IHM IMI P R O P R I E T A R :

SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov

A B O N A M E N T E :

autorităţi şl instituţii 1000 lei d e onoare 500 .. particulari 250 „

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

ÎUCTJREŞTI I Str. Brexoianul 23-25

T E L E F O N 3.30.10

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

Despre tăcerea istoricilor

A N U L X L I X • Nr. 23

SÂMBĂTA 1 Iunie 1940 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

de CONSTANTIN NOICA

Initr'una din vitrinele „Universului" este ex­pusă — buicureşteniii o şt iu — o hanţă pe care sunt însemnate cu puncte poziţiile ccupate, în cursul ffecăirei zile de luptă, de către beligeranţii acestui războiu, pe mare aimuil 1940 a înţeles sfi-il aducă în dar Europei. Trecătorull «arte se opreşte ş i se stre­coară printre privitori, ans prffiejul să audă păre­rile — nu întotdeauna 1 ipsiite de pitoresc — ale câte unui strateg die ocazie, recruitat d'm tan ea micilor funcţionari civili, de spraţa iifeicăiruia dintre noi. Cu cât mai mult n'ar trtebuil să file prins de aotuialliitaite militarul sau isitoriaud!

Să vorbim despre istoric, pentrucă pe aicesta îl cunoaştem mai de aproape. Ei bilnieu n'aim întâlni t niicio speţă die ilsitoriic, tânăr sau mai puţiln tânăr, speoiatist în războiadeîe punice sau în cele niaipoleo-nilene, loaire sa mamrfe/ste, faţă de evenimentele ta curs, o iaviiditate, îngrijorată dar nu mai puţin atentă, asemănătoare loedeii care încearccă pe stra-teigul şi pe istoriiicull improvizat. De юе să ţ ină indi­ferenţa aceasta a specialistului faţă de materia vie a specialităţii sale ?

TJnie probabil, în primul rând, de faptul că, orice sUr spune, omuil e un ani/mal teoreitic. Niciodată mai bine decât în împrejurări c u m sunt cele de faţă mu prieepî câ t de adânc es te angaja t specia­listul în ,jteorfe". De aceea şi e s t e specMust: căci a puitut d!a sens tJwrietàc vocaţiei saöe protfesiönalie. Cum înslă fiecare aveim, pu oarecare bunăvoinţă, voiuaţila noastră profesională, mu e die mcrare că lujcrurile pe leairii le şt im cel mai bine, le practicăm eu cèle mai serioase şovăieli. Cât de mul t n'air da — în principiu — istoricul, să asiste la luptele rtelii-g-ioase din veacul aii ХѴП-Іеа şi să capete asitfeJ cunoaşterea directă a evenimente lor pe cari l e -a studiat (pâniâ la epuiziairea bibliografiei) în cauzeQe lor spirituale, politice, sociale şi chiar economice. Când însă îi es te dat să asilste efect iv la u n spec­tacol, artuanci istoricul se retrage din arenă, n'ţeluş plictisit: nu, istoria e faciuită spre a privi lucruriCie delà distanţă. ОлшІ e un animal teoretic, pentrucă a reuşit să-şi însuşească sent imentul distanţelor.

Dar ma i e cieva, cu istoriicull nostru. Matteoria spe-eiialiiftăţii sale îl interesează ma i mult când e moartă decât icând e vie, pentrucă — vedeţi — chiar iliuioruirile capătă , prin тоагйе, un anumit pnestigüu. Canid stumt. în ^Aaianutaite. luicruriie„íşз,,зA,

urîţenia lor. Istoricul o ştie. Iar acêiàSi istoric cate cercetează cu profesorală, competenţă problema prostituţiei d in Roma ant ică sau vileiaţa sent imen­tală a lui Ludovic al XV-lea, ie, î n fond, mulţumit să şt ie cu luiciruTtile acelea se Intâmpilau m Roma antică ş i pe vremea Iul Ludovic al XV-lea .

Ce e de făcut? Nu e de făcut nimic, fireşte; dar e de reflectat. Şi întrucât ,e tocă u n a din cmtstan-teTie omului, atoeea de a refteota mai mul t la celăr lalt decât la sine, eşti ispitit — de vreme «e ai plă­cerea de-a n u fi istoric — siă te întrebi de ce inai faic oamenii , în defimitiv, istorie. Căci dacă o fac spre a cunoaşte sracfcitartaa, atunci n'au n n m c mai bun de cunoscut decât prezentul e i ; iar dacă tac istorie spre a îndrepta societatea, atunci poate ca ar trebui să mai uite câte ceva din trecuitul ei.

CretsitiniuH ane o vorbă cuirtoaái: „sä t e fereşti de itsnitâ". Dar inttélectuatol socoteşte că n a r e a se feri de niimilc. El se crede imunizat, p n n perspec­tiva teoretiicâ d in oare priveşte lucrurile, ş i ca altare poate lua în considerare tot râul Іииш, fara riscull de-a fi ispitit de el . , -

Noi nu spunem ică lumea de azi e rea ѴюЪвалА nu s'a deprins încă să uite to t răul de altă dată. Dar de ce nu ne spune ceva şi istoricul?

Trecerea în românism

OAMIL RESSU In barcă

In l e g ă t u r ă c u c e e a c e s p u n e a m î n ­tr 'un ar t i co l p r e c e d e n t d e s p r e a t i t u ­d i n e a s c r i i t o r i l o r r o m â n i d i n s e c o l u l X I X faţă d e .cele d o u ă a l t e r n a t i v e , a u t o h t o n i e s a u o c c i d e n t a l i s m , î n m ă ­s u r a î n c a r e t r e c e t i m p u l , şi d e p ă ş i m f e n o m e n u l r e v o l u ţ i o n a r p a ş o p t i s t , p o z i ţ i i l e s e p r e c i z e a z ă , a ş a î n c â t , c o n ­f l i c t u l d e v i n e c a t e g o r i c î n t r e r o m â ­n i s m şi e u r o p e i s m . Ocic identa i i s inul e r a p â n ă la u n p u n c t u n t e r m e n v a g oare p u t e a să îngCobeze i n f l u e n ţ e v a ­r i a t e şi m u l t i p l e ; i s e p u t e a o p u n e , p r i n t r ' o s i m e t r i e d e f o r ţ e contrar i i rkrienta,lismiuil; ori . t e n d i n ţ a scr i i tor i lor d i n s e c o l u l X I X era d e a n e s u s t r a g e d i n a c e s t c u p r i n s g e o g r a f i c şi s p i r i t u a l Ş; d e a n e a l c ă t u i o a u t o n o m i e e t n i c ă şi cultu-nală îniafara c e l o r d o ; po l i e u ­r o p e n i . N. B ă i c e s c u şi A l e c u R u s s o n u p o m e n e s c d e o r i e n t a l i s m . A c e s t a d in u r m ă v e d e „ i d e i a R o m â n i e i n ă s c â n d î n v e a c u l X V I " , şi b a s a r a b e n i s m u l s ă u e s t e u n p r e l u d i u la p a n - r o m â n l s - m u l lui N i r a l a e B ă i c e s c u . A c e ş t i o a m e n i g â n d e a u î n t r ' u n sitil g r a n d i o s şi p r o ­fe t i c . T o a t e v o r b e l e loa- а ѵ е а и r e z o ­n a n ţ e s e c u l a r e . I s t o r i a d u p ă N. B ă i -

Un nou academician: Nichifor Crainic La o vârs ta d e rod în pl ină p â r g ă , lui

Nichifor Crainic i se a d u c e recunoaşte­rea -absolută a personali tăţ i i sa le lirice şi cărturăreşti . De c u r â n d — şi n u m a i la puţin timp d u p ă c e a fost sărbători t pen­tru împlinirea a cincizeci de ani — Aca­demia R o m â n ă l-a a les m e m b r u activ ctl secţiei ei literare.

Adversităţile, invidiile, stavilele, s abo ­tările, a u trebuit, toate, s ă cedeze. Nu robust, ' fremătătorul s ă u suflet revărsat , în faţa că ru ia orice p iedică a fost doar un gest inutil. Era fatal ca temperamen­tul s ă u tumultuos — dominat şi dătă tor de directive în artă, polemic şi corosiv în gazetăr ie — să-i creeze adve r sa r i şi animosităţ i . Din toa te , a r ă m a s însă respectui unan im pentru alt i tudinea sen ină a creiaţiei şi pentru complexa spiritualitate a poetului, esseistului, gân­ditorului şi dinamicului şef d e şcoa lă li terară. îna in tea acestora , pamfletul ne­gativ a p u n e , iar t ăgade l e nu-şi ma i au rost.

Alegerea lui Nichifor Crainic la Aca­d emie se a ş e a z ă sub d o u ă limpezi sem-nifiotrţii :

1) Continuitatea, în scaunu l lui Octa­vian Goga, a morei poezii de inspiraţie autohtonă, — deci c o n s a c r a r e a defini­tivă a formulei de succesiune, în foto­liile academice , a creiatorilor întemeiaţi

pe utilizarea artistică a energiilor sufle­tului r o m â n e s c ; 2) un p a s înainte spre înă l ţa rea formulei de gérontocratie ri­g idă din mari le noas t re a şezămin te de cultură menite s ă r ecunoască manifes­tările d e creiaţ ie majoră . Prin a l e g e r e a la Academie a lui Lucian Blaga, pe­trecută cu câ ţ iva an i mă i înainte si la o vârs tă cu mult s u b cincizeci d e a n i şi R î î n aceia,, d ş ^ ^ i m 'p íuAÍHr jmjuá- a vieţii lui incandescente , — o- n ă v a l ă de aer p roaspă t a pă t runs s u b cupola so­lemnă a consacrări lor supreme.

A c a d e m i a Română , prin secţia ei li­terară, cuprinde, în prezent, sufletul ro­m â n e s c ridicat la cele m a i înalte po­tente d e gândi re şi de sensibilitate es­tetică.

Sinteza aces tu i suflet stă în academi­c iană Liviu Rebreanu , Lucian Blaga şi Nichifor Crainic. In vreme ce Liviu Re­breanu , prin a r ta lui, reprezintă vigoa­rea sufletului ţăranului român, în încleş­t a rea d â r z ă cu pământiul şi rosturile lui neclăt inate, Lucian Blaga a d u c e cunoaş­terea spaţiului, străfulgerat de transcen­denţe, a l spiritualităţii româneşti , pentru ca, la rândul său , Nichifor Crainic s ă înfăţişeze statornicia legăturii cu stră­bunii şi trecutul, şi m a r e a î m p ă c a r e a sufletului r omânesc c u Lerui-Ler şi cu

de RADU GYR Iisus, pogorît printre tar la lele noastre dună rene .

Fireşte, criteriile ca re a u stat la b a z a definitivei încununăr i a lui Nichifor Crai­nic a u fost, în primul rând, cele privi­toare la multiplele lui realizări artistice şi^ intelectuale. A fost î ncununa tă lirica lui luminoasă , i<ru fost integral recunos­cute contribuţiile ©eseistice, s 'a p u s mirt

ristuiui, a le dască lu lu i universitar şi a le omului d e la rgă şi v ibran tă cultură. Dai Nichifor Crainic n u î n s e a m n ă n u m a i a-tât. El este toţi aceş t i a împreună şi mai mult încă. Trece dincolo de limitele lor, — îi depăşeş te . Căci dincolo de ceiace a zidărit poetul, esseistul s au gânditorul, se cuvine puternic subliniat tot ce -a fă­cut Nichifor Crainic pent ru cultura şi spi­ritualitatea românească, în primul rând, iar în a l doi lea , tot ce-a însemnat el pen­tru generaţi i le tinere de scriitori.

Pentru d inamiza rea şi ritmul viu al culturii autohtone, Crainic a dus o luptă ur iaşă . A purtat-o, simultan, prin prele­gerile catedrei, prin presă , prin confe­rinţele ţinute în ţară, prin esseuri le şi studiile publ icate în „ G â n d i r e a " şi prin însuşi rostul, stimulator de energii şi a-cumulator de valori, al acestei reviste.

(Urmare în pag. 4-a)

DRAMA IUBIRII i i

E r a f i r e s c c a a c e a s t ă i u b i r e să n u f i e l i b e r ă . C o r p u r i l e n o a s t r e a r d d e d o r i n ţ e , a t u n c i c â n d p u t e r i l e l o r s u n t a t â t d e p u ţ i n e g a l e , ş i a t â t d e c u r â n d s f â r ş i t e . N a ţ i o n a l i s m e l e , c a r e s u n t c o r ­p u r i l e n o a s t r e c e l e m a i m a r i , p u r t â n d a c e l e a ş i s e r v i t u t i p e c a r e l e ş t i m , a d u c i n e v i t a b i l r ă s b o a e , p e c a r e l e p u t e m e v i t a , p e c a r e l e a m â n ă m , dar p e c a r e n i c i u n c r é e r l i m p e d e n 'ar v e d e a p u ­t i n ţ a s ă l e s u p r i m e ! Ş i p r e t u t i n d e n i i u b i r e a s e p l i m b ă p r i n t r e n o i ca o s t r a n i e a p a r i ţ i e , oa cea m a i b u n ă s o r ă a m o r ţ i i '.

V e c h i i Grec i , d a c ă a u ş t i u t a t â t d e Dine s ă v a d ă î n m e t a m o r f a s e l e i u b i r i i î n s u ş p r i n c i p i u l d e v i e a ţ ă , n ' a u î n t r e ­zăr i t e i totuş d e o p o t r i v ă a l t c e v a , ş i m a i m u l t ? I n d i s c u r s u r i l e l or s u b t i l e n u s u r p r i n d e m p u ţ i n a c e s t d u a l i s m , t r a g i c a p r o a p e , c a r e 'face c o n d i ţ i a n o a s t r ă d a m n a t ă , c a r e n e l a s ă să n e s b a t e m f ă r ă s c ă p a r e d e c a r n e ş i ispirit?

S ă n e a ş e z ă m p u ţ i n î n j u r u l m e s e i lu i A g a t h o n l a a c e s t B a n c h e t a l l u i P l a t o n , o r g i a c d i s c u r s al A m o r u l u i . . . E o e x e g e z ă o a r e s p u n e p a r c ă to t c e c u n o ş t e a t i m p u l d e atunc i . . . u n t i m p c a r e n u - 1 m a i a ş t e p t a d e c â t p e Isuis.

C o n v i v i i s u n t toţ i , î n n u m ă r . D o c t o ­r u l E r y x i m a c h l e - a r e c o m a n d a t s ă n u b e a p e s t e m ă s u r ă , ş i a c u m toţ i ! se v o r î n t r e c e î n l a u d a D r a g o s t e i . Ii a u z i m v o r b i n d . . .

Ei ş t i u î n t r ' a d e v ă r p e r f e c t s ă e x ­p r i m e a c e s t s e n s f i s ic a p r o a p e a l iubir i i . O m u l a n d r o g i n e s t e i n g e n i o a s a lor e x p l i c a ţ i e . A ş a c u m î l v e d e m

d e T O M A V L Ä D E S C U

a c u m , o m u l n u e s t e d e c â t o j u m ă t a t e dán f i i n ţ a l u i d i n t â i . C a s ă - i p e d e p ­s e a s c ă p e n t r u î n c e r c ă r i l e l o r d e r e ­v o l t ă , J u p i t e r o d i n i o a r ă a t ă i a t p e o a m e n i î n d o u ă — ş i a c u m f i e c a r e s e g ă s e ş t e d o l e n t şi n o s t a l g i c , f i e c a r e d i n n o i a r ă m a s o s â n d i t s ă - ş i c a u t e p a r t e a c a r e - i l i p s e ş t e , c a r e a f o s t d e s ­p ă r ţ i t ă d e el. . . E s t e u n f e l d e a a p u n e c â t d e necesară, c â t d e ifisică e s t e a c e a s t ă i m a t e r i a l ă d a r p e r f e c t a u n i u n e p e c a r e o -const i tue , p e c a r e o r e c l a m ă I u b i r e a .

I a t ă c ă s e o f e r ă î n s ă i u b i r i i o s u m ă d e ca l i tă ţ i , î n d o e l n i o e . U n i i c r e d că E r o s ar f i c e l m a i f r u m o s d i n t r e ze i , că a r fi c e l m a i g e n e r o s s a u c e l m a i b o g a t î n v ir tuţ i . . .

E m i n u t u l î n s ă î n c a r e o a l t ă l u ­m i n ă î ş i f a c e d r u m p r i n î n f l ă c ă r a t ă d e s b a t e r e . D r a g o s t e a p a r e a n u fi u n a s i n g u r ă . Nu . . . I u b i m o a r e l u c r u l o o n -rupt , a c e s t c o r p c a r e ise s t r i c ă u ş o r ş i d i s p a r e , s a u dubim s u f l e t u l c u p r i ­v i l e g i u l l u i in tac t , a l d u r a t e i ? N u m a i d r a g o s t e a a c e a s t a a r p u t e a s ă f i e f r u ­m o a s ă , n u m a i e a r e z i s t ă , e a s i n g u r ă a r fi d e m n ă d e •oameni .

S o c r a t e î n s f â r ş i t , v a s p u n e u l t i m u l c u v â n t . A r v r e a să f i e p e p l a c u l p r i e ­t e n i l o r c a r i l - a u p r e c e d a t , v o r b i n d . . . I i e s t e p u ţ i n g r e u . E l p a r e s ă ş t i e m a i m u l t . C â n d v a , D i o t i m e , o f e r n e e d i n M a n t i n e e a , l - a i n i ţ i a t ş i p e d â n s u l . E l -a iputut p r i c e p e a t u n c i c ă A m a r u l n u e s t e n i c i f r u m o s , n i c i b u n — f i i n d c ă f r u m u s e ţ e , b ine , f r u m o s , s u n t t o c m a i l u c r u r i p e c a r e D r a g o s t e a l e d o r e ş t e .

D a c ă l e - a r a v e a , ar m a i f i o a r e p o s i b i l s ă l e d o r i a s c ă ?

D a r p r i n t r ' o c o m p l i c a t ă d i a l e c t i c ă , p e o a r e n 'o v o m m a i a m i n t i a c u m , S o -c r a t e v a o b ţ i n e s ă f i x e z e î n s u ş i o b i e c t u l u n e i I u b i r i c a r e s ă ine tfacă m a i l i b e r i , oa u n s e n s u l t i m l a c a r e o a m e n i i s i n ­gur i a u i sbut i t , d i b u i n d , s ă a j u n g ă . A c e a s t ă i u b i r e a r fi n e v o i a d e a g e r ­m i n a , d e a crea , d e a c u c e r i a s t f e l c â t d e p u ţ i n d i n a u r o r e l e e t e r n i t ă ţ i i !

Iar d a c ă a c e a s t ă imorta l i ta i te v a fi p e n t r u u n i i în u r m a ş i i l or , î n cop i i . — p e n t r u c e i m a i a l e ş i e a v a f i î n creaiţiile s p i r i t u a l e c a r e o f e r ă c e a m a i s i g u r ă n e m u r i r e ş i c a r e p â n ă l a s f â r ­ş i t , a r ă t â n d c e l e m a i î n a l t e t r e p t e a l e Iub ir i i , ise v a r e z u m a î n p r i n c i p i u l a b s o l u t a l iFTrurnosului.

„ D a c ă v i e a ţ a m e r i t ă s ă fiie t r ă i t ă , n e s p u n e S o c r a t e p r i n g u r a f e m e e i D i o t i m e , e s t e d e s i g u r î n m i n u t u l a c e s t a î n c a r e o m u l c o n t e m p l ă f r u ­m u s e ţ e a î n s i n e " .

N u , a ş a d a r , o f r u m u s e ţ e p ă t a t ă d e a m e s t e c u l p ă m â n t u l u i n o s t r u , î n c ă r ­c a t ă d e i e f t i n e p o d o a b e , d e c a m e , d e culor i , d e a t â t e a l u c r u r i c a r e s e s t r i c ă ş i m o r . D a r F r u m o s u l î n e l î n s u ş , i n a l t e r a t ş i u n i c , d i n c a r e p a r t i c i p ă , n u m a i , a t â t e a l u c r u r i -oare -ajung s ă a i b ă ş i f r u m u s e ţ e . . . A c e s t t i p a r , a c e a -

• s tă s u p r e m ă v i r t u t e , a c e s t a r h e t i p , a ic i p a r e a f i t e r m e n u l u l t i m aii a d e ­v ă r a t e i Iub ir i .

...E p r i m u l l o c î n c a r e o a m e n i i car i n'ar f i puitut s ă n u s i m t ă d r a m a î n ­c h i s ă a iub ir i i lor , î n c e p s ă p r i c e a p ă i u b i r e a , s 'o d o r e a s c ă c e l piuţiin c a o l i b e r a r e î n t r ' u n s e n s a b s o l u t , ş i î n ­ţ e l e g c o n f u s c ă a c e a s t ă l i b e r a r e n 'ar a v e a a l t d r u m d e c â t a c e l a a l î n d e p ă r ­tăr i i d e moi...

(Urmare in pagina 6-a)

L A U R E A Ţ I I Anul aces ta comis ia inst i tuită pentru acordarea premi i lor naţ iona le de

proză şi p ic tură a subl iniat , încăodată , două n u m e care an clădit t e m e i n i c şi in tens î n cu l tura românească . L a proză a fost c inst it d. profesor Ion Petrovic i pentru opera d-sa le memoria l i s t i că şi esse is t ică; iar la pictură, maes t ru l C ă ­

rnii Reesu, Rectorul A c a d e m i e i de Arte Frumoase , a fost încununat cu această of icială recunoaştere .

Născuţ i şi crescuţ i pe aceleaş i plaiuri a le Moldove i de jos , porniţ i la luptă în aceeaş i generaţ ie , d e aceeaş i vârs tă aproape, amândoi fii de magis traţ i ; laureaţ i i de astăzi, după greutăţi şi a s p r e lupte de tot felul , i sbutesc , s tructual , sä câşt ige absolut toate sufragi i l e într'o consacrare dreaptă deşi — poate — târ î i e to ică .

Opera „l i terară" a „filozofului", a logic ianului care e s t e d. profesor Ion p e t r o v i c i a fost just „văzută" şi aprec ia tă de cei ce s'au oprit l a încununarea naţ io ­nală a d-saîe. Pornind delà aoe le „Amint ir i a l e unui băiat de famil ie", trecând prin o p e r e l e e s s e i s t i c e - m e -morial"stice, „Amint ir i univers i tare" , mul t ip l e l e note şi s tudi i de călătorie , — cu precădere ce le despre I ta ­l ia şi Franţa, d. Ion Petrovic i , un maes tru din cei mai atenţ i ai frazei, n e - a dat nu n u m a i o l i teratură m e m o -ralist ic „model", ci şj ca lea spre noui orizonturi în aceas tă puţ in folosi tă l i teratură. Noi s o c o t i m că n u n u ­mai r e c u n o a ş t e r e a of icială de a c u m se îndreaptă spre acest fel de l i teratură cult ivat cu pas iune de d. Ion P e ­

trovici , ei toate minţ i l e dornice d e cunoaştere . Cu atât mai mul t e s t e de a d m i ­rat „omul pr in Oipera sa", cu cât l i teratul care es te d. prof. Petrov ic i , a ştiut să aş tep te vremur i în cari a af lat o desăvârş i tă în ţ e l egere , pentrucă şi d-sa le în ţe l ege .

D- l Camil Ressu a a v u t o t inere ţe art is t ică foarte sbuc iumată . A studiat în Iaşi, apoi în Bucureşt i , aproa­pe c inc i ani , pentrucă furat de arta sa, să ia drumul Franţei unde, ani nu tocmai uşori în c e e a c e pr iveş t e v iaţa mater ia lă , a' s tudiat sub conducerea oelor mai de s e a m ă maeştr i la A c a d e m i a „Juli ién", apoi la fa imoasa „Ecol le des B e a u x - A r t s " .

Reîntors în ţară, nu s'a apucat , dintru început , de p'ctură, ci furat de p a s i u n e a „liniei", face d e s e n e şi i lustraţ iuni la „Furnica" şi „Viitorul", de unde câş ­tigă suf ic ient . Vine , după aces t „galop al desenului" , o săirăcie greu suportată de artist, care are însă darul

,să-l aducă Ia u n e l t e l e sale". D e aci încoace s e apucă de pictură cu toată pas iu ­nea , pentru oa la p r i m a d-sale expoz i ţ i e — î n 1915 — să s e arate a fi unu l din adevăraţ i i p ictori ai epoci i . D e aei, ca lea i - a fost î n sus . N u m i t profesor, epo i rector al A c a d e m i e i de A r t e Frumoase , astăz i truda art is t ică îi es te încununată <iu laurul une i mer i ta te biruinţe .

Atunc i când cons ta tăm că a d e v ă r a t e l e valori sunt aşezate la îna l te le locuri ce li se cuvin , noi , cei d e aci , ne bucurăm a ş a c u m trebue să se bucure toţi cei ce ştiu că af larea şl sub l in i erea meri te lor , e s te nu prea obişnui tă într'o lume puţ in d ispusă să gândească şi să v i seze .

LAD MISS ANDREESCU

I Petrevici

C. Ressu

de NIOOLAE ROŞU c e s c u e r a o a p o t e o z ă a i d e e i d e l i b e r ­t a t e ; M i o r i ţ a d u p ă A l e c u R u s s o f ă c e a c o n c u r e n ţ ă lui H o m e r şi iu i V i r g i l i u . O v o i n ţ ă n ă p r a s n i c ă d e a f i r m a r e 1ѳ î n s u f l e ţ e a g â n d u l . C â n d p u n e a u m â n a p e c o n d e i s a n c ţ i o n a u i s tor ia , d e f i n i t i ­v a u n o ţ i u n i l e , l ă s a u să ciadă c u v i n t e l e c u tăr ia f u l g e r u l u i . E r a u o r g o l i o ş i ş i ne înduplecaţ i . . M â n d r i a n u a v e a u n o -b i e c t i v p e r s o n a l , e g o i s m u l n u - ş i g ă ­s e a l o c î n s u f l e t u l lor, n u v o r b e a u d e s p r e d â n ş i i , s e r i s i p e a u î n p o t o p u l 'joleotiiv, s e r e g ă s e a u î n t u m u l t u l r a s e i , f u z i o n a u ou i s tor ia . E r a u m i s i o n a r i i чгші d e s t i n c o l e c t i v .

A l e c u R u s s o s t u d i a s e î n F r a n ţ a , M i ­ha i l K o g ă l n i c e a n u î n G e r m a n i a , N . B ă i c e s c u p r i b e g i s e p r i n s t r ă i n ă t a t e , B . P. H a ş d e u p u r t a t e z a u r u l u n e i î n ţ e ­l e p c i u n i u n i v e r s a l e , c u n o s c ă t o r a f o a r ­t e m u l t e l i m b i f i ind , d a r la n i c i u n u l n i c i u r m ă d e x e n o f i l i e , ci d i m p o t r i v ă , u n p r o n u n ţ a t a n u - s t r ă i n i s m .

M. K o g ă l n i c e a n u e r a u n a d v e r s a r e l r ă s p â n d i r m l i m b i i f r a n c e z e , şi î n faiţa c i v i l i z a ţ i e i d e p o s p ă i a l ă , a i m i ­taţ ie i s t er i l e , c â n d scr i i tor i i c ă u t a u s ă p a p a g a l i z e z e , e l s e î n t r e b a : „ C â n d n u v o m m a i fi a r l e d h i n i ?" C e r e a c o n ­t e m p o r a n i l o r să i o a u t o h t o n i e e f e c t i v ă , şi n u ar fi o b ţ i n u t - o d e c â t c u n e g l i ­j a r e a E u r o p e i ; l e c e r e a u n s e n t i m e n t d e m â n d r i e î n f a ţ a O a c i d e n t u l u i şi n u l - a r fi a b ţ i n u t d e c â t c u a m p l i f i c a r e a f o r ţ e l o r c r e a t o a r e r o m â n e ş t i . T o a t ă l u p t a lui M. Kogă ln i - ceanu , t o a t ă a c ­t i v i t a t e a lu i cr i t ică , g r a v i t e a z ă î n j u ­r u l d o r i n ţ e i d e a a v e a o l i t e r a t u r ă o -riginallă: „o l i t e r a t u r ă d e c a r e s ă n e p u t e m fă l i şi î n a i n t e a s tră in i lor" , s p u ­n e e l î n a r t i c o l u l - p r o g r a m d i n , , S t e a u a D u n ă r i i " . R e g ă s i m a c e i a ş i c o n c e p ţ i e c â n d a r e t i p ă r i t C r o n i c e l e M o l d o v e i ş i c â n d î ş i m ă r t u r i s e a î n g r i j o r a r e a p r o -c a f i f ' l ö p l a i s í ű 1 Í S a r a é t i ; ; l t азса. s e n ­s ib i l i tă ţ i i n o a s t r e inte leotu ia le . I n pro~ g r a m u l D a c i e i L i t e r a r e , î n p r e f a ţ a la L e t o p i s e ţ i a f l ă m p r o n u n ţ a r e a u n u i a -d e v ă r striiot, l i m i t a t l a s p e o i f i o u l c r e a ­t o r a l g e n i u l u i e t n i c . S e n t i m e n t u l n a ­ţ i o n a l , s e n t i m e n i t u l r e l i g i o s , l i m b a v e ­c h e a c ă r ţ i l o r b i s e r i c e ş t i , a p o t e o z a cronicarilor:, s e î n t r u n e a u î n s i n t e z a a u t o h t o n ă . „ N u v o m a v e a a r t ă şi l i t e ­ra tură , — s p u n e a el, — d a c ă n u n e v o m a d ă p a la i z v o a r e l e niaţ icmalităţ i i n o a s t r e , c a r e e s t e r e l i g i a s e c o l u l u i a l X I X - l e a " . M. K o g ă k i i c e a n u a t a c ă g e ­n e r a ţ i a p r e c e d e n t ă , p e G h . A s a c h i şi Cosrtachi C o n a c h i şi p e c e i l a l ţ i bo i er i i n f l u e n ţ a ţ i d e d u l c e g ă r i a r o m a n t i c ă a A p u s u l u i . R e v i n e a s u p r a a c e s t e i ide i ou p r i l e j u l p u b l i c ă r i i p o e z i i l o r lui V a ­s i l e A l e o s a n d r i î n A l m a n a h u l d e p e 1843. P o e ţ i i m i n o r i d i n v r e m e a lu i M . K o g ă l n i c e a n u i m i t a u p e V i c t o r H u g o , L a m a r t i n e , P e t r a r c a ş i a l ţ i i . E i e r a u poe taş i i . I m i t a ţ i a î n s e a m n ă l i p s ă d e o r i g i n a l i t a t e . D e a c e i a n u e r a u n i c i m a r i . T u t u r o r M. K o g ă l n i c e a n u l e o -p u n e D o i n i l e lu i V a s i l e A l e o s a n d r i , „ t i p u l n a ţ i o n a l " , e l e s t e î n c ă u t a r e a . . t r ă s ă t u r i l o r c a r a c t e r i s t i o e a u n u i p o ­por". A t â t era d e m a r e n ă z u i n ţ a s p r e o r i g i n a l i t a t e , s p r e a u t o h t o n i e , s p r e v a ­l o r i f i c a r e a a b s o l u t ă a t i p u l u i a u t e n t i c î n c â t î n s u ş i M. K o g ă l n i c e a n u . c a r e a v e a u n st i l p o n d e r a t , n u ş o v ă i a în s a n c ţ i u n i l e sa l e . P e n t r u a n u a l t era t e x t u l v o m cita : „Ş i să m ă crede ţ i , D o m n i l o r , că ş i i s t o r i a n o a s t r ă a r e î n ­t â m p l ă r i , a r e p o r t r e t u r j c a r e n i c i d e -c u m n'ar r ă m â n e a m a i j o s d e c â t ero i i c e l o r v e c h i " . A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u şi B r â n c o v e a n u e r a u s u b i e c t e d e i n ­s p i r a ţ i e la D a c i a L i t e r a r ă . C u p r i m u l s e o c u p a s e C o s t a c h e N e g r u z i , c u c e l ă ­la l t î n s u ş i K o g ă l n i c e a n u .

S c r i i t o r i i d i n p r i m a j u m ă t a t e a s e ­c o l u l u i X I X , o a r e s u n t m a i toţi şi crit ic i , m i - ş i v o r î m p o v ă r a g â n d u l c u s i s t e m e t e o r e t i c e ş i p e r s p e c t i v e a b ­s trac te , p e r s p i c a c i t a t e a lor s e v a l i m i t a î n c a d r e l e d i s c e r n ă m â n t u l u i e t n i c , şi d e a c e i a î n t r e g u l c u p r i n s a l a c e s t e i e p o c i e s t e s t r ă b ă t u t d e u n a s p r u n a ­ţ i o n a l i s m . C r i t i c u l u i ş t i in ţ i f i c , c u m a fost T i t u M a i o r e e c u , i s e c e r e a u n a n u m i t f e l d e a g â n d i , o m e t o d ă p e n ­t r u a d e s c o p e r i a d e v ă r u l , p e care , d a c ă o a v e a . d e s c h i d e a toate l a c ă t e l e ; cr i t iou lu i e s t e t i c i s e p r e t i n d e a o a-p r e h e n s i u n e , o r e c e p t i v i t a t e s p e c i a l ă p e n t r u c u n o a ş t e r e a ş i d e s v ă l u i r e a f r u -m u s e ţ e l o r ar t i s t i ce . Cri i t ic i i -scri i tori d i n c a t e g o r i a A l e c u R u s s o - M . K o ­g ă l n i c e a n u s e a ş e z a u p e l i n i a p o l a r i -tă ţ i lor d i n a m i c e . C e î n s e a m n ă a s t a ? Ei n u g â n d e a u p e n t r u o i d e e şi n u s e b i z u i a u .pe o s e n s i b i l i t a t e p r o p r i e . Ii d e p ă ş e a i m e n s i t a t e a n e c r i t i c ă a m i t o ­l o g i e i ş i a i s tor ie i . M i o r i ţ a ş i C r o n i c e l e

(Urmare în pagina 6-a)

2 UNIVERSUL LITERAR 1 Iunie 1940

I n c a z u l d e o s e b i t -al d - l u i N i c h i f o r C r a i n i c n u e s t e fără î n s e m n ă t a t e f a p t u l c ă la d - s a , p o e t u l se d u b l e a z ă ou t e o r e t i c i a n u l c u l t u r i i t r a d i ţ i o n a l i s t e .

S e p a r e c ă o l i t e r a t u r ă t r a d i ţ i o n a l i s t ă n u s e p r o d u c e f ă r ă a s e i v i ş i u n u n d o c t r i n a r c a r e s'o e x p l i c e ş i s'o a p e r e . T r a d i ţ i o n a l i s ­m u l c e r e să f i e a p ă r a t ş i d e c e i oari î l p r i ­v e a ; c u i n d i f e r e n ţ ă şi d e ce i cari î l a t a c ă I n d i f e r e n t n u a d m i t a p o l o g e ţ i i s ă r ă m â n ă , f i i n d c ă e s t e u n b u n comun, a c ă r u i p u t e r e s e af lă t o c m a i î n ecumenicitate. C e i car i î l a t a c ă , p o r n e s c d e l a o a n u m i t ă c o n c e p ţ i e d e s p r e p o e z i e , î n c a r e n u in tră şi elemente date. A c e ş t i a i s g o n e s c d i n l i r i s m o r i c e a r a v e a a e r u l d e „ teză" , a d i c ă d e ceva c o n ­s t r u i t d i n a i n t e . P e n t r u ei , p o e z i a e s t e c o n ­s t r u c ţ i e n o u ă , j u s t i f i c a t ă p r i n d e s c o p e r i r e a u n o r a s p e c t e i n e d i t e a l e s e n s i b i l i t ă ţ i i .

A r g u m e n t u l lor se r e a z i m ă p e i n t u i ţ i a e s t e ­t i că s a u m e t a f i z i c ă , n e a l t e r a t ă d e n ic i o c o n ­v i n g e r e m o ş t e n i t ă . A m a t o r i i d e n o u t a t e n u a d m i t m o ş t e n i r i l e . Ori , c r e a ţ i a t r a d i ţ i o n a l ă t o c m a i p e m o ş t e n i r i s e î n t e m e i a z ă . O b i e c t u l ei e s t e p r i n e x c e l e n ţ ă o c o n s t r u c ţ i e d n a -i n t e d a t ă , ş i a cre ia î n s e m n e a z ă a c ă u t a să imi ţ i u n model, s a u ce l p u ţ i n a r e c u n o a ş t e e x i s t e n ţ a unei ordin i p iă-smuitoare d i n c o l o d e p u t e r i l e p r o p r i i . L u m e a î n s ă ş i e s t e o zidire şi ea a r e u n z id i tor . R a p o r t u l i e r a r h i c a l p o e z i e i c u re l i g ia d e v i n e a s t f e l o b l i g a t o r i u î n t r a d i ţ i o n a l i s m , d i n m o m e n t c e p r i m u l e l e ­m e n t t r a n s m i s a u t o r u l u i t r a d i ţ i o n a l i s t e s t e d o c t r i n a cre-aţionistă. L u m e a a fost cre ia tă , ea a r e u n c r e a t o r , iar u m a n u l o c u p ă r a n g u l în tâ i î n c r e a ţ i e . N i m i c m a i f i re sc d e c â t oa a c e a s t ă i d e i e t e o l o g i c ă să f i e p u s ă la d i s p o ­z i ţ ia p o e t u l u i t r a d i ţ i o n a l i s t , ca u n u l d i n a d e ­v ă r u r i l e e s e n ţ i a l e ce s e t r a n s m i t d e o i n s t . t u -ţ:e dată , care e b i s er i ca . D . N i c h i f o r Cra in ic , f ă r ă î n d o i a l ă , p r i m e ş t e d o c t r i n a creai ţ ionis tă şi a n u m e s u b a s p e c t u l e i c r e ş t i n , f i ind v o r b a î n o r t o d o x i e , de a d o u a c r e a ţ i e a o m e n e s c u ­lui m â n t u i t p r i n l i s u s . A c e a s t ă a doua crea­ţie a fost p o s i b i l ă p r i n c u n o a ş t e r e a d e s c o p e ­r i tă , p r i n i n i ţ i e r e a î n p u t e r i l e z i d i t o a r e a le s u f l e t u l u i . C e v a d i n a f a r ă i n t e r v i n e p e n t r u sa s u f l e t u l s ă s e p o a t ă c r e i a p e s i n e a d o u a oară .

I-svorul ca şi m o d e l u l r e f a c e r i i s a l e , se a f lă dec i î n a f a r ă , e l v i n e ca u n d a r a l B i ­n e l u i . I n v e r s u r i l e d - l u i N i c h i f o r C r a i n i c v o m î n t â l n i . î n c h i p log ic , s t ă r u i n d t e m e c a „ p u t e r e a creatoare" , D u m n e z e u l „rodnic" , m o d e l u l care t r e b u e i m i t a t , i u a r e a d e c o n ­t a c t c u h a r u l îno i tor , e tc . — şi t o t d e o d a t ă ni s e v a d e s c r i e s t a r e a neajutorată a o m u ­lu i c a r e n u isfouteşte s ă s e î n t e m e i e z e a doua oară . P u t e m u r m ă r i î n a c e s t e v e r s u r i d r a m a s p i r i t u l u i î n c h i s î n f e n o m e n a l i t a t e , a c ă r u i z ă d ă r n i c i e e s t e c u a tâ t m a i d u r e r o a s ă c u c â t ş t i e că „ l u m i n a c u n o ş t i n ţ i i " a fos t d a t ă şi p i e r d u t ă , că e s t e s t ă p â n i t d e c e e a ce a u t o r u l a n u m i t t e o r e t i c „ n o s t a l g i a p a r a d i s u l u i " . C u

Coborâtor d i n v e ş n i c i e I n t i n e c e r u r i l e c e r n I n d e p ă r t a t a n o s t a l g i e A i n f i n i t u l u i e t e r n .

( D a r u r i l e p ă m â n t u lu i , p a g . 143)

d a t ă e x p r i m a r e a v e r s i f i c a t ă a u n e i a d i n c e l e m a i c l a r e i d e i t r a d i ţ i o n a l e . C o n d i ţ i a s p i ­r i t u l u i e s t e d e a f i „coborâtor", î n d u b l u l î n ­ţ e l e s al „căder i i" ş i a l „.originea". F i i n d d e o r i g i n e „d iv ină" , e l a căzut î n s t a r e a c r e a -tura iă . O a l tă i d e i e . t radi ţ ională , c e d e c u r g e n o r m a l d i n c e a d e m a i s u s , o f o r m u l e a z ă d. N i c h i f o r Crainiic î n v e r s u r i l e :

Iar g â n d u l tău , î n c ă u t a r e a O b â r ş i e i , fără d e s a ţ i u .

(id. p . 144)

G â n d i r e a c a u t ă obârşiile, î n î n ţ e l e s u l că îşi c a u t ă cauza, începutul, principiul con­structiv. Ş i c u m î n d o c t r i n a c r e ş t i n ă p a u z a s tă dincolo d e c r e a t u r ă , î n c r e a t o r , c ă u t a r e a e i v ă d e ş t e p r o c e s u l d e d e p ă ş i r e s p r e c e e a r.e p o a t e fi c a u z ă o r e l a t o a r e . A s t f e l , d a c ă B i n e l e e s t e c a u z a crea ţ i e i , o m u l s e p o a t e d e p ă ş i р э s i n e p r i n b i n e . E l p o a t e să s e c r e i e z e s a u s ă o r e i e z e a d o u a o a r ă p r i n bine, e v i d e n t , n u

Poezia lui pr in b i n e l e a b s o l u t , c i p r i n b i n e l e o m e n e s c , c a r s e, d e fapt, u n „ m a i b i n e " R e f e r i t o r la u n b i n e î n d e v e n i r e n i s e p a r e n o u ă c ă s c r i e d. N i c h i f o r C r a i n i c :

Ş i t o t c e - a f o s t m a i b u n î n m i n e Ş i m a i f r u m o s şi m a i c u r a t U n i n d c u v r ă j i p ă r u t e 'n t i n e A d o u a o a r ă t e - a m ore ia t .

( id. p a g . 180)

P o e t u l o a u t ă -să-şi c r e i e z e f e m e i a i u b i t ă a d o u a o a r ă , n ă z u i n d s 'o s m u l g ă d i n f e n o m e ­n a l i t a t e (vrăj i p ă r u t e ) şi s'o i n i ţ i e z e î n p r i n ­c i p i u l p a r a d i z i a c a l f i in ţ e i . -Spre a r e u ş i , e l a î n c e r c a t s ă s e î n t r e a c ă p e s ine , şi s ă f ie „ m a i b u n " , „ m a i f r u m o s " , „ m a i c u r a t " , ş t i i n d că n u m a i a c e s t „ s u f l e t e s c p r i s o s " p o a t e fi c a u z ă c r e i a t o a r e . T o t î n s e n s u l u n e i t r a n s -c e n d e r i c o m p a r a t i v e , n i -se p a r e că s c r i e d. N i c h i f o r C r a i n i c :

F u m u l c a s e i n o a s t r e ' n m a r g i n e a c e a l a l t ă E m a i 'nal t şi f a c e s e a r a ş i m a i 'na l tă ; E m a i d r e p t şi m a i a l b a s t r u s i m a i -olar.

(Ţara de peste veac, p a g . 17)

P e n t r u c e f u m u l e s t e „ m a i îna l t" , „ m a i drept" , i,m>ai a l b a s t r u " , „ m a i c lar"?

P e n t r u c ă d e p ă ş i r e a , c a r e e s t e s i m b o l i z a t ă p r i n î n ă l ţ a r e a f u m u l u i , n u e s t e n i c i o d a t ă a b s o l u t ă ş i e a s e r e a l i z e a z ă d o a r î n c o m p a r a ­ţ ie c u c e e a c e e s t e f i i n ţ a f ă r ă „ p r i s o s s u f l e ­tesc". F a ţ ă de c e a lipsită, f ă p t u r a d ă r u i t ă d e ­v i n e „ m a i na l tă" , „ m a i dreaptă" , e t c . . In v e r ­s u r i l e d - lu i N i c h i f o r C r a n i e .am s p u s că s t ă ­r u i e î n -deosebi t e m a „ i s v o r u l u i " d e c r e a ţ i e şi „mode'iului". E s t e isvor d e c r e a ţ i e tot c e e a ce p r o d u c e p r i s o s i n ţ e ş i e s t e m o d e l tot c e e a c e î n d e a m n ă la o c o m p a r a ţ i e ş i p r o v o a c ă p e „ m a i b i n e " , „ m a i f r u m o s " , -etc. . V i a ţ a e s t e c o n c e p u t ă c a p r o d u c ă t o a r e d e „ p r i s o ­s i n ţ e :"

P o d o g o r i e r o d i n d c u p r i s o s i n ţ ă , T u v i a ţ ă , p o a m ă neisdrbbită 'n l in . .

(Darurile Pâmuntului, p a g . 10-3)

P r i s o s u l n u a p a r ţ i n e n i m ă n u i , e l n u s'a d iv i za t , dealeeea p o e t u l i n v o c ă v -aţa ca p e o c a u z ă t r a n s c e n d e n t ă , g â n d i n d - o ca f i i n d u n a c u n a t u r a d e ţ i n ă t o a r e a p r i n c i p i i l o r g e r ­m i n a t i v e .

B i n e l e a b s o l u t , v i a ţ a şi n a t u r a s u n t t r e p t e p e c a r e d. N i c h i f o r C r a i n i c l e l e a g ă p r i n c o n c e p t u l „ f lu id" , -care n u n i s e p a r e a fi altceva- d e c â t a c e a -parte a s p i r i t u l u i c e se t r a n s m i t e . U n „f lu id" Іѳа-gă s u f l e t u l d e c e r :

T o t m a i ispre s i n e - a b s o a r b e c e r u l F l u i d u l l u i fără h o t a r e

N i c h i f o r C r a i n i c

e s t e .şi a l vieţui : (op. c it ! £ ' .

E u s u n t c r e a n g a v e r d e 'n care M u r m u r ă f l u i d u l v i e ţ i i

(op. cit. p. 129) I a r p r i s o s u l d e v i a ţ ă î l p ă s t r e a z ă natura,

p e n t r u c ă la e a a p e l e a z ă c a la o „ m a m ă h r ă ­n i t o a r e " :

Tu , c a r e 'imparti a m i l e l o r m u l ţ i m e 'Şi g â z e l o r p i e r d u t e 'n b u r u i e n e Ş i urc i î n m ă r e ţ i i l e -ciodrene F e c u n d u l t ă u f lu id d i n a d â n c i m e ,

R e v a r s ă 'n m i n e for ţă c r e a t o a r e D i n s â n u l t ă u , n a t u r ă g e n e r o a s ă .

(op. cit. pag. 90) A c e a s t ă î n l ă n ţ u i r e c a u z u l ă p r i n i n t e r m e ­

d i u l i d e i i d e „ f lu id" , î i p r e m i t e p o e t u l u i -să c o n s i d e r e n a t u r a c a u z ă t r a n s c e n d e n t ă c r e a ­ţ ie i , ş i să a f i r m e :

M ă s i m t c r e s c â n d d i n l u t c u ' n t r e a g â f i rea

(op cit. pag. 110) V e r s u l t r e b u i e l ă m u r i t î n s ă c u a j u t o r u l

s t r o f e i u r m ă t o a r e , -spre a n u s e î n t u n e c a a d e ­v ă r a t u l s e n s a l cauze i c r e a t o a r e :

Ş i D o a m n e , — u n i v e r s a l u l b i n e C u - a c e l a ş s f â n t f i or d e v i a ţ ă P a l p i t ă 'n s â n g e l e d i n m i n e C a 'n v a l u r i l e d e v e r d e a ţ ă .

(op. cit . p . 95)

I d e n t i f i c ă m -aici „ s f â n t u l f ior" c u „ f l u i d u l " s p i r i t u a l , d e v e n n i d -astfel ş i m a i l i m p e d e i d e i a că b i n e l e e s t e v i a ţ ă . I n p o e z i a o r t o d o x ă f u n d ă m u n p r i n c i p i u i m p o r t a n t p r i n a c e a s t ă a p r a p e i r e d i n t r e b i n e şi v i a ţ ă , p u t â n d f a c e t r e c e r e a s p r e c e e a c e a m n u m i t „ m o d e l u l " o e p r o v o a c ă d e p ă ş i r e a . D e p i l d ă , u n m o d e i care d e ţ i n e î n s i n e v i a ţ a c a b i n e l e s u p r e m , e s t e p e n t r u p o e t p a t r i a . Patri-а t r e b u e s ă t r ă ­i a s c ă ş i s c o p u l e i e s t e b ine l e , p e o a r e îl c o n ­c e p e m , c a ş i -binele i n d i v i d u a l , î n l i b e r t a t e . N u m a i că b i n e l e pabr.ei e s t e m a i clar d e cât c e l i n d i v i d u a l ydeoairece n i m e n i n u - ş i p o a t e î n c h i p u i o ţară , t i n z â n d s p r e a l t c e v a d e c â t s p r e b i n e . U n n e a m îşi f a c e i s tor ia , l u â n d b i n e l e l i b e r t ă ţ i i c a p r i n c i p i u c o n s t r u c t i v . N e ­a m u l e s t e d e c i ;un model c e s e f o r m e a z ă , ş i s e î n ţ e l e g e l e s n e p e n t r u c e î n p o e z i a t r a d i ­ţ i o n a l i s t ă i s e v a d a c o l e c t i v i t ă ţ i i d e s â n g e u n r o l i n s p i r a t o r . S u b -acest raport , -d. N i c h i ­for C r a i n i c -se e x p r i m ă f o a r t e p r e c i s , i n t r o ­d u c â n d ş i a i c i e l e m e n t u l u n i f i c a t o r a l „ f l u i ­d u l u i " :

P e s t e v a t r a u n e i patr i i , p e s t e t i m p u l u n u i n e a m ,

S i m t a d â n c p e -fericiţi, cari î n s t r a t u l v r e m i i d o r m ,

C u m s p o r e s c f lu idu-aces t -a f u r t u n a t i c ş i e n o r m . , .

( Op . cit . pag. 21) D e l a n a t u r ă , — „ f l u i d u l " s e l e a g ă d e c i m a i

d e p a r t e , c u -ceeace p o e t u l n u m e ş t e „ s u f l e t u l s t răbun" , de-asem-e-ni c a u z ă ce î n d e a m n ă la d e p ă ş i r e :

C u e c o u r i l e l i n e S e s c a b o a r ă 'n m i n e S u f l e t u l s t r ă b u n Ş i m ă f a c e m a i p u t e r n i c , M a i -cucernic Ş i d e m i i d e or i m a i b u n .

(Op. cit. p. 20)

Ş i „ s u f l e t u l s t r ă b u n " p a r e î n s ă o c a u z ă c a r e v i n e d i n a f a r ă , f i i n d c ă ş i e l „ooiboară", a s t f e l că, p â n ă l a u r m ă l i r i s m u l c e - 1 a n a l i ­z ă m s e v a o r g a n i z a d u p ă c e i d o i p o l i : s t a ­r e a d e c r e a t u r ă ş i s t a r e a d e har , — s a u î n a l ţ i t e r m e n i , d e v e n i r e a şi t r a n s c e n d e r e a . I n s e n s t r a d i ţ i o n a l , d. Nichifo-r C r a i n i c e x ­p r i m ă l i m p e d e s t a r e a d e c r e a t u r ă , s u p u s ă e f e m e r i t ă ţ i i , -în n u m e r o a s e v e r s u r i , f i e l u â n d c a m e t a f o r ă apa , s p r e a s u g e r a c u r g e r e a :

C u e l e c ă t r e m-are, c ă t r e m a r e . ( T a r a de peste veac, p. 25)

s a u v e r s i f i c â n d î n s ă ş i c o n d i ţ i a u m a n ă d e „a că lă tor i" î n t r e d o u ă n e c u n o s c u t u l :

E d-rumui l u n g d e u n d e v i u , D e u n d e ş i d e c â n d n u ş t iu , Iar d r u m u l n e c ă l ă t o r i t S'-afundă'n n e s f â r ş i t .

(op. cit. p. 32) U n e o r i -autorul v e d e u n s e m n d e e f e m e r i -

t a t e ş i î n „ n o s t a l g i a p a r a d i s u l u i " , -care, a ş e ­z â n d o b i e c t u l d o r i n ţ e i î n afară, f ă r â m i ţ e a z ă e u i :

A c e l a ş n ă z u i n ţ ă d e - a fi u n d e n u eş t i D e - a p i e r d e n ă l u c i r e a p e c a r e - o b ă n u e ş t i A c e e a ş s e t e o a r b ă d e - a c ă u t a c e v a C e p o a t e n ' a r e u m b r ă d e c â t î n m i n t e a ta.

D e s n ă d e j d e a i m p l i c a t ă î n v e r s u r i , n u t r e ­b u e s ă s e c r e a d ă că c o n t r a z i c e d o c t r i n a c r e ş ­t ină , p e n t r u c ă c e e a c e d o a r a p a r e n t e s t e d e s n ă d e j d e , s e r e d u c e î n f o n d la l i b e r t a t e a v o i n ţ e i . V i r t u ţ i l e p o r n e s c d i n l i b e r t a t e a i n ­t e r i o a r ă d e a l e a l e g e , ş i p r i n a c e a s t ă p r i s m ă a v o i n ţ e i a u t o n o m e î n ţ e l e g e m d r a m a t i s m u l s u f l e t u l u i c r e ş t i n . D . N i c h i f o r C r a i n i c n u ş o -

v ă e să m ă r t u r i s e a s c ă e x p e r i e n ţ e cari s u p e r ­f i c ia l n e a g ă d o c t r i n a c u n o a ş t e r i i r e v e l a t e :

E u s t a u la ră-scrucea d e u n d e P o t e c i î m p o t r i v ă s e d u c N u - i n i m e n i s ă - m i p o a t ă r ă s p u n d e

P e -care s 'apuc. (Ţara d e p e s t e v e a c , p a g . 5)

M a i c a t é g o r i e , ida ia „ c ă d e r i i î n n e ş t i i n ţ ă " o g ă s i m f u r m u l a t ă î n s t ro fa -următoare :

Ţ ă r m u l d e d i n c o l o d e m-are O f i g r ă d i n ă ori p u s t i u Ori s l o i u p o l a r şi -argint iu ? N i c i t u -nu şti i , n ic i e u n u ş t i u — Şi o r i c e n a v ă d u s ă 'n z a r e S'a- d u s p e v e c i ca u n s i c r i u .

(op. cit. pag. (121)

O g r a v ă c o n f e s i u n e d i n p a r t e a u n u i o r t o ­d o x , d e s i g u r , c a r e a î m p ă r t ă ş i t d o c t r i n a i n i ­ţ ier i i . T o t u l a fost d e s c o p e r i t , a v e m „ l u m i n a c u n o ş t i n ţ i i " . A t u n c i p e n t r u ce a f i r m ă p o e t u l că „nic i t u n u şt i i , n i c i e u n u ş t i u ? " . S e n s u l e s t e unul. E l e clair ş i a l u n g ă o r i c e c o n t r a ­z i cere . A v e m l i b e r t a t e a d e a a l e g e „ g r ă d i n a " s a u „pus t iu l" . A d e v ă r u l -s'a s p u s , dar mi s'a l ă s a t p u t i n ţ a personală d e a-1 c r e d e s a u a n u - 1 -crede. A c e a s t a s t a r e d e d u a l i t a t e a s p i ­r i tu lu i , o - surprinde d. Nichifo-r C r a i n i c î n î n s u ş i a c t u l i n i ţ i a l al E v e i , d e m a n i f e s t a r e a v o i n ţ e i l i b e r e :

V ă d m â n a E v e i , m o a l e , c u m a d i e V o i n d c e v a ş i n e ş t i i n d ce v r e a .

(op. cit. pag. 83)

P r i n „ne-şti ind ce v r e a " î n ţ e l e g e m t o c m a i l i b e r t a t e a d e a v o i o r i ş i c e . O ştiinţă a b s o l u t ă a c e e a c e t r e b u e să v r e a , n ' a m p u t e a - o c o n ­c e p e f ă r ă o ş t i r b i r e a l iber tă ţ i i , s a u f ă r ă o î n g r ă d i r e a- e i . C h i a r s e n s u l u n i c al b i n e l u i ar fi p a r e - s e o - îngrădire. N u m a i l i b e r t a t e a t o t a l ă g a r a n t e a z ă c r e a ţ i a , iar JVoul A d a m i n g â n d i r e a id- lui N i c h i f o r C r a i n i c e s t e o m u l căzut c ă r u i a î n s ă i s'a r e v e l a t libertatea d e a -se m â n t u i , p r i n c r e a ţ i e . A u t o r u l v o r b e ş t e c h i a r de „ v e d e n i a -Edenului t iran", n e ş o ­v ă i n d s ă c o n s i d e r e „ c ă d e r e a " î n l i b e r t a t e , p r e f e r a b i l ă u n u i p a r a d i s nel i-ber:

U n rob e r a m ş i m'ai făcut t i t a n D i n z i u a 'n -care m i - a i t u r n a t î n t r u p O s â n d a m u n c i i —• soar tă ş i l i m a n . . .

(op. cit. pag. 85)

D a r d a c ă p o e t u l c o n s i d e r ă l i b e r t a t e a u n b u n c e t r e b u e o b ţ i n u t c h i a r c u p r e ţ u l „ o s â n ­d e i m u n c i i " , -cum s e î m p a c ă d o c t r i n a s a d e ­s p r e „ n o s t a l g i a p a r a d i s u l u i " , c u a c e a s t ă p r e ­f e r i n ţ ă a căderii? C ă d e r e a e s t e u n b i n e , d e -

8 Г Я Я і Ч Й Ь « SB Ä l W I r t l ä : di-sului? I e ş i r e a d i n d i f i c u l t a t e a d i a l e c t i c ă -ni s e p a r e l i m p e d e , d i n m o m e n t ісэ p a r a d i s u l dorit -acum e s t e u n p a r a d i s a l e s d e o m , p r i n l i b e r t a t e a s a -de a a l e g e . P r i m u l p a r a d i s -era dat ş i i m p u s , d e a c e e a e l e x e r c i t ă o tiranie; al -doilea e s t e a l e s d e o m , p r i n l ibera v o i n ţ ă , iar a c e a s t ă l i b e r t a t e m e r g e a tâ t d e d e p a r t e , î n c â t c o n s i d e r ă p a r a d i s u l „ r ă s f r â n t " î n f a p t e , i ar p e D u m n e z e u p ă r t a ş la „ o s â n d a m u n c i i " . N o u l A d a m e l i b e r s ă c r e a d ă -astfel :

P ă m â n t u l 'n s ă r b ă t o a r e s e ' n v e ş m â n t ă Ş i f a p t a m e a - i o g l i n d ă ' n c a r e v e z i L u m i n a P a r a d i s u l u i r ă s f r â n t ă . I n b r a ţ u l m e u eişti, D o a m n e , şi l u c r e z i Şi 'n t r u d a m e a , cu m i n e la o la l tă , T e b u c u r i s â n g e r â n d ca să creezi .

(op. cit. pag. 86)

C o m o d ar fi c a i d e i a Unui D u m n e z e u „ s â n g e r â n d " , s ă n i s e -pară, la u n p o e t o r t o ­d o x , o l i c e n ţ ă d e i n s p i r a ţ i e . I n t e r p r e t â n d a s t f e l , a m r ă m â n e i n t e n ţ i o n a t la s u p r a f a ţ a lucrur i lor , f ă r ă a l e a d â n c i . S p r e a a d â n c i şi a l ă m u r i , d. N i c h i f o r C r a i n i c i n t r o d u c e c o n ­c e p t u l o r t o d o x al t e a n d r i e i , b o g a t în s e m n i ­f icaţ i i . C o n f o r m a c e s t u i c o n c e p t , D u m n e z e u c o l a b o r e a z ă cu o m u l , în or ice c r e a ţ i e care

a r e c a u z ă b i n e l e . I a t ă e x p r i m a t ă î n v e r s u r i , n o ţ i u n e a t e a n d r i e i , î n a c ţ i u n e a l u i l i s u s :

Că v o r b a t a e r a -mai d u l c e C a -rodiile d i n E d o m Ş i ' n o m e n i a d u m n e z e i r e a ş i î n d u m n e z e i a p e ora.

(op .cit. p a g . 11)

D u m n e z e u s'a f ă c u t o m , iar o m u l s'a f ă c u t D u m n e z e u ! D a r a c e a s t ă a f i r m a ţ i e e s t e a r t i ­co l -de credinţă, ş i n i m i c m a i m u l t . E l i b e r o r i ş i c i n e s ă c r e a d ă s a u să n u c r e a d ă c ă a c e s t a e a d e v ă r u l . E v i d e n t , p o e t u l c r e d e ş i d e a c e e a e l s e a f lă -în l i n i a c e l e i m a i p u r e o r t o d o x i i , c â n d îş i î n g ă d u e s ă v a d ă u n D u m n e z e u b u c u -r â n d u - s e sau c h i a r „ m u l t i p l i c â n d u - s e " :

S u n t m u l ţ i ş i s f i n ţ i şi f a l n i c i c a profeţi-; — E -însuşi D u m n e z e u m u l t i p l i c a t In fraţ i i m e i ,î-n f a u r i i v i e ţ i i .

(op. cit. pag. 87)

D a c ă î n s ă , s p r e a g a r a n t a crea ţ ia , a c c e n t u l s e * p u n e p e l i b e r t a t e , a-cea-stă l i b e r t a t e c u m ni s e g a r a n t e a z ă c ă m e r g e î n d i r e c ţ i a b i n e ­lu i? A v â n d p u t i n ţ a d e a a l e g e , -omul n u se af lă o r i c â n d î n i m p a s u l de a n u şti - d a c ă dincolo e „ g r ă d i n ă " s a u „ p u s t i u " ? Ca o î n ­c o r o n a r e a d o c t r i n e i t r a d i ţ i o n a l e , d. N i c h i f o r C r a i n i c i n t r o d u c e î n c ă u n c o n c e p t c u s e m n i ­f i ca ţ i i s p i r i t u a l e , p r i n c a r e s p e r ă s ă î n l ă t u r e d i f i c u l t ă ţ i l e p r i v i t o a r e i a l i b e r t a t e a v o i n ţ e i . E c o n c e p t u l a n d r o g i n i e i . O p o l a r i t a t e e s t e b i ­n e l e şi rău l , d u p ă c u m o p o l a r i t a t e pa.re a fi „ b ă r b a t " şi „ f e m e i e " . D a r b ă r b a t u l şi f e m e i a po t fi o unitate , pr in t o p i r e a v o i n ţ e l o r c o n ­trari i în tr 'o s i n g u r ă v o i n ţ ă , a s t f e l ca s ă n u m a i f i e „ e u " ş i „ tu" . P o l a r i t a t e a b i n e - r ă u , — „ e u " şi „ t u " n i -se î n f ă ţ i ş e a z ă î n v e r s u r i l e d - l u i N i c h i f o r C r a i n i c , c u u n t o n e l e g i a c a d â n c i t d e v i z i u n e a d o c t r i n e i :

C i n e e b u n , -cine e rău , S c u m p o , d i n t r ' a m â n d o i ?

F o s t - a p e r e c h e n e v i n o v a t ă A s t ă z i c ă z u t ă ş i s f ă r â m a t ă In e u ş i 'n tu.

C i n e e rău , c i n e e b u n , C â n d f i e c a r e p l â n g e s t i n g h e r ?

(op. cit. pag. 59)

F i i n d un p r i n c i p i u d e i m i t ă , a n d r o g i n i a e x p l i c ă d e o p o t r i v ă ş i -ce-eaice r e a l i z e a z ă i u b i ­r e a şi- -ceea c e n u r e a l i z e a z ă . I n a c c e p ţ i a -sa p o z i t i v ă , a n d r o g i n i a r e a l i z e a z ă u n i f i c a r e a d i n t r e e u ş i tu, iar î n a c c e p ţ i e n e g a t i v ă j u s t i f i c ă u n ros t al rău lu i , c a r e p a r e a fi a c e l a d e a pro-vea d o r i n ţ a b i n e l u i . Ori , î n g â n d i r e a t r a d i ţ i o n a l ă , b i n e l e e s t e c a u z a u n i c ă a c r e a ­ţ ie i . I n c o n d i ţ i a n o a s t r ă o m e n e a s c ă , o r i c e c r e a ţ i e o - fundăm p e u n b i n e r e l a t i v , p e u n „ m a i b i n e " . P r i n c a r a c t e r u l e i d e n e c o n t e n i t ă t r e c e r e d e la -unitate la d u a l . t a t e , a n d r o g i -

, , w vau e s t e toamaii -acest „ m a i b i n e " a l d e s t i n u l u i u m a n . D i n c o l o d e „ m a i b i n e " a n ­d r o g i n i a e s t e -sf inţenie, d a r a m v ă z u t că l i ­b e r t a t e a e s t e p r e f e r a t ă o r i c ă r u i a b s o l u t i s m .

CONSTANTIN FANTANERU

A apărut în vitrinele librării! or

M u n t e l e T ă c e r i i

P A U L C E R N E S C U u n r o m a n d e m a r e a c ţ i u n e , u n d e

s o a r t a a d o u ă c o p i l e c e v o r

d e v e n i u n a s o ţ i e c e a l a l t ă a m a n t ă

— a d u c e d e a l u n g u l p a g i n i l o r u n

f a r m e c t r i s t d e p o e z i e .

LUMINA LUNII

C e - a i să te faci când am să mor eu, lumină?

Ce ochi au să te soarbă cu atâta căldură, O să te cânte limpede a cui gură, O să-ţi îngenunche — smerit — a cui vină?

Iubita mea n'are să-ţi mai sărute în somn Părul de aur, ca o părere, Cine-o s ă t e m a i guste, fagure de miere, Ai să fii Domniţă pentru care Domn?

Curând am să p r i n d în adânc rădăcină... Cui să te las pentru lume comoară? Cui să te dărui arcuş de vioară? Curând o să plângem, lumină, lumină...

POEM DE PRIMĂVARA

S'au plecat genunchii zăpezilor In rugăciune mare pentru moarte Şi s'a deschis a primăverii carte La pagina de aur a livezilor.

Pe Dumnezeu l-am mai văzut cândva, Dar niciodată n'a fost aşa bun Ca'n primăvara asta de tutun, Cu scăpărări de sânge şi de stea.

De muguri plini mi-ie trupul străbătut De freamăt lung mi-s ochii umeziţi, Dar umerii, ca doi stejari t r ă s n i ţ i Nu mai pat ţine pajiştea de lut...

S'a răstignit povara zăpezilor Printre mocirle arse de lumină, Şi primăvara tânără se'nchină La cerul viu din ochii cirezilor.

R O B E R T C A H U L E A N U

POEM

De mult n'a mai trecut pe lângă mine-un cânt,

Cu zâmbetul de mână, mic şi sfânt...

A c u m , î m i b i e t u e j a f a şi tâmpla: tăcerea, Şi'n piept îmi sărută amarul toţi macii Culeşi de pe-un taler de lună. Gândacii, Ce urcă pe stele îmi picură'n palme durerea. Şi visul, cu svonu-i de umbre se pierde în

juru-mi... Copţi, muguri de lacrimi se sparg în vânzolul

C o r e s p o n d e n ţ a n o a s t r ă Nebunelor clipe, ce râd de sobolul Ce-mi roade în taină şi floarea albastră

din gându-mi.. Şi golul din mine e greu şi e plumb şi e

ghiaţă.. La noapte, îi voiu pune luceafăr de aur în

braţă..

I O N CHER-EJI

PLECARE

H a i , suflete! Undeva tot o s'ajungem. Nu-i nevoie numaidecât de lună şi stele. Opincile vrăstii cu noaptea le-om şterge!

Dimineţile întârziate pe schele, fluerile u i t a t e p e meleaguri, ne-or pleca la picioare steaguri şi ne-or umple gurguiele visului de ogoare. Pentru popasuri ne ajunge merinde: faguri şi poame de plâns. Şi în ochi mi-au mai rămas privirile, mânji jerbuiţi pentru zări

Hai, suflete! Nu te uite că mă doare o fată. Zilele şi mările,

au să fie şi ele cu soare, odată şi odată.

TATA T a t a şi-a ucis stelele lui d i n gând pentru feciori şi fete de aur. Braţele lui le-a bătătorit sângerând pentru inimile acestea sperioase, de graur,

— Mie, străinul de ţărna pufoasă, mi-a dăruit zestrea fluerului lui, surorilor inimă caldă şi frumoasă iar fraţilor brazda caldă şi neagră, burjui.

Azi e sărac ca un vis împlinit Suie în gând luminişuri de stâni, drumurile, zilele le strânge tihnit pentru vestea ce-o gâtue 'n mâni.

NECULAI V. COBAN

MI-E G Â N D U L . . .

M i - e gândul închegat din soare ş i din noapte...

M'am ridicat din huma întinată de al păcatului sărut şi răvăşită de urmele odraslelor ce-au supt trăire din vieaţa ei.

Mi-am îndreptat săgeţile ţâşnite din pupilă spre scutul crrului ce ascundea plămada de lumină în care ochiul minţii s'ar fi dorit hoinar.

M'am aninat de umbra unei raze din înalt dar aripile gândului nu i-au putut purta povara şi au căzut mai înainte de-a mă fi 'nfruptat din mărul de lumină.

Din glie am aşteptat glasul chemării dar n'a ajuns până la mine.

Cu sufletul înăbuşit de neguri m'am aplecat spre el; solia lutului •m'a ocolit şi n'a vrut să-mi asculte plânsid. De-atuncea am rămas un alungat ce-a pângărit înaltul şi-un fiu rătăcitor pe care nimeni nu-l mai recunoaşte.

...Un răstignit pe'crucişarea dintre umbră şi lumină. Prieten al amurgurilor largi mi-e gândul o reptilă blestemată: un cerşetor de aer şi-un izgonit al humii.

O A N A I O A N cl. I U - » l ie . A l b a l u l i a

LINIŞTE Auzi cum creşte grâul sub zăpadă, Cum ghioceii clopotele 'şi sună, Şi soarele albit abia adună Făclii să'nvie baswele-ofilite?

Se duce un foşnet moale de mătasă Şi-o umbră încet sporeşte lângă tine E tinereţea ce-altora o treci Şi ceţurile toamnei care vine.

Auzi cum anii se desfac din veşnicie, Cum cad cu sgomot greu de fructe coapte, Şi orele mor grave pe cadran? Te ţese noaptea in sumbrele ei şoaptz Şi nu mai poţi pl?c.a din an îv, an.

E M I L G A V R I L I U

SEARA DE PRIMĂVARA

Miroase aerul a verde şi a floare Şi 'n prund de-ar.iurg c a d l a c r i m i m i c i

de fluer In cupa văii: stâne, focuri, şuer . Pe p i e p t u r i a r s e ; b u z e de răcoare. Aici pe deal e-o linişte târzie. Departe'n zare înfloresc lumini. Vuzu.uh.ui e sonor. O ciocârlie : Săgeată '-n cerul presărat cu crini. Şi altceva nimic. Doar vântul ce-a pornit

la fugă Şi sufletul ce mi s'anină'n gene Pe când departe-o cumpănă 'ngenunche

pentru rugă Sub fâlfâirea şoaptelor de pene.

M A T E I B Ä T R Ä N U

PUDOARE Razele lunei jucăuşe, s'au încurcat în vârful pomilor cu bani de aur. Şi cerul de cenuşe, şi-a desvelit cărbunii-aprinşi din spuză. Şi ca o muză a'ncep-it să cânte o pasăre în noapte; Poeţilor cu fruntea lată,..

şi luminată de scânteierea razelor pătimaşe... Noaptea a schimbat altă cămoşe. A rămas goală şi s'a ruşinat A plecat apoi cu mâinile în faţa de teamă să n'o vadă „dimineaţa"...

15 Martie 1940

F Ă N E L D U M I T R E S C U

O STEA

Mirări clipind, pe zări nedumerite, S'apleacă ostenita s'apune; Un gând, topit în bob de rugăciune, atârnă greu de genele-i smerite.

Slujind, umil şi gol, nimicniciei, Un gângav clopot a pornit-o'n lume Ducând fiorul tainei fără nume Să-l spulbere răscrucea veşniciei.

Cu ochi mari, ai veţii destrămate, Rămân în urma ei, jinduitoare, Frânturile luminii, fărâmate...

La nepăsarea Unei ce nu moare Intoarnă-se deapururi, sbuciumate, Curmăndu-si pribegia, om şi soare...

I O N D O R U DUPĂ PLOAIE

O zi rătăcită pe-o vreme păgână prin mini de poveşti răscolite, zările subjugate de unduri mucezite plâng spasmodic la jghiab cădelniţat de

furtună. Aleargă 'n chindie prin tremurări sterpe

un cal prin urmele de copite licăresc încătuşări

de cer ; aşteaptă 'n buba pădurii cu gându-l de fier namila — curcubeul s'apuce podul la mal. In crepuscul răsar bătrânele tiptil după melci trec punţile de picuri în stih de dumbravă,

din coaja pământului printre buruieni cu zăbavă

sfidează 'nnoptarea — sfinxul trezit în svăcniri de ciuperci.

Simion Cercăneanu

I lu nie 1940 UNIVERSUL LITERAR 3

Ultima casa a Poetului

La Arqua aveau să se adune toate drumurile de neobosit că­lător în viată ale lui Francesco Petrarca/ Să colinde multe aseme­nea drumuri îl meniseră împrejurări le naşterii), cu aproape şapte­sprezece ani în urmă, la Arezza, în marginile de jos ale Toscanei. Acel pr im refugiu al unor Florentini prigoniţi de urgia luptelor civile, fusese predestinat să ajungă astfel punctul de plecare, în­tâmplător, al existenţei unuia din cei mai mari poeţi ai lumii.

Naşterea în pribegie însemnase pentru Petirarca deprinde­rea iniţială cu rătăcirea din loc în loc. Iar prima copilărie petre- 1

cută la ţară, în Toscana, la Incisa, între holdele, măslinii şi smo­chinii viei părinteşti, însemnase pentru el îndemnul de a-şi dori mereu apoi o casă la ţară, cu o bucată de pământ în preajmă, ca la Vaud use în Provenţa, ca la Selvapiana mai târziu, sau ca aici, la Arqua, acum.

^ Intre un popas de asemenea reculegere şi altul, câtă nelinişte însă şi câte drumuri au întretăiat existenţa acestui om!

După cea dintâi copilărie petrecută in Patrie, între Incisa, Pisa şi Genova, iată-1 cu părinţii Avignon, unde tatăl său izbutise să-şi găsească o îndeletnicire pe lângă Curtea papală, ea însăs, în pribegie pe atunci. Apoi iată-1 î n t r u n sat în apropiere, la Car-pentras, pent ru prima oară in t re apele, măslinii şi holdele albe d e S O a r e a l o IJI'OVClJ.Jbi. fbo с і ч . ? ^ ^ A R - L O I U J U m m u u i j ^ i lier şi la Bologna. Iarăşi în Italia deci, pentru ca pe urmă să se întoarcă la Avignon. După câţiva ani luase drumul mai depărtat al Romei, de unde se întorsese în Provenţa, spre a cunoaşte iarăş clipe de adevărată reconfortare sufletească între stâncile şi to­rentele delà Vaucluse, unde a simţit, a gândit şi a compus unele din cele mai frumoase poezii de iubire din câte a exprimat vreo­dată simţirea omenească. Apoi, is'a pornit din nou pe căile altor nelinişti. A urcat culmea muntelui Yentoux, ca să fie, atunci în­tâia oară, dus de Sfântul Augustin, mai aproape de Dumnezeu. A urcat treptele mai uşoare ale triumfului) de pe Capitoliul Romei dus de Cavaleri şi Cardinali, învestmântat în pu rpura unui Suve­ran angevin care-l investise cu splendoarea acelei mantiii la Curtea sa din .Napoli, unde Poetul se dusese anume.

Pe urmă îşi făcuse apariţia din ce în ce mai des şi mai sta­tornic pe la Curţile din Nordul Italiei, drept oaspete foarte ad­mirat şi binevenit totdeauna. Deşi în anii deplinei maturităţ i şi în apogeul celebrităţii, acuma Poetul se pornise totuşi pe alte dru­muri mai lungi-. Se întorsese de cel puţ in două ori în Provenţa, fie spre a se închide iar în romanţioasa singurătate delà Vaucluse, fie ca să ducă ofranda durerii la mormântul abia închis al Ma-donnei Laura, moartă în împrejurări a tâ t de tragice (aceleaşi care-au determinat Decameronul), în anii aceia. Pe urmă a fost iar la Napoli, la Parma, sau la Roma cu prilejul celebrării Anului Sfânt din 1350. S'a întors la Padová şi s'a refugiat iar ân ÎProvenţa. Dar se statornicise între timp în împrejurimile Milanului, bucurân-du-se acolo aproape opt ani de încrederea admirativă a unui stă­pân ca Visconti. Şi se aventurase până în Boemia. în Germania sau în Franţa de Nord, uneori cu misiuni diplomatice; până când s'a regăsit iarăş la ţară, întâmplător, aici, la Arqua, pentru pri­ma oară în 1369 (avea pe atunci 65 de ani), în rustica pace a unor locuri menite să-i adoarmă însfârşit toate neliniştile şi să-i rea­ducă în suflet, сц sinceritatea de totdeauna, încântarea pentru— natură .

Fiinţa pământească a Laurei se transfigurase de mult în cea mai înduioşetoare amintire. Reputaţia de mare învăţat şi neîntre­cut maestru întru cunoaşterea Antichităţii, i-ar fi dat Poetului ori ce drept la cea mai calmă aşteptare a clipelor din urmă. lotuşi, după ce luase hotărîrea de a se retrage în aceste locuri, pe care singur le crezuse cel din urmă refugiu al său pe pământ , neastâm­părul sufletesc îl luase din nou în stăpânire.

Nu şi-a aduşi la Arquâ nici cărţile, pe care le adunase totuşi în decursul vieţii sale de pretutindeni,, C u cheltueli mari, cu oste­neli şi străduinţe de adevărat bibliofil precursor al apropiatei Re­naşteri. Nu mai avea deci acum la îndemână nici un pretext de îndoială filozofică, nici un motiv de rervenire la crizele sufleteşti, pe care le cunoscuse în tot felul, literar şi spiritual, până atunci. De câţiva ani îşi dăruise în t r ' adevăr aproape toate cărţile celor din Vene)ia. în sohimbul palatului pe care i-l puseseră la dispozitiv pe Rivai degli Schiavoni, în partea cea mai liniştita a Lagunei mari, nu departe de grădinile dinspre Lido.

Lui nu-i plăcuse totuş acea locuinţă încăpătoare. Râvnise la o casă de ţară, pe care să şi-o facă iarăş el.

Şi s'a retras aici, sub Colinele Euganee, între Padova şi Ferra ra.

Dar nestăpânirea l-a cuprins iarăş, chiar şi aici, chiar şi a-lunci. Căci la Arqua n'a stat aproape de loc fără întrerupere, fie chiar în anii din preajma morţii.

Se gândea. într 'adevăr, să primească invitaţia unui prieten de-a merge la Napoli, unde i se oferea ospitalitatea acelei C a r p . Se igândea, asemeni, să prijmească o altă invitaţie la fel, pusă la cale de Florentini. Şi s'a pornit chiar la drum, spre Roma, ca să-l vadă pe Papa reîntronat în Scaunul Sfântului Petru, după anii captivităţii delà Avignon. Pe drum, abia plecat, i se făcuse însă aitâta de rău, încât era aproape să moară. Şi, s'a întors la Arquâ. Întâmplarea nu l-a descurajat totuş. Sufleteşte se simţea în stare să pornească iar la d rum lung şi anevoios (călare, prin munţi) până la Perugia, spre a-şi revedea un prieten. Ba un an mai târ­ziu a trebuit să părăsească de nevoie casa, de frica războiului care tocmai izbucnise în partea locului.

Simţindu-se din ce în ce mai slăbit, bă t rânul fusese apoi rea­dus în liniştea acestei case de ţară, cea din urmă d m multele cate i-a fost dat să locuiască pe pământ . D u p ă cum aceea avea sa iie cea din urmă călătorie a lui pe drumuri le lumii, m aşteptarea altei plecări, pe alt d rum decât cele atâtea, care se încrucişa­seră în existenţa sa pământească, ideia Arezzo la Arqua. *

Biografii lui Petrarca, şi printre aceştia unul din cei mai re­cenţi şi mai integral informaţi, L. Ioneli i , au distins m existenţa sa spirituală, după opere, mai multe cicluri. Primul ,iireşte, se ca­racterizează printr 'o criză acută, în care domina conflictul intre aspiraţii şi posibilităţi. Este epoca premergătoare deplinei matu­rităţi petrecută de Poet mai mult în singurătatea naturii , la Vau­cluse. Pe lângă celelalte motive de nelinişte sufletească se preci­zase acum aceia de caracter literar, provocat da lupta dintre limba „vulgara*', italiană şi cea latină, /întru aflarea celei m a i apte ex­presii poetice. Atare conflict s a transpus în activitatea literară a Poetului prin poeziile sale de iubire, scrise în limba italiană şi care alcătuesc culegerea cunoscută sub denumirea de Cantonier; dar şi pr in marea ambiţie a carierei sale de literat, adică prin poema epică Africa, scrisă i n limba latină şi încredinţată de el posterităţii ca adevăratul titlu jde glorie al neîncetatelor sale preocupări de artă. „ .

Un al doilea ciclu, deschis odată cu r e v e n i r e a sa tot m a i frec­ventă în Italia, s'ar putea caracteriza prin continuarea acestei crize sufleteşti, dar şi prin complicarea ei cu o foarte sinceră ex­perienţă mistică, denotată de încercări filozofice (în proză la­tină), ca aceea cunoscută sub denumirea ; de Secretum sau Despre nevoia de a dis preţui tot ceeace este pământesc.

A u rmat însă răstimpul resemnărilor, î n t r e 50—60 de ani, în numele căruia vorbesc alte opere pseudo- filozofi ce, de un vădit caracter moralizator (precum ar fi De remediis utriusque fortu-nae, adică indicaţii pentru muritori , atât în împrejurările fericite ale existenţei lor pe pământ , cât şi în cele nefericite); dar vor­beşte în acelaş sens încercarea poetică a lui Petrarca, de data aceasta iarăş în limba italiană vulgară, cunoscută sub denumirea de Trionfi, în care încearcă să relacă experienţa mistică şi etică a înaintaşului său Dante, cu rezultate literare mai nemuiţumi-toare totuş.

Adevăratul echilibru sufletesc, care isă nu denote nici măcar resemnarea, nu i-a fost dat lui Petrarca să-l trăiască însă decât foarte târziu, între 60 şi 70 de ani, adică tocmai în această epocă premergătoare sau corespunzătoare anilor .delà Veneţia şi Arquâ.

întâmplări le vieţii ! sale din aceşti ani, erau menite să men­ţină un atare echilibru, deoarece aproape fiecare decepţie i-a fost compensată de o mulţumire. II înconjura unanimă admira­ţia Suveranilor Italiei şi a prietenilor. Dintre aceştia, Giovanni Boccaccio se arătase cel mai afectuos. Venise în vara anului 1365 să petreacă trei luni ca oaspete al său ila (Veneţia, folosind prilejul spre a pune Ia cale cu Petrarca una din cele mai serioase între­prinderi literare din câte îi preocupaseră pe amândoi în acei ani, adică aproprierea/ directă de opera lui Homer. Superioritatea lui Boccaccio di,n acest punct de vedere putea rămâne un motiv de ascunsă invidie din partea lui Petrarca. Căci povestitorul flo­rentin încercase să-l traducă pe Homer în limba italiană şi avu­sese buna inspiraţie să-l ţină în acest scop acasă 4a el, da Flo­renţa, pe grecul Leonzio Pilato, chiar dacă acesta, necunoscător al limbii italiene şi latine, nu-1 putuse ajuta în atare încercare prea mult şi nu perfecţionase decât foarte vag cunoştinţele Flo­rentinului în sensul marilor sale veleităţi de elenist, m a i ftWPt èVl W y k x r T U J t y y L n S B + f i ѵ ф а « * п е *ru J ^ « a i t ^ d ^ . i cunoaşte literatura greacă, fie chiar în necunoştinţa sa de gre­ceşte, nu putea fi decât satisfăcută de atenţiile repetate ale ce­luilalt, care, i-a trimes mai târziu o traducere în latineşte a Iliadei, sau a căutat să-l pună î n legătură cu Leonzio Pilato.

Iubit de prieteni, aşa dar; venerat de confraţii întru litera­tură, Petrarca era nu mai puţ in înconjurat de stima tuturor Su­veranilor, delà Dogele Veneţiei, la Papa sau la împăra tu l Germa­niei, cuvântul său fiind totdeauna ascultat, ca al unui sfetnic de mare încredere.

m I n ultimii ani ai vieţii, Poetul s'a idedat cu râvnă şi atentă

răbdare grijii de revizuire definitivă şi orânduire cât mai organica a întregei sale opere. In această grijă putem surprinde odată mai mult şi mentalitatea ide adevărat Clasic a acestui poet, cu care, formal, tocmai prin această mentalitate comună, poate fi înrudit Dante.

După ce dăduse formă definitivă poeziilor sale cuprinse în Cantonier (1366), determinându-i astfel acea desfăşurare ciclică („in vita ed in morte di Madonna Laura"), care perfecţionează poezia trubadurilor provenţali şi îi asigură totodată acestei cu­legeri unitatea de concepţie, î n afara fragmantarismului inspira­ţiilor întâmplătoare (iar din acest punct de vedere Cantonierul lui Petrarca repeta cazul Vieţii Noi a lui Dante) , Poetul a a căutat să fixeze în formă definitivă vastul' său Epistolar, destinat răs­pândirii î" forme voit literare, deşi fondul autobiografic sau in­tenţia de confesiune rămân.

Mult mai expresive pent ru a determina starea sa sufletească din aceşti ani şi pentru a fixa definitiv configuraţia personali­tăţii sale morale, i se par însă aminti tului biograf alte trei scrieri latineşti, atr ibuite acestei ultime perioade.

Una din ele se intitulează, atât de expresiv „despre ignoranţa sa proprie şi a multor altora". Scrierea oferă dovada cea mai im­presionantă a religiozităţii lui Petrarca, în cea mai autentică for­mă catolică. In afara pretextului polemic care provocase o atare scriere (şi anume: ati tudinea puţ in reverenţioasă a unor tineri

de ALEXANDRU MARCU prieteni din Veneţia, adepţi ai convingerilor prea „moderniste" m materie de filozofie) se impun atenţiei noastre dintr însa unele coniesmni ale bătrânului Poet. Aşa este desigur aceea cu privire la incapacitatea unui muritor ca el de a-L cunoaşte pe Dumne­zeu, ramânându- i în schimb, larg deschisă, posibilitatea de a-L iubi cu ardoare („. . . iutius est voiuntati bone ac pie quam eapaci et claro intedlectui operam dare... Nam et cognosci ad plénum Deus in hac vita nullo potest modo, amari autein potest pie atque ardent er"). M

Se notează pe de altă parte că lupta dintre Aristotel şi Platou cunoştea i n felul acesta primele ei începuturi, sub atari auspicii i n aşteptarea niarei împăcăr i delà Florenţa, pe care avea s o pună la cale noua cugetare a Renaşterii, pr in norocoasa întâlnire dintre Neo-piatomsmul bizantin, ecclectwmiuJ unui Marsilio Ficino si mecenatismul lui Cosimo. 4

^ Petrarca, s'a observat,, rămânând un admirator al lui Platou ata t bme înţeles, cât îi putea li dui cu put inţă atunci, a înţeles i n primul rând să iacă profesiune de bun .şi adevărat Creştin Lucrul se poate înţelege ca foarte însemnat pentru persistenţa re­ligiozităţii în intelectualitatea italiană d in apropiata apariţie a Renaşterii, fund vorba totaş de unul din cei mai luminaţi premer­gători a i acesteia şi de cel mai evoluat moment al existenţei sale spirituale. Căci pentru un asemenea om, credinţa î n Dumnezeu este încă cea mai înal tă şi sigură şi fericită dintre toate Ştiinţele lumii („altissima et certissima et postremo felicissima scientiarum omnium") în afară de Credinţă neaşteptându-i pe om decât eroa­rea şi prăbuşirea.

Unor atari convingeri flozofice, de profundă adâncire în evla­via medievală, le corespunde o ati tudine etică tot aşa de cuminte şi de conformă cu idealul marilor „înţelepţi" ai vremilor unui Dante. Căci orgoliul lui Petrarca nu se reduce acum decât la re­putaţia de „om bun", „de itreabă" şi cu frica lui Dumnezeu („vi-rum bonum" asemeni), după ce trăise în viaţă experienţa unor cugetători antici ca Aristotel, Platon şi Cicero. în deosebi.

Figura bătrânului Poet iltalian se aureolează astfel de nimbul înţelepciunii. Insondabilul mister al iDivinităţii se înalţă astfel în preajmă-i. Suprema lui convingere în felul de a se purta cu semenii, se statorniceşte î n înţelepciunea de a-i înţelege, de a-i ierta şi de a-i iubi, bucuria vieţii fiiindu-i astfel asigurată prin cultul prieteniei. Mai presus de atare bucurie îl aştepta însă pe om aceea de-a putea crede în Dumnezeu. Căci în asemenea cre­dinţă va descoperi el marea ştiinţă a tuturor Ştiinţelor de pe pământ .

La 67 de ani, după ce străbătuse cu mintea atâtea şi atâtea scrier i , de ale celor vechi şi de ale filozofilor Creştinătăţi i ; după ce însuş îmbogăţise literatura t impurilor cu atâtea scrieri pro­prii, omul acesta ajungea în sfârşit la constatarea că „ignoranţa inocentă este de preferat „ştiinţei păcătoase" şi că u n om fără

ştiinţă de carte poate fi mai presus decât o atare ştiinţă de carte, în afară de omenie şi de om („virum sine literis", prin opoziţie cu „literas sine viro").

Un alt Übel compus de Petrarca în aceşti ani din urmă, ne dovedeşte apoi convingerile sale politice, legate de soarta Romei şi de renăscuta-i admiraţie pentru acest centru ideal al Romani­tăţii italice. Roma este într 'adevăr pentru el „adevărata capitală a lumii, regina tuturor oraşelor lumii, scaunul Imperiului, cetatea credinţei catolice, izvorul tu turor exemplelor memorabile" („Vero mundi caput, urbium regina, sedes imperii, a rx fidei catholicae, ions omnium memorabilium exemplorum"). Iar faima Romei „non prius... quam totius orbis fama decrescet sive deficiet".

Făcând o atare mărturis ire de credinţă în destinele Romei, Poetul înţelegea tptuş să-şi păstreze integrală libertatea politică şi morală. Cetăţean al lumii lui Dumnezeu şi recunoscându-L nu­mai pe el drept S tăpân mare şi singur, el revendica în felul acesta drepturile absolutei sale independenţe morale („melior pars mei vel est libera"). Faptul îl înfrăţea spiritual cu Dante, a cărui des­prindere din orice prejudecată menită să înlănţuie atare inde­pendenţă, apare 'totuş exasperant de dramatică; dar şi cu indi­vidualismul Renaşterii, oare va deveni în curând centrul însuş al regăsirii sufletului omenesc pe linia unor noi şi ideale con­vingeri.

In ultimele scrieri ale acestui poet-filozof, Critica italiană a identificat astfel trei idealuri supreme, în legătură cu Credinţa în Divinitate, cu credinţa în destinele unei noi Patrii, simbolizată de Roma; şi, în fine, cu credinţa în posibilităţile propriei Con­ştiinţe de om morad, deplin liber.

Atari convingeri ideale formaseră nu de mult pietrele de te­melie ale edificiului spiritual şi literar, pe, care s'a înălţat persona­litatea şi opera altui Italian ilustru din vremea aceea; adică per­sonalitatea şi opera lui Dante. In cazul lui Petrarca însă, Credinţa în Dumnezeu nu mai este un simbol; ea îşi păstrează valoarea absolută de entitate în sine. Patria, de asemeni, nu mai este Flo­renţa comunală, cu nepotolita iei războire în t re Guelfi şi Ghibe­lini; ci Roma, Imperiul ei ideal, ale cărei |limite s a r putea eoni un­da cu însăş marginele lumii. In acelaş timp, cazul de conştiinţă pe care şi-l pune şi-l rezolvă aparent identic, nu-1 va duce pe acest poet la liniştea sufletească de pe înălţimile unui Empireu de lumină şi mistică bucurie, cu osânda trecerii prin Infern, sau a rămânerii pe Muntele Ispăşirii. Petrarca este omul care a ştiut să rezolve criza sufletească pntru el şi pentru restul celorlalţi se­meni. Mai puţ in poetic deci, dar mai valabil omenesc. Dante re­prezentând o formulă mai sever medievală şi mai ortodox creş­tină, se singularizează până la, egoism înl beatitudinea salvării finale, osândind întregul rest al lumii muritoare la permanenti­zarea în starea ei de inferioritate morală.

(Va urma)

ü

Cronici germane

E L O G I U L C Â R T I I Să n e î n g ă d u i e l e c t o r i i a c e s t e d i v a g a ţ i i m

c a d r u l o b i c i n u i t e i n o a s t r e cronic i , şi cu a c e a s t ă î n g ă d u i n ţ ă , s ă c a u t e s ă t r e a c ă p u ţ i n d i n c o l o d e s e n s u l l i t e r e i t i p ă r i t e , î n c â m p u l c e l f ă r ă d e m a r g i n i a l g â n d u l u i ş i a i ide i i .

N i c i o d a t ă n ' a m s i m ţ i t m a i m u l t c a as tăz i , t e r i b i l u l h o t a r c a r e d e s p a r t e a c e s t d o m e n i u a l ide i i , d e r e a l i t a t e a b r u t a l ă ş i n i c i o d a t ă n u n e - a m d a t s e a m a m a i b i n e , d e p a r a d o x a l a ş i s u b l i m a m i s i u n e a s c r i i t o r u l u i . A f a c e e l o ­g i u l cărţ i i , î n z i l e l e a c e s t e a î n t u n e c a t e , c â n d tumuli, t a n k u l ş i m i t r a l i e r a s e a m ă n ă m o a r t e a î n a t â t e a c o l ţ u r i a le l u m i i , p o a t e să p a r ă m u l t o r a ca o h a z a r d a t ă şi i n u t i l ă s f o r ţ a r e , c a r e nu-iş i m a i p o a t e a f la v r e - u n r o s t î n a s p r e l e v â l t o r i a l e v r e m i i . Ş i c u t o a t e a c e s ­t e a , n o i n e î n c ă p ă ţ â n ă m s ă c r e d e m î n c a r t e ş i î n făur i tor i i e i , ca î n "nişte r e m e d i i p e n t r u g r e u l m o r b c a r e s a p ă o l u m e î n t r e a g ă . B u c u r e - s e ce i oe c r e d î m p r e u n ă c u n o i !

C a r t e a g e r m a n ă , a fos t p e n t r u n o i o r e a l i ­t a t e , î n c ă d i n p r i m i i and î n oare a m s i m ţ i t

Iată-l, de pi ldă, în domeniul esseului . Fiind unul dintre creintorii acestuia , au­torul admirabi lului „Coşbuc, poetul ras-sei noas t re" a da t prestigiu, a m p l o a r e şi ar is tocrată ţinută esseului românesc .

Tinerii esseişti de azi nu trebue să uite ce da torează lui Nichifor Crainic. Vor recunoaş te că el a dăruit esseului osa tura unei discipline ştiinţifice, arhi-teotonizându-1 pe sobrietate, documen­tare, gândi re filosofică şi critică.

In ce priveşte esseul baza t p e concep­ţia estetică şi teologică, vom spune că autorul „Nostalgiei Paradisului" a ctitorit un nou sistam d e interpretare a artei, o nouă estetică prin ca r e fâlfâe revelatoa-rea prezenţă a Divinităţii. Prin a c e a s t ă serie d e sobre esseuri — unde metafi­zica creşt ină se îmbină, armonic, cu g â n d i r e a geometr ică — şi prin conti­n u a r e a atitudinii ortodoxe, în sens este­tic, în pagin i le „Gândirii", Crainic a fă­cut mult mai mult pentru aprofundarea valorilor spiritudlităţii ortodoxe, decâ t a făcut C h a t e a u b r i a n d aa apologet al creştinismului catolic, ce l dintâi a v â n d , şfiinţîlioe."" -

Dar s ă privim .spre însăşi lirica lui Crainic. Dincolo de v a l o a r e a în sine a liricei sale , pes te a r t a majoră rotunjită în „Şesuri n a t a l e " islau în „Ţara d e peste veac" , s e ridică, totdeodată, rolul co­vârşitor, influenţa robustă, p e care ma­rile şi tu lburătoarele viziuni din acea s t ă poezie le-a a v u t a s u p r a unui şir întreg de poeţi, fie dintr'o genera ţ ie aprop ia tă lui Crainic, fie dintr 'al ta mult ma i tâ­nă ră . Poezia lui Nichifor Crainic trăeşte nu n u m a i pr in frumuseţi şi esenţe con­densa t e în ea , ci în respiraţ ia ei s e a u d e şi largul suflu a l unui crez poetic. D a c ă prin esseurile sa le d e disciplină filoso­fică şi teologică, gânditorul Crainic a întemeiat o n o u ă estetică, prin culege­rile sa le d e versuri, poetul Crainic a dă­ruit, fără s ă vrea, o a r tă poetică. Nu pu­tem vorbi d e lirica lui Crainic, redu­când-o exclusiv ia a d â n c i r e a unei sensi­bilităţi proprii şi la tehnica pe r sona lă a expresiei poetice. Ci t rebue să mai vedem în e a o serie de e lemente componente şi d e subs tanţe , oare a u devenit surse de inspiraţie şi p rocedee tehnice pentru un întreg grup d e t emperamente poetice ali­mentate , generos , din nouile terenuri fertile descoperi te de lirica lui Crainic. Intr 'adevăr , a c e a s t ă lirică, reabi l i tând esteticeşte peisagiul şi specificul autoh­ton, compromise de sămănă to r i sm, a deschis un al t orizont luminos prive-

d r a g o s t e a p e n t r u l i t e r a t u r ă , a ş a că p l e d o a r i a n o a s t r ă î ş i t r a g e , î n b u n ă p a r t e , r ă d ă c i n i l e d i n v i a ţ ă , d i n c o n t a c t u l i m e d i a t p e oare l - a m a v u t c u s p i r i t u a l i t a t e a g e r m a n ă , c u a j u t o r u l l i t e r e i t i p ă r i t e . I a t ă d e c e g â n d u l s e î n d r e a p t ă a c u m coi o v i e r e c u n o ş t i n ţ ă s p r e b i b l i o t e c a p ă r i n ţ i l o r m e i , s p r e r a f t u r i l e î n c a r e o p o e t i c ă ş i r e a l ă î n ţ e l e g e r e m ' a c ă l ă u z i t a n i d e z i l e , d e s v o l t â n d u - m i u n g u s t ş i o p a s i u n e , p e o a r e c u g r e u o p o t s d r u n c i n a e v e n i m e n t e l e ş i o a m e n i i . F i e că m ă g â n d e s c la î n t â i l e v e r ­s u r i n e m ţ e ş t i p e c a r e l e - a m ce t i t — o c ă r ţ u ­l i e d e M a x D a u t h e n d e y — f i e că î m i a d u c a m i n t e d e p a g i n i l e r e v i s t e i „ D i e n e u e B u n d ­s c h a u " s a u „ D i e A u s l e s e " , cartea germană e s t e p e n t r u m i n e o n o ţ i u n e c u c a r a c t e r d e p e r e n i t a t e , u n a d i n iceue m a i î n a l t e t r e p t e d i n c o n c e p t u l d e carte.

L i t e r a t u r a g e r m a n ă e s t e a t â t d e b o g a t ă , î n d e c u r s u l c e l o r c â t e v a s e c o l e , î n c â t a p u t u t s ă - ş i c â ş t i g e u n c a r a c t e r d e i n d e p e n d e n ţ ă , trăind izolată de politică şi de lupte ; î n

liştii şi sensibilităţii româneşti , orizont îm­prumuta t şi var ia t folosit, in cadru l tra­diţionalismului nostru liric, de condeiul atâtor poeţi. A m a i a d u s a c e a s t ă lirică o al tă interpretare a legăturii cu trecu-tui, cu legând esenţe şi simboluri inedite a m umJorele străbunilor car i z âmbesc din funduri liniştite d e isvoare ; a m a i adus , apo i , în ţ a ra r o m â n e a s c ă , p e Iisus şi p e Lerui-Ler car i a u devenit, prin p a n a lui Crainic, valori d e poezie e ternă, şi, în aoe laş timp, bunur i c o m u n e in poezia noas t ră con temporană .

Prin lirica lui Crainic, s 'a inaugura t — în locul unei poezii cu pa l ide teme reli­g ioase — poezia creş t ină d e structură ortodoxă, din c a r e s ' au ivit noui şi ine­puizabile teme de creaţie poet ică. Neli­niştilor metafizice oare agi tau, p â n ă la el, fluxurile poeţilor de concepţie, Crai­nic le<i r ă spuns cu sen ină ta tea împăcă­rilor şi mari lor potoliri interioare s u b cerurile Dumnezeului creştin. Vom re­cunoaş te , aici, geneza a tâ tor motive li­rice exploatate de poeţii gândirişti şi tra­diţionalişti. , T _ 1. — : , , — - , A - « i i x - ^ і і і - і і ^ ^ г п - г ^ г е ч

creiator, fără a-şi a n u l a personal i ta tea , s 'a străduit s ă d u c ă ma i depar te , spre luminişuri noui şi spre virgine posibili­tăţi de expresie lirică proprie, m a r e a lecţie primită de l à poetul „Darurilor pă­mântu lu i" : sănătatea suffleltluluî roma­nes1" în poezie.

îndreptar pent ru n o u a genera ţ ie lite­rară, m a r e prieten a l poeziei celor tineri, stimulator a l e lanului de creaţie, dătă­tor d e robuste directive p e largi p lanur i spirituale, Nichifor Crainic a ma i oferit culturii româneşt i şi tineretului lupta lui împotriva anarh i smulu i literar şi a tutu­ror exceselor ce pot compromite o ar tă . Mulţi, foarte mulţi, a u învăţa t de l à el echilibrul şi disciplina spiritului, nece­s a r e oricărei creiaţii va labi le .

^ Prin „Gând i r ea" şi prin conducătorul ei, mulţi a u învăţa t s ă identifice capca ­nele pr imejdioase ca r e p â n d e s c dintre mărăcini i şi crinii scrisului şi s ă le oco­lească . Dar cei mai mulţi ' a u învăţat , prin Crainic, s ă simtă româneşte ' în curta lor...

De-aceia, socotim că , primindu-1 pe Nichifor Crainic în mijlocul ei, Acade­mia R o m â n ă a cinstit, prin acea s t a , n u numai p e mare le liric, p e căr turar şi gânditor, da r şi p e entusiastul şi dina­micul an imator ca re a dăruit culturii şi spiritualităţii româneşt i u n nou stil, un nou ritm, o n o u ă energie .

RADU GYR

de ŞTEFAN BACIU

m i n t e a f i e c ă r u i o m o a r e c u n o a ş t e c â t d e cât a c e a s t ă l i t e r a t u r ă , n ic i u r i l e ş i n i c i a d v e r s i t ă ­ţ i l e i d e o l o g i c e n'o v o r m a i p u t e a d i f o r m a . C ă c i d a c ă e g r e u s ă m i ş t i m u n ţ i i d i n loc , e t o t a t â t d e g r e u s ă r e f a c i u n l u c r u p e c a r e a l ţ i i a u a v u t g r i j a s ă - l f acă . S c r i i n d a c e a s t ă î n s e m n a r e , îmi. d a u s e a m a că a m l u n e c a t u n e o r i î n m o d c u t o t u l i n v o l u n t a r p e - u n t e r e n s u b i e c t i v , l u c r u d e o a r e m ' a m fer i t î n t o t d e a u n a î n c a d r u l a c e s t e i cron ic i , p e c a r e a m p l ă n u i t - o o b i e c t i v ă şi i n f o r m a t i v ă . D e v i e ­r e a d e a s t ă z i î m i v a Д i e r t a t ă , d a c ă v o i u m ă r t u r i s i c ă r â n d u r i l e d e f a ţ ă i z v o r ă s c d in tr 'o d r a g o s t e , c a r e v i n e d e d i n c o l o d e t o t c e e p i e r i t o a r e şi p u t r e d ă p a s i u n e m o m e n t a n ă .

I n a ş e z a r e a o m e n e a s c ă , u r m ă t o a r e a c e s t u i c o l o s a l t i m p î n c a r e t r ă i m , s p i r i t u l ş i car tea ar t r e b u i s ă o c u p e l o c u r i d e f r u n t e . F i e c a r e p o p o r v a t r e b u i s ă f i e j u d e c a t şi p r i n p r i s m a a c e s t e i r e a l i t ă ţ i , p o a t e m a i i m p o r t a n t ă d e c â t m u l t e a l t e l e , şi t e m e ü i l e l u m i i d e m â i n e , o r i ­c u m ş i o r i c a r e a r f i e l e , v o r t r e b u i s ă f i e g r ă i ­t o a r e ş i t r a i n i c e p i l d e d e c i v i l i z a ţ i e . F ă r ă să a v e m p r e t e n ţ i a că p r e c o n i z ă m o „ C e t a t e a s o a r e l u i " s a u o „ U t o p i e " , a s e m e n i c ă l u g ă r i l o r d i n a c e l l u m i n o s e v m e d i u , n o i s c r i e m a ic i p e n t r u e t e r n u l sp i r i t a l d r e p t ă ţ i i ş i a l cu l tur i i , o a r e î n t o t d e a u n a a f o s t u n e l e m e n t d e b a z ă a l p o p o a r e l o r tar i şi v e s t i t e .

C o m e n t a r i i l e n o a s t r e , l a u d a p e c a r e o a d r e ­s ă m c u l t u r i i g e r m a n e , v o r f i î n s ă d e p r i s o s , c â n d n e v o m g â n d i că s c r i e m d e s p r e o l i t e ­r a t u r ă c a r e a d a t l u m i i s p i r i t u l g e n e r o s a l u n u i G o e h t e , f i l o s o f i a u n u i K a n t , c a r e v o r b e a d e - o „ p a c e e t ernă" , s a u p o e s i a m o n u m e n t a l ă a u n u i S t e f a n G e o r g e . D a r apoi. m a i e R a i n e r M a r i a R i l k e , S c h o p e n h a u e r , Nietz ische , E i ­chendor f f , N o v a l i s , S c h l e g e l , H o f f m a n n , H ö l ­d e r l i n s a u T h o m a s M a n n , a t â ţ i a g e n i a l i şi n e m u r i t o r i f ă u r i t o r i d e g â n d , l u a ţ i n u m a i l a v o i a î n t â m p l ă r i i , d i n m a r e l e p a t r i m o n i u a l a c e s t e i cu l tur i . O a r e ş i - a c u m c r e d i n ţ a n o a s ­tră m ă r t u r i s i t ă la î n c e p u t u l a c e s t o r r â n d u r i , p a r e h a z a r d a t ă ş i n e j u s t i f i c a t ă ? T o a t ă a c e a s ­tă s u p e r b ă b o g ă ţ i e , p a l p i t ă ş i s e p e r p e t u i a z ă p r i n m i r a c u l o a s e l e p a g i n i a l e căr ţ i l or t i p ă r i t e ; d u h u l a c e s t a a t r e c u t m ă r i ş i ţăr i , d u h u l a -c e s t a d e s l e g a t d e c o n t i n g e n ţ e l e v r e m i i a d e ­v e n i t o r e a l i t a t e şi u n b u n p e oare î l i u b e ş t e ş i - 1 a d m i r ă o l u m e î n t r e a g ă , d i n c o l o d e d u ­r e r o a s e l e ş i î n d u r e r ă t o a r e l e s b a t e r i . I a t ă că a t r e c u t ş i d e s t u l d e m u l t ă v r e m e , d e c â n d a m p r i n s şi n o i c o n d e i u l , s c r i i n d a r t i c o l e î n t r e g i , s p r e l a u d a şi t ă l m ă c i r e a a c e s t e i căr ţ i . Ş i ch iar d a c ă r e c u n o a ş t e r i l e şi s a t i s f a c ţ i i l e t r u d e i n o a ­s t r e a u f o s t r a r e ş i m ă r u n t e , m u l ţ u m i ţ i s u n ­t e m că n e - a m f ă c u t ş i n e f a c e m dator ia , s e m ­n a l â n d ş i c o m e n t â n d cărţ i p e oare p r e a p u -

Іі^і^.ЛЭЗЗЭ^™' Нр1,я n o i 1p / ч і п т ч ^ чі l e \\яіря

O r i c u m , n o i n u v o m c o n t e n i să c r e d e m . V o m c r e d e î n t o t d e a u n a î n c a r t e , o r i c u m a r

fi ea , î n c a r t e a d e p o é s i e şi î n c a r t e a d e artă , î n p a g i n i l e c a r e c u p r i n d p o v e s t i r i şi i s tor i i , î n t â m p l ă r i ş i o a m e n i , s b u c i u m e şi t r a g e d i i , g â n d u r i a d â n c i s a u a d u c e r i a m i n t e , n u m a i î n c ă r ţ i l e s t r i c ă c i u n u şi a l e r ă u l u i , î n a c e l e a n u v o m p u t e a c r e d e , p e n t r u c ă e l e s 'au î n d e p ă r t a t d e l à m a r e l e ros t a l Cărţ i i d e C ă p ă t â i , al c e l e i d i n t â i d i n t r e toate . . .

F i i n d c ă o r i c e carte , t r e b u e s ă f i e î n u l t i m a a n a l i z ă o B i b l i e !

N . D A R Ä S C U V e n e a i a

lu i a d a g i u p e ca re i s tor ia îl a t r i b u e H a b s b u r g i l o r şi defunc te i A u s t r o - U n g a -ri i : „d iv ide et i m p e r a " . P e n t r u c ă să o p o a t ă s t ăpân i , D u m n e z e u a c re i a t l u m e a ind i rec t , p r i n d i fe ren ţ ia le „ d o m e s t i c i n -du - ş i " pos ib i l i t ă ţ i l e d iv ine p â n ă la de ­n a t u r a r e . In aces t chip „ M a r e l u i A n o ­n i m n u - i va r ă m â n e d e c â t cea rniai li­m i t a t ă d i n t r e pos ib i l i t ă ţ i : d i fe ren ţ i a le le d iv ine , adică de a emi t e p u r t ă t o r i infi­nitezimalii d e s t r u c t u r i v i r t u a l e abso lu t s i m p l e " (48). D. Blaga n e m a i s p u n e că „ p o t e n ţ i a l u l " aces tor d i fe ren ţ i a le „es te a t â t de r e d u s încâ t se îmbucă Ia pe r fec ţ i e cu t oa t e i n t en ţ i i l e d i v i n e " (49). L u m e a î n t r e a g ă a p a r e astfel ca e m a n a -ţ i u n e a p r e v e n t i v ă şi d e n a t u r a t ă a pos i ­b i l i tă ţ i lo r d ivine , dep l in a v e r t i z a t e a n u se r e p r o d u c e n ic ioda tă pe s ine. Es t e or­d inea , a m n u m i t - o politică — p e care o a r e în v e d e r e M a r e l e A n o n i m în ac tu l geneze i şi ca re I-a i m p u s p r u d e n ţ a n e ­cesară de a creia l u m e a ind i rec t , î n f ă p ­t u r i d e n a t u r a t e p r i n r a p o r t la f irea Cre -i a to ru lu i şi m i n i m a l i z a t e p r i n r a p o r t la pos ib i l i t a tea însăş i a M a r e l u i A n o n i m . „ U n u i p roces de j u r e i se s u b s t i t u e u n proces ide r ă s p ă r " — ni se a f i rmă .

A m spus însă că v i sa rea metaf iz ică a d-ilui B laga n u n i se p a r e s t r ă i n ă de o a r e r a r i i n f l uen ţ e a le teor i i lo r m o d e r n e e l a b o r a t e p e m a r g i n e a cunoaş t e r i i m i -crofizice. î n t â l n i m astfel t e r m e n i care

Cronica E X P O Z I Ţ I A P I C T O R U L U I G H E O R G H E L A Z A R ( S a l a C o m e d l t a ) P I C T O R U L

N I C O L A E B R A N A L A C L U J

Expoz i ţ i a de a q u a r e l ă şi u l e i u d in . sala Comed ia a d-lui Gh . Lază r , n e p r e z i n t ă u n e x e r s a t m â n u i t o r a l l iniei , a l con tu ru lu i , — al de senu lu i adică . F i e că c e r c e t ă m n u d u r i l e e x p u s e , fie că u r m ă r i m a r t a pe isagis t ică a a r t i s t u lu i , fie că n e o p r i m la „f lor i le" s au „ n a t u r i l e m o a r t e " a f la te î n sală , de t a şen i n e t a-t e n ţ i a de care , d e a l u n g u l execu ţ i e i ta ­b lour i lo r , s'a b u c u r a t „ l in ia" d in p a r t e a d-lui Gh . L a z ă r .

La c o m p l e t a r ea l i za re a a r t i s tu lu i , a c o n t r i b u i t des igur şi colorist ica, a s u p r a că re ia n e - a m opr i t a t en ţ i , p e n t r u c ă so­co t im că ei i se da to r e ş t e , î n ^ m a r e p a r t e bucă ţ i pe r fec te ca, de pi ldă, n u ­du l (No. 1) v ă z u t din spa te , ca re es te u n a d i n piesele de r ez i s t en ţ ă ale a r t i s t u lu i ; d u p ă c u m ne -a cucer i t u l e iu l l u c r a t „ în cu ţ i t " aflat s u b nr . 14 şi i n t i t u l a t „ C a p de s t ud iu" . S u b l i n i e m apoi n u a n ţ a r e a „pe g a m ă " a florilor expuse , d i n ca re se re levă , p r i n colorist ica, p o a t e şi p r i n decor , cele două t a b l o u r i cu „ B e t u n i i " (14 şi 25), d u p ă c u m vo im să r e l e v ă m peisagi i le e x p u s e : cele de là „ L u g a n o " — în special m i n u n a t u l „ a m u r g " (10) — sau „Lacu l Z u r i c h " , pe câ t d e m o ­n o c r o m în p r i m p lan , p e a t â t d e desă­vâ r ş i t în „ f u n d a l u r i l e " de o m ă r e ţ i e g r e u de ob ţ inu t , — to tuş i pe r fec t obţ i ­n u t ă . Mai r e m a r c ă m „ I n t e r i o r u l " în roşu (22) î n ca re coordona rea a r t i s t ică a u n u i şevale t , a u n e i m e s e r o t u n d e , cu flori roşii în vază, cu d i v a n u l a c c e n t u a t de o p e r i n ă a lbas t ră , t o tu l p e u n fond roşu, — dă m ă s u r a pos ib i l i tă ţ i lo r este­t ice a le a r t i s t u lu i r ea l i za to r . Ne m a i m ă r t u r i s i m a d m i r a ţ i a p e n t r u ce le câ te­va t a b l o u r i i n t i t u l a t e „ D a n s a t o a r e " (43, 13, 36 şi 66), p l i ne de sup le ţ e în l inie, d i a fan iza te î n .cromatică, to tu l de o r e u ­şi tă p r o s p e ţ i u n e în a t i t u d i n e .

D u p ă succesu l o b ţ i n u t cu u l t i m a

dau de g â n d i t dacă n u c u m v a t e m a m e ­tafizică a „Di fe ren ţ i a l e lo r " n u es te se­r ios o b s e r v a t ă de u n e l e r e z u l t a t e obţ i ­n u t e în micro-f iz ică, adică în s tud iu l e m p i r i c al l umi i şi pe care , d. Blaga, ca u n ve r i t ab i l metaf iz ic ian, p o a t e s 'ar fi căzut să n u le ia în seamă, p e n t r u c ă să n u lege şi să n u condi ţ ioneze o v i z iune a t â t de m a j o r ă cum este aceea a căr ţ i i d-sale, de des t inu l m i n o r şi p r e ­car, c a r e s u p u n e p e r i m ă r i i or ice e x p e ­r i e n ţ ă empi r i că . Astfel ni se v o r b e ş t e d e s p r e „d i scon t inu i t a t ea f u n d a m e n t a l ă " a d i fe ren ţ i a l e lo r d ivine , ca re exp l ică şi o rgan izează „d i scon t inu i t ă ţ i l e e m p i r i c e " (v. pag . 51 şi u rm. ) . Ideea d i scon t inu i ­tă ţ i i , a t â t d e fami l i a ră microf iz icei lui M a x P l a n c k şi lu i H a n s He i senbe rg , a r p ă r e a î n t â m p l ă t o a r e şi în a fa ră de or i ­g in i le p e ca r e i le a t r i b u i m noi , dacă ea n u s 'ar în tâ ln i , conc luden t , în con­t i n u i t a t e a idea t ivă ca re s tă la baza lu­c r ă r i i d- lui Blaga , cu ideea „comple ­m e n t a r i t ă ţ i i d i fe ren ţ ia le lo r" , —• idee ca re , i n v o l u n t a r , r e a m i n t e ş t e comple­m e n t a r i t a t e a „ q u a n t e l o r " de ca re tot vorbesc e x p e r i e n ţ e l e ac tua l e d i n m i c r o -fizică. I a t ă însă o frază ca re î n v e d e r e a ­ză „expres i s t e r m i n i s " că e l a b o r a r e a t e ­m e i dif erenţiai lelor a a v u t în vede re , m o t i v a t sau n e m o t i v a t , conc luden t sau neconc luden t , h a z a r d a t sau p o a t e firesc, ideea quant i f i eă r i i rea l i tă ţ i i , emisă de

plastică d-sa le expozi ţ ie în Cap i t a l ă (sala Min i ­s t e r u l u i P r o p o g a n d e i ) , t â n ă r u l p ic tor s ib ian Nicolae B r a n a a t r e c u t m u n ţ i i , e x p u n â n d , la Cluj , u n i m p r e s i o n a n t n u ­m ă r de t a b l o u r i : u l e i u r i şi a lb-negvu.

Şi la Clu j , p e l â n g ă câ teva f r u m o a s e t ab lou r i în u le iu , d. Nicolae B r a n a a p r e z e n t a t o ser ie de m i n u n a t e g r a v u r i

G H L A Z A R G a p d e s t u d i u S a l a „ C o m e d i a "

p e st iclă (alb şi neg ru ) , m a i t oa t e lu­a t e d in m e d i u l r u r a l al Ţăr i i , m e d i u d in ca re a r t i s t u l s'a r id ica t şi de oare es te a t a şa t s t r u c t u r a l . Expoz i ţ i a se b u c u r ă de o a leasă p r i m i r e din p a r t e a publ icu­lui i ub i to r de a r t ă şi ch ia r din p a r t e a oficial i tăţ i i , conf i rmând , p r i n aceas tă p r i m i r e , b u n a i m p r e s i e ce d. Nicolae B r a n a a l ăsa t cu p r i l e ju l expozi ţ i i lor a n t e r i o a r e d in B u c u r e ş t i , S ib iu şi C lu j .

I N T E R I M

S i m p l e note

Planck , î n t r ' a l t ă o r d i n e de p r e o c u p ă r i : „ M a r e l e A n o n i m a r fi p u t u t fă ră în­doială să g e n e r e z e ene rg i a fizică d i rec t şi ca u n „ c o n t i n u u m " de p ropor ţ i i cos­mice . To tuş i ene rg ia fizică a fost g e n e ­r a t ă indirect, s u b m o d u l une i in f in i te d i scon t inu i t ă ţ i , s u b fo rma de „ q u a n t e " , f ieş tecare q u a n t ă p r i n i n t e g r a r e de „d i ­f e r e n ţ i a l e " (p r in t r e a l te le , de d i fe ren­ţ ia le „spa ţ ia le" ) , (pag. 50).

A m voit n u m a i să n e î n t r e b ă m dacă n u es te p r e a m a r e r i scu l la ca re se su ­p u n e u n meta f iz ic ian de îna l ţ ă fac tură , în cazul c â n d l uc r ează cu e l e m e n t e ac­tua l e şi r e m a r c a b i l e s u b r a p o r t u l r ea ­l i tă ţ i i empi r i ce —• d a r ca re a v â n d a fi întemeiate î n t o t d e a u n a , meta-fizic — n u pot, t ocmai de aceia, să servească , ele înse le , Ia f u n d a m e n t a r e a u n o r pos­t u l a t e metaf iz ice . I n t r e r ezu l t a t e l e e x ­p e r i e n ţ e i fizice şi pos tu l a t e l e metaf iz ice , t r e b u e să r ă m â n ă o d i fe ren ţă de ca l i t a t e în favoarea celor din u r m ă , ce iace p r e ­s u p u n e însă în m o d i m p e r a t i v , o b ine ch ibzu i t ă s e p a r a r e a e l e m e n t e l o r fizice de s u p r a - e l e m e n t u l meta- f iz ic .

Ne v o m e x p r i m a r e g r e t u l că spa ţ iu l nu ne î ngădu ie să p r e l u n g i m discuţ ia a s u p r a căr ţ i i d-lui Blaga . S 'ar p u t e a însă ca să a v e m pr i l e ju l să r e v e n i m , p e n t r u a o p r e z e n t a a t u n c i pe cât po­sibil i n t eg ra l , r e judecându- i va loarea , l imi t e l e şi ros tu l .

Cronica ideilor

Lucian Blaga: Diferenţialele divine Să p r e z e n t ă m însă, v iz iunea m e t a f i ­

zică a d- lui L u c i a n B laga c u p r i v i r e la geneza l u m i i — ind i fe ren t de obs taco­lul p r e a l a b i l la c a r e ne o p r i s e m în cro­nica p r e c e d e n t ă . Să v e d e m dacă a c e a s ­t ă v iz iune p r i v i t ă î n î n t r e g u l ei, n u c u m v a oferă, în a fa ră de p a r t i c u l a r e f ru­m u s e ţ i de i m a g i n a ţ i e , c u c a r e ne-a o b i ş ­n u i t d. B laga — şi ce r t e i n f l u e n ţ e a le u n o r c u r e n t e de g â n d i r e c o n t e m p o r a n ă .

M a r e l e A n o n i m es te î nch ipu i t ca o for ţă teogonică exc lus ivă d a r care , pen ­t r u a sa lva c e n t r a l i s m u l ex i s t en ţe i , e nevo i t să dev ină , î n p rocesu l e re ia ţ i e i lumi i , an t i t eogon ic . El n u p o a t e s ă ' c r e ­ieze f ă p t u r i şi l u c r u r i a s e m e n e a lui , p e n t r u c ă aceas ta a r conduce la a n a r h i e , astfel a m as is ta la facerea a l to r m u l ţ i D u m n e z e i , ceiace a r n ă r u i m a r e a r â n -d u i a l ă şi rostul f iresc al lumi i . A tunc i , c a r e es te t ehn ica geneze i ? C u m şi ce va c re i a M a r e l e A n o n i m , a v â n d în v e d e r e „ îna l t e l e r a ţ i u n i " de ca r e v o r b e a m ? D. B laga p r o p u n e m o d a l i t a t e a „d i fe ren-

1 1 de MIR CEA MATEESCU

ţ ia le lor" . D u m n e z e u n u cre iază nic i di­rect nici n a t u r i confo rme Sieşi . "Geneza se face „ în r ă s p ă r " . Din m o t i v e tac t ice „ l u m e a n u e r e z u l t a t u l u n u i f iresc pro­ces e m a n a t i v , ci s u m a r ezu l t a t e lo r d i ­r ec t e şi i nd i r ec t e ale u n o r ac te g e n e r a ­t o a r e înadins z ădă rn ic i t e , sau d e n a t u ­r a t e p â n ă la nerecunoaştere. Ob iec t ivu l ac tu lu i g e n e r a t o r al M a r e l u i A n o n i m a r e a m p l o a r e a complexă a t o tu lu i divin, d a r aces t obiec t iv es te t o t d e a u n a voit r e s t r â n s la u n s e g m e n t abso lu t s imp lu s u b u n g h i u s t r u c t u r a l şi m i n i m a l i z a t la e x t r e m s u b u n g h i u subs t an ţ i a l . U n ast ­fel de r e z u l t a t p o a t e fi n u m i t : „diferen­ţială divină" (pag. 35). Se imag inează , ca să î n t r e b u i n ţ ă m ch ia r t e r m e n i i d-lui Blaga, o geneză ,,à r e b o u r s " . D u m n e z e u cre iază î n t o c m a i şi astfel c u m nu este El. O m a r e in tu i ţ i e , a ş zice, „pol i t ică" , p rez idează aşa d a r la facerea lumi i . M a ­r e l e A n o n i m , p e n t r u a fer i coeimosul de a n a r h i e şi p e n t r u a s t â r p i or ice t e n d i n ţ ă excen t r i că luc rează s u b pova ţ a vechiu-

Un nou academician: Nichifor Crainic

(Urmare dm pag. I-a)

D R E P T U L 1 N i c i o d a t ă p a r c ă , m a i m u l t ca î n z i l e l e a -

c e s t e a , c â n d s u t e d e m i i d e t i n e r i î n f r u n t ă f o ­cul i n f e r n a l a l m o r ţ i i p e c â m p i i l e ş i î n r e ­d u t e l e E u r o p e ; , n u s'a p u s m a i c u i n s i s t e n ţ ă p r o b l e m a a t i t u d i n e i o m u l u i î n f a ţ a a c e s t e i m a r i n e c u n o s c u t e c a r e e s t e m o a r t e a . F a c e m a f i r m a ţ i a d e m a i sus , f ă r ă a u i ta că î n a i n t e a t i n e r e t u l u i d e az i , i s t o r i a o m e n i r i i n u m ă r ă s u l e d e v e a c u r i , c u m i i d e r ă z b o a e şi c u s u t e d e m i l i o a n e d e t i n e r i u c i ş i î n l u p t e ; d a r o f a c e m c u c r e d i n ţ a a d â n c ă , p e c a r e f i e c a r e zi

i s t o r i a n'a c u n o s c u t u n t i n e r e t c ă r u i a i d e e a r ă z b o i u l u i s ă - i r e p u g n e , î n m ă s u r a î n c a r e s e p e t r e c e a c e s t l u c r u în zilele n o a s t r e . Şi a-c e a s t a n u d i n l a ş i ta t e , n u d i n l ip să d e b ă r ­b ă ţ i e ; g e n e r a ţ i i n e r ă z b o i n i c e — p r i n d e c a ­d e n ţ a l or m o r a l ă — i s t o r i a a c u n o s c u t , d a r g e n e r a ţ i i c o n ş t i e n t e d e m i s i u n e a l or n a ţ i o ­n a l ă , g a t a d e luptă , î n s ă h o t ă r î t e s ă - ş i a f i r m e v i t a l i t a t e a c r e a t o a r e în d o m e n i i d e m u n c ă , n u d e d i s t r u g e r e , i a t ă n o t a n o u ă p e c a r e g e ­n e r a ţ i i l e de t i n e r i o i m p r i m ă i s t o r i e i c o n ­t e m p o r a n e .

Şi t o t u ş i t i n e r e t u l a c e s t a n e r ă z b o i n i c a. a r ă ­t a t că ş t i e să m o a r ă , a t u n c i c â n d d e s t i n u l a t r e c u t p e s t e v o i n ţ a lu i ; î m p r e j u r ă r i l e — ce i r o n i e i m e n s ă , a c e s t e „ î m p r e j u r ă r i " — a u f ă ­c u t ca p r i m u l t i n e r e t n e r ă z b o i n i c s ă f i e p u s s ă l u p t e n u c o n t r a u n o r a d v e r s a r i e g a l i , ci c o n t r a u n o r m a ş i n i i m e n s e , d i n f ier; p u s a -d i c ă n u s ă l u p t e , c i să m o a r ă . R e s e m n a r e a , t ă c e r e a b ă r b a t ă c u c a r e a c e s t t i n e r e t a a ş ­t e p t a t m o a r t e a şi o a ş t e a p t ă încă,, n e p u t i n c i o s să s e b a t ă c u c e t ă ţ i l e d e foc , d a u î n t r e a g a m ă s u r ă a u n u i e r o i s m fără p e r e c h e .

D a r t o c m a i acejst s a c r i f i c i u c o n ş t i e n t a l u -n u i t i n e r e t c a r e a c r e z u t u n m o m e n t î n m i ­s i u n e a s a c r e a t o a r e d e n o u i v a l o r i , v i n e să d e a m o r ţ i i u n î n ţ e l e s n o u ; v i n e să r ă s t o a r n e toate v e c h i l e c r e d i n ţ e şi să î n n o b i l e z e a c e s t f e n o m e n a l t m i n t e r i b a n a l ş i p l i c t i s i t o r al morţ i i î n a ş a m ă s u r ă , î n c â t să a ş t e p ţ i d e p r e t u t i n d e n i u n p r o t e s t i m e n s . N u c o n t r a m o r ţ i i î n s ine , — c e e a c e ar fi r i d i c o l şi b u r ­l e sc . Ci c o n t r a d r e p t u l u i t u t u r o r o a m e n i l o r d e a m u r i .

A M O A R T E L â n g ă e r o i s m u l a c e s t a tăcut , l â n g ă m i i l e de

c a d a v r e c a r e r e p r e z i n t ă tot a t â t e a c o n ş t i i n ţ e c a r e a u t r e c u t p e s t e c o n v i n g e r e a i n u t i l i t ă ţ i i g e s t u l u i lor , î n c r e d i n ţ a şi cu m u l ţ u m i r e a u-n e i d a t o r i i î m p l i n i t e , c â t d e r e v o l t ă t o a r e par a l t e m o r ţ i . C u m p o t să p r o f a n e z e u n e l e g e s ­turi s f i n ţ e n i a m o r ţ i i !

Ia tă l â n g ă c o h o r t e l e a c e s t e a d e s o l d a ţ i n e ­c u n o s c u ţ i , m o r ţ i p e n t r u c ă n u p u t e a u t r ă i î n a f a r a u n o r r e a l i t ă ţ i s u f l e t e ş t i care s e s u ­p r a p u n e a u c o m a n d a m e n t e l o r p a t r i e i lor , un

ь^і IM v i w ţ u . j i U i g L u . іиіл ç i o i a î n t r ' u n

m o m e n t , d e d e m e n ţ ă , ci c u c a l c u l u l şi p r e ­g ă t i r i l e p e c a r e l e f a c e o r i c a r e b u r g h e z c u m ­s e c a d e , î n a i n t e d e a p l e c a „ în v o i a j " d e v a r ă . î ş i p l ă t e ş t e d a t o r i i l e , a n u n ţ u l m o r t u a r î n c a r e r ă p o s a t u l îşi a n u n ţ ă c u d u r e r e m o a r t e a , î ş i p l ă t e ş t e p o m a n a , p r e o t u l , dr i cu l , c h e a m ă c ioc l i i şi l a s ă o s c r i s o a r e d e z o l a t ă p e n t r u g a ­ze t e , c u f o t o g r a f i a r e s p e c t i v ă .

C e m a c a b r ă c a r t e p o ş t a l ă i l u s t r a t ă ! Ş i ce g o l i c i u n e s u f l e t e a s c ă î n d o s u l c u l o r i l o r roz a l e i l u s t r a t e i !

D a r , n i m e n i n u p o a t e l i î n v ă ţ a t să m o a r ă . Ş i n i m e n i n u t e p o a t e o b l i g a la d e c e n ţ a şi r e s e m n a r e a , c a r e d a u a u r e o l a d e s f i n ţ e n i e m o r ţ i i .

A l ă t u r i d e g e n e r a ţ i i î n t r e g i d e s o l d a ţ i - m a r -tiri, t r e b u e să i s b u c n e a s c ă ş i c l o w n u l c a r e , p e n i s i p u l a r e n e i , s ă i m i t e f i g u r i l e d e a r t ă ş i m o a r t e a l e a c r o b a ţ i l o r .

N u , n u m a i î n c l i p a c â n d o ş t i r i l e n u m a i m e r g la l u p t ă c u u n s p l e n d i d , n ă v a l n i c , dar i n c o n ş t i e n t „Ura!", ci p l e a c ă la m o a r t e in ş i r u r i d e s e , c u o s i n g u r a m â n g â e r e a r i s i -p i re i v i e ţ i i l or : a c e e a d e a - ş i c in s t i ţ a r a n u ­m a i î n c l ipa a c e a s t a s i m ţ i i m e n s a n e d r e p t a t e c e s tă î n p o s i b i l i t a t e a d e a m u r i , a c e l o r m e d i o c r i . Ş i a b i a a t u n c i îţi a p a r e î n s p ă i ­m â n t ă t o a r e p e r s p e c t i v a d e a m u r i a l ă t u r i d e o r i c a r e d i n m a s a a t â t o r n e c h e m a ţ i . P e n t r u c ă , d r e p t u l la m o a r t e t r e b u e să f ie d r e p t u l e x ­c l u s i v a l eroi tar , a l c e l o r tar i ; a l s u p r a o a ­m e n i l o r c a r e a t i n g l i m i t e l e s f i n ţ e n i e i , p r i n a t i t u d i n e a lor.

C O S T I N I. M U R G E S C U

1 ІцпІе 1940 - UNIVERSUL LITERAR 5

Lento e languido Modto espressivo O, grădini din Alcazar!.» Paznicul vost a fugit... O, grădini din Alcazar!... Frumoase grădini ca zăpada

lunii şi veşnice ca linia dreaptă!... O, p l a t e i de minune, re­gate a le iubirilor fără durere!... aţi rămas văduvite de paz-ncuil vostru credincios...

Căci a căzut o stea, sau poate numai u n sărut pe clapele lacului şi, la cântul lui, o tufă ghemuită în volută c a o sul­tană, o tufă toată numai aripi şi sânge, o tufă — poate inima universului — ia dat la o parti© musel ina formei şi a început s ă înnoate prin spiralele visului...

Şi acum frumuseţea voastră a devenit povară şi veşnicia, chin... *

Prea tare, mult prea tare, s e aude parfumul mustind din teascurile cu mirodenii şi preia lămurit, mult prea lămurit se vede curcubeul încheiat din bârnele ochilor...

Grădini din Alcazar, paznicul vost a fugit pe fir desfăşurat din ghemul lunii...

— Cain, frate pizmaş, d s ce priveşti în jos?.. Au vieaţa s'a zămislit în petec de noroiu?»

Opreşte-te o clipă Prof s-ie cu ochi dé sticlă Prof ete cu m â n a de compas Profeţie cu dinţi de oţel... Qpreete-te o cfipă... Iţi trec toate bogăţiile. Iată purpura învăţăturii mele... Iată lacătele puterii... Iată

cheia haremului... Dar opreşte-te o clipă... O Clipă nu sufla din şofarul mţelepciuinii... — Salome, soro mireaso... Paşii tăi aieiargă pe gură de

prăpastie şi trage dungă de unde pogoară lumea... — Salome, soro mireaso... Тічаі aninat în păr un îicuiriiciu

şi fosforescenţa lui a tras pe orizont graniţa de unde urcă cerul...

— Salome, soro mireaso... De mii d e ani se pârgue lumina în roata stelelor... Salome, soro mireaso, azi tu le-ai cules cum se culeg sunetele de pe harpă şi mi le-ai aruniciat oa pe un pumn de confetti...

— Irod, milostive stăpân, dâ-mi cel mau mare bun cu pu­tinţă... dă-mi călăul...

^Prietenii mei Prietenii mei, n imeni n u v'a cunoscut,

Toţi a u râs de \ o i ca de niş te nerozi.

V'aţi î n m o r m â n t a t în basme cu Irozi,

Rănile, voi le-aţi căutat , l e -aţ i vrut.

Colindul vostru e-un colind să<rac Pe străzi pe cari locuesc iubite ; Credeaţi că vă găsiţ i în cărţile citite, L'aţi p lâns pe Cyrano de Bergerac.

Prietenii mei, n'aţi ma i surîs de mult ;

Unde-i chiotul pe care-l svârleaţi spre cer ?

V'a pătruns în suflet, fărîmă de ger,

Aţi a scuns sub frunte, din furtuni , tumult .

Şt i ţ i ? Şi t âmpla mea e Ia fel de fierbinte ;

A m cântat când n u trebuia să cânt .

In ţări de vis a m vrut poemul să'I împlânt ,

A m rătăcit, buimac, printre cuvinte.

Azi, iarăşi, merg alăturea de voi

Iar paşii sună cântec straniu 'n noapte .

Cad stelele de sus — castane coapte —

Şi drumul ni se-afundă în noroiu.

TRAIAN LALESCU

S e î n t â l n i s e r ă to ţ i p a t r u la c lub, d i n î n t â m p l a r e , şi l ua ­se ră loc î m p r e j u r u l une i m e s e d e joc. In a e r u l încăr­c a t de fum al sa lonu lu i p u s ­t iu , vas t , îna l t , se mişca greoi , n e l ă m u r i t , ceva s u p ă ­ră to r . F i e c a r e s imţea , as t fe l , î m p r e j u r u l său, n u a t â t o n e ­ob ic inu i tă p r e z e n ţ ă cât l ipsa, m a i c u r â n d , de n e r e s p i r a t a ei. P u s e s e r ă la î n c e p u t acest s i m ţ ă m â n t p e s e a m a fap tu lu i că, î n t â m p l ă t o r , c lubu l e ra în s ea ra aceea p u s t i u şi că n u e r a u dep r inş i cu aces t lu­cru. C o n v o r b i r e a lor fucese din aceas tă pr ic ină , o v r e m e , foar te sgomotoasă . B ă g a r ă de s eamă însă că f iecare c u v â n t eşea silit, ş u e r ă t o r , a sp ru , d in s fo r ţ a rea de a vorb i m a i t a r e ca de obiceiu, şi cobo-r î r ă t onu l .

E r a în n o a p t e a a n u l u i nou. Ven i se ră să -petreacă cele câ­teva o re l ibe re d i n a i n t e a r e ­ve l ionu lu i la c lub d e u n d e , apoi, u r m a , sp r e miezu l nop­ţii, să p lece f iecare sp r e ros­t u r i l e lui . J o c u l se t a ra , a s t ­fel, i n d i f e r e n t î n a ş t e p t a r e a -ceasului de p leca re . P e n d u l a însă p ă r e a că m e r g e m a i î n ­ce t ca -de obiceiu, i a r t i c - t ac -ul ei obosi tor , po to l i t ş i si­gu r , spo rea i n f luen ţa t u l b u ­r ă t o a r e a u n e i ne l in i ş t i fă ră p r i c ină . D r a p e r i i l e g r e l e de p o s t a v s tacoj iu , d in d r e p t u l uş i lor şi a l fe res t re lo r , a tâ r ­n a u în l u m i n a a v a r ă a u n o r b e c u r i e lec t r ice de st iclă m a ­tă, ca n i ş t e va lu r i m a s i v e d e s â n g e închega t . C e r u r ă , cu i m p r e s i a că e r a cald, l i m o ­n a d e reci ca să se răcorească . U n l a c h e u în frac, c u m â n u ş i a lbe , i n t r ă t ă c u t şi so l emn şi p u s e p e o m a s ă p a t r u p a h a r e cu l i m o n a d a . Cineva , în s fâ r ­şit, î n t r e r u p s e .

—• C h e l n e r u l aces ta p ă r e a m a i c u r â n d u n cioclu.

Se p r i v i r ă a t u n c i în d e ei şi obse rva ră , f iecare în p a r t e şi p e n t r u s ine, că e r a u cu to ţ i î m b r ă c a ţ i la fel, în neg ru , c e r emon ioş i şi ei, şi pal iz i . L u c r u l aces ta n e m u l ţ u m i pe f iecare î m p o t r i v a t u t u r o r . U r m a r ă , as t fe l , să joace fără să se m a i u i te la l imonăz i le c e r u t e , ca re se încă lzeau în p a h a r e l e nea t i n se .

F i e c a r e a ş t e p t a să p lece c â t m a i c u r â n d , se s i m ţ e a însă s t ân j en i t la g â n d u l de a p leca s i ngu r şi cel dintâi-u, şi se î n c ă p ă ţ â n a să r ă m â n ă . A-m i n t i r e a , apoi, a aces tu i s fâr ­şit de a n ploios, m u r d a r , fără zăpadă , şi f ă ră vân t , fi se lega şi ea de m a s a adăpos t i t ă

• în salon, a jocu lu i . P r iv i r i l e lo r însă -se înc ruc i şau -cu u n

' î n c e p u t de rec ip rocă n e î n c r e ­d e r e . F i e c a r e în s ine t r ă g e a l-a r ă s p u n d e r e pe cei lal ţ i de s t a r e a lu i suf le tească şi de n e h o t ă r î r e a de a p leca oda tă . V o r b e a u încet , j u c a u apăsa t şi se c e r t a u î n d e l u n g .

U n u l d i n t r e ei b ă g ă de sea­m ă că pentru, a opta oa ră îi eşea în fa ţă r iga de t ref lă . P r i m i ca r t ea cu u n s u r â s p l u m b u r i u şi se u i t ă nedu­m e r i t , ca şi c u m p r i m a da t ă a t en ţ i a lu i fusese a t r a să de a-cest a m ă n u n t , la câr ja l u n g ă şi f ă ră nici o no imă d in m â n a popi i . E r a u n t â n ă r uscat , îna l t , de n e p ă t r u n s , a v e a n e -

într 'o noapte la elnb con ten i t a e r u l de a lua p a r t e , de sus, voi t şi cu îndâ r j i r e , la or ice de ta l iu î ncon ju ră to r , d e - a face p a r t e cu m i n u ţ i o ­z i t a t e d in to tu l şi de-a lăsa p r e t u t i n d e n i ceva d in f i inţa lu i me t i cu loasă . Se n u m e a Ş e r b a n şi e ra , to tuş i , cel m a i în v â r s t ă d i n t r e toţ i . Vec inu l lui p u n c t ă p o s t a v u l v e r d e cu a r ă t ă t o r u l mân-ei d r e p t e şi şopt i g reo i :

— Deschid . — M e r g . — Şi eu. — De t r e i ori . Poseso ru l rigii d& t r e f l ă

filă m o h o r î t şi r e s t u l că r ţ i lo r . Două chena re , u n ş a p t e şi u n n o u ă de oupă.

— Dau , zise u n u l d u p ă o u ş o a r ă ez i t a re .

—• O sută , două, cinci... în ­t r e g i r ă p o t u l .

P o s t a v u l e a c u m dep l in a-coper i t de b a n c n o t e . Ş e r b a n filă a p ă s a t cele două chena­r e : u n va le t de caro şi o da­m ă de cupă .

Desch iză to ru l jocu lu i a v u ia răş i o u ş o a r ă ez i ta re . O u m b r ă de n e î n c r e d e r e î n v ă ­lui f ă p t u r a lu-i jov ia lă şi d e s ­chisă. Ş e r b a n îl i n t e r p e l ă p r o n u n ţ â n d u - i î n t r e b ă t o r n u ­m e l e :

— A l e x a n d r e ? —• D o u ă căr ţ i , r ă s p u n s e el,

şi, î n a i n t e de a fila : — P a s s e - P a r o l e . — Po tu l , b ă t u Ş e r b a n şi,

î n fa ţa şovăel i i d in ce în ce m a i m a r i a p a r t e n e r u l u i său, î n t r e b ă cu o n u a n ţ ă d iabo­l ică în g las :

—• Dece n u ai s c h i m b a t t r e i ?

— Şt iu ce vre i , r ăopunse cel i n t e rpe l a t . P l ă t i t cinci. . . şease.. . o mie . Socoti d in nou po tu l şi-1 acoper i de t r e i ori .

— Ce ai ? — A m plă t i t . — Eşt i b u n . Şi Ş e r b a n a r u n c ă în g ră ­

m a d ă căr ţ i le , cu u n ges t greoi . In fa ţă r iga d e t ref lă p ă r e a că-şi mişcă i ron ic câr ja .

—• Tre i aşi. P l ă t e ş t i şi p l â n g i .

—• Şi câşt igi . Ş e r b a n însă îşi m a i a r u n c ă

o p r i v i r e a s u p r a r igei d e t r e ­flă. F i g u r a aces tu i p o p ă înv ie d i n t r ' o d a t ă . S u n ă b r u s c şi ce ru o n o u ă p e r e c h e de căr ţ i .

— De ce ? î n t r e b a r ă cei­lal ţ i ,

— M ă p l ic t i seş te r iga de t ref lă . Mi s'a p ă r u t că m ă p r i v e ş t e a n u m e . S e m ă n a , de al tfel , c u m p l i t cu u n popă b r e t o n p e ca re l - a m cunos­cut î n t r ' o seară , to t aşa, la u n club. A p i e r d u t to t ce avea şi, m i se pa re , a doua zi s'a împuşca t . N u este, des igur , decâ t o i m p r e s i e a b s u r d ă ; n u - m i p lac însă a s e m e n e a impres i i .

T ă c u r ă apoi cu toţ i i . Pen­du la î n c e p u să ba t ă ra r , so­l e m n , p ro fund , miezu l nopţ i i . L u m i n i l e se s t i n se ră d i n t r ' o ­da t ă toa te . I n sala î n t u n e c a t ă se r id ică t r e p t a t , ca din p ă ­m â n t , u n fior î n e ă t u ş e t o r şi

rece şi u n suf lu tă ios se r ă s ­p â n d i p r e t u t i n d e n i . Ş e r b a n ab ia p u t u să-şi s t ă p â n e a s c ă u n ţ ipă t . Se duse , to tuş i , şo­vă i tor , p â n ă la f e reas t r ă şi de t e cu m â n a în t r ' o p a r t e , p e r d e a u a . Casa l u m i n a t ă fe­er ic de p e s t e d r u m se îngro­pa şi ea d i n t r ' o d a t ă î n î n t u ­ner ic , apoi , r â n d p e r ând , în d r e a p t a şi în stânga,, se s t i n ­geau l u m i n i l e şi p r e s c h i m ­bau , astfel , c lăd i r i le în u r i a şe b locur i de n e g r u hao t ic ca re i n t r a u succes iv în î n t u n e r i ­cul nop ţ i i . Ş e r b a n lăsă r e p e -

pele. L u m i n a se ap r in se apoi d in nou în sa lă şi l a cheu l ven i cu că r ţ i l e ce ru te , t ăcu t , ce remonios , u r â n d a n n o u şi ferici t celor de faţă.

Toţ i e r a u ga lben i la faţă, deş i se s i leau să p a r ă l in iş ­t i ţ i . T r e b u i a u să p lece . Fie­ca r e se făcu însă că u i t ă p e n ­t r u a n u se afla, d i n t r ' o d a t ă şi s ingur , în noap t e . Ne l in i ş ­tea spor i se -până la frică. Ce,-r u r ă ceai f i e rb in te ca să se încălzească , -dar îl l ă sa r ă n e ­a t in s p e m a s ă de se răc i ; zăn-g ă n i t u l l i n g u r i ţ e l o r şi al ceş ­t i lor a r fi fost i n supo r t ab i l . Ş e r b a n , ca să-şi î n jghebeze o con t enen ţ ă , se aşeză a p ă s a t l a m a s ă şi î ncepu să ames­tece m e t o d i c căr ţ i l e . Cei la l ţ i se a şeza ră a u t o m a t i c la lo­cur i l e de m a i î n a i n t e şi jocul , în c o n t i n u a r e , î ncepu d in nou . Ş e r b a n de t e -cărţile la t ă i a t şi, r epede , cu mişcă r i ne rvoase , le î m p ă r ţ i . A m e s ­tecă apoi pe cele cinci a le sale şi le r id ică . I n fa ţă r iga de t ref lă . Câr ja d u n g a t ă a-p r o a p e cop i l ă reş t e p e ca r to ­n u l lucios p ă r u că se mişcă i ronic . Ş e r b a n a v u o senza ţ ie de s u g r u m a r e . U n n o d se r i ­dică v io len t în gâ t le j şi i n i m a svâcni de câ t eva or i cu o n e ­obic inu i tă îmbu lzea l ă . Se a b ­ţ i n u to tuş i de a face v r eo mişca re .

— Deschid , zise A l e x a n ­d r u .

—• Ia r d-ta ? —• î m i joc ca r tea . — N u dau cu q u i n t ă . —• De t r e i ori . — I a r păcă lea l ă ? — Ţ inu t . Cei la l ţ i doi p a r t e n e r i fu­

g i ră d in n o u . Ş e r b a n fila ou o î n c e t i n e a ­

lă s tud ia t ă , voi tă . P a t r u che­n a r e . Re l ansa se şi a c u m pe -nevăzute. P r i m u l c h e n a r r i ­gă; al doi lea , r igă ; al t re i lea , r igă de cupă .

— Serv i t . —• D o u ă căr ţ i . Să v ă d ce

a m p r i n s . P r i v i apo i că r ţ i l e c u m p ă ­

r a t e l â n g ă ce le la l te t r e i ca să fo rmeze o l inie o r izon ta lă de­săvâ r ş i t ă şi, d u p ă ce se opr i o -clipă să s tud ieze înfăţ işa­r e a a d v e r s a r u l u i , filă. P r i n ­sese -al p a t r u l e a as.

— P o t u l . — Şi p l u s p a t r u -mii. — Şi p l u s opt mi i . Se făcuse t ăce re . O a ş t e p ­

t a r e de g h i a ţ ă r a d i e d i n t r ' o ­

da t ă o a t m o s f e r ă de s u p e r ­s t i ţ ie . F i e c a r e d i n t r e cei de fa ţă avea , în cl ipa aceea, i m ­pres ia că, m a i m u l t decâ t n o ­rocu l f iecăru i p a r t e n e r , se ciocnesc ac ţ iun i d in afară , l ă t u r a ln i ce , c o n ş t i e n t e însă şi i r emed iab i l e . Ş e r b a n îşi des­făcu şovă i to r por tefeui l le -u l şi, u n t e a n c de b a n c n o t e a l ­b a s t r e se v ă r s ă pe m a r g i n e a p o s t a v u l u i v e r d e .

— Şi p l u s de t r e i or i p o t u l . A l e x a n d r u r ă m a s e o clipă

gând i t o r . Cei p a t r u aşi îi i n ­d i c a u p o r u n c i t o r u n s u p r a -rpilanrs S P txân-Hi însă 1я п я -gu'ba a d v e r s a r u l u i şi zise ge ­n e r o s :

— P l ă t e s c sec. Ş e r b a n adaogă f legmat ic : — Ai p i e r d u t , a m ca ré de

r igă . — D- t a a i p i e r d u t . C a r é de

aşi. Ş e r b a n l ă să să-i cadă căr­

ţ i le d in m â i n i . I n fa ţă r iga de t ref lă . Câr ja e ra imobi lă , d a r în b a r b a m o ş n e a g u l u i z u g r ă v i t cop i l ă reş te p e -carto­n u l lucios p ă r e a că f l u tu r ă u n s u r â s sarcas t ic . Ş e r b a n se r id i că b r u s c delà masă , d r e p t în p ic ioare , s t r ă b ă t u t î n to t t r u p u l de u n t r e m u r n e r v o s . Cei la l ţ i i m i t a r ă a u t o m a t i c a-cest gest . In sa lă t r e c u p a r c ă u n fâlfâi t c iuda t d e ar ipi , um fior, o p r e s i m ţ i r e , î n t r e v e d e ­r e a supe r s t i ţ i oa să a u n e i t a i ­n e şi se p i e r d u apo i d i n t r ' o ­da tă , ca n i ş t e î n d e p ă r t a t e fă­cl i i în noap te , a p ă r u t e şi dis­p ă r u t e fu lge ră to r p r i n t r e co­paci , în cea ţă .

A l e x a n d r u şedea pa l id şi d r e p t în fa ţa lu i Ş e r b a n . P r i ­vea b u i m a c r iga de t re f lă şi, p r i n t r ' o suges t i e de n e p r i c e ­pu t , î n c iuda deoseb i r i lo r a -dânc i d i n t r e ei, găsea t r ă să ­t u r i şi de ta l i i u i m i t o r de ase­m ă n ă t o a r e , c o r e s p o n d e n ţ e şi s imi l i t ud in i de l ini i şi o a-eeeaş i d u r e r o a s ă în su f l e ţ i r e

d e l u c r u m o r t şi, to tuş i , încă în v ia ţ ă în -ciuda a e r u l u i său de cunoscă to r al t a ine lo r sub-p ă m â n t e ş t i . To ţ i p a t r u se p r i ­veau cu u n soi de mis t i că t e a m ă . A l e x a n d r u , în sfârş i t , r u p s e cel d in tâ i , p ro s t e ş t e şi pe şopt i te , t ă c e r e a :

— A t r e c u t m o a r t e a p e l â n g ă no i .

Ş e r b a n r ă s p u n s e cu u n su ­râ s e n i g m a t i c :

— D e c a v a t cu to tu l . B ă ­n u i a m eu că popa ăs ta a r e să -mi facă î n t r ' o zi u n a b u n ă . Mi-o făgădu ise el s ingur , de a l t f e l » în B r p t a r r i i a . Е г я . tn t aşa, m-tr o n o a p t e i nexp l i ca ­b i lă -ca şi aceas ta . A t u n c i însă eu câ ş t i gam şi p i e r d e a el. Când s'a r id i ca t şi mina de­c l a r a t că a p i e r d u t u l t i m u l b a n s'a u i t a t la m i n e l u n g , i ronic , h o t ă r î t şi, p ă r ă s i n d sala de jos, a a d ă o g a t că ţ i n e n e a p ă r a t să se m a i î n t â l n e a s ­că cu m i n e şi că, î n t r ' o zi, c â n d v a , c â n d m ă voiu a ş t e p t a m a i pu ţ in , v a avea el g r i j ă de l u c r u l acesta . A ieşi t apoi b rusc , a r u n c â n d u - r n i uin sfi­d ă t o r „la r e v e d e r e " . S 'a d u s i m e d i a t acasă apoi şi s'a îm­puşca t .

A l e x a n d r u ascu l tase po­ves t i r ea aceas ta cu o n e p ă s a ­re voi tă , cu z â m b e t u l s lei t în col ţul buze lor , cu o m â n ă r e -z ima tă p e spa t e l e fotol iu lui de pe care se r id icase , cu ochii însă ho lba ţ i ţ i n t ă la vorb i to r , f ă ră să p o a t ă ros t i nici u n cuvân t . A r fi dor i t p a r c ă să a r u n c e b a n i i câşti­gaţ i , să scape de ei p r i n fu­gă, p r i n foc la nevoe , şi să desf i inţeze, d a c ă a r fi fost cu p u t i n ţ ă , aceas tă n o a p t e d i n ş i ru l nop ţ i lo r t r ă i t e d e el. U n p r e s e n t i m e n t t r ag ic îl î n c r e ­m e n i s e în ţ i n u t a lu i de as­cu l tă tor , de l à începu t .

Ş e r b a n u r m ă : — Eu, f i reşte , a s c u l t a s e m

cu u n soi de mis t i că t e a m ă

Sncantaiie Muzei

Cunoşt i tr is teţea , muză , s a u ţ ie ţ i -e oglindă, — Străl impede de-apururi, — firavul t ă u poet, Pe care-ţi pleci privirea şi-1 laşi să te cuprindă De mijloc, ca pe-o floare şi să te rupă 'ncet ?

Ţi-e glasul ca u n susur ; vioara ta e versul Mai luminos ca steaua ( în veci ea n u a p u n e ) , Cu care se îmbată, sfidând tot Universul, Acela care suflet în căl imară pune.

Dar oare-1 ştii pe-acela, ce-i mândru că te are, In fiecare seară — cules din ceruri har, — S a u laşi pe fiecare să-şi scalde ani i 'n soare Şi să-ţi câşt ige darul, ca banii, cu u n zar ?

Fi-vei or icum : lumină , întunerec, — Ascunde-ţ i ochii 'n bucurie sau tristeţe, Mă s imt atotputernic şi te ferec Să-mi fii tovarăşe de vis şi t inereţe.

NICHITA TOMESCU

d e N . D A V I D E S C U

c u v i n t e l e lu i d e decava t , în ­f r igu ra t de p i e r d e r e . N u p u ­t e a m însă să r ă s p u n d n imic . M i - a m i n t e s c doar că m ă r i ­d icasem depe s c a u n şi, î n t r ' o a t i t u d i n e incomodă , de p r i m ă mişca re , a s c u l t a m . Ş e d e a m a p r o a p e c u m şezi şi t u a c u m .

•—• Glumeş t i , r ă s p u n s e slă­b ă n o g şi scânci t , A l e x a n d r u .

— N u g lumesc . Cei la l ţ i doi i n t e r v e n i r ă

p e n t r u a a t r a g e l u a r e a a m i n ­t e a p a r t e n e r u l u i lor că e p rea t â r z iu p e n t r u a m a i p i e r ­de v r e m e a cu găs i r ea de m i s ­t ice COrPSnonidp-ptp Î T l t r a r\ v e c n e şi pe r sona la , p r e a p e r ­sonală , a m i n t i r e şi cele ce se pe t r ecuse ră , des tu l de c iudat , în a s t ă s e a r ă . C u v â n t u l lor e ra însă l ips i t de conv ingere , el p ă r e a m a i c u r â n d o încer ­ca r e n e i z b u t i t ă de a-şi face s i n g u r i c u r a j .

Ş e r b a n a v u o m i ş c a r e de g e n e r o a s ă r e n u n ţ a r e şi p r imi concluzi i le lor . Se î n d r e p t ă apoi şovă i tor s p r e uşe , păş ind pieziş, a p r o a p e m e r g â n d î n a ­poi, cu ochii ţ i n t ă î n gol şi, c â n d e ra în p e r v a z u l uşii , a-dăogă :

—- „La r e v e d e r e domni lo r ; A l e x a n d r e , la r e v e d e r e !"

—• A m i n ! s t r i g a r ă cei doi tova răş i a i lu i A l e x a n d r u , r ă ­m a ş i cu el. B i n e că s'a dus . P r e z e n ţ a lui a junsese i n s u ­por t ab i l ă .

A l e x a n d r u însă pă l i se şi m a i t a r e şi, f ă ră să r ă s p u n d ă n imic , se lăsă î n t r ' u n fotoliu. Cei la l ţ i doi făcură la fel. I n ­t r e ei căzuse o t ă c e r e bo lnă ­vicioasă, u m e d ă , g rea . P ă ­reau , astfel , că i au p a r t e la î n f ă p t u i r e a une i înfr icoşă­t o a r e ta ine . A m i n t i r i s u p e r ­s t i ţ ioase se r id icau ca o fu­n i n g i n e -deasă d in zăcă tor i l e p i e r d u t e p â n ă a t u n c i a le m i n ­ţ i i lor. A l e x a n d r u s imţea p l ă m ă d i r e a o a r e c u m e u c a r i s -t i că a u n u i b l e s t e m vechi , în care el e ra , de d a t a aceas ta , cel j e r t f i t . Nevo ia de a r e a c ­ţ iona î n t r ' u n fel î m p o t r i v a -a-oestei impres i i e ra însă p a r a ­l iza tă de p u t e r e a cu c a r e se r e v ă r s a s e a s u p r a lui , m a i ales . F i g u r a lui r o t u n d ă , g ră ­sul ie , î n c a d r a t ă a c c e n t u a t cu o b a r b ă p ă t r a t ă şi neag ră , con t ras t a , p r i n e sen ţa ei de jov ia lă s ă n ă t a t e , în ch ip d u ­re ros , cu a e r u l de t r ag ică ex­t e n u a r e în oare touş i înota .

U n g r u p de cunoş t in ţ e , în aces t t i m p , n ă v ă l i cu vesel ie î n ă u n t r u . V e n e a u delà u n r e ­vel ion şi ţ i n e a u să c o n t i n u e vesel ia . Se o p r i r ă însă o cl i­pă n e d u m e r i ţ i de a t i t ud in i l e celor t re i inşi d in sală.

— Ce d r a c u şede ţ i -aşa ? in ­t e r p e l ă p r i m u l , opri-ndu-se o clipă şi p r iv ind .

— P a r c ă a ţ i ven i delà m o r t ! e x c l a m ă a l tu l .

— O p a r t i d ă de pocker , A l e x a n d r e ! * —• Bine , r ă s p u n s e r e p e d e

A l e x a n d r u , şi ş a m p a n i e ! Se î n j g h e b a r ă apo i n u m a i

decâ t câ t eva g r u p u r i de j u ­cător i , la câ teva mese . Ş a m ­

p a n i a învese l i se d i n t r ' o d a t ă a tmos fe r a , i a r fr igul a d u s în v e s t m i n t e de noui i sosi ţ i d e s -g h e ţ ă a tmos fe ra pâ-cloasă şi î n ă b u ş i t ă de m a i î na in t e . G l u m e l e , za ru r i l e , ou ţăcă-nea l a lor ascuţ i tă , i ron ia , voia b u n ă a a n u l u i nou , se r id i ca ră zgomotos d in j u r u l m e s e l o r de joc şi p r e m e n i r ă dep l in a tmos fe ra d e p â n ă a-tunc i a săli i . Cele d in t â iu ves t i r i l u m i n o a s e a le zor i lor p ă t r u n s e r ă şi ele, g ă l b u i şi t r e m u r ă t o a r e , p r i n desch iză­t u r a pe rde le lo r , î n ă u n t r u , şi a d u s e r ă s i g u r a n ţ a a p r o p i a t ă a lumin i i . Becur i l e p e s t răz i î n c e p u r ă să se s t ingă şi l ă ­t r ă t u r i î n d e p ă r t a t e de câini

r a r e şi r ă g u ş i t e de cocoşi, î n a m i n t i r i l e î n v i o r a t e a le t u t u ­ror , i m i n e n t e . U n s i m ţ ă m â n t d e m u l ţ u m i t o a r e d e s p r i n d e r e de s ine t r ă i a în to ţ i şi se r e ­vă r sa p r e t u t i n d e n i .

U n l acheu g r a v şi t ă c u t se a p r o p i e în aces t m o m e n t de A l e x a n d r u . A p a r i ţ i a lui , deşi f irească, p ă r u c iuda tă . Con­versa ţ i i l e a m u ţ i r ă , t o a t e d i n ­t r ' oda t ă , z a ru r i l e t ăcu ră , pa­h a r e l e de ş a m p a n i e fu ră lua ­t e del-a g u r ă şi l ă sa t e pe m a ­să, jocu l c o n t e n i şi, oda t ă c u o l in iş te m o r t u a r ă , t o ţ i se, s i m ţ i r ă î năbuş i ţ i de u n sen t i ­m e n t de g rozavă a ş t e p t a r e . A -l e x a n d r u se r id ică î n fa ţa la-cebjului, d rep t , m a i îna l t de­c â t e ra în rea l i t a t e , m a i t r a s p a r c ă d e c â t de obiceiu şi, f ă ră să s p u n ă nici u n s i ngu r c u v â n t sch i ţă cu î n t r e a g a lu i f ă p t u r ă o î n t r e b a r e unică , s o l e m n ă .

— D o m n u l Ş e r b a n oare a fost cu dv. p â n ă m a i a d i ­n e a u r i aici, şopt i lacheul . . .

— Ei b ine ? — A te le fona t a c u m de a-

oasă de là d-sa. — Da ! —• S'a împuşca t . A l e x a n d r u p r i m i aceas tă

ş t i re c u o d u r e r e fizică a p r o a ­p e şi, t o tuş i ca p e o u ş u r a r e . A v e a i m p r e s i a că, d u p ă nop ţ i î n d e l u n g a t e de îndoia lă , de n e s i g u r a n ţ ă , de chin , u n m e ­dic î n d r ă z n e ţ r iscase o cru-ţ ă t o a r e şi r euş i t ă ope ra ţ i e . P i e r d u s e , astfel , p ic ioare le , de e x e m p l u , d a r a junsese să ş t ie cel p u ţ i n s igur că scapă de d u r e r i l e boli i de p â n ă a-tunc i . In suf le tu l lui coborî mas iv , g igant ic , a s igură to r , g â n d u l că a lua t , fă ră leac, locul lu i Ş e r b a n î n t r ' o d r a m ă ne în ţ e l ea să şi, în diges t ia a-oestui gând , se l iniş t i d i n t r ' o ­da tă . Se î n toa r s e apo i r e p e d e , încă g a l b e n la faţă, d a r si­g u r de s ine şi r e p e t ă t a re , fă ră să-şi dea b ine s e a m a de ce spune , în t i m p ce ieşea g r ă b i t d in sală :

—- Domni lo r , p r i e t e n u l n o ­s t ru Ş e r b a n s'a împuşca t . „La r e v e d e r e !".

6 U N I V E R S U L L I T E R A R 1 Iunie 1940

D r a m a i u b i r i i Trecerea în românism D a r to t d i n a b i l u l d i s c u r s s o c r a t i c

ar m a i fi s ă r e ţ i n e m a o e s t e s e n ţ i a l , i u b i r e a n o a s t r ă , o a r e e urâtă, c a r e e b r u t a l ă , s f â r ş i t ă şi r e a .

A c e a s t a e s t e t e r i b i l a s e r v i t u t e c a r e n e a p a s ă , ş i p o a t e t o a t ă d e s o r d i n e a l u m i i e î n a c e a s t ă d r a m ă a iub ir i i . E o m u l f e r o c e p e n t r u f i i n ţ a ş i p e n t r u c o r p u l lu i , p e n t r u t o t oe a t i n g e şi a d e r ă l a a c e s t c o r p c a r e n u s e m n i f i c ă d e c â t o e x c l u s i v ă i u b i r e d e e l . N e a m i n t i m că P l a t o n î n R e p u b l i c a ş i î n Legile l u i a r f i v r u t s 'o s u p r i m e î n n u ş t i u c e c o m u n i s m i d e a l . D a r n u era a c e a s t a o p a t e t i c ă î n c e r c a r e d e a n e .libera, d e a t r a n s f i g u r a d u r e r o a s a n o a s t r ă i u b i r e , d e a n e d a a l tă c o n ­d i ţ i e , ş i n u era c h i a r o n o s t a l g i c ă a n ­t i c i p a r e a v e a c u l u i c r e ş t i n care t r e ­b u i a s ă v i n ă ?

V a fi î n t r ' a d e v ă r a ic i , şi p â n ă î n z i u a d e az i , t o a t ă l u c r a r e a i m p o s i b i l ă a o m u l u i , s e t e a l u i d e a l t ă r e s p i r a ţ i e , c a r e n 'ar f i p u t u t fi d e c â t a l t ă i u b i r e , ş i s b a t e r e a lu i d a m n a t ă î n t r e a t â t e a s e n s u r i i n c o m p a t i b i l e . D a m n a t ă d e s i ­g u r , f i i n d c ă e l n u v a isbuiti n i c i c h i a r aituncj c â n d c u v â n t u l lu i I s u s v a a p r i n d e l u m e a c u f l a c ă r a l u i d e a t â t or izont , — o m u l r ă m â n â n d n o s t a l g i c n u m a i ş i m e r e u d o r i t o r , r i d i c â n d o p a l i d ă f r u n t e î n f r i g u r a t ă d e a t i n g e r e a s p i r i t u l u i n u m a i î n P o e s i e , a d i c ă §n c e l e m a i c l a r e î n ă l ţ i m i a l e lu i , p e a r i p i l e p o e m u l u i . I n t o a t e s p a ţ i i l e d e s c h i s e — d e s c h i s e p o a t e n u m a i d e p o é s i e — v a fi d e a c u m s e d i u l a e r i a n a l i suf le tu lu i c e l u i m a i i u b i t o r ş i b u n , s b o r u l i n t e r s t e l a r î n d o r u l a p r i n s al l u c r u l u i n o u p e c a r e o a m e n i i l - a u p u t u t z ă r i !

A i c i , î n a c e a s t ă c o n d i ţ i e , a m z i c e d e m a r e t r e c e r e p r i n v ă m i l e n e v ă ­zute , t r ă e s c — d a r m a i a l e s m o r — s u b l i m e l e f e c i o a r e s h a k e s p e a r e e n e , i m a c u l a t e c o p i l e p e c a r e p ă c a t u l n u le m a i p o a t e a t i n g e .

I n g r o a z a s u f l e t e l o r c ă z u t e , e l e a d u c o l i b e r t a t e s e n i n ă , u ş o r a r i p a t ă , a c c i ­d e n t a l p o l e n s o l a r oare p l i m b ă p a r c ă u n t r a g i c a z u r p r i n ramur i . . . L e v e d e m p r i v i n d l u n a r o l u m e c a r e n u l e p o a t e p r i c e p e : n i c i u n c o n t a c t a p r o a p e n u m a i a p a r e p o s i b i l ! N i c i u n u l o a r e s ă n u f i e o g r a v ă a t i n g e r e , o i m p i e t a t e . . . C a r n e a lor a r e t r a n s p a r e n ţ a ze f i r i lor , iar o c h i i l or p a r a tâ t d e îna l ţ i . . . E s t e O f e l i a c a r e n u m a i p r i c e p e c â n d s e v e d e a t â t a d e s i n g u r ă — H a m l e t a r fi of o s t p o a t e u n i c a ei l u m e p o s i b i l ă — e r â s u l d e f lor i a l M i r a n d e i , e s t e P e r -

m u l t ş i e J u l i e t t e a t â t d e i n t a c t ă , d a r a t â t d e s t r i v i t ă d e l u m e . . . D e s p ă r ţ i t e d e n a t u r a n o a s t r ă c o m u n ă , d e s p ă r ţ i t e d e s i g u r p r i n t r ' u n e f o r t d e a l t ă i u b i r e , e l e s u n t locur i î n a l t e d e s i n c e r i t a t e c a r e a n u l e a z ă p ă c a t u l , p a l i d e f lor i d e cr in î n t r ' o s ă l b a t i c ă p ă d u r e d e v i e ţ i — ş i p a r c ă t o c m a i d e a c e e a l e v e d e m de a t â t e a or i g r ă b i t e să m o a r ă î n c l i ­m a t u l tr i s t c a r e n u l e c o n v i n e . . . P r i ­v i n d m i r a t e o l u m e a t â t a d e d e p ă r ­tată, e l e s e d u c să r e g ă s e a s c ă p a r c ă a c e a s t ă v i e a ţ ă a e s e n ţ e l o r lor şi d i n c a r e s 'ar s p u n e a p r o a p e că n u m a i u n s t r a n i u a c c i d e n t a l c r e a ţ i u n i i l e - a r ă ­tăc i t e f e m e r p r i n t r e n o i .

D a r e s t e d e o p o t r i v ă B e a t r i c e , i u b i ­rea p e c a r e D a n t e a s ă r b ă t o r i t - o ca n i c i u n a l t p o e t , f i i n d c ă e a a t r e b u i t să a j u n g ă a p r o a p e u n a c u s u b s t a n ţ a d i v i n ă — şi e s t e î n s f â r ş i t L u c e a f ă r u l lud 'Mihai E m i n e s c u . N ' a r fi b i n e s ă v e d e m î n a c e s t i m e n s p o e m n u m a i u n s i m b o l a n d r o g i n . Es t e , m a i s i m p l u ,

(Urmare din pag. I-a)

u n p o e m a l p e r f e c ţ i u n i i , a l t r a g i c e i iub ir i i m p o s i b i l e , e s t e m i r a c o l u l pur. . . T e r i b i l a a p ă s a r e î n t o a t e l i m i t e l e c a r e n e s t r â n g ş i p e oare n u l e p u t e m p ă r ă s i — e s t e s e t e a d e l i b e r t a t e a s u ­f l e t u l u i r ă n i t d e s u n e t u l l u m i n o s a l s p a ţ i i l o r , d e v e r t i g i n o a s e l e l or c h e ­m ă r i . C o p i l a r ă n i t ă s u r p r i n d e c h i p u l p u r a l m a r i l o r î n ă l ţ i m i .

D e dorul lui şi inima Şi sufletu-i se u m p l e

E s t e a t i n g e r e a p r i m ă . P e i s a g i u u n i c a l m a r e i d e s a m ă g i r i . . . N i c i o d a t ă n u s e v a ş t e r g e ! D a r s e p o t u r m ă r i d i n a o e s t m i n u t r i t m u r i l e a l t e r n a n t e a l e s u f l e t u l u i n o s t a l g i c , c a ş i c â n d î n a c e a ­s tă a r z ă t o a r e ş i n o u ă d o r i n ţ ă s u f l e t u l s'ar r e g ă s i d e p ă r t a t î n c o n d i ţ i a i n i ţ i ­a l ă a u n e i P e r f e c ţ i u n i d i n c a r e a p o r ­nit , c a ş i c â n d s'ar re tră i a c u m m i n u t u l a l b ş i f ă r ă s f â r ş i t a l P a r a d i s u l u i d e l a î n c e p u t . U n s u f l e t p a r a d i s i a c î n t r ' u n c o r p t r i s t , d e p ă m â n t , i a t ă Luceafărul — şi ia tă s p e c t a c o l u l t r a g i c , d i n t o t ­d e a u n a , a l c e l e i m a i î n a l t e v i e ţ i ! E f i i n ţ a o a r e c h e a m ă ş i r e s p i n g e c u a c e -l e a ş c u v i n t e , î n a c e l a ş m i n u t — o a o t e r i b i l ă m ă r t u r i s i r e a t r i s t e i n o a s ­t r e n a t u r i împărţ i te . . . .

F a t a p r i v e ş t e s u r p r i n s ă , t r a n s v e r -b e r a t ă d e a t â t miraco l . . . A b i a m u r ­m u r ă , c u t o a t ă a u r o r a e i d i n p r i v i r i : O, eşti frumos cum numa 'n vis

Un înger se arată..

D a r c e a l a l t ă n a t u r ă , n 'ar î n t â r z i a să r e v i n ă :

Luceşti făr' de vieaţă Căci eu sunt vie, tu eşti mori Şi o c h i u l t ă u m ă înghiaţă.

E r i t m u l t r a g i c a p r o a p e , d e s o a r e şi nopţ i , c a r e v a c o m p u n e t o t a c e s t m a g ­n i f i c p o e m . C o p i l a n u v a p u t e a s ă u i t e , n u v a p u t e a p ă r ă s i i n c a l c u l a b i l a ei f e r i c i r e i n a c c e s i b i l ă , d u p ă c u m n u v a iributi m a i m u l t s ă s e d e a — d a r a d u n c i c o n f l i c t u l a c e s t e i d u b l e n a t u r i , p l â n s u l e i , a r e î n f i o r ă r i a s t r a l e , c a u n s u n e t d e p u r ă d u r e r e p e s t e t o a t ă v a s t a î n c h i s o a r e d e t i m p .

C ă t ă l i n o v a so l i c i ta l a v i e a ţ a p ă ­m â n t u l u i d i n c a r e d e s i g u r m i n u n a t a c o p i l ă par t i c ipă . . .

— D a r u n Luceafăr răsărit Din liniştea u i tăr i i

D a orizon nemărginit Singurătăţii mării

I s v o a r e l e d u r e r i i : Şi t a i n i c genele le plec

, C n n m.% le ііяіипій nlânsul Când ale apei valuri trec

Călătorind spre dânsul.

Iar c a r n e a e i , p ă m â n t u l , n a t u r a e i i n v i n c i b i l ă t e r m i n ă p e u n a c c e n t m e ­ta l i c a p r o a p e , a c e s t a c o r d s f â ş i a t • Pătrunde trist, cu raze reci

Din lumea ce-l desparte In veci îl voiu iubi şi 'n veci

Va rămânea departe.

A c e a s t a e s t e i u b i r e a n o a s t r ă , s u b ­s t a n ţ i a l i n a d e r e n t ă c u m i r a c o l u l a l t e i Iub ir i — şi m a i a l e s , o r i c â t s 'ar f i r i ­d i c a t d e s u s , s o r t i t ă să c a d ă fără s c ă ­p a r e î n d r a m a c a r e n e î n c h i d e . Ca u n l u n g c o r i d o r p e u n d e a m r ă t ă c i t a t r a ş i d e f o a r t e d e p ă r t a t ă l u m i n ă p e c a r e n'o p r i n d e m , d a r p e u n d e v e d e m m e r e u î n t o r c â n d u - s e c o n v o i u l o a m e ­n i lor , l e g a ţ i d e p ă c a t u l l or — s u f l e t e fără d e s ă v â r ş i r e . E t r i s t u l n o s t r u i m ­p e r i u d e u m b r e , d e p ă c a t şi d e n o p ţ i . E t o a t ă i u b i r e a p e c a r e o ş t i m , p e care o p u t e m tră i — o i u b i r e s i n g u r ă care

n e c u n o a ş t e n u m a i p e no i . S t r i g ă t u l d e d u r e r e a l m a m e i , s a u d e s n ă d e j d e a a m a n ţ i l o r d i n t o t d e a u n a , n ' a u f o s t d e s i g u r d e c â t h o h o t u l p e r s o n a l , a l f i in ţe i n o a s t r e c a r e a r e n e v o e şi f o a m e d e l u c r u l p e care -1 d o r i m . O i u ­b i r e c a r n a l ă — o i u b i r e n u m a i d e no i . î n g r o p a t ă m a i t o t d e a u n a î n b r a ţ e l e a c e s t e i A p h r o d i t é p o p u l a r e d e c a r e v o r b e ş t e o r a t o r u l d i n B a n c h e t u l p l a ­t o n i c i a n , e a s e c o n s u m ă u ş o r şi p i e r e ca î n s u ş l u c r u s ă r a c p e care -1 a d o r ă . C ă r n u r i l e r ă m â n e p u i s a t e şi s i n g u r e ca n i ş t e m a l u r i p e s t e c a r e t o a t e v â n ­t u r i l e a u b ă t u t ş i n i c i o rază d e cer n u l e m a i p o a t e găs i . V e r s u l m a l l a r m e a n , e l s i n g u r , p a r c ă r i s u n ă t o t ş i p u s t i u p e s t e m i s e r i a a c e s t e i i u b i r i :

La chair est triste helas l, et j'ai tu t o u s les li-ures

V i e a ţ a , l u m e a , o r d i n e a n o a s t r ă , n u p o t f i d e c â t d u p ă c h i p u l a c e s t e i iub ir i . E a d e t e r m i n ă t o t u l — şi t o t l u c r u l o m e n e s c v a t r e b u i să p o a r t e p e c e t e a l e g i l o r e i . D e a c e e a v i e a ţ a n e d o a r e , d e a c e e a l u m e a e s t r â m b ă ş i tr istă . . . D e a c e e a o r d i n e a e s t e a p r o a p e i n a c c e ­s i b i l ă l u m i l o r n o a s t r e d e s o r d o n a t e . D u c e m p r i n v i e a ţ ă , c u n o i , î n s u b ­s t a n ţ a n o a s t r ă , i m p u l s u l p r i m o r d i a l ş i i r e d u c t i b i l c a r e c o n s t i t u e a n a r h i a n o a s t r ă i n t e r i o a r ă — c a r e n e o b l i g ă să n u p r i v i m , s ă n ü c o n s i d e r ă m , să n u „ i u b i m " d e c â t s i n g u r a n o a s t r ă f i i n ţ ă !

S o l u ţ i i , i e ş i r i ? C i n e a r şti să l e s p u n ă ! O, n u v o r fi n i c i o d a t ă d e a j u n s d e s i g u r a c e l e „so luţ i i" m a t e ­riale şi „ t e c h n i c e " p e c a r e n o i n e p r i ­c e p e m a t â t d e m i n u ţ i o s s ă l e d ă m . . . R a n a e a t â t d e a d â n c ă , î n c â t e s i g u r că n i c i o m â n ă o m e n e a s c ă n 'ar i s b u t i s'o v i n d e c e , n i c i s 'o a t i n g ă . . .

A c u m 2000 d e a n i I s u s a î n c e r c a t s 'o a r d ă — s i c u v â n t u l l u i a f o s t n u m a i d e f lăcăr i . E l v e n i s e s ă n e î n ­v e ţ e I u b i r e a — ş i n u m a i atât . . .

— Ci e u v ă s p u n v o u ă s ă i u b i ţ i p e d u ş m a n i i v o ş t r i , z i c e a el. . . S a u :

— C i n e v i n e l a m i n e , d a r n u - ş i u r ă ş t e t a t ă l şi m a m a , f e m e e a şi copi i i , f ra ţ i şi suror i , şi c h i a r p r o p r i a lu i v i e a ţ ă , a c e s t a n u - m i p o a t e fi udenic . . ."

C u v i n t e l e s u n t t e r i b i l e — şi f i e c a r e s i l a b ă d o a r e ! E l e a r d a d â n c , î n c a r ­n e a n o a s t r ă , t o t l o c u l u n d e s u n t e m n o i î n ş i n e , u n d e e s t e n u m a i i u b i r e a d e n o i : t a t ă l , m a m a , f ra ţ i i , copi i i , f e m e i l e n o a s t r e . '

E c o u l c u v i n t e l o r a s t e a , c a r e n ' a u _ . . 4 ~ , 4 - E F L N ^ Q GNRAO CA ~r\£. amina s i m p l u l s e c r e t a l l iberăr i i , c a r e t r e ­b u i a s ă f i e î n d e p ă r t a r e a d e n o i — a v â n d d i n a c e l m i n u t s ă i u b i m p e toţ i o a m e n i i , c a ş i c â n d n e - a r fi f o s t fraţ i , p ă r i n ţ i s a u copii . . .

D a r i n i m i l e a u r ă m a s d e p ia tră . Ş i p i e t r e l e a u c ă z u t p e s t e Isus . . . L a p i d a ­rea lu i c a r e î n c ă n u s'a s f â r ş i t !

C u m s ă p u t e m s c ă p a ? E s t e î n t r e ­b a r e a p e c a r e n'o r e s o l v ă n i m i c . . . D a r p ă c a t u l , c u m g â n d e ş t e M a r i t a i n u n d e ­v a , a b u n d ă a t â t a d e m o n s t r u o s î n c â t t r e b u e s ă c r e d e m , să n ă d ă j d u i m că D u m n e z e u p r e g ă t e ş t e u n d e v a une surabondance de grâce „ p e c a r e n i ­m e n i n'ar p u t e a s'o i m a g i n e z e " . L â n ­gă f i i n ţ e l e n o a s t r e , c a r e n u s u n t d e ­cât r ă n i t e — aeterno vulnere amoris...

D a r u n s t r o p — d i n i u b i r e a lui D u m n e z e u . . . S a u a c e a s t ă surabondan­ce de grâce ! A r fi s'o a ş t e p t ă m î n ­s e t a ţ i , s 'o p â n d i m . S'o c ă u t ă m p r e t u ­t indeni . . .

T O M A V L Ä D E S C U

M o l d o v e i e r a u u n î n d r e p t a r , u n m o d e l , v i a ţ a p ă s t o r e a s c ă a l tu l . L i t e r a t u r a şi a r t a p o p u l a r ă , ou u n c u v â n t c u p r i n ­ză tor fo l c loru l , m i t o l o g i a , l e g e n d e l e e r o i c e , i s tor ia , n e r e a d u c l a t i p u l p e r ­f e c t şi o r i g i n a l a l g e n i u l u i e tn ic .

I n a c e a s t ă d i r e c ţ i e î ş i î n d r u m a u p a ş i i a u t o h t o n i ş t u . N u li s e p o a t e i m ­p u t a o a n u m i t ă l ip să d e s e n s i b i l i t a t e l i t e r a r ă , n ic i u n g o l r a ţ i o n a l i s t d e c a r e n u a v e a u n e v o e . C a u r m a r e : c u r e n t u l i s t o r i c o - p o p o r a n s e î n t ă r e ş t e , s e fac c e r c e t ă r i ş i s e d a u l a l u m n i ă - s t r ă f u n ­d u r i l e s e c u l a r e a l e c u l t u r i i p o p o r u l u i .

O a r t ă a u t o h t o n ă , c u o î n c h i p u i r e şi o f i z i o n o m i e p r o p r i e , î ş i î n v e d e r e a z ă a u t e n t i c i t a t e a . I d e i l e s e c o l u l u i X I X a u s l u j i t a c e s t e i d e s ţ e l e n i r i . M. K o g ă m i -c e a n u , A l e c u R u s s o , V a s i l e A l e c s a n d r i s ' a u f o l o s i t n u a t â t d e i n f l u e n ţ a i d e i ­lor s e c o l u l u i , câ t m a i d e g r a b ă d e s t i ­m u l u l l or c a n a l i z a t î n a l t ă p a r t e . B o e -rimea î ş i s ă v â r ş i s e o p e r a i s tor i că şi p o l i t i c ă , p r o d u s e s e to t c e î i î n g ă d u i s e m â n d r i a şi î n ţ e l e p c i u n e a . A c u m v e n i s e r â n d u l b o e r i l o r d i n a d o u a c a t e g o r i e , a i n t e l e c t u a l i l o r şi a c ă r t u r a r i l o r . P o ­p o r u l î n s e m n a a u t o h t o n i e , b o e r i m e a d e s u s o c c i d e n t a l i s m . T o a t e c l a s e l e s o ­c i a l e a j u n s e î n d e c l i n s u n t a t i n s e d e î n s t r ă i n a r e , î ş i p i e r d o r i g i n a l i t a t e a şi v i b r a ţ i a p r o p r i e . A ş a s'a î n t â m p l a t şi cu b o e r i m e a s e c o l u l u i X I X . C â n d v o r ­b i m d e r e a c ţ i o n a r i s m u l e i , t r e b u e să n e g â n d i m l a p o l i t i c ă ; a t u n c i c â n d îi p r i v i m o r i e n t a r e a c u l t u r a l ă t r e b u e să f a c e m l o c i m i t a ţ i e i s t ră ino f i l e , g r e c i s ­m u l u i şi o c c i d e n t a l i s m u l u i .

A c e s t e ide i şi a c e s t e teor i i , a c e s t e c u r e n t e s p r i j i n i t e d e s e m ă n ă t o r i i d e i d e a l u r i , a v e a u u n e c o u a d â n c î n p r e ­s a c o n t e m p o r a n ă , şi d e a c e i a a m b e l e a t i t u d i n i s 'au i n f i l t r a t î n g â n d i r e a p u ­b l i c ă p â n ă c â n d a u a j u n s p ă r ţ i c o m ­p o n e n t e . S e c o n s t i t u i a u s o c i e t ă ţ i şi d e o p a r t e şi d e c e a l a l t ă p e n t r u a p ă r a r e a ce lor d o u ă poz i ţ i i . La u n a d i n a c e s t e a , l a S o c i e t a t e a R o m â n i s m u l , B . P / H a ş -d e u r o s t e ş t e u n î n f l ă c ă r a t d i s c u r s î m ­p o t r i v a u s u r p a ţ i u n i i c o s m o p o l i t e . R e i a o i d e i e e n u n ţ a t ă î n z i a r u l „ T r a i a n " d â n d u - i c o n t u r a x i o m a t i c : „ N a ţ i o n a ­l i s m u l e s t e o c o n d i ţ i u n e e s e n ţ i a l ă a t u t u r o r c r e a ţ i u n i l o r m a r i î n s f e r a ide i i . C e e a c e - i o r i g i n a l i t a t e a p e n t r u u n i n d i v i d , e s t e n a ţ i o n a l i t a t e a p e n t r u

(Urmare din pag. I-a)

El v r e a s ă f a c ă o d e o s e b i r e c a t e g o r i c ă î n t r e o n a ţ i u n e şi a l t a , î n t r e a d e v ă r u l v a l a b i l î n s i n e p e n t r u o a n u m i t ă n a ­ţ i u n e ş i a d e v ă r u l m e s c h i n ş i î n ş e l ă t o r a l c o s m o p o l i t i s m u l u i . P u n t e d e t r e ­c e r e n u e x i s t ă ; d o u ă s f e r e c a r e s e e x c l u d . „ A d e v ă r a t u l a m i c a l g e n i u l u i o m e n e s c , — s p u n e to t B . P . H a ş d e u , — e s t e n u m a i a c e l a c a r e - ş i i u b e ş t e m a i î n a i n t e d e t o a t e p r o p r i a s a g in te" . I a t ă a ş a d a r auftohtonia , r i d i c a t ă la r a n g u l d e u n i v e r s a l i s m , a c o l o u n d e s e p o a t e î n t r e v e d e a a d e v ă r u l a b s o l u t ş i p i p ă i v a l o r i l e s p i r i t u a l e . I n s p r i j i n u l t e o r i e i sa l e , p e c a r e a m s c h i ţ a t - o n u m a i , f o a r ­te s u c c i n t , B . P . H a ş d e u a d u c e a ş i u n e l e m e n t p e r s o n a l . E r a s c o b o r î t o r d i n -tr'o f a m i l i e c u r ă d ă c i n i v o e v o d a l e , n e ­a s t â m p ă r u l f ir i i îi d ă d u s e c h i a r i l u z i a urcăr i i p e T r o n ; s e a d ă o g a o c u l t u r ă a d â n c i t ă î n t o a t e d o m e n i i l e ş i a c e a s t a îi m ă r e a e n o r m p r e s t a n ţ a î n f a ţ a c o n ­t e m p o r a n i l o r să i .

A m v o r b i t d e c u r e n t e , ş i a m î n ţ e l e s p r i n a c e a s t a c i r c u i t u l u n o r i d e i d e ş i n i m e n i n u p u s e s e a c t d e p r o p r i e t a t e p e e le , căc i c i r c u l a u p r i n v o i a d e s t i ­n u l u i n o s t r u i s tor ic . N i m e n i n u a î n ­c e r c a t s ă d o v e d e a s c ă o i n f l u e n ţ ă r e c i ­p r o c ă î n t r e B . P . H a ş d e u ş i M i h a i E m i n e s c u . T o t u ş i a p r o p i e r i l e e x i s t ă . S ă n e g â n d i m n u m a i l a l u p t a n e c o n ­t e n i t ă î m p o t r i v a s t r ă i n i s m u l u i , a o c ­c i d e n t a l i s m u l u i , p r i v i t s u b t o a t e f e ţ e l e , î n t o a t e î n c h i p u i r i l e , d e s b r ă o a t d e h a i n a i p o c r i t ă a fa l s e i cu l tur i , d e s ­p r i n s d e c i v i l i z a ţ i a v i c l e a n ă , o l u p t ă

t i t a n i c ă , î n c a r e M i h a i E m i n e s c u , d e d a t a a c e a s t a , s i n g u r p e b a r i c a d ă , a î n ­t â m p i n a t p e r f i d e a d v e r s i t ă ţ i , l o v i t u r i l a şe , r ă s p u n s u r i n e c i n s t i t e ş i n e d e m n e d e c o r e c t i t u d i n e a lu i . V e a c u l e r a s t r ă ­b ă t u t d i n t o a t e p ă r ţ i l e d e o v i j e l i e cr i t i că : s e f ă c e a u t o t f e l u l d e crit ic i , c u şi f ă r ă t e m e i , u n e l e d e idei , a l t e l e î n d r e p t a t e î m p o t r i v a p e r s o a n e l o r . N u s e a l e g e a u c u v i n t e l e , s e f o l o s e a u la î n ­t â m p l a r e , d a r c u o p r e c ă d e r e a c e l o r tar i , d e a o e i a o a l u n e c a r e s p r e p a m f l e t şi s p r e ş a r j a p o l e m i c ă e r a i n e v i t a b i l ă . V e h e m e n ţ a s t i l u l u i o g ă s i m p r e t u t i n ­d e n i , î n a r t i c o l e , î n s t u d i i , î n c o n f e ­r i n ţ e , î n d i s c u r s u r i . S e c o n s u m a o e -n e r g i e c o l o s a l ă , s e v ă r s a p r e a p l i n u l s u f l e t e s c î n t o r e n t e s p u m o a s e . L u p t a e r a d e s c h i s ă t u t u r o r : n i m e n i n u s'ar

Imprimávárare D u h u l tăcute lor paj işt i Ocrotea s o m n u l miei lor cuminţ i Şi-al ierbii p l ine de poveşt i . P e s t e t o a t e îşi în t inseseră Fur i şa te fâlfâiri de îngeri Linişt i le lor cereşti .

Pr in pomi i reci — o veveriţă suplă — Ţ â ş n e a Pr imăvara . Cu ea, d in orice ram. Z â m b e t e vii, pufoase , — Moi candel i de lumină. . .

...Şi 'n cupe le lor albe mic i in imi pres imţeam.

AUREL CHIRESCU

M i h a i E m i n e s c u r e v o l u ţ i a a u t o h t o n i e i î n i d e i era î n c e p u t ă , d a r e l î i d ă d u s e p e r s p e c t i v e t o t a l i t a r e ş i i m p e r i a l i s t e . „ I n f l u e n ţ a A u s t r i a c ă a s u p r a R o m â n i ­l o r d i n P r i n c i p a t e " e s t e p r i m u l s e m ­n a l . S t a t u l e s t e n a ţ i u n e a ; n a ţ i u n e a e s t e i s t o r i a ş i rasa , l i m b a , o b i c e i u r i l e ş i a ş a m a i d e p a r t e . I d e i a a m p l i f i c a t ă p r i n p r o p r i i l e e i r e s u r s e b i o l o g i c e c â ş ­t i g ă î n i n t e n s i t a t e , d e p ă ş e ş t e e p o c a şi s e c o l u l , s e a d â n c e ş t e î n e t e r n i t a t e , d e ­v i n e c r i t e r i u a b s o l u t . M i h a i E m i n e s c u r e i a i d e i a o r d i n e i a u t o h t o n e şi. o c e r ­c e t e a z ă î n t o a t e d o m e n i i l e , o u r m ă ­r e ş t e î n e v o l u ţ i a ei i s t o r i c ă , îi s t u ­d i a z ă p r e f a c e r i l e s u b i n f l u e n ţ a t i m p u ­l u i ş i a c â r m u i r i l o r , şi a s t f e l s e d e s ­p r i n d e s i n t e z a m i r a c u l o a s ă a u n u i o r ­g a n i s m l e g a t d e p ă m â n t , — c o n f i g u ­r a ţ i e g e o g r a f i c ă , — ş i d e s p a ţ i u l d u m -n e z e e s c p ă z i t c u sab ia . C â n d s c r i e r o ­m a n u l „Geniu pustiu'' c u v i n t e l e lui M i h a i E m i n e s c u a t i n g p a r o x i s m u l u -nui i m p e r i a l i s m d e g â n d i r e : „ face ţ i o u r i a ş ă r e a c ţ i u n e m o r a l ă , o r e v o l u ţ i u -n e d e i d e i <în o a r e i d e i a r o m â n e s c s ă f ie m a i m a r e d e c â t u m a n , g e n i a l , f r u ­m o s ) , î n f i n e f i ţ i R o m â n i şi i ar R o ­m â n i " , — s p u n e el.

I n c u v i n t e l e lui M i h a i E m i n e s c u îşi a f l a u r e z o n a n ţ a to ţ i a u t o h t o n i ş t u s e c o l u l u i X I X : A l e c u R u s s o , N . B ă l -

cescu , M. K o g ă k i i e e a n u , B . P. H a ş ­d e u , şi a l ţ i i p e c a r e d a c ă î i t r e c e m cu v e d e r e a n u î n s e a m n ă că i - a m u i t a t .

L u p t a d i n t r e a u t o h t o n i e şi o c c i d e n t a ­l i s m , s u b o a l tă f o r m ă o v o r d e s c h i d e T i t u M a i o r e s c u ş i D o b r o g e a n u - G h e r e a . P r i m u l u i î i v a r ă s p u n d e n e c r u ţ ă t o r B. P . H a ş d e u , şi p e u n t o n m a i a c a ­d e m i c Al. D . X e n o p o l . P e D o b r o g e a ­n u - G h e r e a î i v o r s i d e r a p a m f l e t e l e a-c e l u i a ş n i e r t ă t o r p o l e m i s t care a fos t B. P . H a ş d e u , şi m a i t â r z i u v a t r e b u i s ă r ă s p u n d ă l a cr i t i ca l u i G. B o g d a n -D u i c ă . T o a t e a c e s t e l u p t e î n t r e a u t o h -t o n i ş t i ş i OQcidentalişti î ş i a u temeiu­rile ş i perspectivele lor; p r i n e l e se j u d e c ă u n p r o c e s cr i t i c d e l u n g ă d u ­ra tă . O r e v e n i r e ar fi n e c e s a r ă . O v o m f a c e c â n d v a .

L a c a p ă t u l a c e s t o r c o n s i d e r a ţ i u n d ţ i n e m ' s ă a r ă t ă m c ă o c u l t u r ă n u s e a f i r m ă d e c â t d ă r â m â n d t o t c e îi s tă î n ca le . A n t i t e z a a u t o h t o n i e - o o c i d e n -t a l i s m c a r a c t e r i z e a z ă u n p r o c e s cr i t i c c a r e s e p r e l u n g e ş t e p â n ă î n z i le le n o a s t r e . O c u l t u r ă n u a j u n g e s ă s e l u p t e c u ea î n s ă ş i , să-ş i d i b u i a s c ă v i ­c i i l e o r g a n i c e , s ă - ş i d ă r â m e idol i i , p â n ă c â n d n u s'a a f i r m a t orgo l io s , î n ­l ă t u r â n d t o a t e p i e d i c i l e c a r e - i s t ă t e a u î n ca le , f i i n d t o l e r a n t ă c u c e e a c e v e ­n e a d i n l ă u n t r u şi n i e r t ă t o a r e c u c e e a ­ce v e n e a d i n a fară . A m t r e c u t pr in a c e a s t ă l u p t ă c u v i j e l i o a s ă p o r n i r e , cu s u b i e c t i v i t i s m şi e x a g e r a r e , a m fost i n d u l g e n ţ i c u no; şi s e v e r i c u al ţ i i , dar n u m a i a s t f e l a m i z b u t i t să d e s c o p e r i m b l o c u l d e g r a n i t d i n c a r e a v e a m s ă ş l e f u i m b u c a t ă c u b u c a t ă c h i p u l ma­e ş t r i i a l o p e r i i d e artă . A s t ă z i a u t o h ­t o n i s m u l e s t e c o n d i ţ i e i n d i s p e n s a b i l ă , ooc identa l i smut l a p a r e c â n d şi c â n d c a u n p r i l e j d e d i b u i r e a u n u i î n c e p u t z ă n a t e c . N u - 1 r e c u n o ş t i d e c â t î n f o r ­m e l e z v ă p ă i a t e a l e u l t r a - m o d e r n i s m u -lu i , tot u n f e n o m e n d e i m i t a ţ i e , d a r care , d e d a t a a c e a s t a , s e p i e r d e î n i m e n s i t a t e a a u t o h t o n i e i .

NICOLAE ROŞU

In genu Povestea daimi

Prin anul 1325, în minunata regiune Ki-ka-hara dela împreunarea râurilor Fuang-sa cu Shok-cha-sa, bogată în plantaţii de orez Şi de ceai. trăia tânărul daimyo Ja­panori, fiul lui Changatomo, care prin vi­tejia lui curăţise pentru multă vreme pro­vincia de piraţi.

Acest daymio, rămas să stăpînească în­tinsa poirvimicie şi castelul străvechi dela Damanatsu, nu dădea însă semne, spre marea întristare a supuşilor săi. nici de vitejia nici de înţelepciunea tatălui lui. Pentrucă, deşi în fragedă vîrstă. trupul lui era măcinat de viciu, erau rare dimi­neţile canid răsăritul soarelui peste Fuji ama nu-d surprindea în vreuna din casele cu gheişe din pontul de юе malul Mării In­terioare, beat raiort.

Astfel casitedul din Damanatsu se dără­pănase încetul cu încetul, cultul morţilor şi celelalte sărbători erau din ce în ce mai neglijate, spre marea disperare a samu­railor şi îndeosebi a şefului lor Vishi, care servea în casă de trei generaţii şi barba şi lungile .XuJ mustăţi erau acum tot atât de albe ca veşnicele zăpezi1 de pe creasta muntelui Fuji.

într'o dimineaţă, când, ca deobicei, soa­rele se înălţase ca de o suliţă pe cer şi de pe înălţimile dela Damamtsu se vedea tronând gigantica siluetă conică a mun­telui Fuji, prinsă îmitir'o urzeală de argint de neasemuită strălucire, tânărul daimyo era iarăşi adus acasă de pescarii din por­tul Kiato, lipsit de simţiri.

Şeful samurailor, Vishi, stătuse toată noaptea treaz, într'o adâncă meditaţie, pe malul aţei нршпоаве a râului Fuang-sa

I lui Japanori

care se prăvălea din înălţimile dela Da-mantsu spre plantaţiile de orez din vale ca să se întâlnească acolo cu fratele lui gea­măn Shok-cha-sa. Murmurul melodios al apej nu reuşise însă să-i domolească fur­tuna din suflet. îşi recapitula viaţa de cinste şi abnegaţie şi, pentru destrăbălarea stăpânului lui, Japanori, se simţea el sin­gur vinovat. Nu-i mai rămânea decât să moară cu demnitate de samurai, făeân-du-şi hara-kiri. La răsăritul soarelui, în-chinându-se adânc spre silueta zeească a muntelui Fuji, samuraiul Vishi îl saluta pentru ultima oară, cu aceste cuvinte :

„Prea mărite Fuji, tu care ai fruntea veşnic încruntată şi măreţia ta nu are seamăn, iată ultima zi când te mai pri­vesc. De acum, în apusurile calme, când albastrul crestelor tale va străjui apele înroşite de soare aie mării, ca o cunună împărătească, eu nu voi mai fi printre cei vii. Ci, în, lumea umbrelor, întâlnin-du-cmi strămoşii, voi colinda nesfârşit în jurul castelului Damant su, aştepiându-mi ispăşirea păcatelor. Ci tu deapururi, munte Fuji, vei străjui la poarta cerului dela ră­săritul lumii şi zborul zeilor îţi va mân­gâia fruntea încununată de veşnice ză-pezi''.

După aceste cuvinte, Vishi se simţi oa­recum liniştit mai aştepta întoarcerea dai-myo-ului Japanori pentrucă să-şi îndepli­nească o ultimă datorie.

Când sosi deci.^ tânărul lui stăpân, în starea acea de plâns, samuraiul Vishi dupăce, dimpreună cu tânărul samurai Ka-yo şi Nagashiri cel voinic, îl duseră în camera lui de Culcare, le ceru acestora să

plece şi rămase singur în faţa stăpânului său care abea deschidea câte un ochi oblic, înceţoşat de băutură pe faţa de culoarea pergamentului, ,şi-l închidea repede la loc speriat de lumină. „Numai din cauza mea a ajuns stăpânul meu în starea asta" îşi spunea pün de mâhnire samuraiul „poate moartea mea să-1 aducă pe drumuri mai faune".

— „Stăpâne, începu, după o închinare adâncă, numai eu sunt singurul vinovat pentru starea în care te afli. Voi plăti a-ceastă vină, chiar azi, când soarele nu va fi ridicat mai mult de o suliţă pe cer. Fie ca moartea mea să-ţi fie de folos. Te rog să mă ierţi stăpâne, pe mine nevrednicul, în ziua când aburii unei tinereţi risipi­toare se vor fi stins în măreţia unui a-murg al tău demn de tatăl şi bunicul tău, aşa cum trebue să fie. Fie ca toate forţele binelui să te ia sub paza lor".

După acest discurs pe care tânărul dai­myo părea că Й ascultă cu luare aminte, deşi cu ochii închişi, dar având faţa în­toarsă atent spre bătrânul lui servitor, Visha se mai înclină odată în faţa lui şi se duse să-şi facă hara-kiri.

Ceilalţi samurai, îndeosebi Ka-yo, care îl iubea mult pe Visha, îl urmăreau cu o-chii înţelegând din liniştea feţii sale că negurile morţii se apropiau de bătrânul Visha, fiindcă numai ele pot da unui chip atâta măreţie.

Când, un minut mai târziu, Visha, la rădăcina unui pin uriaş din grădină, în­cepu operaţia ihara-kiri-ului, Ka-yo, plin de milă pentru el, îl ajută, tăindu-i capul dintr'o singură lovitură de sabie. După aceea, săra,tându-i părul alb ca spuma râului Fuang-sa, îşi luă rămas bun dela el:

— Fie sufletul tău în veci liniştit, bă­trâne^ Visha, fiindcă ai murit ca un erou.

II îngropară cu mare cinste, în grădina castelului Damatsu şi îl plânseră toţi. Până şi stăpânuL trezit din beţie, se arătă foarte afectat de moartea bătrânului servitor şi o săptămână întreagă nu se mai coborî în portul Kiato. Toată servitorhnea, dintre care cei mai mulţi îl văzuseră copil şi se bucuraseră de frumuseţea şi deşteptăciu-

nea lui neobişnuită, fură foarte bucuroşi de această schimbare.

Ceeace nu dură însă mult. Fiindcă, la cel de al optulea apus de soare, o umbră se strecura cu grije să nu fie văzută, pe poarta din dos a castelului, iar întunere-cul nopţii îl găsi pe tânărul Daimyo în faţa unei case de ceai din portul Kiato. Fuji, părea în seara aceea mai încruntat Oecât oricând. Lumeacare-1 văzuse se în­chinase spunând :

— Sunt viscole mari acolo pe înălţimile muntelui. Bătrânul Fuji e foarte supărat. Şi toţi se închiseseră cu oarecare nelinişte în casele lor de carton, stingând luminile şi deschizând porţile somnului şi ale vi­surilor.

In timpul acesta, tânărul Daimyo, aşe­zat la o masă lângă dansatoarea Butter­fly, cea mai frumoasă dansatoare din toată regiunea, îi improviza următoarele versuri :

Dacă strămoşii mei ar coborî încruntaţi Din înălţimile viscolite ale lui Fuji Să mă întrebe : Netrebnicule, ce te-a

îndemnat Să-ţi uiţi aspra ta datorie de daimyo Şi să te înămoleşti în Muratice îndeletniciri ? Le-aş răspunde atunci : Strămoşilor, mai crunţi decât tăişurile

săbiilor voastre Mai întunecaţi decât nopţile fără lună Când câmpiile de lotuşi dela Ki-ka-hara Gem îngheţate de vânt Datoriile mele. de daimyo le-am uitat Numai pentru cea mai frumoasă femee Pentru Floarea de Lotus, cea mai fru­

moasă floare.

Dansatoarea Floare de Lotus, îi răspun­dea la rândul ei, pe când faţa ei căpăta o neasemuită gingăşie sub lumina albas­tră a lamipioanelor :

Japanori, fiu al viteazului Mangato-mo Si nepot al strălucitului prin înţelep­

ciune Novoka.ro

îmi plac ochii tăi fiindcă sunt mai în­tunecaţi

Decât strălucirea întunecată a nopţilor pe Râul Negru

îmi place faţa ta pentrucă e mai aurie Decât asfinţiturile soarelui pe imensi­

tatea mării Şi braţul tău mai elastic decât tulpina de bambus. Japanori, dacă n'ai fi tu Trupul meu de mult ar fi înghiţit De spumoasele ape ale lui Fuang-sa Şi pieptenele mele de jad Ar fi fost de mult prinse în plasele Pescuitorilor de perle.

Această poveste de nesăbuită dragoste care-1 făcuse pe un daimyo, să-şi necin­stească neamul, se sfârşi însă, în mod neaşteptat, într'o dimineaţă, din vina sa­muraiului Ka-yo. Acesta, care îl luase în îngrijire pe Japanori după moartea lui Visho, îi pregăti o bae prea fierbinte în care Japanori intră ameţit şi ieşi cu pie­lea atât de arsă încât după o boală de trei săptămâni, în timpul căreia cei mai mari doctori din Japonia fură chiemaţi la câ-

, pătâiul lui, îşi dădu duhul într'o dimi­neaţă, trecând în lumea strămoşilor.

Cu toată netrebnicia lui, mai mulţi sa­murai din serviciul lui, — în frunte cu Ka-yo, — impresionaţi de moartea stăpâ­nului lor, îşi făcură hara-kiri.

Castelul se paragini încetul cu încetul, şi fu părăsit, până în anul 1457, când se instala acolo o bandă de piraţi care făcu mari ravagii în regiunea Ki-ka-hara şi chiar în jurul ei.

BELZEBUTH

P. S. — Cititorii sunt rugaţi să nu crea­dă că memorând numele de oameni şi re­giuni de mai sus s'au iniţiat oarecum în Istoria şi geografia Imperiului Nipon, pen­trucă toate, sunt inventate de Belzebuth, care, în această materie este... cum s'ar spu­ne... „chinez". Le recomandăm în schimb admirabila carte parodiată, pe care ră­mâne s'o descopere einguri.

1 Iunie 1940 UNIVERSUL LITERAR 7

Cronica muzicală-

închideri de stagiune T e a t r u l de vară La FILARMONICA. Debutul

dirijoral al d-lui Constantin Ţurcan a prilejuit nu numai interesul noutăţii , concertu­lui ul t im din stagiune, dar şi acela pe care ivirea unui ta­lent demn de atenţ iune îl câştigă delà sine, în lumea muzicală.

închidere de stagiune şi deschidere de încurajatoare perspective pentru viitorul tânărului muzician, concer­tul dirijat de d-sa la „Filar­monica" a răsfrânt bune a-firmări de organizare şi fond muzical. D. Ţurcan nii pare îndreptat către pupitrul di­rijoral de s imple ambiţiuni juvenile, dar de un real tem­perament de animator şi de temeiurile unei serioase pre­gătiri şi înţelegeri ale rostu­rilor conducerii orchestrale.

Execuţiunile au vădit acea aderenţă între acţiunea or­chestrală şi mâna dirijorului care denotă întotdeauna o prezenţă animatoare utilă, iar nu o figuraţie şi simple mişcări de însoţire, anexate de prisos unei desfăşurări muzicale. Libertatea şi inde­pendenţa de acţiune a bra­ţelor, concentrarea cu care îşâ urmăreşte consecinţele indi-caţiunilor date, căutând să le f a c ă ' o p e r a n t e iar nu simplă reproducere a unor gesturi studiate, carura ritmică să­nătoasă şi capaci tatea de dinamizare pe care Ie-a rele­vat, uneori poate cu prea mult aocent şi oarecare brus­cheţe, dar în tot cazul, drept e lemente de serioasă dotare şi cu excelente posibilităţi de desvoltare, au înfăţ işat deo­sebit de favorabil debutul d-lui Ţurcan la „Filarmoni­ca". D-sa va găsi, este de dorit, c â m p de activitate practică în domeniul ales, pentru a putea evolua către îmbogăţirea şi desăvârşirea mijloacelor dirijorale şi a realiza o carieră ale cărei începuturi le-a obţinut în condiţiuni remarcabile.

La OPERA ROMANA. Re­prezentaţia fine d e stPigiune

die ROMEO ALEXANDRESCU

a fost aleasă dintre reluările complet refăcute ale anului, ca o ult imă dovadă a rolului de vitală importanţă pe care îl deţ ine interpretarea în menţinerea unei opere pe a-fiş. Demonstraţ ia a fost fă­cută cu „Liliacul" lui Johann Strauss, regenerat şi viu re­actualizat în succes de iscu­s inţa şi întremiătoarea vervă cu care a fost pus î n scenă de d. Niculescu-Basu şi cân­tat şi jucat de întreg ansam­blul.

Montarea depăşeşte de a -

semeni cadrul obicinuit, în genere c a m palid şi inform, la Opera Română şi asupra căruia, începând în special cu ult ima stagiune, a început a se reveni cu hotărîre, ceeace este un lucru excelent . In­tr'adevăr, nu se poate trece cu vederea faptul că, orice scădere într'un spectacol, îi poate slăbi sau periclita suc­cesul. Nimic nu trebue, de a-cea, să fie considerat ca fără de importanţă şi tratat ca a-tare în pregătirea unui spec­tacol.

Premierele şi reluările a-nului, au fost pregătite ţ i -nându-se seamă, realmente de fiecare din eondiţiunile artistice impuse interpretă­rii de calitate.

S'au deschis în acelaş timp porţile, unor tinere e lemente de talent ca G. Şteifânescu, Olga Bercescu, Tomel Spăta-ru, Şerbănescu, Nieoară. ceeace, întreprins cu perma­nentă grijă şi în viitor, va putea îngădui o împrospăta­re neîntreruptă a forţelor ar­tistice ale Operei şi o folosire interesantă a valorilor noi.

D. George Geoiigescu nu va cruţa de sigur nici pe vii­tor nici o osteneală şi va ac­tiva cu aceeaş caldă energie şi Strălucit aport muzical personal, pentru a obţine în totul acea frumoasă treaptă de înfăptuire a r t i s t i c ă a t i n s ă până acum în câteva puncte ale stagiunii trecute şi deci, nu imposibilă.

Spectacole pentru ostaşi A n u l a c e s t a , s t a g i u n e a T e a ­

t r u l u i Naţi iorjal s e î n c h i d e î n v ă l m ă ş a g u l u n o r v r e m u r i p r e a p u ţ i n ' p r i e l n i c e v i i t o r u l u i a r ­t i s t i c .

A c t o r i i p r i m e i n o a s t r e szene dlä s t a t a u m u n c i t m u l t ş i c u f o l o s , a t â t î n c a p i t a l ă , c â t sil î n p r o v i n c i e .

G r a t t e buiniei o r g a n i z ă r i ş i î n t r e b u i n ţ ă r i a p e r s o n a l u l u i s 'a p u t u t j u c a p e idouă s c e n e : T e a ­t r u l N a ţ i o n a l sil S t u d i o .

P r i n c e l e c â t e via t u r n e e e f e c ­t u a t e î n p r o v i n c i e , f r u n t a ş i i poraiméi s c e n e a u d a t ' d o v a d a d r a g o s t e i p e c a r e o p i o a r t â n u biamuiuii, c i s u f l e t u l u i p r o v i n c i a l .

A s t ă i a r n ă , înfrumtâinid 1 g r o z ă ­v i a glElnuiul ş i a d r u m u r i ï o r r ă z ­l e ţ e , c â ţ i v a 'actori a u f ă c u t t u r ­n e e p e z o n ă .

A o e i c â ţ i v a aiatoril a u f o r f e c a t p o s t u r i l e -delà h o t a r e , p e n t r u a d u c e o ş t e n i l o r ou/vâinitul c a l d , î n c h e g a t icu s u f l e t u l l o r d i n b u ­c u r i i l e ş i s u f e r i n ţ e l e r o m â n e ş t i .

Ş i c e f r u m o s o m a g i t i a a d u s d. 'Don. M a r i n S a d o v e a n u , d i r e c -toiriu'l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , a c t o ­r i lor , m u l ţ u m i n d u - l e ' p e n t r u a c ­ţ i u n e a e x e c u t a t ă .

Im s e a r a z i l e i d e 2 I u n i e , c o r ­t i n a v a c ă d e a , p e n t r u a s e r i ­d i c a t o c m a i pss'ite d o u ă l u n i .

C i n e a r m a i p u t e a işti, c e Ho­l u r i v o r m a i a v e a d e ' t r ă i t a c ­t o r i i i n t r e tiimip...

A c u m icel puţ in i , a r f i b i n e d a c ă tiniEinetiuil a r t i s t i c a r fii î n ­t r e b u i n ţ a t ş i e l î n a c ţ i u n i d e a f i r m a r e c u l t u r a l ă , вдоіо u n d e iriu s e j o a c ă p e s c e n ă ş i î n d e ­c o r , c i î n aeir l i b e r — ' î n v ă z u l ş i a u z u l seitoşiloir d e l u m i n ă r a r ă .

D u p ă cum. a m m a i s p u s - o i n c â t e v a rânduir i , n ' a r f i g r e u d e o r g a n i z a t u n t u r n e u — p e v a r ă — p e n t r u o s t a ş i ş i c i v i l i .

E c h i p e l e d e a c t o r i a u x i l i a r i — t u b icioiniducenea u inu i oaimianad m a i m a r e — a r p u t e a j u c a î n f i e c a r e z i , - s p e c t a c o l e gîratiuite, d e p a r t e d e c a p i t a l ă .

I n f e M a c e s t a alcitoirii ş i - a r ігіае d a t o r i a d e o s t a ş i ş i d e c ă r ­t u r a r i .

L i s e c u v i n e ş i l o r „ a u x i l i a r i ­lor'-' u n d a r , a c u m la î n c h i d e i r e a s t a g i u n i i ; e i n u a u l e f u r i p e v a r ă . N u cler d e c â t s ă пишзеіаіз-c ă ş i s ă a d u c ă a s t f e l î n c ă u n p r i n o s d e r e b u m o ş t i i n ţ ă e l i t e i a r t i s t i c e oon£B(cirate, o a r e p e t i m p u l c e l o r d c u ă l u n i d e v a ­c a n ţ ă n 'ar m a i a v e a n i c i u n m o t i v d e î n g r i j o r a r e .

G. S.

S e a p r o p i e a t r o c e a v a c a n ţ ă b u -c u r e ş t e a n ă . T e a t r u l îş i î n c h i d e p o r ţ i l e p e n t r u a e ş i , p r i n d o s , î n a e r l i b e r . O d a t ă c u d i s p a r i ţ i a s t r ă v e o h i u l u i t â r g a l m o ş i l o r , î n ­d a t o r i r i l e t e a t r u l u i d e v a r ă s e m u l t i p l i c ă . E l t r e b u e a c u m s ă ţ i ­nă l o c ş i d e f o t o g r a f à la m i n u t e ş i d e r o a t a m o r ţ i i ş i d e p a n o r a m ă c u f e m e e a v a m p i r d i n p ă d u r i l e e c u a t o r i a l e . T r a b u e să m ă r t u r i ­s i m , d i n t r u î n c e p u t , că a c e s t l u ­c r u v a f i f o a r t e g r e u . P u b l i c u l b u c u r e ş t e a n e s t e m o f t u r o s , ca să n u z i c e m s e l e c t i v , ş i c â n d e v o r b a d e t e a t r u e l cere , m ă rog, t e a t r u , n u p a n o r a m ă . S ă v e d e m î n s ă d a c ă a c e s t l u o r u e p o s i b i l .

D e c e t e a t r u l d e v a r ă e la no i p a n o r a m ă ş i n i m i c m a i m u l t ?

P e n t r u c ă : 1) p u b l i c u l f i i n d î n v a c a n ţ ă s e o d i h n e ş t e d e c i s e d i s ­t r e a z ă ş i 2) ac tor i i p l e a c ă l a bă i , a u t o r i i s e r e c u l e g p e n t r u n o i o p e r e , d i r e c t o r i i f u g la P a r i s d u p ă u l t i m u l s u c c e s . C e m a i r ă m â n e p e n t r u t e a t r u l d e v a r ă : c â ţ i v a m ă s c ă r i c i car i c â n t ă ş i j o a c ă p r o s t şi m a i m u l t e r e g i m e n t e d e „g ir l s" b u n e la or ice . C u a tâ ta , t r e b u e s ă r e o u n a a ş t e m n u s e p o a t e f a c e t e a t r u .

T e a t r u l d e v a r ă e s t e u n a d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e f o r m e d e m a n i f e s t a r e a t e a t r u l u i . P e n t r u c ă la î n c e p u t n u a e x i s t a t d e c â t t e a ­t r u d e v a r ă . A d i c ă u n t e a t r u î n c a r e „ m a ş i n ă r i a " e x t e r i o a r ă d r a ­m e i a p r o a p e n u e x i s t a .

I n I t a l i a d e a s t ă z i , u n d e m a ­ş i n a e s t e c u m u l t m a i s t ă p â n ă d e c â t l a n o i şi u n d e s e a f lă c e l e m a i m a r i i n s t a l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e c i n e m a t o g r a f i c ă d i n E u r o p a , s e î n t â m p l ă u n l u c r u f o a r t e cur io s . N e n u m ă r a t e t r u p e a m b u l a n t e , a l ­c ă t u i t e d i n e l i ta t e a t r u l u i i t a l i a n , s t r ă b a t p e n i n s u l a d e l à u n c a p ă t la a l tu l , d â n d s p e c t a c o l e î n a e r l iber , c u p i e s e d i n r e p e r t o r i u l a n t i c . C e î n s e a m n ă a c e s t l u c r u ? Că m a ş i n ă r i a n u a d i s t r u s c u l ­t u r a d e l o c .

D e c e t o c m a i no i , icari n ic i c u l ­tură n i c i m a ş i n ă r i e n u a m f ă c u t d e s t u l ă , s ă n e p l â n g e m ? C e r t e s t e u n l u c r u : a v e m n e v o e d e a m â n d o u ă . Şi p e n t r u c ă m a ş i n a să n u n e s p a r g ă capul , c u m s'a î n ­t â m p l a t î n A m e r i c a , t r e b u e să n e ţ i n e m ş i d e c u l t u r ă . U n t e a t r u d e s ta t , a c ă r u i g r i j e n u s e c o n ­s u m ă n i c i o d a t ă p e n t r u v i a ţ a d e az i p e m â i n e , s e p o a t e o r g a n i z a a ş a fe l î n c â t să s u s ţ i n ă o a c t i v i ­t a t e n e î n t r e r u p t ă a n u l î n t r e g .

M a n i f e s t ă r i s p o r a d i c e , v a g i e x ­p e r i e n ţ e , a u f o s t d a r l e - a l ip s i t î n t o t d e a u n a g a r a n ţ i a u n e i s e r i ­o a s e orientai"! a i u i M i U c c , meeace u e f a p t e c a r a c t e r i s t i c o r i c ă r e i ; l m -p r o v i z a ţ i i o c a z i o n a l e .

I n m a r i l e ţăr i , r e n ă s c u t e , se d a u f e s t i v a l u r i m u z i c a l e şi r e ­p r e z e n t a ţ i i î n p i e ţ e ş i p e s trăz i . A c o l o n u m a i e x i s t ă s c e n ă ş i p a r ­ter, t o t u l a d e v e n i t s c e n ă . N o i n u p u t e m a j u n g e , d i n t r ' o d a t ă la a c e a s t ă g e n e r o a s ă f o r m u l ă d e c o ­m u n i t a t e ar t i s t i că ( d e c â t p r i n c i n e ş t i e c e s u b i t e r ă s t u r n ă r i v u l ­c a n i c e d e s t ra tur i ) d a r p u t e m s'o p r e g ă t i m . T e a t r u l d e v a r ă , a d i c ă t e a t r u l î n a e r l i b e r f a c e p o s i b i l a c e s t l u c r u .

M i j l o a c e l e n u n e l i p s e s c . A r e ­n e l e d i n P a r c u l Caro l , f o l o s i t e p e n t r u c e l e m a i n e s ă r a t e c o m p e ­t i ţ i i ( o r c h e s t r e m i l i t a r e c u d o u ă m i i d e e x e c u t a n ţ i , a p o t e o z a l u i M o ţ i S p a k o v , -corul m o a ş e l o r cari s t r â n g f o n d u r i p e n t r u I. O. V., ş. a. m . d.) ar p u t e a fi t r a n s f o r m a t e u ş o r î n t e a t r u d e v a r ă . C e l p u ţ i n u n d i r e c t o r d e s c e n ă se g ă s e ş t e o r i c â n d , i ar a c t o r i d e a s e m e n e a .

R e p e r t o r i u l n u c o s t ă n i m i c , p e n t r u c ă e s t e d e m u l t t r e c u t î n p a t r i m o n i u l o m e n i r i i .

T o t u ş i n u s e p o a t e f a c e n i m i c . T e a t r u l d ă v i n a p e p u b l i c , p u ­b l i c u l d ă v i n a p e t e a t r u şi c e e a c e e s t e m a i c u r i o s , a m â n d o i a u d r e p t a t e . H o t ă r î t că e c e v a p u ­tred î n D a n e m a r c a .

AGATHON

l> \ \ S Spectacolul de balet prezen­

tat la Opera Română de d-ra Elena Penesicu-Liciu cu elevele sale ne-a prilejuit o seară plă­cută. Programul alcătuit cu în­grijire a fost, în general, reu­şit, d-ra Penescu dovedind încă Odată, pricepere şi demonstrând că numai muncind cu râvnă, se pot obţine bune rezultate'. Am preferat însă prima parte a spectacolului pentru care fe­licităm, în deosebi, pe d-ra Pe­nescu, prin realizările core­grafice fericite ce le-a obţinut şi cari ne-au plăcut într'ade-văr. Menţionăm „Albă ca ză­pada'', înfăptuire frumoasă şi amuzantă. ..Imperiul mării" in­teresant, dar pe alocuri ne-a indispus silueta d-rei Indira Mulgunid, ce nu se pretează la (.maillot". D-ra Mulgund n'a fost bine distribuită.

Din grupul celor mici s'au distins: Getta Gheorghiu dră­guţă şi delicată, apoi P. Octa-vian, E. Suciu şi „piticii".

D-ra Dita Berty a fost cel mai bun element din spectacol. Are graţie maturală şi fineţă. O preferăm în dansul clasic.

Din restul ansamblului s'au evidenţiat Lizi Lint, cu vădite posibilităţi de tehnică, apoi Til-flp e i I.ilv TTrsian. .TiiJîpt.t̂ Pen-culescu, Clara Volini, Luiza So-rocinsky şi Rica Nicolau.

Acompaniamentul la pian al d-rei Harun, л fost tot timpul supărător, dăunând spectaco­lului.

Sfătuim pe d-ra Penescu sâ rămână ini domeniul clasico-romantic unde-şi poate găsi a-devărata afirmare.

O felicităm încă odată şi o rugăm să continue.

MITIŢA DUMITRESCU

Li viu Rebreanu

ARO: Domnul Торраг divorţează

Când glumesc americanii, până şi fantomele fteapădă chi­purile hidoase cari-i înspăimân­tă pe copii — pentru ei, fanto­mele se numesc de оЫсеіи : moşul sau ţ iganul — şi chiar pe oamenii mai în vârstă.

Fantoma, aşa cum o văd op­timiştii americani, e o foarte drăguţă dudue, căreia nu-i lip­seşte ceeace se numeşte în ci­nematograf: sex-aippsial şi care are proprietatea de-a apare şi dispare, după Ъишиі plac.

încurcăturile cari rezultă în urma apariţiilor şi dispariţiilor tinerei fantome sunt irezisti­bile, aşa că spectatorul e dispus să treacă cu vederea naivităţile filmului.

De pildă, fantoma apărând şi dispărând, odată cu -ea apar şi dispar rochii1 e cu cari este îm­brăcată. Avem deci, de-a face şi cu nişte „rochii fantome". In schimb ţigările pe cari le fumea­ză fantoma, n'au aceleaşi pro­prietăţi, aşa că la un moment dat vedem ţigări cari se fumează singure. Efectul e cât se poate de amuzant, şi, pe semne, produ­cătorii fumului s'au distrat rea. lizându-l, la fel cum s'au dis­trat şi spectatorii.

Odată ce distracţia america­nilor nu este obositoare pentru spectatori, filmul merită să fie văzut.

Mai ales că Roland Young este, Î7i afară de tun excelent comic, şi un extraordinär gim­

nast, iar Constance Bennet este foarte drăguţă — mai mult când nu se vede, decât când apare pe ecran.

Iar când Billie Burke se mai amestecă si ea, zăpăcită, in con­flictele filmului, spectatorii se distrează de minune.

SCALA : Sora de noapte

Ceeace i s'ar putea reproşa a. cestei excelente pelicule ameri­cane, sunt prea multele coinci­denţe cari intervin atunci când eroii sunt la greu impas. Ne-am fi aşteptat la mai multă ima­ginaţie din partea lui Cronin, autorul excelentei „Citadela".

Abundă, insă, în film aşa nu­mitele „scene tari" cari minu­nat regisate şi interpretare, re­dau perfect atmosfera obositoa­re a unui spital sărăcăcios.

Filmul delà Scala este un film în care eroii mai mult tac de­cât vorbesc.

Această tăcere însă contribue şi ea, mult, la redarea atmosfe­rei obsedante din întreg filmul.

Am avut, de asemenea ocazia s'o vedem pe Carole Lombard într'un rol „mare" pe care-l in­terpretează aşa cum nu ne-am fi aşteptat niciodată. Ann Shirley a pierdut mult dim. fră­gezimea cu care ne obişnuise în primele ei filme. Recomandăm pelicula, în special, doamnelor cărora le place să plângă. Vor avea destule ooaăM să recurgă la batistele lor dantelate.

TRAIAN LALESCU

Din portretele unor actori tineri : St. Holban

Scriem în acest loc îndată după recepţia festivă a maes­trului -Liviu Rebreanu Ia Aca­demia Română, numai pentru a ne afirma dintru început a-taşamentul structural faţă de omul a cărei operă ne-a fost şi ne este lumină îndrumătoare în sensul crezului şi năzuinţe­lor noastre literare. Ou răgaz Ia laic cuvenit ne vom ocupa, pe larg, atât de această pri­mire sărbătorească, precum şi de binefăcătoarele ei conse­cinţe culturale.

Aci, ţinem să subliniem dis­cursul — dogmă rostit — în fraze repezi, simple şi adânci — de maestru; discursul acesta în care urmaşul de azi al ,,o-mului" din satul românesc, a-duce icel mai cald, dar şi cel mai hotărît elogiu, strămoşilor lui, — acelor strămoşi cari prin el, prin realizatorul epic de azi, trec mai departe, din veac a-pus, în veacurile care vor veni şi care vor trebui să fie lumi­nile întru slava românismului de totdeauna,

Cc datorează cultura româ­nească d-lui Liviu Rebreanu, ne spune consacrarea acade­mică de azi şi ne mai spune, în fraze de o desăvârşită claritate stilistică, d. profesor Ion Pe-trovici care, elogiind pe cel sărbătorit, a mărturisit că elo­giază itot trecutul nostru, al tuturor.

In seria marilor ziditori de românism, d. Liviu Rebreann îşi are câştigat un loc pe cea mai ridicată treaptă. Delà d-sa aşteptăm, îmcâ, măsura epică a unui talent în plină deslăn-t u i r e .

L. A.

MARIN MARINESiCU-MU-RES: CRINI ŞI SPINI, VERSURI, 1940.

U n p o e t t â n ă r e î n t o t d e a u n a Unul dintre actorii deta pare st. Holban ca asupra unei ener-

asteptăm realizări din cele mai gii cu care, .odaia, se va putea interesante. Nu ştim dacă Tea- începe ceva, Dar O d a t ă , acesta, handicapait d e i n e r ţ i a p u b l i c u l u i trui Naţional al cărui salariat se petrece într'o vreme care încă s a u , c i e n e l i p s i t a m a n i e a c r i ţ i c u -esle, îi acorda locul — locul mo- e departe şi pe care n'o putem iu i d e a g ă s i î n or i ce v e r s u r i no i ral cel puţin — la care ca- decât timid gândi r e m i n i s c e n ţ e d e a u i r e a . lităţîle şl talentul der care se într'o vreme când spectatorii V o l u m u l d - l u i M a - n n - e s c u - M u face vrednic, îi dau dreptul să nu vor mai veni în pelerinaj la aspire, credem cu fermitate în teatru ca sâ contemple, cu pic. meritele actorului Holbau şi täte, oseminte şi sfinte moaşte, fără să ne fie teamă de dezas- ci vor veni să participe la fap-truosul surâs sceptic al ca fene. tul creator al artistului. Şi poa.

reş m e r i t ă a t e n ţ i a i u b i t o r i l o r d e p o e z i e s i n c e r ă , p r i n a u t e n t i c i t a ­t e a l i r i s m u l u i s ă u d u i o s , v i g o a ­r e a r u r a l ă a i m a g i n i l o r ş i m a i a l e s s e n s i b i l i t a t e a va lon i i m u z i -naip H

a f " l v ^ t o M - t C u аІй^ѵЖЙс, să aşteptăm, deşi cunoaştem cât alţii tot atât de dotaţi din sbu- t â n ă r u l p o e t ş t i e * s ă t r e z e a s c ă de zadarnică şi ineficace este o ciumata lui generaţie care a fă- c e l e m a | v a r i a t e o r i z o n t u r i s u -aşteptare şi o credinţă, câtă eut umbră pământului, în acest f i e t e ş t i p r i n m ă i a s t r ă m â n u i r e a vreme ea nu poate determina şi sfert de veac, var pieri in cine- c u v i n t e l o r p o t r i v i t Î n s ă i l a t e , ţ â ş ­n i i poate schimba nimic din ştie ce războaie ш soldatul d""'!n mire d e t a i n i c e e c o u r ' trista ordine a lucrurilor. faimoasa poezie. Şi poate că la

Se pare că in teatrul romă- moartea acestor artişti cari au nsse locurile la cari facem alu- v t s a t aşa de frumos, va lipsi zie sunt ocupate de persoane Pană şi câinele, faimosul câine asupra cărora, fiindcă această d m aceeaş poezie, care poate fi notă nu vrea să aibă caracter ?i elegie şi fabulă.

Sâmbătă 1 Iunie 1940 o r a 9 s e a r a va avea loc

O ŞEZĂTOARE LITERARĂ în sala de Arme d in T Â R G O V I Ş T E o r g a n i z a t ă de z i a r u l „A N C H E T A " ŞI „ U N I V E R S U L L I T E R A R ' Conferenţiază d. C O N S T A N T I N N O I C A Vor citi din operele lor d-nii : Radu Gyr, Victor Popescu, Emil Botta, Virgil Cari. anopol, Teodor Al. Munteanu, Ladmiss Andrcescu. Traian Lalescu, Ştefan Baciu, Nichita Tomescu, Ion Calboreanu şi C. Fântâneru. Cuvântul introductiv şi prezentări le: I . N E G O E S C U şi J . G. V A S I L I U

Intrarea liberă

polemic, ne ferim să aruncam vreo judecată critică. Sunt ac­tori a căror apariţie pe scenă e. chivalează cu o sinucidere, cu un act de deces. Desigur, m.ult mai bine le stă acestor oameni, undeva, în cafenele de pildă, în. văluiţi în fumul funebru al ţi­gărilor, calomniind, contestând

„TOANGE" de STEFAN G. VERŞESCU-SANDOMIR

D o u ă e p i s o a d e d r a m a t i c e dim ѵііафа de chein şl m i z e r i i a p l u ­t a ş i l o r m o l d o v e n i .

, , ,, Cantea va apaire peste câteva negând. St. Holban este la anu- , j a „universul" podul acestui fel de a fi: actor viu, emmaments sincer în jocul • „ • _•, său ale cărui isvoare se află într'o rară onestitate sufleteas. că, dotat cu юі inteligenţă ce nu poate fi împrumutată sau învă­ţată. El va înfăţişa odată o în­treagă galerie de tipuri; carica. turei însăşi li va dărui cruzimea şi, am spune, zâmbetul răută­cios al vieţii. Ce este Rică Ven. turiano dacă nu o tragică şi elegantă caricatură ? St. Hol­ban va dărui odată acestei fi­guri decadente, emoţia care s'o smulgă din rândul fantoşelor şi s'o aducă în realitate ca pe o întrupare a ceeace n u trabue .să fie omul.

Am scris aceste rânduri de o-magiu şi ne-am oprit asupra lui

S p i c u i m d i n v o l u m : M ă dej ighioc c u t i m p u l , s p r e

l u m e d e n o u nod, m i - e s u f l e t u l o f l o a r e ,

c e - a ş t e a p t ă 'n v i s s ă r u t u l d e f o c a l zor i lor .

Ş u v o a i e l e d e a p ă trandaf i r i i ş i s f i n t e

p r i n zăr i p i e r d u t e ' n v e a c u r i , se' 'ntoarnă l in s p r e m i n e . I n n e a u a s c u t u r a t ă d e m e r i

ş i d e caiş i , e p r i m ă v a r a m ă r i i d e i e z ă r e

s e n i n e , c u c â n t e c e d e aur şi p l â n s

d e t u r t u r e l e . ( P o e m u l zor i lor , p . 9).

In coleejia „UNIVERSUL LITERAR" -

v a a p a r e î n c u r â n d :

N Ă L U C A dramă de MIHAIL CRUMES nulorul mari lor succese literare: Invitafia la Vals şi Scr isoarea de dragos te .

Cronici ardelene

„ M i r a " de Viftorio Alfieri la Teatrul Naţional din Cluj

Vittorio Alfieri e s t e u n u l d i n t r e ce i m a i a u t e n t i c ; r e p r e z e n t a n ţ i ai t e a t r u l u i i ta l iani d i n s u t a a o p t ­s p r e z e c e a . „Mirra'' — p i e s ă care a i lcătueşte î n c u r s u l e v o l u t i v a l l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e i t a l i e n e o d a t ă î n s e m n a t ă — c u p r i n d e t o a t e m a r i l e v i r t u ţ i l i t e r a r e ş i p s i h o l o ­g i c e a l e u n u i a u t o r , c h i a r astăz i d e c i r c u l a ţ i e u n i v e r s a l ă . P e n t r u c ă Vittorio Alfieri d e ş i î n t r e b u i n ­ţ e a z ă f o r m u l a t e a t r u l u i c las ic , r e u ş e ş t e să p ă s t r e z e î n d i a l o g şi c a r a c t e r e l e d r a m a t i c e u t i l i z a t e , o « o t ă d e a r z ă t o a n e şi p e r m a n e n t ă a c t u a l i t a t e . C o n t r a r î n t r e g e i t r a ­di ţ i i l o c a l e a s c e n e i i t a l i e n e d i n ­t r e 1750-1300, Vittorio A l f i e n p ă r ă s e ş t e c a d r u l s t r â m t şi t e m a ­t i c a u n i l a t e r a l ă a t e a t r u l u i d e p â n ă a t a u n e i , ş i p r i n i n t e r m e d i u l c l a s i c i s m u l u i f r a n c e z cre^.ză o l i ­t e r a t u r ă d r a m a t i c ă d e c o n c e p ţ i e m a j o r ă , m e n i t ă şa f e c u n d e z e m u l ­tă v r e m e a u t o r i i t e a t r a l i a i p e ­n i n s u l e i .

In două lucrări de proză: „Princdpio dellle lettere" şi

de GEORGE SBARCEA

„beffla t iraînnide'' , V i t tor io Al­fieri eonere t . i z ează p r e o c u p ă r i l e , s a l e l i t e r a r e c e n u s e m ă r g i n e s c raici la s i m p l a n o t a ţ i e d e i s t o ­r iograf , n i c i l a c e a d e scr i i tor , ci î m b r ă ţ i ş e a z ă t o a t e f e n o m e ­n e l e ş i e v e n i m e n t e l e d intr 'o p e r ­s p e c t i v ă m u l t a l ă r g i t ă : l u m e a p s i h o l o g i c a . C ă u t â n d l e g ă t u r i l e t a i n i c e d i n t r e f e n o m e n e l e s u f l e ­t e ş t i ş i c e l e s o c i a l e , s a u r e p e r ­c u s i u n e a s o c i e t ă ţ i i a s u p r a e u -lui , Vittorio Alfieri s e d o v e ­d e ş t e a fi u n a d e v ă r a t m e ş t e r î n m â n u i r e a ibisturiiu'-ui p s i h o l o g i c . El î n s u ş i , f i i n d o f i r e c h i n u i t ă d e t e n d i n ţ e a n t a g o n i s t e , c a u t ă să s e a n a l i z e z e , m o d e l â n d n u a r a r e o r i l u p t a d i n t r e p e r s o n a g i i d u p ă c h i p u l ş i a s e m ă n a r e a p r o ­p r i e .

D e ş i a r e o p r e d i l e c ţ i e p e n t r u s u b i e o t e l e t r a g i c e d i n a n t i c h i ­t a t e , V i t t o r i o Alfieri a d u c e p e n t r u p r i m a o a r ă p e s c e n a i t a l i a n ă , î n f o r m ă m o d e r n ă , t e z a c r e ş t i n ă a m â n t u i r i i p r i n s u f e r i n ţ ă s a u m o a r t e . V o m î n t â l n i p r e t u t i n ­deni în piesele l u i o rezolvare a

c o n f l i c t u l u i p r i n m o a r t e a i d e a ­l i z a t o a r e , c a r e d e s c h i d e p o r ţ i l e s p r e feridiirea t r a n s c e n d e n t ă , s i n g u r a d e e s e n ţ ă d i v i n ă şi p e r ­m a n e n t ă . D e s i g u r c ă Vittorio Alfieri n u u i t ă s ă a c c e n t u e z e n ic i e f e c t u l m o r a l i z a n t a l m a r -tirizăriii l a caire s u n t s u p u ş i e r o i i săi , oi. a t r a g e luareia a m i n t e a -s u p r a i s â m b u r e l u i p i l d u i t o r c u ­p r i n s î n el-

• „Mirra", c a r e î n s e a m n ă p u n c ­

t u l d e m a t u r i t a t e c r e a t o a r e a l l u i Vittorio Alfieri, p e l â n g ă a -r o m a i n e d i t ă a v e r s u l u i , c ă r u i a t r a d u c e r e a d - l u i prof . Alexandru Marcu a r e u ş i t s ă - i p ă s t r e z e p l a ­s t i c i t a t e a i n i ţ i a l ă , m a i c u p r i n d e a c e a c h i n u i t o a r e s v â r c o l i r e d e s u f l e t e , m e n i t ă s ă g ă s e a s c ă l a r g e c o u î n s p e c t a t o r u l b i n e o r i e n t a t teartral iceşte , d e p r e t u t i n d e n i . S u b i e c t u l î l f o r m e a z ă i u b i r e a i n ­c e s t u o a s ă a Mirei p e n t r u p ă r i n t e l e e i , Regele Ciniro. F e m e i e c a s t ă şi p u r ă s u f l e t e ş t e , « h t i a t ă d e s p a ţ i u ş i i n d e p e n d e n ţ ă -spir i tua­lă, Mirra s u f e r ă c u m p l i t d r a m a p e c a r e n i m e n i d i n a n t u r a j u l e i n u o b ă n u i e ş t e . Mai' m u l t ch iar , e a v a l u p t a p e n t r u a î n m ă b u ş i a -o e a s t ă iubá"e m o n s t r u o a s ă , c o n ­d e n s â n d î n s i n e a g i t a ţ i i ş i r e -m u ş c ă r i c e s e v o r r e z o l v i în tr 'o t r a g e d i e s u f l e t e a s c ă .

Vittorio Alfieri a u r m ă r i t cu r a r ă p l a s t i c i t a t e a c e s t d u e l a l persmagi tuhj i i său eu sine însuşi.

c r e â n d o a c ţ i u n e i n t e r i o a r ă , d a p u t e r n i c e tea is iuni . Mirra , p e n t r u a )Se i s b ă v i d e p o v a r a c o p l e ş i ­t o a r e a t a i n e i c e - o a s c u n d e î n su f l e t , v a m u r i , n u a t â t p e n t r u a s c ă p a d e o c ă s ă t o r i e c a r e to t n u m a i e v a l a b i l ă , c â t p e n t r u a s e s a l v a р э s i n e d i n m o c i r l a s i m ţ u r i l o r i n c e s t u o a s e .

O u n e î n t r e c u t a sa m ă e s t r i e î n a d e f i n i c a r a c t e r e l e t r a g e d i i l o r s a l e , Vittorio Ajlfieri a c r e i a t d i n Ciniro, t a t ă l Mcrrei . d i n Cecr i , m a m a m â n d r ă d e f r u m u s e ţ e a f i -ceiţ, d i n Pereu ş i Euriclea, p e r s o ­n a g i i s e c u n d a r e , a d e v ă r a t e t i p u r i s i n t e t i c e a l e t e a t r u l u i c l a s i c d e c o n f l i c t e s u f l e t e ş t i . F i e c a r e e s t e a -t â t d e p r e c i s t r a s a t , a t â t d e c i r ­c u m s c r i s î n e v o l u ţ i a c o n f l i c t e l o r m t e r i o a r e , (a c ă r o r s u b l i n i e r e o f a c e c u m u l t ă p l a s t i c i t a t e c o r u l Krinnilor) î n c â t n i c i u n s p e c t a t o r n u p o a t e r ă m â n e î n d u b i u a s u ­p r a m e r s u l u i a c ţ i u n e i i n t e r i o r i ­z a t e .

D e s i g u r că p e n t r u a î n ţ a l ege ş i g u s t a t e a t r u l c las ic , s e c e r e u n c o n t a c t p e r m a n e n t şi v i u c u el . Or i l a n a i , d a t o r i t ă î m p r e j u ­răr i l or t e h n i c e ş i a r t i s t i c e c a r e s t ă p â n e s c s c e n a a r d e l e a n ă , n u m a i e x i s t ă d e m u l t ă v r e m e o t r a d i ţ i e a l i t e r a t u r i i d r a m a t i o e c l a s i c e .

Punerea î n s c a n a a tragediei lui Vittorio Alfieri a fost încre­

d i n ţ a t ă r e g i s o r u l u i i t a l i a n F e r -nanjlo de Crucciati, c&re î n p a ­t r i a d - s a l e s e b u c u r ă n u n u m a i d e o f o a r t e b u n ă r e p u t a ţ i e a r t i ­s t i că c i ş i d e n e p r e c u p e ţ i t a . î n ­c r e d e r e a c a n d u c ă t o r i l o r o f i c ia l i ai t e a t r u l u i i tâi i lan c o n t e m p o r a n -D . Fernando de Crucciati, s'a d o ­v e d i t î n c ă d i n t r e c u t a s t a g i u n e a fi u n d i r e c t o r d e s c e n ă î n a c c e p ­ţ ia t o t a l ă a c u v â n t u l u i . „Fata lui Iorio" d e D'Annunzio •—prezen­t a t ă p e s c e n e l e T e a t r e l o r N a ţ i o ­n a l e d i n C a p i t a l ă ş i A r d e a l — şi t r i p t i e m d r a m a t i c m o d e r n , a l c ă ­tu i t d i n p i e s e d e Massimo Bon-tempelli, Rosso di San Seconda şi Lt i ig i Bonelli, c a r e s'a b u c u r a t l a C l u j d e o a l e a s ă i n t e r p r e t a r e a u a t i n s u n n i v e l e s t e t i c c e n u - 1 c r e d e a m p o s i b i l c u m i j l o a c e l e a o t o r i c e ş t i şi t e h n i c e d e c a r e d i s ­p u n e T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n C l u j .

Orii, d. Fernando de Crucciati a a r ă t a t î n p r i m u l r â n d că p u n c ­t u l d e p l e c a r e î n m o n t a r e a u n e i p i e s e î l a t c ă t u e ş t e c o o r d o n a r e a f o r ţ e l o r ' creatoare p u s e l a d ' s p o -a i ţ i a r e g i s o r u l u i . D-isa a e t r a s

l u a r e a a m i n t e a c e l o r c a r e v r e a u s ă î n v e ţ e c e v a din s c u r t a d - sa le a c t i v i t a t e l a no i , că p e n t r u t e a ­t r u — p e l â n g ă o c u l t u r ă s p e c i ­ală şl b i n e f o r m a t a , c u n o ş t i n ţ e t e h n i c e , d i s c e r n ă m â n t estetic. , e n t u z i a s m şi b u n ă v o i n ţ ă — s e cere mai ailes muncă. Fără de străduinţe organizate nu se pcA

e x t r a g e e f e c t e l e d r a m a t i c e m a x i ­m e d i n t r ' o pieisă, n u s e p o a t e re ­a l i z a m ă c a r f r u m u s e ţ e a l i t e r a r ă a t e x t u l u i .

D . Fernando de Crucciati a -v â n d la d i s p o z i ţ i e u n n u m ă r d e r e p e t i ţ i i c u f o a r t e p u ţ i n m a i m u l t e d e c â t c e l e î n u z a n ţ a T e a ­t r u l u i n o s t r u , a m u n c i t î n t r ' u n r u m care , l a u n m o m e n t dat , a m e n i n ţ a s ă d e p ă ş e a s c ă p e a c ­tor i i i n s t i t u ţ i e i , n ă r ă v i ţ i î n t r ' o t ă l ă z u i a l ă c o n d a m n a b i l ă . ' N u m a i a s t f e l a p u t u t s ă f a c ă d i n t r a g e ­d ia l u i Vittorio Alfieri o f r u ­m o a s ă r e p r e z e n t a ţ i e t e a t r a l ă .

A p r e z e n t a a s t ă z i „Mirra" cu v e c h i l e m i j l o a c e ş i c o n c e p ţ i i t e a ­

t ra l e , e s t e a p r o a p e p e s t e p u t i n ­ţă . I n p r i m u l r â n d p e n t r u c ă l i p ­s e s c c u d e s ă v â r ş i r e a c t o r i i d i n v e c h e a ş c o a l ă şi î n a l d o i l e a r â n d p e n t r u c ă p u b l i c u l e s t e m u l t transfo irmat . Mirra e s t e e a î n s ă ş i u n p e r s o n a g i u f o a r t e d i f i c i l ca exteirlioriizare- R e g i a m o d e r n ă t r e ­b u e s ă c a u t e a a p r o p i a f r u m u s e ­ţ i l e t r a g e d i e i l u i Alfieri d e s e n ­s i b i l i t a t e a ş i r e c e p t i v i t a t e a c o n ­t e m p o r a n ă , a c c e n t u â n d c a r a c t e ­r u l a n a l i s t şi f o a r t e a c t u a l a l p e r s o n a g i u l u i c en tra l . T ă i n d , re­d u c â n d , t r a n s f o r m â n d , a d ă o g â n d o e x p r e s i v ă m u z i c ă d e s c e n ă , d a ­t o r i t ă c o m p o i z t o r u l u i Gino Go-rini, delà C o n s e r v a t o r u l d i n Ve­neţia, d. Fernando de Crucciati а făcut din pieaa lui Vittorio Alfi­

eri u n s p e c t a c o l m o d e r n , cro i t p e m ă s u r a d e î n ţ e l e g e r e a s p e c t a t o ­r u l u i actuali.

P e n t r u a a v e a o cât m a i b o ­g a t ă „teatra' . i tate", a d i c ă p o s i b i ­l i t a t e d e e x t e r i o r i z a r e a p r o c e s e ­lor suf leteşt i , a l e ero i lor , r e g i s o -r u l a i n t r o d u s e l e m e n t u l сог-эо-gratfic, r e p r e z e n t a t p r i n g r u p u l Erinnilor, c a r e î n m o m e n t e l e d e înlaltă t e n s i u n e d r a m a t i c a d e v i n e p a r t e a c t i v ă la a c ţ i u n e , p a r c ă a r fi um u n i c p e r s o n a g i u , m u t , tra­g ic , i n v i z i b i l -

I n r o l u r i l e p r i n c i p a l e a u a p ă ­r u t d - n e i e Magda Tâlvan (Mirra) ş i Virginia Cronwald ( m a m a ) . R e s t u l r o l u r i l o r a f o s t s u s ţ i n u t d e d - n i i Nae Bulandra ( R e g e l e Cin iro ) şi Leonard Divarius ( P e ­reu) ş i d - r a Marcela Borşa.

S e c e r e m e n ţ i o n a t ă c r e a ţ i a d - n e i Magda Tâlvan. c a r e a ş t i u t să i n t e r i o r i z e z e c u m u l t ă î n ţ e l e ­g e r e s b u c i u m u l t o r t u r a t a l f i ice i i n c e s t u o a s e , s i m p l i f i c â n d u - ş i r e ­c i t a t a ş i m i j l o a c e l e d e e x p r e s i e p â n ă la l i m i t e l e u n e i c l a s i c i tă ţ i ro tunj i t e . . .

P r e z e n t a r e a „Mirrei" d e V i t t o ­rio A l f i e r i p e s c e n a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n C l u j , c o n d u s d e d. prof. Victor РарШап, î n s e a m n ă o nouă verigă în lanţul c a r e se vrea tot mai strâns al prieteni­ei culturale dintre Italia şi ţara noastră.

UNIVERSUt LITERAR 1 Iunie 19*0

L i t e r a t u r ă , a r t ă . i d e i . . . G Â N D R O M Â N E S C

.* " D i s t i n s a r e v i s t ă clurjană r e d a c ­

t a t ă d e d. p r o f e s o r I o n C h i n e z u iş i c o n t i n u a c u r e g u l a r i t a t e a p a ­riţ ia , a d u c â n d c u f i e c a r e n u m ă r n o u ce l p u ţ i n c â t e u n l u c r u f o a r ­te i n t e r e s a n t .

Ultirmui c a e t ( a u m ă r u i 2—4) d'n l u n a A p r i l i e , î n a f a r ă d e rum f o a r ­t e b o g a t m a t e r i a l cri t ic , i n t c i m a -t iv s a u c o m e m o r a t i v , p u b l i c ă u n f o a r t e a s c u ţ i t f r a g m e n t f i losof-c a! d-liui C o n s t a n t i n N o i c a , I n t i t u l â t „ î n c e r c a r e de f i losofi e", pa:rui'.u f ina l d in l u c r a r e a în curs d e a p a ­r i ţ i e .„Schiţă p e n t r u î s t o r a iu i — C u m e c u p u i l n ţ ă c e v a n o u ? — ''.

D e m n u l C o n s t a n t i n N o i c a n e e d e m u l t ă v r r m e c u n o s c u t d r e p t u n f o a r t e c a l m ş i î n a c e i a ş t i m p u n a c u t m a n i f e s t a n t rV. t u l b u r ă ­rii f i loso f i ce . R e t r a s în s i n g u r ă ­tate , f i l o s o f u l o s t i l or i căre i p r e ­t e n ţ i i d c s i s t e m , a d â n c e ş t e p e .zi ce t r e c e p r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă a f i i o s o f i e i : p r o p r i a e i d r a m ă .

A s p e c t u l î n t o t d e a u n a p iobCema-t iv ai lulcrărilor d - l u i Nok ia d a u dititorullui prilejull d e a g ă s i î n -tr'uini a r t i c o l f i l o s o f i c a l t c e v a d e c â t l ă m u r i r e sau î n v ă ţ ă t u r ă , şi a n u m e arta d e a d e s c h i d e o p r o b l e m ă s a u d e a g ă s i o p r o b l e m ă d e s c h i s ă t o c m a i a c o l o u n d e ea p ă r e a de m u l t r e z o l v a t ă .

Filo'sofia c a u t ă d e p e s t e d o u ă m i i d e a n i să s e d e f i n e a s c ă p e s i n e s a u în c e r c e t a r e a ea. A c e a s t ă î n c e r c a r e d e a se defini î n s e a m n ă de f a p t c h i a r v i a ţ a ei.

D a r v i a ţ a f i iosof ie i se c o n f u n d ă cu a sp i r i tu lu i ? U n e o r i s'a c r e ­zut a c e s t l u c r u , d a r a t u n c i sp ir i tu l n u m a i e r a v i a ţ ă , e i a l t c e v a , f o r ­m ă . P r i n t r e c e r e a dcila s u b s t a n -ţJaiiism l a f o r m a l i s m s'a crezut că f i losof ia s e c o n f u n d ă cu v i a ţ a s p i ­r i tu lu i .

F i l o s o f ia e s t e î n s ă î n t o t d e a u n a c e v a făleut s a u c a r e se înlchee, f ă c â n d u - э е . S p i r i t u l r ă m â n e m e ­r e u d e s c h i s . C e î n s u f l e ţ e ş t e î n s ă sp ir i tu l î n d e v e n i r e a lu i , cum e cu putinţă ceva nou ? Ia tă î n t r e b a r e a f u n d a m e n t a l ă p e care t r e b u e să n e - o p u n e m a t u n c i c â n d n e g â n ­d i m la v i a ţ a sp i r i tu lu i .

, ,yMisiunea f i iosof ie i , s p u s e d. N o i c a . n u e d e a spori c u n o ş t i n ­ţe le , nici de a crea i n s t r u m e n t e care să î n g ă d u e s p o r i r e a tor m e ­todică, ci d e a r e p r e z e n t a l u a r e a d e c o n ş t i i n ţ ă a sp i r i tu lu i în act . Fi losof i® n u e s t e î n m o d e x c l u s i v v i a ţ ă a sp i r i tu lu i ; ea e şi r e f l e c -ţ i u n e a s u p r a sp ir i tu lu i" . F i l o s o f i a as t fe l e s t e o d i s c i p l i n ă d e s c h i s ă către v i i tor n u atât p r i n l e g ă t u r a p r i n c i p i u s a u c a u z ă — c o s e e i n ţ â \i „înstăpânire în ceeace este".

D a fapt d r a m a sp ir i tu lu i c s i c lupta c o n t i n u ă d i n t r e c o n t e m p l a ­ţ ie şi a c ţ i u n e , dnsrnă r e p r e z e n t a t ă o a r e c u m d e onituil' lua N a r c i s . C o n c l u z i a e s t e î m p ă c a r e a s p i r i t u ­lui e u m o a r t e a , s i n g u r a p o s i b i l i -геа a c e s t u i a n t a g o n i s m .

D a r a c e a s t a n u e s t e m o a r t e a la c a r e s e a j u n g e pr in l e n e a s p i r i t u ­lui a c e e a c o n d a m n a t ă d e f i losof i ,

i m c a r l . a e s t e s tab i l i zarea sp i r i ­tu lui p r i n c o n f i r m a r e a d e s ă v â r ş i ­tei s a l e uni tăţ i .

C a m a c e a s t a a r fi, g r o s s o m o d o , u n a s p e c t a l p r o b l e m e i d e s c h i s e d e d. N o i c a î n a r t i c o l u l c i tat . î n ­t r u c â t p r o b l e m a e s t e a c u t ă ş i a c ­t u a l ă , v o m î n c e r c a o n o u ă l ă m u ­rire a n o a s t r ă î n t r ' o „Chol i e" .

L E G R A N D M E A U L N E S

аЛ l u i Ali lain F o u r n i e r , e u n u l d i n c e l e m a i f r u m o a s e r o m a n e a l e l i t e r a t u r i i e u r o p e n e . U n r o ­m i n p e c a r e a r t r e b u i s ă - I c i -teas tcă o r i c e a d o l e s c e n t , f i i n d c ă „ L e g r a n d M e a t í l i n e s " e î n t â i d e t o a t e u n r o m a n a-1 a d o l e s s e n ţ e i d e o p o e z i e c ă r e i a n u - i c u n o a ­ş t e m p e r e c h e a .

Curm,, n u t o ţ i ş c o l a r i i d e 1 6 - 1 7 a n i p o s e d ă l i m b a f r a n c e z ă a t â t d e b i n e î n c â t s ă p o a t ă c i t i a c e a ­s t ă o p e r ă i n o r i g i n a l , o t r a d u ­c e r e a ei s 'ar f i i m p u s d e m u l t . L u c r u c e n u s'a f ă c u t t o t u ş i ;

d i n t r * o r e g r e t a b i l ă s c ă p a r e d i n v e d e r e , n i c i u n a d i n m a r i l e e -d i t u r i n u a h o t ă r î t t r a d u c e r e a a c e s t e i c ă r ţ i m a i n e c e s a r ă d e ­c â t a a l t o r a d e s t i n a t e u n e i a l t e v â r s t e c â n d p o t f i c i t i t e ş i î n o r i g i n a l .

O t â n ă r ă d o a m n ă ş i a n u m e d-ma D o m n i ţ a G h e r g h i n e i s i c u V a n i a , a a v u t t o t u ş c u r a j u l s ă î n t r e p r i n d ă ş i s ă t e r m i n e a c e a -?tă t r a d u c e r e , f ă r ă s ă f i f ă c u t i n p r e a l a b i l c o n t r a c t c u v r e o e d i t u r ă , c u m s e o b i ş n u i e ş t e . F e ­lu l î n c a r e d - n a D o m n i ţ a G h e r -g h i n e s e u V a n i a a p u r j e s l a î n ­f ă p t u i r e a l aoes t e i ( t raducer i , n u ­m a i d e d r a g u l u n e i c ă r ţ i , n e f a c e s ă c r e d e m c ă ü i c r a r e a d o m n i e i s a l e m e r i t ă t o a t ă a t e n ­ţ i a d o m n i l o r e d i t o r i . T r e c â n d p e s t e c o n s i d e r e n t e l e d e o r d i n s e n t i m e n t a l r— Le g r a n d M e a u l -ner: f i i n d luna d i n c ă r ţ i l e c a r e n e - a u i m p r e s i o n a t a d â n c — c r e d e m c ă d o m n u l e d i t o r c a r e s 'ar î n s ă r c i n a c u p u b l i c a r e a a -c e o t e i t r a d u c e r i ar f a c e f ă r ă î n ­d o i a l ă , o b u n ă a f a c e r e .

P O E M E C U L I V E Z I

se intitulează o carte de versuri d a t o r i t ă c o n d e i u l u i ş i i n s p i r a ţ i e i d - ï u i I. D. Pietrari şi este actual­mente, în anul '10-10, l a a dom ediţie, poemele cuorinse în-tr'însa f i ind scr i se î n t r e a n i i 2956—1937 d e c i anterior Poeme, lor cu vin şi h a i d u c i şi S c r i s o r i ­lor p e n i . a poeţi.

S ă î n c e p e m p r i n a c i ta , şi vom cita întâiul poem :

D i n cătunul haiducilor ...Sus p'un deal Un pui smead de cătunean, Fără fund la pălărie Fără mâneci la minţean, S'a proptit cu ochi 'n za/re Flueră a despărtare! Flutură a... haiducie!

Aceste rânduri, ne-au plăcut cele mai midt din tot volumul. Ne-au mai plăcut bunîle intenţii ale d-lui 1. D. Pietrari. Domnia-sa de ex. ne mărturiseşte sincer, in toate cele treizeci de pagini ale volumului, pasiunea domniei sale pentru haiduci. Domnului I. D. Pietrari îi plac haiducii şi îi cântă continuu. Are deci ceva de spus, spre deosebire de alţi poeţi care n'au nimic de spus şi se chinuesc . sâ-şi facă versurile in cumplite dureri, de dragul anei eventuale glor i care doar î e - o p i c a ( p r o ^ e r -bwl cu „para mă'.ăiaţă") de unde­va, cumva, cel puţin ca răsplată pentru chinurile acelei creaţii din n i m i c C e e a c e n e р а т е гагі î n s ă .

iă la fel. Am întâlnit foarte des cazul ca pe c o p e r t a u n e i căr ţ i să ne fie anunţat că aceasta cuprin­de „poezia" şi să nu găsim în-tr'însa nici urmă de poezie. (Vom da cititorilor exemple de aseme­nea înşelătorii la timpul cuvenit).

Iar, pentru a-l cunoaşte mai bine. poetul îşi pune fotografia (nu în fruntea volumului ci la urmă lângă tabla de materii). Are o pălărie mare, lavalieră şi aer visător.

Am citit, am văzut, ne-m lă­murit şi am scr i s c e l e de mai sus.

A L T Ă C A R T E D E P O E Z I I

C a r e n e f a c e s ă mu m a i ş t i m d a c ă e m a i b i n e să s e m e n i •ou c i ­n e v a şi să fii to tuş i u n b u n p o c ' (cazul D-lruii I. D . P i e t r a r i ) s a u s ă n u s e m e n i c u n i m e n i ş i c u n i ­m i c d a r să n u fi î n a c e i a ş t imp. . . n i m i c (altă e x p r e s i e n u g3;-'m p e n t r u a oartaoteriaa c o u i inului! cărţ i i d e oare ine v o m oc i rna ) e s t e v o l u m u l ( d e p o e z i i , c u g e t ă r i s a u D u m n e z e u ş t i e ae) a l D - n e i saru D-íiui Galii H e n e g a r i u i n t i t u l a t „ D e p a n a r e " .

D e DiiUdă : T e D u !

D e - a i î n ţ e l e s c ă t e - a m i u b i t M ă i a r t ă

N u - m i s î n g e r a d u r e r e a M u t ă

C r o e ş t e - ţ i m a i d e p a r t e - o S o a r t ă

I a r d e t e ' n t o r c i vr 'odat , M ă u i t ă

A c e s t e .rîwduni a u fos t s o r i s e î n B u c u r e ş t i 3 N o e m b r i e 1936.

N u p u t e m idecât s ă î n f i e r ă m p u r t a r e a n e o m e n o a s ă a a t â t o r i u ­bi ţ i ş i i u b i t e fărăi i n i m ă , oare , p l e c â n d să-sji „ c r ă i a s c ă m a i d e ­p a r t e o a l t ă s o a r t ă " t r a g î n u r ­m a lor, ţ>recum l u n a p e s t e a p e , o a t â t d e v a s t ă t r e n ă d e p o e z i e , r o m a n e . n u v e l e şt iar p o e z i e , p r o a s t e , p r o a s t e , proaste . . .

S U N T O A M E N I I C A R E

D u m n e z e u , ş t i e dece , c â n d s c r i u , îş i p u n singurii b e ţ e î n rotate. C a şi c â n d n'ar fi d e s t u l d e g r e u să g ă s e ş t i f o r m a c e a m a i j u s t ă în o a r e s ă î m b r a c i u n g â n d . I a t ă d e e x . I n T r i b u n a Tiineretiufl.ua a. I V N r . 50, e uin lairltfficol i n t i t u l a t „ E -coufl. s t r a n i u d i n f i o r d u r i " s e m n a t Cr is to for D a n cu. î n c e p e aşa :

e s t e că, c e l puţin în acest volum, versurile d-lui I. D. Pietrari nu aunt de o r a s s ă d e s t u l d e p u r ă , ci puţintel — să ne fie iertată ex­presia — „corc i t e" c u a l e d- lor Crevedia şi Arghezi. Este desigur r e g r e t a b i l c ă d - n i i C r e v e d i a ?i Arghezi s'au născut înaintea d-lui I D. Pietrari, fiindcă, altfel, ordí­tsa ar fi fost schimbată. Dar lu­crurile sunt aşn t u n s'e p r e r m î u , iar noi ne simţim obligaţi să fa­cem această observaţie pentru a ! amâne absolut sinceri.

Tot din bune intenţii, d. I. Pie­trari ne-a anunţai de pe copertă că volumul conţine „Poem? cu li­vezi". — Nu toţi poeţii procedea-

S u n t m o m e n t e în c a r e î n ţ e l e ­g e m că :

D e c â t o v i a ţ ă t r i s t ă S i - u n c h i n n e s u f e r i t M a i b i n e - u n g l o n ţ d e p u ş c ă Ş i - o m o a r t e à l a m i n u t .

C u m d e s i g u r a u c r e z u t d e m u l ­te o r i î n s i n e a lor , şi b i e ţ i i poe ţ i ,

?tă c a t e g o r i e .

D R A G O S T E A D E M O A R T E

uitare şi alte soluţii dintre ace­stea, o găsim u n e o r i c h i a r ÎTI U t e -rotiira străină. Ne-a căzut în mă-!ч5 o c a r t e a d - l u i André Blan­chard — Entre jour et nuit — ..avec un portrait par Spezza". D. André Blanchard e un domn foarte simpatic, stă în profil şi are ochelari şi mustăcioară. Şi are o poezie în care spune aşa :

Le plus simple de la joie Le sourire de la pair Tout n'est rien, qui me renvoie A la nuit d'où je venais.

(Adăogăm „honni soit quimal V pense").

Am dat ca exemplu această strofă cititorilor pentru ca să a -rătăm că şi în literatura franceză se poate scrie oarecum neintere­sant. Suntem convinşi că, având acelaşi subiect, Esenin (sau Ma­deleine A.) l'ar fi tratat cu mai multă vigoare.

„Daică m'ar fi p u s c i n e v a — D u m n e z e u , să z i c e m — s ă l o c a ­l i z e z ţara v e ş n i c i e i ş i c u i b u l m a . rffior f r u m u s e ţ e e t e r a t e , o a r e n u e x i s t ă d e c â t i n s î n g e r ă r i l e g â n ­d u l u i , m ă r t u r i s e s c că l e - a ş f i l e ­g a t d e b a l a d e l e a l b e şi rec i af.e s p u m o a s e l o r f i o r d u r i d i n d e p ă r ­t a t e l e n o r duri . Şl a c o l o c e l e m a i s u p e r b e ciuidăţenlid, iar f i f o s t p e n . t r u m i n e , aäergaltul e c o u l u i " .

.Nouă, u n a s e m e n e a st i l ni s e p a r e ca ş i cântd d e e x . c i n e v a a r v r e a e ă t r a v e r s e z e o sală. goală); a c e a s t ă p l i m b a r e î n s ă i s e p a r e p r e a s i m p l ă şl meinrteresantă. a -tuinoi î ş i î n g r ă m ă d e ş t e î n o a l e t o t f e lu l d e obstaicoCe : o l a d ă p e s l e o a r e s ă sară , iun s c a u n p e o a r e să - l o c d l e a s c ă etc . P â n ă la s f â r ­şit , t r a v e r s e a z ă sa la , o u m a i m u l ­tă t r u d ă d e c â t lalltminteri, darr c e e a c e .are î n .plhis d i n a c e a s t ă î n t â m p l a r e , e d o a r o b o s e a l a . TZ a l t c e v a c â n d e v o l u e z i înttr'un p e i s a j c u o b s t a c o l e n a t u r a l e .

L u c r u r i l e a u s u r p r i z e ş i vamia . ţ i i p r i n î n s ă ş i istaiuctura l o r . F o n ­d u l î ş i c e r e s i n g u r s t i l u l flaire îi c o n v i n e .

P o e t u l Ion B a r b u , d e e x . c a r e , u n o r naimiţoaţi l i s e paire herrme-tic. e s t e î n f o o d d e - o s i m p l i c i ­t a t e I m e n s ă , p e n t r u e ă î n p o e z i a lud f o n d u l şi f o r m a sumit p e r f e c t a r m o n i z a t e , î ţ i d a u impres i ia u n u i „tot" î n o a r e n u s e poarte d e p r i n ­d e f o n d u l d e f o r m ă , f o n d u l î n s u ş i e b o g a t i a r f o r m a , î l e x p r i m ă . D o m n u l I o n Bambu, oa s ă r e v e ­n i m la e x e m p l u l n o s t r u , a r e u n p e i s a j s u f l e t e s c d e m a r e d i v e r ­s i t a t e .

P e c â n d scrirlrtorul cdrbart mad sus , a v r u t s ă s p u n ă p u r ş i s i m ­p l u că îi p l a c e n o r d u l . U n n o r d

d u l ace la al r e g e l u i dlln T h u i é . V ă a d u c e ţ i a m i n t e :

I l y a v a i t u n roi à T h u l é I m a c u l é Qui l o i n d e j u p e s e t d e c h o s e s P l e u r a i t s u r l a m e t e m p s y c h o s e D e s l y s e n roses . . .

D a r peretrruică sciriiiitorul niu p u ­t e a să - ş i i m a g i n e z e p l a s t i c a c e l N o r d , şi p e n t r u e ă t o t u ş i î i p l ă ­cea şi v o i a să 1 s p u n ă ş i el c e v a a s p u s d e s p r e „ b a l a d e l e a l b e şi reci a l e s p u m o a s e l o r fiioirduiri", d e s p r e „ s u p e r b e ccuidăţeniirl". „în_ sânigerăr i le g â n d u l u i " , „ a l e r g a t u l e c o u l u i " ş. ia. m . d .

C e e a c e n o u ă n u n e s u g e r e a z ă m a r e l u c r u . Ş i m a i e ş i p e r i c u ­los , pentrueă' . pr intr ' i un a s e m e ­n e a s t i l , s e fadsEftică g u s t u l p u b l i ­c u l u i . Ca r e z u l t a t , c â n d c i n e v a a r e curaijuu s ă s c r i e s i m p l u , c e ­t ă ţ e a n u l d e p e s t r a d ă d ă d i n u_ merd сгі d i s p r e ţ „ D a c ă şi ă s t a o fi s c r i i t o r ! P ă i a ş a ştfiu s ă s c r i u şi e u !"

Nod n 'a v e m n i m i c d e î m p ă r ţ i t cu d. Or i s to ior Dan-_u, p e care n u - 1 c u n o a ş t e m . S'a î n t â m p l a t

s ă n e c a d ă î n m â n ă airtátaoluíl d-salle, o a r e n u e mici mad b u n nici m a i p r o s t d e c â t a l t e l e î n a c e i a ş g e n — şi l-arm l u a t c a e -x e m p i u , lia î n t â m p l a r e , o a s ă n e e x p r i m ă m u n e l e g â n d u r i p e c a r e n i fe-a s u g e r a t d e m u l t e o r i „um anurmiit g e n d e l i t e r a t u r ă " .

T O T I N T R I B U N A T I N E ­R E T U L U I

a m găs i t , p e d e altă parte, o frumoasă poezie „Frunte lângă arbori" semnată de George Popa. Desprindem o strofă : Cu f a ţa î n s p r e n o a p t e p ă d u r i l e

sunau Din lungile lor fluere de frunză Când aşa de aproape simţeau Pe fratele lor venit să se a s c u n z ă

N U Î N Ţ E L E G E M D E C E

î n p a g i n i l e u n e i r e v i s t e î n c a r e s e g ă s e s c l u c r u r i d e f r u m o a s ă ţ i ­n u t ă litcrarră, n'a d e r a n j a t p e n i . m e n i d i n t r e r e d a c t o r i i e i i n t r o d u ­c e r e a u n e i r e c l a m e m e d i c a l e p e n t r u u n a m u r " p r - p a r a t p r e ­s c r i s în t r » t a r n e n lui v n v a ş a z i s e ^ b o a l e r u ş i n o a s e " . N e e s t e p o s i ­b i l c ă t r e b u e s ă s c r i e m a c e s t l u ­c r u , dar f a p t u l e s t e a b s o l u t a u ­t e n t i c , C i t i tor i i s e p o t o o n v i n ? e căutân' 1 . în „ T r i b u n a T i n e r e t u l u i " a I V N r . 5 D u m i n e c ă 5 M a i 1940 p?.glna 3-a . Ş t i m c ă o r e v i s t ă l i ­t e r a r ă s e s u s ţ i n e p r i n m a r i s a ­cr i f ic i i , d a r o r i c u m t o t u l a r e o m a r g i n e — s i o r n u m i t ă d e c e n ­ţă s e c e r e î n o r i c e c a z . C e a r fi d e e x . d a c ă u n t â n ă r p o e t c a r e n'ar a v e a b a n i s ă - ş i t i p ă r e a s c ă v o ' u m u l , a r a c c e p t a s ă - ş i f a c ă d i n c o p e r t ă o r e c l a m ă p e n t r u p u r g a t i v u l K o p r o l ş. a. m . d. D u p ă c e e a c e a m v ă z u t î n c a z u l d e m a i s u s , t o ' u l n i s e p a r e p o ­s ib i l .

J N T R ' O R E V I S T A D I N B A N A T

c i t i m că urnul d i n redaicrtarii a -c e s t e i revusfbe a v â n d o c o n v o r ­b i r e c u u n u l d i n d i s t i n ş i i n o ş t r i romancieri. , , cu eocuiţe, rner i î n ­f lor i ţ i ş i d r a g o s t e g i n g a ş e . . . " — durpă c a r a c t e r i z a r e a redactarruilud î n s u ş i — aoestt dôstinis rceniatnioiar s'a p l â n s d e ţ i n u t a şeză tor i lor l i ­t e r a r e o r g a n i z a t e d e s c r i i t o r i i t i ­n e r i o a r e „ se i a c c a r a g h i o ş i şd p l â n g p e n t r u a p l a c e p u b l i e u l u i " . P e n t r u a a r ă t a a c e s t o r t i n e r i şi o n o r a t u l u i p u b l i c , curm s e f a c e o

ş e z ă t o a r e , d o m n i a - s a , a p r o m i s că v a o r g a n i z a la B u c u r e ş t i o ş e -z ă t o a r e - m o d e l , la c a r e v o r p a r t i ­c ipa , î n a f a r ă d e d o m n i a - s a . f r a ­t e l e d - s a l e şi u n alt scniiitor, d i n a c e i a ş o r a ş c u d o m n i a s a (care n u e Bu/cureştriui) oi s e a f lă u n ­d e v a m a i p r i n N o r d ) — şi n i m e n i a l tu l .

„O a s t f e l d e ş e z ă t o a r e o a ş t e p ­t ă m c u n e r ă b d a r e " a d a o g ă c a n ­d i d r e d a c t o r u l n o t e i potmeniiite. „Dasr s e v a r e a l i z a weotdialtă ?" s e î n t r e a b ă la s fârş i t . . . S ă o u f ie

c u m v a шг s i m p l u v i s c a r e „prea er,a d e t o t f r u m o s ş i - a t r e b u i t s ă p i a r ă " .crum zdice p o e t u l . ( I n -chi ipui ţ i -vă su D v . ee l u c r u f r u ­m o s ni s e p r e g ă t e ş t e . V a fi u n e v e n i m e n t epoicail... N u n e v i n e să c r e d e m că' air p u t e a să se r e a ­l i z e z e weodlal tă) .

S ă t r e a e m î n s ă p e s t e a c e a s t ă , d e l i c i o a s ă neÉv í ta te" şi s ă n e î n t o a r c e m la a f i r m a ţ i i l e „rorman-cieruGul ou cacurţe" ( c a r a c t e r i z a ­r e a n u e s t e a injoaistră oi ia ' inter­l o c u t o r u l u i d - s a l e . Greşal la d e a f?ice mărtumiisiini mani or i cu i !) A v ă z u t ido.mnull r o m a n c i e r u n d e v a , ou aldervărat. vreum scr i i tor o a r e

p l â n g e a p e n t r u :a p l a c e p u b l i e u ­lu i ? S a u e o s c ă p a r e d in c o n d e i a u n e i f lor i d e Still ? N o i a m v ă ­z u t oameni i d i n p u b l i c p l â n g â n d la r e c i t a r e a u n o r a n u m i t e p o e z i i . P e n t r u uiltnasenisibiilitatea a c e s t u i p u b l i c , s c r i i t o r u l n u e r a , b ime în -' e l e s , ide v i n ă . Si ndioi p e n t r u a -plauize le p r e l u n g i t e p e icare t â n ă ­rul p o e t l e - a r e c o l t a t . N u ş t i m b i n e , p o a t e a c e s t e a a u j e n a t u -r e o h i l e m a r e l u i romamcrler— care d u p ă a c e e a a r e n u n ţ a t să m a i c i ­tească' d i n o p e r a d-saile.

I a r a c u m , aldăiagârad l a g e s t u l d e m a i suis m ă r t u r i s i r i l e f ă c u t e redactorului i a c e l e i r e v i s t e b ă n ă ­ţ e n e , c o n s t a t ă m că m a r e l e rou miancùer s'a eliiminiait siinigur şi astemitaitiv d i n rânduir i l e чнші t i ­n e r e t p e c a r e l - a c â n t a t şt p e n ­tru c a r e a s c r i s a t â ţ i a an i . I n o r i ­ce c a z miu n o i ci d-s>a ş i - a d a t s i n g u r senitiitniţa. c a r e e „fără d r e p t d e a p e l " şi p e care no i n u p u ­t e m s'o p r i v i m a l t f e l d e c â t c u o u ş o a r ă m e l a n c o l i e .

F I I N D C Ă V O R B E A M D E M E ­L A N C O L I E

•mărturisim că ni s'a părut tot-deuna ciudat spectacolul pe care ni-l dădeau unii oameni foarte bătrâni, din jurul cărora moartea a secerat pe rând tot ce le era drag, părinţi, soţi, prieteni — şi c a r e totuşi mai ţineau la viaţă. Această c i u d a t ă c r a m p o n a r e n o i n'am reuşit niciodată să ne-o ex­plicăm — d e c â t p r i n t r ' u n f e r o c e egocentrism. Numai un om inca­pabil de altă dragoste d e c â t a c e e a fa fă de sine, poate tr?ce cu ne­păsare p e s t e t o a t e m o r ţ i l e ce s e întâmplă în jurul Iul.

Ne a t a ş ă m î n f i e c a r e zi, de oa­meni, de obiecte, de cărţi, de zile înşşi, de fiecare oră a lor care trece pentru totdeauna, de flori ce se vestejesc, de animale care mor, de atâtea lucruri mărunte care fac viaţa noastră vie — (ori cât nr strâmba, din rws cu dispreţ cei „desprinşi şi liberi" cei ce sorb numai vinul .,la ghmţă" din „cupa ideilor"). Şi toate astea sunt tre­cătoare şi cu ele murim în fiecare zi câte puţin şi noi.

Să fis oare o vârstă când viaţa nc înăspreşte atât de mult încât 1oatp morţile celor dragi nouă să nu ne mai doară ? Acest lucru nu-l putem încă pricepe. Nu pu­tem constata decât că după un sfert de secol de e x i s t e n ţ ă , avem „dincolo" atăţiia marţi dragi încât lumea asta începe să n i s e p a r ă mai goală, aproape, decât cea­laltă.

Vă mai aduceţi aminte de Bob Bulgaru ? P u ţ i n i l - a u c u n o s c u t p e acest pictor răpus în plină tine­reţe, de una din cele mai necru­ţătoare boli ce poote încerca un om. Ştiţi că Bob Bulgaru a re-nuţat la facultatea de litere, a cărei diplomă i-ar fi p u t u t d a o posibilitate de existenţă oarecare, pentru ca să se conscreze exclu­siv picturii, acceptând astfel o viaţă de mizerie materială indes­criptibilă ? Şi mai ştiţi că ВзЪ Bulgaru avea un talent atât de

excepţional încât, dacă trăia, ar fi ajuns, fără îndoială, unul d i u cei mai mari pictori pe care i-a avut ţara noastră? Numa' o mâ­nă de prieteni ştiu lucrul acesta — şi n u m a i ei î ş i m a i a d u c a-minte de jertfa lui Bob Bulgaru, de p u r i t a t e a lui s u f l e t e a s c ă , de a c e a lume minunată pe care cu­prindea şi care s'a stins deodată cu el. Sunt unele morţi care nu înseamnă numai s f â r ş i t u l и т ш c m ci sfârşitul unei lumi întregi— şi sunt i r e p a r a b i l e .

D a r de Anton Holbau vă mai aduceţi a m i n t e ? D e a l e x a n d r u Sahia ? Şi atâţia alţii şi alţii, toţi tineri, toţi care a v e a u c e v a de s p u s şi nu vor mai putea să ne spună niciodată nimic. Dumnezeu îşi păstrează secretele.

C E A M A I R E C E N T A M O A R T E C A R E N E - A Î N D O L I A T , E S T E

A C E E A A L U I T. C. S T A N

S u n t c â ţ i v a a n i d e c â n d , la un c o n c u r s l i t e r a r o r g a n i z a t d e „Cul­t u r a N a ţ i o n a l ă " — c o n c u r s care l - a c o n s a c r a t p e M i r c e a E l i a d e — p r i n p u b l i c a r e a r o m a n u l u i Mai -t r e y — r o m a n u l lu i T . C. Stan „ C e i ş a p t e f ra ţ i s i a m e z i " a fost r e m a r c a t d e j u r i u oa u n u l din c e l e m a i b u n e . R o m a n u l a apă­rut c u r â n d , î n f ă ţ i ş â n d u - n e un r e a l t a l e n t ş i o f r u m o a s ă ţ inută s c r i i t o r i c e a s c ă . A u f o s t v r e m u r i bunie p e n t r u l i t e r a t u r a n o a s t r ă , a t u n c i . F u n d a ţ i i l e r e g a l e a u scos la i v e a l ă p o e ţ i c a H o r i a S t a m a t u , E u g e n J e b e l e a n u — r o m a n u l era în f l o a r e , o a m e n i i a v e a u t i m p să g â n d e a s c ă ş i s ă c o n s t r u i a s c ă .

A p o i v r e m u r i l e s 'au s c h i m b a t . D u p ă r o m a n a u r m a t n u v e l a , d u p ă n u v e l ă p o e z i a — o poez ie r e m a r c a b i l ă c u t e n d i n ţ ă d e r e î n ­t o a r c e r e l a i m „ s p e c i f i c r o m â ­n e s c " d e c a r e r o m a n u l s e î n d e ­p ă r t a s e o a r e c u m — a j u n ş i aici, a m r ă m a s l a u n p u n c t m o r t . P o ­e z i a a d e v e n i t d i n c e î n c e mai p r o a s t ă , r o m a n e n u s e m a i scriu — d e c â t î n t r ' o m i c ă m ă s u r ă şi d e o c a l i t a t e d u b i o a s ă — poez ia î n s ă r ă s a r e p e t o a t e c ă r ă r i l e , dar c a o b u r u i a n ă d i n c e î n c e mai p ă c ă t o a s ă .

T . C. S t a n a c o b o r â t ş i e l cu v r e m u r i l e — d e l à „ C e i ş a p t e fraţi s i a m e z i " la o m u n c ă a r i d ă de g a z e t a r p r i n c a r e t r e b u i a să-şi c â ş t i g e p â i n e a d e t o a t e z i l e e l . Ia-tă-1 a c u m ş i p e e l d u s p e dru­m u l f ă r ă î n t o a r c e r e , p r e a d e v r e . m e , f ă r ă s ă fi p u t u t î n v i a ţ a asta s c u r t ă ş i n e n o r o c i t ă s ă rea l i zeze c e v a , c e v a p e m ă s u r a ta l entu lu i s ă u — c a s ă - ş i î n s e m n e ş i e l dru­m u l p r i n l u m e a a s t a c u u n semn b u n ş i f r u m o s .

C u r â n d o s ă - l u i t ă m ş i p e el. Ca p e a t â ţ i a a l ţ i i . C a v i a ţ a noas ­t r ă î n ş i ş i , l ă s a t ă m e r e u î n urmă, î n d r u m s p r e u n v i i t o r nes igur şi d i n c e î n c e m a i p u s t i u .

A L A D I N

A a.oJiru.t „MUÎNÎOA Ş I V C 3 B U N A " c u u n m a t o m u l s u m a r :

I . S s i t l a e e c , f o a t Ш г е с Г о г s '• ail Mumüi i : D u p ă d o u ă >d№eni: ; I . Z a m fir e s e u - : C â t e v a g â n d ui j disspre v a l o a r e a p r o f e s i u n i i ; G h . Brăescru: G ă t e u ş a ; A l e x a n ­dru Tlaflex : P a n a i t i s tna i t i ; C o -l ' i o lan B ă r b a t : F e m e i a fumeţ io -niariă ; Prof ina . Sadov ic -enu : Ş e ­z ă t o a r e a pinirnăverM; М І Ш І І S e ­b a s t i a n : N . B ă l o s s c u ir.ilir'o n r u ă e d i ţ i ? ; P e t r e D r ă g o i e s c u : Toit v i n a ş i b e a ! ; M i n o r a F l o ­rentin : Coa-gr iaxf ЬтізгГ.эіс- : L t . - O o l o m e l C o r n e l P l a q u e : Ce e s t e r a d i o D'ooeimt D r . I. E i ; -tr'c:3'3in'U : Oroni ira rmediraiiă ; N. Pa .p n t -anas iu : C ă r b u n e - ? v s r d s ; S t o l a n Gh.. T u d o r : D i -g h e r i j şi Ocir.-,t. Orierţtuileseu : I n d u s t r i a p a r f u m u r i l a r .

Motto: Marii gânditori n'au nevoie de cuvinte. RE ACŢIUNILE D-LUI GROG (în urma unor lecturi)

'CU •

D u p ă l ec tu ira v o j u m u l u i „Sîa (sfârşit p r i m ă v a r a " , d. G r o g a c ă z u t p r a d a u n e i g r e l e m e l a n c o l i i . Acaas ' ja f i i n d c ă n u ş t i a c ă s ă p ­t ă m â n a v i i t o a r e a p a r e „ A d o u a p r i m ă v a r a " , d e I . S â n - G Î o r g i u .

C i t i n d „ S c r i s o r i p e n t r u poe ţ i" , d e P i e t r a r i , d . G r o g a î n ţ e l e s

d e s p r e c e e r a v o r b a , şi a e x p e d i a t u r g e n t c â t e v a scr i sor i .

U n a l t m o m e n t d e c a r i t a t e a a v u t , d . G r o g d u p ă l e c t u r a v o l u ­

m u l u i „ O r a ş u l c u f e t e s ă r a c e " d e T u d o r á n ; î n c e p â n d s ă ise

o c u p e î n d e a p r o a p e d e b i e t e l e f e t e f ă r ă c ă p ă t â i u .

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobăm dir. G-le P. T. T. Nr. 24464-938.