CĂLĂTORULE, Vino să ne cunoşti meleagurile pline de legendă, meleaguri unde au învăţat să scoată la lumina opere neperitoare Alexandru Vlahuţă, George Tutoveanu, Nicolae Tonitza, Elena Farago şi mulţi alţii. Leagan de legendă, popor de istorie, buchet de flori de pus pentru liniştea sufletelor noastre, i-a fost dat acestui oraş „Bârlad” , să rămână în inima oricui îl străbate.

Vatră milenară , cu iz de istorie, pe care patina vremii şi-a încrustat adânc urmele, vechi târg comercial a cărui istorie se pierde în negura vremii, constituie un punct de atracţie pentru cine îşi poartă paşii pe străzile sale.

Drumeţind prin oraş, vor stârni deopotrivă interesul, pitorescul unei naturi pline de culoare, dar şi îmbinarea modernismului cu tradiţia şi specificul acestor locuri.

Vino, călătorule, să ne cunoşti meleagurile, să ne cunoşti tradiţiile, obiceiurile, prilej de bucurie şi împăcare sufletească.

Vechile datini româneşti te ajută în fiecare an să trăieşti atmosfera plină de căldură şi veselie a sărbătorile de iarnă.

Ele reprezintă bucurie, armonie, spiritualitate, bunătate şi generozitate faţă de semenii noştri şi gânduri bune pentru toţi.

Odată cu primele zile ale lui DECEMBRIE, atmosfera din oraş capătă o nouă nuanţă şi încărcătură emoţională. Oraşul nostru este îmbodobit cu steluţe argintii, beteală, lumini multicolore, instalaţii amenajate în brazi şi pomi.

În mijlocul lui tronează bradul împodobit cu mii şi mii de globuleţe.Bradul este considerat arborele cunoaşterii , simbolul vieţii, bogăţiei , prosperităţii.

Aşa demonstrăm că nu au murit tradiţiile!

Irozii, îmbrăcaţi în haine femeieşti (cămăşi albe, cingători sau bete aşezate în diagonală pe piept şi spate, catrinţe roşii prevăzute cu batiste cusute şi coifuri pe cap din hârtie de diferite culori, fluiere şi săbii în mâini).

Jocul lor oferă un spectacol inegalabil de lumină şi culoare ce se desfăşoară în sunetul ţicnalelor care dialoghează pe două tonuri diferite pe fondul răpăitului de tobe.Tinerii se duelează în mod simbolic.

Mascaţii au măşti confecţionate ce reprezintă chipuri ale oamenilor în diferite etape ale vieţii, dar mai cu seamă bătrâneţea. În multe cazuri personajele nu se desprind încă de măştile care le poartă şi le acoperă faţa. Ele sunt confecţionate în aşa fel încât stârnesc hazul, iar persoanele care le poartă răspândesc voia bună.

Jocul cu Capra un obicei mult îndrăgit în zona noastră.

Un grup de baieţi cutreieră pe la casele gospodarilor ducând « un cap de capră » făcut din lemn, cu limba de scândură trasă de o sfoară şi care clămpăne fiind acţionat printr-o sfoară de cel care joacă şi care stă ascuns sub un covor. Ea este împodobită cu panglici lungi, multicolore din hârtie colorată, clopoţei.Capra saltă şi smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind din fălcile de lemn şi este acompaniată de lăutari sau tobagii. Ea este însoţită de moş, babă sau alte personaje.

Moşul e îmbrăcat cu un cojoc întors pe dos sau cu o piele de capră sau cu zdrenţe. Pe faţă are o mască, are barbă, poartă o căciulă şi are cocoaşă. De asemenea poartă clopoţei, tălăngi, şi o sabie. Cortegiul prezintă diferite scene comice.

Umblatul cu ursulUmblatul cu ursul

Alt obicei ce se desfăşoară în zona noastră.

Ursarii sunt persoane care conduc urşii impunând acestora mişcările ce trebuie să le facă prin comenzile care le dau. Sunt îmbrăcaţi cu cămăşi albe având la mijloc brâie late numite cingători, pe cap pălării negre prevăzute de jur îmrejur cu pene, iar în mâini au ciomege sau cearlăie la capătul cărora pornesc lanţuri ce se prind de capul fiecărui urs. Se spune că ursul execută mişcările impuse de ursari numai dacă acesta este legat cu lanţul de cearlăul ursarului. Ursul face tumbe Ursul face tumbe sau alte scheme, stârnind râsul. Din sau alte scheme, stârnind râsul. Din când în când se repede la cei din jur şi-i când în când se repede la cei din jur şi-i speriesperie Urşii sunt persoane îmbrăcate în piei de urs, la cap au doi canafi mari din lână roşie.

Jocul urşilor din Bogdănşti

În ajunul Anului Nou în centrul comunei are loc un spectacol de o frumuseţe rară. Aici se întâlnesc cetele de urşi din cele şase sate ale comunei având loc o întrecere în felul în care joacă şi sunt alcătuite şi costumate. Toată suflarea satelor se adună la acest spectacol care îţi umple inima de bucurie şi mândrie că eşti locuitor al acestei zone. Toate privirile sunt îndreptate spre scena unde urcă fiecare ceată în ordinea următoare : urşii,ursarii,toboşarii,irozii,mascaţii.

Dintre obiceiurile îndrăgite de copii putem enumera mersul cu : „STEAUA”

Ei merg din prima zi de Crăciun şi până la Sfântul Vasile. Este un obicei cu caracter religios, curat, creştinesc. Ea simbolizează steaua care a condus pe cei trei magi la Bethleem, în satul unde s-a născut Iisus Hristos. Cei care mreg cu steaua sunt mai ales copii cu vârste cuprinse între 7 -14 ani.

Steaua, după ce a fost confecţionată, este bogat împodobită cu hârtii colorate, de mai multe nuanţe. Pe partea interioară se fixează un mic clopoţel, care va suna la cea mai mică mişcare a stelei. Stelei i se ataşează un băţ de sprijin, bogat ornamentat. Pe cele două feţe centrale ale corpului propriu-zis al stelei se aplică iconiţe cu teme religioase, nelipsind iconiţele specifice sărbătorii Naşterii Mântuitorului.

,,SORCOVA”,,SORCOVA”

AparAparţţininâând obiceiurilor de nd obiceiurilor de Anul Nou, Anul Nou, umblatul cu sorcova umblatul cu sorcova e mai cu seama e mai cu seama bucuria copiilor. bucuria copiilor. Copiii merg câte unul sau îm grup şi fac urări de sănătate şi prosperitate. AceAceşştia poarttia poartăă o o crenguţăcrenguţă îînmuguritnmugurităă de copac sau o sorcovde copac sau o sorcovăă confec confecţţionationatăă dintr-un dintr-un băţbăţ îîn jurul cn jurul căăruia s-au ruia s-au îîmpletit flori de hmpletit flori de hâârtie coloratrtie colorat

Sorcova, vesela,Sorcova, vesela,Să trăiţi, să-mbătrâniţi,Să trăiţi, să-mbătrâniţi,Peste vară, primăvară,Peste vară, primăvară,Ca un păr, ca un măr,Ca un păr, ca un măr,Ca un fir de trandafir"Ca un fir de trandafir"Tare ca piatra,Tare ca piatra,Iute ca săgeata,Iute ca săgeata,Tare ca fierul,Tare ca fierul,Iute ca oţelul.Iute ca oţelul.La anul şi la mulţiLa anul şi la mulţi

,,,,PLUGUPLUGUŞŞORULORUL””

Pluguşorul este un colind vechi de mii de ani. Îşi are originea în datele legate de începerea noului an agricol. Pe vremuri, Anul Nou venea primăva, odată cu renaşterea naturii. Atunci se mergea prin sate cu pluguri trase de boi, împodobite cu brazi; de aici şi numele de pluguşor. Cu pluguşorul se merge în ajunul Anului Nou sau chiar în ziua de Sfântul Vasile şi se fac urări pentru noul an de sănătate , de bunăstare , de bucurie şi fericire, se descrie muncile agricole. Se folosesc obiecte : plugul, buhaiul ce imită mugetul tarului, bici, clopote, tălăngi, brad împodobit. În funcţie de vârsta participanţilor colindători se poate vorbi de pluguşorul copiilor sau plugul flăcăilor.

Obicei prin care grupuri mici de copii având trăistuţe cu grâu, orez, secară merg pe la casele oamenilor şi le presară în gospodării şi le adresează urări de sănătate.

„SEMĂNATUL”

Frumoasele Frumoasele sărbători sărbători dede iarna se iarna se îîncheie cu ,,ncheie cu ,,Boboteaza Boboteaza ““ şi şi Sf. Ioan Sf. Ioan ((IORDANULIORDANUL).).SSărbătoare creştinească,ărbătoare creştinească,,, BoboteazaBoboteaza”,”, la 6 ianuariela 6 ianuarie,, sărbătoreşte Botezul sărbătoreşte Botezul Domnului în apele Iordanului, îndeplinit Domnului în apele Iordanului, îndeplinit de Sfântul Ioan..de Sfântul Ioan..

La Bobotează oamenii La Bobotează oamenii merg merg la la biserică să ia agheazmă(apă sfinţită)biserică să ia agheazmă(apă sfinţită) şi şi apoi apoi mergmerg acasă unde îi aşteptau pe acasă unde îi aşteptau pe cei care n-au putut să meargă la cei care n-au putut să meargă la biserică. Pe nemâncate aceştia gustă biserică. Pe nemâncate aceştia gustă de trei ori din apa sfinţită.de trei ori din apa sfinţită.Agheazma rămasă era pusă într-o sticlă Agheazma rămasă era pusă într-o sticlă legată la icoană cu un buchet de legată la icoană cu un buchet de busuioc. Cu această apă îi vor stropi pe busuioc. Cu această apă îi vor stropi pe cei bolnavi, animale din curte, interiorul cei bolnavi, animale din curte, interiorul sau exteriorul casei dar şi pe acei care sau exteriorul casei dar şi pe acei care vor să reuşească în viaţă.vor să reuşească în viaţă.

Iată cum încercăm noi să păstrăm datinile din străbuniIată cum încercăm noi să păstrăm datinile din străbuni::

PLUGUŞORULPLUGUŞORUL NE UREAZĂ DE BUCURIE ŞI SĂNĂTATE NE UREAZĂ DE BUCURIE ŞI SĂNĂTATE

SUNTEM FERICIŢISUNTEM FERICIŢI DE CUM ARAT DE CUM ARATĂĂ BRADUL BRADUL!!

URA! URA ! A SOSIT MOURA! URA ! A SOSIT MOŞULŞUL!!

MUNCIM DE ZORMUNCIM DE ZOR CA CA SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE ŞI DATINILE NOASTRE SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE ŞI DATINILE NOASTRE !!

IATĂ CE AM REUŞITIATĂ CE AM REUŞIT!!

Sărbătorile de iarnă să reverse în gândurile voastre lumină sfântă iar în suflet, tumult de căldură şi iubire de semeni .

Deschideţi poarta sufletului şi lăsaţi bucuria şi împlinirea să vă intre în suflet! Deschideți larg brațele şi îmbrățişarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi !

Sărbători de iarnă fericite, cu multă sănătate, bucurie şi belşug !Sărbători de iarnă fericite, cu multă sănătate, bucurie şi belşug !

Material realizat de colectivul clasei a III -a Eîndrumaţi de doamna inst.. SAVA ELENA

Şcoala Nr.8 ,Bârlad, jud. Vaslui