S`n`tate Bitterul Taina Plantelor de la Hypericum,

un “elixir al vie\ii”PAGINA 5

Pâinea, cel maimare du;man

al siluetei? PAGINA 8 PAGINA 7Frumuse]e

&

IAnul XVI Nr. 795 Duminic[ 12 august 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Mai multe artefacte, uneledintre acestea cu o vechime de5.000 de ani, furate din Irak în2003, după căderea regimului luiSaddam Hussein, se vor reîn-toarce în ţara lor după ce au fostidentificate de experţi de la Bri-tish Museum, a anunţat joi in-stituţia, potrivit AFP.

Poliţia londoneză a confis-cat, în mai 2003, opt artefacte demici dimensiuni de la un comer-ciant care nu avea informaţiidespre provenienţa acestora.Piesele au fost încredinţate apoiexperţilor de la British Museum.O coincidenţă incredibilă a făcutca o echipă a muzeului să lucrezechiar pe situl de unde fuseserăfurate obiectele, la Tello (străve-chiul oraş sumerian Girsu), însudul Irakului.

Printre obiectele recuperate,se află şi trei conuri din argilăcu inscripţii cuneiforme indi-când numele regelui care le-a co-mandat şi zeul căruia îi erau de-dicate, în acest caz regele Gudeaşi divinitatea Ningirsu.

British Museumrestituie Irakuluiartefacte furate

în 2003

Dumitru F[rca; a transformat taragotul `ntr-o icoan[ sonor[

a tradi\iei autentice

Perioada verii vine din păcate cu oserie de probleme pentru animalele decompanie cauzate mai ales de călduraexcesivă. Medicul veterinar Florin Sa-badoş ne-a dat mai multe detalii despreaceste probleme şi despre modul în carestăpânii trebuie să procedeze pentru a-şi ajuta animalele.

Cei mai afectaţi sunt câinii care în-tâmpită dificultăţi din cauza faptului căei nu pot transpira prin piele ca şi noi,oamenii. Ei transpiră prin lăbuţe şi eli-mină căldura prea mare cu ajutorul res-piraţiei, deci este mai greu să-şi reglezetemperatura. De asemenea, ei mai potînlătura senzaţia de c[ldură prin con-tactul cu corpurile reci.

Descoperire arheologică fără pre-cedent în judeţul Arad, dar şi în întrea-ga ţară şi chiar în Europa de Est< o for-tificaţie uriaşă, care se întinde pe aproa-pe 90 de hectare, şi care a fost ridicatăîn urmă cu aproximativ 3.400 de ani,în epoca bronzului. Cetatea Veche,cum a fost denumită de arheologi, afost descoperită pe raza teritorială aoraşului Sântana, primele săpături efec-tuate acolo datând din anul 2009. Nu-mai că, în ultimii doi ani, o echipă mix-tă româno-germană a intensificat cer-cetările şi a scos la suprafaţă descopeririuriaşe.

110 ani de la inaugurarea liniei de cale ferat[

Satu Mare - Mateszalka

Cum trebuie protejateanimalele de companie

de canicul[?

Fortifica\ie uria;[, de 4ori mai mare dec]t Troia,

descoperit[ `n Arad

PAGINA 11

PAGINA 9

Dumitru Fărcaş s-a născut la 12 mai 1938, înlocalitatea Groşi, lângă Baia Mare, unde a fost şiînmormântat joi, 9 august 2018.

Şcoala generală o face în satul său natal, iar în1956 se înscrie la Liceul de Muzică. În 1960 intră înAnsamblul Maramureşul din Baia Mare, cainstrumentist. Între anii 1962-1967 este student laAcademia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, unde studiază oboiul.

În 1962 a preluat Ansamblul "Mărţişorul" al Caseide Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, cu careobţine numeroase premii naţionale şi internaţionale.

A primit titlul de „Cetățean de onoare” aloraşului Phenian (Coreea de Nord) şi al oraşelor Cluj-Napoca, Bucureşti, Reşița şi Baia Mare.

A fost preşedinte de onoare al CongresuluiInternațional al Taragotiştilor. La 29 noiembrie 2002primeşte Crucea națională Serviciul Credincios clasaa III-a. La 7 februarie 2004 primeşte Ordinul MeritulCultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D - "ArtaSpectacolului".

La 7 martie 2008 i-a fost conferit titlul de DoctorHonoris Causa al Academiei de Muzică „GheorgheDima” din Cluj-Napoca.

A trecut la cele veşnice în 7 august 2018, la Cluj-Napoca.

Pentru întreaga sa activitate ca taragotist a fostnumit "regele taragotului", "voievodul taragotului".

Sfânt[ M[rie Mare în tradi\ia s[tm[renilor

În fiecare an, la 15 august, Biserica serbează “Ador-mirea Maicii Domnului” (praznic cunoscut în poporşi sub numele de “Sfântă Mărie Mare”), în amintireaadormirii şi mutării Fecioarei Maria cu trupul la cer

PAGINA 4

Modele de verighete

care se poart[

PAGINA 3

Clădirea G[rii Satu Mare a fost construită în anul 1899 PAGINA 2

2 Informa\ia de Duminic[/12 august 2018

Prin bunăvoința fostului in-giner feroviar Tiberiu Lorincz,cunoscut filatelist, vă prezentămo scurtă istorie a liniilor de caleferată care străbat județul SatuMare, în marea lor majoritate in-augurate înainte de Primul Răz-boi Mondial.

Primul oraș din Transilvania carea fost legat prin cale ferată de capitalelevest-europene  a fost Oradea, deve-nind punct de plecare spre centrul Ar-dealului, spre Carpați și Dunăre și spredrumurile comerciale ale Orientului.La Oradea drumul de fier a ajuns la24 aprilie 1858 (prin inaugurarea li-niei  Pospokladany – Episcopia Bihor– Oradea). Linia Cluj - Oradea a fostinaugurată pe 7 septembrie 1870 șiCluj - Războieni  pe 14 august 1873.Liniile secundare au fost construitemai târziu.

Linia Debrecen - Halmeu

Așa s-a întâmplat și cu linia prin-cipală Debrecen - Valea lui Mihai –Carei - Satu Mare, inaugurată la 25septembrie 1871. La construcția ei,porțiunea de cale ferată Carei - SatuMare - Halmeu făcea parte din ma-gistrala Debrecen - Valea lui Mihai -Satu Mare – Korolevo - Sighetu Mar-mației, în lungime totală de 220 km.În acea perioadă linia fiind pe terito-riul maghiar, MAV-ul (Căile FerateMaghiare înființate în 1869) a propusprintre primele proiecte construireaacestei căi ferate, care pentru guvernulde la Budapesta avea în primul rândun pronunțat caracter strategic pentrucă lega rețeaua căilor ferate maghiarede o serie de localități din Transilva-nia. De asemenea, această cale feratăușura considerabil transporturile spreȚara Maramureșului și dădea posibi-litatea exploatării intensive și gratuitea lemnului și a sării aflate aici din bel-șug și atât de căutate la Viena și Bu-dapesta.

Din aceste motive, în primăvaraanului 1870, folosind fondurile statuluimaghiar, MAV-ul începe construcțiacăii ferate de la Debrecen spre SighetuMarmației. Executată într-un ritm ra-pid, la 5 iunie 1871 se deschide circu-lația pe prima parte a liniei în lungimede 70 km, de la Debrecen prin Valealui Mihai până la Carei. Pe 25 septem-brie 1871 se deschide circulația și peporțiunea de linie Carei - Satu Mare,în lungime de 38 km. Construcția linieicontinuă în ritm susținut, iar pe 20 iu-nie 1872 se inaugurează porțiunea decale ferată Satu Mare - Halmeu.  LiniaSatu Mare - Baia Mare a fost inauguratăla 6 iulie 1884.

Liniile au fost exploatate de MAVtimp de 48 de ani (1871-1919) iar dupăUnirea Transilvaniei cu Regatul Ro-mâniei, prin crearea noii frontiere cuUngaria, stația Valea lui Mihai devinestație de frontieră. În conformitate cuTratatul de la Trianon, porțiunea de li-nie Valea lui Mihai - Satu Mare - Hal-meu și linia Satu Mare - Baia Mare trecîn administrația Căilor Ferate Române.Liniile au mai fost administrate de cătreMAV de la 30 august 1940 până în lunaseptembrie 1944, ca urmare a celor sta-bilite prin Dictatul de la Viena, cândliniile au rămas pe teritoriul cedat pânăla retragerea trupelor ungare.

Liniile înguste secundare

Liniile înguste din jurul Sătmaruluiau fost construite din interese localedatorită dezvoltării economice și so-ciale din zonele adiacente liniilor prin-cipale, astfel< linia Satu Mare - Bixad afost inaugurată la 20 aprilie 1906, liniaSatu Mare - Ardud a fost inaugurată ladata de 14 iunie 1900, linia Ghilvaci -Crucișor - Șomcuta Mare a fost inau-gurată pe 2 segmente< la 4 octombrie1893 între Ghilvaci – Ardusat și la datade 31 ianuarie 1895 între Ardusat –Șomcuta Mare.

Clădirea actuală a stației Satu Marea fost construită în anul 1899 iar a sta-ției din Carei în anul 1912, după pro-iectele renumitului proiectant Pfaff Fe-renc, angajat la MAV.

Remorcarea trenurilor de călătoriși de marfă s-a făcut în perioada de du-pă inaugurarea liniilor cu locomotivecu abur din depoul Satu Mare (inau-gurat la 25 septembrie 1871), cu loco-motive MAV din seriile 335, 370, 375,376, 324, iar cele de pe liniile de caleferată înguste cu locomotive cu aburseriile 764 și 490. După anul 1955 s-aufolosit locomotive cu abur româneștidin seriile 50 și 150, iar după 1969 lo-comotive diesel 60-DA construite deElectroputere Craiova și DHC-1200 șiLDH 45 pentru liniile înguste, con-struite la Uzinele 23 August București.În prezent circulă și automotoare clasa79, LVT și DUEWAG precum și auto-motoare moderne DESSIRO cu rangde tren Regio.

Linia Satu Mare – Mateszalka

Calea ferată Satu Mare – Mateszal-ka în lungime totală de 55 km a fostconstruită ̀ n anul 1908 de către Socie-tatea Căilor Ferate Locale Satu Mare –Mateszalka, făcând legătura între SatuMare şi localitatea Mateszalka din Un-

garia. A fost inaugurată pe data de 1august 1908.  Inaugurarea a avut loc înprezența unor personalităţi locale şiministeriale ale vremii.

Trenul inaugural a pornit din SatuMare la orele 9, prima oprire fiind garaVetiş, apoi în gara Csenger, ajungândîn gara Mateszalka, unde au fost ex-primate primele păreri despre calea fe-rată parcursă de către oficialităţile careau călătorit cu acest tren< ”linia estefoarte bună, de o calitate excepționalăsunt lucrările de infrastructură execu-tate, precum  şi clădirile realizate petraseu”, fapt pentru care a fost felicitatăfirma constructoare.

De la începutul existenţei ei, liniaa fost exploatată de MAV. Încep]nd cuanul 1919 odată cu stabilirea actualeigraniţe între România şi Ungaria şi înaceastă parte a ţării, linia a fost îm-părţită în 2 segmente. Linia de cale fe-rată dintre Csenger – Mateszalka înlungime de 33 km funcţionează încondiţii normale de trafic şi astăzi, peteritoriul Ungariei, staţia Csenger fiindchiar la frontieră. În anul 1920 a fostdesfiinţat tronsonul de linie în lungimede 4 km ce lega staţia Csenger  (Unga-ria) cu staţia Cetatea Veche din Româ-nia, iar porţiunea de linie între CetateaVeche şi Satu Mare în lungime de 17km a fost închisă pentru circulaţie pânăin anul 1972 când linia a fost desfiinţatăşi demolată.

A rămas o poţiune de linie de 1,9km lungime ce se ramifică din gara Sa-tu Mare Sud (denumirea veche - SatuMare Ferăstrău), linia  12 Vetiş,  ca  liniecolectoare  pentru liniile industrialedin Satu Mare Sud.

Aniversarea centenarului

Aniversarea centenarului liniei afost marcată pe data de 1 august 2008de către MAV – Regionala de cale fe-rată Debrecen, în colaborare cu Con-

siliile Locale din localităţile Mateszalkaşi Csenger.

Trenul special cu personalităţiMAV, primari, oficialităţi locale, presă,invitaţi a fost primit în gara Csengercu fanfară şi majorete de către primaruldin Csenger, oficialităţi locale, şi omulţime de locuitori veniţi din împre-jurimi. Au urmat discursurile oficiali-tăţilor şi programele artistice (poezie,cântece, dansuri populare, muzică defanfară, majorete.

Au luat cuvântul primarii locali-tăţilor Csenger, Mateszalka, directorulRegionalei Debrecen ;i invitaţii dinRomânia - subprefectul Județului SatuMare, Pataki Csaba, viceprimarul Mu-nicipiului Satu Mare, Kereskenyi Ga-bor, reprezentantul Regionalei CFRCluj, ;eful Diviziei de Instalaţii, ing.Ioan Munteanu ;.a.

A urmat o vizită la Muzeul din lo-calilatea Csenger care bineînţeles că aavut şi un salon de istorie feroviară< fo-tografii, planşe, schiţe, felinare, insta-laţii de siguranţă feroviară, uniformeMAV de epocă, adunate şi expuse dingrija istoricului şi documentaristuluide cale ferată din zonă, Sabo Menyhert.Presa locală, din Mateszalka, Csengerdar şi Satu Mare, cu interviuri şi re-portaje în direct şi înregistrări la tele-viziunea centrală şi cele locale, au mar-cat acest moment aniversar.

Partea protocolară a continuat în-tr-un mediu adecvat< masa festivă în-tr-un local din Csenger, schimb de im-presii amicale şi discutii libere între in-vitaţi, personalităţile locale si cele fe-roviare, prilej de a lega relaţii de durată,cadouri şi mici atenţii protocolare dinpartea feroviarilor CFR şi MAV.

Programul aniversar s-a încheiatcu un tur al localităţilor Csenger şi Ma-teszalka. Tot programul de-a lungultraseului de cale ferată a fost divers,interesant, bine organizat, program ca-re merită apreciere și felicitări. 

Iancu de Hunedoara a fost ban alSeverinului între 1438-1441, voievodal Transilvaniei între 1441-1446, gu-vernator și regent al Ungariei între1446-1453 și căpitan general al rega-tului între 1453-1456, mare comandantmilitar, tatăl regelui Matia Corvin.

Acceptarea coroanei Ungariei decătre Vladislav al III-lea al Poloniei,devenit astfel Vladislav I al Ungariei,la 6 martie 1440, venirea acestuia înregat, la 21 mai, și încoronarea sa la 17iulie la Alba Iulia, au dus la declanșareaunui sângeros război civil. Devenindadevăratul conducător al grupării fa-vorabile regelui Vladislav I al Ungariei,Ioan de Hunedoara a fost răsplătit dinplin de acesta, demnitatea cea mai im-portantă ce i-a fost încredințată în 1441fiind aceea de voievod al Transilvaniei.

Ioan de Hunedoara se impune po-litic și este numit regent al Ungariei în1446. După înfrângerea de la KosovoPolje, Iancu intră în Moldova și îl în-scăunează pe vărul său Bogdan al II-lea (tatăl lui Ștefan cel Mare). În 1448Iancu de Hunedoara a primit titlul dePrinț (Princeps) de la Papa Nicolae alV-lea și a continuat luptele împotrivaotomanilor. Reîntors în Ungaria la în-ceputul anului 1453, Ioan de Hunedoa-ra a fost numit conte de Bistrița-Nă-săud și Căpitan general al regatului.Totodată, regele a inclus în blazonulfamiliei “Leii de Bistrița”.

Turcii au rupt armistițiul în 1454 șiau asediat Semendria, dar Iancu a re-purtat o nouă victorie împotriva lor laKruševac, unde i-a zdrobit cu desăvâr-șire. Miza cea mai mare era cetatea Bel-gradului, pe care sultanul Mahomed alII-lea se pregătea intens să o cucereas-că. La rândul lui Iancu a luat măsuripentru întărirea ei. Asediul Belgraduluide către turci a început la 4 iulie 1456,și a fost deosebit de puternic. Însă flotacruciată a câștigat bătălia pe apă dis-trugând, în 14 iulie, flota turcească, ceîmpiedica aprovizionarea orașului.Lupta decisivă s-a dat între 21-23 iulie.Atacul musulman a fost respins în 21iulie, iar în 23 iulie creștinii atacau ta-băra turcilor. Concepția strategică mo-dernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângăpe sultan în ciuda raportului de forțedefavorabil creștinilor și să obțină ceamai mare victorie de până atunci a creș-tinătății împotriva turcilor.

Iancu de Hunedoara a murit în 11august 1456, de ciumă, în tabăra de laZemun. S-a instaurat, după victoriacreștinilor de la Belgrad, o perioadă de70 de ani de liniște relativă la granițade sud est a regatului maghiar.

Iancu de Hunedoara este înmor-mântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf.Mihail.

Iancu de Hunedoaraa murit de cium[la 11 august 1456

EVENIMENTPe 25 septembrie 1871 se deschide circulația pe porțiunea de linie Carei - Satu Mare, în lungime

de 38 km. Construcția liniei continuă în ritm susținut, iar pe 20 iunie 1872 se inaugurează porțiuneade cale ferată Satu Mare - Halmeu.  Linia Satu Mare - Baia Mare a fost inaugurată la 6 iulie 1884.

Linia Satu Mare - Ardud a fost inaugurată la data de 14 iunie 1900

110 ani de la inaugurarea liniei de cale ferat[ Satu Mare - MateszalkaCentenarul evenimentului a fost s[rb[torit cu fastul cuvenit la Csenger

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Timp de peste 30 de ani, laemisiunea “Tezaur folcloric” ro-mânii s-au întîlnit în fiecare săp-tăm]nă cu taragotul lui DumitruFărcaș, cel care interpreta muzicadin genericul acestei emisiuni -melodia “Fecioreasca de pe Mu-reș”. Sunetul cald ;i melodicitateainstrumentului, st[p]nit deF[rca; ca de nimeni altul, au de-venit astfel sinonime cu tradi\iafolcloric[ autentic[ ;i un patrio-tism elevat.

Dispari\ia subit[ a artistului, recu-noscut `n toat[ lumea ca un maestruabsolut al instrumentului, a l[sat ound[ de triste\e `n lumea cultural[rom]neasc[. R[m]ne `ns[ amintireaunui artist uria;.

Binecuv]ntareaMariei T[nase

Născut pe 12 mai 1938 în Mara-mureş, Dumitru Fărcaş a crescut într-o familie care iubea muzica< bunicul,tatăl şi cei doi fraţi mai mari au cântatla clarinet, după cum povestea mareleartist într-un interviu. 

Cariera de succes a fost clădită cutalent şi muncă, dar şi cu ajutorul fa-miliei şi a unor dascăli. Mama i-a cum-părat un fluieraş, iar mai târziu a fostdescoperit de Mihai Guttman, fostuldirector al Liceului de Muzică din Cluj.Acesta bătătorea toate cărările din sa-tele ardelene în căutarea de elevi ta-lentaţi. Mai întâi l-au pus la flaut, apoila contrabas. S-a rugat de profesorulde oboi să-l ia la el, iar în 1962 a repre-zentat Maramureşul la un festival dela Helsinki.   

“Şansa mea a fost şansa copiluluide la sat< am avut un învăţător pe numeLupar Gheorghe, un om absolut des-toinic, cum erau adevăraţii noştri das-căli de altădată, care te studia de micşi ştia< ăsta-i bun de croitor, ăsta-i bunde t]mplar, ăsta-i bun de muzicant, ăs-ta-i bun de dansator. Directorul Liceu-lui de Muzică, dl Mihai Guttman, aluat contact cu învăţătorul din sat şine-a chemat într-o zi la şcoală să dămprobe de aptitudini. În urma acestorprobe am fost ales să vin toamna sădau examen la Liceul de Muzică dinCluj. Am intrat la Liceul de Muzică în1956, iar în ’60, când am absolvit, copilsărac fiind, m-am întors acasă şi amintrat ca solist în Ansamblul de cânteceşi dansuri «Maramureşul» din BaiaMare“, îşi amintea rapsodul.

Acolo l-au dorit, dar în postura detaragotist, pentru că postul de oboistera ocupat. A trebuit să se recalificerapid< “M-am pus la punct într-o săp-tămân[ cu noul instrument. M-a în-trebat directorul dacă ştiu să cânt lataragot, iar eu am răspuns că da, ştiu.Când am văzut însă instrumentul, i-am spus directorului că nu-i bun şi cătrebuie  să-l repar, iar după o săptămâ-nă am să vin să dau probă. Am exersatzi şi noapte timp de o săptăm]nă, iarla momentul cuvenit m-am prezentatla director şi am cântat la taragot douăpiese foarte frumoase.“ Dumitru Făr-caş nu doar că a primit postul, ci şi unpremiu de 5.000 de lei pe care l-a chel-tuit ducându-şi prietenii la restaurantulBerlin din Bucureşti.

La 24 de ani, Dumitru Fărcaş a fost

remarcat de Maria Tănase după ce acâştigat un concurs la Bucureşti în carea avut mari rivali, între care GheorgheZamfir, regretatul Ion Drăgoi, Toni Ior-dache, Ilie Udilă, Marcel Budală, Du-mitru Zamfira. Iat[ ce `i scria mareac]nt[rea\[<

“Drăguţule Fărcăşel, (...) ajunsăîn Bucureşti mi-am învins ocupaţiu-nile multiple pe care le am şi, într-olinişte relativă să pot formula pe hâr-tie ceea ce doresc de la mata. Vezi ma-ta, drăguţă, n-am prea scris prea multla viaţa mea şi mai cu seamă scrisori.Dar scrisoare ca aceasta în care să tre-sară toate sentimentele mele de artistn-am scris niciodată.

Vezi, Fărcăşel, să nu te umfli că-ţicade nasul şi gata cu admiratorii ta-lentului matale. Nu vreau să te necă-jesc, dar vezi, Dumitru Fărcaş, eştiatât de tânăr şi atât de talentat încâtnu-mi dau seama dacă nu faci şi dum-neata parte din acei artişti care în-ainte să înceapă să umble îşi iau boii

lui Dumnezeu în cap. Mi-ai povestitcă munceşti mult şi am dedus că eştiambiţios. Eşti ambiţios ca să parviisau eşti ambiţios ca să rămâi artist?Vom pleca într-un turneu şi vom câşti-ga mulţi bani. Banii, arză-i focul, nucontează aşa mult cum nu conteaz[cât cânţi ci cum cânţi.”

Din p[cate, moartea Mariei T[nasea f[cut imposibil visatul turneu.

Anii de glorie

“Apoi am venit la Cluj să-mi găsescfoştii colegi care erau la Conservator,în anul II, şi faţă de care aveam un com-plex de inferioritate gândindu-mă căoi fi eu mare artist, dar cu puţină şcoa-lă, iar arta fără cultură nu se poate face“,spunea Fărcaş. După terminarea stu-diilor la Academia de Muzică “Gheor-ghe Dima“, în 1967, s-a stabilit în Cluj-Napoca. “Studiile superioare m-au aju-tat în carieră“, spunea el.

În paralel s-a ocupat de taraful de

la Casa de Cultură a Studenţilor. Înscurtă vreme avea să devină prima tru-pă studenţească de folclor din Transil-vania. Cu ea a cutreierat lumea în lungşi-n lat. Din Australia până în Canada,din Argentina până în Coreea de Nord.De altfel, a primit titlul de Cet[\ean deonoare al capitalei nord-coreene.

“Muzica este acel domeniu fără decare un popor ar fi mult mai sărac şilipsit de sens, de viaţă. Muzica univer-sală, muzica simfonică – cea mai pre-tenţioasă şi cea mai grea, îşi trage firulrădăcinii din folclorul acelor popoarepe care le reprezintă. La baza întreguluialtar muzical stă acea bogăţie inesti-mabilă care identifică viaţa, tempera-mentul, obiceiurile oamenilor ţării res-pective. Nu ştiu prin ce miracol a ajunsRomânia să stăp]nească cel mai bogatfolclor din lume, fără nicio exagerare!Celulele motivice, care se împletesc în-tr-o linie melodică, sînt extraordinare,sînt mai complexe decît în oricare ţară!Oricare! M-a preocupat acest lucru şi

l-am studiat. Şi încă ceva< sunt zonelefolclorice, distincte între ele< partea Lă-puşului, partea Maramureşului, ŢaraOa;ului, Bihorul, sunt muntenii, olte-nii, moldovenii, dobrogenii< genuri,forme de exprimare diferite, în ritm şimelodie. Suntem, aşadar, o ţară bogatăşi din acest punct de vedere> doar că,aş spune, prea puţin ţinem la aceastăavuţie naţională.  Cu AnsamblulMărţişorul ne-am străduit să arătăm,pretutindeni în lume, bogăţia spiritualăa acestui popor. Şi am adus trofee depeste tot< Discul de Aur, Colierul deAur, Ciorchinele de Aur, medalii pestemedalii, diplome> tot ce a fost de luatla festivaluri, noi am luat”, m[rturiseaartistul.

Magia taragotului

“Am ajuns cu autobuzul pe carescria „Ansamblul studențesc Mărțișo-rul“  în fața căminului cultural dintr-un sat, unde nu era nimeni. Cei dinAnsamblul Mărțișorul erau destul dederutați, p]nă c]nd Mitru Fărcaș a zis<Ia uitați-vă aici! A scos torogoata și aînceput să c]nte pe scările căminuluicultural. În c]teva minute, țăranii auînceput să curgă de pe ulițele satului.Unii ieșeau la ferestre, alții fugeau de-a binelea spre cămin. Parcă îi chemaun duh, parcă se trăgea clopotul a focsau a năvală, parcă se anunța o maresărbătoare. Pentru mine, acea chemaredin taragot (torogoată) era ca un strigătdin buciumul lui Avram Iancu”, `;iaminte;te un ziarist.

“At]t de îndrăgit și de apreciat a de-venit taragotul în România că, deși esteun instrument inventat și fabricat ini-țial în Ungaria, la nivel internaționalnoi românii i-am depășit pe unguri lainterpretare – deoarece i-am rafinatsunetele și l-am adaptat la diversele zo-ne folclorice ale României< taragotuldin Banat sună diferit de cel din Ma-ramureș, deși e vorba de același instru-ment. Iar dacă eu am reușit să creezun stil, atunci pot să fiu cu sufletul îm-păcat că am știut să-mi fac datoria fațăde muzică, cea mai frumoasă și maiprofundă dintre arte”, spunea F[rca;.

~ndr[gostit de Oa;

Fostul primar din Tur\, Ioan Belbe,scrie pe pagina de Facebook< “Îmiamintesc un episod de atunci (1995)<în vama de la Trieste, grupul nostru afost ținut câteva ore, până când șefulvămii a aflat că Dumitru Fărcaș esteprieten intim cu Placido Domingo. Laîntoarcere, chiar dacă era ora 4 dimi-neața, am trecut în aplauzele vameșilorși a asistenței, pentru că din "Taragotulde aur" răsuna o melodie a lui PlacidoDomingo. Ne-am reîntâlnit de maimulte ori la Sâmbra Oilor, la TeatrulNațional din Cluj în decembrie 2017unde mi-a spus< «Am mulți prieteni înȚara Oașului, la Valea Măriei pe Mi-haiu Salvini, mai invitați-mă și pe minela anumite evenimente că mi-e dor deOaș...» L-am sunat înainte de 19 iunie2018 să-l invit la Valea Măriei la uneveniment cultural, mi-a răspuns tantiLenuța, spunându-mi că domnul Du-mitru nu se simte prea bine, nu am in-sistat, m-am rugat pentru sănătatea lui.Dar voia și planul lui Dumnezeu pen-tru fiecare sunt tainice, chemându-l înaceste zile la viața cea veșnică.”

12 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAM“Mitru Fărcaş a zis< Ia uitați-vă aici! A scos torogoata şi a început să c]nte pe scările căminului

cultural. În c]teva minute, țăranii au început să curgă de pe ulițele satului. Unii ieşeau la ferestre,alții fugeau de-a binelea spre cămin. Parcă îi chema un duh, parcă se trăgea clopotul a foc sau anăvală, parcă se anunța o mare sărbătoare.”

În dimineața zilei de 7 augustcând o sărbătorim pe Sfânta Cuvioa-să Teodora de la Sihla care a cântat șicăutat slava lui Dumnezeu în pește-rile din munții Neamțului, s-a mutatîn lumea de dincolo de veac voievo-dul taragotului, Dumitru Fărcaș, celce a împodobit cu darurile primitede la Dumnezeu, mai bine de cinci-zeci de ani, raiul pământului strămo-șesc, sufletul, inima și viețile româ-nilor din țară și de pe toate meridia-nele globului.

Născut în localitatea Groșii BăiiMari, Maramureș, maestrul DumitruFărcaș a interpretat în cântec toatedoinele, dorurile și durerea oameni-lor acestui ținut binecuvântat deDumnezeu, pe care le-a cântat cu ta-

ragotul și cu glasul într-un mod unicși inconfundabil. Oriunde în țară seauzea muzica lui, acesta vorbea des-pre Maramureș, iar pe toate conti-nentele, despre România.

Și-a iubit mult țara, limba româ-nă, cultura creștină și credința stră-bună, pe care le-a cântat și viersuitcu o însuflețire și simțire greu de ega-lat.

Ne-am întâlnit de multe ori înMaramureșul atât de drag DomnieiSale și foarte adesea în satele din Ves-tul României, în zona Careiului, in-vitat fiind de către moții din Apuseni,care au venit în această parte de țarădupă 1920. De Boboteaza anului2017 i-am conferit din partea Epis-copiei Maramureșului și Sătmarului

cea mai înaltă și prestigioasă distinc-ție „Crucea Voievodală Maramure-șeană” pentru laici, în semn de înaltăcinstire și recunoștiință față de totceea ce a făcut pentru ținutul natal.

Rugăm pe Hristos Domnul săașeze sufletul său luminos, curat șifrumos alături de cele ale străbunilornoștri care sălășluiesc în lumina, pa-cea și bucuria Preasfintei Treimi.

Transmitem, totodată, condo-leanțe familiei îndurerate și locuito-rilor din localitatea Groșii Băii Mari,unde ̀ și va dormi somnul de veci ma-rele artist, întru nădejdea învierii șia vieții veșnice.

† IUSTINEpiscopul Maramureşului

;i Sătmarului

Mesaj la plecarea din lumea aceastaa marelui artist Dumitru F[rca;

Dumitru Fărca; a fost înmormântat joi, la Gro;ii Băii Mari. Prohodul a fost oficiat la Cluj iar panihida mică în curteacasei maestrului. Aceasta a fost oficiată de trei ierarhi< Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, Preasfinţitul PărinteEpiscop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului, de Preasfinţitul Părinte Arhiereu-Vicar Timotei Sătmăreanul

Dumitru F[rca; a transformat taragotul`ntr-o icoan[ sonor[ a tradi\iei autentice

4 Informa\ia de Duminic[/12 august 2018

RELIGIE

În fiecare an, la 15 august, Bi-serica serbează “Adormirea Mai-cii Domnului” (praznic cunoscutîn popor şi sub numele de “SfântăMărie Mare”), în amintirea ador-mirii şi mutării Fecioarei Mariacu trupul la cer, de unde vegheazăasupra întregii omeniri, revărsân-du-şi mila peste cei care îşi punnădejdea în ea ca mijlocitoare că-tre Fiul ei şi Dumnezeul nostru.

De mult ar fi pierdut Dumnezeu ne-amul omenesc, spun Sfinţii Părinţi, dincauza păcatelor noastre, dacă MaicaDomnului nu ne-ar fi luat apărarea culacrimi fierbinţi de mamă şi cu suspinenegrăite< “Mai lasă-i, Doamne, mai acor-dă-le o şansă. Poate, poate se vor îndrep-ta”. O lacrimă, un cuvânt, o mijlocire aMaicii Domnului pot şterge păcatelenoastre şi pot stinge mânia dumnezeias-că.

Această sărbătoare este aşteptată şicinstită de către credincioşii sătmăreniaproape cu aceeaşi bucurie şi intensitateca Paştile şi Crăciunul. În fiecare zi a pos-tului Sfintei Mării, cu mic cu mare, creşti-nii participă la “Paraclisul Maicii Dom-nului”, la biserică. Maica Domnuluideţine un loc special şi în inima locuito-rilor din această parte a ţării. Potrivittradiţiei, în satele noastre, la mănăstiri şila biserici femeile duc fructe coapte, fa-guri de miere, ca pomană pentru sufletelecelor adormiţi. Pomana se face şi la ci-mitir, pentru cei săraci, prilej cu care setămâiază şi mormintele. Pomenile se daumai ales pentru cei care au pierit de morţinăpraznice< arşi, înecaţi, devoraţi de ani-male sălbătice, trăzniţi, accidentaţi. Nuse fac pomeniri pentru sinucigaşi. Unelefemei se feresc să-şi serbeze acum ono-mastica, fiindcă e vorba de o adormire,amânând momentul pe la Sfântă MărieMică (8 septembrie – Naşterea MaiciiDomnului).

La 15 august încep iarmaroa-cele de toamnă

Tot în această zi se organizează târ-guri mari, în cadrul cărora se comercia-lizează obiecte confecţionate din cera-mică, oale de lut, ulcele, căni, farfurii.De fapt, după 15 august încep târgurileşi iarmaroacele de toamnă. De asemenea,se fac hore prin sate. În Ţara Oaşului (deexemplu, la Certeze) se ţine dansul laciupercă. Ciuperca este locul în care sedesfăşoară horele în sărbători. Aici se“gioacă” până seara târziu, creştinii po-vestind minunile Maicii Domnului fă-cute atunci când “i-au prins jidovii fe-ciorul”. În această zi, rodul viilor începesă se coacă şi, ca atare, se tocmesc pân-darii, luându-se măsuri de protecţie apodgoriilor. Bărbaţii îşi schimbă pălăriacu căciula. Este bine ca oamenii să mă-nânce acum pentru prima dată strugurişi miere de albine. Despre struguri vor-besc şi unele stihuri, ca de pildă< “Iar (numele persoanei) să fie curat, lu-minatCa steaua din cerCa roua din câmpCa strugurii în vieÎn ziua de Sfântă Mărie. Totodată, acum este vremea când tur-mele de oi “scoboară” de la munte, po-trivit cântecului< “La Sfântă Mărie MareTulesc oile devaleŞi se duc şi nu mai vinPân’ la Sfântul Constantin”.

În sate, toţi gospodarii se pregătescde ospeţe. Musafirii sunt ospătaţi cu pă-

lincă, sarmale, coptături. Fiecare gazdăîşi dichiseşte casa, şura, curtea, întreagagospodărie, pentru a-şi întâmpina oas-peţii aşa cum se cuvine.

Procesiuni la mănăstirile sătmărene

Pe întreg cuprinsul judeţului SatuMare se organizează pelerinaje şi proce-siuni la mănăstiri. Maica Domnului esteprotectoarea tuturor călugărilor şi a că-lugăriţelor, iar mănăstirile sunt grădinileei. Judeţul nostru este presărat cu o salbăfrumoasă de mănăstiri, adevărate oazede linişte, potrivite pentru unirea omuluicu Dumnezeu, cu Maica Domnului şi cuSfinţii prin rugăciune. La mănăstirile dela Bixad, Măriuş, Scărişoara, Portăriţa,Ţeghea etc., vin mii şi mii de oameni pejos, din satele învecinate şi nu numai,chiar şi din alte judeţe, parcurgând zileîntregi, indiferent de starea vremii. Depildă, credincioşii din Mădăras călătoresco zi şi jumătate până la Mănăstirea Bixad.Niciun efort nu este prea mare pentru aajunge la întâlnirea cu “Maica cerului şia pământului”. În faţa grupurilor de pe-lerini merg persoanele care poartă pra-porii şi crucile. Uneori, credincioşii suntînsoţiţi de preoţii din parohiile lor. Îm-preună intonează din toată inima cântăriîn cinstea Maicii Sfinte< “O, Măicuţă Sfân-tă”, “O, Marie Maică Sfântă”, “Astăzi Mai-ca-n cer se duce”, “Adormirea MaiciiDomnului”, “Fecioara la munte”, “MaicăPururea Fecioară”, “Marie Sfântă Fecioa-ră”, “O, Maică dulce a vieţii mele”, “La-crimi mari” ş.a. Astfel, “cu cântare demărire”, creştinii se îndreaptă spre mă-năstiri<

“Ajută-ne MăicuţăSă ne rugăm mereuSă credem totdeaunaCă este Dumnezeu”.La intrarea fiecărui grup pe porţile

mănăstirii încep să bată clopotele însemn de “bun-venit”. Se înconjoară detrei ori biserica mănăstirii şi din toatepiepturile răsună refrenul<

“Nu lăsa MăicuţăSă pierim pe caleCăci noi suntem fiii

Lacrimilor tale.

Vino, Maică, iarăNu lăsa să piarăŢara şi poporulTurma şi păstorul”.

Este o atmosferă de rugăciune cuadevărat înălţătoare. Începe priveghereade toată noaptea. În picioare (cei mai ti-neri) sau aşezaţi pe pături (cei mai învârstă), credincioşii participă cu întreagafiinţă la slujbele închinate Maicii Dom-nului. Se începe cu Vecernia, urmândParaclisul, Acatistul, Prohodul şi TainaSfântului Maslu. Creştinii se roagă îm-preună, cântă, ascultă cuvântul lui Dum-nezeu predicat de preoţi, sărută sfinteleicoane ale Fecioarei Maria, îşi mărturi-sesc păcatele şi apoi aşteaptă cu nerăb-dare Sfânta Liturghie pentru a se uni cuIisus Hristos, Fiul Mariei, prin Sfânta Îm-părtăşanie.

Pe lângă mănăstiri îşi fac simţită pre-zenţa şi “precupeţii”, instalându-şi tara-bele unde găsesc o palmă de loc. Se vândprăjiturele colorate, turte înşirate pe aţă,diferite mărgele, lănţişoare, iconiţe, su-veniruri. Acestea se dăruiesc acasă co-piilor sau rudeniilor ca o amintire saucelor care n-au putut fi de faţă la sărbă-toare din motive binecuvântate.

Cea mai importantă sărbătoa-re închinată Maicii Domnului

Praznicul Adormirii Maicii Domnu-lui este cea mai de seamă dintre sărbăto-rile Preasfintei Fecioare Maria, Născă-toarea de Dumnezeu. Chiar dacă SfântaScriptură nu pomeneşte nimic despreAdormirea Maicii Domnului, aflăm des-pre acest moment din cântările şi imnelede la Vecernia şi Utrenia sărbătorii. Po-trivit tradiţiei Bisericii, atunci când a bi-nevoit Hristos, Dumnezeul nostru, să iala Sine pe Maica Sa, a rânduit cu trei zilemai înainte ca ea să cunoască printr-unÎnger mutarea de pe pământ la viaţa ce-rească.

Deci, înştiinţându-se Născătoarea deDumnezeu despre aceasta, s-a bucuratmult şi s-a suit degrabă în Muntele Mă-slinilor, ca să se roage.

S-a întors apoi acasă şi a pregătit toatecele de îngropare, încredinţând pe celede aproape ale ei că, mutându-se la ce-

ruri, nu numai că nu le va uita, ci pe toatălumea o va cerceta şi o va ocroti. Ea aîmpărţit văduvelor sărace veşmintele sa-le, apoi, luându-şi iertare de la toţi şiaşezându-se pe pat, a făcut rugăciunepentru întărirea lumii şi pentru vieţuireaîn pace.

Şi, binecuvântând pe toţi cei de faţă,şi-a dat sufletul în mâinile Fiului şi Dum-nezeului ei. Multe vindecări s-au împărţitatunci tuturor celor bolnavi, prin bine-cuvântarea ei.

Şi s-a făcut atunci tunet mare şi auvenit de la marginile lumii, ca pe niştenori, toţi Apostolii lui Hristos la casaMaicii Domnului, din Ierusalim. Şi, în-cepând Petru cântarea cea de îngropare,Apostolii au ridicat patul şi au însoţit lamormânt trupul cel primitor de Dum-nezeu. Şi, sosind în satul Ghetsimani şiaşezând în mormânt trupul Maicii Dom-nului, Apostolii au zăbovit acolo încă treizile, aşteptându-l pe Sfântul Apostol To-ma, care, din rânduială dumnezeiască,lipsea.

Şi, sosind, Sfântul Apostol Toma s-aîntristat, fiindcă nu se învrednicise a maivedea chipul Maicii Domnului, ca şi cei-lalţi Apostoli. Deci, cu hotărâre de obşte,s-a deschis mormântul pentru el. Şi, dacăs-a deschis, s-au minunat, că au aflatmormântul fără sfântul ei trup, fiind nu-mai giulgiul lăsat, ca mângâiere şi măr-turie neîndoielnică a mutării Născătoareide Dumnezeu la ceruri cu trupul.

Aşadar, după credinţa Sfintei noastreBiserici, la Adormirea Maicii Domnului,trupul ei n-a cunoscut stricăciunea, carevine după moarte, nici n-a rămas în mor-mânt. Maica Domnului, cu trupul schim-bat, viu şi preaslăvit, a fost mutată şi cutrupul la ceruri, ca o pârgă a întregii ome-niri. Dar, spre deosebire de Mântuitorul,ea a fost dusă la ceruri de Îngeri, nu prinputerea ei proprie, ci prin voinţa Fiuluiei, Domnul nostru Iisus Hristos; iar aco-lo, în ceruri, se roagă de-a pururi pentrunoi. Să avem, aşadar, mare încredere înocrotirea ei, pentru că ea singură poatemijloci înaintea lui Dumnezeu cu în-drăznire de mamă.

Prea Sfântă Născătoare de Dumne-zeu miluieşte-ne pe noi!

Preot dr. Cristian Boloş

Şi s-a făcut atunci tunet mare şi au venit de la marginile lumii, ca pe nişte nori, toţi Apostolii lui Hristos la casa MaiciiDomnului, din Ierusalim. Şi, începând Petru cântarea cea de îngropare, Apostolii au ridicat patul şi au însoţit la mormânttrupul cel primitor de Dumnezeu.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cea mai de seamă dintre sărbătorile Preasfintei Fe-cioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu. Chiar dacă Sfânta Scriptură nu pomeneşte nimic despreAdormirea Maicii Domnului, aflăm despre acest moment din cântările şi imnele de la Vecernia şiUtrenia sărbătorii.

S[rb[toarea Sfânt[ M[rie Mare în tradi\ia s[tm[renilorAdormirea Maicii Domnului, adică

Ridicarea cu trup și suflet la cer a SfinteiFecioare Maria, a fost întotdeauna zi demare sărbătoare pentru comunitatea gre-co-catolică maghiară din Peleș, dar decând vechea icoană a altarului a fost re-găsită ca prin minune, restaurată și res-fințită, biserica a devenit loc de adevăratpelerinaj la toate sărbătorile mariane.

Strămoșii și chiar și anumite docu-mente afirmă că aceasta a fost o icoanăfăcătoare de minuni, iar de când icoanaNăscătoarei de Dumnezeu este expusăîn biserică mai mulți enoriași relateazăcă după ce s-au rugat în fața acesteia, ce-rând cu evlavie ajutorul Maicii Sfinte, ru-găciunile lor au găsit ascultare.

Din devotamentul profund al comu-nității față de Sfânta Fecoară Maria, po-menirea Adormirii Maicii Domnului estemare sărbătoare, aproape ca un hram însat. În acest an, în preziua sărbătorii, sea-ra, de la la ora 19.00 se va oficia Vecernie,Litie și Paraclis, iar miercuri, 15 august,dimineața de la ora 9.00 Utrenie. SfântaLiturghie de praznic va fi oficiată la ora10.00, în ziua marii sărbători.

De Adormirea MaiciiDomnului sute

de pelerini sunt a;tepta\i la Pele;

Un sondaj făcut între superiorii deordine masculine și feminine din SUAarată că majoritatea cred că Biserica poa-te și trebuie să hirotonească femei ca dia-con. Aproximativ 75% dintre superioricred că este posibilă hirotonirea sacra-mentală a femeilor ca diacon (notă< încontextul în care exclusiv bărbații pot fihirotoniți, conform învățăturii catolice),dar doar 45% cred că se va întâmpla așaceva.

Sondajul, publicat de CARA (Centerfor Applied Research in the Apostolate),de la Universitatea Georgetown, a im-plicat toate cele 777 de institute călugă-rești și societăți de viață apostolică dinSUA. Trebuie amintit că Papa Francisc arepetat în mai multe rânduri faptul cădoctrina privind hirotonirea exclusiv abărbaților este definitivă și nu poate fischimbată - relatează catholica.ri. Da, înBiserica primară au existat diaconițe, darnu este foarte clar rolul lor. Problemadiaconilor femei a revenit pe tapet dupăce Pontiful a numit o comisie care săanalizeze rolul istoric al diaconițelor înBiserica primelor secole. Dintre supe-riori, 76% știau despre comisie. 84% credcă hirotonirea femeilor ca diacon vaspori presiunea pentru femei preoți.

Acum doi ani, Papa Francisc a insti-tuit o comisie pentru studierea fenome-nului femeilor diacon, dat fiind că temafusese ridicată într-o audiență papală cuun grup de călugărițe în mai 2016. Ulte-rior Pontiful s-a declarat deranjat de fap-tul că presa a sugerat că el ar susțineideea diaconilor femei. „Au spus< ‘Bise-rica deschide ușa diaconițelor’. Pe bune?Sunt puțin nervos căci nu se spune ade-vărul. Am avut în primele secole diaco-nițe. S-ar putea studia aceasta și să sefacă o comisie. Nu s-a cerut ceva maimult.” Sfântul Părinte știe că subiectulmai fost studiat, în 2002 de exemplu pu-blicându-se un document al ComisieiTeologice Internaționale, ramură a Con-gregației pentru Doctrina Credinței. Do-cumentul concluziona în principiu cusublinierea că diaconițele nu erau echi-valentul diaconilor, fiind o coincidențăde nume, dar nu de rol liturgic sau sa-cramental.

Superiorii de ordine c[lug[re;ti sus\in

hirotonirea diaconi\elor

12 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEImunitatea crescut[ ajut[ organismul ̀ n lupta cu factorii cancerigeni, produc[tori de tumori benigne

sau maligne. Dezintoxic[ organismul, stimul]nd eliminarea toxinelor pe cale renal[, digestiv[ ;i sudorific[.Ajut[ digestia, diminueaz[ durerile abdominale ;i elimin[ balon[rile, prin caracterul coleretic colagogcalmeaz[ crizele de colecist. Fiind u;or laxativ este indicat ̀ n curele de sl[bire, ̀ n tratamentul antihemoroidal;i `n constipa\iile cronice.

Dieta modern[ ofer[ din ce `n cemai pu\ine niveluri de micronu-trien\i necesari ;i lacune nutritive latoate popula\iile de pe glob. Acest lu-cru duce la “foametea ascuns[” denutrien\i, vitamine ;i minerale ex-trem de necesari organismului nos-tru.

Prin sinergia compu;ilor biologic-ac-tivi din cele 30 de plante medicinale, pro-dusul Bitter – Taina plantelor ac\ioneaz[ca un reglator al tuturor func\iilor vitale.Acesta poate fi considerat un adev[rat „eli-xir al vie\ii” datorit[ multiplelor ac\iuni be-nefice asupra s[n[t[\ii ;i a st[rii generale aorganismului, indiferent de v]rst[. Astfel,acest supliment ajut[ la limitarea senza\ieide oboseal[, induc]nd o stare general[ debine. Ajut[ digestia, favorizeaz[ secre\ia ;ievacuarea bilei ;i contribuie la limitareaform[rii de gaze intestinale ;i la u;urareaeliber[rii lor fiind util ;i ̀ n curele de sl[bire.

De asemenea, el favorizeaz[ diminua-rea efectelor negative ale stresului asupraorganismului ;i contribuie la ̀ nt[rirea sis-temului imunitar prin cre;terea capacit[\iinaturale de ap[rare a corpului fa\[ de di-ver;i agen\i patogeni (virusuri, bacterii,ciuperci). ~n plus, acesta favorizeaz[ pro-cesul natural de detoxifiere, stimul]nd eli-minarea toxinelor (inclusivi a unor factoripoluan\i) pe cale renal[, digestiv[ sau su-dorific[. Nu ̀ n ultimul r]nd, formula unic[a acestui bitter particip[ la ̀ nt]rzierea pro-cesului de `mb[tr]nire prin reglareafunc\iilor organismului, u;ureaz[ traver-sarea etapei de menopauz[ la femei ;i o`mbun[t[\e;te.

Recomand[ri

Bitterul Taina Plantelor previne ;i ame-lioreaz[ o mare varietate de boli , iar atuncic]nd boala este grav[, mic;oreaz[ durerea,`nl[tur[ oboseala ;i stresul d]ndu-ne obun[ dispozi\ie de munc[ prin con\inutulbogat `n substan\e active valoroase.~nt[re;te imunitatea natural[ a organis-mului prin cre;terea rezisten\ei de ap[rare`n fa\a agen\ilor patogeni, fiind indicat `n<viroze, gripe, boli infec\ioase cu stafilococi,streptococi, micoze.

Imunitatea crescut[ ajut[ organismul`n lupta cu factorii cancerigeni, produc[toride tumori benigne sau maligne. Dezintoxic[organismul, stimul]nd eliminarea toxinelor

pe cale renal[, digestiv[ ;i sudorific[. Ajut[digestia, diminueaz[ durerile abdominale;i elimin[ balon[rile, prin caracterul cole-retic colagog calmeaz[ crizele de colecist.Fiind u;or laxativ este indicat `n curele desl[bire, ̀ n tratamentul antihemoroidal ;i ̀ nconstipa\iile cronice. Amelioreaz[ durerilereumatismale prin efectul analgezic. Cal-meaz[ durerile de cap de natur[ nervoas[,reumatic[ sau biliar[. De asemenea,`mbun[t[\e;te circula\ia periferic[ defec-tuoas[ ̀ n afec\iuni ale arterelor sau venelor,folosindu-se sub form[ de masaje. ~nt]rzieprocesul de `mb[tr]nire prin reglareafunc\iilor organismului, `ncetine;te osteo-poroza, calmeaz[ durerile articulare,`nt[re;te vederea. Poate fi folosit ;i ̀ n gastritehiperacide ;i ulcer gastro-duodenal prinsubstan\ele active care scad sau neutrali-zeaz[ acidul gastric `n exces, `mpiedic]ndprin aceasta apari\ia esofagitei de reflux.

Propriet[\i< Este un adev[rat elixir al vie\ii prin

multiplele ac\iuni binef[c[toare asupras[n[t[\ii ;i st[rii generale a corpului.

Mod de folosire<Intern< 1-3 linguri\e pentru copii di-

zolvate `n ceai fierbinte, care se adminis-treaz[ dup[ mesele principale, 6 linguri\epe zi pentru adul\i, c]te o linguri\[ ̀ naintede mas[ ;i una dup[ mas[ de 3 ori pe zi.Persoanele care nu au voie s[ utilizeze al-coolul pot administra doza de bitter ̀ n ceaifierbinte, l[s]nd `n repaus 5-10 minutep]n[ la evaporarea alcoolului ;i dup[ aceeaconsum[ ceaiul ̀ n care sunt con\inute sub-stan\ele active.

Extern< se aplic[ direct, sub form[ demasaj, comprese, fric\ion[ri ;i inhala\ii.

Este o plant[ aromatic[ extra-ordinar[ cu un miros `mbietor ;icu multiple propriet[\i terapeuti-ce. P]n[ acum au fost identificate`n lume circa 40 de specii de la-vand[.

~n ultimii ani, cultura de lavand[ aprins tot mai mult teren ;i `n Rom]nia.Speciali;tii de la Hypericum Plant pre-cizeaz[ c[ aceasta pe l]ng[ efectul rela-xant ;i reconfortant pe care `l are asuprasistemului nervos are ;i calit[\i antiseptice;i de calmare a durerii ̀ n cazul infec\iilorcutanate. Planta se poate folosi sub maimulte forme. Are efect regenerant epite-lial ;i reglator al glandelor sebacee din-piele. Calmeaz[ spasmele musculare ;irelaxeaz[ tensiunea muscular[. De ase-menea este un relaxant mental. Este oplant[ ideal[ pentru `mprosp[tarea ae-rului din camer[ ;i dulapuri, alung[ mo-liile ;i \]n\arii.

Uleiul esen\ial de Lavand[ se reco-mand[ `n< emotivitate crescut[, atacuride panic[, depresie, afec\iuni cardiace pefond nervos, stres, anxietate, dureri decap, insomnii, infec\ii ale pielii, eczeme,acnee, psoriazis, arsuri, alergii, prurit, ur-ticarie, cuperoz[, crampe musculare,afec\iuni reumatice.

Mod de folosire< Extern< 3-5 pic[turiulei esen\ial de Lavand[ ̀ n amestec cu 30ml ap[, pentru aromaterapie, odorizareaambientului. Pentru masaj, 3-5 pic[turi

dizolvate `n ulei vegetal, cu care se ma-seaz[ fruntea ;i t]mplele ̀ n dureri de cap.Pentru inhala\ii ̀ n boli respiratorii se fo-losesc 2-3 pic[turi dizolvate `n ap[ fier-binte. Ca ingredient se folose;te ̀ n cremede fa\[, lo\iuni pentru p[r ;i corp.

Intern< se utilizeaz[ numai sub su-pravegherea atent[ a fitoterapeutului saufarmacistului.

Aten\ion[ri< Nu se folose;te de femei-le `ns[rcinate ;i care al[pteaz[. Nu se fo-lose;te de c[tre copii sub 2 ani.

C]te E-uri g[sim ̀ n maionez[? Careeste cantitatea de ulei folosit[? Acesteaau fost `ntreb[rile care au stat la bazaunui studiu realizat de Info Cons pe maimulte tipuri de maionez[.

Au fost analizate 21 de produse tipmaionez[, pe baza informa\iilor de peetichet[, provenind de la 5 produc[tori,furnizori ;i distribuitori.

Astfel, din punct de vedere al E-uri-lor, produsele analizate au avut urm[toa-rele procentaje< 14.28% din produseleanalizate au `n con\inut 0 E-uri> 9.52 %din produsele analizate au ̀ n con\inut 1E> 28.57% din produsele analizate au `ncon\inut 2 E-uri> 4.76 % din produseleanalizate au `n con\inut 3 E-uri> 9.52 %din produsele analizate au ̀ n con\inut 4E-uri> 9.52% din produsele analizate au`n con\inut 5 E-uri> 14.28 % din produ-sele analizate au `n con\inut 7 E-uri>9.52% din produsele analizate au `ncon\inut 8 E-uri.

Din aceea;i cercetare Info Cons re-zult[ c[ 80.95% dintre produsele anali-zate au specificat pe etichet[ tipurile dealergeni ce se pot g[si ̀ n produs, acesteafiind< ou ;i/sau mu;tar.

De asemenea, 71.42% din produseleanalizate au men\ionat pe etichet[ can-titatea de ulei, sub forma de prezentareulei de rapi\[, ulei de floarea soarelui,ulei de m[sline rafinat sau ulei vegetal,cu valori cuprinse `ntre 25% ;i 83%.

Con\inutul de ou este men\ionat peeticheta a 61.9% din produsele analizate,sub form[ de prezentare g[lbenu; de ousau g[lbenu; de ou pasteurizat, cu valoricuprinse `ntre 3% p]n[ la 10%.

Ulei esen\ial de Lavand[ (Lavandula officinalis)

Agen\ia European[ pentru Medica-mente (EMA) a emis de cur]nd o averti-zare ce vizeaz[ impurit[\ile con\inute desubstan\a valsartan fabricat[ ̀ n laboratoa-rele din China care ar putea provoca`mboln[viri de cancer ̀ n Europa, noteaz[Agerpres.

Valsartanul este o substan\[ activ[ dinmedicamentele destinate pacien\ilor cuafec\iuni cardiologice (insuficien\[ car-diac[, hipertensiune arterial[, infarct mio-cardic recent).

Laboratorul chinez Huahai a retrasaceast[ substan\[ de pe pia\[ la nivel global,la mijlocul lunii iulie, din cauza prezen\eiN-nitrosodimetilaminei (NDMA), clasat[ca posibil cancerigen[ pentru om `n cazde utilizare prelungit[.

''Dup[ o verificare preliminar[, EMAestimeaz[ c[ ar putea ap[rea un caz supli-mentar de cancer la 5.000 de pacien\i carefolosesc medicamentele ce con\in cea maimare doz[ de valsartan (320 mg) ̀ n fiecarezi, timp de ;apte ani'', a scris agen\ia euro-pean[ `ntr-un comunicat.

EMA a indicat c[ nu are date desprenum[rul de pacien\i posibil afecta\i`ntruc]t a;teapt[ rezultatele analizelor carevor permite stabilirea concentra\iei deNDMA `n medicamentele respective.

Pentru moment, se bazeaz[ pe ''nive-lele medii ale acestei impurit[\i detectate`n substan\a activ[ de c[tre Zhejiang Hua-hai Pharmaceuticals (60 de p[r\i la un mi-lion)'' ;i pe ''studii realizate pe animale''.

~n plus, ̀ ntruc]t molecula a fost retras[de pe pia\[, EMA a insistat ca pacien\ii s[-;i continue tratamentul.

''Este important de re\inut c[ nu exist[risc imediat pentru pacien\i. Cei care fo-losesc medicamentele contaminate ;i nule-au `nlocuit `nc[ cu un altul nu trebuies[ ̀ nceteze tratamentul ̀ nainte de a se con-sulta cu medicul sau farmacistul'', a subli-niat institu\ia.

Agen\ia european[ crede c[ impuri-tatea a ajuns `n medicamente ''ca produssecundar dup[ schimb[rile efectuate deZhejiang Huahai ̀ n procesul industrial ̀ n2012'', a explicat Agen\ia European[ pen-tru Medicamente.

Substan\[ posibilcancerigen[ retras[de pe pia\[ la nivel

global

Hepatita C este cel mai des ̀ nt]lnit tipde hepatit[ viral[ ;i este singura infec\iecronic[ de lung[ durat[ ce se poate vinde-ca. Terapiile f[r[ interferon au demonstrato eficien\[ de peste 90% `n eliminarea vi-rusului hepatitic. Hepatita C afecteaz[ at]tb[rba\ii, c]t ;i femeile, simptomele ;i com-plica\iile fiind, ̀ n general, similare. Dar vi-rusul afecteaz[ femeile diferit. Multe femeinu prezint[ simptome p]n[ c]nd boala nuajunge ̀ ntr-un stadiu avansat. Cele care ausimptome `ntr-un stadiu incipient le potatribui gre;it altor afec\iuni, precum ane-mia, depresia sau menopauza.

Simptomele timpurii ale hepatitei C lafemei pot fi< oboseala, disconfortul abdo-minal, durerile musculare ;i ale articula\ii-lor, apetitul sc[zut. Unele infec\ii cu virusulhepatitic C (VHC) sunt acute ;i dispar dela sine, acestea fiind mai des ̀ nt]lnite la fe-mei.

Hepatita C poate fi ;i cronic[, ceea ce`nseamn[ c[ nu trece de la sine, ci mai de-grab[ progreseaz[ ;i deterioreaz[ ficatul.Simptomele hepatitei cronice ;i deterior[riificatului includ< `nvine\ire ;i s]ngerare,m]nc[rimi ale pielii, reten\ie de lichide ̀ nstomac, picioare umflate, pierdere inex-plicabil[ ̀ n greutate, vene pronun\ate, con-fuzie. Simptomele hepatitei C cronice aparat]t la femei, c]t ;i la b[rba\i, dar boalaprogreseaz[ mai `ncet la femei.

Oboseala, un simptom al

hepatitei C la femei

Femeile cu diabet au un risc crescutpentru anumite tipuri de cancer, arat[un nou studiu. Partea cea bun[ `ns[ estec[ acest lucru poate fi modificat cu aju-torul tratamentului, noteaz[ scoalapa-cientilor.ro. O cercetare efectuat[ de In-stitute for Global Health arat[ c[ glicemiacrescut[ poate avea efecte cauzatoare decancer din cauza deterior[rii ADN-ului.

Se ;tie c[ diabetul cre;te riscul deapari\ie a cancerului, dar noutatea esteaceea c[ femeile cu diabet au un risc maimare de apari\ie a cancerului dec]tb[rba\ii cu diabet. Cercet[torii sunt dep[rere c[ lipsa sau insuficien\a tratamen-tului la femei poate influen\a semnificativaceast[ diferen\[.

~mbun[t[\irea stilului de via\[ s-a do-vedit eficient[ ̀ n reducerea riscului pen-tru anumite tipuri de cancer. Alimenteleprocesate au fost asociate cu apari\ia can-cerului, deci o diet[ cu pu\ine produsede acest gen poate ajuta la sc[derea ris-cului oncologic. Pe m[sur[ ce studiile auavansat, cercet[torii au descoperit nu nu-mai c[ femeile sunt tratate insuficient,dar ;i c[ au factori de risc diferi\i pentruo multitudine de boli, inclusiv pentru ac-cident vascular- cerebral, boli cardiovas-culare, diabet etc. Rezultatele s-au bazatpe 47 de studii care au implicat 20 de mi-lioane de persoane din SUA, Japonia,Australia, China ;i Marea Britanie.

Femeile din studii aveau, `n special,un risc mai mare de leucemie, cancer destomac, de rinichi ;i cancer oral. ~n total,femeile cu diabet erau cu 27% mai pre-dispuse la a dezvolta o form[ de cancer,comparativ cu cele f[r[ diabet.

Stilul de via\[ influen\eaz[ apari\ia

anumitor tipuri de cancer la femeile

cu diabet

Bitterul Taina Plantelor de laHypericum este un adev[rat

“elixir al vie\ii”

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Mai multe tipuri de maionez[ din

comer\ sunt pline de E-uri

6 Informa\ia de Duminic[/12 august 2018

RE}ETE

Ciorb[ picant[

Pârjoale de pui cu sosde ciuperci

Mod de preparare<

Slănina tăiată cubulețe se prăjeștepuțin, se adaugă ceapa mărunțită secălește, apoi se adaugă toată carnea tă-iată cubulețe, precum și ardeii și roșia.Se călesc bine și acestea, se adaugă zar-zavaturile și toate legumele, se presară

cu boiaua iute, se amestecă și se stingecu circa 2,5 litri de apă, se condimen-tează și se fierbe acoperit cu un capac,până când toate ingredientele se în-moaie bine. Tăițeii se pot fierbe, fie însupă, fie separat, în apă sărată. Dacăau fost fier\i separat, se strecoară și seamestecă în ciorbă, după ce aceasta seia de pe foc. În loc de tăiței se pot folosicartofi tăiați cubulețe. Se poate servicu smântână, pătrunjel verde, sau ardeiiute.

Ingrediente<

100 g de slănină afumată, oceapă mare, un ardei gras, o roșie,sau o lingură de bulion, 400 g decarne afumată (costiță, șuncă, cea-fă etc), 500 de fasole verde, 2 mor-covi, 1 pătrunjel, alte legume șizarzavaturi ce aveți, 150 g tăițeimărunți pentru supă, o lingură deboia de ardei iute, sare, piper, bazăpentru mâncăruri, eventual o le-gătură de pătrunjel verde și smân-

tână la servire.

Mod de preparare<

Pieptul de pui de spală, se curăță depielițe și de bucățelele de grăsime și setaie cubulețe. Ceapa fie se mărunțește,fie se răzuiește fin. Se răzuiește și cașca-valul, după care, toate acestea, precum șiun ou, se amestecă într-un bol. Se con-dimentează cu sare, piper și oregano, du-pă gust. Celelalte 4 ouă se amestecă cufăina și se bat bine, până la omogenizare.Într-o tigaie antiaderentă se pune ulei și

se încinge. Din amestecul de carne seformează niște găluște mai lătuțe, se trecprin oul cu făină și se rumenesc frumosîn ulei. Pentru sos ciupercile se curăță șise taie cubulețe. Untul se topește în tigaie,se adaugă ciupercile și se călesc ușor.Când zeama scade se adaugă făina, seamestecă bine circa un minut-două, apoise stinge cu supa de carne (sau apa). Secondimentează după gust, se fierbe pânăcând sosul începe să se îngroașe, apoi seadaugă smântâna amestecată în prealabilcu câteva linguri de zeamă fierbinte. Dacăfolosiți și mărar verde, acesta se toacă șise adaugă după ce sosul se mai răceștepuțin. Pârjoalele cu sos de ciuperci se potservi ca mâncare de sine stătătoare, saucu garnitură.

Ingrediente<

Pentru pârjoale< un piept depui mai mărișor, 5 ouă, o ceapămai mică, 100 g de cașcaval cutextură mai tare, 2 linguri de făi-nă, 4-5 linguri de ulei. Pentru so-sul alb de ciuperci< 50 g de unt,200 g de ciuperci, o lingură defăină, 300 ml supă de carne depui, sau apă, 250 g de smântână,sare, piper, oregano, eventual

frunze proaspete de mărar.

Pr[jitur[ cu cafea

Mod de preparare<

Toate ingredientele pentru blat, maipuțin stafidele, se amestecă bine, iar acestaluat aproape lichid se toarnă într-o tavăcăptușită cu hârtie de copt. Se presară

stafidele îmbibate în prealabil în rom. Secoace la cuptorul preîncăzit, la 180-190de grade C, circa 20-25 de minute, apoise testează cu scobitoare. Când nu se mailipește, se scoate și se lasă să se răcească.Pentru cremă se amestecă margarina cupuțină miere, până când devine cremoa-să. Se dizolvă cafeaua cu apa fierbinte șise amestecă treptat, câte puțin, cu crema,adăugându-se alternativ și mierea, apoiși lingură de rom (sau câteva picături deesență). După ce blatul s-a răcit, cremase întinde peste el, apoi se prepară și gla-zura, conform indicațiilor și se toarnădeasupra, sau se presară cu ciocolată rasă.

Ingrediente<

Pentru blat< 2 pahare de făină,un pahar de zahăr, un pahar deapă, 1/2 pahar de ulei, 3 linguri demiere, 2 linguri de rom, o lingurărasă de nucă de cocos (preferabilamestecată cu ciocolată rasă), coa-ja rasă de la o lamaie, 1/2 plicuride praf de copt, 2 linguri de stafide.Pentru cremă< 250 g margarinăpentru prăjituri, 200 g de miere, 6lingurițe pline de cafea solubilă, 2lingurițe apă fierbinte, o lingurăde rom, un plic de glazură de ca-

ramel, sau ciocolată rasă.

Salat[ de piept de puicu avocado

Mod de preparare<

Avocado se cur[\ă de coajă, se taieîn cuburi sau fâșii şi se stropeşte cu lă-mâie că să nu se oxideze. Pieptul depui se spală şi se şterge cu un şervet. Setaie felii de circa 1 cm grosime, se con-dimentează pe ambele părți cu sare șipiper și se prăjește la grătar, sau even-

tual cu foarte puțin ulei, într-un vasantiaderent. După ce s-a prăjit pe am-bele părți se va tăia cubuleţe. Dacă văplace ardeiul iute adăugăm feliuţesubţiri din acesta. (Arată foarte binedacă puneți o jumătate de ardei iuteroşu şi o jumătate verde). Într-un cas-tron turn[m boabele de porumb binescurse, pieptul de pui, roşiile tăiate,avocado şi ardeiul iute. În loc de ardeiiute, eventual se poate folosi și ardeigras colorat. În alt castronel pregătimdresingul din ulei, zeamă de lămâie,sare şi muştar. Acesta va fi turnat pesteingrediente şi se va amesteca uşor.

Ingrediente<

2 bucăți de avocado, un pieptde pui, o conservă mică de po-rumb boabe, 2 roşii sau câtevabucăți de roșii chery, un ardei iu-te (asta dacă v[ plac salatele pi-cante), o jumătate de lămâie, 2-3 linguri ulei de măsline, o lin-guriţă de muştar mai fin, saredupă gust, eventual un praf de

piper alb măcinat.

Roșiile se numără printre legu-mele nelipsite de pe mese în perioa-da de vară. Ele sunt de regulă regă-site și într-o serie de mâncăruri că-rora le dau savoare și gust. Cu sigu-ranţă majoritatea celor care consu-mă roșii sub diverse forme - crude,gătite sau chiar ca acritură, nu segândesc în acel moment la efecteletămăduitoare ale unor substanţe ca-re se regăsesc în această legumă bi-ne tolerată de organismul uman.

Valoarea alimentară și terapeutică atomatelor este, în primul rând, de naturămineralizantă, vitaminizantă și cataliticăși mai puţin de natură trofică și energe-tică. Recoltate la maturitatea fiziologică,roșiile se consumă imediat în stare proas-pătă sub formă de salată simplă sau înamestec cu alte legume (ardei, castraveţi,ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel). În bu-cătării intră în componenţa diferitelorpreparate alimentare, ca ciorbe, sosuri,tocane, ghiveci, roșii umplute, iar pentruconservare se prelucrează sub formă desucuri, paste, bulion, conserve, ketchup,sosuri picante și făină de tomate. Esteadevărat că prin fierbere și conservarese degradează o mare parte din vitamine,dar se păstrează sărurile minerale și, maiales, licopenul, care este ușor absorbitde organismul uman.

Sucul de roșii este mult folosit în ali-mentaţie datorită efectului său alcalini-zant, dat de conţinutul ridicat în săruriminerale, îndeosebi cu potasiu și mag-neziu. Sucul se poate consuma în staresimplă (două-trei pahare pe zi), eventualamestecat cu suc de ţelină, realizând obăutură energizată, reconfortantă și dedetoxificare, pentru toate persoanele, in-diferent de vârstă. Proprietăţile tămă-duitoare asupra multor afecţiuni suntexplicate prin bogăţia unor componentechimice din fructe. În primul rând tre-buie menţionat conţinutul ridicat în an-tioxidanţi, cum sunt pigmenţii carote-noizi (licopen sau beta-caroten) și anu-mite vitamine (C, E, A). Pasta de tomateroșii este cea mai bogată sursă de licopen,iar cea de tomate galbene este bogată încaroten. Acestea anihilează radicalii li-beri și previn formarea de metaboliţicancerigeni. Astfel, sucul și pasta de roșiiblochează oxidările din organism carepredispun corpul la îmbolnăvire prema-tură. Prin aceste efecte, pigmenţii caro-tenoizi reduc riscul apariţiei canceruluide prostată și de colon, precum și al altorforme de cancer (esofagian, pulmonarși de limbă). Efectul anticancerigencrește prin consumul zilnic al unei com-binaţii de salată cu tomate și usturoi.

De asemenea, sucul și pasta de to-mate protejează articulaţiile, celulele ner-voase și căile circulatorii ale sângelui, cuefecte directe asupra presiunii sanguineridicate și în cazul unor boli vasculare(ateroscleroza coronariană, tromboză,hipervâscozitatea sângelui). Prin alcali-nizarea sângelui, tomatele sunt indicateîn tratamentul bolilor reumatismale, înpoliartroze și gută. Atât roșiile proaspete,cât și formele prelucrate sunt eficienteîn prevenirea și combaterea unorafecţiuni digestive (litiază biliară, into-xicaţii, constipaţii, enterite, inflamaţii aletractului digestiv). În cazul lipsei pofteide mâncare stimulează sucurile gastriceși secreţia pancreatică, cu efecte paraleleîn anemii, avitaminoze și deminerali-zări.

Numeroase studii au sugerat că to-matele au proprietăţi anticancerigene.Un nou studiu oferă dovezi suplimentareîn acest sens, după ce a constatat că ex-tractul de roșii întregi poate trata și chiarpreveni cancerul de stomac.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Sucul ;i pasta de tomate protejeaz[

articula\iile, celulelenervoase ;i c[ile

circulatorii

Valoarea alimentară şi terapeutică a tomatelor este, în primul rând, de natură mineralizantă,vitaminizantă şi catalitică şi mai puţin de natură trofică şi energetică. Recoltate la maturitatea fi-ziologică, roşiile se consumă imediat în stare proaspătă sub formă de salată simplă sau în amesteccu alte legume.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

12 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Dacă eşti în căutarea verighe-telor şi nu eşti o mireasă tradiţio-nală, îţi putem recomanda câtevamodele mai speciale care vor fi întrend în anul 2018. Verighetelesunt foarte importante în cere-monia religioasă. Acestea repre-zintă legătura spirituală dintre ceidoi parteneri.

Cei care îşi doresc modele clasice,pot opta pentru cele confecţionate dinaur galben. Aurul roz dă o notă diferită,prea puțini sunt cei care aleg aceastăculoare, iar cei care nu doresc celelaltetipuri de aur pot opta pentru cel alb,dacă vor ceva de valoare, dar care sănu fie argint.

Este bine știut faptul că aurul a fostprintre cele mai populare metale încrearea bijuteriilor, datorită puritățiicare îi crește valoarea, este durabil șimaleabil. Toate nuanțele aceluiași ma-terial pot fi combinate.

Aurul pur este deosebit de moale,iar pentru a fabrica bijuterii, și nu nu-mai, e necesară combinarea acestuiacu alte metale, cum sunt cuprul, zinculsau cele colorate, pentru a-i conferi du-ritatea necesară.Cel mai bun aur albeste cel de 18 karate și este format dinaur și paladiu. Bijuteriile din aur albsunt, de obicei, placate cu rodiu, pentrua intensifica nuanța și a le face rezis-tente. Luați în considerare faptul căverighetele de aur sunt toate de 18 ka-

rate și că doar 75% sunt aur pur.Nu există o regulă în alegerea veri-

ghetelor. Femeia poate alege ceva di-ferit față de bărbat, unele chiar opteazăpentru cele care au pietre de diversemărimi. De obicei, bărbatul dorește ce-va mai simplu și mai masculin.

Cele mai recomandate verighetepentru anul 2018 sunt cele complexe,pătrate sau unghiulare.

De la pietre de toate culorile pânăla modele de tip vintage, acestea vor ficele mai căutate în 2018<1. Inelele clasice sunt potrivite pentrumirii simpli. Și în 2018 vor prima aces-tea. Sunt lipsite de ornamente, rămâ-nând doar un simbol al dragostei lor șinu un obiect de lux.

2. Cele cu ștrasuri se vor număra și eleprintre preferințele multor cumpără-tori.3. Modelele artistice sunt cele lucratemanual. Acestea îmbină diverse forme,nu doar ale verighetelor, ci și ale mo-delelor inscripționate pe acestea. Ceicare doresc să fie extravaganți pot optapentru alegerea acestora.4. A început să fie foarte căutat aurulnegru. Acesta poate fi obținut prin gal-vanizare cu ajutorul rodiului negru sauruteniului. Un alt mod este prin pro-cedeul numit patinare sau prin aplica-rea unor compuși ce conțin sulf și oxi-gen.5. La fel și aurul verde este la mare cău-tare încă de pe acum. Acesta este for-

mat din 75% aur, 20% argint și 5% cu-pru. Cei ce adoptă stilul vintage preferămodelele ce au această nuanță de aur.6. Să nu uităm de verighetele de titan.Acesta a apărut de curând pe piață, estemult mai ușor, dar mai rezistent decâtaurul.7. Foarte căutate vor fi și modelele deplatină. Acestea sunt durabile, nu voririta niciodată pielea. Acest metal re-zistă foarte mult în timp. Nu vei vedeaniciodată bijuterii din acest materialcare să fie zgâriate. Datorită proprie-tăților sale, platina este mult mai scum-pă decât aurul, mai ales datorită fap-tului că este mai rar întâlnită și deoa-rece procedeul de prelucrare dureazămult mai mult.

Principalele modele de verighete propun o notă de delicatețe prin simplitateatrăsăturilor minimaliste. Materialele preferate cu precădere în acest an sunt aurulalb, roz, precum şi decorațiile cu diamante ori alte pietre prețioase.

Modele de verighete care se poart[ acum< de la aur alb, la roz

8 Informa\ia de Duminic[/12 august 2018

DIET~

Să alegi cel mai sănătos sorti-ment de pâine poate fi destul dedificil, mai ales dacă îţi faci cum-părăturile dintr-un supermarket“dotat„ cu zeci de pâini şi pâinicide diverse forme, ambalaje şipreţuri.

Care e bună, care e rea, câtă ar tre-bui să consumăm zilnic, care sunt in-gredientele de care ar trebui să ne ferimşi, mai ales, care sunt efectele consu-mului excesiv de pâine, care, se ştie,este alimentul preferat al românului.Iată trei mituri care te pot ajuta să facialegerea potrivită.

1. Dacă e mai închisă la culoare şiare printre ingrediente “grâu”, e maisănătoasă, are mai multe fibre – com-plet fals. Uită-te pe etichetă şi citeştecu atenţie. Dacă primul ingredient dinlunga listă este făina de grâu, albă, deuz industrial, renunţă la idee. Făina dincare este făcută respectiva pâine nu estenici pe departe naturală, ci este albităpe cale chimică, cu ajutorul unor sub-stanţe deloc prietenoase cu sănătateanoastră. Dintre acestea putem amintisubstanţa chimic[ numită alloxan, careeste un agent de înălbire special, desprecare se presupune că ar favorizaapariţia diabetului, prin distrugerea ce-lulelor de tip beta din pancreas. 

2. Pâinea cu denumiri pretenţioase,de genul “conţine 7 cereale” este o ale-gere potrivită, de asemenea, este unmit fals. Nu contează că pâinea are şap-te cereale, important e să fie şi bune şi,mai cu seamă, celelalte ingrediente săse încadreze în standardele optimepentru menţinerea sănătăţii. Şi deaceastă dată, citeşte cu atenţie eticheta.Ai putea avea surpriza ca, printre celeşapte cereale super-sănătoase, să regă-seşti în capul listei de ingrediente aceafăină înălbită de care aminteam maisus.

3. Pâinea cu secară este cea mai să-nătoasă. Deşi ar trebui să fie preparatădin 100% cereale integrale, multe sor-timente de aşa-zisă pâine cu secarăsunt făcute cu făină albă, apă iar abiaal treilea ingredient aminteşte de biatasecară naturală, ceea ce ar trebui să îţidea de gândit în privinţa calităţii aces-teia.

Consecinţe asupra silue-tei şi sănătăţii

Nu este o noutate c[ pâineaîngraşă! Dacă observi că aduni ki-lograme în ritm galopant, foarteposibil ca vinovata să fie pâineacea de toate zilele. Evident, ceaconsumată fără măsură. Amidonulfolosit la fabricarea pâinii se propagărapid în tractul digestiv şi astfel intrăîn fluxul sanguin sub formă de glucozăcare, se ştie sau nu, duce la o creştererapidă a nivelului de zahăr din sânge.Însă, la scurt timp, nivelul glicemieiscade drastic, rezultatul fiind senzaţiade foame. Tocmai din acest motiv, per-soanele care suferă de diabet sunt sfă-tuite să evite orice tip de pâine. De mul-te ori, o ciocolată este mai sănătoasă,dacă vorbim de ciocolata amăruie, de-cât câteva felii de pâine albă.

Glutenul din pâineşi efectele sale nefaste

Grâul conţine o cantitate mare degluten, o proteină care favorizează in-stalarea bolii celiace. Această proteinăare rolul de a lega aluatul, astfel încâtsă fie elastic, uşor de modelat. Statisti-cile recente arată însă că acest ingre-dient se face vinovat de numeroase ca-zuri de intoleranţă digestivă, care semanifestă prin balonare, dureri abdo-minale, constipaţie şi senzaţie de obo-seală.

Dacă ai astfel de simptome, eliminăpentru 30 de zile pâinea din regimulalimentar şi vezi cum te simţi. Dacăsimptomele dispar, e clar că suferi deintoleranţă la gluten, prin urmare vatrebui să fii mult mai atent la ingre-diente şi să eviţi ceea ce nu-ţi face bi-ne.

Atenţie la pâinea cu zahăr şi E-uri!

Cele mai multe sortimente de pâineau în compoziţie zahăr sau sirop defructoză, precum şi numeroşi aditivialimentari pe care corpul îi asimileazăfoarte greu, dar care sunt folosiţi pen-tru a compensa pierderile conştientesurvenite în urma procesării bobuluide grâu. Majoritatea produselor de pa-nificaţie au în lista de ingrediente aro-me şi esenţe termostabile, cum ar fiE150, acid ascorbic, acid citric (E330),glicerina (E422), maltodextrina, pro-pilen glicol (E1520), substanţe de în-groşare (gumă arabică, gumă xantan)şi cine ştie câte alte E-uri în funcţie depreferinţa producătorului, care au efec-te încă nedesluşite pe deplin, dar carecu siguranţă nu fac bine sănătăţii.

De asemenea, cerealele folositepentru prepararea pâinii sunt bogateîn acid fitic, care blochează absorbţiade minerale precum calciul, fierul sauzincul, esenţiale pentru buna des-făşurare a funcţiilor organismului.

Mare atenţie şi la conţinutul de sare!

Multe sortimente de pâine au încompoziţie, pe lângă zahăr, şi multăsare, care a fost demonstrat ştiinţificcă poate creşte presiunea sanguină, fa-vorizând hipertensiunea, favorizeaz[apariţia cancerului de stomac, a osteo-porozei, cataractei, diabetului şi a pie-trelor la rinichi.

Pâinea îţi îmbolnăveşte inima. Înurma unei cercetări ştiinţifice, experţiiau descoperit că cerealele de tipul grâu-lui pot creşte nivelul colesterolului"rău" cu până la 60%. Acest tip de co-lesterol este asociat cu bolile cardiaceşi cele cardiovasculare, care sunt prin-cipalii ucigaşi ai secolului 21.

Din păcate, sărăcia ne obligă sămâncăm din ce în ce mai mult şi maiprost. Aşa se face că în urma unui son-daj realizat recent în ţara noastră a ieşitla iveală că românul de rând consumănici mai mult nici mai puţin de 100 dekilograme de pâine pe an. Mâncămfără să ne hrănim iar acest lucru se re-flectă în sănătatea noastră. Suntem peprimele locuri în Europa la bolile deinimă, la cele cerebrovasculare, la can-cer şi obezitate.

Din păcate, un alt fenomen a luatlocul pâinii, şi anume covrigii calzi dela colţ de stradă. Aceştia au devenit ali-mente de bază la locul de muncă, fiindieftini şi săţioşi (pe termen scurt).

Câtă pâine avem voie să mâncăm zilnic?

Conform site-ului csid.ro, nevoilepot diferi de la o persoană la alta, înfuncţie de vârstă, greutate şi regimulalimentar, motiv pentru care nu existăo cantitate zilnică recomandată. Însă,este unanim acceptat că o cantitate de100-150 de grame (3-4 felii) de pâineconsumată zilnic este mai mult decâtsuficientă pentru a aduce organismuluiglucidele de care are nevoie, cu condiţiaca pâinea să fie integrală bineînţeles.

În cazul copiilor sau adolescenţilor,această cantitate poate fi depăşită, maiales că este necesar un aport caloric

mai crescut dat fiind procesul dedezvoltare.

Pâinea, cel mai maredu;man al siluetei?

Din păcate, sărăcia ne obligă să mâncăm din ce în ce mai mult şi mai prost. Aşa se face că înurma unui sondaj realizat recent în ţara noastră a ieşit la iveală că românul de rând consumă nicimai mult nici mai puţin de 100 de kilograme de pâine pe an. Mâncăm fără să ne hrănim iar acestlucru se reflectă în sănătatea noastră. Suntem pe primele locuri în Europa la bolile de inimă, lacele cerebrovasculare, la cancer şi obezitate.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

12 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Căluțul de mare este un peștemarin de 8-18 cm din familia Syn-gnathidae. Vietăţi marine simpa-tice, căluţii de mare impresioneazăprin gingăşia şi forma lor deosebi-tă. Ei trăiesc în adâncurile oceanu-lui şi sunt singurele animale carepot înota în poziţie verticală. Viaţalor e o continuă provocare, deoa-rece sunt nevoiţi să se adaptezeunui mediu în care prădătorii su-bacvatici sunt cei care deţin supre-maţia.

Este răspândit în lungul coastelor eu-ropene ale Oceanului Atlantic de la Insu-lele Britanice și Țările de Jos până în Ma-roc, Insulele Canare, Madeira și Azore, șiîn apropierea coastelor din Marea Medi-terană și Marea Neagră, inclusiv pe litoralulromânesc. Trăiește în apropierea coastelor,la adâncimi mici, printre tufele de alge saude iarbă de mare, ținându-se încârligat cucoada de acestea și cu restul corpului drept,vertical.

Culoarea corpului este cafeniu-roșcatsau brun-negricios, abdomenul cenușiusau albicios. Are forma literei S, fiind ră-sucit în regiunea dinainte a capului și înregiunea cozii și comprimat lateral şi areo coada îngustă cu care se prinde de plan-tele acvatice. Întreg corpul este acoperitcu plăci osoase, iar înotătoarea codală lip-sește. Înotătoarea dorsală are marginea ro-tunjită. Capul prevăzut cu tubercule estefixat pe trunchi în unghi drept, având o

creastă la ceafă și un bot tubular. Capul șibotul tubular seamănă cu capul unui cal,fenomen unic în clasa peștilor.

Căluţul de mare se hrănește cu alge șimici crustacee.

Atunci când se hrănesc, căluţii de ma-re nu obişnuiesc să “alerge” după hrană,cum fac peştii. Ei îşi folosesc coada lungăpentru a apuca plantele care sunt în adân-

curi după care le m[nâncă. Acesta esteunul din motive pentru care nu e bine săal[turaţi calul de mare şi peştii într-un ac-variu. În mod sigur, peştii ar muri de foamecu toat[ m]ncarea care ar fi pusă specialpentru ei. Gura lor este foarte mică şi semişcă foarte `ncet.

În China, sunt uci;i în fiecare

an 20 de milioane de călu\ide mare

Femela depune în mai-iulie până la400-500 icre, de forma unor pere, în pungaincubatoare de pe partea ventrală a mas-culului, unde stau patru săptămâni. Dupătrecerea acestui termen, masculul deschidepunga și dă libertate puilor, fără a se maiîngriji de ei. În numai 10 zile de la naştere,puii sunt în stare să îşi procure hrana sin-guri. Masculul şi femela îşi petrec timpulîmpreună numai dimineaţa şi seara. Puiidin această specie sunt foarte micuţi cândse nasc, ei au maxim un centimetru lun-gime, însă înfăţişarea lor este identică cucea a părinţilor. Totuşi puii, oricât de micisunt şi de sensibili au uimit toţi cercetatorii,deoarece au fost observaţi ca fiind foarteputernici, reuşind să supravieţuiască încele mai drastice condiţii.

Un alt lucru foarte curios este acela că,aceşti peşti se aseamănă foarte mult cu ca-meleonii, ei putând să îşi schimbe culoareaîn funcţie de mediul `nconjur[tor şi să îşimişte ochii independent unul faţă decel[lalt.

Căluţii de mare sunt animale pe calede dispariţie datorită pescuitului şi distru-gerii mediului de viaţă. În China, sunt uci;iîn fiecare an 20 de milioane de călu\i demare, fiind folosiţi în medicina tradi\io-nală.

Căluţul de mare nu are importanțăeconomică. În unele țări se usucă și se co-mercializează ca “ornament”, dar se poatefolosi şi ca pește de acvariu dacă este ţinutîn apă marină.

Perioada verii vine din păca-te cu o serie de probleme pentruanimalele de companie cauzatemai ales de căldura excesivă.Medicul veterinar Florin Saba-doş (foto) ne-a dat mai multedetalii despre aceste problemeşi despre modul în care stăpâniitrebuie să procedeze pentru a-şi ajuta animalele.

Cei mai afectaţi sunt câinii care întâm-pită dificultăţi din cauza faptului că ei nupot transpira prin piele ca şi noi, oamenii.Ei transpiră prin lăbuţe şi elimină călduraprea mare cu ajutorul respiraţiei, deci estemai greu să-şi regleze temperatura. Deasemenea, ei mai pot înlătura senzaţia dec[ldură prin contactul cu corpurile reci.

Este important ca stăpânii să ştie caresunt simptomele hipertermiei şi să ducăanimalele la cabinetele veterinare. În pri-mul rând apare respiraţia accelerată, gâ-fâitul urmat de salivatul în exces. De ase-menea, câinii evită să se deplaseze pentrucă nu se mai pot coordona atât de bine.Alte semnale că animalelor le este preacald pot fi voma şi diareea. Pentru ame-liorarea simptomelor animalul poate fi îm-băiat cu apă rece sau ţinut într-un loc mairăcoros şi bine ventilat, după care proprie-tarii trebuie să vină de urgenţă la cabineteleveterinare.

Rasa Chow Chow, cea mai afectată de căldură

Unele rase de câini sunt mai predis-puse la şocul hipertermic decât altele, cumar fi cele brahicefalice, cu botul scurt (Bul-ldogul Francez, Bulldogul Englez, Boxer,etc.). După cum ne-a explicat Florin Sa-

badoş, o rasă foarte sensibilă şi care se pre-zintă cel mai des în Satu Mare cu aceastăproblemă este Chow Chow. Aceşti câiniau o blană foarte deasă şi schimbul de căl-dură cu exteriorul are loc destul de greu.Sfatul specialiştilor este să evităm să îiplimbăm prea mult în zilele toride< „Nurecomand celor care au Chow Chow să sedeplaseze cu câinii pe distanţe foarte lungiîn perioada sezonului cald. Atunci cândscot câinele la plimbare trebuie să aibă tottimpul apă şi să facă opriri destul de dese,prevenind astfel problemele.”

Vara este raiul puricilor

Animalele de companie suferă foartemult în această perioadă şi din cauza pa-raziţilor externi, în special a puricilor. Esteimportant de ştiut că există diverse metodepe care stăpânii le pot pune în practicăpentru deparazitare printre care picăturile,tabletele şi zgărzile.

De asemenea, în acest sezon apare şiproblema dermatitelor, cele mai frecventefiind dermatitele legate de alergia la pu-

rici.Din fericire pentru iubitorii de pisici,

acestea nu sunt atât de afectate de căldurădatorită faptului că se pot adăposti multmai uşor.

Specialistul ne mai atenţionează că înperioada verii trebuie să avem mare grijăatunci când transportăm animalele cumaşina mai ales dacă nu avem aercondiţionat.

Nu este recomandat nici să le lăsăm înmaşină deoarece riscul de a se încălzi estefoarte ridicat.

Simpaticul c[lu\ de mare este pe cale de dispari\ie

Cei mai afectaţi sunt câinii care întâmpită dificultăţi din cauza faptului că ei nu pot transpira prin piele ca și noi, oamenii.Ei transpiră prin lăbuţe și elimină căldura prea mare cu ajutorul respiraţiei, deci este mai greu să-și regleze temperatura

Acești pești se aseamănă foarte mult cu cameleonii, ei putând să își schimbe cu-loarea în funcţie de mediul `nconjur[tor și să își miște ochii independent unulfaţă de cel[lalt

Cum trebuie protejate animalelede companie de canicul[?

ANIMALEVietăţi marine simpatice, căluţii de mare impresionează prin gingăşia şi forma lor deosebită.

Ei trăiesc în adâncurile oceanului şi sunt singurele animale care pot înota în poziţie verticală.Viaţa lor e o continuă provocare, deoarece sunt nevoiţi să se adapteze unui mediu în care prădătoriisubacvatici sunt cei care deţin supremaţia.

* Corneea de rechin este similară cu ceaomului – de aceea au fost folosite întransplantul uman>* Viermii nu au ochi deloc>* O bufniţă poate vedea un şoarece înmişcare de la mai bine de 45 de metri>* Porcuşorii de guineea se nasc cu ochiideschişi>* Scorpionii pot avea până la 12 ochi,dar meduza cutie îl întrece< are 24>* Cămilele au trei pleoape, menite să leprotejeze ochii de nisip şi de vânt>* Din acelaşi motiv, genele cămilelor auaproximativ 10 cm lungime>* Hamsterii clipesc cu fiecare ochi, perând>* Bufniţele sunt singurele păsări caredisting culoarea bleu>* Caprele au pupile rectangulare, care leoferă un câmp vizual mai lărgit>* Şerpii au două perechi de ochi – unao folosesc pentru văz, alta peste a detectamişcarea şi căldura. De asemenea, ei nuau ploape, ci doar o membrană subţirecare le acoperă ochiul>* Peştele cu patru ochi poate vedea laun unghi de 360 de grade – adică şi înapă, şi deasupra apei, în acelaşi timp>* Bufniţele nu îşi pot mişca globul ocular(de unde şi celebra imagine cu bufniţelecu capul sucit)>* Libelulele au aproximativ 3.000 de len-tile în fiecare ochi, făcându-le foarte di-ficil de prins de prădători>* Delfinii dorm cu un ochi deschis şi cuunul închis - Aceştia nu intră într-unsomn adânc, ci dorm doar cu o jumătatea creierului, cealaltă având grijă să leamintească să iasă la suprafaţă şi să res-pire. După aproximativ două ore, celedouă emisfere îşi predau una alteia atri-buţiile, delfinul reuşind astfel să doarmăpână la opt ore>* Cel mai mare ochi din lume îi aparţinecalmarului colosal şi are 28 de centimetriîn diametru>* Şopârlele Gecko disting culorile de 350de ori mai bine decât omul, chiar dacălumina este slabă>* Ochii cameleonului funcţionează in-dependent, permiţându-i acestuia să seuite în direcţii diferite, în acelaşi timp>* Ochiul struţului este mai mare decâtcreierul lui>* Câinii nu fac diferenţa între roşu şiverde>* Pinguinii pot distinge milioane denuanţe şi au una dintre cele mai bune

vederi din regnul animal>* Câmpul vizual al pisicii poate ajungepână la 285 de grade – lucru ce le ajutăfoarte mult atunci când vine vorba devânat>* Furnica are doi ochi, dar fiecare dintreaceştia conţine alţi ochi mai mici, motivpentru care spunem că furnica are ochicompuşi>* Vederea tigrilor pe timp de noapte estede şase ori mai bună decât a oamenilor> * Ochii zebrelor şi ai cailor văd în late-ralul animalului, ceea ce înseamnă căacesta are o vedere periferică foarte bună(aproape că reuşesc să vadă şi în spate),doar că în faţă văd de parcă ar avea oimensă pată neagră.

25 de curiozit[\idespre ochiianimalelor

Pagin[ realizat[ de Vera Pop

10 Informa\ia de Duminic[/12 august 2018

DEZVOLTARE PERSONAL~

Se vorbește foarte mult desprerelații perfecte, ideale, despre ce șicum să faci pentru a trăi în armoniecu persoana iubită. Ne-am propusîn rândurile de mai jos să abordămun element foarte important într-orelație, și anume încrederea dintreparteneri.

Încrederea în cuplu este pe cât de ușorde pierdut, pe atât de greu de câștigat. Îngeneral, încrederea dintre oameni se do-bândeşte.

Pentru a avea încredere în ceilalți, trebuie să avem încredere în noi

Atunci când într-o relaţie de cupluaceasta lipseşte, îşi fac loc remarcile jig-nitoare, o suspiciune permanentă şi, chiarmai rău, dorinţa urmată de eforturisusţinute de a-l ţine sub control pe celălalt.Când se întâmplă așa, fie ne complacemîn situație și continuăm relația în acestmod, fie luăm măsuri și vedem cum s-aajuns în această situație. Primul pas pecare îl avem de făcut este să înțelegem căpentru a avea încredere în ceilalți trebuiesă avem încredere întâi în propria per-soană. Numai astfel putem inspira la rân-dul nostru încredere altora. Se poate în-tâmpla ca în multe situații neîncredereaîn partener să nu fie din cauza lui, ci dincauza noastră. Ea se poate manifesta dincauză că suntem marcați de o temere. Neconsiderăm insuficient de frumoși, deș-

tepți, interesanți pentru a fi iubiți, ne efrică de faptul că poate apărea o altă per-soană mai atrăgătoare, cu mai multe deoferit. Aceste temeri nu fac altceva decâtsă strice și mai mult relația de cuplu.

Suspiciunea duce la ruperealegăturii emoționale

Apare din neîncrederea în cuplu unfenomen ciudat, dorința de control. Unul

din parteneri va dori să dețină controlul,însă efecte pozitive nu vor exista pe ter-men lung. Neîncrederea în partenerul decuplu, suspiciunea duc la ruperea legăturiiemoționale dintre cei doi. Se cuvine astfelsă facem o analiză și să vedem ce anumeîl determină pe partener să își schimbeatitudinea, ce îi place, ce e important pen-tru el, cum poți face ca viața în doi să de-curcă frumos, cu satisfacții și bucurii. Latoate aceste detalii se adaugă comunica-rea. Multă și de bună calitate.

Încrederea e pe cât de ușor de obținut,pe atât de greu de recâștigat. Când unuldintre parteneri distruge încrederea încuplu și realizează că l-a rănit pe cel pecare îl iubește de fapt cu adevărat, el poatereconstrui încrederea în interiorul cuplu-lui și uneori lucrurile pot deveni chiarmai bune. Întregul proces este însă unuldificil și de lungă durată. Trebuie să neasumăm responsabilitatea pentru faptelenoastre, să cerem iertare și să facem totulcum trebuie pentru a nu mai răni.

Fiecare dintre noi avem dorințe.Unii mai mici, alții mai mari. Unoradintre noi ni se îndeplinesc, altora nu.Ce sunt dorințele și când se îndeplinescacestea? Psihologii spun că dorințeleapar atunci când simțim o oarecare lip-să. Atunci ne dorim ceva anume.

Se întâmplă să simțim că ne lipseșteceva sau cineva și atunci ne punem odorință, să vedem persoana respectivă,să obținem ceea ce vrem.

Uneori, în schimb, ajungem la con-cluzia că dorințele nu ni se îndeplinesc.De ce se întâmplă asta? Întrebarea cear trebui să ne-o punem este de fapt<Ce vrem? Ce ne dorim? Ce fel de per-soană sunt eu care azi își dorește unași mâine alta? Ei bine, îndeplinirea do-rințelor ține de fapt de un plan binepus la punct cu privire la obiectivelepe care le avem. Când avem o dorințătrebuie să o conștientizăm și să o ana-lizăm să vedem de ce apare ea, e a noas-tră sau ne dorim pur și simplu ceva ceîși doresc și alții. Dorințele sunt de douăfeluri, dorințe interioare și exterioare.Dorințele interioare se referă la vinde-carea unor boli, controlul emoțiilor, iarcele exterioare la bunuri mobile sauimobile pe care le-am vrea.

Unele dorințe se referă strict la ne-voile de bază, cele legate de hrană și unacoperiș deasupra capului, altele la ne-voile sexuale, altele de manipulare, deiubire. Dorințele noastre pot să fie fi-zice sau emoționale.

Ideea principală este că multe per-soane își pun dorințe care nu au sorți

de izbândă pentru că sunt aberante.Dorințele trebuie să corespundă reali-tății în care trăim, planului nostru deacțiune pentru că altfel nu avem nicioșansă să se împlinească.

Dorin\ele aparcând sim\im

o lips[

Viața este plină de momente ce potsă ne stârnească regrete. Regretele nusunt bune. La un moment dat putemajunge la acel moment de bilanț la carene dăm seama că viața noastră e plinăde regrete datorate deciziilor pe carenu le-am luat, ocaziilor ce le-am ratatși așa mai departe.

Putem ajunge să trăim chiar cu tea-ma că nimic din ceea ce facem nu e bi-ne. Regretele ne apasă și nu e bine săle alimentăm. Când simțim că nu nedau pace, e indicat să fim sinceri cunoi înșine, să trecem la o autoanaliză.

Nu avem de unde să știm ce ar fi fost dacă...

Atunci când regretăm că la un mo-ment dat în viață am pășit pe alt drum,e bine să ne gândim că poate ar fi fostcalea cea rea. Nu avem de unde să știmcum ar fi fost dacă. Regretând nu facemaltceva decât să ne ancorăm în trecut,fără a fi capabili să schimbăm ceva.Trecutul personal nu îl mai putem mo-difica. Investim inutil energie în cevace nu putem schimba. Psihologii con-sideră că e bine să ne împăcăm cu tre-cutul și că regretele sunt inutile. Ener-gia trebuie să o canalizăm spre prezentși viitor.

Foarte mulți oameni regretă că nuau ajuns altcineva în viață, din punctde vedere al carierei. Sunt regrete cezac în suflet multă vreme, mai bine zispână în clipa în care suntem sinceri cunoi înșine și realizăm că suntem im-

portanți în munca pe care o prestăm.Dacă nu ajungem la momentele de sin-ceritate cu noi înșine, trăim compleșițide regrete toată viața. Unii oameni nurecunosc că au regrete, ănsă e foarteclar că fiecare dintre noi regretă ceva.Regretăm că nu am luptat la un mo-ment dat pentru o iubire, că nu am fă-cut mai mult pentru o relație, că amspus ceva jignitor cuiva drag.

Femeile și regretele din dragoste, bărbații și regretelelegate de locul de muncă

Indiferent ce regrete avem sau câte,psihologii ne avertizează să nu ne lă-săm copleșiți de ele. Unele lucruri nule mai putem schimba. Ceea ce putemface este să învățăm să trăim cu ele sausă le depășim dacă e posibil. Să nu ui-tăm că se spune că e mai bine să regre-tăm că am făcut ceva, decât să regretămcă nu am făcut. Oamenii de știință auanalizat aceste aspecte de-a lungul ani-lor și au ajuns la concluzia că femeileau mai multe regrete în dragoste decâtbărbații, pe când bărbații au mai multeregrete legate de locul de muncă saude studii decât femeile.

Dacă învățăm să le gestionăm bine,regretele ne pot ajuta pe viitor, ne potimpulsiona, motiva să ne îmbunătățimviața. Vom reuși să facem asta doar du-pă ce ne autoanalizăm și ne împăcămcu trecutul în adevăratul sens al cu-vântului.

Încrederea, element esen\ial în rela\ia de cuplu

Încrederea în cuplu este pe cât de ușor de pierdut, pe atât de greu de câștigat. În general, încrederea dintre oameni se dobândeşte

Iertarea este ceva divin, ierta-rea ne eliberează de emoțiile ne-gative și joacă un rol esențial învindecarea sufletului. Am trăitfiecare dintre noi momente caream simțit că ne lasă urme adânciîn suflet. De la sufletul bolnav nise îmbolnăvește și trupul.

Resentimentele vechi și durerile ne-iertate sunt suferințe care ne produc oși mai mare suferință. Lipsa iertării nuduce la nimic bun.

Libertate printr-un act voluntar

Iertarea este așadar un proces cene aduce libertate, este acel act voluntarprin care nu mai punem eticheta devinovați celor ce ne-au greșit. Iertareaeste conform specialiștilor un adevărattratament care ne eliberează de emo-țiile negative ce întrețin durerea. Doariertând ne putem vindeca pentru căpersoanele care nu iartă păstrează urași mânia în suflet. Este firesc ca atuncicând cineva ne greșește, ne rănește, săsimțim furie. Problema este atuncicând aceste sentimente le transformămîn ură sau chiar în dorințe de răzbuna-re. Pentru a ierta avem nevoie de timp,de răbdare. Ne trebuie răbdare cu noiînșine pentru a conștientiza că nu e bi-ne să păstrăm durerea în suflet, ci e bi-ne să ne eliberăm din ea.

Iertarea nu e act de dreptate,ci faptă de iubire

Mai știm prea bine că iertarea a fostdintotdeauna asociată cu o faptă de iu-bire. Iertând pe cineva nu îl scoatemde sub orice responsabilitate. Nicio vi-nă nu e scuzabilă, ci doar iertabilă. Ier-tarea nu e un act de dreptate, ci o faptăde iubire care îl poate reabilita pe celce ne-a rănit. Când decidem să iertămpe cineva trebuie să ne asumăm liberalegerea făcută, fără a pretinde cevaanume de la cel pe care l-am iertat. Nutrebuie uitat faptul că iertarea se dă,iertarea se cere, dar nu se pretinde.Când iertăm pe cineva simțim pace su-fletească. Iertând acceptăm greșelilecelor ce ne-au rănit, fără a rămâne blo-cați în nefericire.

Iertarea ne oferă posibilitateade a ne menține nu doar o stare

psihică bună, ci și una fizică

Ecourile în plan fizic ale unor fapteneiertate pot fi foarte dureroase multtimp din momentul în care s-au pro-dus. De multe ori ne rănesc chiar ceidragi, ei trec imediat peste acel mo-ment și noi suferim în continuare. Unalt motiv să iertăm. Astfel, iertarea neoferă posibilitatea de a ne menține nudoar o stare psihică bună, ci și una fi-zică. Iertarea nu schimbă fapta rea, dare necesară nu doar celui ce rănește, ciși celui rănit. Dacă păstrăm resenti-mentele producem un stres suplimen-tar în organism.

Și, în încheiere, să reținem că atuncicând iertăm trebuie să o facem deplin,fără reproșuri și fără a mai păstra sen-timente negative.

Atunci când iertăm trebuie să o facem deplin, fără reproșuri și fără a mai păstrasentimente negative

Regretele, ancora în trecutul personal

Iertarea, ca proces de eliberare de emo\iile negative

12 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Goana după meteor este un romanscris de Jules Verne, publicat în 1908, dupămoartea autorului, a cărui poveste se în-vârte în jurul unui meteorit din aur pecare, cu ajutorul unui aparat, oamenii reu-șesc să îl prăbușească controlat undeva înGroenlanda. Acum, oamenii de știință chi-nezi consideră că ideea de a captura și dea aduce pe Pământ în mod controlat unmeteorit nu este imposibilă, motiv pentrucare intenționează să facă lucrul acesta pâ-nă în 2030.

Cercetătorul Li Mingtao și echipa sade la National Space Science Center of theChinese Academy of Sciences considerănu doar că proiectul lor este viabil, ci și căva revoluționa în viitor modul în care seva face minerit pe Terra. Un asteroid poatefi o sursă amplă de minerale și, de aseme-nea, ar putea îmbunătăți cercetarea actualăcu privire la originilor sistemului solar, re-ducând în același timp amenințarea repre-zentată în prezent de obiectele cosmicecare într-un viitor mai mult sau mai puținîndepărtat s-ar putea intersecta cu planetanoastră.

“Spre deosebire de misiunile de a aduceprobe pe Pământ de pe aceste corpuri ce-rești, noi ne propunem să aducem înapoiun asteroid întreg de câteva sute de tone,ceea ce ar putea transforma asteroizii dintr-o potențială amenințare pentru Pământîntr-o resursă utilizabilă”, a declarat Li.

Cum poate cineva să prindă un aste-roid, chiar și de dimensiuni reduse? Echipapropune proiectarea unor dtrone spațialecare să se prindă de asteroid și să îl împingăcătre Pământ. Pe măsură ce asteroidul seapropie de planeta noastră, dronele își voractiva un scut termic și vor reduce vitezaasteroidului. Acest lucru îl va împiedica săardă în timp ce pătrunde în atmosfera te-restră. Sondele vor fi redirecționate de lasol către zonă fără așezări umane în caresă lase captura. Huang Wei, inginer șef laun institut din cadrul Academiei de Teh-nologie Spațială din China a companieiChina Aerospace Science and TechnologyCorporation, consideră că ideea poate adu-ce o îmbunățire semnificativă în explorareaspațiului.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Descoperire arheologică fărăprecedent în judeţul Arad, dar şiîn întreaga ţară şi chiar în Europade Est< o fortificaţie uriaşă, carese întinde pe aproape 90 de hec-tare, şi care a fost ridicată în urmăcu aproximativ 3.400 de ani, înepoca bronzului. Cetatea Veche,cum a fost denumită de arheologi,a fost descoperită pe raza terito-rială a oraşului Sântana, primelesăpături efectuate acolo datânddin anul 2009. Numai că, în ulti-mii doi ani, o echipă mixtă româ-no-germană a intensificat cerce-tările şi au scos la suprafaţă des-coperiri uriaşe.

Rüdiger Krause este profesor la Uni-versitatea Goethe din Frankfurt şi estecel care a pus bazele acestor săpături.Alături de el l-a luat pe profesorul FlorinGogâltan, de la Institutul de Arheologieşi Istorie a Artei al Academiei Române,din Cluj-Napoca. Cei doi, alături de echi-pele lor, au ajuns la concluzia că CetateaVeche din Sântana a fost ridicată în se-colul XIV înainte de Hristos, respectivcu aproximativ 3.400 de ani în urmă.“Ne-am propus să facem cercetări la Sân-tana pentru o perioadă de trei ani de zile.Lucrările arheologice beneficiază de fi-nanţare din partea landului Hesse, dinGermania”, a explicat Krause.

După această introducere, profesorulgerman a vorbit despre importanţa des-coperirilor de la Sântana. “Cetatea de laSântana este una dintre cele mai marifortificaţii realizate în perioada menţio-nată. Scopul nostru este să aflăm de ce afost realizată această fortificaţie, de ce afost nevoie de o asemenea construcţie”,a mai spus profesorul din Germania.

Ne aflăm în faţa uneia dintrecele mai mari şi impunătoarecetăţi din Europa

Despre cetatea grecească Troia a auzittoată lumea. Au fost realizate nenumăratefilme care prezintă ceea ce era, la vremearespectivă, o civilizaţie avansată. Dar des-coperirile realizate la Sântana indică fap-tul că Troia era foarte mică faţă de cetatea

de la Sântana. “Troia avea o suprafaţă de29 de hectare, Cetatea de la Sântana arenu mai puţin de 89 de hectare. Clădiriledin Troia au fost realizate din piatră. LaSântana, construcţiile au fost realizatedin lut şi lemn, semn că civilizaţia eramai dezvoltată şi se adapta la materialelede construcţie de care dispunea. Cetateade la Sântana a fost împrejmuită cuşanţuri de apărare adânci de peste patrumetri, dar şi cu valuri de pământ de peste20 de metri. Ne aflăm în faţa uneia dintrecele mai mari şi impunătoare cetăţi dinEuropa”, a explicat Florin Gogâltan.

S-a descoperit aici un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri

Echipele de arheologi au efectuat să-pături în situl arheologic, dar au reuşitsă descopere doar o mică parte din uriaşacetate de la Sântana. În schimb, cu aju-

torul tehnologiilor de ultimă generaţie,au fost efectuate măsurători magneome-trice, cu ajutorul cărora a fost „desenată”cetatea. “Am cercetat aproximativ 55 dehectare din cele aproape 90. Şi, în urmamăsurătorilor, am descoperit rezultatecare ne sperie< un palat uriaş, cu lungi-mea de 100 de metri şi lăţimea de 40 demetri. Vrem să continuăm săpăturile şi,pe cât posibil, vrem să facem această ce-tate să fie măreaţă, la fel cum a fost înurmă cu peste 3.000 de ani. Pentru cătrebuie precizat faptul că, la vremea res-pectivă, cetatea de la Sântana era o capi-tală a Europei”, a mai declarat profesorulFlorin Gogâltan.

Directorul Complexului MuzealArad, Constantin Inel, a anunţat că îşidoreşte ca la Sântana să fie realizat unmuzeu. “Putem vorbi chiar de un muzeuîn sit, cum sunt multe alte cazuri în Eu-ropa. Vrem să valorificăm o parte din si-tul arheologic. Este imposibil să punem

în valoare întreaga fortificaţie. Dar, po-trivit cercetărilor efectuate, monumentulîn sine s-a păstrat foarte bine, este intact”,a anunţat Constantin Inel.

Au parte de sprijin

La conferinţa de presă organizatăpentru anunţarea acestei descoperiri auparticipat şi Claudia Boghicevici, vice-preşedintele Consiliului Judeţean Arad,şi primarul din Sântana, Daniel Tomuţa.Ambii au anunţat că echipele arheologicevor avea parte de tot sprijinul autori-tăţilor. “Dincolo de mândria locală,această cetate poate fi un simbol turistical zonei. Chiar ne dorim să introducemîn masterplanul de turism acest sit ar-heologic, să creăm un pol turistic la Sân-tana”, a declarat primarul din Sântana.

Textul a fost documentat ;i redactatde Alin Gherasim, redactor al site-uluiwww.aradon.ro.

Clădirile din Troia au fost realizate din piatră, `n schimb la Sântana, construcţiile au fost realizate din lut și lemn, semncă civilizaţia era mai dezvoltată și se adapta la materialele de construcţie de care dispunea

Fortifica\ie uria;[, de 4 ori mai maredec]t Troia, descoperit[ `n Arad

Construc\ia se întinde pe aproape 90 de hectare, şi a fost ridicată în urmă cu 3.400 de ani

Asiaticii vor s[ prind[ ;i s[ trag[ pe

P[mânt un asteroid

Așa cum informează cei de la Scien-ceAlert, în urma utilizării informațiilorobținute din mai multe surse, printre careși Foreign Service Institute (agenție dincadrul Departamentului de Stat al SUA),s-a stabilit care sunt limbile care se învațăcel mai greu (de către un vorbitor nativ deengleză). Criteriul de care s-a ținut seamaa fost timpul necesar deprinderii uneilimbi, la nivel de utilizator experimentat.

Cele mai multe limbi din vestul Euro-pei (și unele din centrul și estul continen-tului) sunt ușor de învățat, fiind necesareîn medie 600 de ore de învățare (24 de săp-tămâni), pentru deprinderea acestor gra-iuri. Printre limbile ceva mai greu de în-vățat se află limbile rusă, hindi (o limbăindo-europeană, ca și româna), poloneză,greacă și thailandeză, pentru învățarea că-rora este nevoie, în medie, de 44 de săptă-mâni de studiu. Dar cele mai dificile sunt,fără dubiu, limbile japoneză, coreeană, chi-neză și arabă, pentru a căror însușire vor-bitorul de engleză trebuie să studieze in-tensiv, în medie, mai mult de un an și ju-mătate, spre a ajunge la nivelul de vorbitoravansat. Limba română, în ciuda faptuluică e considerată o limbă complexă grama-tical, a fost clasificată printre limbile ușorde învățat, de către vorbitorii de limbă en-gleză. Pentru a învăța româna este nevoiesă fie alocate studiului circa 23-24 de săp-tămâni (575-600 de ore). De remarcat estecă româna este enumerată, la capitolul„limbi ușor de învățat”.

Cât de u;or poatefi înv[\at[ limba

rom]n[, de un str[in

Băuturile carbogazoase sunt“renumite” în prezent pentruconținutul lor ridicat de zahăr, în-să potrivit celor de lalivescience.com, în trecut, pânăîn 1903, băutura Coca-Cola con-ținea o doză semnificativă de co-caină. În timp ce Compania Co-ca-Cola neagă oficial prezența co-cainei în oricare dintre produselesale, din trecut sau prezent, do-vezile istorice sugerează că bău-tura orginală Coca-Cola avea încompoziție și cocaină.

Coca-Cola a fost creată pentru primadată în 1886 de către John Pemberton,un farmacist din Atlanta, care și-a mo-delat băutura după un produs similarfăcut de francezi, vinul de coca, obținutprin amestecarea extractului din frun-

zele de coca cu vinul Bordeaux. Pentrua evita reglementările privind băuturilealcoolice, Pemberton a ales să amesteceextractul de frunze de coca cu sirop dezahăr în loc de vin și cafea. Rezultatul apurtat iniţial numele de „Pemberton’sFrench Wine Coca”, băutura fiind co-mercializată drept panaceu, medicamentdespre care se credea în trecut că vindecăorice boală. Printre altele, Pembertonsusţinea că “Pemberton’s French WineCoca” îmbunătățește inclusiv viața se-xuală. Aceste băuturi în care se foloseauși frunze de coca erau destul de frecventela sfârșitul secolului al XIX-lea.

Cocaina nu a fost ilegală în StateleUnite până în 1914, și până atunci sub-stanța a avut o varietate de utilizări me-dicale (uneori discutabile). Pudrele șipilulele din cocaină au fost folosite pen-tru a vindeca o varietate de afecțiuni, dela dureri de cap și oboseală până la con-stipație, greață, astm și impotență. După

1903, opinia publică s-a îndreptat îm-potriva narcoticului folosit pe scară largăși a abuzului, iar conducătorul compa-niei de atunci al companiei Coca-Cola,Asa Griggs Candler, a eliminat aproapetoată cocaina din băuturile companiei.Dar Coca-Cola nu ar fi devenit completlipsită de cocaină până în 1929, când oa-menii de știință au perfecționat procesulde înlăturare a tuturor elementelor psi-hoactive din extractul de frunzele de co-ca.

Rețeta modernă pentruCoca-Cola este un secret de companie foarte bine păstrat

În timp ce rețeta modernă pentruCoca-Cola este un secret de companiefoarte bine păstrat, există motive să secreadă că băutura conține în continuareacelași extras de frunze de coca non-narcotică perfecționat în 1929.

Potrivit The New York Times, CompaniaCoca-Cola a continuat să importe frunzede coca din Peru și Bolivia cel puțin pânăla sfârșitul anilor 1980.Coca este o speciede plante din familia Erythroxylaceae,care crește sub formă de arbuști ce ating5 m înălțime. Planta este veșnic verde,cu frunze de formă eliptică care au olungime de cca. 15 cm, cu o scoarță deculoare roșie și flori gălbui din care seformează fructe roșii. Planta crește la al-titudinea de 300-2000 m, pe versanții deest ai Anzilor Cordilieri din Peru, Boliviași Columbia. Aceste țări sunt și azi pri-cipalele regiuni care furnizează coca. Pelista de producători conduce Columbiacu 54%, urmată de Peru cu 30% și Boliviacu 16%. De la mijlocul secolului al XIX-lea, coca s-a extins și în India, Java șiCeylon, Africa. În prezent este interzisăexportarea semințelor de coca din frun-zele căreia se extrage alcaloidul numitcocaină.

În 1980, compania Coca-Cola înc[ importa frunze de Coca

“Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperitrezultate care ne sperie< un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vremsă continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fostîn urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de laSântana era o capitală a Europei”, a mai declarat profesorul Florin Gogâltan.

12 Informa\ia de Duminic[/12 august 2018

Actorul Richard Gere în vârstăde 69 de ani va deveni tată dinnou. Soția lui Alejandra Silva (33de ani) îi va dărui un copil la doarpatru luni după căsătorie.

Vestea a fost dată de un ziar spaniol.La începutul anului, același cotidian aarătat că Gere s-a căsătorit cu Alejan-dra Silva la începutul anului. Eveni-mentul a fost unul intim, la care auparticipat câțiva prieteni și rude. Staruldin filmul Pretty Woman a început re-lația cu Alejadra în urmă cu patru ani.Nu se știe încă dacă copilul va fi născutîn Spania sau în Statele Unite. Totuși,ziarul spaniol notează că Alejandra îșipetrece majoritatea timpului în SUA.Cei doi mai au copii din relații ante-rioare. Richard are un fiu în vârstă de18 ani cu fosta soție, Carey Lowell, iarAlejandra are și ea un băiețel, în vârstăde 5 ani, cu magnatul Robert Fried-land. Cei doi s-au cunsocut în timp ce

Alejandra divorța de fostul soț, într-un hotel pe care ea l-a cumpărat cuRobert Friedland.

Richard Gere a fost căsătorit cu Cindy Crawford

La 20 de ani de la divorțul de acto-rul Richard Gere, Cindy Crawford adezvăluit care a fost motivul care a dusla această separare. Supermodelul aafirmat că în momentul în care s-aucăsătorit, ea era foarte tânără.

„Eram tânără. Aveam 26 de ani, iarGere 42 la momentul când ne-am că-sătorit. Eu nu credeam că sunt tânără,dar eram”, a spus Crawford care a avuto relație cu actorul timp de șase ani.

„Am rezistat căsătoriți doi ani.Cred că o parte a problemei din relațianoastră a fost că eram o grămadă delucruri unul pentru celălalt, dar nueram prieteni, niciodată nu am fost”, aexplicat supermodelul.

Întrebată dacă se află în relații bune cufostul ei soț, Cindy, în vârstă de 49 deani, a afirmat că sunt „prietenoși”.„Suntem prietenoși, dar se simte ca unstrăin deoarece nu ne vedem prea des”,a precizat ea. În anul 1995, modelul adeclarat pentru People, referitor la ma-riajul ei cu Gere< „Nu am petrecut su-ficient timp împreună. Și suntem res-ponsabili amândoi pentru acest lucru.Am crezut că o să fie în regulă dacăzburăm o noapte de la Paris la Los An-geles pentru a ne vedea, dar nu a fostașa”. În prezent, Cindy Crawford estemăritată cu Rande Gerber, cei doi îm-plinind 18 ani de căsnicie în luna mai.Cei doi au împreună doi copii< Presley,în vârstă de 16 ani și Kaia, de 14 ani.

Date biografice

Richard Gere s-a născut la data de29 august 1949 în Philadelphia. El esteal doilea din cei cinci copii ai familiei

Gere. De mic i-a placut muzica, şi astfela început să cânte la câteva instrumen-te, iar în liceu chiar a scris câteva cân-tece pentru spectacolele şcolare. A ab-solvit liceul North Syracuse CentralHigh School în 1967 şi a câştigat oburs[ în gimnastic[ la Universitateadin Massachusetts. A abandonat facul-tatea dup[ doi ani pentru a putea jucaîn filme. Primul său rol a fost în anul1973, în muzicalul "Grease". În 1978 acălătorit în Tibet şi Nepal, unde a vorbitcu mulţi călugări şi a trecut la religiabudistă. La începutul anilor '80 a călă-torit în Honduras, Nicaragua şi El Sal-vador împreună cu un doctor şi a vi-zitat tabere ale refugiaţilor. Dup[ c]te-va apariţii pe Broadway, Richard a că-pătat statutul de mare star după roluldin "American Gigolo". În 1988 a re-fuzat rolul principal din "Die Hard",care i-a revenit lui Bruce Willis. În 1990a jucat in filmul de succes "Pretty Wo-man" al[turi de Julia Roberts.

Lupta pentru drepturile omului

Gere s-a f[cut şi avocatul lupteipentru respectarea drepturilor omuluiîn America Central[ , după mai multecălătorii în Honduras, Nicaragua ;i `nSalvador. În iunie 2008, apare într-unclip publicitar pentru Lancia Delta lavolanul căreia porne;te din Hollywoodp]n[ în Tibet av]nd ca slogan< "Thepower to be different" (n.r. Puterea dea fi diferit). Richard Gere a avut nu-meroase idile cu diverse personalităţifeminine printre care artista SylviaMartin, designer –ul Diane de Fursten-berg sau cu actriţa Bárbara Carrera. Pe6 februarie 2000, prietena sa manechi-nul şi actriţa de comedie Carey Lowell,i-a d[ruit un b[iat< Homer James Jigme(“Jigme” semnificând “fără frică” în ti-bétan[). Gere s-a căsătorit cu Lowellpe 9 noiembrie 2002.

Richard Gere va deveni tat[ăla 69 de ani