1.1.U.

1293

,710(...

ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL XIX MEM. xo

MUNTEANA0 CRONICA IN GRECESTEPENTRU SECOLUL AL XV-LEA

noes

DE 1 BAIL =RP

NICOLAE IORGA I

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE 3 i -,..'

Sedinta dela 5 Fevruarie x937 11;v f,!:;

Intre cronicile straine din Apus care ni dau informatiipretioase asupra epocii lui Stefan-cel-Mare, pe langa con-tributia italiana a Analelor lui Malipiero si lui Magno, seafla si Chronicon Austriacum al lui Iacob Unrest 1), gasit deIoan Bogdan si comunicat mie, care am publicat partilece ne privesc in Acte si fragmente, III, p. 96 si urmatoarele.

Notele despre luptele Romanilor incep cu anul 1475. Searata foarte amanuntit campania nenorocita a Turcilor inMoldova si marea biruinta a lui Stefan-cel-Mare, se trece,dupa o lungs intrerupere, la navalirea Sultanului Mohammedin anul urmator, nu se uita restabilirea lui Vlad Tepes inmostenirea lui, se da ceva despre lupta cu Turcii in CampulPanii la 1479 si se ajunge la razboiul lui Stefan cu loan-Albert, regele Poloniei.

Ici si colo sant incurcaturi, fireste, dar in general stirilesant neobisnuit de bune.

De unde le-a luat acest «teolog si preot din Carintia», cumse intituleaza ?

Pentru lupta de la Vasluiu, din chiar scrisoarea de biruintaa lui Stefan, pe care o citeaza si o resuma; pentru rest, el nuarata de unde si-a cules

1) Jacobi Unrest, theologi et sacerdotis carinthiaci Chronicon Austriacum, inSimon-Fred. Hahn, Collectio Monumentorum veterum et recentium ineditorum, I,Braunschweig, 1724,

r A. R. Memoriile Sectittnii Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem. ro.

II

1..

: 4024

!I AZ

,

.

...

aucy. T

Lta

-

stirile. .

62:.1 L

17t.

* A C ADFKIEtfie.,

,,,C41C71 *In A 7 t

CIcf

.

0

2 NICOLAE IORGA 148

Observand de aproape forma in care se presinta unclenume, se poate banui, daca nu caracterul izvorului sau,macar limba in care el era scris.

Astfel, de la inceput, numele Domnului muntean, care,in deosebire de orice alts povestire, e aratat, de si fost dus-man, ca acela care a instiintat pe vecinul moldovean ca yinasupra lui Turcii, cari i-au dat lui ordin de a-i intovarasi,e redat ca « Wasser-Weyda ».

Cand, acum patruzeci de ani in capat, tipariam acesttext, ma intrebam daca e vorba de Basaraba-Voda, adecafireste « cel Mare », « cel Batran », zis Laiota, adeca « Negrul »(de la laiu ; cf. laie, bucdlaie din Miorita, si laia Tiganilor),iar, cum acesta n'a venit cu Turcii, daca n'ar fi de cautatalaturi, si emiteam parerea, cu totul neadmisibila, date fiindimprejurarile, ca s'ar fi dat drumul de la Buda, unde eraretinut de mult, lui Tepes, pentru ca sa ajute pe vechiul sauadversar, ajuns la o asa de mare stramtoare. E sigur ca vestea,care se poate primi, cronicarul a vrut sal o atribuie lui Basa-raba sau Basarab.

Dar, in afard de aplecarea, la Unrest, de a gasi un sensin limba sa germana acestui nume asa de exotic si neintalnitin cercul cunostintilor sale, el avea inainte un text in careB avea valoarea de B, ceea ce inseamna dar unul cirilic sauunul grecesc.

« Wasser-Weyda » recomanda lui Stefan sa se aseze intr'opadure, si el, Domnul muntean, va gasi mijlocul sa se reu-neasca acolo cu trupele lui (dar textul e confus si nu se poatelamuri pe deplin). Stefan urmeaza intocmai, si nu se uitanici arderea, pustiirea terii in calea ostilor turcesti. Basarabatrece la Stefan, lucru care nu se arata nicairi dar nu tre-buie sa se uite ca n'avem o cronica munteana si ca pentruMoldoveni nu era neaparat de nevoie sa se noteze serviciulfacut de fratii lor; si, apoi, e greu de admis ca beglerbegulRumeliei sa nu fi cerut o participare a Muntenilor, socotitica niste credinciosi tributari. Necorespunzatoare cu totul enumai pomenirea unui « munte » in aceste locuri. « Turciicari voiau sa fuga, nu puteau trece de munte si trebuia caiarasi sa se intoarca in ses, si acolo erau ucisi. i innecarea

.

I

.

.

149 0 CRONICA MUNTEANA IN GRECE$TE PENTRU SECOLUL AL XV-LEA 3

multor Turci intr'o « apa », a carii ghiata se rupe de greutateafor », e insemnata apoi.

Toate lucruri pe care nu le da Stefan, a carui scrisoare eapoi singura sorginte pentru povestitorul german.

Ce vine pe urma e cu totul neasteptat. In Tara-Roma-neasca a lui o Wasser-Weyda », care e « servitorul regelui Unga-riei », vine, cu 8.000 de calari, un Voevod turcesc », adeca unpretendent la tron. El poarta inaintea lui doua steaguri albecu o cruce rosie pe dansele si o cruce de argint pe« cum se duce inaintea unui patriarh», cruce grea de douamarci de argint. Ndvdlitorul se dd drept un crestin, aceastase spune anume. Astfel el inseala lumea, 'Ana inteatata, incat6.000 de oameni tree la el, care ar fi vrut sa-i si scoata din tars.

Atunci, urmeaza povestirea, Basaraba bate pe ravnitorulScaunului sau si-i iea steagurile si « securile (Kupey) si sabiisi scuturi si cai si trambite » pe care le trimete la Buda. Aicise adauge si o informatie austriaca : scutul, Tartschen, a luie trimes de un Vistier al regelui Matias, Hans Ernst, vre-unSas sau vre-un German din Burgenland, lui Sigismund deWeispriach, din acele parti austriace de unde e si auto-rul insusi.

Se da si data pentru aceasta lupta pe care, ca sa-i aflurostul, o asezam, in Istoria lui ,5'tefan-cel-Mare 1), indatadupa cea de la Vasluiu a lui tefan-cel-Mare cu Turcii.Aici insa se spune lamurit ca a fost patrusprezece zile dupaEpifanie, adeca indata dupa biruinta moldoveneasca.

Se spusese de Unrest ca « Voevodul turcesc » a fost taiatde Basaraba « cu insasi mana sa », cum era obiceiul mai alesin tristul secol al XVI-lea, asa de umilitor pentru Munteni.Dar iata ca la altd datd, patrusprezece zile dupa « Lichtmessa Germanilor, adeca la 16 Februar, la distanta de o lungde la intaia biruinta, haben die Wayda selbs zu Stuckhengehackt, « ar fi taiat (Turcii) pe insusi Voevodul in bucati »,ceia ce e, fireste, o intelegere gresita a textului, tiAgrablmai avand, multa vreme, o cariera domneasca. Ar fi decirepetarea taierii « Voevodului turcesc », si s'ar putea crede ca

1) P. 159.

, .

.

.

sulita,

. _ .

.;

I.

4 NICOLAE IORGA 15o

acesta, al carui nume nu-1 cunoastem, trimes de beglerbegulSoliman in retragerea sa, a fost biruit in Ianuar, iar in Fe-bruar prins si decapitat. Explicatia pe care o incercasem in1897 cade.

Nu trebue scapat din vedere ca, precum o insemnam inIstoria lui tefan-cel-Mare, p. 331, nota 159, aceiasi veste ca

Basaraba-cel-Batran » a scapat de impresurarea de catreTurci si ca s'a luptat cu ei se afla in importanta scrisoare de laTurda, pe care a publicat-o regretatul Ioan Bianu, in Columnalui Traian, VII, pp. 423-4, si care a intrat si in colectia ungu-reasca Acta Extera, VII, pp. 229-30.

Oricum, mentiunea Patriarhului e cu totul nepotrivitd la unApusean ; ea trimete la o informatie ortodoxd si anume de laortodoxi cari aveau Patriarhul, adecd de la Greci.

Urmeaza la Unrest mentiunea luptei despotului, care tre-buie sa fie, nu tefan, cum credeam odinioara, ci Vuc, pre-cum reiese din informatia noua comunicata in articolul mieudin Convorbiri Literare, Lucruri noud despre Vlad Tepe,s.tefan-cel-Mare ar fi trecut, ceia ce nu e cu neputinta, Duna-

rea si si-ar fi rasplatit contra Turcilor cu jaf si macel, « tinerisi batrani laolalta », in teritoriul lor.

In campania imparateasca din 1476 stirile sant putine, darfelul de presintare e exact. Se arata retragerea lui Stefan siunirea sa cu Dracul-Voda, Trackhel-Weyda, cu despotul si cu

ruda lui Brancovici, explicandu-se ca acestia eraudoi domni izgoniti de Turci din terile si stapanirile for ».

La intors, el afla sase cete de Turci « la o apa care curge prinMoldova »: e avuta in vedere de sigur Dunarea. i, ca unnecunoscator al locurilor, dar dupa un bun izvor, se adaugeca Turcii invinsi, cari scapara de innec, « se retrasera inteocetate asezata aproape de cetatea ce se chiama Sofia; Turcilocuiesc astazi acolo ». Pasagiul se ispraveste cu urari pentrutefan, care a facut atata paguba Turcilor: des hab er imer

Lobund Preyss gen Gott and der Welt.A se observa felul romdnesc, « Trackhel-Weyda », cum e

numit Tepes.

1) mid P. 98, n. 2.

«

Iacsici,o

is' 0 CRONICA MUNTEANA IN GRECESTE PENTRU SECOLUL AL XV-LEA 5

Tot in legatura cu Craiul Mateias, inchinandu-i si pe « Dra-cul » ca si pe Basaraba, Unrest presinta acum pe acesta mer-gand sa-si reiea tam. El e ajutat de tefan si de « tanarulDespot, care fusese izgonit. de Turci », atentie deosebitd fiaici fatd de Siirbi, cari nu apar aiurea pentru aceastd expeditie.

Se da lupta pentru cucerirea unei cetati care se chiamaStinedera si care nu poate fi decat Bucurestii sau Targovistea.

Ce poate fi Stinedera?ySi Turcii obifnuiau, urmand, de altfel, obiceiul bizantin,

a pune inaintea numelui unei localitdti prepositia de directie arti-colul. Astfel, de la Durostor, Drastor, devenit Silistra= 'c ripdetureav, la Stambul = 'g 11(52cv;; cf. si Stines, Atena,Stives ='g &Vats, Teba, Stanchio, Chios, Stalimene, 'g ra2,tygva, Lemnos, Stampalia, 'g rd nacua, on Niceia = turcesteIsnik = sic Nosaiay. Daca se inlatura, se intlilne.,ste numele celadevdrat: «edera». Dar el nu e deceit &ea, capitald (sedes inlatineste).

Se descrie pe larg asediul, cu voia de a se visita Turci siRomani si apoi actul de tradare prin care Vlad-Voda a fostucis, decapitat pe la spate, de un credincios al lui, castigatde dusmani.

Stirile despre luptele Moldovei cu Polonii au alt caracter,de scurte insemnari, mult mai putin competente.

Moldova nu-i da scriitorului informatia bogata, exacta,care vine din Tara-Romaneasca.

E vorba deci, de insemndri muntene. ele erau, de la«Wasser » = Bdsdrabd, de la mentiunea «Patriarhului» la « Sti-nedera 'g rip Meal) grece.,sti.

Nu poate fi vorba de o scrisoare ca aceia, romlineascd, pecare un « frate o trimetea altui frate, din «Turcia» despre luptadin 1475 si pe care am dat-o tot in Acte si fragmente, III,pp. 92-5, caci datele din 1475-6 sant prea departate. Deci

ar fi nicte expuneri, oriclit de scurte si mdrgenite la un timp

restrans, cu caracter de cronicd munteand.Nu vedem ce aka explicatie s'ar putea da unor coincidence

asa de suggestive.

rip

» =

LIOTE

AciormIE!ve

PRE

TU

L 5

LE

I

rq

.

,

t .

. ,

. -

1.

. ,

tzau,

aE-..c.4aa.

a1