+ All Categories
Home > Documents > Igiena alimentatiei

Igiena alimentatiei

Date post: 10-Nov-2015
Category:
Upload: ionutz-khirica
View: 70 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
Description:
igiena alimentatie
7
Hrana noastră cea de toate zilele La baza vieţii stau multiple prefaceri biochimice, ceea ce impune încorporarea din mediul înconjurător a anumitor substanţe. Acestea se găsesc în diverse produse naturale sau industriale care alcătuiesc hrana şi care poartă denumirea genetică de alimente. În organismele vii alimentele îndeplinesc trei roluri esenţiale: energetic, plastic şi catalitic. Rolul energetic constă în furnizarea energiei care rezultă din transformarea substanţelor alimentare. Energia dobândită astfel se exprimă în calorii şi stă la baza tuturor proceselor fiziologice de la clipit, respiraţie, digestie până la cele musculare şi intelectuale. Rolul plastic al alimentelor constă în asigurarea substanţelor necesare la refacerea ţesuturilor uzate sau distruse precum şi la formarea ţesuturilor noi implicate în creştere. Rolul catalitic constă în activitatea unor compuşi chimici aflaţi în alimente care intervin direct în asimilarea şi dezasimilarea substanţelor conţinute în hrană. Principalele substanţe alimentare sunt: proteinele, glucidele, vitaminele şi sărurile minerale. Glucidele, grăsimile şi proteinele sunt extrem de importante prin funcţia lor plastica şi de stimulare a unor funcţii vitale şi nu trebuie să lipsească din alimentaţie. Rol plastic mai au şi grăsimile care formează depozite sub piele sau în diverse organe. Sărurile minerale au, de asemenea, rol plastic, calciul participând la formarea oaselor, iar fierul la sinteza hemoglobinei. Vitaminele a căror prezenta este indispensabilă desfăşurării armonioase a tuturor proceselor metabolice îndeplinesc rol catalitic. În tratamentul mai multor boli, alimentaţia joacă un rol extrem de important, regimul alimentar întrecând uneori ca importanţă chiar medicamentele. Brânza de vaci, de exemplu, intervine activ in procesul de vindecare a hepatitei epidermice. ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ Alimentul este factorul de mediu înconjurător cu cea mai mare influenta asupra organismului uman. De felul în care este 5
Transcript

Hrana noastr cea de toate zilele

La baza vieii stau multiple prefaceri biochimice, ceea ce impune ncorporarea din mediul nconjurtor a anumitor substane. Acestea se gsesc n diverse produse naturale sau industriale care alctuiesc hrana i care poart denumirea genetic de alimente. n organismele vii alimentele ndeplinesc trei roluri eseniale: energetic, plastic i catalitic. Rolul energetic const n furnizarea energiei care rezult din transformarea substanelor alimentare. Energia dobndit astfel se exprim n calorii i st la baza tuturor proceselor fiziologice de la clipit, respiraie, digestie pn la cele musculare i intelectuale. Rolul plastic al alimentelor const n asigurarea substanelor necesare la refacerea esuturilor uzate sau distruse precum i la formarea esuturilor noi implicate n cretere. Rolul catalitic const n activitatea unor compui chimici aflai n alimente care intervin direct n asimilarea i dezasimilarea substanelor coninute n hran.

Principalele substane alimentare sunt: proteinele, glucidele, vitaminele i srurile minerale. Glucidele, grsimile i proteinele sunt extrem de importante prin funcia lor plastica i de stimulare a unor funcii vitale i nu trebuie s lipseasc din alimentaie. Rol plastic mai au i grsimile care formeaz depozite sub piele sau n diverse organe. Srurile minerale au, de asemenea, rol plastic, calciul participnd la formarea oaselor, iar fierul la sinteza hemoglobinei.

Vitaminele a cror prezenta este indispensabil desfurrii armonioase a tuturor proceselor metabolice ndeplinesc rol catalitic.

n tratamentul mai multor boli, alimentaia joac un rol extrem de important, regimul alimentar ntrecnd uneori ca importan chiar medicamentele. Brnza de vaci, de exemplu, intervine activ in procesul de vindecare a hepatitei epidermice.

ALIMENTAIA RAIONAL

Alimentul este factorul de mediu nconjurtor cu cea mai mare influenta asupra organismului uman. De felul n care este neleas aceast realitate, alimentele pot avea o funcie pozitiv n meninerea sntii sau dimpotriv, pot s expun la mbolnviri. O alimentaie raional asigur existena i capacitatea de adaptare la aciunea n continu schimbare a factorilor din mediul nconjurtor.

Pt. acoperirea printr-o alimentaie raional organizat a tuturor nevoilor vitale ale organismului este necesar s se tie ce mncm, ct mncm, cum mncm i cnd mncm.

Alimentaia trebuie s fie complet, adic s procure organismului proteine, glucide, sruri minerale i vitamine n anumite proporii. Cum nici un aliment nu conine toate aceste substane n proporiile corespunztoare nevoilor organismului este necesar o alimentaie variat care s cuprind toate cele 8 grupe n care sunt mprite alimente n funcie de valoarea lor biologic i de substanele pe care le conin.

Laptele i brnzeturile fac parte din prima grup i constituie o surs de proteine valoroas de calciu i vitamine, fiind deosebit de necesare copiilor pt. dezvoltarea organismului la vrsta creterii i pt. consolidarea rezistenei la condiiile nefavorabile. Laptele este necesar dar nu suficient, el fiind srac n unele elemente (fier, cupru, mangan), n timp ce brnzeturile grase, consumate n cantiti mare, favorizeaz hipercolesterolemia.

Din grupa a-II-a face parte carnea, inclusiv cea de pete. Carnea este bogat n proteine valoroase i fier i are rol important n cretere. Stimuleaz activitatea nervoas superioar.

Oule se afl n grupa a-III-a. Conin proteine de nalt valoare biologic, numeroase vitamine n cantiti mari i grsimi de calitate. Glbenuul conine 2% colesterol.

n grupa a-IV-a sunt legumele i fructele, ele reprezentnd principala surs de vitamina C, coninnd glucide, substane minerale i o mare cantitate de diverse substane aromatice. Nu pot acoperi necesarul energetic, fiind n acelai timp foarte srace n proteine. Aceste alimente extrem de valoroase nu pot acoperi singure nevoile nutritive ale organismului uman.

Grupa a V-a aparine cerealelor i leguminoaselor uscate, care reprezint cea mai important surs energetic datorit glucidelor pe care le conin. Sunt de asemenea i o surs important de vitamine din grupul B i C. Proteinele vegetale prezent n cereale i leguminoase uscate sunt inferioare calitativ n raport cu cele animale.

Produsele zaharoase (dulciurile) se afl n grupa a VI-a. Sunt o excelent surs energetic care se elibereaz rapid n timpul efortului. Nu conin vitamine, iar abuzul de dulciuri provoac tulburri de nutriie. Consumate ntre mese sau nainte de culcare favorizeaz apariia cariilor dentare.

Grupa a VII-a este a grsimilor. Valoarea lor caloric este foarte ridicat. Sunt necesare n anotimpul rece i celor care depun efort fizic susinut. Grsimile expun la obezitate. Grsimile animale, spre deosebire de cele vegetale, sunt hipercolesterolemice.

Ct mncm? Att ct s nu ajungem la senzaia de saturaie. Excesele alimentare sunt la fel de periculoase ca i alimentaia insuficient.

Cum mncm? ntr-o ambian ct mai plcut, creat de buna dispoziie i prezentarea atrgtoare a preparatelor culinare, evitnd cititul n timpul mesei. Condimentele sunt necesare, ele favoriznd secreia sucurilor digestive, dar folosite n exces au aciune iritant. Este important s se mnnce ncet, mestecndu-se bine, avnd n vedere c un aliment bine mestecat este n mare parte digerat. S nu se mnnce prea mult dintr-un singur fel de mncare. Unul din feluri s fie ciorb, sup sau o mncare cald.

Cnd mncm? ntotdeauna la aceleai ore. Mesele regulate favorizeaz funciile digestive. Sunt necesare cel puin trei mese pe zi, mprind cantitatea de hran astfel: 30% la micul dejun, 45-50% la prnz i 20-25 % la masa de sear.

O cerin a alimentaiei raionale este igiena desvrit, grija pt. ca alimentele s nu fie contaminate cu microbi, virui sau parazii intestinali, prin splarea cu mare atenie a zarzavaturilor, fructelor.

Alimentele procesate/o necesitate a lumii moderne

Astzi, o dat cu creterea populaiei globului, alimentele procesate au devenit indispensabile pt. hrana noastr zilnic. Companiile productoare din industria alimentar acoper aceast cerere uriaa de alimente procesate, respectnd condiiile de fabricare, depozitare, transport i comercializare, de la productor la consumatorul final, eseniale pt. sigurana i igiena alimentar.

IGIENA BUCTRIEI- laboratorul casei

IGIEN= ramur a medicinii care se ocup cu studierea mijloacelor de pstrare a

sntii i de prevenire a bolilor.

Buctria este laboratorul casei, unde gospodina plmdete i chibzuiete hrana zilei necesar pt. meninerea sntii familiei. n acest col al gospodriei se cere igiena cea mai desvrit.

Pt. a economisi banii i timpul, pt ca o igien perfect s domneasc n buctrie, gospodina trebuie s se desprind ca orice obiect folosit, s fie imediat splat i pus la locul lui.

Lingurile cu care se gust mncarea se in ntr-un vas la ndemn i nu se las pe mas sau n cratiele cu mncare.

nainte de folosire, vasele de gtit se spal cu ap fierbinte i detergeni, se cltesc cu ap fierbinte i apoi cu ap rece. Dup folosire, vasele se spal cu ap cald i detergent, se cltesc, se terg cu prosoape din bumbac curate i se aaz pe etajere sau n dulapuri cu sertare

n tot timpul lucrului, se recomand ca n buctrie s purtm or i mnui de protecie.

Toate alimentele ca: pinea, untul, brnza, carnea etc, precum i toate cratiele i oalele cu mncare se in totdeauna acoperite.

Zarzavaturile i alimentele aduse n plus de la cmar sau de pivni se vor aeza la loc imediat.

Pt. a pstra o curenie ct mai riguroas, zarzavaturile se vor cura pe jurnale n care se vor strnge resturile.

Prosoapele de vase sau de buctrie au un rol nsemnat pt meninerea igienei. Nu se in murdare i umede deoarece produc miros greu i atrag insecte. ntr-o gospodrie bine ntreinut nu exist niciodat prosoape negre.

Niciodat nu se las buctria necurit peste zi sau peste noapte. n timpul zilei buctria se aerisete des i ori de cte ori se formeaz vapori din cauza oalelor care fierb pe aragaz.

Un spun i un prosop nu trebuie s lipseasc, pt ca gospodina s se poat spla pe mini, de cte ori este nevoie.

Coul de gunoi indispensabil n ori ce buctrie trebuie golit n fiecare zi, iar din cnd n cnd trebuie splat.

Este necesar ca n buctrie aerul s fie curat, fr praf, fum sau mirosuri caracteristica, s se menin o temperatur relativ uniform, s nu fie nici prea umed, nici prea uscat (18-22oC)

Inteligena, priceperea, grija i rostul cu care lucreaz gospodina pot aduce belugul i sntatea familiei, iar lipsa lor i a igienei aduc ruina gospodriei i a sntii.

Reguli de igien alimentar

La curarea legumelor, s se ndeprteze un strat ct mai subire din coaja lor; legumele curate s fie bine splate i s intre imediat n procesul de prelucrare termic;

Fierberea s se fac ntr-o cant. mic de ap, ntr-un vas cu capac, la cuptor sau n vase sub presiune;

Fierberea sau clirea s se fac punndu-le de la nceput n ap cald;

Legumele fierte s se paseze ct sunt calde, altfel se ntresc. ( pt. legume) Timpul de pstrare al preparatelor culinare este scurt, deoarece au loc anumite modificri ale valorilor nutritive ca urmare a denaturrii substanelor care intr n compoziia lor.

Preparatele trebuie s fi proaspt pregtite pt. a nu-i modifica aspectul prin oxidare. Gustul i mirosul, aroma trebuie s fie specifice alimentelor, iar condimentarea s fie normal.

Hrana gtit necorespunztor(prea gras, prea srat, prea dulce) poate duce la apariia unor boli. Fina n cantiti exagerate, sau grsimile duc la obezitate. Prepararea obinuit a alimentelor de origine vegetale (fierberea ndelungat n mari cantiti de ap, la foc puternic) duce la diminuarea substanial din hran a factorilor de protecie importani pt corpul omenesc. Este vorba, n principal, de vit. C, care se pierde din hran n proporie de pn la 60% prin fierberea ndelungat.

Pt. a fi sntos trebuie s mnnci:

Carne, brnz, ou, legume, fructe

La ore fixe.

Ct i trebuie

Oule proaspete trebuie pstrate n ncperi uscate, curate, la temperaturi de 0oC+4oC i umiditatea aerului 70-90%

Condimentele sunt produse higroscopice (absorb umiditatea aerului) i de aceea se pstreaz n ncperi uscate; cele mai multe condimente au termen de garanie 6 luni.

Recipientele folosite la conservarea alimentelor sunt sterilizate nainte de folosire

Alimentele trebuie obinute n condiii ecologice, pt a nu conine subs. chimice nocive pt organism sau microorganisme.

Alimentele de origine animal nu se prjesc la temp. Mari i nu li se adaug grsimi, adeseori refolosite.

Alimentele trebuie s fie ct mai proaspete.

Splarea legumelor i a zarzavaturilor (fructelor).Legumele se spal repede nainte de a fi curate. Nu se in n ap dup ce au fost curate i se folosesc imediat.

Tiatul legumelor trebuie s se fac de asemenea ct mai repede ca s nu rmn mult timp n contact cu aerul, nainte de a fi pregtite.

Uscarea legumelor. nainte de uscare legumele se cufund n ap clocotit, se usuc la nceput la temp. Mare i cureni de aer cald, i se continu apoi la cldur potrivit.

Aciunea rapid a cldurii asupra alimentelor formeaz o crust exterioar care mpiedic aciunea de oxidare n profunzime.

Mncarea nu se nclzete repetat! deoarece se distruge complet orice subs. hrnitoare. Se recomand:

S nu se prepare dect cant. de mncare necesar unui prnz

Dac totui mncarea trebuie renclzit, atunci se pune la foc numai cant. Ce se consum imediat.

Pstrarea alimentelor la frig este cea mai recomandat, dar nu pt mult timp.

Meteugul buctriei gastronomia-, pe care lumea l-a nnobilat cu titlul de art culinar, se nva i poate fi mereu mbogit.

DREPTURILE CONSUMATORILOR

Libertatea consumatorilor de a alege produsele i servirea

Dreptul la protecie mpotriva riscului

Dreptul de a fi informat complet, corect, precis

Dreptul de acces liber la pieele, magazinele i furnizorii care asigur

o gam variat de produse

Dreptul de a fi despgubit

Dreptul de a se organiza pt protecia consumatorului.

LEGEA NE PROTEJEAZ SNTATEA

Pt protejarea sntii i intereselor consumatorilor, Minist. Sntii, A.N.P.C, Agenia Veterinar i pt Sigurana Alimentelor i Minist. Agriculturii, Pdurilor i Dezv. Rurale sunt instituii abilitate s emit reglementri pt. unitile ce produc, prelucreaz, depoziteaz, transport i comercializeaz alimente, precum i privind alimentele declarate sigure pt consumul uman. Controlul siguranei i calitii alim. Se face prin Direciile jud. de sntate public, prin Oficiile jud. pt protecia consumatorului, prin Direciile jud. veterinare i pt sigur. alim. i prin Direciile jud pt agricultur i dezv. rural.

EMBED Word.Picture.8

Grupa a VII- a aparine buturilor. Apa are rolul principal. Trebuie consumat n cantitate de 11/2 2 litri/zi. Alcoolul nu are valoare nutritiv nefind niciodat necesar organismului. Cafeaua are aciune stimulant.

PAGE 9

_1166007089.doc

_1164903507.doc


Recommended