COMPLETARI SUB II/30 - NERVUL ULNAR SI MUSCULOCUTAN

1. NERVUL ULNAR (C8-T1):

Se desprinde din fasciculul medial, fiind situate posterior de a.brahiala.

RAPORTURI:

Coboara indepartandu-se de a.brahiala si perforeaza septul intermuscular medial la jumatatea mediala a bratului

Ajunge in regiunea posterioara a bratului, unde se afla sub capul medial al m.triceps

Ajunge in santul n.ulnar, unde se afla intre cele 2 aa.colaterale ulnare si apoi se angajeaza printre capetele de origine ale m.flexor ulnar al carpului trecand in regiunea anterioara a antebratului

Strabate m.flexor ulnar al carpului si se aseaza apoi intre acesta si m.flexor profund al degetelor

N.ulnar este situate medial de a.ulnara In 1/3 distala a antebratului trece anterior de retinaculul flexorilor si lateral de

pisiform

RAMURI:

1. Rr.musculare: pentru m.flexor ulnar al carpului si pentru fasciculele mediale ale m.flexor profund al degetelor

2. R.profunda: perforeaza originea m.flexor al degetului mic si ajunge profund, insotind arcul arterial palmar profund. Da ramuri pentru mm.eminenetei hipotenare, interososi, ultimii doi lombricali, adductor sis curt flexor al policelui

3. R.palmara a n.ulnar: se desprinde la 2-3 cm distal de articulatia radiocarpiana, perforeaza fascia antebrahiala si se distribuie pielii eminentei hipotenare

4. R.dorsala a n.ulnar: se desprinde profund de precedentul, inconjoara posterior tendonul m.flexor ulnar al carpului, apoi ulna si ajunge pe fata dorsala a mainii unde se ramifica din rr.digitale dorsale ale ultimelor 2 spatii interosoase. Inerveaza tegumentele dorsale ale auricularului, a primei falange a inelarului si jumatatii ulnare a primei falange a mediusului

5. R.superficialis: a 2-a ramura terminala palmara, dupa ce inerveaza m.palmar scurt, se desface in nn.digitali palmari comuni pentru spatiile IV si V, care se vor bifurca in nn.digitali proprii pentru fetele palmare ale degetelor V si VI (jumatatea lui ulnara)

PARALIZIA NERVULUI ULNAR:

Rolul motor al nervului ulnar

Nervul ulnar este principalul nerv motor al mâinii, deoarece:

- flexează mâna şi determină adducţia ei (m flexor ulnar al carpului)- flexează falanga distală a inelarului şi auricularului (m flexor profund al

degetelor)- determină abducţia degetelor (mm interosoşi dorsali) şi adducţia degetelor

(mm interosoşi palmari) – mişcarea «în evantai»- determină flexia falangei proximale şi extensia falangelor II şi III ale

degetelor 2-5 (mm interosoşi)- determină abducţia policelui (m adductor al policelui) şi flexia falangei I

(fasc profund al m scurt flexor al policelui)

Teritoriul senzitiv: 1/3 medială a feţei plantare a mâinii, ½ laterală a inelarului, degetul V, atât pe faţa palmară cât şi pe cea dorsală;1/2 medială a feţei dorsale a mâinii;1/2 internă a degetului 4, 1/2 internă a primei falange a degetului 3

Lezare:

- traumatismele epifizei distale a humerusului, traumatismele ulnei

- afecţiuni ale articulaţiei cotului

- microtraumatisme profesionale (tâmplari, brutari, sculptori)

- anevrisme ale arterei brahiale sau axilare

- compresiuni (esp.zona scalenică), la nivelul şanţului epitrohleo-olecranian

- boli infecţioase->tifos,febră tifoidă

Clinic:

Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifa ulnară, constând în extensia primei falange şi flexia ultimelor două falange ale degetelor II-V, mai exprimate la degetele IV şi V.

Deficite motorii:

- imposibilitatea flexiei primelor falange

- imposibilitatea extensiei ultimelor două falange

- imposibilitatea abducţiei şi adducţiei degetelor

- imposibilitatea adducţiei policelui

- prehensiunea este perturbată

- atrafia mm eminenţei hipotenare şi a mm interosoşi

Probe de examinare:

1. semnul Fromet al policelui: bolnavul prinde o coală de hârtie cu ambele mâini între police şi index şi trage lateral. De partea paralizată coala îi scapă

2. semnul evantaiului: mâna aşezată cu palma pe un plan plat nu poate răsfira degetele în evantai

3. testul pensei police-deget mic (testul buclei): nu se poate executa pensa menţionată

4. testul mănunchiului: degetul mic şi inelarul nu participă în actul de reunire a degetelor într-un mănunchi

5. semnul gratajului -degetele 4,5

Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv->faţa palmară şi dorsală a degetelor 4 şi 5;partea ulnară a mâinii

Tulburări trofice şi vasomotorii: importante, mâna ia aspect scheletic prin atrofia interosoşilor, eminenţa tenară devine plată, pielea se subţiază, apare cianoză şi edem.

Sdr.de tunel cubital

-tunel format de aponevroza care acoperă nervul între inserţiile osoase pe

olecran şi epicondilul medial ale celor 2 capete ale muşchiului flexor carpi ulnaris

-iniţial tulburări de sensibilitate,apoi deficit motor

Sindromul de tunel cubital

• La nivelul articulației cotului nervul se găsește pe fața posterioară a articulației, superficial, în tunelul cubital format din epicondilul medial al humerusului și retinaculul tunelului cubital.

• Tunelul cubital are planșeul format din ligamentele articulației cotului, acoperișul din ligamentul arcuat al cotului care pornește de pe epicondilul humeral și până la regiunea medială a procesului olecranian.

• Trece posteromedial de tuberculul coronoid al ulnei împreună cu artera ulnară recurentă posterioară, printre cele 2 capete ale m flexor ulnar al carpului

Simptomatologia este superpozabila cu cea din sindromul de canal Guyon, mai accentuata si cu implicatii si la nivelul flexorilor profunzi ai degetelor 4 si 5. In cazurile severe poate apare atrofia spatiului interosos 1, adica intre police si degetul aratator. Scade forta de strangere.

Sindromul de Canal Guyon

Sindromul de canal Guyon este o afecţiune care se manifestă la nivelul mâinii şi a degetelor 4 si 5; este determinată de compresia nervului ulnar la nivelul încheieturii mâinii.

X

Sindromul poate apare datorită dezvoltării unui chist sinovial, sau posttraumatic. Simptomatologia este reprezentata de senzaţia de furnicătură şi amorţeală la nivelul degetelor 4 şi 5.

Aceeaşi simptomatologie este dată şi de sindromul de tunel cubital (nevrita de cubital).

Explicaţii anatomice:

Canalul Guyon este situat la nivelul încheieturii mâinii, aproximativ în aceeaşi localizare cu canalul carpian, medial de acesta, fiind delimitat de osul pisiform şi osul hamat (osul cu cârlig) (vezi schema X); deasupra este delimitat de structuri fibroase.

Conţine nervul ulnar şi artera ulnară.

2. NERVUL MUSCULOCUTAN (C5-C7):

Ia nastere din fasciculul lateral al plexului brahial.

RAPORTURI:

Se indreapta lateral si intra in grosimea m.coracobrahial pe care-l strabate spre anterior

Se aseaza apoi intre mm.coracobrahial si biceps brahial, iar mai jos, intre mm.biceps brahial si brahial

In apropierea cotului perforeaza fascia brahiala, lateral de mm.brahial si biceps, devenind n.cutanat lateral antebrahial, care inerveaza fata laterala a antebratului

Da rr.musculare pentru mm.anteriori ai bratului

PARALIZIA NERVULUI MUSCULOCUTAN:

Rolul motor al nervului musculocutan - inervează muşchii coracobrahial, biceps şi brahial, asigurând flexia şi supinaţia antebraţului şi proiecţia înainte-înăuntru a membrului superior

Teritoriul senzitiv: tegumentele regiunii laterale a antebraţului

Lezare:

- traumatisme cu luxaţii sau fracturi ale umărului

- compresiuni sau anevrisme de arteră axilară

Clinic:

- scaderea marcata a fortei flexiei antebratului pe brat- flexia cotului este deficitară (antebraţul atârnă în prelungirea braţului), se

face totuşi, cu ajutorul mm.epicondilieni mediali şi a m.brahioradial; supinaţia slăbeşte;

- scaderea adducţiei şi proiecţiei anterioare a braţului (mişcări sunt controlate de coracobrahial)

- hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv (tulburările senzitive sunt vagi şi nedefinite, inervaţia tegumentelor dependente de n.musculocutan fiind asigurată şi de filete provenite din n.radial şi n.cutanat antebrahial medial).

- hipotonia şi, ulterior, atrofia muşchilor lojei anterioare a braţului (evident- ştergerea reliefului m biceps brahial)