iesirea.pdf, Usca.pdf

8/18/2019 iesirea.pdf, Usca.pdf

1/152

Preot Ioan Sorin Usca

Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi

2. Ieşirea

Comentarii la Cartea Ieşirea

Introducere la Cartea Ieşirea

Ieşirea este a doua carte a Pentateuhului. Evreii o numesc vaiele semot1 (= iată numele),după cuvintele de început. Septuaginta numeşte cartea !"#"$ (%&odos), după conţinut,variantă preluată şi de ulgata, care o numeşte 'i(er e&odi. !raducerile rom"neşti pre#erădenumirea $eşirea, mai rar #olosind%o pe aceea de E&odul. 'n traducerile rom"neşti, de regulă,$eşirea poartă sutitlul de A doua Carte a lui Moise.

Pentru evrei, *artea $eşirii narea+ă un moment crucial al istoriei lor s#inte, arăt"nd griadivină de care s%au ucurat, constituirea lor într%o naţiune şi primirea -egii dumne+eieşti. Pentrucreştini, cartea vesteşte în umre/ cele ce se vor împlini în 0ristos (c#. Evrei , 1%23 $ *orinteni4, 53 $oan 1, 673 17, 23 $ *orinteni 18, 6 ş.a.).

Comentarii la Cartea Ieşirea

C)PIT*'U' + , Evreii sunt asupriţi în Egipt.

1 Iată numele fiilor lui Israel veniţi în %-it îmreună cu Iaco(/ tatăl lor , fiecarecu toată casa sa

6 0u(en/ Simeon/ 'evi şi Iuda/ Isahar/ 1a(ulon şi Veniamin/9 an/ 3eftali/ 4ad şi )şer.:in pricina #oametei, $acov şi #iii săi au părăsit *anaanul şi s%au aşe+at în Egipt, loc ce,

în Scriptură, simoli+ea+ă adeseori stăp"nirea satanei.$tinerarul acesta e re#ăcut de către toţi cei care, atraşi de cele vremelnice, coboară.

Plec"nd, ca dintr%un păm"nt s#"nt, din viaţa de :umne+eu iuitoare, şi coor"nd la ce%i mai răuşi mai ur"t şi a#lat su stăp"nirea diavolului, am auns asemenea celor coor"ţi din *anaan înEgipt şi am că+ut su m"na ;araonului/6. Biblia Hebraica numeşte Egiptul Miţraim (=încercuire3 ţară închisă3 pri+onierat).

4 Sufletele însă ieşite din Iacov erau de toate şate5eci şi cinci/ iar Iosif era de mai înainte în %-it.

'n te&tul eraic şaptezeci (con#orm tradiţiei care%i con#erea acestui număr şi o valoaresimolică). Septuaginta însă, urmărind atestarea tuturor urmaşilor lui $srael, adaugă pe cei doi #ii(ai lui $osi#) şi pe nepotul lui E#raim, pe #iul şi pe nepotul lui


2/152

evreilor că ar #i alterat te&tul sacru e&., $ustin Dial . 56 HIJ K *oor"rea în Egipt este înţeleasă,la modul alegoric, ca #iind captivitatea su#letelor în lume (Lrigen, Hom. Ex. 1, )/9.

2 )oi Iosif a murit/ recum şi toţi fraţii săi şi toţi cei din vremea aceea.5 Iar fiii lui Israel s6au răsit în număr mare şi s6au tot înmulţit şi6au tot crescut şi

au devenit foarte uternici7 se umluse ţara de ei.

Pentru Lrigen, e&istă o legătură între moartea lui $osi# şi înmulţirea #iilor lui $srael3 eldescoperă în moartea lui $isus 0ristos sporirea poporului credincios şi în moartea pentru păcat($$ *orinteni 9, 183 *oloseni , 4) a #iecărui credincios, sporirea duhovnicească ( Hom. Ex. 1,9)/4.

Partea de p"nă aici e o introducere, care reaminteşte intrarea israeliţilor în Egipt şi aratăsporirea lor în generaţiile următoare.

M )tunci s6a ridicat este %-it un alt re-e care nu6l cunoscuse e Iosif.Proail Namses al $$%lea, din dinastia a 17%1, 1678%1769 sau 189%16M î. 0r.

(-thO)/2.


3/152

domeniile regale. Fsimilarea lor acestor categorii in#erioare a #ost resimţită de israeliţi ca oumilire de nesuportat (GR)/16.

Lrigen o#eră c"teva traduceri posiile ale numelor acestor cetăţi +itom (= gurametehnei3 gura prăpastiei), -amses (= m"ncătura ruginii) şi Iliopolis (= oraşul soarelui), acestultim nume în cinstea celui ce se pre#ace în înger al luminii/1, adică a lui .arao# (= #iul al

soarelui), care închipuie pe diavol. umele celor trei oraşe au primit diverse e&plicaţiicon#orm etimologiei #olosite de Philon şi de+voltate pe vremea Părinţilor, HEJD înseamnăco#"i#gere, K>DL@@M roadere (mişcarea produsă de un vierme), de unde se#zaţie (Philon,/om#. $, 55)/19.

Fsemeni egiptenilor procedea+ă şi duhurile răutăţii care, pentru a nu spori noi în virtuţi,doresc să ne vadă ocupaţi permanent cu nimicul Stăp"nitorii veacului acestuia, pun"nd stăp"nire

pe nenorocitele su#lete ale oamenilor, le de+vlăguiesc în lucrări la lut şi cărămidă şi în cele ce se#ac pe păm"nt şi pentru păm"nt şi, leg"ndu%le de nişte munci rele şi ne#olositoare (căci aşa suntcele ale trupului şi re#eritoare la trup), le silesc să primească o viaţă amară şi mult chinuită, carenu le va aduce nici un #olos celor siliţi să o rade/14.

16 ar cu cât erau mai aăsaţi/ cu atât ei se înmulţeau şi deveneau mai uternici/

aşa că e %-iteni i6a rins -roa5a de fiii lui Israel.1 Ca atare/ %-itenii îi uneau e fiii lui Israel la muncă silnică19 şi le făceau viaţa amară rin lucrări -rele8 la frământatul lutului/ la

cărămidărie şi la tot felul de munci e câm7 aşadar/ rin orice fel de muncă la care6isileau cu străşnicie.

$storia asupririi poporului lui $srael se continuă în 4, 2%6. 'n versetele următoare, HIJmăsurile luate pentru st"rpirea pruncilor de parte ărătească nu se acordă cu oligativitateacorve+ilor, dar pregătesc istoria naşterii lui


4/152

:upă Philon, moaşele, care îi ţin în viaţă pe ăieţi, sunt su#lete în căutarea tainelornevă+ute ale lui :umne+eu care se +idesc în virtute3 ele se împotrivesc lui ;araon, iuitor almateriei%#emelă. :e aceea Dum#ezeu le!a făcut bi#e v. 68 ( 2eg . $$$, .69)/17.

1M )tunci re-ele %-itului le6a chemat e moaşe şi le6a 5is8 9e ce6aţi făcut voilucrul acesta/ de i6aţi lăsat în viaţă e (ăieţiO<

17 Noaşele i6au răsuns lui Garaon8 9Gemeile evreice nu sunt ca e-itencele7 elenasc înainte de a le veni moaşele


5/152

'n tradiţia mitologică şi religioasă a multor popoare, naşterea unui copil predestinatîmplinirii conştiente sau inconştiente a intenţiilor divine este adesea tăinuită, pentru a%l apăraast#el de o primedie ameninţătoare/65. *a şi în alte ca+uri, alegerea lui :umne+eu se mani#estă

printr%o ocrotire deoseită, încă de la naşterea eroului/6M.SEP 1 "ăz%#d c%t este de frumos >@?LE"$, graţios, pli# de ar , fermecător , traduce

er. to(h care, asemenea lui =>$ din greacă, înseamnă în acelaşi timp frumos şi bu#3 pentruPhilon, sinonim cu stoicul ?LE"$, desă"%rşit . Fcest lucru îl cali#ică încă de la naştere pe


6/152

ca tată pe satana, 'l a#lă în apă, al cărei chip e S#"ntul Gote+, prin care şi în care e găsit 0ristos, şideschide sicriaşul. :e #apt, El n%a rămas între morţi, ci a înviat pe moarte călc"nd şi a ieşit dinmorm"nt/2. :ar


7/152


8/152

$udeea, în care S%a născut/97.


9/152

69 Fi le6a au5it umne5eu susinele şi Fi6a adus aminte umne5eu de le-ământule care6l făcuse cu )vraam/ cu Isaac şi cu Iaco(.

64 Fi a cătat umne5eu sre fiii lui Israel şi li S6a făcut cunoscut.*a şi uciderea (;acerea 9, 18), asuprirea lucrătorilor e un păcat strigător la cer, care

necesită intervenţia divină. *"t priveşte e&primări precum Dum#ezeu 3i!a adus ami#te ori /!a

g%#dit la ei, acestea treuie privite ca pogorăminte la puterea de înţelegere a omului. Fst#el earătat planul lui :umne+eu privind pe $srael, popor ce va deţine un rol central în istoriam"ntuirii.

C)PIT*'U' ] , Chemarea lui Moise.

1 Noise ăştea oile lui Ietro/ socrul său/ reotul din Nadian. Fi dacă şi6a mânat elturma ână dincolo de ustie/ a a;uns la muntele lui umne5eu/ la :ore(7


10/152

#rumuseţea #ecioriei prin naştere/29. Sau #ocul acela e *uv"ntul dumne+eiesc, *are în timpurilemai de pe urmă a strălucit din rugul S#intei ;ecioare şi a petrecut cu noi prin trup/24. Fcesta,*are odinioară a #ost şi în #oc, în vorirea cu


11/152

indică renunţarea la viaţa conugală din momentul învestirii în misiune. estul este înt"lnit dealt#el şi la păg"ni, care se descalţă pentru a intra în temple ($ustin, Apol . $, 26)/59.

:e :umne+eu nu ne putem apropia oricum *"nd $.Primul termen desemnea+ă o unitate politică, dar mai cu seamă una geogra#ică, cu o #ormăcomună de stat, limă şi drept, c#. ;acerea 18, 68. ;olosit iniţial şi pentru poporul lui $srael(;acerea 16, 63 Psalmi 6, 163 $saia 1, 9), devine cur"nd termenul speci#ic prin care sedesemnea+ă popoarele străine, păg%#ii, ce aparţin unei alte religii dec"t aceea a lui $srael. *elde al doilea termen, iniţial unul de rudenie, frate de tată, denumind apoi legătura de s"nge,devine termenul consacrat pentru poporul lui :umne+eu şi al legăm"ntului, $srael/M.

M N6am o-orât dar să6l sca din mâna %-itenilor/ să6l scot din ţara aceasta şi să6l duc într6un ământ roditor şi lar-/ în ţara unde cur-e late şi miere/ în ţinutulCanaaneenilor/ al :eteilor/ al )moreilor/ al Gere5eilor/ al 4her-heseilor/ al :eveilor şi alIe(useilor.

59 SEP 1, p. 68854 Evagrie Ponticul, Cu"%#t despre rugăciu#e, 952 S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr , $55 S#.


12/152

Sunt amintite aici populaţiile palestiniene non%semitice3 *anaaneenii şi Fmoreii sea#lau acolo înainte de venirea $sraeliţilor/M9.

7 Iată dar că stri-area fiilor lui Israel a a;uns acum ână la Nine/ şi am vă5utaăsarea cu care6i aasă %-itenii.

18 Fi acum/ vino să te trimit la Garaon/ re-ele %-itului/ şi să scoţi din ţara

%-itului e oorul Neu/ e fiii lui Israel


13/152

după cum El 'nsuşi S%a numit pe munte, lui nul ce hrăneşte cu virtuţi, prin #ăptuire, ca şi cu un lapte, pe cei ce se tem de El, şiîndulceşte cu cunoştinţe de taină, ca şi cu o miere, prin contemplaţie duhovnicească, pe cei ce%-iuesc/75.

1M %i îţi vor asculta -lasul/ iar tu şi (ătrânii lui Israel veţi intra la Garaon/ re-ele%-itului/ şi6i veţi 5ice8 6 omnul/ umne5eul %vreilor/ ne6a chemat7 ca atare/ ne vomduce în ustie/ cale de trei 5ile/ ca să6I aducem ;ertfă umne5eului nostru^

:upă Lrigen, cele trei zile au înţeles moral este vora de pă+irea su#letului, a trupuluişi a duhului după poruncile lui :umne+eu. :e asemenea, au şi un înţeles mistic cele trei +ile

pre#igurea+ă participarea credinciosului la 'nvierea :omnului cea de a treia zi ( Hom. Ex. , 3

4, 6)/

7M

.17 %u însă ştiu că Garaon/ re-ele %-itului/ nu vă va lăsa să lecaţi dacă nu va fisilit de o mână tare.

Prin aceste cuvinte, :omnul #ace cunoscute două lucruri :umne+eirea Sa, pentru căcunoaşte mai dinainte viitorul, şi iuirea Sa de oameni, pentru că dăruieşte prileuri de pocăinţăliertăţii de voinţă a su#letului/77.

7 S#. $oan :amaschin, Dogmatica, $, 779 S#. *hiril al Fle&andriei, Despre /f%#ta 6reime, $74 EQ, p. 61172 SEP 1, p. 68675 S#.


14/152

68 Voi întinde deci mâna Nea şi voi lovi %-itul cu tot felul de minuni e care levoi face în mi;locul lui7 duă care vă va lăsa să lecaţi.

61 Voi face ca oorul acesta să ai(ă trecere în ochii %-itenilor şi/ când veţi leca/nu veţi ieşi cu mâinile -oale7

66 fiecare femeie va cere de la vecina ei şi de la casnica ei lucruri de ar-int/ lucruri

de aur şi haine/ şi le veţi une e fiii voştri şi e fetele voastre/ şi6i veţi desuia e%-iteniRW> redă er. saahat psoriasis "ulgaris, de #apt, proail, numelegeneric al olilor de piele. Goala numită de 0erodot ( Hist . 1M) RW> ^ RLE[ a coi, a

upui este denumită, încep"nd cu epoca ale&andrină, LLA>[?B>@E$. 'n religia mo+aică,

188 SEP 1, p. 686181 SEP 1, pp. 686%68186 S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr , $$

19


15/152

e&istau reguli stricte împotriva leproşilor, datorate nu at"t unor intenţii pro#ilactice, c"t unorreguli cultice/18. :upă Lrigen, m%#a lui


16/152

spus%o aceasta împotrivindu%se, ci din multă smerenie/11. 'i era greu să e&prime cele ce, p"nă lavenirea *uv"ntului, răm"neau aia între+ărite. *u adevărat, legea a #ost prea greoaie la limăspre a putea articula cum se cuvine învăţătura despre *el ce este. Ti nu a #ost în stare să ridicemintea la #irea cea mărită, prea închinată şi negrăită, cea închinată în S#"nta !reime. Pe l"ngăaceasta, #iind slaă la glas, de aia a putut grăi israeliţilor, #iind au+ită numai în $udeea,

propovăduirea ei neaung"nd, aşa +ic"nd, nici măcar la urechea celorlalte neamuri/119

.11 umne5eu însă a 5is către Noise8 9Cine i6a dat omului -urăO şi cine6l face mutsau surd/ vă5ător sau nevă5ătorO *are nu %u/ umne5euO

16 Fi acum/ du6te8 %u sunt Cel ce6ţi voi deschide -ura şi te voi învăţa ce să-răieşti


17/152

rm"nd lui 0ristos, vom #i salvaţi dincurgerea păcatului, aung"nd la tăr"mul #erm al vieţuirii în :uh.

1M Noise a lecat/ s6a întors la Ietro/ socrul său/ şi i6a 5is8 9%u lec7 mă duc înaoiână6n %-it/ la fraţii mei/ ca să văd dacă mai trăiesc?> minuni % care traduce er. mophet, termen ce apare cel

mai adesea în sintagma @MDLE> =>E ?W>?> sem#e şi mi#u#i #olosită aproape îne&clusivitate în legătură cu ieşirea evreilor din Egipt şi cu evenimentele deoseite ale istoriei lor

p"nă la trecerea


18/152

*uvintele Se#orei în arianta Eraică 6u!mi eşti u# soţ deU pri# s%#ge. Se pare căcircumci+ia era practicată încă înainte de epoca ron+ului (ve+i #olosirea tradiţională a cuţituluide piatră). Episodul enigmatic din versetele 69%62 e&primă superstiţia păg"nă (Se#ora era omadianităY) după care ritualul (premarital) al circumci+iei, însoţit de o anume #ormulă magică,avea puterea de a alunga duhurile inoportune. E stu#ărişul animist din care avea să se

limpe+ească religia lui $srael, monoteistă/167

. Fici, Se#ora $i cade la picioare lui


19/152

1 şi oorul a cre5ut şi s6a (ucurat că omnul i6a cercetat e fiii lui Israel şi căle6a vă5ut neca5ul7 şi/ lecându6se oorul/ s6a închinat.

Să nu îndră+nească să vorească poporului cel ce nu s%a pregătit să grăiască celormulţi, printr%o purtare potrivită cu ceea ce voreşte. *ăci ai vă+ut cum, atunci c"nd era încă t"%năr, înainte de a se #i ridicat prea mult în virtute, nu a #ost socotit s#ătuitor şi împăciuitor vrednic

de cre+are nici măcar între doi oameni ce se certau. Fcum, însă, voreşte at"tor +eci de mii deoameni adunaţi la un loc/19.

C)PIT*'U' , Moise la #araon.

1 uă aceea Noise şi )aron au intrat la Garaon şi i6au 5is8 9)şa -răieşte omnulumne5eul lui Israel8 6 ă6i drumul oorului Neu/ ca să Nă ră5nuiască în ustieZ<

*um evreii aduceau ert#e di#erite #aţă de egipteni, era necesar să ceară aceastădistanţare. /ă Mă prăz#uiască verul eraic indică o sărătorire la capătul unui pelerina, cumsunt la noi hramurile marilor m"năstiri sau Paştile la $erusalim/14. $ R>?WB"$ @B>$ LRE?LLE[) (Philon, Mos. $, M5)/15.

Evreii nu%- puteau pră+nui pe :umne+eu în Egipt şi dintr%un alt motiv at"ta vreme c"ttrăieşti viaţa întunecoasă a veacului şi eşti copleşit de noaptea intereselor, nu poţi slui:omnului/1M.

6 Garaon a 5is8 9Cine este acela de al cărui -las să ascult eu şi să le dau drumulfiilor lui IsraelO 3u6l cunosc e omnul/ iar e Israel nu6l voi lăsa să leceZ<

u%- cunoaşte pe :omnul cel ce şi%a împietrit inima. :e aceea, necurat este înaintea:omnului tot cel ce se înalţă cu inima. ;iindcă primul păcat este m"ndria/17.

%i i6au 5is8 9umne5eul %vreilor ne6a oruncit să mer-em cale de trei 5ile înustie şi să6I aducem ;ertfă omnului umne5eului nostru/ ca să nu se a(ată asură6nemoarte sau măcel


20/152


21/152

satis#ăcut, ca nu cumva, din pricina uşurinţei de%a o satis#ace, să o dispreţuiască şi ast#el să sesature de rău/195.

17 Scri(ii fiilor lui Israel şi6au dat seama de starea roastă6n care se aflau când lise susese8 93umărul 5ilnic de cărămi5i nu se va micşoraZ<

68 Fi dac6au ieşit de la Garaon/ i6au întâlnit e Noise şi e )aron care veneau să6i

întâmine61 şi le6au 5is8 9Vadă6vă umne5eu/ %l să vă ;udeceZ/ că urâciune6aţi făcut din noi în faţa lui Garaon şi6a slu-ilor lui/ şi le6aţi dat în mână sa(ie să ne omoare148, respectiv L[YW>\B"[E kMJ141. , M. Fcest nume 'l deoseeşte pe :umne+eu de idoli şi nua #ost de+văluit patriarhilor, revelarea lui #iind re+ervată unor vremuri în care chiar şi demoniise numeau +ei şi domni. umele descoperit patriarhilor era %l6Faddai (#acerea 15, 1 et passim).

195 S#. *hiril al Fle&andriei, 0#ci#area şi slu1irea $# du şi ade"ăr , $19M SEP 1, p. 685197 Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $$$, 148 %n hiri ratea.141 %n vrahioni isilo.146 EQ, p. 61614 EQ, p. 616

61


22/152

Pentru !heodoret, acesta este numele pe care


23/152

Fceştia au mai #ost pre+entaţi la .acerea 92, M%7. Philon pre+intă naşterea lui


24/152

Armia lor literal cu puterea lor 3 putere armată (e&istentă sau, mai departe, în perspectiva organi+ării)/126.

65 )ceştia sunt cei ce i6au sus lui Garaon/ re-ele %-itului/ să6i lase e fiii luiIsrael să lece din ţara %-itului8 ei sunt acelaşi )aron şi acelaşi Noise.

6M `n 5iua6n care i6a -răit omnul lui Noise în ţara %-itului/

67 omnul i6a vor(it lui Noise/ 5icând8 9%u sunt omnul. Sune6i lui Garaon/re-ele %-itului/ tot ceea ce6ţi sun %uZ<8 Iar Noise a 5is în faţa omnului8 9Iată/ eu sunt -reoi la vor(ă7 cum dar mă va

asculta e mine GaraonO<:upă genealogia leviţilor, se revine la istoria e&odului.

C)PIT*'U' , Încă o chemare către Moise. Înt$ia plagă asupra Egiptului% apa Nilului se preface&n s$nge.

1 omnul i6a răsuns lui Noise rin a6i 5ice8 9Iată/ %u i te dau lui Garaon e tine

dret umne5eu/ iar )aron/ fratele tău/ va fi roorocul tău.


25/152

7 9acă Garaon vă va 5ice8 6 aţi6ne semn sau minuneZ/ atunci tu să6i 5ici frateluitău )aron8 6 Ia toia-ul şi aruncă6l ;os în faţa lui Garaon şi6n faţa slu;itorilor luiZ/ şi acestase va reface6n (alaurB 3 @"AE@?$ traduce er. haam termen utili+at mai cu

seamă pentru a desemna magii străini. 'ntr%un ast#el de conte&t, concepţia eraică despreînţelepciune este in#luenţată de sensul termenilor ailoneni corespun+ători (nemebu etc.),con#orm cărora înţelepciunea se de#inea ca pricepere şi e&perienţă în practicarea cultuluireligios şi al magiei/158. Pentru $ustin, magicienii şi vrăitorii Egiptului sunt asimilailidemonilor ( Dial . 57, 9)/151.

16 fiecare din ei şi6a aruncat toia-ul/ iar acesta s6a refăcut în (alaur. ar toia-ullui )aron a în-hiţit toie-ele lor.

!oiagul trans#ormat aici Hv. 18J în alaur (sau în şarpe în $eşirea 9, , pentru a nu%lînspăim"nta prea tare pe


26/152

1M eştele din 0âu va muri/ 0âul se va îmuţi/ iar %-itenii nu vor mai utea să(ea aă din 3il


27/152

3ilul va colcăi de (roaşte7 ele se vor urca şi vor intra în casele tale/ în odăile talede dormit/ e aturile tale/ în casele slu-ilor tale şi6ntr6ale oorului tău/ în cutoareletale şi6n coveţile tale cu aluat7

9 e tine/ e oorul tău şi e toate slu-ile tale se vor urca (roaşte


28/152

1M )u încercat şi ma-ii rin vră;ile lor să scoată ţânţari/ dar n6au fost în stare7 aufost atunci ţânţari e oameni şi e vite.

/ă scoată să%i scoată din ţăr"nă (asemenea lui Faron), pe principiul cel ce poate să%iaducă, poate să%i şi alungeY/1M.

17 Fi au 5is ma-ii către Garaon8 9)cesta6i de-etul lui umne5euZ< ar inima lui

Garaon s6a învârtoşat şi nu i6a ascultat e Noise şi e )aronQ/ aşa cum susese omnul.E r"ndul magilor să recunoască puterea lui :umne+eu, #ără ca ;araon să se laseînduplecat. _"nţarii au constituit cea de%a treia plagă. Degetul lui Dum#ezeu gr. #=?"$L", #ormulă înt"lnită în te&tele magico%religioase egiptene (GR)/1M9. :upă $rineu, degetul lui

Dum#ezeu se re#eră la dumne+eirea *elui ce m"ntuieşte, la 0ristos ( Ad". aer . $$$, 61, M).E&ege+a antică, eraică sau creştină, insistă asupra #aptului că această plagă nu este o vrăitorie,ci vine de la :umne+eu pentru a arăta că


29/152

69 omnul a făcut aşa8 mulţime mare de tăuni au venit în casa lui Garaon/ încasele slu-ilor lui şi6n toată ţara %-itului7 de6atâţia tăuni se răădea ământul.

64 Garaon i6a chemat atunci e Noise şi e )aron şi a 5is8 9Ner-eţi şi aduceţi ;ertfă umne5eului vostru aici în ţarăZ<

62 Noise însă a 5is8 9)şa ceva nu6i cu utinţă8 cele ce aducem noi ;ertfă

omnului/ umne5eului nostru/ sunt urâciune6n faţa %-itenilor7 dacă noi vom ;ertfi su(ochii %-itenilor ceea ce entru ei e urâciune/ ne vor ucide cu ietre.$sraeliţii, păstori #iind, ert#eau animale din turmele lor. Nitualul egiptenilor era di#erit,

o#randele lor constau în vegetale, păsări sau aluaturi. Gerecul şi ţapul erau pentru ei animales#inte/178. 8r%ciu#i, spurcăciu#i, ?> Y#LXD>?>, adică lucruri care produc sc%rbă,desemnea+ă aici tauurile egiptene legate de +oolatrie, de idolii pe care îi venerau. Philondenaturea+ă sensul virtuţile oamenilor pioşi sunt spurcăciu#e, ur%ciu#e pentru cei răi ( .uga1M)/171. u ne%a părut aici ca ;ilon să #i #orţat te&tul, e&ege+a sa decurg"nd #iresc.

65 Ca atare/ cale de trei 5ile ne vom duce6n ustie/ şi acolo6I vom aduce ;ertfăomnului/ umne5eului nostru/ aşa cum ne6a -răit nouă omnul


30/152

5 Garaon a trimis atunci să vadăQ şi iată că dintre vitele fiilor lui Israel/ din toate/nu murise nici una. Inima lui Garaon s6a în-reuiat8 el n6a lăsat oorul să se ducă.

L molimă a secerat vitele Egiptenilor, aceasta #iind cea de%a cincea plagă. :esigur, nuau murit toate vitele lor, ci di# toate vitele, enumerate în te&t. ;araon nu%şi schimă atitudinea,dar a#lă că evreii nu sunt a#ectaţi.

M omnul a -răit cu Noise şi cu )aron/ 5icând8 9'uaţi6vă câte o mână lină desu5ă din cutor/ iar Noise s6o arunce sre cer în faţa lui Garaon şi a slu-ilor lui87 ea se va reface6n ul(ere este toată ţara %-itului7 (u(oaie vor fi e oameni şi

e vite/ (ăşici usturătoare e oamenii şi vitele din tot %-itullceraţiile pielii au #ost cea de%a şasea urgie asupra egiptenilor.16 Iar omnul a învârtoşat inima lui Garaon8 acesta nu i6a ascultat e Noise şi

e )aronQ/ aşa cum omnul îi susese lui Noise.

'n versetele anterioare se spune că lui .arao# i s!a $mpietrit i#ima3 aici se spune că Dom#ul i!a $mpietrit i#ima, suger"nd un cresce#do al scenariului. Lrigen a remarcat acestaspect, pun"ndu%l în legătură cu prolema lierului aritru/174.

1 1is6a omnul către Noise8 9Să te scoli mâine de dimineaţă/ să i te înfăţişe5i luiGaraon şi să6i 5ici8 6 )şa -răieşte omnul/ umne5eul %vreilor8 ă6i drumul ooruluiNeu/ ca să6Ni slu;ească7

19 fiindcă de data aceasta voi trimite toate loviturile Nele asura inimii tale/asura slu-ilor tale şi a oorului tău/ entru ca tu să ve5i că6n tot ământul nu este altulasemenea Nie.

14 acă %u de la6nceut Ni6aş fi întins mâna şi te6aş fi lovit cu moarte/ e tine şie oorul tău/ tu ai fi fost şters de e faţa ământului7

12 dar iată entru ce te6am cruţat8 entru ca6ntru tine să6Ni arăt uterea şientru ca numele Neu să se vestească6n tot ământul.

15 )cum însă tu din nou îi stai oorului Neu îmotrivă şi nu6l laşi să lece.1M Iată8 mâine/ la ceasul acesta/ %u voi face să louă -rindină multă şi -rea cum n6

a mai fost în %-it de la6ntemeierea lui şi ână6n 5iua de a5i.17 )şadar/ -ră(eşte6te acum să6ţi aduni turmele şi toate câte le ai în câm7 fiindcă

toţi oamenii şi toate vitele care vor fi în câm şi nu vor intra în casă/ loviţi vor fi de-rindină şi vor muri


31/152

glăsui cu putere (Lrigen, Hom. Ex. 9, 5, M). Glasurile care veneau din cer repre+intă învăţăturacea dreaptă în raport cu care se poate recunoaşte greşeala. rindina devastea+ă plantele încă#ragede ale răutăţii şi ale păcatelor, #ocul şi #ulgerul ard ţepii plăcerilor (Lrigen, Hom. Ex. 9,5)/175.

69 4rindină era/ şi foc se6nvăăia rin -rindină/ o -rindină multă şi -rea cum n6a

mai fost în %-it din clia6n care s6a făcut el oor.64 `n toată ţara %-itului a lovit -rindina tot ce era e câm/ de la om la do(itoc/toată iar(a câmului a (ătut6o -rindina şi toţi coacii câmului i6a sfârtecat -rindina.

62 3umai în ţinutul 4oşen/ unde se aflau fiii lui Israel/ acolo n6a fost -rindină.'n Egipt, grindina cade uneori în intervalul decemrie%aprilie, de regulă în #"şii înguste

şi lungi. Fcum, amploarea #enomenului depăşise cu mult tot ce mai vă+useră egiptenii asemă%nător.

65 Garaon a trimis atunci să6i cheme e Noise şi e )aron şi le6a 5is8 9e data astaam ăcătuit8 omnul este Cel ce are dretate/ iar eu şi oorul meu suntem vinovaţi.

6M 0u-aţi6vă dar entru mine la omnul8 să6ncete5e tunetele lui umne5eu/ să6ncete5e -rindina şi focul7 eu vă voi lăsa să lecaţi/ iar voi mai mult nu veţi rămâne


32/152

opreşte şi nu%l împiedică de la săv"rşirea răului/688, căci El respectă p"nă la s#"rşit liertatea cucare ne%a dăruit.

Cum i!am 1ucat Eu pe Egipte#i3 Septuaginta osa emeeha tis %-hitiis. erul em6e5o înseamnă a se 1uca, a zburda* a se zbe#gui, dar şi a!şi bate 1oc de ci#e"a* a bat1ocori (ca în


33/152

14 Toată faţa ământului au acoerit6o/ şi ământul s6a ustiit8 au mâncat toatăiar(a ământului şi toată roada omilor care mai rămăsese în urma -rindinei7 nimic n6amai rămas verde6n toată ţara %-itului/ nici în coaci/ nici în iar(a câmului.

12 )tunci Garaon s6a -ră(it să6i cheme e Noise şi )aron şi le6a 5is8 94reşit6am înfaţa omnului/ umne5eul vostru/ şi6n faţa voastrăZ

15 Iertaţi6mi acum înc6o dată -reşala/ şi ru-aţi6vă omnului/ umne5eul vostru/ca să6mi ia de e ca răădul acestaZ< +răpădul acesta literal moartea aceasta.1M Fi dac6a ieşit de la Garaon/ Noise I s6a ru-at lui umne5eu817 omnul a stârnit vânt uternic de la aus/ iar acesta a dus lăcustele şi le6a

aruncat în Narea 0oşie7 în toată ţara %-itului n6a mai rămas nici o lăcustă.68 ar omnul a învârtoşat inima lui Garaon/ iar acesta nu i6a lăsat e fiii lui

Israel să lece.`ice ;araon, rug"ndu%se /ă ia Dum#ezeu de la mi#e moartea aceasta; Ti a #ost

ascultat. Fsemenea şi dracii, rug"nd pe :omnul ca să nu #ie trimişi în ad"nc, au primitîmplinirea cererii (-uca M, 1%6). *u c"t mai v"rtos nu va #i ascultat creştinul, rug"ndu%se să

primească sloo+enie de moartea mintalăX/689. *ea de%a opta plagă a lăsat pustie ţara celui ceînroea. -a #el, 0ristos va pustii iadul3 plăgile Egiptului sunt icoană a cutremurării ad"nculuiînaintea 'mpăratului 0ristos.

61 )tunci a 5is omnul către Noise8 9`ntinde6ţi mâna sre cer8 întuneric se vaface6n ţara %-itului/ un întuneric să6l iăi cu mânargia a noua e şi o prevestire a întunericului ce a cuprins $udeea, vreme de trei ceasuri, lamoartea :omnului pe cruce. Se apropie, de alt#el, semnul ce va pre#igura Rert#a m"ntuitoare.Pentru Lrigen întunericul, tenerele sunt re+ultatul oririi duhovniceşti, simoli+"nd eroareacelor care încearcă să cunoască udecăţile Providenţei şi a celor care cedea+ă părerilornestatornice ( Hom. Ex. 9, 5) K Lpţiunea Egipt%pustiu este re+ultatul unei alegeri personale întreviciu şi virtute, iar durata limitată a întunericului trei +ile pre#igurea+ă, pentru rigorie al

Vssei, recuperarea 'mpărăţiei cerurilor, datorită lui


34/152

:acă nu părăsim păcatul cu toate ale noastre, acesta ne va trage înapoi în roie. :iavolul(;araon) nu ne poate împiedica să%$ sluim lui :umne+eu, dar caută mereu să se asigure că maiavem o legătură cu el, prin care să ne întoarcă la lucrarea răului.

C)PIT*'U' ++ , (estirea plăgii a zecea.

1 Fi a 5is omnul către Noise8 9`ncă o la-ă voi mai aduce asura lui Garaon şiasura %-itului/ duă care vă vor da drumul de aici7 iar când vă vor da drumul/ o vorface de tot8 vă vor alun-a.

+lagă cuv"ntul plagă a mai #ost #olosit în ;acerea 16, 15. Fici e singurul loc din$eşirea unde%l înt"lnim. El înseamnă, literal, lo"itură3 prin e&tindere pedeapsă3 dar şi ra#ă(provocată de o lovitură)/682.

6 Sune6i dar oorului/ în taină/ la ureche8 fiece (ăr(at să ceară de la vecinul săuşi fiece femeie să ceară de la vecina ei lucruri de ar-int şi de aur şi haine


35/152

5 ar îmotriva fiilor lui Israel/ a tuturor/ nici măcar un câine nu va lătra la ei/nici la om şi nici la do(itoc/ ca să cunoaşteţi ce minunată deose(ire face omnul între%-iteni şi Israeliţi.

Plecarea $sraeliţilor se va #ace pe tăcute, într%o linişte totală nici măcar c"inii nu vorda, ca de oicei, alarma/618.

M Toţi aceşti slu;itori ai tăi vor stri-a către mine şi mi se vor închina 5icând8 6Pleacă/ tu şi tot oorul tău e care6l cârmuieştiZ... uă care voi leca


36/152

Se va lua c"te un miel, în luna înt"i3 numărul >nu este Principiul, $+vorul a toatăe&istenţa, începutul şi s#"rşitul tuturor. -ui îi e alăturat numărul +ece (+iua a +ecea a lunii), însem%n"nd plinătatea, desăv"rşirea, întoarcerea la unitate după des#ăşurarea unui ciclu3 numărul 18 'lînchipuie pe $isus, *el de la *are pleacă toate şi în *are se readună toate (vechii greci notaunumărul 18 cu litera iota, iniţiala numelui $isus3 evreii notau pe 18 cu


37/152

2 Să6l ţineţi ână în 5iua a aisre5ecea a acestei luni/ şi atunci toată adunareao(ştii fiilor lui Israel să6l în;un-hie sre seară.

9iua a paisprezecea c"nd pe cer e luna plină a primăverii/666. /pre seară în !e&tulEraic, literal $#tre cele două seri. E&presie oscură, interpretată în mai multe variante.Septuaginta pre#eră spre seară (înainte de apusul soarelui)/66. *on#orm tradiţiei samaritene

între apusul soarelui şi noaptea completă3 con#orm aceleia talmudice şi #ariseice între declinulşi apusul soarelui (GR)/669. Pentru Pseudo%0ipolit, intervalul scurs de la prinderea mielului şi p"nă la ert#irea lui pre#igurea+ă prinderea lui 0ristos şi întemniţarea lui de către


38/152

noi, prin care se aduce în inimile tuturor calitatea lucrurilor şi se varsă în ele mulţimeanemăsurată a patimilor/68.

M `n chiar noatea aceea să mănânce carnea/ frită la foc7 s6o mănânce cu a5imă şiier(uri amare.

Azime redă gr. >D> , er. massot p"ine din #ăină de or+, nedospită3 HIJ ierburi

amare HIJ redau gr. LRE RE=WB#J[, HIJ de #apt, un amestec de hrean amar, ridichi şi pra+/61

.car#ea după Lrigen, HeJ simolul S#intelor Scripturi, carnea *uv"ntului dumne+eiesc ( +eri +asca 62). K Ierburile amare HIJ desemnea+ă amărăciunea pocăinţei şi încercările prin caretrece su#letul în căutarea lui 0ristos (Lrigen, Co. Io 18, 19, 186) sau HsuntJ un simol al asce+ei(rigorie al Vssei, G4, $Q, p. 672)/66.

:eci vor m"nca, +ice, carnea în veacul acesta. Pentru că p"nă ce suntem în lumeaaceasta ne împărtăşim încă de 0ristos în mod mai îngroşat prin s#"ntul -ui trup şi prin preţiosul-ui s"nge. :ar aung"nd, precum s%a scris, în ziua puterii 2ui şi urc"nd în strălucirea sfi#ţilor(Psalmul 187, ), ne vom s#inţi într%un oarecare alt mod, aşa cum ştie 'mpărţitorul şi :ătătorul

unurilor viitoare/6.


39/152

18 in el să nu lăsaţi nimic e6a doua 5i/ os din el să nu 5dro(iţi. Ceea ce varămâne e6a doua 5i/ să ardeţi în foc.

,s di# el să #u zdrobiţi te&t mesianic, cu re+onanţă clară în $oan 17, 2/691.Nămăşiţele treuiau arse, pentru a se evita orice pro#anare/696. !radiţia creştină a vă+ut înHprescripţieJ pre#igurarea #aptului că, după patimile Sale, oasele lui 0ristos nu au #ost +droite

ca ale t"lharilor. Lasele au #ost interpretate şi ca o imagine a solidităţii trupului lui 0ristos deconstituţie divină, vădită în virtuţile s#inţilor3 după Lrigen, oasele sunt cuvintele S#inteiScripturi inspirate de :uhul S#"nt ( +eri +asca 6M, 67).


40/152

şi viitor pregătirea în graă a cinei%amintire a vremurilor c"nd nu aveau timp din cau+amuncilor grele, dar şi aşteptarea #erilă a orei elierării, pentru care treuiau să #ie gata de

plecare/697. Cu şalele $#ci#se trimite la necesitatea stăp"nirii instinctului, a po#tei trupeşti3 sa#dalele repre+intă stailitatea de#initivă a oului !estament unde $isus apare încălţat (-uca ,12)3 echiul !estament #iind doar provi+oriu,


41/152

14 Tim de şate 5ile să mâncaţi a5ime7 încă din 5iua6ntâia să6ndeărtaţi dincasele voastre dositura/ căci cine va mânca dosit din 5iua6ntâia ână6n 5iua a şatea/sufletul acela va fi stârit din Israel.

Fici, termenul azime denumeşte at"t p"inea nedospită, c"t şi sărătoarea care va avealoc între 14%61 isan. Lriginară din *anaan, iniţial sărătoare agrară la care participau toţi

ăraţii, ea dura şapte +ile. 'n prima +i se aducea prinos înt"iul spic, omer, în celelalte +ile sem"ncau a+ime. >lterior, ea va #i înţeleasă ca o comemorare a ieşirii din Egipt şi contopită cuaceea a Paştelui/621. Dospitura er. s_or, gr. XDM , maia care, datorită #ermentării, a

procesului de acrire, devine un simol al impurităţii şi corupţiei/626.12 1iua întâia se va numi sfântă/ iar 5iua a şatea tot sfântă va fi7 6 în ele să nu

faceţi nici o muncă slu;itoare/ în afara celor care6i tre(uie fiecăruia sre a se hrăni ,numai aceasta uteţi face.


42/152

partea irasciilă şi cea po#titoare a su#letului, pe de alta (!heodoret, 7E 693 ?WLB>. *uv"ntul apare de nouă ori în Septuaginta şi denumeşteveneraţia cultică sau respectarea unui ritual religios, aici Paştile/655.

62 Fi de va fi să6ntre(e coiii voştri8 6 Ce6i cu rânduiala aceastaO/65 voi să le suneţi8 6 )ceasta este ;ertfa de Paşti entru omnul Cel ce6n %-it a

ocrotit casele fiilor lui Israel/ când %l a lovit %-itul iar casele noastre le6a mântuit


43/152

67 Fi a fost că la mie5ul noţii i6a lovit omnul e toţi întâi6născuţii în ţara%-itului/ de la întâi6născutul lui Garaon/ care tre(uia să stea e tron/ ână la întâi6născutul ro(ului din temniţă/ şi e toţi întâi6născuţii do(itoacelor.

8 Fi s6a sculat noatea Garaon/ toate slu-ile lui şi toţi %-itenii7 şi (ocet mare s6afăcut în toată ţara %-itului/ că nu era casă6n care să nu fie mort.

`ic unii păcătuieşte egipteanul şi în locul lui este pedepsit pruncul nou%născut alacestuia, care din cau+a v"rstei lui #ragede nu poate să #acă nici o deoseire între ine şi rău şi,deci, viaţa lui e în a#ara oricărei patimi. H...J 'nvăţătura este aceasta cel ce luptă prin virtute cu

păcatul treuie să nimicească primele începuturi ale răului/65M. !"lcuirea e incompletă, căci înt"ii%născuţi nu sunt tot una cu cei nou%născuţi. *um în vechime primul născut era principalulmoştenitor, Scriptura arată că lucrătorii răutăţii vor #i lipsiţi de orice moştenire în veacul viitor.

1 `n aceeaşi noate i6a chemat Garaon e Noise şi e )aron şi le6a 5is8 9Sculaţi6vă şi ieşiţi din mi;locul oorului meuZ7 şi voi/ şi fiii lui IsraelZ7 şi duceţi6vă de6i faceţislu;(ă omnului/ umne5eului vostru/ recum aţi 5isZ

6 'uaţi6vă şi turmele/ şi cire5ile/ şi duceţi6văZ... inecuvântaţi6mă şi e mineZ< %-itenii sileau acum oorul să iasă -ra(nic din ţară/ căci 5iceau8 9* să

ierim cu toţiiZ<9 Poorul şi6a luat frământătura ână a nu se dosi/ urtândQ e umeri coveţile

învelite6n haine.4 Gii lui Israel au făcut duă cuvântul lui Noise8 au cerut de la %-iteni lucruri

de ar-int şi lucruri de aur şi haine.2 omnul i6a dat oorului Său trecere în ochii %-itenilor/ iar aceştia le6au dat

tot ce au cerut7 şi i6au desuiat e %-iteni.5 Giii lui Israel au lecat din 0amses sre Sucot/ ca la şase sute de mii de (ăr(aţi

edeştri/ afară de coii./ucot localitate încă neidenti#icată, alta dec"t cea din ;acerea , 15/657. Bărbaţi

pedeştri în stare să poarte arme. -amses Philon şi Lrigen sau ca etimologie acestui toponim"iermuială, mişcarea "iermilor sau rugi#ire, cu e&plicaţia că treuie părăsită de îndată cetateasimţurilor care rod intelectul asemenea viermilor. $eronim înţelege tu#et de bucurie ( Ep. 5M, ).K /ucot HIJ corturile Lrigen spune că ele sunt semnul disponiilităţii celui care se grăeştespre :umne+eu/6M8.

M Fi6mreună cu ei s6a ridicat şi multă adunătură de oameniQ/ recum şi turmeşi cire5i şi vite multe foarte.

7 Iar din frământătura e care6o scoseseră din %-it au cot în su5ă a5ime/ căea nu se dosise7 5oriţi de %-iteni/ ei nu utuseră 5ă(ovi nici măcar să6şi facă de mâncareentru drum.

98 Federea fiilor lui Israel în %-it şi6n ţara Canaanului a fost de atru sute

trei5eci de ani.!e&tul Eraic (în tradiţia sacerdotală) dă această ci#ră numai pentru şederea în Egipt.Septuaginta însă preci+ea+ă şi!# ţara Ca#aa#ului, menţiune cu care S#"ntul Pavel va #i deacord în alateni , 15. Potrivit aserţiunilor din ;acerea 14, 1 şi ;aptele Fpostolilor 5, 2,şederea Evreilor în Egipt a durat patru sute de ani/6M1.

91 Fi a fost că la caătul celor atru sute trei5eci de ani/ toată armia omnului aieşit din ţara %-itului.

65M S#. rigorie de Vssa, Despre "iaţa lui Moise657 GGF, p. 716M8 SEP 1, p. 666M1 GGF, p. 71

9


44/152

96 3oate de rive-here i6a fost aceasta omnului/ ca să6i scoată e ei din ţara%-itului7 această noate în care %-itului a stat de ve-he/ e ea o vor ă5i toţi fiii luiIsrael/ din neam în neam.


45/152

:umne+eirii -ui. *unoaştem şi credem #oarte drept că ;iul este (:umne+eu) după #ire şi că S%anăscut de la :umne+eu şi !atăl, dar nu%- cercetăm, după cuv"ntul s#"ntului. *ăci cine ştie săspună modul naşteriiX H...J Fşadar, prin aceasta arată tăria cea mai presus de minte a dogmelor.Fcestea nu ne lasă legiuitorul să le +droim. :ar le +droesc cu totul în ei ereticii care strică celedrepte/6MM.

41 Fi a fost că atunci/ în 5iua aceea/ i6a scos omnul e fiii lui Israel din ţara%-itului/ îmreună cu armia lor.$srael înseamnă mintea care vede pe :umne+eu. Prin venirea lui 0ristos, mintea se

elierea+ă din roia întunericului şi a duhurilor egiptene/6M7.

C)PIT*'U' +] , Înt$i&născuţii şi "zimele. Drum spre Marea ,oşie. )t$lpul de norşi st$lpul de foc.

1 omnul i6a -răit aoi lui Noise şi i6a 5is86 9Sfinţeşte6Ni e tot întâiul6născut/ e cel dintâi la sânul mamei între fiii lui

Israel8 de la om ân6la do(itoc/ el este al NeuZ</fi#ţeşte!Mi F s#inţi, a consacra, cu ideea de%a pune de%o parte, a păstra în re+ervă, a%i

hără+i cuiva un anume scop. :ătător de viaţă, :umne+eu revendică pentru Sine p"rga vieţii,înt"iul #ruct al p"ntecelui matern. Prin această s#inţire, primul%născut al omului devenea

proprietatea lui :umne+eu3 primul%născut al animalului 'i era destinat tot lui :umne+eu, dar caanimal de ert#ă/678.

Iar Noise a 5is către oor8 9Să vă aduceţi aminte de 5iua aceasta6n care voi aţiieşit din ţara %-itului/ din casa ro(iei/ căci cu mână tare v6a scos e voi omnul de acolo8să nu mâncaţi dosit.

9 `ntr6adevăr/ voi astă5i ieşiţi/ în luna Sicului.-iteral $# lu#a celor #oi. 'n !e&tul Eraic $# lu#a Abib, ceea ce se traduce $# lu#a

spicului. HIJ E prima lună a anului evreiesc, numită mai t"r+iu isan/671.4 Fi va fi că duă ce omnul/ umne5eul tău/ te va duce în ţara Canaaneenilor/ a

:eteilor/ a )moreilor/ a :eveilor/ a Ie(useilor/ a 4her-heseilor şi a Gere5eilor/ e care %l liS6a ;urat ărinţilor tăi să ţi6o dea/ ţara6n care cur-e late şi miere/ vei face slu;(a aceasta

în această lună.2 Fate 5ile să mănânci a5ime/ iar 5iua a şatea este săr(ătoarea omnului85 )5ime să mâncaţi în cele şate 5ile7 dositură nu se va -ăsi la tine/ nici aluat în

toate hotarele tale.M `n 5iua aceea să6i ovesteşti fiului tău/ 5icând8 6 )ceasta6i de dra-ul a ceea ce a

făcut omnul entru mine/ când am ieşit eu din %-it.

7 Să fie aceasta ca un semn e mâna ta şi ca o aducere aminte6n faţa ochilor tăi/entru ca le-ea omnului să fie6n -ura ta7 căci cu mână tare te6a scos omnul umne5eudin %-it.

Sensul celor de mai sus acest ritual să devină permanent şi de neşters, ca un tatua şi cao osesie/676. Fugustin înţelege pe m%#a ta literal deasupra m%i#ii tale ca argument în#avoarea superiorităţii credinţei #aţă de #apte/67.

18 Să ă5iţi dar le-ea aceasta din an în an/ la vremea rânduită.

6MM S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$6M7 S#.


46/152

11 Fi va fi că duă ce omnul/ umne5eul tău/ te va duce în ţara Canaaneenilor/aşa cum li S6a ;urat %l ărinţilor tăi/ şi ţi6o va da ţie/

16 atunci să6I ose(eşti omnului e tot întâi6născutul de arte (ăr(ătească/ şi totce se naşte6ntâi din turmele sau din cire5ile tale8 artea (ăr(ătească să I6o închiniomnului.

Pe drept cuv"nt ne cere :umne+eul tuturor să%$ predăm toate şi a#irmă că treuie să%$închinăm -ui cele ărăteşti. *ăci, odată ce au pierit toţi înt"ii născuţi ai Egiptenilor şi s%aum"ntuit în toată casa şi a scăpat de nimicitorul pe $srael cel iuit, #iind una cu s"ngele mielului,ca chip al lui 0ristos *are a murit pentru noi, ca să des#iinţe+e moartea, cu dreptate cei m"ntuiţinu mai sunt ai lor, ci s%au #ăcut ai *elui ce S%a primeduit pentru ei. H...J :omnul nostru $isus0ristos, leg"nd mulţimea demonilor necuraţi şi pun"ndu%Ti s"ngele Său pentru noi şi înlătur"ndast#el moartea şi des#iinţ"nd stricăciunea (coruperea), ne #ace ai Săi, înc"t nu mai trăim viaţanoastră, ci mai degraă a -ui. Ti dacă nu ar #i primit să #ie între cei morţi, nu s%ar #i surpatstăp"nirea groa+nică a morţii/679.

1 Pe tot întâi6născutul de la asină să6l dai în schim(ul unui miel7 iar de nu6l veischim(a/ să6l răscumeri. Pe tot întâi6născutul din om/ între fiii tăi/ îl vei răscumăra.

*on#orm celui mai vechi cod al lui $srael, primii născuţi ai omului şi animaleloraparţineau lui $ahve ($eşirea 1, 6.16.143 66, 6M%673 9, 17%68). Primii născuţi ai animalelorerau sacri#icaţi (:euteronom 14, 17), grăsimea şi s"ngele închinate lui $ahve, carnea aparţinea

preoţilor (umerii 1M, 14%1M). Fnimalele socotite impure, printre care şi măgarul, erau ucise sauînlocuite cu altele ce puteau #i aduse ert#ă (:euteronom 14, 61%63 -evitic 62, 65). Primiinăscuţi ai omului pot #i răscumpăraţi cu ani ($eşirea 1, 13 9, 683 umerii , 99%95).*onsacrarea lor lui $ahve şi răscumpărarea sunt legate, în $eşirea 1, 19 ş. u.3 umerii , 13 M,15, de ieşirea din Egipt şi plaga a +ecea. !riul lui -evi este consacrat lui $ahve ca răscumpărare

pentru primii născuţi ai neamului lui $srael (umerii , 16.98%413 M, 12%1M) (GR, -!hO)/674.Fsinul, animal necurat, nu poate #i adus ert#ă3 deşi mult mai valoros, el va #i dat în

schimul unui miel ce va #i ert#it în locul lui/672. /ă!l răscumperi să dai o sumă de ani cucare poţi cumpăra un animal de ert#ă. !e&tul Eraic dacă #u!l "ei răscumpăra* să!i rupi g%tul(să%l omori #ără să curgă s"nge, ca nu cumva uciderea lui să #ie luată drept ert#ă)/ 675. Philonvede în schimul măgăruş%oaie un simol al e#ortului (ostenelii), pe a+a omo#oniei "["$%R["$care aduce progres (RW%Y>?"[, care merge $#ai#te, este termenul consacrat pentru oaie)(/acrif . 116)/67M.

Fsinul nu poate #i adus ert#ă, #iind animal necurat3 el era omor"t #ără să curgă s"nge,spre a se deosei de animalele ert#ite. :ar asinul poate #i răscumpărat prin miel -egea ne dăde înţeles prin acestea că şi ceea ce e întinat e s#"nt în 0ristos şi prin El e primit şi ceea ce elipsit de s#inţenie şi neprimit. *ăci El S%a #ăcut pentru noi ert#ă s#"ntă şi întru miros de unămireasmă, #iindcă eram păcătoşi şi necuraţi. F murit pentru păcătoşi, *el drept pentru cei

nedrepţi, *el curat pentru cei necuraţi, ca şi oaia pentru asină/

677

.19 Iar dacă fiul tău te va între(a cândva/ 5icând8 6 Ce înseamnă aceastaO/ tu să6isui8 6 Cu mână tare ne6a scos omnul din ţara %-itului/ din casa ro(iei.

14 Când Garaon se6ncăăţâna să nu ne lase să lecăm/ omnul i6a ucis e toţi întâii6născuţi în ţara %-itului/ de la6ntâi6născutul omului ână la6ntâi6născutuldo(itocului. Iată de ce ;ertfesc eu omnului e tot întâi6născutul de arte (ăr(ătească/ şide ce e tot întâi6născutul din fiii mei îi răscumăr.

679 S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$674 EQ, p. 615672 GGF, p. 76675 GGF, p. 7667M SEP 1, p. 664677 S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$

92


47/152

12 Să fie dar aceasta ca un semn e mâna ta/ neclintit în faţa ochilor tăi8 Cu mânătare ne6a scos e noi omnul din %-itZ<

15 Iar duă ce Garaon a dat drumul oorului/ umne5eu nu i6a6ndrumat ecalea dinsre ţara Gilistenilor/ cu toate că era mai scurtă/ căci a 5is umne5eu8 93u cumvaoorul/ dacă va vedea ră5(oi/ să ai(ă ăreri de rău şi să se6ntoarcă în %-it


48/152

;ocul acela, care semăna cu un st"lp, şi #ocul cel din rug sunt simoluri ale -uminii celeis#inte *are a trăit pe păm"nt şi S%a înălţat iarăşi la cer prin cruce, prin care ne%a dăruit vederea ceaspirituală/82. 0ristos călău+eşte poporul ce #uge de tirania păcatului, către 'mpărăţia #ăgăduită.

C)PIT*'U' + , Egiptenii în urmărirea +sraeliţilor. -recerea prin Marea ,oşie.

1 omnul a -răit către Noise şi i6a 5is86 9Sune6le fiilor lui Israel să se întoarcă şi să6şi aşe5e ta(ăra în faţa Pi6

:ahirotului/ între Ni-dol şi mare/ în rea;ma lui aal6efon. )colo/ lân-ă mare/ acolo sătă(ărâţi.

/ă se $#toarcă în sensul să ocolească. !e&tul e o reluare a istorisirii din 1, 1M, cuunele detalii toponimice/85. Pi6:ahiroth este o denumire de origine egipteană3 sensul poate#i de locul de "ărsare al ca#alelor sau lăcaşul mlaşti#ilor . :ea, încep"nd cu Lrigen, termenuleste perceput ca nume propriu Epauleum (în traducerea latină) este interpretat ca urcareobositoare, simol al căii di#icile indicată de :umne+eu celui ce vrea să înainte+e. 'n M9 d. 0r.,

călău+ele pelerinei Egeria, reconstituind itinerariul evreilor spre E,termen consacrat pentru măreţia divină, care se mani#estă în evenimente #ericite, pringlori#icarea Sa înaintea celor ce%- sluesc, dar şi ca #orţă punitivă pentru duşmanii Săi(!h[!)/11.

4 I s6a dat de ştire re-elui %-itului că oorul evreuQ a fu-it. )tunci inima luiGaraon şi a slu;itorilor lui s6a schim(at în rivinţa oorului7 ei au 5is8 9Ce6am făcut/ că i6am lăsat e fiii lui Israel să se ducă/ şi de6acum nu vor mai munci entru noiO...


49/152

$srael a tăăr"t l"ngă +i!Hairot (= loc de înnoptare), în preama lui Baal!:efo# (=:omnul vegherii), între Migdal (= turn3 #ortăreaţă) şi


50/152

se asupra su#letului, voind să%i ţină simţirile în păcat, dar mintea g"ndind pe ascuns neîncetat la:umne+eu, El va trimite autorul Său şi va pierde deodată pe toţi vrămaşii -ui/17. Să avemîncredere că, atunci c"nd trupul e moleşit de slăiciune, dacă strigă mintea veghind, #ie că şe+i,#ie că eşti culcat, o aude *el ce aude cele ascunse ale inimii/68.

15 Iată/ %u voi învârtoşa inima lui Garaon şi e a tuturor %-itenilor/ ca să se ia

duă ei7 şi6ntru el/ în Garaon/ ca şi6n toată oastea lui şi6n carele lui şi6n călăreţii lui va fi ca%u să Nă reamăresc71M şi6atunci când %u Nă voi reamări în Garaon şi6n carele lui şi6n călăreţii lui/

atunci vor cunoaşte %-itenii/ toţi vor cunoaşte/ că %u sunt omnulZ<17 )tunci în-erul lui umne5eu/ care mer-ea înaintea ta(erei fiilor lui Israel/ s6a

mutat şi mer-ea în urma lor7 şi s6a mutat şi stâlul norului de dinaintea lor şi le6a stat înurmă/

/!a mutat verul sugerea+ă s%a mutat ridic"ndu%se prin vă+duh/61. 0#gerul lui Dum#ezeu şi st%lpul de #or sunt sinonime şi simoli+ea+ă pre+enţa ocrotitoare a :omnului($ahve) asupra poporului israelit/66. 'ngerul călău+itor din or pre#igurea+ă pentru creştiniharul :uhului S#"nt Hrigorie al VsseiJ (5M 6, 117%161)/6.

68 intrând astfel şi stând între ta(ăra %-itenilor şi ta(ăra fiilor lui Israel7 şi6ntuneric s6a făcut şi ne-ură/ şi noatea s6a scurs fără ca6n timul noţii să se oatăaroia unii de alţii.

!e&tul Eraic, #oarte di#icil, sugerea+ă şi traducerea (datorită norului) #oaptea era$#tu#eric $#tr!o parte şi lumi#ă $# cealaltă (SVmahus)/69.

Pe cei ce se îndeletnicesc ine cu #ăptuirea, rugăciunea c"nd îi umreşte ca un nourcare%i apără de g"ndurile ar+ătoare, c"nd îi răcoreşte ca o rouă de lacrimi, arăt"ndu%le vederi du%hovniceşti/64.

61 Noise şi6a întins mâna asura mării/ iar omnul a mânat marea toată noateacu vânt uternic de la răsărit7 şi a făcut din mare uscat/ că aele se desicaseră.

$magine grandioasă v"ntul e harapnicul cu care :umne+eu m"nă telegarii mării,alerg"ndu%i/62.

66 Iar fiii lui Israel mer-eau rin mi;locul mării ca e uscat8 aele le erau eretede6a dreata şi de6a stân-a.

6 ar %-itenii s6au us e urma lor/ şi au intrat duă ei toţi caii lui Garaon/carele şi călăreţii lui/ în mi;locul mării.

69 ar în stra;a dimineţii a căutat omnul din stâlul cel de foc şi nor sre ta(ăra%-itenilor şi a umlut ta(ăra %-itenilor de saimă.

64 Fi le6a îmiedicat roţile carelor/ / încât cu anevoie6i mai duceau. )tunci au 5is%-itenii8 9Să fu-im de la faţa lui Israel/ că omnul Se lută entru ei cu %-iteniiZ<

62 Iar omnul a 5is către Noise8 9`ntinde6ţi mâna asura mării8 aele să se6

ntoarcă asura %-itenilor/ asura carelor şi călăreţilor lor


51/152

readunat/65. !radiţia Gisericii recunoaşte în trecerea


52/152

S#"ntul


53/152

Să nu cre+i cumva că El dooară la păm"nt numai ătălii vă+ute/9. -a #el va întări:umne+eu pe cei care%$ urmea+ă şi în ră+oiul nevă+ut, pe care%l aduc diavolii asupra su#letelornoastre. Egiptenii s%au pogor"t în #undul mării asemeni pietrelor, căci păcătoşii sunt grei. Evora de pietre din acelea din care pot să ridice pe fiii lui A"raam (B"E$, care traduce eraicul badoş. Nadicalul bdş , a tăia înseamnă a fi

izolat de tot ce este lumesc şi impur . 'n concepţia echiului !estament, numai tainicul:umne+eu al creaţiei este sf%#t în sens asolut (-!hO, !h[!, $, p. MM, G00)/94.

16 `ntinsu6i6ai dreataşi i6a6n-hiţit ământulZTi a+i mai înghite păm"ntul pe necredincioşi. Lare nu vi se pare că păm"ntul înghite pe

cel ce nu are dec"t g"nduri şi #apte păm"nteşti, pe cel care voreşte despre păm"nt, apără pă%m"ntul, r"vneşte păm"ntul şi%şi pune în el toată nădedea sa, cel care nu ridică niciodată privireasa spre cer, nu g"ndeşte la viaţa viitoare, nu se teme de udecata lui :umne+eu şi nici nu r"v%neşte la #ăgăduinţa de #ericire, ci cugetă tot timpul numai la lucruri pre+ente şi suspină dupălucruri păm"nteştiX/92.

1 Cu dretatea Tacălău5it6ai acest oor şi l6ai i5(ăvit/cu uterea Ta l6ai chematsre locaşul Tău cel sfânt.

9 Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 699 Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 994 EQ, p. 61M92 Lrigen, ,milii la Cartea Ieşirii, $, 4

4


54/152

ădedea unurilor viitoare dă linişte celor care se pocăiesc, precum nădedea cununiiîndulceşte durerea rănilor celor care luptă/95.

19 )u5it6au neamurileşi s6au cutremurat7dureri i6au curins

e cei ce locuiesc în Gilisteea. Dureri cu nuanţa dureri ale #emeii care naşte (ca în Psalmi 95, 2)/9M.14 )tunci caii %domului au fost curinşi de saimă/e mai6marii Noa(ului cutremur i6a curins/celor ce locuiesc în Canaan/tuturor/ le6a ierit inima.:upă Lrigen, te&tul nu se usti#ică din punct de vedere istoric, popoarele canaanite

av"nd primele con#runtări cu $srael mult mai t"r+iu (dar ar #i putut a#la îndată cele înt"mplateegiptenilorY). Fst#el, #ilistenii ar închipui aici pe cei ce se prăuşesc în patimi, iar edomiţii,etimologic, pe cei păm"nteşti. Fceştia se tulură căci, împărăţiile lor #iind, spiritual, în iad, setem de Fcela ce le va s#ăr"ma porţile şi va eliera su#letele din stăp"nirea morţii/97.

12 Cădea6vor este ei cutremur şi frică/uterea (raţului Tău îi va încremeniân6ce va trece oorul Tău/ oamne/ân6ce va trece acest oore care Tu i l6ai a-onisit.;ără îndoială că, după trecerea evreilor, neamurile vor înceta să mai #ie de piatră şi, în

locul inimilor lor aspre, ele vor primi o #ire cu adevărat umană şi îndreptată întru 0ristos/48.15 Tu6l vei aduce şi Tu6l vei răsădi

în muntele moştenirii Tale/ în locaşul e care Tu/ oamne/i l6ai 5idit/e care Tu/ oamne/i l6ai sfinţit/e care mâinile Tale l6au -ătit.E anticipat Sinaiul, dar şi Sionul. :umne+eu nu vrea să ne sădească nici în Egipt, nici

în locuri ur"te şi osnice ci, pe cei pe care%i aşea+ă, vrea să%i sădească în muntele moşteniriiSale/41.

1M `mărăţi6va omnul în veacşi în veacul veaculuiZ:eci este ceva mai presus de veacuri împărăţia adevărată a lui :umne+eu. *ăci nu e

îngăduit a spune că 'mpărăţia lui :umne+eu a început, sau că ea cade su veacuri şi timpuri/46.

17 Căci caii lui Garaon/cu carele şi călăreţii lui/au intrat în mare/dar omnul a6ntors asură6le aele mării/

în tim ce fiii lui Israelau trecut rin mare ca e uscat


55/152

ca tu să treci prin această lume #ără ca apele po#telor sau valurile tulurate ale păcatelor să testropească/4.

Fici se încheie *"ntarea lui


56/152

6 )u a;uns aoi la Nara/ dar n6au utut să (ea aă din Nara/ că era amară7 iatăde ce locul acela a fost numit Nara.

69 Iar oorul murmura6motriva lui Noise şi 5icea8 9Ce vom (eaO<:rumul prin deşert este marcat de proteste ale lui $srael împotriva setei (aici şi în 15, 3

umerii 68, 6%), împotriva #oamei ($eşirea 12, 63 umerii 11, 9 ş. u.), împotriva pericolelor

ră+oiului (umerii 19, 6 ş. u.) (GR)/2

.64a )tunci Noise a stri-at către omnul/ iar omnul i6a arătat un lemn7 el l6aaruncat în aă iar aa s6a îndulcit.

Evreii au auns la Mara (= amărăciune), un i+vor din pustia 3ur (= +id). :upă Philon,apele amare şi îndulcirea lor repre+intă darul -egii #ăcut poporului de către :umne+eu, iarminunea este menită să convingă că legile nu sunt o invenţie omenească, ci *uv"ntul lui:umne+eu ( Decal . 14). K !argumul,


57/152

înţelesuri di#erite. >n sens important este acela al încercării conştiente de către :umne+eu acredinţei poporului Său/2M.

62 9acă6ntr6adevăr vei asculta de -lasul omnului/ umne5eului tău/ şi vei facenumai ceea ce e dret în ochii 'ui/ dacă6ţi vei leca au5ul la oruncile 'ui şi vei ă5irânduielile 'ui/ atunci nu voi aduce asura ta nici una din (olile e care le6am adus

asura %-itenilor/ că %u sunt omnul care te vindecă


58/152

A c%rtit gr. #E>LE[ a bombă#i, a murmura, c#. 14, 69. !ermenul, #oarte #recventîn capitolele 14%15, sulinia+ă pretenţia israeliţilor de a #i ocrotiţi în toate privinţele de:umne+eul lor şi de a%şi atinge repede şi #ără e#ort ţelul, Păm"ntul ;ăgăduinţei/59.

)u 5is către ei fiii lui Israel8 9Nai (ine6am fi murit (ătuţi de omnul în ţara%-itului/ când şedeam îmre;urul căldărilor cu carne şi mâncam âine e săturate/ decât

să ne fi adus voi în acest ustiu entru ca toată o(ştea aceasta să moară de foame^


59/152

*ă viaţa $udeilor nu era lieră de po#te trupeşti, o poate vedea cineva uşor şi o poatedovedi limpede din #aptul că cereau m"ncărurile de carne din Egipt, ceea ce arată că aveau mintea

iruită şi tirani+ată de pornirile spre ele. HIJ E slaă, deci, mintea $udeilor şi mult luptată deatacul patimilor. :e aceea ea este încă la cele trupeşti şi e răpusă de cele păm"nteşti. $ar aceasta nise dă de înţeles HIJ prin prepeliţă. *ăci :umne+eu o o#eră celor ce o po#tesc, neatrăg"ndu%i, însă,

la po#te, dar ned"ndu%le încă nici puterea să iruiască patimile. Pentru că celor din lege nu li se dăîncă înălţimea vieţii şi s#inţenia în toate, ci aceasta s%a păstrat mai degraă pentru cei în :uh. HIJ:ar priveşte cum prepeliţele +oară către adunarea $udeilor seara. HIJ -ucrul acesta ne aratăindirect că iuitorul celor păm"nteşti nu se a#lă în lumina înţelegătoare, ci ca într%o noapte şi într%un întuneric. Ti aceasta înseamnă, #ără îndoială, că mintea $udeilor nu s%a elierat de neştiinţă şiîmpietrire, sau de ceaţa spirituală/57.

1 iar dimineaţa/ duă ce s6a luat roua dimre;urul ta(erei/19 iată că e faţa ustiei se afla ceva mărunt ca nişte -răunţe/ ceva al(icios ca

-rindina e ământ.14 Fi vă5ând6o fiii lui Israel/ au 5is unul către altul8 9Ce e astaO< Că nu ştiau ce e.

Iar Noise le6a 5is8 9)ceasta e âinea e care v6a dat6o umne5eu ca hrană.

>imiţi la vederea grăunţelor, evreii se întreau man huX (= ce e astaX), întreare de lacare (con#orm unei etimologii populare) provine numele de ma#ă. 'n Lrient, sunt cunoscutec"teva tipuri de mană3 e vora #ie de sustanţe secretate de unele plante, #ie de e&creţiile unorinsecte3 acestea, în contact cu aerul, #ormea+ă granule comestiile, căutate de eduini. Fici,însă, nu poate #i vora de un produs natural. Fcesta n%ar #i #ost su#icient pentru a sătura unîntreg popor, vreme de 98 de ani3 în plus, mana descrisă de Gilie se comportă di#erit #aţă deorice alt aliment.

n omer repre+enta ceva mai mult de doi litri.

57 S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$M8 S#. *hiril al Fle&andriei, Glafire la Ieşire, $$M1 S#. Fmro+ie, /crisori, $$$, 2M6 S#. Fmro+ie, /crisori, -Q$, 6M S#. rigorie de Vssa, Despre "iaţa lui Moise

47


60/152

0ristos, împărţindu%ne în măsură egală celor mici şi celor mari harul Său şi hrănindu%ne la #el pe toţi spre viaţă, voieşte ca cei mai tari să adune împreună cu alţii şi să asude pentru#raţi şi să le dăruiască ostenelile lor şi să%i #acă copărtaşi de darurile de sus/M9. $ar dacă s%ar

putea înţelege şi alt#el cuv"ntul .iecare să adu#aţi $mpreu#ă cu cei cu care locuiţi $# acelaşicort , aceasta s%o înţelegeţi să nu culeagă toţi #ără r"nduială, amestecat, ci într%o unitate de

neam. Fdică să ne însuşim împreună cu cei de aceeaşi credinţă cuvintele dumne+eieşti şi săcăutăm mana spirituală (înţelegătoare), nu cu cei ce cugetă alt#el şi să mergem în chip neînţeleptcu cei de alte neamuri spirituale. $ar aceasta o #ace scoţ"nd din iserici pe cei de alte credinţe şig"nduri şi contrari şi îmogăţindu%se cu hrana din cer împreună cu cei uniţi cu noi încredinţă/M4.

15 Giii lui Israel au făcut aşa8 unii au adunat mai mult/ alţii mai uţin71M dar măsurând cu omerul/ celui ce avea mai mult nu i6a risosit/ iar celui ce avea

mai uţin nu i6a lisit7 fiecare adunase atâta cât li se cuvenea celor ce erau cu el.E o pildă şi pentru creştini :e se vor purta cu o ast#el de simplitate şi dragoste

întreolaltă, prisosul celor ce stăruie în rugăciune va împlini lipsa celor ce sluesc3 şi prisosulcelor din urmă va împlini lipsa celor dint"i/M2.

17 1is6a Noise către ei8 93imeni să nu lase din ea ână dimineaţă


61/152

:omnului), ziua cea di#t%i a săptăm%#ii. 'n această primă +i a arătat :umne+eu lumina(;acerea 1, %4) şi tot în ea a înviat :omnul $isus, 2umi#a lumii ($oan 7, 4). 'ncă din epocaapostolică, :uminica era +iua în care creştinii săv"rşeau Euharistia, fr%#gerea p%i#ii,cuminecarea (ve+i ;aptele Fpostolilor 68, 5)/71. Sărătoare speci#ică religiei israelite a căreicaracteristică esenţială este încetarea oricărei munci, at"t a omului, c"t şi a animalelor.

$nstaurarea acestei sărători are o dulă semni#icaţie una social%umanitară, respectarea nevoiide odihnă a #amiliei, sluitorilor şi vitelor sale şi, totodată, păstrarea vie a amintirii odihnei at"tde dorite p"nă la ieşirea din Egipt.


62/152

6 Fi Noise a 5is8 9Iată ce a oruncit omnul8 Umleţi cu mană un omer/ sreăstrare6n viitor urmaşilor voştri/ ca să vadă âinea e care aţi mâncat6o în ustie cândomnul v6a scos e voi din ţara %-itului


63/152

2 Iată/ %u îţi voi aţine calea acolo/ e stâncă/ la :ore(7 tu vei lovi stânca/ iar din eava cur-e aă şi va (ea oorul Neu


64/152

închipuieşte vederea înţelesurilor mai înalte ale legii, iar aplecarea lor către păm"nt înseamnăt"lcuirea mai umilă şi mai coor"tă a legii, după literă/987. Fpare aici ,r (= răsărit), numit ast#eldoar în /eptuagi#ta3 te&tul eraic şi cel latin îl numesc 0ur. u ştim alte date despre el, chiardacă o tradiţie t"r+ie îl socoteşte a #i #ost soţul


65/152

aplică această sintagmă pruncului $isus, recunoscut de către magi ca #iind 0ristosul dea iruitor( Ad". aer . $$$, 12, 9)/917.


66/152

răsp"ndite în acel timp pe păm"nt. Se închinau şi ei HIJ, căci credeau şi ei în #elul lor unui:umne+eu preaînalt, ca şi


67/152

1M că şi tu te vei slei/ şi oorul acesta care6i cu tine7 -rea e entru tine trea(aaceasta/ şi nu vei utea s6o faci sin-ur.

17 )cum dar ascultă6mă e mineZ/ am să6ţi dau un sfat7 aoi/ umne5eu cu tineZTu să6i fii oorului ceea ce tre(uie să6i fii faţă de umne5eu8 să6I înfăţişe5i luiumne5eu/ tu/ tre(uinţele lor7

68 iar lor să le arăţi oruncile şi le-ile 'ui/ să le descoeri căile e care să um(le şifatele e care să le facă.61 )cum8 din între-ul oor ale-e6ţi oameni destoinici şi temători de umne5eu/

oameni dreţi/ care urăsc trufia/ şi une6i căetenii este mii/ căetenii este sute/căetenii este cinci5eci/ căetenii este 5eci.

66 )ceştia/ ei să ;udece oorul în toată vremea8 ricinile -rele să le aducă la tine/iar e cele mici să le ;udece ei. %i te vor a;uta astfel/ uşurându6ţi ovara.

6 e vei face lucrul acesta/ umne5eu te va întări/ tu vei utea să faci faţă/ iaroorul acesta6ntre- va a;un-e cu ace la locul său


68/152

4 )cum8 dacă veţi asculta de -lasul Neu şi veţi ă5i le-ământul Neu/ voi `mi veţifi Nie oor ales dintre toate neamurile/ că al Neu este tot ământul7

2egăm%#tul (#E>=M) Pactul cu


69/152

/upu#e!i curăţirii literal curăţeşte!i (o#icia+ă, prin poruncă, actul puri#icărilorrituale)/96. 0ainele curate repre+intă pregătirea pentru înt"lnirea cu :umne+eu. :upă Lrigen,aici e vora de s#inţirea trupului şi a duhului ($ *orinteni 5, 9), pregătire necesară ascultării*uv"ntului lui :umne+eu sau participării la nunta


70/152

seară3 sunt suliniate ast#el di#eritele aspecte ale lucrării m"ntuitoare. $ar pe M, vocea inteligiilă a lui :umne+eu, care îi răspu#de lui


71/152

61 4răit6a omnul către Noise8 9Co(oară6teZ )tra-e6i oorului luarea6aminte sănu dea (u5na sre omnul ca să vadă8 mulţi dintre ei vor cădea.

Ca să "adă sensul e&act al verului atanoeo a "edea (a co#templa) spre a $#ţelege3a pri"i spre a!ţi c%ştiga pricepere3 a $#ţelege. ;olosit în ;acerea , 2 în legătură cu pomulcunoştinţei inelui şi răului. 'n te&tul de #aţă nu numai că ochii omului nu pot suporta slava lui

:umne+eu, dar nici vederea lui lăuntrică, de creatură, nu poate accede la #iinţa intimă a lui:umne+eu, la esenţa -ui/948.66 Chiar şi reoţii/ care se aroie de omnul umne5eu/ să se sfinţească/ entru

ca nu cumva omnul să Se6ndeărte5e de la ei


72/152

C)PIT*'U' 2 , Cele zece porunci.

1 4răit6a omnul toate cuvintele acestea/ 5icând8>rmea+ă cele zece cu"i#te, sau :ecalogul. :ecalogul se deoseeşte de restul codurilor

de legi vechi orientale în primul r"nd prin stil, care este apodictic şi nu ca+uistic. -egiuitoruleste nu un rege oarecare, ci divinitatea, iar pedeapsa oricărei încălcări a celor prescrise estemoartea. :atorită accentului pus pe conduita morală şi una #uncţionare a raporturilorinterumane, :ecalogul a putut deveni codul moral al umanităţii în genere (-!hO)/942.

6 9%u sunt omnul/ umne5eul tău/ Cel ce te6a scos din ţara %-itului/ din casaro(iei.

Să nu ai alţi dumne5ei în afară de Nine.:umne+eu pretinde un cult e&clusiv, ca să nu sluim celor ce nu sunt. El e *el ce ne%a

elierat, ca dintr%un Egipt, de roia păcatului şi a morţii. :e aceea se cuvine să%$ sluim doar -ui,şi nu #alşilor dumne+ei, cum #ăceau cei mai mulţi dintre cei vechi. Lrigen îl îndeamnă peoricine ascultă acest cuv"nt să părăsească Egiptul (lucrurile acestui veac), să treacă din roia

lumii că+ute în păcat, pentru a veni în casa liertăţii, la o viaţă con#ormă cu poruncile lui:umne+eu ( Hom. Ex. M, 1)/945.

u%i împiedica pe ei să%i aiă pe aceia ca alţi dumne+ei pentru că ar e&ista alţidumne+ei, ci pentru ca nu cumva, întorc"ndu%se de la :umne+eul cel adevărat, să înceapă să%şi#acă +ei din cele ce nu sunt/94M. Au alţi dum#ezei cei ce se alipesc de cele materiale, precum şiereticii care #alsi#ică s#intele învăţături ale Gisericii.

9 Să nu6ţi faci chi ciolit/ şi nici vreo asemănare cu ceva din câte sunt în cer/ acolosus/ ori din câte sunt e ământ/ aicea ;os/ ori din câte sunt în aele de su( ământ.

Cip cioplit te&tual idol (idolon)3 prin de#iniţie, statuie sau statuetă sculptată, carepre+entare a unei +eităţi/947. Fceastă interdicţie #ăcea din $srael un unicat în întregul săuconte&t uman. :e reţinut însă că te&tul se completea+ă prin prima #ra+ă a versetului următor3

porunca nu inter+ice opera de artă, ci trans#ormarea acesteia în idol/928. Pentru Philon, aici secondamnă deopotrivă şi sculptura şi pictura ( Decal . 2231423 Ebr . 1873 Gig . 47)3 la #el pentru$osi# ;laviu. Lrigen deoseeşte LE#J"[, idol , de "D"BJD>, $#făţişare, #icţiuni ale unor lucruri

pe de o parte (c#. $ *orinteni M, 9), e#igie a #iinţelor adevărate, pe de alta ( Hom. Ex. M, )/921.4 Să nu te închini lor/ şi nici să le slu;eşti7 că %u/ omnul/ umne5eul tău/ %u sunt

un umne5eu -elos/ Cel ce vina ărinţilor o dă e seama coiilor ân6la al treilea şi6alatrulea neam entru cei ce Nă urăsc/

:umne+eu se numeşte aici Theos 5ilotis (c#. Septuaginta)3 5ilotis traduce eraicul bana,de la bano (= gelos). recescul 5ilos înseamnă zel , ardoare, r%"#ă, dar şi gelozie, emulaţie, ri!"alitate3 sensul e dictat de conte&t. 'n ca+ul de #aţă, :umne+eu 'şi revendică în e&clusivitate

#idelitatea şi iuirea celor cu care a încheiat legăm"ntul3 în ca+ de trădare cu alţi dum#ezei, El'şi atriuie chiar pornirile temperamentale ale unui acces de gelo+ie/926. Dum#ezeu gelos,MJ?$, este un sens nou al termenului care în greaca clasică însemna adept pli# de r%"#ă3 seaplică aici lui :umne+eu ca >nuia care nu admite rival, şi în acest sens corespunde ineeraicului banna. Fre şi sensul de zelos, fa#atic. Pornind de aici,


73/152

:umne+eul gelos, fa#atic, ra#ciu#os al echiului !estament şi :umne+eul bu#, iubitor ,iertător din oul !estament, revelat de $isus 0ristos (c#. !ertulian, Ad". Marc.)/92.

2 dar Nă milostivesc ân6la al miilea neam sre cei ce Nă iu(esc şi6Ni ă5escoruncile.

u e îngăduit să repre+entăm pe :umne+eu în chipul creaturilor, pentru a nu con#unda

*reatorul cu creaţia. *um vom vedea, interdicţia nu a #ost totală, dar, în general, s%a evitat de ada un chip vă+ut celor nevă+ute, e&ist"nd şi pericolul căderii în idolatrie. 'nsă în nici un ca+ nu poate #i atacat, pornind de la această poruncă, cultul s#intelor icoane. Ldată cu întruparea ;iului,:umne+eu a luat un chip vă+ut, ce poate #i repre+entat. -a r"ndul său, S#"nta Scriptură esteicoană. :ar ea poate deveni şi chip cioplit, sau idol #ără viaţă, c"nd e scoasă din Giserică şit"lcuită de către eretici.

Poate surprinde pedepsirea copiilor, p%#ă la al treilea şi al patrulea #eam, pentru păcatele părinţilor. :umne+eu nu vrea să spună aici că au să #ie pedepsiţi alţii pentru păcatelealtora, ci că vor su#eri pe ună dreptate aceeaşi pedeapsă ca şi înaintaşii lor, pentru că nu s%au#ăcut mai uni, deşi au avut înaintea lor pilde de păcătoşi pedepsiţi./929 :ar e şi un alt înţeles, devreme ce primul şi al doilea neam nu se spune c%ar #i pedepsite Primul neam socotesc că este

săm"nţa răului, adică atacul (sau momeala). Fl doilea e po#ta. Fl treilea, deprinderea (haitu%dinea) răului, adică consimţirea. Fl patrulea, lucrarea, adică #apta. :eci se pedepseşte p"nă la altreilea şi al patrulea neam. *ăci atacul şi po#ta sunt nevinovate, întruc"t răul n%a ră+it p"nă lacapăt./924 $ar milostivirea p"nă la al miilea neam arată mulţimea unătăţilor cu care va dărui:umne+eu su#letul ce%$ urmea+ă -ui.

5 Să nu iei numele omnului/ umne5eului tău/ în deşert/ că nu va lăsa omnulneedesit e cel ce ia în deşert numele 'ui.

E oprit sperurul, ca şi orice #olosire necuviincioasă sau inutilă a numelui divin (GRcrede că aici s%ar putea include şi #olosirea magică a numelui divin). -a #el şi pomenirea lui:umne+eu de către eretici, #iind o hulă să%- pomenească pe :umne+eu cei ce au părăsitGiserica Sa. $nterdicţia se re#eră la a atriui idolilor numele lui :umne+eu, unic şi irepetail(*lement, /tromate $, 12, 15, )3 de asemenea, la #alsul urăm"nt şi, în general, la a numidivinitatea în conte&te super#iciale (Philon, Decal .). K Pentru *lement din Fle&andria (ibid .),

porunca se re#eră la :umne+eu%!atăl *reator şi la 'nţelepciunea care%i naşte pe cei drepţi. A #ucurăţi H#u "a lăsa #epedepsit la FnaniaJ înseamnă a #u declara curat* #e"i#o"at p"nă la a #ulăsa #epedepsit cu sensul de a îndrepta prin împăcare/922.

M )du6ţi aminte de 5iua odihnei/ ca s6o sfinţeşti.7 Fase 5ile să lucre5i7 în ele fă6ţi toate tre(urile/18 dar 5iua a şatea este odihna omnului/ umne5eului tău7 în ea să nu faci nici

o muncă/ nici tu/ nici fiul tău/ nici fiica ta/ nici slu-a ta/ nici slu;nica ta/ nici (oul tău/ niciasinul tău/ nici orice do(itoc al tău/ nici străinul ce ooseşte la tine/

11 fiindcă6n şase 5ile a făcut omnul cerul şi ământul/ marea şi toate cele ce sunt într6însele/ iar în 5iua a şatea S6a odihnit. e aceea a (inecuvântat umne5eu 5iua aşatea şi a sfinţit6o.

Este aici, desigur, un înţeles mai înalt dec"t simpla reţinere de la lucrări într%o anumită +i.


74/152

#ăcut nouă început şi uşă şi cale spre spălarea păcatelor, spre liertate şi iertare, spre nestricăciuneşi viaţă şi spre nădedea viitoare/92M. :ar cei ce urmea+ă :omnului depăşesc s"măta, intr"ndîntr%o nouă +i F şaptea +i este arătată, deci, ca +i de odihnă3 +iua aceasta, prin îndepărtarea de#apte rele, pregăteşte +iua cea dint"i, care este cu adevărat +iua odihnei noastre/927. Saatul aveaun rol pregătitor Ldinioară, în vremea saatului celui pre#igurativ, deşi (oamenii) se odihneau

cu trupul, su#letele lor erau încătuşate în răutăţi şi păcate. Lr acesta este saatul adevărat, odihnacea adevărată, c"nd su#letul este curat şi nu împlineşte cugetele lui Satan, c"nd se odihneşte înliniştea şi ucuria cea veşnică a :omnului/958. *reştinii vor înlocui saatul cu :uminica, +iua'nvierii :omnului şi a Pogor"rii :uhului S#"nt.

16 Cinsteşte e tatăl tău şi e mama ta/ ca să6ţi fie ţie (ine şi să trăieşti ani mulţie ământul e care omnul umne5eu ţi6l va da.

Suntem datori să aducem cinstire părinţilor noştri trupeşti şi su#leteşti. 'ncalcă poruncamai ales cei ce se împotrivesc învăţătorilor r"nduiţi de 0ristos în Giserica Sa. E cuprins aici şi unalt avertisment u te lăsa condus de porniri lipsite de udecată şi nici nu te lua după deprinderilecele din lume/951.

1 Să nu uci5i.

:umne+eu este *el ce dă viaţa şi Singurul în drept să o ia. E oprită ast#el luarea cu voie avieţii aproapelui, precum şi a propriei vieţi. :ar cea mai gravă e uciderea su#letească (


75/152

din Fle&andria trece de la interdicţia de a #ura la al zecelea cu"%#t* care se referă la di"erseledori#ţe, mai mult sau mai puţin licite (/tromate $, 12, 19M, 9)/952.

Porunca e limpede, dar mai ascunde şi alte înţelesuri Să nu #ii cu două g"nduri, nici cudouă #eluri de voră, pentru că două #eluri de voră înseamnă cursa morţii/955. Pentru a tăia rădă%cina păcatului, să nu voreşti de rău, să nu ţii minte răul/95M.


76/152

4egura, $#tu#ericul ([A"$) rmea+ă alte r"nduieli, cunoscute su numele de Cartea legăm%#tului. Primaconsemnare în scris a dreptului mo+aic o constituie aşa%+isa Carte a legăm%#tului (sefer

ha((erith $eşirea 68, 66 6, ), în care sunt e&puse norme legale re#eritoare la viaţa particulară şi pulică (mişatim udecăţi) şi la cea religios%morală (de(arim cuvinte,lucruri)/9M7. Prescripţiile acestui *od al alianţei pot #i grupate în trei secţiuni 1. drept civil şi

penal (61, 1 66, 68)3 6. reguli rituale (68, 66%623 66, 6M%13 6, 18%17)3 . reguli etico%sociale(66, 61%653 6, 1%7). Stilistic, se pot distinge o categorie ca+uistică sau condiţională, în genulcodurilor mesopotamice, şi o alta apodictică sau imperativă, în stilul :ecalogului sau al te&telorînţelepciunii egiptene (GR)/978.

66 Fi a 5is omnul către Noise8 9Iată ce să6i vor(eşti casei lui Iaco( şi iată ce să levesteşti fiilor lui Israel8 6 Voi înşivă aţi vă5ut că din cer am -răit cu voi.

6 Să nu vă faceţi dumne5ei de ar-int/ şi nici dumne5ei de aur să nu vă faceţi.E oprită con#ecţionarea de idoli, adică de statuete repre+ent"nd di#erite +eităţi3 dar te&tul

vi+ea+ă şi arghiro#ilia, alipirea de cele materiale.69 Nie să6Ni faceţi ;ertfelnic de ământ7 e el să vă uneţi arderile6de6tot/ ;ertfele

entru mântuire/ oile şi viţeii/ în tot locul unde %u voi face să fie numit numele Neu8 acolovoi veni la tine şi te voi (inecuvânta.

*a şi la 16, 69, alternanţă plural%singular poruncă pentru întreaga comunitate şi pentru#iecare ins în parte/971. Preci+area $# orice loc H$# tot locul la FnaniaJ se opune menţiunii din:euteronom 16, 4, suger"nd posiilitatea practicării cultului în orice loc în care :umne+eu 'şirevelea+ă pre+enţa/976.

64 Iar de6Ni vei face ;ertfelnic de iatră/ să nu6l 5ideşti din ietre ciolite/ fiindcăţi6ai us tu dalta e ele şi ele s6au ân-ărit.

62 Iar la ;ertfelnicul Neu să nu te urci e trete/ ca nu cumva acolo/ e ele/ să ţi sedescoere -oliciunea


77/152

C)PIT*'U' 2+ , ,$nduieli pentru casnici şi ucideri dreptul de azil.

1 9Iată acum rânduielile e care tu le vei une6n faţa lor8 -%#duielile SEP 1 are $#dreptările 'ncep $#dreptările, #E=>ED>?>, norme de drept,

pe care S#inţii Părinţi le asocia+ă cu viaţa activă, cu #aptele virtuţii şi sunt de nedespărţit dee#ortul de cunoaştere a lui :umne+eu/979.6 e vei cumăra ro( evreu/ el să6ţi lucre5e şase ani/ iar în anul al şatelea îl vei

lăsa li(er fără să6i ceri lată. ac6a intrat sin-ur/ sin-ur va ieşi7 dac6a venit cu femeie/ odată cu el va leca şi

femeia sa.9 acă însă femeia i6a fost dată de către stăân şi ea va fi născut fii sau fiice/

atunci femeia şi coiii vor fi ai stăânului său7 el va leca sin-ur.Lamenii vor #i elieraţi din roie în vremea venirii :omnului. :ar ei nu vor putea

revendica drept ale lor cele ce sunt ale Stăp"nului, adică darurile dumne+eieşti. E răsplătit e#ortul personal, însă nu putem avea laudă pentru cele ce nu ne aparţin.

4 ar dacă ro(ul se va6motrivi/ 5icând8 6 `mi iu(esc stăânul/ femeia şi coiii7 nuvreau să lec în li(ertate^

2 atunci stăânul său îl va aduce la ;udecata lui umne5eu7 îl va aduce la uşă/ era-/ îi va -ăuri urechea cu o undrea/ iar el îi va slu;i e veci.

*el ce s%a supus acestei lumi nu se vinde numai stăp"nului, ci chiar slăiciunii sale.HIJ u se vinde numai soţiei, ci devine ro al propriei sale alegeri cel ce%şi ia asupră%şi griacasei şi nu pe cea veşnică. Fcestuia, aşadar, stăp"nul său îi găureşte urechea în pragul uşii, casă%i amintească de cuv"ntul său, prin care a ales roia/974. Fm mai putea înţelege prin acesta pecel ce împlineşte poruncile din #rică. El răm"ne în casa Stăp"nului, însă nu #ără oarecare

pedeapsă, arătată prin străpungerea urechii.5 acă cineva îşi va vinde fata ca fată6n casă/ ea nu va ieşi cum leacă ro(ii.

.ată!# casă în sensul servitoare%iovnică/972. !ermenul #olosit aici pentru #emeianelieră are un sens aparte "E=?E$ cas#icăUde!a casei şi nu #"XM scla"ă sau R>E#B@=M

slu1#ică, ceea ce vrea să însemne că statutul sluitoarei israelite era deoseit de al celei de altneam, #apt care o apropie de condiţia unei soţii de rang in#erior. 'n lima greacă "E=?E$ esteamiguu. -a !heocrit înseamnă stăp%#a casei şi nu o sclavă. !ermenul mai apare în -evitic 17,68, unde elementul comun este e&istenţa relaţiilor se&uale dintre un ărat şi o #emeienelieră/975.

M acă stăânului nu6i va lăcea aceea e care el de (unăvoie şi6a ales6o/ o oateeli(era e (ani7 dar la neam străin nu are voie s6o vândă/ de vreme ce el s6a urtat cu eanecinstit.

7 acă i6a rânduit6o fiului său/ se va urta cu ea duă rânduiala fiicelor.:upă legea #iicelor casei (GR)/97M.18 ar dacă el îşi mai ia o alta/ e ea să n6o lisească de hrană/ de îm(răcăminte şi

de traiul ei cu (ăr(atul.11 Iar dacă el nu va face entru ea aceste trei lucruri/ ea oate leca de la el fără

să lătească nimic/ fără să6i dea (ani.Sunt limitate au+urile asupra #iicelor v"ndute de taţi ca roae, în sens de servitoare%

iovnice3 sunt prevederi adaptate nivelului moral scă+ut al celor din vechime.16 e va lovi cineva e altul şi acela va muri/ să fie dat morţii.

979 SEP 1, p. 69974 S#. Fmro+ie, /crisori, $$, 19972 GGF, p. 181975 SEP 1, p. 69997M EQ, p. 661

55


78/152

*u acest verset se instituie legea talio#ului, mai pregnantă în vv. 6%64/977.1 Iar de nu va fi fost cu voia lui/ ci umne5eu i l6a adus în mână/ îţi voi da %u un

loc unde să fu-ă uci-aşul.E vora despre crima #ără premeditare3 în acest ca+, impactul dintre ucigaş şi victimă e

pus pe seama lui :umne+eu/488. $ se atriuiau lui :umne+eu înt"lnirile înt"mplătoare (GR).

'ntr%o societate în care legalitatea statală nu înlocuise încă ră+unarea individuală, ucigaşulinvoluntar treuia ocrotit împotriva rudelor şi prietenilor victimei. *a şi la alte popoare antice,locul a+ilului era un sanctuar (GR)/481. :upă Philon, uciderea involuntară este asimilată

udecăţii lui :umne+eu, care îl pedepseşte pe cel ce a scăpat de ustiţia omenească, ucigaşul#iind într%un anume #el slu1itor al lui :umne+eu şi i se dau cetăţile de scăpare (:euteronom 17,1.1)/486.

19 acă însă cineva va mer-e ână acolo încât să6l omoare e aroaele său cuvicleşu- şi va fu-i la altar/ chiar şi de la altarul Neu să6l iei şi să6l omori.

'ntr%o societate în care legalitatea statală nu înlocuise încă ră+unarea individuală,ucigaşul involuntar treuia ocrotit împotriva rudelor şi prietenilor victimei. *a şi la alte popoareantice, locul a+ilului era un sanctuar/48.

14 Cel ce va lovi e tatăl său ori e mama sa să fie dat morţii.12 Cel ce va (lestema e tatăl său ori e mama sa să fie omorât.15 Cel ce va răi e cineva dintre fiii lui Israel , fie că6l va vinde ca ro(/ fie că

acela va fi -ăsit în mâinile lui , să fie omorât.1M acă doi oameni se vor certa şi dacă unul din ei îl va lovi e celălalt cu o iatră

sau cu umnul şi acela nu va muri/ ci va cădea la at/17 dacă omul se va scula şi va um(la e6afară cu a;utorul toia-ului/ atunci

nevinovat va fi cel ce l6a lovit7 îi va lăti doar timul cât n6a fost în stare să muncească şicostul în-ri;irii.

68 acă cineva va lovi cu (âta e ro(ul său sau e slu;nica sa şi va muri su( mânalui/ rin ;udecată va fi edesit7

61 dar dacă cel lovitQ va mai trăi o 5i sau două/ el nu va fi edesit/ fiindcă aicisunt (anii lui.

Pedeapsa veşnică aşteaptă pe cei ce nu aduc cinstire părinţilor (sluitorilor s#inţiţi), saudin vina cărora vreun su#let e îndepărtat de Giserică. $ar de vom vătăma pe cineva, prin îndemnla rău sau opinii eretice, va treui să plătim, p"nă la vindecarea aceluia.

66 acă doi oameni/ luându6se la (ătaie/ vor lovi o femeie însărcinată şi aceasta valeăda runcul ne6mlinit/ vinovatulQ va fi us să lătească desă-u(irea e care o vacere (ăr(atul femeii7 va lăti atât cât se cuvine7

+ru#cul #e!mpli#it sensul e&act #ără să aiă în#ăţişare de om3 în stare încăemrionară, c"nd copilul după concepţia vremii încă nu devenise persoană (!e&tul Eraic

însă vi+ea+ă cu precădere vătămarea mamei)/

489

.:acă prin s#ada noastră provocăm avortarea cuiva, adică se va sminti înainte de a aungela cunoaşterea dreptei credinţe, vom plăti preţul hotăr"t de !atăl său. $ar udecători sunt S#inţii,care vor udeca lumea (


79/152

adevărat, ci avortea+ă *uv"ntul şi îl pierde încă ne#ormat. :acă su#letul a primit ote+ul,uciderea este o crimă. Soţul su#letului este 0ristos ( Hom. Ex. 18, %9)/484.

6 dar dacă runculQ va fi îmlinit/ atunci se va da suflet entru suflet/69 ochi entru ochi/ dinte entru dinte/ mână entru mână/ icior entru icior/64 arsură entru arsură/ rană entru rană/ vânătaie entru vânătaie.

Este aşa%numita lege a talio#ului. -egea talionului ( ;us talionis) se regăseşte şi în *odullui 0amurai şi în legile asiriene. Ea are mai mult un caracter social dec"t individual3 impun"n%du%se o pedeapsă similară paguei provocate, se urmăreşte limitarea e&ceselor vendetei. :e #aptaplicarea acestei legi pare să%şi #i pierdut #oarte devreme rutalitatea primitivă, în interiorul popo%rului israelit #iind recomandată iertarea, accentuată mai t"r+iu de 0ristos (GR)/482. Lrigen a#irmăchiar că asemenea locuri nu sunt numite 2ege, ci deci+ii sau legiuiri, căci 2egea Dom#ului este

fără pria#ă (Psalmul 1M, M)485. *redem, însă, că alta e opinia potrivită o ast#el de poruncăeste cea mai mare dovadă a iuirii de oameni a lui :umne+eu. :umne+eu n%a pus această legeca să ne scoatem ochii unii altora, ci ca să ne #erim de a #ace aşa ceva altora, de #rică să nu

păţim şi noi la #el/48M.62 acă va lovi cineva ochiul ro(ului său sau ochiul slu;nicei sale şi aceia vor or(i/

li(eri să6i lase entru ochiul lor.65 Iar dacă va rue dintele ro(ului său sau al roa(ei sale/ entru dintele lor să6i

lase li(eri.6M acă un taur va îmun-e un (ăr(at sau o femeie şi le va ricinui moartea/

taurul va fi ucis cu ietre/ carnea lui nu va fi mâncată/ iar stăânul taurului va finevinovat.

67 acă însă taurul o(işnuia de mai6nainte să îmun-ă/ dar stăânul său/ deşi înştiinţat/ nu l6a ţinut închis/ dacă taurul va omorî (ăr(at sau femeie/ atunci va fi ucis cuietre/ iar stăânul său va fi şi el dat morţii7

erul gr. >A>[BJ poate #i tradus şi cu a distruge, a desfii#ţa, dar şi a supra"egea, a pu#e deoparte (de ocii mulţimii), adică nu sugerea+ă neapărat nimicirea, distrugerea, ci maidegraă ascunderea/487.

8

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	ene-elena
View:	222 times
Download:	0 times

iesirea.pdf, Usca.pdf

Documents