT Oraº Bechet, aduce la cu-noºtinþa publicului urmãtoarelemodificãri apãrute la anunþul pri-vind scoaterea la licitaþie în ve-derea concesionãrii a suprafe-þei de 20.000mp teren extravilan,situat în Bechet, T.31, P.319, su-prafaþã ce face parte din dome-niul privat al localitãþii, în vede-rea desfãºurãrii de activitãþi Agri-cole: -ºedinþa publicã de deschi-dere a ofertelor va avea loc îndata de 24.02.2021, ora 10.00, lasediul Primãriei Oraºului Bechet,Str.A.I.Cuza, Nr.100, Jud.Dolj. -ofertele vor fi depuse pânã ladata de 23.02.2021, ora 16.00, lasediul Primãriei Oraºului Bechet,Str.A.I.Cuza, Nr.100, Jud.Dolj.Restul condiþiilor prevãzute înanunþ rãmân valabile. UAT OraºBechet.
Societatea S.C. Ipso Srl ti-tular al activitãþii Cod CAEN 3312(rev 2) -repararea maºinilor, laadresa Sat Cârcea, ComunaCârcea, T59, P67-69, Judeþ Dolj,anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de obþinerea autorizaþiei de mediu pentruactivitate. Informaþiile privind po-tenþialul impact asupra mediuluial activitãþii pot fi consultate lasediul APM Dolj, str.Petru Rareº,nr.1, Craiova, judeþul Dolj, Tel:0251/530.010, /Fax: 0251/419.035, e-mail [email protected], în zilele de luni-joi,între orele 08.00-16.30, vineri08.00-14.00. Observaþiile publi-cului se primesc zilnic, la sediulAPM Dolj.
CASEVând 3 camere, salãbeci cu fundaiþe din be-ton + teren 3000 mp,Comuna Terpeziþa,Dolj, zona Brestuica.Telefon: 0251/418.760,0770/671.659.Vând casã utilatã, mo-bilatã, oraº Segarcea,str. Eroilor. 40.000 euro.Tel. 0744/968.675.Vând casã cu teren2000 mp, 3 camere cubaie ºi hol construite in2013. Str. Carierei, nr.7, comuna Cerãt, Dolj.22.000 euro. Telefon:0730/890.280.
Vând casã frumoasã încomuna Vîrtop, judeþulDolj. Telefon: 0745/602.001.Vând (schimb) casã lo-cuibilã comuna Periºor,cadastru, anexe, apãcurentã, canalizare lapoartã, teren 4500 mp,livadã cu pruni, vie. Te-lefon: 0765/291.623.Proprietar, vând casãnouã, BORDEI. Tele-fon: 0752/641.487.Vând casã Cioroiaºi +anexe, teren 3000 mp.Telefon: 0765/152.614.
CUMPÃRÃRICumpãr apartament 3camere, centru. Tele-fon 0729/960.795.
TERENURIVând teren intravilan –Cârcea la stradã –4.000 mp – 10 euro ne-gociabil. Telefon: 0766/503.967.Vând în Bãile Govora400 mp ºi 1500 mp;asfalt lângã pãdure, uti-litãþile instalate. Telefon:0744/563.640, 0770/661.438.Vand 1200 mp - terenintravilan cu fundatia ca-sei turnata, 5000 euroin Draganesti - Olt. Te-lefon: 0724/339.319.Vând loc pentru casã la10 km Craiova (ºi alteconstrucþii diverse). Te-lefon: 0727/884.205.Vând teren Predeºti,800 mp, utilitãþi, pito-resc, ideal pentru casãsau casã de vacanþã.Telefon: 0773/996.446.Vând teren intravilanSC Avioane Sa Craio-va, suprafaþã 1,25 Ha.Telefon: 0769/456.241.Vând teren 2000 mp(locuri de casã intravi-lan cu toate utilitãþileapã, canal, electricitate,gaze) Cârcea - situat înfaþa vilelor de la ieºireadin Comuna Cârcea pedreapta spre Craiova.Telefon: 0720/231.610.
cuvântul libertãþii / 7marþi, 26 ianuarie 2021 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................
Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
Marþi, 26 ianuarie 2021
TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE
Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ...........................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, larubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
S.C. HIGH-TECH INDUSTRY PARK S.R.L.,W.L. PROTEGINI CONSTRUCT S.R.L., CAR-DIOSENSE S.R.L., anunþã publicul interesat asu-pra deciziei etapei de încadrare emisã de APMDolj pentru Planul Elaborare PUZ pentru con-struire centru medical ºi centru logistic de recu-perare ºi prestãri servicii de sãnãtate Oltenia, curegim de înãlþime maxim P+5, propus a fi ampla-sat în Mun. Craiova, Calea Bucureºti, nr. 325C,jud. Dolj – planul nu necesitã evaluare de mediu ºinu se supune procedurii de evaluare adecvate,urmând a fi supus procedurii de adoptare fãrãaviz de mediu.
Documentaþia care a stat la baza luãrii deci-ziei etapei de încadrare poate fi consultatã în zile-le de luni-joi între orele 8:00 – 16:30 ºi vineri întreorele 8:00 - 14:00 la sediul Agenþiei pentru Pro-tecþia Mediului Dolj, str. Petru Rareº, nr.1, Craio-va sau pe site-ul APM Dolj http://apmdj.anpm.ro.
Observaþiile publicului se primesc zilnic la se-diul Agenþiei pentru Protecþia Protecþia MediuluiDolj (Fax: 0251419035, e-mail [email protected]) în termen de 10 zile calendaristice de ladata publicãrii în mass-media).
În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioa-re, domnul Ionuþ Alexandru ªerban, din com.Predeºti, str. Lãmâiþei, nr.2, judeþul Gorj intenþi-oneazã sã solicite de la Administraþia Bazinalã deApã Jiu, Sistemul de Gospodãrire a Apelor Dolj,emiterea Avizului de gospodãrire a apelor pentruinvestiþia Iazul piscicol pentru pescuit sportiv ªer-ban din comuna Predeºti, judeþul Dolj.
Persoanele care doresc sã obþinã informaþii su-plimentare cu privire la investiþia mai sus menþio-natã, pot solicita informaþii de la Sistemul de Gos-podãrire a Apelor Dolj, str. Pelendava din Craio-va, timp de 30 de zile începând cu data de30.01.2021.
Vând teren (locuri decasã), Podari. Telefon:0722/943.220.Vând 2 terenuri langaFABRICA DE TER-MOPANE ,,Q FORT” –GARA PIELESTI pt. in-vestitii 5000 m. Pret ne-gociabil. Telefon: 0752/641.487.Vând loc de casã 500mp, intravilan Criva, as-falt, pomi fructiferi, po-sibilitate apã curentã.Telefon: 0745/043.152.Vând, inchiriez, schimbteren, Calea Bucuresti,km 10, 1000 m-2000m, deschidere 35 m,dupa Peugeot. Telefon:0773/996.446.
OFERTE SERVICIUCaut femeie îngrijirepentru o bãtrânã în vâr-stã de 70 de ani în Cra-iova. Relaþii la nr. detelefon: 0766/232.108.
PRESTÃRI SERVICIIExecut masaj la domi-ciliu. Telefon: 0765/744.323.
Execut lucrãri de fierã-rie, dulgherie, zidãrie,tencuieli, faianþã, gresie,rigips ºi finisaje, parchet.Telefon: 0765/744.323.Construcþii, þiglã meta-licã, reparaþii, accesorii,dulgherie, vopsitorie,orice tip de materiale,orice mici reparatii deurgenþã, izolaþii, dis-count între 10%-15%.Telefon: 0726/940.142.ACOPERIªURI Lin-dab, orice mici reparaþii,zugrãveli, jgeaburi, dul-gherie. Telefon: 0757/790.001.Echipã cu experienþã,montãm þiglã metalicã tipLindab, jgheaburi, burla-ne + dulgherie, placãri po-listiren, vopsim tablã, aco-periºuri ºi mici reparaþii. Te-lefon: 0754/686.698 sau0731/342.215.S.C. ÎNCHIRIERI UTI-LAJE OLTENIA S.R.L.efectueazã lucrãri, execu-þie a drumurilor, rigoale,compactare, cãi pietona-le. Telefon: 0744/800.338.
VÂNZÃRI DIVERSEVând vin natural: 50 lzaibãr, 50 l altoi. Tele-fon: 0745/602.001.Disponibil scaun rulant,pe roti, pentru handica-pat locomotor. Telefon:0721/995.405.Vând roþi Mercedez, cucauciucuri de iarnã.Preþ convenabil. Jenþidin Germania. Telefon:0762/183.205.Vând sobã teracotã,cãruþ handicap, patmechanic, 2 tuburi az-bociment 250 X 300.Telefon: 0760/588.581.VÂND curcani, gâºte,raþe, gãini, cocoºi, pãsãricrescute cu cereale. Te-lefon: 0765/609.798.Vând pãsãri de curte(curcani, gâºte) vii sautãiate la preþ de produ-cãtor. Telefon: 0738/579.592.Vand 2 instanturi pegaze (boliere). Preþ ne-gociabil. Telefon: 0751/136.216.
Vand robot de patiserie,cu bol inox 6,5l si oglin-da cristal 160x80cm sihaina lunga din piele in-toarsa de caprioaramarimea 50. Telefon:0752/236.667.Vând piedestal, veiozã,aerotermã, noptierã,calorifer, masã toaletã,pat personal, saltea re-laxa, dormezã dublã culadã. Telefon: 0351/170.085.Vând ponei. Telefon:0748/145.050.
Universitatea Craiova: Pigliacelli – Vlãdoiu, Bãlaºa, M. Con-stantin, Bancu – Mateiu, Nistor, Cicâldãu – Ofosu, Ivan, Baia-ram. Antrenor: Cornel Papurã. Rezerve: L. Popescu – Vãtãjelu,Papp, Cãpãþânã, Bic, V. Constantin, Screciu, Bãrbuþ, Mamut.
Arbitru: Horia Mladinovici (Bucureºti). Asistenþi: AndreiConstantinescu, Adrian Vornicu.
FC Voluntari – Universitatea Craiova
Contestat de suporterii Univer-sitãþii Craiova dupã ce a acumu-lat cinci meciuri consecutive fãrãvictorie, antrenorul Cornel Papu-rã rãmâne în continuare în func-þie ºi va conduce echipa ºi în par-tida cu FC Voluntari. Înainteaacesteia, tehnicianul a declarat:„Niciun meci nu este uºor de câº-tigat, chiar dacã pe hârtie suntemfavoriþi. Lucrurile în teren se des-fãºoarã altfel. Trebuie sã fim con-centraþi la fiecare fazã ºi sã câºti-gãm. Sunt obligatorii ºi punctelepe care le-am pierdut, cred cãputeam sã scoatem mai mult. Nucred cã echipele cu care am ju-cat nu s-au închis în aceste treimeciuri, nu ºtiu care va fi tacticalor. Nu înseamnã cã dacã joci cu4 vârfuri eºti ºi ofensiv. Sau dacãjoci cu 7 fundaºi eºti defensiv.Sau dacã te retragi înseamnã cãeºti defensiv. Din contrã, cred cãeºti mult mai vulnerabil dacã te
Fundaºul de 31 de ani care a marcat cu Viitorulspune cã deja încep meciurile decisive pentru
Au marcat: Keyta 1, 27 - pen, Ongenda 23, Haruþ 64.Hermannstadt – CFR Cluj s-a jucat asearã.
Liga I, etapa a XVIII-aFundaºul Universitãþii Craiova,Paul Papp, a prefaþat duelul pe careoltenii îl au azi, de la ora 17.30, cuFC Voluntari, în etapa a 19-a a LigiiI. Jucãtorul de 31 de ani crede cãUniversitatea, care nu a câºtigat decinci meciuri, nu-ºi mai permite alþipaºi greºiþi dacã vrea sã rãmânã înlupta pentru titlu, þinând cont cã ri-valele s-au distanþat deja. „Avem unmeci foarte greu cu Voluntari, esteo echipã rãnitã ºi vor lupta pentru aface un rezultat bun, dar ºi noimergem acolo pentru a lua cele treipuncte. Nu concepem alt rezultat,ne pregãtim foarte bine pentru acestmeci, inclusiv din punct de vederemental ºi sper sã facem un rezultatbun. Nu ne permitem sã mai fa-cem paºi greºiþi, trebuie sã þinem
aproape de plutonul fruntaº, deFCSB ºi de CFR, ºi cred cã sun-tem pregãtiþi sã luãm cele trei punc-te. Trebuie sã avem o oarecare fri-cã, sã fim modeºti, sã ne respec-tãm fiecare adversar, dar sã facemtot ce ne stã în putinþã sã câºtigãm.Þinând cont cã suntem pe locul 3,la 6 puncte de FCSB, cred cã exis-tã un oarecare pericol sã ne înde-pãrtãm de ei, dar trebuie sã privimînainte cu încredere. Nu sunt înmãsurã sã spun ce sistem trebuiesã jucãm, dasr cred cã ni se potri-veºte acest 4-3-3” a declarat PaulPapp.
Papp: „Ar trebui sã începemsã dãm goluri”
Marcatorul unui gol superb în
runda trecutã, în meciul cu Viito-rul, fundaºul spune cã nu joculper ansamblu este problema echi-pei, ci lipsa eficienþei, Universita-tea Craiova înscriind numai douãgoluri în ultimele cinci meciuri,niciunul aparþinând atacanþilor.„Eu cred cã am fãcut partide des-tul de bune, doar cã marcãm greuºi asta conteazã foarte mult în lup-ta pentru titlu. Ar trebui sã înce-pem sã dãm goluri ºi sã nu pri-mim. Cred cã pe faza defensivãtoatã echipa îºi face treaba destulde bine, dar trebuie sã ºi marcãm.Sper sã existe o descãtuºare înmeciurile urmãtoare” spune PaulPapp. Altfel, s-a stabilit ca meciuldintre FC Botoºani ºi Universita-tea Craiova, din optimile CupeiRomâniei, sã se dispute joi, 11 fe-bruarie, de la ora 20.30.Scoþianul Ian Coll s-a alãturat
echipei din BãnieAlfel, Universitatea Craiova l-
a prezentat ieri pe preparatorul fi-zic scoþian Ian Coll, dupã ce staff-ul fusese întãrit la acest capitol ºicu portughezul Rui Santos. IanColl are 40 de ani ºi o experienþãdestul de vastã în football fitness,el activând în þara natalã la CelticGlasgow ºi la Airdrie, precum ºila campioana Bulgariei, Ludogo-rets. Ian Coll are o diplomã înºtiinþe sportive la Univeristatea deVest din Hamilton. La Celtic Glas-gow a lucrat 4 ani în cadrul acade-miei, iar alþi patru ani la primaechipã, fiind în staff-ul unor an-
trenori precum Brandon Rodgerssau Neil Lennon. A avut grijã depregãtirea fizicã a unor jucãtoriprecum Patrice Evra, Virgil vanDijk, Scott Brown, Scott Sinclair,Victor Wanyama, Kieran Tierney.
La Ludogorets i-a pregãtit ºi peromânii Cosmin Moþi, DragoºGrigore ºi Claudiu Keºeru. Înain-te de a ajunge în Bulgaria, Ian Colla lucrat câteva luni ca ºi consul-tant pentru federaþia din Dubai.
Papurã: „Pe hârtie suntem favoriþi,dar nu va fi un meci uºor”
Antrenorul Universitãþii Craiova este ameninþat cu demitereadacã echipa nu încheie astãzi seria fãrã victorie, care dureazã
de cinci partide
retragi în loc sã faci pressing. Eo chestie de abordare. Cu siguran-þã niciun meci nu este uºor, indi-ferent împotriva cãrei echipe ju-cãm. Trebuie sã ne motivãm, sãfim pregãtiþi pentru orice meci. Nuam început aºa cum ne doream,se întâmplã în fotbal, dar suntempierzãtori dacã nu luptãm sã câº-tigãm fiecare meci. Noi vrem sãne considerãm câºtigãtori. Suntfoarte multe meciuri de disputat,sperãm sã jucãm mult mai bine ºisã câºtigãm cât mai multe puncte.Suntem în discuþii cu jucãtori,acum vom vedea dacã se va reuºitransferul. Orice jucãtor este binevenit, cu cât ai un lot mai nume-ros, cu atât ai mai multe variante”,a spus Corneliu Papurã.
ªumudicã: „În România aº fivenit numai la Craiova”
Principalul favorit al fanilorolteni pentru a prelua echipa,
Marius ªumudicã, spune cã dacãar fi revenit în România ar fi an-trenat numai Universitatea Cra-iova, fiind prieten cu Mihai Ro-taru, însã acesta nu i-a propusacest lucru. „Nu se pune proble-ma sã mã întorc acum în Româ-nia, singura discuþie pe care amavut-o aºa, de fapt, mai multamicalã, ca ºi prieten, a fost cuRotaru. Rotaru este prietenulmeu, un bãiat deosebit, un bãiatcare îl respect, care a trecutprintr-o perioadã grea în mo-mentul în care a avut coronavi-rus ºi eu îl sunam, îl bârâiamcred cã mai rãu ca soþia. Îl su-nam zi de zi pentru cã este prie-tenul meu, în primul rând. Deo-camdatã discuþia asta a fost…«ªumi, suntem prea buni prie-teni ºi nu vreau sã ne certãm». Îizic «aceleaºi lucruri le gândescºi eu în momentul de faþã». Num-aº fi întors decât la Craiova,singura la care m-aº fi întors”, aspus Marius ªumudicã, la ple-carea spre Turcia, unde o vaantrena pe Rizespor.
Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”Papp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maiPapp: „Nu ne permitem sã maifacem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”facem paºi greºiþi”
