IDUIndicele de Dezvoltare Umanăndicele de Dezvoltare Umană

AL.ISAIC-MANIUSuport de curs pentru stud.CSIE ,an II ,seriile C*D

Prelegerile din 14-15 ian.2009WWW.AMANIU.ASE.RO

Indicele dezvoltării umane (IDU) este o măsură cantitativă a gradului succesului unei ţări în a-şi dezvolta capitalul uman

Introducerea acestui indice la începutul anilor 1990 a fost cauzată de necesitatea de a măsura progresul uman

Aceste măsurători au în centru oamenii mai degrabă decât economia

Programul urmăreşte relevarea performanţelor diferitelor ţări prin construirea de indicatori numerici ai dezvoltării umane

Conceptul de dezvoltare umană este mult mai adânc şi mai bogat decât ceea ce poate fi surprins printr-un indice compozit sau chiar printr-un set detaliat de indicatori statistici

Totuşi este utilă agregarea aspectelor diferite ale realităţii complexe

Deşi prin construcţie simplu, indicele dezvoltării umane (IDU) oferă explicaţii asupra cauzelor diferenţierilor în clasamentul mondial al ţărilor, şi chiar poate fi folosit ca ţintă politică

IDU relevă, de asemenea, cu acurateţe, structura şi direcţia progresului (sau regresului) capitalului uman în cursul creşterii economice a unei ţări, precum şi problemele care însoţesc acest progres în aproximativ 170 de ţări

IDU reflectă priorităţile naţionale, pune în evidenţă disparităţile, măsoară progresul şi stimulează dialogul politicii de ajutorare

Multe ţări au descoperit că IDU dezagregat :

- pe regiuni, - pe sexe,- pe grupuri etnice,- pe clase de venit - si după alte criterii le oferă o

posibilitate de a studia profilul uman al societăţii lor

Indicele dezvoltării umane reflectă realizările obţinute prin mijloace umane primare în trei dimensiuni fundamentale

o viaţă lungă şi sănătoasă o educaţie adecvată un standard de viaţă decent (care

sunt oarecum în corelaţie cu factorii care contribuie la calitatea vieţii, şi anume bunăstarea materială, calitatea populaţiei şi calitatea sistemului social)

Valoarea IDU pentru fiecare ţară (regiune, etc.) indică până unde trebuie mers pentru a atinge anumite ţeluri predefinite: durata medie de viaţă de 85 de ani, accesul la educaţie pentru toţi şi un standard de viaţă de nivel mondial

De fapt, IDU ponderează deficienţele acestor trei factori, mai exact distanţa relativă până la scopul dezirabil pe scala unitară

Indicele Dezvoltării Umane (IDU) cuprinde trei elemente de bază:

longevitatea – este măsurată prin speranţa de viaţă la naştere, care este influenţată în mod direct de nivelul de dezvoltare a ţării;

mediul de educaţie –este calculat ca o medie aritmetică ponderată între gradul de alfabetizare a populaţiei adulte (cu o pondere de două treimi) şi rata brută de cuprindere în învăţământul de toate nivelurile (o treime);

standardul de viaţă – ca măsură a standardului de viaţă se foloseşte Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare

Cei trei indicatori ai IDU au ponderi egale, si caracterizează nivelului general de dezvoltare al unei naţiuni

IDU măsoară distanţa relativă care desparte fiecare ţară a lumii de obiectivele considerate prioritare pentru de dez.soc.

IDU furnizează o apreciere globală a progresului şi diferitelor strategii urmate de state pentru realizarea bunăstării umane

Nivelul IDU variază pe o scală cuprinsă între 0 şi 1, nivelul dezvoltării umane fiind cu atât mai ridicat cu cât este mai apropiat de valoarea 1

Există critici la adresa omiterii unei serii de dimensiuni, la alegerea dimensiunilor IDU, cum ar fi: libertatea politică, valorile culturale, mediul înconjurător ,etc

Raportul Dezvoltării Umane din 1991 a încercat să măsoare libertatea politică, dar apoi a lăsat această sarcină în seama instituţiilor academice, datorită controversei privind găsirea unei metodei precise de măsurare

Valorile culturale sunt mult mai dificil de comensurat cantitativ şi orice încercare riscă să diminueze semnificaţia conceptului însuşi

S-au stabilit valori fixe minime şi maxime pentru indicatorii componenţi ai IDU:

speranţa de viaţă la naştere: valoarea minimă este de 25 de ani, şi maxima este de 85 de ani

gradul de alfabetizare al populaţiei adulte: valoarea minimă este 0%, iar valoarea maximă de 100%

rata brută de cuprindere în învăţământ: valoarea min. este de 0% şi max.de 100%

PIB pe locuitor la ppc(Paritatea Puterii de Cumpărare în USD): valoarea min.: 100 USD valoarea max. 40.000 USD

Pentru a însuma valorilor celor trei indicatori care intră în componenţa IDU se recurge la metoda normalizării, folosind în acest sens următoarea transformare :

I : X → [0 ; 1] I ( x) = (X i – X min )/ (X max - X min )unde:

X= mulţimea valorilor indicatorului

xmin, xmax = valorile extreme ale indicatorului, stabilite de PNUD

xi = valoarea înregistrată a indicatorului

Pentru a putea comensura influenţa acestor rezultate asupra IDU se impune

determinarea contribuţiei fiecărui element esenţial luat în calcul, utilizând formula

FIJ = [ Iij / (3 * IDU j ) ] * 100

∑ Fij = 100% ( * )

unde: - Fi = contribuţia indicatorului "i" din ţara "j" la IDU - Iij= valoarea ajustată a indicatorului "i" din ţara

"j" - IDU = indicele dezvoltării umane din ţara "j"

Indicele nivelului de educaţie este construit ca o combinaţie lineară dintre alfabetizarea adultă şi ratele combinate ale înmatriculărilor în învăţământul primar, secundar şi liceal, cu ponderile 2/3 şi 1/3, respectiv:

Scoala urmata = (2/3) * Alfabetizarea adulta +(1/3) * Inscrierile combinate

IDU este media indicilor speranţei de viaţă, nivelului educaţiei şi a PIB real pe locuitor ajustat (în USD la PPC), mai precis, este suma indicilor împărţită la trei:

IDU = (Indicele speranţei de viaţă + Indicele nivelului educaţiei+ Indicele venitului ajustat-PIB/ppc)/3

Evaluarea IDU a atras numeroase critici, controverse şi sugestii de îmbunătăţire ,precum :

A) Alegerea dimensiunilor IDU nu include o serie de dimensiuni, care sunt

incluse în ICV, cum ar fi libertatea politică, valorile culturale, mediul înconjurător.

În Raportul Dezvoltării Umane din 1991 a existat o tentativă de măsurare a libertăţii politice, dar, din cauza controverselor privind găsirea unei metode precise de măsurare - valorile culturale sunt mult mai dificil de măsurat cantitativ, această sarcină a fost lăsată instituţiilor academice.

B) Alegerea variabilelor Pentru a putea comensurarea cele trei

dimensiuni ale IDU ar trebui să fie incluse în model mai multe sau, eventual, alte variabile

Spre exemplu, s-a propus să fie incluse, alături de speranţa de viaţă la naştere, şi mortalitatea infantilă şi securitatea alimentară pentru se putea caracteriza mai bine sănătatea unei naţiuni

Aşa cum se întâmplă, mortalitatea infantilă este aproape corelată perfect cu speranţa de viaţă. Iar pentru a măsura securitatea alimentară, singurele date disponibile sunt cele referitoare la consumul mediu de calorii pe locuitor, medii ce pot ascunde serioase lipsuri. Astfel, adăugarea de noi variabile nu duce deocamdată la obţinerea unui IDU mai bun sau mai sensibil

C) Calitatea datelor Datele care stau la baza rapoartelor şi

a studiilor asupra dezvoltării umane trebuie să asigure ierarhizări şi comparaţii corecte şi să conducă la concluzii pertinente

Având în vedere diversitatea surselor de date, apar uneori critici referitoare la standardizarea indicatorilor, dar mai ales în legătură cu întârzieri din partea ţărilor în furnizarea datelor către organizaţiile şi organismele internaţionale

D) Tratarea venitului Prin elementele sale componente, IDU

asigură fuziunea indicatorilor economici şi sociali, ceea ce reprezintă una din calităţile sale importante

IDU nu tratează venitul ca un mijloc, dar îl reinterpretează în termenii finalităţilor pe care le deserveşte

E) Alte probleme tehnice Una dintre probleme se refera la alegerea

ponderilor variabilelor din cadrul indicelui compozit

S-a dovedit că IDU este un indicator stabil: chiar atunci când au fost încercate diferite ponderi, valoarea ( respectiv ierarhia ) IDU pe ţări nu s-a schimbat

Chiar dacă nu este perfect, IDU este considerat util, deoarece are un grad mai mare de cuprindere decât PIB, măsurând şi alte posibilităţi umane alături de venit.

Calculul IDU pentru România

Începând cu anul 1995 PNUD a prezentat Rapoarte Naţionale ale

Dezvoltării Umane pentru România. Conform acestor rapoarte IDU şi indicatorii

săi componenţi au avut următoarea evoluţie:

Valorile componentelor IDU

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 PIB per locuitor:

in mii ROL, preturi curente 3,180 4,818 11,218 16,611 24,300 35,826 52,109 69,501 87,577* in USD la paritatea puterii de

cumparare 6,095 96.9 61.6 69.4

6,595 6,422 6,153 97.0 97.0

97.1 62 62.9 63.9

69.1 69.0 69.2

5,441 97.0 64.9 69.7

5,750 97.0 66.5 70.5

6,232 97.2 68.3 71.2

7,017 97.3 70.2 71.2

7,544* Rata alfabetizarii adulte (%)

97.3

Rata de scolarizare la toate nivelele (%)

71.6

Speranta de viata la nastere (ani)

71.0

Indicii specifici pentru indicatorii

componenţi: Indicele standardului de viata (PIB) 0.686 0.699 0.695 0.688 0.683 0.676 0.690 0.709 0.722

Indicele educatiei 0.850 0.853 0.856 0.860 0.864 0.868 0.876 0.883 0.887

Indicele longevitatii 0.740 0.759

0.735 0.762

0.733 0.761

0.737 0.762

0.745 0.764

0.758 0.767

0.770 0.779

0.770 0.787

0.767

Indicele dezvoltarii umane (IDU)

0.792

* date semifinale

Sursa datelor: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 2000-2005, PNUD

Datele din tabelul de mai sus asigură atingerea următoarelor obiective:

se urmăreşte, pentru perioada considerată, dinamica indicatorului global;

se apreciază evoluţia fiecăruia dintre cei trei factori pentru aceeaşi perioadă;

se determină contribuţia fiecărui factor la aprecierea sau deprecierea nivelului de dezvoltare a României pe parcursul celor şapte ani.

Ca o concluzie e poate spune că: În perioada 1995-2003 s-a înregistrat o apreciere a

indicelui dezvoltării umane, cu excepţia anului 1997, când acest indicator a înregistrat o depreciere. Din anul 1996 se observă o degradare continuă a mediului economic, scăderea activităţii economice fiind concretizată prin scăderea PIB pe locuitor.

La nivelul întregii perioade analizate contribuţia favorabilă a fost din partea factorului educaţional, acesta având o evoluţie constantă pe ansamblul acestei perioade. Acesta contribuie cu 37,5% la valoarea totală a indicatorului.

Indicele speranţei de viaţă a contribuit cu 32,5% la valoare totală a IDU, iar indicele PIB cu 30%.

Pe ansamblul perioadei factorul educaţional a contribuit în cea mai mare parte la stabilirea valorii indicatorului.

În lume, conform Human Development Report 2005, cu un IDU = 0,792 România se clasa pe locul 64 din 177 ţări. Media mondială era de 0,718, valoarea maximă a IDU a fost de 0,963 (înregistrată în Norvegia), iar IDU la nivel global a fost de 0,722. IDU pentru ţările Europei Centrale şi de Est şi CSI a fost de 0,802. În acelaşi an, Ungaria înregistra un IDU de 0,862, situându-se pe locul 35 în lume, Slovacia cu un IDU de 0,849 se situa pe locul 42, Bulgaria se clasa înaintea ţării noastre pe locul 55 cu un IDU de 0,802, iar Turcia, cu un IDU de 0,750, se situa pe locul 94, în urma României. Valoarea IDU pentru România o situează în categoria ţărilor cu un nivel mediu de dezvoltare, în aceeaşi categorie cu Belarus, Bosnia-Herţegovina, Albania, Turcia, Moldova.

AE = 2,4habIDU = 0.77 0.805

ROMANIA