WWW.CVLPRESS.RO / [email protected]Primul cotidian al Olteniei Anul XXX, Nr. 9081 miercuri, 12 februarie 2020 8 pagini 1 leu Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Ford Craiova: Ford Craiova: Ford Craiova: Ford Craiova: Ford Craiova: peste 1000 peste 1000 peste 1000 peste 1000 peste 1000 de vehicule de vehicule de vehicule de vehicule de vehicule construite pe zi construite pe zi construite pe zi construite pe zi construite pe zi Colegiul Colegiul Colegiul Colegiul Colegiul „ªtefan Odobleja”: „ªtefan Odobleja”: „ªtefan Odobleja”: „ªtefan Odobleja”: „ªtefan Odobleja”: Notã micã la purtare, Notã micã la purtare, Notã micã la purtare, Notã micã la purtare, Notã micã la purtare, pentru... dascãli! pentru... dascãli! pentru... dascãli! pentru... dascãli! pentru... dascãli! economie / 5 A Avanpremiera vanpremiera vanpremiera vanpremiera vanpremiera filmul „Colectiv” filmul „Colectiv” filmul „Colectiv” filmul „Colectiv” filmul „Colectiv” la Cinema Patria la Cinema Patria la Cinema Patria la Cinema Patria la Cinema Patria culturã / 6 actualitate / 2 ªi anul acesta, municipalitatea cra- ioveanã va continua programul de mo- dernizare a strãzilor de pãmânt de la periferie. Pe listã se aflã 35 de strãzi 4 4 4 ADMINISTRAÞIE pagina pe care se va turna asfalt nou ºi vor fi amenajate trotuarele. Anul trecut, au- toritãþile au reuºit sã reabiliteze un pachet de 25 de strãzi. 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei 37 de milioane de lei vor vor vor vor vor fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova fi investiþi în strãzile din Craiova
Notã micã la purtare,Notã micã la purtare,Notã micã la purtare,Notã micã la purtare,Notã micã la purtare,pentru... dascãli!pentru... dascãli!pentru... dascãli!pentru... dascãli!pentru... dascãli! economie / 5
ªi anul acesta, municipalitatea cra-ioveanã va continua programul de mo-dernizare a strãzilor de pãmânt de laperiferie. Pe listã se aflã 35 de strãzi
44444 ADM
INIST
RAÞIE
pa
gin
ape care se va turna asfalt nou ºi vor fiamenajate trotuarele. Anul trecut, au-toritãþile au reuºit sã reabiliteze unpachet de 25 de strãzi.
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de lei37 de milioane de leivorvorvorvorvor fi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiovafi investiþi în strãzile din Craiova
2 / cuvântul libertãþii luni, 3 februarie 2020actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
Ieri searã a avut loc primasedinþã de lucru a noului Con-siliu Executiv Judeþean al PMPDolj, dedicatã pregãtirii campa-niei pentru alegerile locale dinacest an. PMP Dolj intrã încompetiþia electoralã cu o echi-pã politicã foarte puternicã,condusã de deputatul Ion Cupã,noul preºedinte al organizaþiei.
Din aceastã echipã de con-ducere fac parte,în calitate devicepreºedinþi ai PMP Dolj,economistul Anca Koc, ingine-rul Dan Pãloiu, Eugen Safta-primarul comunei Sadova, an-treprenorul Eugen Cristian Za-vracu, ºef-serviciu Sorin Vîl-cu, inginerul silvic Popa Flo-rian, inginerul Constantin Po-pescu, Viorel Balaci-vicepri-marul comunei Catane, ingine-rul Victor Gogonea, manage-rul Petroºanu Ionel, inginerulBalaban Silviu, consilierul lo-
PMP DOLJ: RESTPMP DOLJ: RESTPMP DOLJ: RESTPMP DOLJ: RESTPMP DOLJ: RESTARARARARART CU O ECHIPÃ PUTT CU O ECHIPÃ PUTT CU O ECHIPÃ PUTT CU O ECHIPÃ PUTT CU O ECHIPÃ PUTERNICÃERNICÃERNICÃERNICÃERNICÃDeputat Ion Cupã, preºedinte
PMP Dolj:”Am început validareacandidaturilor noastre pentru func-
þiile de primari în localitãþile jude-þului Dolj. Promovãm oameni res-pectaþi în comunitãþile lor”
cal Bibian Bãrbulescu.Secretarul general al PMP
Dolj este profesorul universitarCristian Mihail Negulescu, se-condat de secretarii generali ad-
juncþi, Cãtãlina Afumatu ºi Mi-hai Dodocioiu.
Secretarii executivi ai PMPDolj sunt: inginerul ValentinBulumaci, fermierul Ciucã Mi-rel Deni, biologul Dianu Virgi-nia,inginerul Giugãl Adinel, in-ginerul Florian Ionel Gârbiþã,inginerul Mihai Rãzvan Vultu-reanu, inginerul IT CristinelIlie Lucian, consilierul localDan Jenicã, administratorulMarius Lupu, consilierul localNelu Mihalache, tehnicianul deaviaþie Jan Munteanu, consilie-rul local Doru Paþa, antrepre-norul Radu Dumitru, consilie-rul local Iulian Vitan, inginerulGrigore Zarioiu
Preºedinte al Organizaþiei deFemei a PMP Dolj este econo-mista Cristina Ristea.
Preºedinte al Organizaþiei de
Tineret a PMP Dolj este ingi-nerul automatist Cosmin Bo-soancã.
Preºedinte al Organizaþiei deSeniori a PMP Dolj este ingine-rul Marin Þãpurin.
Liderul Aleºilor Locali aiPMP Dolj este Eugen Safta-pri-marul comunei Sadova.
Preºedinte al PMP Craiovaeste avocatul Cosmin Roºu-lescu
Trezorier al PMP Dolj esteeconomistul Mihai Lungu
PMP Dolj va depune candi-daturi pentru funcþiile locale deprimari ºi consilieri în toate lo-calitãþile judeþului.
Au fost validate în aceastãsedinþã a Consiliului Executiv alPMP Dolj primele candidaturi(vezi foto) pentru funcþiile deprimari din judeþ: economistulEugen Safta (Sadova), ingine-rul Victor Cristinel Gogonea(Coºoveni) tehnicianul de avi-aþie Jean Munteanu (Pleniþa), biologul Virginia Dianu (PoianaMare) si inginerul agronom Ma-rius Lupu (Maglavit).
PMP îºi propune sã câºtigemandate de primari ºi consilieriîn cât mai multe localitãþi ale ju-deþului, obiectivul strategic alorganizaþiei conduse de deputa-tul Ion Cupã fiind acela de a de-veni a treia forþã politicã ºi la ni-velul judeþului Dolj.BIROUL DE PRESà PMP DOLJ
În vara anului trecut, prin ordin al mi-nistrului Educaþiei Naþionale, în temeiulevaluãrii, criteriul preponderent fiind pro-centul de promovabilitate al examenuluide Bacalaureat, Colegiul „ªtefan Odoble-ja” din Craiova a fost retrogradat la sta-tutul de liceu tehnologic. Loviturã de ima-gine ºi nu numai. Redobândirea denumi-rii de colegiu ar putea fi recâºtigatã, dupão penitenþã de cinci ani, prin îndeplinireacumulativã a mai multor condiþii, nu uºorde atins. Astfel rata de promovare al exa-menul de Bacalaureat trebuie sã fie pestemedia naþionalã, în cele douã sesiuni deexamen, timp de trei ani, iar activitateapedagogicã trebuie reflectatã în rezultatenotabile la concursuri specifice naþionaleºi internaþionale. Revirimentul ar mai tre-bui susþinut, prin aportul nemijlocit al ca-drelor didactice, în calitatea lor de for-matori, care ar urma sã facã dovada unorlucrãri ºtiinþifice sau pedagogice, impli-carea în activitãþi de cercetare ºtiinþificã,dobândirea titlului de doctor º.a.m.d..Ordinul ministrului de resort a fost con-
MIRCEA CANÞÃR
Colegiul „ªtefan Odobleja”:Colegiul „ªtefan Odobleja”:Colegiul „ªtefan Odobleja”:Colegiul „ªtefan Odobleja”:Colegiul „ªtefan Odobleja”:Notã micã la purtare, pentru... dascãli!Notã micã la purtare, pentru... dascãli!Notã micã la purtare, pentru... dascãli!Notã micã la purtare, pentru... dascãli!Notã micã la purtare, pentru... dascãli!
testat în justiþie, dar este puþin probabilca decizia finalã sã fie favorabilã celor dela „ªtefan Odobleja”, care cocheteazã încontinuare cu mediocritatea accentuatã ºiscandalul sordid. Excesiv. O nãpraznicãloviturã de imagine n-a avut practic niciun efect, dovadã cã la simularea recentãpentru BAC 2020, procentul de promo-vabilitate la cele 7 clase –cursuri de zi-de a XII-a, a fost de 9,89%. Din 166 deelevi, 75 nu s-au prezentat, 82 au fostrespinºi ºi doar 9 au promovat. La celetrei clase de seral, din cei 84 de înscriºi,tot atâþia au absentat. Promovabilitate: 0!Ce se întâmplã de mai multã vreme laColegiul „ªtefan Odobleja”, sã-l numimtotuºi astfel, pânã la decizia justiþiei, tottapajul radical, þine de neverosimil. Din-tre formele de curaj, un comando de 10-15 cadre didactice, care luptã pentruomogenizarea moralã a vieþii lor, ºi-auales-o pe cea mai „dostoievskianã”: cu-rajul de a-ºi asuma propria mlaºtinã. Darcomplexitatea acesteia e doar aparentã.Oricât ar pãrea de ciudat, ceea ce le lip-
seºte cu adevãrat frondeorilor e perso-nalitatea ºi vocaþia de dascãl. κi primescsalariile integral, fãrã nici o mustrare deconºtiinþã. ªedinþele Consiliului de admi-nistraþie au devenit, de mai multã vre-me, teritoriul unui circ total, în caremembri ai comandoului pomenit, animaþide poftã de baricadã, când nu absentea-zã, ca sã nu se realizeze cvorumul, vinºi citesc de pe foi de hârtie mesajele in-salubre, cu referiri la „ciuma roºie”, oa-menii primãriei, ºi alte insinuãri, blocândapoi orice punct de pe ordinea de zi. Înfine, o ferocitate de suprafaþã a volinti-rilor ambetaþi. Dacã admitem, cã în toa-te demersurile lor, au dreptate, suntemcontraziºi de recenta simulare pentru BAC2020. Baricada însãºi sfârºeºte în sceno-grafie. Avem de a face cu o combativita-te oralã, strict gesticulatorie, ca aceea alui Crãcãnel în cãutarea lui Pampon. Într-un an de zile s-au rulat 11 conduceri pro-vizorii la „ªtefan Odobleja”, nici una ne-reuºind sã facã unanimitate. Ca sã stãrui,în inepþia, n-avem cum sã o definim alt-
fel, ca ora de curs sã aibã 40 de minute,ºi nu 50, cum prevede legislaþia existen-tã, sã comunici asta elevilor, þine de unteritoriu al dezordinei comportamentale.„Nota zero la purtare” era titlul uneivechi piese de teatru care aducea, înprim-plan, un mediu cunoscut în litera-tura dramaticã: liceul. Cam aceasta estenota pe care o meritã dascãlii acestei uni-tãþi de învãþãmânt, care îºi bat joc lite-ralmente de niºte elevi. O ºcoalã bunãnu e o pepinierã de genii, dar produce omedie umanã cultivatã, decentã, care nute face de râs. Celor de la „ªtefan Odo-bleja”, n-am vrea sã generalizãm, le lip-seºte ºi autoritatea ºi competenþa. Acto-rii circului de la „ªtefan Odobleja” n-auce cãuta în învãþãmântul preuniversitarde stat, fiindcã mutileazã tineri inocenþi.Ceea ce e o dramã. Nu ne-am propus sãdescriem cum se deruleazã o ºedinþã aConsiliului de administraþie, fiindcã nu-ºi are rostul. Decenþa e în crizã, bunul-simþ în comã, cultura... lipsã, încât sem-nul crucii se justificã de-a dreptul.
cuvântul libertãþii / 3miercuri, 12 februarie 2020 administraþieadministraþieadministraþieadministraþieadministraþie
Bine veniºi! Ce face Dol-jul perfect ºi simplu? Estemesajul prin care ConsiliulJudeþean Dolj întâmpinã utili-zatorii în noul ghid turisticdigital al judeþului,„DiscoverDolj App”, lansat anul trecut,în luna iulie.
„Perfect ºi simplu” sunt cu-vintele prin care se pot carac-teriza valorile reprezentative alejudeþului Dolj. Acestea sunt evi-denþiate în noua platformã depromovare a destinaþiei turisti-ce, gânditã pentru a fi utilizatãatât de locuitori, cât ºi de vizi-tatorii regiunii.
Discover Dolj App este apli-caþia oficialã a Consiliului Ju-deþean Dolj dezvoltatã peplat-forma Eventya ºi este dispo-nibilã gratuit pentru Iphone ºiAndroid.
Linkurile de descãrcare sunt dis-ponibile pe www.discoverdolj.ro.
Simplu darcomplex
Pe cât de simplã, pe atât decomplexã este aplicaþia mobi-lã a judeþului Dolj, care cuprin-de peste 750 de pagini ale ob-iectivelor turistice ºi ale punc-
Bine veniºi! Ce face DoljulBine veniºi! Ce face DoljulBine veniºi! Ce face DoljulBine veniºi! Ce face DoljulBine veniºi! Ce face Doljulperfect ºi simplu?perfect ºi simplu?perfect ºi simplu?perfect ºi simplu?perfect ºi simplu?
telor de interes din tot terito-riul. Capitolele au fost conce-pute în aºa fel încât localniciiºi oaspeþii sã descopere câtmai în detaliu patrimoniul ima-terial reprezentat de tradiþiiledoljenilor,dar ºi patrimoniulconstruit al judeþului Dolj. Maimult decât atât, platforma cu-prinde ºi operatorii turistici,spaþiile de cazare, alimentaþiepublicã ºi agrement din judeþ,precum ºi calendarul eveni-mentelor, prin care se pot ur-mãri cele mai importante eve-nimente desfãºurate în viitorulapropiat.
Recomandãri,obiective de
neratat, recenziiºi urmãriri de
paginãProducãtorii ºi meºterii lo-
cali, precum ºi gastronomiatradiþionalã ºi calendarul popu-lar sunt pagini evidenþiate însecþiunea „Recomandãri Dis-cover Dolj” ca fiind cele maide preþ comori ale regiunii.Obiectivele turistice de nera-tat sunt marcate în capitolul cu
acelaºi titlu prin care App-ulinvitã utilizatorii sã vizitezeMuzeul de Artã - Palatul JeanMihail, Parcul Nicolae Roma-nescu, Muzeul Olteniei, Cen-trul Istoric al Craiovei, Palatul
Marincu din municipiul Cala-fat ºi multe alte locuri pe caredoljenii sunt mândri sã le aratevizitatorilor.
Fiecare paginã oferã infor-maþii despre programul locului,arãtând în timp real dacã aces-ta este deschis sau închis, da-tele de contact, linkuri cãtrepaginile de socializare ºi pozi-þia pe hartã prin care, conectatla Google Maps, se poate ajun-ge la obiectiv. Paginile oferãposibilitatea de recenzie ºi ur-mãrire a lor, ceea ce înseamnãcã vizitatorii obiectivelor îºi potexprima pãrerea direct în apli-caþie despre experienþa avutã laobiectiv. Butonul „Urmãreºte”oferã utilizatorului posibilitateade a fi informat despre fiecareactualizare a informaþiei referi-toare la obiectivul respectiv saudespre publicarea unui eveni-ment organizat de acesta.
Trasee turistice ºiÎn apropierea taUna dintre funcþionalitãþile
preferate ale aplicaþiei este cea
a Traseelor turistice, carepermite organizarea de circuiteindicate pe hartã, cu opriri lacele mai importante puncte deinteres. Se poate alege între tra-seele de descoperit Craiova, is-toria ºi tradiþia doljeanã sau ceimai activi pot încerca traseulde biciclete EuroVelo 6. Pentruiubitorii de vin a fost inclus tra-seul cramelor, de-a lungul cã-ruia vor putea degusta cele maicunoscute vinuri olteneºti.
Harta interactivã oferã ºi pa-gina „În apropierea ta” princare poþi vedea, raportat la po-ziþia pe hartã, cele mai apropiateobiective turistice în funcþie deinterese. Filtrul permite selec-tarea locurilor de cazare ºimasã, a obiectivelor turistice,culturale sau de agrement.
Noutãþi
Consiliul Judeþean Dolj acreat secþiunea de „Noutãþi”,care este echivalentul unuiportal de ºtiri unde sunt pu-blicate cele mai noi informaþiiîn domeniul turismului ºi alculturii doljene. Utilizatoriiaplicaþiei vor primi notificãriori de câte ori o nouã ºtire estepublicatã.
Bara de controlBara de control conþine cele
mai importante butoane, respec-tiv „Acasã” - butonul care vaaccesa pagina principalã, „Eve-nimente” - iconiþa care va des-chide calendarul lunar al eveni-mentelor din judeþul Dolj, „Des-coperã” - butonul care deschi-de tot cuprinsul aplicaþiei deunde se poate accesa fiecarepaginã, „Notificãri” - iconiþacare acceseazã lista notificãri-lor generale ºi ale paginilor ur-mãrite, iar la final „Contulmeu” de unde se poate seta lim-ba aplicaþiei (românã sau engle-zã), unde se pot vedea listele depagini ºi evenimente salvate ºiurmãrite, precum ºi termenii ºicondiþiile legale.
www.discoverdolj.roAplicaþia Mobilã Discover
Dolj App este deservitã de pagi-na web www.discoverdolj.rounde se gãsesc în varianta pen-tru desktop aceleaºi informaþiiutile despre judeþul Dolj.
Consiliul Judeþean Dolj vãinvitã sã descãrcaþi ºi sã vã bu-curaþi de noul ghid turistic digi-tal al regiunii: Discover Dolj App!
4 / cuvântul libertãþii miercuri, 12 februarie 2020administraþieadministraþieadministraþieadministraþieadministraþie
Modernizarea strãzilor depãmânt, care încã mai existãîn Craiova, va fi continuatã ºiîn anul acesta, alocaþia pentruaceste lucrãri reprezentând oparte însemnatã din bugetul devenituri ºi cheltuieli a lui 2020.La dezbaterea cu cetãþenii,care a avut loc la sediul pri-mãriei, vinerea trecutã, prima-rul Mihail Genoiu a arãtat cãamenajarea cu asfalt a strãzi-lor de la periferie reprezintã oprioritate pentru municipalita-te, fapt pentru care, în acestan, s-a alocat o sumã ºi maimare faþã de anul trecut. Dacãîn 2019, investiþiile în strãzi s-au limitat la suma de 31 mili-oane de lei, autoritãþile ºi-auprogramat, în 2020, sã chel-tuiascã 37 de milioane de lei,
37 de milioane de lei vor fi investiþi37 de milioane de lei vor fi investiþi37 de milioane de lei vor fi investiþi37 de milioane de lei vor fi investiþi37 de milioane de lei vor fi investiþiîn strãzile din Craiovaîn strãzile din Craiovaîn strãzile din Craiovaîn strãzile din Craiovaîn strãzile din Craiova
ªi anul acesta, municipalita-tea craioveanã va continua pro-gramul de modernizare a strã-zilor de pãmânt de la periferie.Pe listã se aflã 35 de strãzi pe
care se va turna asfalt nou ºivor fi amenajate trotuarele.Anul trecut, autoritãþile au reu-ºit sã reabiliteze un pachet de25 de strãzi.
Paginã realizatã de LAURA MOÞÎRLICHE
banii fiind deja repartizaþi înacest scop.
O listã de 35 de strãziDin cele 37 de milioane de
lei, bani de la bugetul local, au-toritãþile plãnuiesc sã reabilite-ze un numãr de 35 de strãzi, pecare nu existã asfalt ºi nici tro-tuare, accesul fiind, din acestmotiv, foarte anevoios pentrucraiovenii de acolo. „În anultrecut, am avut 25 de strãzi deperiferie, cu pãmânt, care aufost reabilitate ºi modernizatecu asfalt, iar anul acesta vomavea, pe de o parte, din vechiulacord cu 87 de strãzi, un nu-mãr de 26 de strãzi, care re-prezintã urmãtorul pachet dupãcele 25 de anul trecut. Sunt 51de strãzi dintr-un total de 87.
Dar ca cetãþenii sã nu mai aº-tepte sã se realizeze cele 87 destrãzi ºi sã începem abia dupãaceea reabilitarea, am demaratalt pachet, care a parcurs paºiiºi a ajuns pe cel de 87 din urmã.Este un pachet de 9 strãzi, careintrã ºi el în reabilitare anulacesta, chiar dacã a fost dema-rat, ca proiectare, în cursulanului trecut”, a explicat prima-rul modul cum a fost întocmi-tã lista celor 35 de strãzi pecare se va interveni în anulacesta.
Investiþiile pot fi suplimentatepânã la 45 de strãzi
Dacã vremea va permite ºivor mai rãmâne bani, autoritã-þile locale iau în calcul suplimen-tarea acestui numãr de strãzi.
„Þinta este de 40-45 de strãzipe care ne dorim sã le reabili-tãm în anul acesta”, a menþio-nat edilul Craiovei. Mihail Ge-noiu a dezvãluit craiovenilor cã,la ora aceasta, se aflã în deru-lare la Direcþia de Achiziþii a Pri-mãriei Craiova, urmãtorul pa-chet de 100 de strãzi, care vatrebui sã urmeze aceeaºi pro-cedurã de proiectare ºi, apoi,procedura de achiziþie a execu-þiei. „Acest pachet de 100 se vasuprapune peste celelalte strãzi,care mai rãmân din pachetul de87. Aici va fi un acord-cadru alstrãzilor ºi el va fi completat înpermanenþã, nu înseamnã cã nevom opri aici”, a explicat pri-marul Craiovei modalitatea încare se vor face investiþiile înstrãzile din Craiova.
Criteriul pentru reabilitare:strãzile sã aibã utilitãþi
Criteriul pe care autiritãþile lo-cale îl vor avea în vedere înaintde turnarea asfaltului este castrãzile sã aibã deja utilitãþi. „CAOare în evaluare execuþia la strã-zile care nu au canalizare ºi amfãcut apel ca strãzile care nu aucanalizare sã aibã prioritare, maiales la cele din zone vitregite,unde nu s-a putut intra niciodatãcu asfalt din cauza lipsei acestorutilitãþi. ªi mã refer, în primulrând, la zona Fãcãi, care va aveaprioritate imediat dupã ce se vafinaliza canalizarea în zona res-pectivã”, a menþionat primarulCraiovei zona în care se vor în-drepta, cu prediclecþie, investi-þiile în asfalt din anul acesta. „Co-legii de la Direcþia de Investiþiisã facã din nou apel la ceilalþi
furnizori de utilitãþi, care nu suntîn subordinea primãriei, cum arfi Distrigaz ºi CEZ, sã îºi ia mã-surile necesare, în sensul sã-ºifacã lucrãrile pânã când ajungemcu asfaltul pe strãzile respecti-ve. Nu vreau sã mai avem sur-prize cã vor sã facã un branºa-ment, au timp suficient sã-ºi facãtoate branºãrile pânã la data res-pectivã”, a atras atenþia MihailGenoiu.
Care sunt cele 9 strãzi,adãugate în acest an
Conform listei de investiþiicare a fost prezentatã de muni-cipalitate, cele nouã strãzi pecare se va interveni în anul aces-ta, fiind adaugate separat, segãsesc în mai multe zone aleoraºului. Lista scurtã este des-chisã de strada „Parângului”,lucrarea fiind estimtã la suma de700.000 de lei. O altã stradãeste ºi strada „Ramuri”, unde seva face o investiþie de 850.000de lei. Pe strada „Migdalului” sevor investi 700.000 de lei. Osumã mare de bani este alocatãpentru modernizarea strãzii „Lã-crãmioarei” – 1.000.000 de lei.Pe listã se mai aflã ºi strada „Zã-voiului”, lucrare pentru care afost alocat un buget de 630.000de lei. Pe Aleea III Bariera Vâl-cii se vor face investiþii de400.000 de lei, iar pe Aleea IICantonului, de 510.000 de lei.O altã stradã care se regãseºtepe listã este ºi strada „Vãnãtori”,unde se va investi suma de700.000 de lei. Cea mai maresumã de bani este alocatã pen-tru modernizarea strãzii „Cor-neºului” – 1.500.000 de lei.
cuvântul libertãþii / 5miercuri, 12 februarie 2020 economieeconomieeconomieeconomieeconomiePaginã realizatã de MARGA BULUGEAN
Începând cu luna octombrie2019, uzina Ford Craiova con-struieºte în premierã, în paralel,douã crossovere compacte inspi-rate din lumea SUV-urilor - FordEcoSport ºi nou-lansatul FordPuma. SUV-urile reprezintã încontinuare segmentul cu cea maimare creºtere la nivel european.În 2019 au fost înmatriculate întotal 5,9 milioane de SUV-uri, încreºtere cu 10% faþã de 5,4 mi-lioane de unitãþi înmatriculãri în2018. Noul Ford Puma este deja
Ford Craiova: peste 1000Ford Craiova: peste 1000Ford Craiova: peste 1000Ford Craiova: peste 1000Ford Craiova: peste 1000de vehicule construite pe zide vehicule construite pe zide vehicule construite pe zide vehicule construite pe zide vehicule construite pe zi
Ford România confirmã astãzi faptul cã unitatea deproducþie de ultimã generaþie de la Craiova va atinge anulacesta un record al volumului de asamblare zilnic: peste1000 de unitãþi Puma ºi EcoSport, astfel cã o maºinã esteprodusã la fiecare 67 de secunde. Producþia motorului 1.0EcoBoost va sprijini ritmul de asamblare al vehiculelor,atingând un vârf zilnic de cadenþã de aproximativ 1700 demotoare, unul la fiecare 42 de secunde. Ford Craiovaexportã acum vehicule în peste 50 de pieþe din întreagalume. Din 2008 pânã în prezent, Ford a investit la Craiova1.5 miliarde de euro; aproximativ 3400 de locuri de muncãau fost create în ultimii trei ani, iar numãrul total al angaja-þilor a ajuns la 6300 de persoane
livrat în toate pieþele europeneunde Ford este prezent, iar în-cepând cu prima parte a acestuian, modelul construit la Craiovava fi, de asemenea, exportat ºiîn Australia, fiind primul vehiculprodus în România livrat peaceastã piaþã. “Echipa Ford Cra-iova este foarte fericitã sã des-copere reacþiile pe care FordPuma le-a generat în presa eu-ropeanã. Sunt convins cã viitoriinoºtri clienþi vor fi fascinaþi decaracterul dinamic al noului Ford
Puma, dar ºi de aspectul funcþi-onal ºi de elementele inovatoareoferite de acest vehicul fabulos”,spune Ian Pearson, PreºedinteFord România ºi Director al fa-bricii Ford Craiova.
Peste 6300 de angajaþiCu o sumã de 1.5 miliarde de
euro investitã în fabrica de la Cra-iova începând cu anul 2008, FordRomânia a ajuns la un total de6300 de angajaþi, care lucreazãatât în Fabrica de Asamblare Ve-hicule cât ºi la Fabrica de Motoa-re. Aproximativ 3400 dintre aceº-tia au fost angajaþi în ultimii treiani pentru a sprijini producþia noi-lor EcoSport ºi Puma. În condi-þiile în care volumul de producþieal celor douã modele creºte con-stant, Uzina de Asamblare Vehi-cule Ford Craiova opereazã înpremierã în trei schimburi. Încontextul unui ritm accelerat deproducþie a vehiculelor, Fabricade Motoare va atinge la rândul sãuun nou record: aproximativ 1700de motoare produse într-o singu-rã zi. În acest moment, la Uzinade Motoare se construiesc treiversiuni ale mult-premiatului mo-tor 1.0 EcoBoost: 100 CP, 125 CPºi 155 CP mHEV.
Vehicul cu tehnologie hibridãintegratã
Noul Ford Puma, construit ex-clusiv la Craiova, a primit rating-ul maxim de cinci stele în cadrultestelor de siguranþã organizate deautoritatea independentã EuroNCAP. Ford Puma a fost notat cupunctaj maxim la testul de impactlateral cu bariera deformabilã, darºi la dificila probã de impact lateralcu stâlpul. Tehnologiile oferite deFord Puma - care includ Sistemulde asistenþã pre-coliziune cu frâ-nare automatã, Limitatorul inteli-gent de vitezã ºi Sistemul de men-þinere a benzii de rulare - au fost ºiele apreciate de Euro NCAP. “Sun-tem mândri cã Ford Craiova con-struieºte acest vehicul în contex-
tul în care Puma a primit cinci stelela testele Euro NCAP. De aseme-nea, suntem prima uzinã de pro-ducþie auto din România care con-struieºte un vehicul cu tehnologiehibridã integratã: Ford Puma cumotorul 1.0 EcoBoost mild hybridde 155 CP”, spune Pearson.
În 2019, Ford a atins în Româniao cotã de piaþã de 8.6%
Ford ºi-a asumat angajamen-tul de a electrifica gama sa demodele vândute în Europa, Pumafiind unul dintre cele 14 modeleelectrificate care vor fi disponi-bile pentru clienþii europeni pânãla finalul anului 2020. Aceastã lis-
tã este deschisã de noul SUVFord Mustang Mach-E, vehicul100% electric. În 2019, Ford aatins în România o cotã de piaþãde 8.6%, cu un total de 16.168de vehicule înmatriculate, cla-sându-se pe prima poziþie în to-pul vânzãrilor mãrcilor de import.
De asemenea, Ford ºi-a pãstratpentru al patrulea an consecutivpoziþia de lider în segmentul ve-hiculelor comerciale, acolo undeFord Transit ºi pickup-ul FordRanger au obþinut rezultate foar-te bune. Modelul Ford Puma estedisponibil în toate showroom-urile celor 37 de reprezentanþeFord din România.
„Colectiv” spune povesteaprimului an de dupã incendiuldin clubul cu acelaºi nume ºiurmãreºte în acelaºi timp auto-ritãþie ºi jurnaliºtii, ei fiind într-o interacþiune permanentã decãutare ºi expunere a adevãru-lui. Este un film despre sistemversus oameni, despre adevãrversus manipulare, despre in-teres personal versus interespublic, despre curaj ºi respon-sabilitate individualã, iar pro-ducþia va oferi în premierãspectatorilor din cinematogra-fe acces în locurile cheie dedupã evenimentul tragic din clu-bul Colectiv: redacþii de ziare,cabinete de miniºtri, coridoarede instituþii, sãli de ºedinþe. Fil-mul urmãreºte jurnaliºti, aver-tizori de integritate, pacienþii ºifamiliile lor, dar ºi oficiali dinGuvern ºi reprezentanþi ai sta-tului, dezvãluind fãrã compro-misuri o întreagã reþea a corup-þiei, minciunii ºi manipulãrii.
„Momentul Colectiv a fostpentru noi toþi o traumã. Ca ori-ce individ traumatizat, o socie-tate traumatizatã devine uºor demanipulat ºi de minþit. DupãColectiv decizia de a face unfilm prin care sã înþeleg mai
AAAAAvanpremiera filmul „Colectiv” la Cinema Patriavanpremiera filmul „Colectiv” la Cinema Patriavanpremiera filmul „Colectiv” la Cinema Patriavanpremiera filmul „Colectiv” la Cinema Patriavanpremiera filmul „Colectiv” la Cinema PatriaFilmul „colectiv”, regizat de cãtre
Alexander Nanau va avea premieraîn cinematografele din România pe28 februarie 2020, iar vineri, 21 fe-
bruarie 2020, filmul „Colectiv” sevede în avanpremierã la Craiova, laCinema Patria, în prezenþa echipeide producþie ºi a protagoniºtilor.
bine cum funcþioneazã societa-tea ºi mai ales relaþia cetãþean -stat, a venit natural. Mi-am în-dreptat atenþia cãtre presã ºi peparcursul unui an am putut ob-serva din interior ºi în timp realprocesul dramatic al luptei pen-tru adevãr a jurnalistilor cu au-toritãþile statului care, lipsite deorice urmã de umanitate, nunumai cã au manipulat opiniapublicã, dar au ºi acoperit in-tenþionat corupþia din sistemulde sãnãtate, luând în calcul fãrãsã clipeascã moartea propriilorcetãþeni.” a declarat regizorulAlexander Nanau.
Premiera mondialã a filmu-lui a avut loc în cadrul Festi-
valului Internaþional de Film dela Veneþia, fiind primul filmdocumentar românesc selectatîn cadrul prestigiosului festi-val italian, iar premiera nord-americanã la TIFF (TorontoInternational Film Festival).Pelicula a fost selectatã ºi încadrul altor competiþii europe-ne, printre care ºi Festivalul deFilm din Zurich, unde a obþi-nut premiul pentru cel mai bunfilm documentar. În prezent,„Colectiv” este în selecþia ofi-cialã din cadrul Festivalului deFilm Sundance 2020, unul din-tre cele mai importante festi-valuri de film independent dinlume, care se desfãºoarã în
Statele Unite.***
Alexander Nanau, regizorºi producãtor germano-român,a studiat regia la AcademiaGermanã de Film ºi Televiziu-ne din Berlin (DFFB) ºi este de-þinãtorul a douã burse la Insti-tutul Sundance, respectivAcademia de Artã (Akademieder Künste) din Berlin. În 2007a înfiinþat în România casa deproducþie Alexander NanauProduction. Filmul sãu docu-mentar, „Lumea vãzutã de IonB.”, a câºtigat, în 2010, pre-miul Emmy Internaþional la ca-
tegoria „Arts Programming”,iar „Toto ºi surorile lui”, ur-mãtorul documentar al lui Na-nau, a fost nominalizat la Pre-miile Academiei Europene deFilm în 2015. Cel din urmã aavut o distribuþie internaþiona-lã numeroasã ºi a avut succesîn rândul festivalurilor din în-treaga lume. Nanau a fost di-rector de imagine pentru do-cumentarul francez-german„Nothingwood”, filmat în Af-ganistan, care a avut premierala Cannes în 2017, în selecþiaQuinzaine des Réalisateurs.
ANA-MARIA PETOLESCU
Una dintre cele mai impor-tante probleme ale sistemuluieducaþional românesc o con-stituie clasele prea aglomera-te. Fenomenul a avut, de-a lun-gul anilor, repercusiuni atâtasupra cadrelor didactice, carenu-ºi mai puteau atinge obiec-tivele, cât ºi asupra elevilor,care iºi pierdeau puterea deconcentrare la orele de curs.Astfel, Camera Deputaþilor aadoptat tacit, în aprilie 2019,un proiect de reducere a nu-mãrului de elevi din clasã, iar
Va scãdea numãrul elevilor din fiecare clasãa învãþãmântului preuniversitar, în toate ciclurile
Parlamentul României a adoptat o propu-nere legislativã pentru modificarea Legii Edu-caþiei, prin care va scãdea numãrul maxim deelevi în toate ciclurile de învãþãmânt preuni-
versitar. Legea trebuie promulgatã, acum, dePreºedintele României. Deocamdatã, nu s-arealizat o estimare a cheltuielilor bugetare pecare le necesitã noul act normativ.
în urmã cu câteva zile SenatulRomâniei a adoptat, fiind fordecizional, modificarea, careva fi trimisã spre promulgarePreºedintelui României. Astfel,conform noii legi, în educaþiaantepreºcolarã (creºe) grupava cuprinde în medie ºase co-pii, dar nu mai puþin de trei ºinu mai mult de opt. La învãþã-mântul preºcolar (grãdiniþe),media va fi de 12 copii – numai puþin de ºase ºi nu maimult de 17. În ceea ce priveº-te ciclul primar minimul este
de zece, maximul de 22. Lagimnazial , se va merge pecel puþin zece ºi pe cel mult26. Învãþãmântul liceal ºiprofesional va avea limiteîntre 12, respectiv 26. Ace-leaºi paliere, ca la profesio-nal ºi liceal, sunt ºi pentruînvãþãmântul dual. În cadrullegislativ adoptat, se maiprevede ca, în situaþii excep-þionale, grupele de la grãdi-niþã ºi clasele de elevi de laºcoalã pot avea, peste efec-tivul maxim, cel mult doipreºcolari/elevi. Se mai pre-vede, de asemenea, ca în fie-care unitate de învãþãmânt sãîºi desfãºoare activitatea un
psiholog ºcolar, care sã aibã înevidenþã pânã la 500 de elevi.Pânã acum, legea avea alte pre-vederi: maximum nouã copii îngrupa de învãþãmânt antepreº-colar; 20 la grãdiniþã; 25 în ci-clul primar; 30 în formele deînvãþãmânt gimnazial, liceal ºiprofesional. Pânã în prezent,modificarea Legii Educaþiei, înceea ce priveºte reducerea nu-mãrului de elevi dintr-o clasã,nu are publicatã o estimare aimpactului bugetar.
CRISTI PÃTRU
„Puss gets the Boot” este pri-mul episod Tom ºi Jerry, lansat înanul 1940, iar ,,Blue Cat Blues” esteultimul episod, creat în 1956. De-butul seriei a avut un succes extra-ordinar, iar studioul a fost nomina-lizat la Oscar pentru cea mai bunãanimaþie scurtmetraj, dar ce puþinioameni ºtiu este cã prima oarã, BillHanna ºi Joe Barbera au numitmotanul ºi ºoarecele Jasper ºi Jinxºi ulterior au devenit Tom ºi Jerry,iar timp de aproape douã decenii eiau realizat peste 100 de episoade.
Povestea nemuritoare a lui Tomºi Jerry poate fi gãsitã în televiziu-
80 de ani de la prima animaþie Tom ºi JerryFaimoasele personaje din desenele animate, create de cãtre
Bill Hanna ºi Joe Barbera, Tom ºi Jerry, ce aveau sã egalezesuccesul pe care l-au avut Mickey Mouse ºi Porky Pig, împli-nesc astãzi 80 de ani, dar rãmân extrem de populare la nivelglobal pentru violenþa plinã de umor ºi comedia neagrã, ele-mente specifice pe care aceste desene animate le prezintã.
nea pentru copii de peste tot, iar încei 80 de ani de când au fost creaþi,motanul ºi ºoricelul au apãrut subtoate formele, de la versiunea de-senelor animate pentru copii, la filmmuzical în care cântau ºi vorbeau,personajele fiind folosite ºi în scopcomercial, în domenii precum vân-zarea de filme, cãrþi ºi jucãrii. BillHanna ºi Joe Barbera au câºtigatºapte Premii Oscar ºi opt PremiiEmmy, desenele lor fiind vizionatela nivel global de peste 300 de mili-oane de persoane ºi traduse în pes-te 20 de limbi.
ANA-MARIA PETOLESCU
cuvântul libertãþii / 7miercuri, 12 februarie 2020 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................
Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
Miercuri, 12 februarie 2020
TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE
Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ...........................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, larubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
Anunþul tãu!Anunþ prealabil privind afiºarea publi-cã a documentelor tehnice ale cadas-trului. Unitatea administrativ-teritoria-lã Bistreþ, din judeþul Dolj, anunþã pu-blicarea documentelor tehnice ale ca-dastrului pentru sectorul cadastralnr.11, începând cu data de 19.02.2020,pe o perioadã de 60 de zile, la sediulPrimãriei Comunei Bistreþ, conformart.14 alin.(1) ºi (2) din Legea cadas-trului ºi a publicitãþii imobiliare nr.7/1996, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare. Cererile derectificare ale documentelor tehnicevor putea fi depuse la sediul primãrieiºi pe site-ul Agenþiei Naþionale de Ca-dastru ºi Publicitate Imobiliarã. Cere-rile de rectificare depuse prin orice altemijloace de comunicare, decât celemenþionate mai sus, nu vor fi luate înconsiderare.
Vând douãchioºcuri noi,
cu amplasamentcentral. Telefon:0251/412.457.
OFERTE DE SERVICIUAngajãm familie pen-tru îngrijire cimitir. Asi-gurãm cazare ºi plã-tim toate utilitãþile. Te-lefon: 0745/209.196.
VÂNZÃRIAPARTAMENTE
Vând apartament 2camere, situat în Va-lea Roºie. Sunaþidupã ora 19.00. Te-lefon: 0351/181.202.
CASEVând casã frumoasãîn comuna Vîrtop, ju-deþul Dolj. Telefon:0745/602.001.Vând (schimb) casãlocuibilã comuna Pe-riºor, cadastru, ane-xe, apã curentã, ca-nalizare la poartã, te-ren 4500 mp, livadãcu pruni, vie. Telefon:0765/291.623.Proprietar, vând casãnouã, BORDEI. Tele-fon: 0752/641.487.Vând casã Cioroiaºi+ anexe, teren 3000mp. Telefon: 0765/152.614.
TERENURIVând teren Predeºti,800 mp, utilitãþi, pito-resc, ideal pentrucasã sau casã devacanþã. Telefon:0773/996.446.Vând teren 2000 mp(locuri de casã intra-vilan cu toate utilitãþi-le apã, canal, electri-citate, gaze) Cârcea -situat în faþa vilelor dela ieºirea din ComunaCârcea pe dreaptaspre Craiova. Telefon:0720/231.610.Vând loc de casã 500mp, intravilan Criva,asfalt, pomi fructiferi,posibilitate apã cu-rentã. Telefon: 0745/043.152.
Vând teren (locuri decasã), Podari. Tele-fon: 0722/943.220.Vând 2 terenuri lan-ga FABRICA DE TER-MOPANE ,,Q FORT”– GARA PIELESTI pt.investitii 5000 m. Pretnegociabil. Telefon:0752/641.487.
Pigliacelli – Omul meciului.I-a priit protestul galeriei, l-a fã-cut sã se concentreze, sã numai trateze cu superficialitatemeciurile, aºa cum s-a întâm-plat anul trecut. Le-ar prindebine ºi altor jucãtori o astfel demotivare. Nu avea ce sã facãla golul primit, mingea a fostgrea, a trecut ºi printre picioa-rele lui Mateiu. A avut cel puþin4 intervenþii excelente, plusobiºnuitul joc de picior impe-cabil, cu el începe construcþia.„Al lor mai avea puþin ºi jucaatacant, iar portarul nostru nua ieºit pe o centrare” dixit Hagila final. A avut ºi noroc, cândRivaldinho a trimis în barã saucând nu brazilianul nu i-a pasatlui Chiþu, care avea poarta goalãla dispoziþie.
Martic – Meci destul de bunpe ambele faze, chiar dacã aumai existat ºi unele nesincroni-zãri cu Ivan ºi unele ezitãri pemarcajul avansat. A centratbine uneori, inclusiv pentru lo-vitura de cap a lui Mihãilã, laprima ocazie, dar a ºi dat cu„varza” în bãlãrii de câteva ori,în repriza secundã, deºi intra-se Koljic, care aºtepta mingi încareu.
Acka – Aproape cã nu existãmeci în care sã nu gafeze. CuMediaº a fãcut penalty, acumi-a înlesnit ocazia lui Rivaldin-ho. E de neînþeles de ce a alessã încerce sã respingã cu cãl-câiul, când trebuia sã aleagãvarianta simplã. Are problemecând e cu faþa spre propriapoartã, presat de atacant, aºas-a întâmplat ºi cu Sepsi, în tur.Bine cã Rivaldinho nu a avutinspiraþia sã se împiedice de el,sã profite de moment, ar fi fostpenalty ºi eliminare. Pe de altãparte, a fost singurul care acontinuat sã se apere când jo-cul a continuat la acel ofsaidpasiv, semnalizat totuºi de asis-tent, care a scos din joc toatãapãrarea. Totodatã, a sãrit binemingea din el la primul gol.
Cosic – Când credeam cã amcãpãtat un stoper de încrede-re, sârbul a avut aceastã evo-luþie execrabilã. Assist pentrugolul lui Iancu, dar nu s-a limi-tat la asta, a mai vârât o mingeîn centru, neverosimil pentruun fundaº care a jucat înChampions League, din mo-ment ce sunt faze care þi sepredau când te apuci de fotbal.Ori considerã cã joacã într-oligã slabã încât poate sã facãorice, ori are ºi el momente deblack-out, fiindcã altfel nu paregenul de fundaº care sã se pani-cheze, sã nu aibã soluþii în cri-zã de timp. De asemenea, sebazeazã prea mult pe instinct ºipe plasament, fiindcã uneorimarcajul sãu este prea larg, nu„strânge” suficient, permitecombinaþii în zone periculoase.
Dacã nu se corijeazã sau dacãnu trateazã serios astfel de faze,s-ar putea sã fie nevoie de doistoperi de calitate la Universi-tatea. Problema fundaºilor eveche la Craiova, poate aºa seexplicã ºi ideea lui Mangia de afolosi un sistem cu 3 stoperi.
Bancu – Papurã a fost nein-spirat cu titularizarea lui. Se vedecã a pierdut pregãtirea, nu areritm, a fost lent, defazat, nu aavut nici aport ofensiv. Depãºitincredibil de uºor în unele mo-mente, inclusiv de Dussaut laocazia lui Matei. Cel mai slabmeci al lui din acest campionat.
Mateiu – A pierdut destul demulte dueluri, parcã nu a fostîn meci în prima reprizã. Trep-tat, ºi-a revenit, a fost mai co-erent, a coborât ºi între stoperi,îndepãrtând pericolul. Îl ºtiamînsã mai puternic, mai decis.Nici nu a fost ajutat pe tranzi-þia negativã de ceilalþi mijlocaºi,mai ales cã aceºtia au fãcut pre-sing avansat de multe ori. Pelângã gafele individuale, joculCraiovei la Ovidiu a pãcãtuitprin mingile pierdute uºor înjumãtatea proprie, precum ºi înpresingul nesincronizat, întâm-pinarea adversarului foarte suseste stil de joc de echipã mare,dar trebuie pus la punct, altfelþi se eliminã uºor jucãtori, serup liniile ºi devii pradã uºoarã.Mingea a doua sau chiar a treiaau fost câºtigate parcã preauºor de gazde.
Nistor – A spus cã se încãl-zeºte greu, a avut dreptate, apãrut ºi mai „rãcit” decât înmeciul cu Mediaº. Prestaþiesub aºteptãri. Centrarea la pri-mul gol, câteva schimbãri dedirecþie inspirate, dar cam atât.Fãrã progresie, fãrã personali-tatea pe care o arãta la Dina-mo, parcã este pierdut pe terenuneori, scos din joc ºi de fap-tul cã unii coechipieri nu i-aususþinut presingul.
Ivanov – Mijlocaº laborios,dar cam ineficient. Pare nein-trat în sistemul de joc, face ri-sipã de efort, dar parcã nu ºtiecând sã-ºi punã amprenta pejoc. În plus, a avut de multe orispaþii la dispoziþie ºi a ales orisã se întoarcã, ori sã dea pasãla alibi, în loc sã speculeze prinavansare, prin asumarea de ris-curi. A avut ºi un ºut, fãrã acrea pericol. Nu a fãcut unmeci rãu, dar se vede cã poatemai mult, poate ºi faptul cã înpregãtiri a fost folosit la echipa„rezervelor” ºi e greu sã intreîn locul lui Nistor sau Cicâldãuîi afecteazã moralul. Pe de altãparte, avea ocazia acum sã im-presioneze, sã facã mai mult.
Ivan –Dezordonat în joc, ale-ge soluþii riscante în momenteîn care trebuie sã joace simpluºi invers, dã pase ori centrãrila alibi atunci când trebuie sã-
ºi asume responsabilitãþi, sã de-monstreze cã are clasã. În plus,e de multe ori defazat, pare cãnu înþelege foarte bine strate-gia. A abuzat ºi de devierile cucãlcâiul. Nu a colaborat eficientcu Martic. A fãcut ºi un lucruutil, a sãrit la cap la faza dincare Niþu a egalat.
Mihãilã – Devine un expertal loviturilor de cap. A marcatcu o execuþie de clasã, a semã-nat cumva cu cea din care a în-scris primul gol în Liga I, laGiurgiu. Demarcarea a fost su-perbã, la fel ºi lovitura de capdin prima reprizã, respinsã deCãbuz. Cu piciorul nu a avutreuºite, am contabilizat un ºutmodest în prima parte, precumºi acela din prelungiri, pe cen-trul porþii, dupã un sprint teri-bil. Are execuþii formidabile, dardispare mult din joc, încã nueste atât de matur încât sã-ºipunã amprenta mai mult pe me-ciuri, poate nici colegii nu spe-culeazã mai mult calitãþile sale.
Niþu – A început destul debine, a fãcut presing, a încer-cat sã fie prezent ºi în combi-naþii, a speculat excelent ºimomentul acelui corner pentrua marca. Are 3 goluri în acestsezon, câte au împreunã Ivanºi Bãrbuþ, în condiþiile în carea jucat puþin. Trebuie încura-jat, dar, evident, nu se compa-rã cu Koljic.
Koljic – ªi-a fãcut simþitãprezenþa în teren, a fost altce-va faþã de Niþu, chiar dacã puº-tiul s-a descurcat cât de cât.ªtie jocul de vârf, de pivot,apare pe construcþie când ecazul, distribuie mingi utile, aºacum s-a întâmplat ºi la fazacontraatacului din care Mihãilãa marcat. A avut o singurã min-
ge de gol, nu a fructificat-o,deºi procentajul sãu la Univer-sitatea este unul uluitor.
Bãlaºa – A intrat bine, a pã-rut mai sigur decât Acka ºiCosic, deºi a alunecat inexpli-cabil la ocazia lui Matei, se eli-minase uºor. Nici el nu a datprea mare siguranþã în trecut.
Bãrbuþ – Trebuia introdusceva mai devreme, fiindcã Ivannu presta ce trebuia, dar pro-babil Papurã s-a temut sã nu rã-mânã fãrã schimbãri prea de-vreme. Execelente cursa ºiasisstul pentru Mihãilã. Proble-ma lui e când joacã titular,atunci dezamãgeºte.
