4
Dialog TIMPUL 12 martie 2011 www.timpul.ro Emanuel Copila[ (E.C.) ~n m\sura `n care propune o abordare dialogic\ `ntre „in- telectualii specializa]i“ [i „intelectualii pu- blici“ – neav`nd ca obiectiv condamnarea a- cestora din urm\, ci oferirea unei noi per- spective asupra pie]ei ideatice rom=ne[ti prin ini]ierea unor noi pun]i de leg\tur\ `ntre cele dou\ „grupuri“ – [i, nu `n ultimul r`nd, pu- blicul cititor, poate fi considerat\ lucrarea Idolii Forului un proiect emancipator? Sorin Adam Matei (S.A.M.) Bine`n]eles. Acesta este proiectul cel mai important al volumului. De comun acord cu Mona Mo- mescu, cel\lalt coordonator, Idolii Forului `ncearc\ s\ deschid\ o discu]ie despre partici- parea la dialogul social [i legitimitatea ei, despre extinderea [i ad`ncirea dialogului prin includerea mai multor voci. ~n subsidiar, vo- lumul se preocup\ [i de problema modelului cultural central rom=nesc. ~n aceast\ direc]ie `ncerc\m s\ propunem, cum am men]ionat, un proiect emancipator, `n sensul c\ vrem s\ aducem `n prim-planul scenei intelectuale rom=ne[ti o categorie social\ [i intelectual\ neglijat\, cea a speciali[tilor. {i, `ntr-un fel, volumul `ncearc\ s\ afirme c\ vocile lor s`nt mai importante. Aceasta nu `nseamn\ `ns\ c\ vocile lor trebuie s\ fie totalizatoare sau tota- lizante sau c\ elimin\m anumite persoane prin aducerea acestui model `n c`mpul public. Dimpotriv\, noi consider\m c\ acesta ar fi un model de preferat, cu condi]ia s\ fie testat `n confrunt\rile de idei, culturale, de zi cu zi. E.C. ~n capitolul din lucrare pe care `l semna]i (Idolii Forului), afirma]i c\ intelec- tualii „publici“ [i/sau „enciclopedi[ti“ abor- deaz\ mai degrab\ ideologic realitatea dec`t [tiin]ific, `n sensul de recurgere la metodo- logii empirice (p. 24). ~n aceste condi]ii, dia- logul pe care `l propune]i nu este oarecum din start sortit e[ecului? S.A.M. Dac\ s-a `n]eles din capitol c\ eu cer o metod\ [tiin]ific\ sau c\ promovez nu- mai metoda [tiin]ific\ pentru validarea adev\- rului celor spuse de un grup, trebuie s\ preci- zez c\ aceast\ impresie este eronat\. Ce `n- cerc s\ exprim `n acel capitol este c\ avem un `nvechit model cultural central. Este un mo- del ce p\rea oarecum onorabil `nainte de se- colul al XVIII-lea, d\dea semne de oboseal\ `n secolul al XIX-lea, cu siguran]\ nu mai era de actualitate `n secolul al XX-lea [i absolut sigur nu ne poate duce nic\ieri `n secolul al XXI-lea. Modelul cultural al intelectualului atoate[tiutor, oracular, profetic, care `ncearc\ s\ ne dea o solu]ie pentru toate problemele `n- tr-un fel de package, este unul anacronic anacronic - fiind [i de tip teologal -, mo[tenit de prin secolele al XIII-lea [i al XIV-lea. De aceea s`nt de p\rere c\ aceast\ paradigm\ cul- tural\ este `n primul r`nd ideologic\, `n sensul c\ ne propune un pachet complet de cunoa[- tere, de ac]iune politic\ [i de orientare mo- ral\, care, `ntr-un fel, nu mai las\ aer pentru restul spa]iului intelectual. Ce propun `n schimb? Propun un model intelectual modern de tip framework , un mo- del cadru. Acesta nu este un model care s\ con]in\ anumite direc]ii ideologice de atac, nici m\car unele [tiin]ifice. Modelul intelec- tual modern (pe care, dac\ l-ar adopta, Rom=- nia ar avea nenum\rate beneficii) pleac\ de la c`teva premise. Prima este aceea a relativit\]ii discursurilor intelectuale, `n sensul c\ pot exista, la un moment dat, mai multe discur- suri intelectuale ce pot sus]ine opinii diferite despre aceea[i realitate, `n moduri diferite, f\r\ a se invalida neap\rat reciproc, pentru c\ nu [tim precis care grup are dreptate, care perspectiv\ are dreptate absolut\. Aici por- nesc de la premisa conform c\reia, `n lumea modern\, cunoa[terea este de tip dubitativ: se interogheaz\ pe sine dac\ are sau nu dreptate. Sigur, unora le poate p\rea resping\toare a- ceast\ perspectiv\ relativist\ [i ne pot trans- mite c\ ar fi un adev\rat p\cat s\ nu mai avem stele polare intelectuale. Dar s\ ne uit\m la ce s-a `nt`mplat `n ultimii o sut\ cincizeci de ani `n Europa. Sau `n lume. S\ vedem unde ne-au condus ideologiile ce ne-au dat stele polare, at`t cele „tari“, c`t [i cele mai „soft“. Holo- caustul, r\zboaiele mondiale extrem de s`nge- roase, totalitarismele... {i lista poate continua. S\ ne uit\m [i la ce ne-a oferit `ncadrarea relativist\, dubitativ\ a problematicii umane. Ne-a dat sisteme legale [i democratice, `n care grupurile sociale, chiar extremiste, se pot `nfrunta unele cu altele (adjudec`ndu-[i libertatea, dreptatea [i justi]ia), bazate pe un dialog viu [i plenar al oamenilor. ~n favoarea introducerii ideii fundamentale a dialogului plural [i relativist `n discursul social [i politic rom=nesc pled\m noi. Dar – m\ po]i `ntreba – de ce sus]ine]i `n carte c\ speciali[tii s`nt mai buni dec`t enciclopedi[tii, de ce afirma]i c\ este mai bine s\ aib\ prioritate o clas\ de speciali[ti dec`t una de enciclopedi[ti? Vre]i s\-i extermina]i, s\-i arunca]i peste bord pe ace[ti enciclopedi[ti? Nu, nici nu m\ g`ndesc la a[a ceva. Eu propun dialogul, confruntarea deschis\. Afirm c\ `ntr-un sistem relativist exist\ mai multe op]iuni, cea enciclopedic\ fiind una dintre ele, neproductiv\ din punctul meu de vedere. ~n cadrul acestui framework discursiv, al acestui univers de dezbatere, re- comand ca speciali[tii s\ fie plasa]i `n prim- plan [i asculta]i. {tiind c\ nu [tiu totul, ei nu vor `ncerca niciodat\ s\ ne pun\ sacul `n cap [i s\ declare: v\ dirijez eu `n direc]ia corect\! Tenta]ia de a se ajunge la o tehnocra]ie atot- [tiutoare trebuie `ns\ [i ea evitat\. E.C. ~n ce m\sur\ considera]i c\ pot fi construite autentice pun]i de leg\tur\ `ntre o g`ndire vertical\, elitist\, antimodern\ [i o g`ndire orizontal\, modern\, astfel `nc`t s\ nu se ajung\ la un „dialog al surzilor“ [i miza profund\ a volumului s\ fie receptat\ de c\tre intelectualii enciclopedi[ti? S.A.M. ~ntrebarea e dificil\ [i cred c\ se poate r\spunde la ea `n dou\ feluri. Mai `nt`i, voi preciza c\ aceste dou\ modalit\]i de a pune lumea `n problem\ se exclud reciproc. Prima articuleaz\ o perspectiv\ intelectual\, a doua alt\ perspectiv\. Acum este timpul s\ lu\m o decizie. Cum vrem s\ fie lumea `n care tr\im? Pe de alt\ parte, exist\ [i posibilitatea s\ ne g`ndim la aceste dou\ alegeri, chiar dac\ s`nt incompatibile, ca fiind parte dintr-un concert necesar al dialogului social [i, fiecare aleg`nd un anume model, nu ne r\m`ne dec`t s\ dove- dim c\ modelul nostru este mai bun, mai pro- ductiv, mai interesant, mai democratic, mai capabil s\ ne ajute s\ descoperim sensul pro- fund al justi]iei [i democra]iei. Acesta este tipul de confirmare empiric\ pe care `l am `n vedere. Nu cred `ns\ c\ aceste dou\ modele s-ar putea combina. Ar ie[i o stru]o-c\mil\ din care n-am mai `n]elege nimic. Ori crezi c\ lumea este `mp\r]it\ `n dou\ categorii sau are o esen]\ care trebuie cunoscut\ numai de unii, ori nu te g`nde[ti la ea `n acest fel. Dar, pe de alt\ parte, nu sugerez c\ modelul opus este absolut gre[it; din perspectiva propus\ de mine, nu putem afirma c\ exist\ a priori mo- dele invalide. Validarea se poate face numai prin testarea lor practic\, `n discursul social. Cel mai important lucru este s\ discut\m [i s\ dezbatem concret ce ne pot oferi cele dou\ modele. Eu `mi fac alegerile `n func]ie de analiza retrospectiv\ a ultimilor o sut\ cinci- zeci de ani de modernitate european\ [i rom=- neasc\ [i concluzia la care ajung este c\ un model relativist, al op]iunilor limitate [i al competen]elor deschise [i verificate este mai bun dec`t un model al intelectualilor oraculari, care vin `n fa]a noastr\ [i declam\: ce afirm\m noi se bazeaz\ pe o tradi]ie intelectual\ care se reclam\ de la Platon, Aristotel, Sf`ntul Augustin. {i pun punct astfel discu]iei. E.C. ~mi vine `n minte acum cartea lui Marcel Gauchet – Dezvr\jirea lumii. O isto- rie politic\ a religiei, `n care autorul afirma, destul de conving\tor, c\ lumea modern\ s-a n\scut prin „ie[irea din religie“. Este moder- nitatea compatibil\ cu religia? Este moderni- tatea unora dintre intelectualii rom=ni, care promoveaz\ religia ca valoare central\, modern\? S.A.M. Religiozitatea [i comportamentul religios s`nt esen]iale pentru existen]a uman\. ~ntrebarea mai interesant\ este `ns\: ce rol trebuie s\ joace religia – [i anume doctrina religioas\, a[a cum este ea `nregistrat\ `n cor- pusul de practici [i de teorii – `n via]a publi- c\? O problem\ a Rom=niei contemporane deriv\ din faptul c\ religiozitatea r\m`ne mai cur`nd o form\ exterioar\, oferit\ ca un soi de carapace sub care s\ ne ad\postim cu to]ii. Noi avem `ns\ nevoie de o religiozitate-sche- let, capabil\ s\ ne structureze pe fiecare `n parte [i `n mod privat. Din p\cate, avem o religiozitate de tip arhaic, `n care lumea e acoperit\ cu chitina ritualurilor, a verbiajului pravoslavnic [i a liturghiilor . Ce m\ tulbur\ este modul `n care religiozi- tatea este `mbr\]i[at\, promovat\ la conferin]e [i `n traduceri ale clasicilor isihasmului, `n vreme ce comportamentele personale ([i cele biserice[ti) se degradeaz\ pe zi ce trece. Paro- hiile se v`nd, banii s`nt arunca]i pe faraonice catedrale, ritualurile obscurantiste (cum ar fi exorcismul [i citirile vindec\toare) se r\sp`n- desc. Mai mult, m\ tulbur\ lipsa dialogului religios. Promovarea religiei nu ]ine cont de faptul c\ pot exista alte persoane cu acelea[i chem\ri spirituale, dar cu alte r\spunsuri, uneori ne-cre[tine, care au dreptul la aceea[i demnitate. {i c\ a fi religios `nseamn\ a `n]ele- ge chemarea religioas\ a celuilalt, nu a impu- ne imaginea religiozit\]ii tale asupra celuilalt. E.C. Critic`nd rela]ia asimetric\ „maes- tru-discipol“ – deoarece nu conduce la dez- Idolii Forului nu are o ideologie Un dialog Emanuel Copila[ – Sorin Adam Matei despre obsesiile culturale rom=ne[ti Sorin Adam Matei este Associate Professor la Purdue University, Statele Unite, autorul volumului Boierii Min]ii [i coordonator, `mpreun\ cu Mona Momescu, al volumului colectiv Idolii Forului . Emanuel Copila[ este preparator la Universitatea de V est din Timi[oara [i docto- rand al Univers it\]ii Babe[-Bolyai, Cluj-Napoca. A publicat articole `n diferite reviste de specialitate din ]ar\. Volumul Idolii Forului: De ce o clas\ de mijloc a spiritului e de pr eferat „elitei“ intelectualilor publici a fost publicat anul trecut la Editura Corint. Lucrarea, editat\ de c\tre Sorin Adam Matei [i Mona Momescu, reune[te analize ale unor importante nume ale intelectualit\]ii rom=ne[ti, nu toate `ns\ cunoscute sau binecunoscute publicului larg: Michael Shafir, Adrian Gavrilescu, Daniel Barbu, Caius Dobrescu, Mircea Flonta, Gabriel Andreescu, Stelu {erban, Lucian Nastas\ Kovács, Marius Ghilezan, Vasile Morar, Bruno {tefan, Alexandru Matei [i István Aranyosi. Idolii Forului are ca argument central premisa conform c\reia spa]iul public rom=nesc este (`nc\) structurat `n plan intelectual de c\tre curente filosofice ierarhice [i eli- tiste, care consider\ c\ au acces privilegiat [i un rol de-a dreptul sacrosant `n ceea ce prive[te validarea [i distribuirea social\ a cunoa[terii. Genul acesta de g`ndire, tributar „grupurilor de prestigiu“ teoretizate de c\tre Sorin Adam Matei `n lucrarea Boierii Min]ii. Intelectualii rom=ni `ntre grupurile de prestigiu [i pia]a liber\ a ideilor (publicat\ `n 2004 la Editura Compania), se constituie `n principalul obsta- col [i totodat\ principala provocare a procesului moderniz\rii Rom=niei. ~nc\ de la apari]ie, lucrarea a provocat felurite reac]ii, de la critice [i foarte critice p`n\ la aprobative sau simpatetice. ~n dialogul care urmeaz\, Sorin Adam Matei caut\ s\ clarifice sensul unor concepte [i implica]ii con]inute `n puternicul [i coerentul mesaj social al Idolilor Forului .
