ia Zilei 1821-1877 · Averea netă a prinţului Alwaleed a scăzut la 17,8 miliarde de dolari,...

Prinţul Alwaleed bin Talal,arestat după înfiinţarea unuicomitet anticorupţie în ArabiaSaudită, a pierdut peste unmiliard de dolari în 48 de ore.Valoarea de piaţă a firmei deinvestiţii pe care a fondat-o ascăzut cu 1,3 miliarde de dolari,potrivit Bloomberg.

Averea netă a prinţuluiAlwaleed a scăzut la 17,8miliarde de dolari, după cevaloarea de piaţă a KingdomHolding, firma de investiţii dinArabia Saudită pe care o fondat-o, a scăzut cu 1,3 miliarde dedolari. Acţiunile KingdomHolding Co au înregistrat lafinalul şedinţei de tranzacţionarede luni cel mai scăzut nivel dindecembrie 2011.

Alwaleed se numără printreoficialii saudiţi care au fostarestaţi după ce prinţulmoştenitor Mohammad binSalman a stabilit înfiinţarea unuicomitet anticorupţie, care a decisarestarea unor prinţi saudiţi şioameni de afaceri. AcţiunileKingdom Holding au scăzut cu9,9%, iar acţiunile NationalIndustrialization Co (Tasnee),unde Kingdom deţine oparticipaţie de 6,2%, au scăzutcu 1,3%. Mai mult, acţiunileBanque Saudi Fransi, în careKingdom a cumpărat înseptembrie o participaţie de16,2% au înregistrat un declin de2,8%.

Salutul este un prilej de a arăta res-pectul faţă de persoana căreia te adresezişi de a-i face urarea de bine pentru mo-mentul de întâlnire al zilei. În decursulanilor formulele de salut şi împrejurărileadresării lor au suferit schimbări. Cândva

era o regulă ca persoana tânără să salutepe cea vârstnică, femeia pe bărbat, căruiadin respect îi zicea dumneata (mata, ma-tale) şi localnicul pe străin (persoană dinalt loc).

Facebook a declarat la începutul lunii octombriecă aproximativ "10 milioane de persoane în SUA" auvizionat conținuturi sponsorizate ("ads", reclame) fi-nanțate de aproape 500 de conturi activate din Rusiași care ar fi putut fi folosite pentru a manipula opiniapublică, în special prin accentuarea faliilor ideologiceîn cadrul societății americane. Potrivit Facebook,aceste conținuturi au fost finanțate de o entitate rusănumită "Internet Research Agency" și destinată sădifuzeze conținuturi pe rețelele sociale prin conturifalse de utilizatori. Potrivit serviciilor de informațiiamericane, Moscova a plătit în campania din 2016grupuri de "trolls" (utilizatori de Internet răuvoitorisau provocatori), precum Internet Research Agency,pentru a difuza mesaje defavorabile candidatei de-mocrate Hillary Clinton și favorabile rivalului săuvictorios republicanul Donald Trump.

Testamentul lui Petrucel Mare explic[ politicade expansiune a Rusiei

noiembrie, luna limpezirii vinurilor `nbutoaie, este numit[ Vinicer sau Vinar

Papa Francisc a luat deciziade a interzice vânzarea ţigărilorîn interiorul Vaticanului, măsurăce va fi pusă în aplicare din 2018,a anunţat Greg Burke, purtătorulde cuvânt al Vaticanului,informează BBC News Online. Din vânzarea de ţigări,Vaticanul câştiga anual milioanede euro. “Motivul este foarte simplu<Sfântul Scaun nu poate săcontribuie la o activitate careafectează în mod clar sănătateaoamenilor. Niciun profit nupoate fi legitim dacă pericliteazăvieţi”, a declarat Burke.Purtătorul de cuvânt alVaticanului a făcut trimitere lacifrele publicate de OrganizaţiaMondială a Sănătăţii, potrivitcărora fumatul provoacă decesula peste şapte milioane de oameniîn fiecare an. În prezent, oameniidin Vatican au dreptul săcumpere cinci cartuşe de ţigăriîn fiecare lună dintr-un magazinde tip duty-free, amenajat înspaţiul unei foste gări ce a fosttransformată într-un magazinpentru produse de lux. PAginA 11

Vechile calendare agricole veneau `n `nt]mpinarea omului harniccu o multitudine de sfaturi pentru aceast[ perioad[ de sf]r;it de an PAginA 4

PAginA 3

Papa Francisc interzice vânzarea \ig[rilor în Vatican

Marile re\ele de socializare online au intrat `n vizorul Congresului SUA

Formule de salut din lumea satului de odinioar[Cum erau salutaţi oamenii de vază şi cum îşi spuneau ţăraniiatunci când se întâlneau?

1821-1877140 de ani

de la moarteaprofesoruluiPetru Bran

PAginA 2

S`n`tate Frumuse]e&Cultiva\i principiile nutri\iei corecte;i \ine\i sub control diabetul de tip 2

F[r[ antibiotice pentrustimularea cre;terii animalelor

PAginA 8PAginA 5

IAnul XV Nr. 759 Duminic[ 12 noiembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Designerii propun pantaloni c[lduro;i, practici ;i feminini

PAginA 7

PAginA 9

Prin\ul Alwaleed bin Talal a pierdut peste un miliard de dolari în 48 de ore

2 Informa\ia de Duminic[/12 noiembrie 2017

Insuficient cunoscut, PetruBran este una dintre marile per-sonalit[\i care au marcat istoriacultural[ a jude\ului Satu Mare.A fost primul profesor de limba;i literatura rom]n[ din Satu Ma-re. I se recuno;te meritul de a fi`nfiin\at prima bibliotec[ `n lim-ba rom]n[, dar ;i un cerc de lec-tur[ foarte apreciat de tinerimearom]n[. Un episod insuficientcercetat este legat de transferulc[r\ilor, ;i implicit, al sediului delectur[ ̀ n casa avocatului Alexan-dru Feren\iu, tat[l viitorului pri-mar de Satu Mare dup[ 1918.

Situa\ia tensionat[ din s]nul co-munit[\ii rom]ne;ti datorat[ rela\ieidintre Petru Bran ;i un grup de greco-catolici stopeaz[ activitatea cultural[a eminentului profesor ;i preot lumi-nat. Nu a fost un na\ionalist `n sensulradical al cuv]ntului, ci un propagatoral limbii ;i culturii rom]ne;ti. Proble-mele care s-au ivit se datoreaz[ ̀ n mareparte rela\iilor din interiorul comu-nit[\ii, a conducerii bisericii greco-ca-tolice, ̀ n special a episcopului Ioan Gu-lovici. ~n timp, toate acestea au fost po-litizate ;i puse pe seama autorit[\ilormaghiare din acea vreme.

Cu ocazia împlinirii a 140 de anide la moartea lui Petru Bran, comuni-tatea sătmăreană i-a ridicat un bust.Acesta este aşezat chiar pe locul bise-ricii în care a slujit. Dar personalitateacelui ce a fost Petru Bran merita maimult. Oamenii de cultur[ din Satu Ma-re au obliga\ia de a-l readuce ̀ n actua-litate pe cel ce a ̀ nfiin\at prima biblio-tec[ ;i primul cerc de lectur[ `n limbarom]n[. Preotul Dumitru Roman, pro-topop greco-catolic la biserica “Sfin\iiArhangheli Mihail şi Gavril explica<“Duminică, 12 noiembrie, ţinem hra-mul Sfinţilor Mihail şi Gavril. Aceastăsărbătoare a avut loc acum câteva zile,dar noi am defalcat sărbătorirea ei pen-tru a coincide cu dezvelirea bustului”.

Care este biografia lui Petru Bran?Petru Bran s-a născut la 21 ianuarie1821 în localitatea Tohat, judeţul Ma-ramureş. Este unul dintre cei 12 copiiai preotului Ioan Bran. După studiileprimare, a urmat liceul la Baia Mare.Având în vedere că provine dintr-o fa-milie străveche de preoţi, nu este demirare faptul că şi el a ales aceeaşi cale.Urmează teologia la Blaj şi este hiro-tonisit preot în 1844. Devine mai apoişi profesor de limba română. A slujitîn parohiile Chilioara din Hidig (Mă-ierişte) din judeţul Sălaj, iar apoi a fostpe rând vicenotar al sinodului notarialal Şimleului, administrator al proto-popiatului Pericei şi paroh-protopopla Craidorolţ.

A înfiinţat prima catedră de limba română în cadrulGimnaziului Catolic Regal

A fost căsătorit cu Tereza Pop, şi eafiică de preot. Împreună au avut şaptecopii< Terezia, Ana, Dionisie, fost pro-topop al Ardusatului, Emilia, Laura,Felician, vicar Episcopal şi Petru.

Este adus la Satu Mare în anul 1857de episcopul Ioan Alexei. Ocupă postullăsat liber de Ioan Gulovici, devenit ca-nonic la episcopia din Gherla.

Pe lângă activitatea de preot, acesta

are şi o activitate didactică. A înfiinţatprima catedră de limba română în ca-drul Gimnaziului Catolic Regal, în 12octombrie 1859. De asemenea, punebazele unei Scietăţi de lectură a elevilorromâni din Satu Mare.

Prof. dr. Ioan Corneanu poveas-teşte despre situaţia elevilor români înGimnaziul Catolic Regal Ungar, înaintede sosirea lui Bran<

“La mijlocul secolului al XVII-lea,la Satu Mare, a luat fiinţă GimnaziulCatolic Regal Ungar.

Foarte mulţi tineri români au ur-mat cursurile acestui Gimnaziu. Mulţitineri români erau foarte buni laînv[ţătură”.

Vasile Scurtu scrie o monografie Petru Bran

Tot lui Bran i se datorează şi tipă-

rirea, `n anul 1874, a cărţii în limbaromână din Satu Mare, intitulată “Măr-găritare seu sentintie poetice”.

Vasile Scurtu i-a dedicat o mono-grafie lui Bran, Petru Bran, un luptătoral trecutului românesc din Satu Mareîn care vorbeşte despre traseul zbuciu-mat al vieţii sale.

Din portretul fizic şi moral realizatde un elev de-al său aflăm că< “PetruBran este de statură mijlocie, faţa brunăarămie, barba rasă. Vorba domoală,dicţiune clară, vorbea fără multe ges-turi, părea că e adâncit în meditaţie”.

Un episod semnificativ relatat încarte, vorbeşte despre eforturile preo-tului de a lupta pentru oficializarealimbii rom]ne. Petru Bran predica înbiserică în limba română. Până la ve-nirea lui, liturghia şi predica se ţineaudoar în limba maghiară. De asemenea,în şcoala primară confesională greco-catolică elevii români înv[ţau doar în

româneşte. ~nfiin\eaz[ un cor biseri-cesc care cânta exclusiv în limba ro-mână.

Acţiunile lui au stârnit ur[ ;i invi-die. În frunte cu Ioan Valkovski, s-aînceput o luptă acerbă împotriva lui.Au încercat să-l defăimeze atât prinviu grai, cât şi în presă. L-au acuzat căîncearcă prin toate metodele să-i ro-mânizeze pe locuitorii din Satu Mare.

Împotriva lui se formează o conducere autonomă a bisericii greco-catolice

Preotul este numit “om periculos”şi împotriva lui se ridic[ un grup careîl avea drept conducător pe Valkovski.În lupta împotriva lui Bran, răsculaţiiapelează inclusiv la Consiliul oraşului.Aceştia realizează rapoarte prin care îiaduc acuzaţii lui Bran. Se stabileşte ocomisie prin care se doreşte împăcareacelor două părţi. Împăcarea nureuşeşte, aşa că, în rezolvarea disputeiintervine episcopul din Gherla. Acesta“anulează toate măsurile şi hotărârileaduse de partida lui Valkovski”. “Pentrua vedea până unde au ajuns tensiunileîntre aceste două tabere merită amin-tite cazul credinciosului gr. cat. IoanDore. Acestuia murindu-i un copil numai merge la Bran să-l înmormântezepe motiv că este legat cu jurământ sănu-l recunoască pe preot. Face o cerereprimarului de atunci să-i delege un altpreot pentru acest scop, căci cadavrula intrat deja în putrefacţie”. Conflictuleste însă departe de a fi rezolvat. Se în-tocmesc alte două rapoarte împotrivalui Petru Bran şi se apelează din nou laepiscopul din Gherla. Acesta propuneo anchetă la faţa locului. La Satu Marevine o comisie formată din DemetriuCoroianu, vicarul Silvaniei, Mihail Pa-vel, vicarul Maramureşului şi TeodorSzabo, protopop de Baia Mare. Anche-ta are loc în data de 30 martie 1868.“Drept protest în noaptea de 1 Aprilie1868, au spart geamurile locuinţei luiBran, i-au ruinat casa şi mobilierul”. Ela fost prevenit de protest şi a reuşit săscape împreună cu familia lui. “Totatunci au scris pe pereţii casei lui şi aibisericii cuvinte injurioase şi urâte”.Două zile mai târziu, spargerea gea-murilor a fost repetată de nişte elevide liceu. Şi acest atac a fost pus la caletot de adversarii lui.

Petru Bran părăseşteparohia în 1870

Cum nu reuşesc nici de această da-tă să îl înlăture pe Bran, Valkovski in-tervine la episcopie şi convoacă o nouăcomisie care e pe placul lui, condusăde Ioan Gulovici, înaintaşul lui Branîn parohie. De această dată episcopulVancea a ordonat ca Petru Bran săschimbe cu cineva parohia şi să pără-sească şi casa parohială în termen de48 de ore. Termenul s-a amânat pentruo lună mai târziu, dar, forţat de recla-manţii săi, părăseşte casa parohială. Înciuda acestui fapt, Bran rămâne pro-topop şi profesor. După nenumărateintrigi, Petru Bran părăseşte parohiaîn 1870. În locul lui vine Ioane Marcu,paroh-protopop greco-catolic de SatuMare. Petru Bran a ieşit din învăţământîn anul 1876. După un an îşi găseştesfârşitul la Sanatoriul de Boli Nervoasedin Budapesta, la 10 octombrie 1877.

Vera Pop

Vasile Goldiș s-a născut la 12 no-iembrie 1862, în satul Mocirla. Copi-lăria o petrece pe ținuturi arădene laSeleuș, Cermei și Mocirla. Școala pri-mară o începe la Cermei în anul 1869cu dascălul Nicolae Albu. Între anii1873-1881, este elev al Liceului Teoreticdin Arad pe care îl absolvă ca șef depromoție, remarc]ndu-se cu aptitudinideosebite pentru istorie, literatură șifilozofie. În anii studenției la Budapestași Viena activează în cadrul societățilorstudenților români Petru Maior și Ro-mânia Jună.

După absolvire, obține diploma delicențiat în litere și filozofie și este nu-mit la 1 septembrie 1885, candidat deprofesor la Liceul Eotvos din Budapes-ta. În anul următor renunță la acestpost și se stabilește la Caransebeș caprofesor de istorie și limba latină.

Din anul 1890 devine membru șiapoi secretar al Casinei române dinBrașov. În 1893, devine membru alPartidului Național Român și colabo-rator activ al ziarului Tribuna din Sibiu.Între 1895-1901, Goldiș este secretaral Societății pentru crearea unui fondde teatru român. La 1 iulie 1901 pără-sește Brașovul și se stabilește la Aradunde devine secretar al Episcopiei Or-todoxe Române, iar mai târziu profesorși director al Școlii Superioare de Fete.

Între anii 1906-1910, în calitate dedeputat în parlamentul maghiar pentrucircumscripția Radna, a intervenit denumeroase ori împotriva diverselorlegi asupritoare de naționalități. Îm-preună cu Emanoil Ungureanu și IoanMihu, redactează un memoriu pe careacesta din urmă îl înaintează guvernu-lui maghiar la 13 septembrie 1910 dinpartea Partidului Național Român.

Refuză semnarea declarației de fi-delitate față de guvernul contelui Tiszaîn condițiile intrării României în războiîmpotriva Austro-Ungariei. Acest acta fost calificat de către autoritățile ma-ghiare drept atitudine duplicitară și lip-sită de patriotism și a determinat sus-pendarea, în martie 1916, a ziaruluiRomânul care va reapărea abia în preaj-ma actului unirii de la Alba Iulia.

La 1 decembrie 1918 Vasile Goldișa rostit la Marea Adunare Națională dela Alba Iulia un discurs în care a relevatinevitabilitatea dezmembrării monar-hiei austro-ungare și necesitatea uniriiTransilvaniei cu România. Începândcu 2 decembrie 1918 a fost ministru alInstrucțiunii Publice în Consiliul Di-rigent de la Sibiu, funcție pe care a exer-citat-o până pe 17 decembrie 1918,când a fost numit ministru fără porto-foliu în guvernul central de la Bucu-rești. Și-a trăit ultimii ani la Arad, undeîncetează din viață la 10 februarie 1934.

155 de ani de lana;terea lui Vasile goldi;

EVENIMENTPetru Bran predica în biserică în limba română. Până la venirea lui, liturghia şi predica se

ţineau doar în limba maghiară. De asemenea, în şcoala primară confesională greco-catolică eleviiromâni înv[ţau doar în româneşte. ~nfiin\eaz[ un cor bisericesc care cânta exclusiv în limbaromână. Acţiunile lui au stârnit ur[ ;i invidie. În frunte cu Ioan Valkovski, s-a început o luptăacerbă împotriva lui. Au încercat să-l defăimeze atât prin viu grai, cât şi în presă. L-au acuzat căîncearcă prin toate metodele să-i românizeze pe locuitorii din Satu Mare.

Bustul lui Petru Bran este așezat chiar pe locul bisericii în care a slujit, pe strada1 Decembrie 1918, l]ng[ Biserica Sfin\ii Arhangheli Mihail ;i Gavril

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Se `mplinesc 140 de ani de la trecereaîn nefiin\[ a profesorului Petru Bran

Sătmărenii au ridicat un monument în cinstea lui

12 noiembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE“Deci trebuie a deschide necurmat războaie, când cu Turcia, când cu Persia, a face tarsanele

(arsenale) pe Marea Neagră pentru a lucra la corăbii.A pune câte puțin stăpânire pe această mare cum şi pe Marea Baltică, acestea fiind două poziții tre-

buitoare la izbânda întreprinderii noastre.A grăbi căderea Persiei, a străbate până la Golful Persic, a restatornici de se poate prin Siria

comerțul cel din vechime al Orientului şi a-l întinde până la India care este magazia Lumii...”

În continuarea articolelor dinnumerele trecute despre Basarabia,public[m dou[ materiale de inte-res, care explică politica de expan-siune a Rusiei încă din Evul Me-diu.

Unul dintre ele este Testamentul luiPetru cel Mare. Acest document a fost pu-blicat la Paris în anul 1843, el a fost co-mentat cu mare interes, în anii care s-auscurs de la descoperirea lui, de capete în-coronate din Europa, de politicieni, istoriciși oameni de cultură. Considerat de uniica apocrif, Testamentul reprezintă un texta cărui valoare rezidă în confirmarea prinfapte istorice petrecute sau ce urmează săse întâmple.

Testamentul lui Petru cel Mare

Petru cel Mare, țarul rușilor, s-a născutla 30 mai 1672 la Moscova și decedat la 8februarie 1725, la vârsta de 52 de ani șieste înmormântat în Catedrala SfințilorPetru și Pavel din Sankt Petersburg.

Profitând de declinul Imperiului Oto-man după asediul Vienei în 1683, Petrucel Mare a fixat prin testament principalelelinii de forță ale expansionismului Rusieiîn Europa cât și pe alte continente.

Testamentul său, elaborat în 1725, afost dus la Paris de ambasadorul Franțeila Petersburg și a fost predat Regelui Lu-dovic al XV-lea. Acest document a fostpublicat la Paris în anul 1843, el a fost co-mentat cu mare interes, în anii care s-auscurs de la descoperirea lui, de capete în-coronate din Europa, de politicieni, istoriciși oameni de cultură. Considerat de uniica apocrif, Testamentul reprezintă un texta cărui valoare rezidă în confirmarea prinfapte istorice petrecute sau ce urmează săse întâmple. Implicațiile pentru actualita-tea geopolitică internațională și, în parti-cular, pentru cea românească, sunt extra-ordinar de importante, permițându-ne săînțelegem multe lucruri care se întâmplăacum, sub ochii noștri.

“În numele Prea Sfintei și Nedespăr-țitei Treimi, NOI PETRU I, către toți po-gorâtorii noștri și moștenitorii tronului șiguvernului nației rossienești.

Marele Dumnezeu de la care avemexistența și Coroana noastră, luminându-ne, și sprijinindu-ne, îmi iartă mie a privipe poporul rossienesc, ca chemat a stăpâniîn viitorime toată Europa.

Eu pui temei acestei idei, că națiile eu-ropene au agiuns, cele mai multe, într-ostare de decădere sau că merg ele cu maregrăbire spre a lor cădere.

Urmează dar a fi ele cu înlesnire și fărăîndoială subjugate de un popor tânăr șinou când acela va ajunge la întregimeacreșterii sale și va căpăta totală puterea sa.

Eu privesc năvălirea popoarelor Nor-dului de a cuprinde țările Occidentului șiale Orientului ca o mișcare periodică ho-tărâtă în scopurile PRONIEI – care de ase-menea au făcut a se renaște și poporul ro-man prin năvălirea barbarilor.

Strămutările oamenilor ce locuiescspre pol sunt ca umflarea râului Nil ce vinela oarecare vreme ca să îngrașe cu al săumâl glodul țărmurilor celor uscate aleEghipetului. Eu am găsit pe Rossia un pâ-râuleț și o las un râu mare..., iar moșteni-torii mei vor face-o și mai întinsă, hotărâtsă rodească Evropa cea stârpită și valurilelor se vor revărsa peste toate stavilele ce arispiti niscaiva mâini slăbănogite a puneîmpotriva lor, dacă însă urmașii mei vorști a îndrepta o direcție a lor.

Pentru aceasta dar Eu le las lor instruc-țiunile următoare care le recomandă la alor luare aminte ca să le păzească cu sta-tornicie.

A ține nația rossienească nepreacur-mat într-o stare de război spre a avea presoldații ei pururea deprinși la război, ne-lăsând-o a răsufla, deci numai pre câtă vre-

me va cere trebuința de a duce în mai bunăstare finanțele statului, de a preface armiileși de a alege prilejul favorabil pentru a în-cepe vreun război; cu acest chip se va faceo parte să ajute războiului și războiul săajute pacea în interesul întinderii Rossieiși a înaintării ei la înflorire.

A chema prin toate mijloacele posibilede la națiile cele mai învățate ale Evropeicomandirii în vremi de război și oameniînvățați în vreme de pace, spre a face canația rossienească să capete folosul de lacelelalte nații fără a pierde din ale sale pro-prii.

Ideea de a inocula vrajb[ `ntre cet[\enii din Polonia ;i deschi-derea unui r[zboi `n Suedia

Să se amestece la tot prilejul în toateprovinciile și dezbaterile din Evropa, maivârtos în cele din Germania care fiind maicu apropiere o interesează mai cu seamă.

A vârî vrajbă în Polonia, a hrăni în eatulburări și necontenite jaluzii, a-i câștigacu bani pe cei puternici ai ei, a avea înrâu-riri în Dietele lor și a le cumpăra spre aputea lucra și ei la alegerile Crailor lor> a-și face partizani în Polonia și a-i proteja, avârî oști rossienești în Polonia și a le ținevremelnicește, până la prilejul de a rămâneacolo pentru totdeauna.

Dacă puterile megieșe s-ar împotriviatuncea să le împace vremelnic împărțind-o... până când va putea lua de la ele înapoice li s-a dat.

A lua cât s-ar putea mai mult din ho-tarile Sveziei (Suediei) și a ști cum să facăastfel ca însăși Svezia să-i deschidă războispre a-i găsi pricină de a o subjuga. Pentrua isprăvi însă aceasta, trebuie a dezbina peSvezia de Danemarca și pe Danemarca deSvezia și cu luare aminte a hrăni rivalitățilelor...

A se însoți prinții rossienești totdeaunacu principesele din Germania spre a în-mulți rudirea cu mai multe familii a ei, aapropia interesurile ei de ale noastre, și în-mulțindu-se influența noastră acolo să seunească de la sine cu pricina noastră.

A căuta să câștige alianța de comerțcu a Engliterei (Angliei) mai mult decât aoricărei alte puteri, pentru că ea este o pu-tere care are mai multă trebuință de noi,

la cele trebuitoare marinei, și care poate fiși mai folositoare la dezvoltarea marineinoastre, a schimba cheresteaua noastră șialte producturi ale noastre cu aurul ei și aface ca neguțătorii și matrozii să aibă cu ainoștri o nepreacurmată înclinare, căci eivor deprinde și pe acei ai nației noastre lanavigații și comerț.

A se întinde neîncetat către Nord pemarginea Mării Baltice și către Sud pe mar-ginea Mării Negre.

A se apropia cât s-ar putea mai multde Constantinopol și de India, ca acel ceva stăpâni acolo va fi cel adevărat stăpâni-tor al Lumii.

Deci trebuie a deschide necurmat răz-boaie, când cu Turcia, când cu Persia, aface tarsanele (arsenale) pe Marea Neagrăpentru a lucra la corăbii.

A pune câte puțin stăpânire pe aceastămare cum și pe Marea Baltică, acestea fiinddouă poziții trebuitoare la izbânda între-prinderii noastre.

A grăbi căderea Persiei, a străbate pânăla Golful Persic, a restatornici de se poateprin Siria comerțul cel din vechime alOrientului și a-l întinde până la India careeste magazia Lumii...

Ajungând odată acolo, va putea atunciRossia a se lipi de aurul Engliterei.

A face de a se interesa curtea Austrieica să se izgonească turcii din Evropa și animici jaluziile ei, când se va ajunge laConstantinopole, întărâtându-i ei un răz-boi cu statele cele vechi din Evropa, saudându-i o părticică din folosul izbânzii,care mai târziu i se va lua înapoi.

A face pre toți grecii cei dezbinați sauschismatici, ce sunt împrăștiați și în Polo-nia, să se lipsească de ea, a-i face să i se în-chine, a se face sprijinul lor și a-și întemeiamai înainte o predominare universală,printr-un fel de autocrație erarhică covâr-șitoare; aceștia vor fi atâția prieteni pe careîi va avea Rossia în statul fieștecăruia duș-man al ei.

După ce Svezia se va desmăluda, Persiase va birui și Turcia se va supune, apoiadunând armiile noastre și fiind păzităMarea Neagră și Marea Baltică cu corăbiilenoastre, trebuie mai întâi a propune în-deosebi și foarte tainic la Curtea Franciei,apoi la cea a Austriei de a împărți cu eaimperiul lumii.

Dacă amândouă aceste Curți vor re-

fuza aceea propunere a Rossiei, care nueste nicicum de crezut, atuncea ar trebuisă știe cum se împarte între ele gâlcevireași a le face să se slăbească una pre alta,când apoi Rossia folosindu-se de un prilejhotărâtoriu va năvăli asupra Germanieicu oștile sale cele pregătite, pornind toto-dată și două flote mari< una de la Marea deAzov și alta de la portul Arhanghelsk, în-cărcate cu cete de asiatici și însoțite spreapărarea lor cu flote înarmate de la MareaBaltică și Marea Neagră, care trecând dela Marea Mediterană și de la Ocean vornăpădi – pe de o parte ele în Francia învreme când pe altă parte va fi Germanianăpădită.

Aceste două țări, biruindu-se cealaltăparte a Evropei apoi, vor trece lesne și fărănici o împotrivire sub jugul Rossiei. Așase poate și așa trebuie a se subjuga Evropa.Petru I-ul” ( Texte care au zguduit lumea,Editura Moldova, Iași, 1995, p. 101-111)

Tratatele de pace la războiulruso-turc (1806-1812)

Tratatele de pace au început la 19 oc-tombrie 1811 la Giurgiu și s-au continuatla București, în Hanul lui Manuc. Princi-pali negociatori din partea Rusiei< Italinski(fostul ambasador de la Constantinopol)și generalul Sabanev, iar din partea Turciei: Calib Efendi și Dumitrache Moruzi.

Delegații ruși au pretins la început“Moldova întreagă”, iar apoi stabilirea gra-niței pe Siret cu stăpânirea celor trei brațeale Dunării. Reprezentanții otomani aurespins acele cereri, au declarat în urmaunei scrisori speciale a sultanului, că nupot primi decât granița pe Prut până laCogâlnic, iar de aici pe o linie directă(aproximativ ca cea ce va fi stabilită, la1856, la Congresul de la Paris), spre MareaNeagră, exceptând deci Dunărea și sudulBasarabiei. Încercarea lui Calib de a con-vinge pe delegații țariști că nu se cade pen-tru un așa mare imperiu să se târguiascăpentru câteva văi dunărene a rămas za-darnică. ( Leon Kosso, op. cit., p. 167-168și 174; mai vezi și Nicolae Iorga, IstoriaRomânilor, vol. VIII, București, 1938, p.199-200)

Cum rușii n-au fost de acord cu punc-tul de vedere turcesc, tratativele au fosttergiversate până în primăvara anului1812, negociatorii teritoriilor româneștiomorându-și plictiseala prin distracții, os-pețe, gratulări reciproce și baluri luxoasedate în onoarea părții adverse. (Ibidem)

Presat de evenimentele care prevesteaumarșul iminent al “marii armate” napo-leoniene spre Niemen, Alexandru I i-a ce-rut lui Kutuzov, la 22 martie 1812 urgen-tarea încheierii păcii cu Turcia, acceptând...

“Prutul ca graniță până la vărsarea luiîn Dunăre”(Ibidem, p. 198-199)

În urma mituirii delegaților turci, prinintermediul lui Manuc Bei, a trădării fa-narioților Dumitrache și Panaiot Moruzi,care au tăinuit sultanului scrisoarea trimisăde Napoleon privind începerea campanieimilitare contra Rusiei (Ibidem) și a atmos-ferei de panică creată “în mod abil” de Ku-tuzov și cei doi frați Moruzi în tabăra ma-relui vizir, a fost încheiată, precipitat, la 28mai 1812, pacea de la București, care puneacapăt războiului ruso-turc. Prin aceastăpace, Rusia a încorporat teritoriul româ-nesc dintre Prut și Nistru. În tratat se pre-vedea : “Prutul din punctul nord acest râupătrunde în Moldova, apoi începând dinacest loc, malul stâng al acestui din urmărâu până la Chilia și la vărsarea sa în MareaNeagră, vor forma hotarul celor două im-perii...” (Istoria diplomației sub îngrijirealui V. P. Potemkin, vol. II. Traducere dinlimba rusă de Valeria Costăchel, București,1947, p. 98)

În decursul istoriei, Poporul Român atrebuit să suporte și să facă față la mari sa-crificii materiale și umane, ingerințele im-periilor străine< otoman, țarist, habsburgic,

austro-ungar, răpirilor teritoriale, distru-gerior și jafurilor pe care acestea le-au pro-vocat.

Începând din secolul al XIV-lea, valo-rile luate Poporului Român de puterilestrăine pot fi în parte urmărite pe bază do-cumentară. Astfel în perioada de încheierea primului tratat între Muntenia în 1393și Imperiul Otoman și până la 1877, analizaevoluției tributului pune cu pregnanță ma-rile cantități de aur și produse care au fostscoase din țară.

În total tributul plătit de țările române– Muntenia, Moldova și Transilvania –Imperiului Otoman s-au ridicat la sumade 1056305700 lei aur, ceea ce echivaleazăcu 341021 kg aur. (Transformarea unită-ților monetare în lei aur s-a efectuat luân-du-se ca bază următoarele echivalențe< 1galben = 10 lei aur> un ban roșu la țară =un ducat = 10 lei aur> 1 florin = 10 lei aur>un aspru = 1 leu aur. Transformarea în aurs-a realizat având ca bază 1 leu aur = 0,3225grame)

La acestea trebuie adăugat și faptul căîn 1417, străvechiul teritoriu românescdintre Dunăre și Marea Neagră – Dobro-gea, era ocupată de Imperiul Otoman, ocu-pație care a durat până în 1878, iar o seriede orașe importante de pe malul românescal Dunării ca Giurgiu, Turnu, Brăila, Chi-lia, Cetatea Albă, au fost transformate deotomani în raiale și pașalâcuri.

Nimeni nu a putut opri ascensiunea Poporului Românspre făurirea unității naționale

Imperiul habsburgic, ocupând Tran-silvania între 1687-1918, Banatul între1718-1918, Oltenia între 1718-1739 și Bu-covina între 1775-1918, a scos din țarăprin impozite, contribuții militare în bani,produse, lucrări de construcții militarepeste 2450000000 lei aur, ceea ce reprezintă857500 kg aur. (Mircea Mușat, Româniiîn vâltoarea vitregiilor istoriei în Analelede istorie nr. 3/1978, p. 16-47)

Numeroase bunuri materiale și obli-gații au fost însușite sau plătite și Imperiu-lui Rus, în perioada 1769-1854, când Mun-tenia și Moldova au fost ocupate pe diferiteperioade de armatele țariste. Obligațiile înbani și produse suportate de Moldova șiMuntenia se ridică la suma de 200000000lei aur, adică 64516 kg aur. În această sta-tistică nu intră teritoriul dintre Prut și Nis-tru încorporat de Rusia țaristă. (Ibidem,p. 38-39)

Mari distrugeri de valori materiale auprodus poporului român nenumăratelerăzboaie izbucnite între marile puteri. Ță-rile române, fiind așezate într-o zonă undese ciocneau interesele rapace ale marilorputeri, au fost nevoite în decursul veacu-rilor să suporte desfășurarea unor maribătălii în interiorul hotarelor lor sau să asi-gure întreținerea trupelor unuia sau altuiadintre imperiile care se confruntau și careocupau fără condiții țările române.

În această situație au suportat obligațiiîn bani și natură – produse, au suferit jafuri,incendieri de orașe și sate. Toate acesteaau frânat cursul ascendent al dezvoltăriisocietății românești. În același timp, faptelerespective au dus la creșterea puternică aconștiinței naționale a tuturor românilorla înțelegerea adâncă a necesității lupteihotărâte a Poporului Român împotrivadominației străine, pentru independențădesăvârșită și unitate statală. În pofida tu-turor acestor vicisitudini ale istoriei, ni-meni și nimic nu au putut opri ascensiuneaPoporului Român spre făurirea unitățiinaționale și statale. Rar se poate întâlni înistoria Europei un popor care să fi înfrun-tat atâtea greutăți, să fi făcut atâtea jertfepentru păstrarea gliei strămoșești, a ființeinaționale și de stat, dar care să fi intrat înepoca modernă ca stat unit, odată cu celemai multe state de pe continent.

Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

Testamentul lui Petru I, elaborat în 1725, a fost dus la Paris de ambasadorulFranței la Petersburg și a fost predat Regelui Ludovic al XV-lea

Testamentul lui Petru cel Mare explic[politica de expansiune a Rusiei


TRADI}IISf. Andrei este st[p]nul lupilor, fiind cel care ̀ i protejeaz[ pe oamenii ataca\i de aceste animale.

Sf. Andrei se celebreaz[ ;i pentru ca lupii s[ nu se apropie de gospodarii sau de oamenii care c[l[to-resc. Sarea desc]ntat[ ;i `ngropat[ acum sub u;a de la grajd se dezgroap[ de S]ngiorz ;i se d[ lavaci pentru a fi protejate de lupi ;i de alte rele.

Nu se d[ nimic cu ̀ mprumut ̀ n aceast[ zi, pentru ca nimeni s[ nu fure roadele c]mpului. O alt[interdic\ie vizeaza femeile, care nu trebuie s[ se spele ;i s[ se pieptene.

Brumar, cum mai este numit[`n popor luna Noiembrie con-firm[ ;i de aceast[ dat[ c[ nu`nt]mpl[tor i-a fost dat acest nu-me. Zilele trecute am putut s[ ve-dem primele semne ale vremii,bruma care s-a l[sat pe iarb[ ;iflori. Firul de iarb[ ;i frunzele aufost brodate `n albul promoarei,prevestind apropierea iernii.

Luna noiembrie mai este numit[ ;iVinar sau Vinicer deoarece acum estemomentul ferment[rii ;i limpezirii vi-nului `n butoaie.

S[ditul pomilor

Preg[tirile pentru iarn[ `ncepute`n luna octombrie se intensific[ ̀ n no-iembrie, luna sf]r;itului de toamn[.Chiar dac[ se anun\[ timpul brumelormari, atunci c]nd vremea este maibl]nd[ pot fi continuate activit[\ile dingospod[rie. Vechile calendare agricoleveneau ̀ n ̀ nt]mpinarea omului harniccu o multitudine de sfaturi pentruaceast[ perioad[ de sf]r;it de an.

“Pune\i s[lcii, gunoi\i pomii, aco-peri\i pomii mai ginga;i, ̀ ngropa\i via,cur[\i\i pomii de mu;chi pe timpumed, dep[rta\i z[pada de l]ng[ gar-duri, cur[\i\i gr[dinile ;i pune\i tot gu-noiul `ntr-o gr[mad[, care apoi va fibun[ de gunoit. C]nd timpul este fru-mos, mai po\i s[di pomi. Sap[ gropipentru pomi;orii ce voie;ti a-i s[di `nprim[var[. Cur[\e;te ou[le de omid[.Ap[r[ altoii mai tineri `n contra iepu-rilor. Spoie;te trunchiul pomilor cuurm[toarea materie< zam[ de var, ba-leg[ de vit[ ;i s]nge, amestecate toate`mpreun[.

~n gr[dina de legume lucr[rile tre-buiesc terminate. ~n jurul pomilor sepune gunoi putred ;i se `ntrupeaz[p[m]ntului. La fiertul mustului avems[ fim lu[tori de seam[, ca s[ nu se`nt]mple nici prea repede, dar nici prea`ncet. ~n cazul dint]i stropim butea cuap[ rece, `n cel din urm[ o acoperimcu o hain[ de l]n[. Bu\ile s[ le \inemtot pline. Poamele ce dau spre putreziretrebuiesc del[turate. Frunzele picate seadun[ ;i se pun gr[mad[,amestec]ndu-se cu gunoi ori p[m]nt.Din ele se face un gunoi foarte bun.”

Calendarele biserice;ti consem-neaz[ pentru luna noiembrie mai mul-te s[rb[tori dup[ cum urmeaz[< 1 no-iembrie - Sf. Cosma ;i Damian (Vra-cevul)> 8 noiembrie - Sf. ArhangheliMihail ;i Gavril (N[pustitul are\ilor)>11 noiembrie f. Mina (S[rb[toareat]lharilor)> 12-14 noiembrie - Martiniide Toamn[> 14 noiembrie - Filipii deToamn[> 15 noiembrie - ~nceputul pos-tului Cr[ciunului (calendarul ortodox;i greco catolic)> 21 noiembrie - Intra-rea ̀ n biseric[ a Maicii Domnului(Ovi-denia)> 25 noiembrie - Sf. Ecaterina>29 noiembrie - Ajunul Sf. Andrei ;i 30noiembrie - Sf. Andrei.

~n tradi\ia popular[, de s[rb[torileamintite sunt p[strate mai multe obi-ceiuri.

1 Noiembrie< Sf. Cosma ;i Damian (Vracevul)

Numit[ ;i Vracevul (adic[ a vin-deca din slavon[), s[rb[toarea sfin\ilorCosma ;i Damian (doctorii f[r[ argin\i

`nt]lni\i `n calendarul tradi\ional ;i `nluna iulie) este important[ pentrut[m[duirea bolilor, ̀ n special a epilep-siei ;i febrei tifoide. Sunt considera\iprotectori ai sfin\eniei c[sniciilorcre;tine, precum ;i d[t[torii de armo-nie `n via\a so\ilor. S[rb[torirea lor seface din vremuri str[vechi.

8 Noiembrie< Sfin\iiArhangheli Mihail ;i Gavriil(N[pustitul are\ilor)

Sfin\ii Arhangheli sunt `ngeri cuaripi ;i s[bii care iau sufletele oameni-lor atunci c]nd ace;tia mor ;i le conducpe lumea cealalt[, `n rai sau `n iad, `nfunc\ie de p[catele fiec[ruia.

Sf. Arhanghel Gavriil este cel carea dat Maicii Domnului vestea na;teriipruncului Iisus ;i tot el este cel carest[p]ne;te ciuma, ca ;i Sf. Haralam-bie.

Sf. Arhanghel Mihail este mai des`nt]lnit `n tradi\iile rom]ne;ti. El estecel care ia sufletele oamenilor, st]nd lacap[tul bolnavului dac[ acesta va muri;i la picioare, dac[ acesta va scapa deboal[ ;i va continua s[ tr[iasc[. Dincauza faptului c[ este mai tot timpulplecat, Sf]ntul nu st[ `n Rai dec]t deVinerea Mare ;i de Pa;ti, se spune `npopor.

~n s]mb[ta de dinaintea acesteis[rb[tori se face poman[ pentru mor\i,iar `n ziua de 8 noiembrie este bine cafiecare om s[ aprind[ o lum]nare,`ntruc]t aceasta ̀ i va fi lumina pe lumeade dincolo. Nu se lucreaz[ deloc `naceast[ s[rb[toare, c[ci cei ce vor lucrase vor chinui r[u `nainte s[ moar[.

Tot `n aceast[ zi se amestec[ ber-becii (are\ii) cu oile, ̀ n scopul ̀ mpere-cherii. Se preg[te;te ;i o turt[ (turtaare\ilor) care se arunc[ ̀ ntre oi ;i dac[

aceasta cade cu fa\a `n sus, este unsemn c[ oilor le va merge bine atuncic]nd vor f[ta.

11 Noiembrie< Sf]nta Mina(S[rb[toarea t]lharilor)

Sf. Mina este protectorul celorp[gubi\i. ~n aceast[ zi fetele ;i femeilese duc la biseric[ ;i aprind lum]n[rilela cel[lalt cap[t, pentru c[ `n acest fels[ se ̀ ntoarc[ lucrurile pierdute, dar ;idragostea fl[c[ilor. De asemenea,sf]ntul Mina este ;i cel care ̀ i apar[ pec[l[tori de ho\i.

12-14 Noiembrie<Martinii de Toamn[

Ca ;i Martinii de Iarn[ ;i Martiniide Toamn[ se celebreaz[ timp de 3 zile,ca patroni ai ur;ilor ;i pentru protec\iavitelor `mpotriva lupilor. Se continu[cu celebrarea G[dine\ii, zilele s[lb[ti-ciunilor (12-16 noiembrie), cu Filipulcel :chiop (21 noiembrie, celebrat deVovidenii, ce are renumele de fiin\[r[zbun[toare ;i neiert[toare) ;i se te-min[ cu Sf]ntul Andrei (30 noiembrie)care este considerat “st[p]n al oilor” ;ipatronul lupilor.

14 Noiembrie< L[satul Secului de Cr[ciun

De L[satul Secului, familiile petre-ceau cu mult[ m]ncare ;i b[utur[ ;i setr[gea cu pu;ca. S[rb[toarea (Sf. IoanMilostivul) era \inut[ ;i pentru a seproteja vitele de ;erpi ;i de lupi. ~naceast[ zi, se putea prezice vremeadup[ pieptul g[inii t[iate. Dac[ pieptulera gras, urma o iarn[ grea, iar pieptulslab al g[inii preveste;te o iarn[ bl]nd[

;i o var[ rodnic[. ~n unele zone ale \[rii, fetele mari

care nu ;i-au g[sit `nc[ ursitul, recurgla “b[tutul pernelor”. Se crede c[ o ast-fel de “corec\ie” ̀ mbl]nze;te soarta, ca-re le va aduce ̀ n prag pe\itori. Tot acumse spune c[ nu e bine s[ arunci resturilede la masa de L[sata Secului dec]t spreR[s[rit, altfel p[s[rile vor ciuguli toat[recolta de boabe. Alte supersti\ii se re-fer[ la treburile casnice ale femeilor.Este ziua ̀ n care nu se coase, nu se toar-ce, nu se \ese deoarece se crede c[ altfelgospod[ria poate fi lovit[ de rele, deboli ;i distrugeri.

De asemnea, 14 noiembrie este mo-mentul c]nd la \ar[ `ncep ;ez[torile.

14 Noiembrie< Filipii de Toamn[

Filipii de Toamn[ sunt \inu\i de fe-mei. Acestea nu au voie s[ lucreze, fi-indu-le permis doar s[ fac[ m]ncare.Filipii erau imagina\i `n societateatradi\ional[ carpatic[ a fi ni;te divi-nit[\i n[prasnice, patroni ocrotitori ais[lb[ticiunilor, ̀ n special ai lupilor. Cutrup uman ;i cap de lup, simbolizeaz[spiritul anotimpului friguros, luptadintre iarn[ ;i var[. Simbolistica lordateaz[ din timpurile ancestrale c]ndlupul ca personaj mitologic se confrun-ta cu puterile altor zeit[\i carpatice. Dealtfel acum `ncepe perioada `mpere-cherii lupilor, care va dura p]n[ la Fi-lipii de Iarn[.

21 Noiembrie< Intrarea `n biseric[ (Ovidenia)

Se s[rb[tore;te acum ziua intr[rii`n biseric[ a Fecioarei Maria. Se spunec[ de Ovidenie se deschid cerurile ;ianimalele ̀ ncep s[ vorbeasc[. Se aprind

lum]n[ri, ̀ n special pentru cei care aumurit f[r[ ;i se face poman[ pentrucopiii mor\i. Este bine ca lum]n[rile ;ifocul s[ ard[ toat[ noaptea. ~ncep]ndde acum ;i p]n[ la S]ngiorz femeilenu mai au voie s[ spele rufe la r]u. Pen-tru c[ se crede c[ `n aceast[ noapteumbl[ strigoii, tocurile u;ilor ;i feres-trelor se ung cu usturoi.

25 Noiembrie< Sf]nta Ecaterina

S[rb[toarea este celebrat[ ̀ n specialde femeile care poart[ numele sfintei.Sf. Ecaterina ar fi fost sora Sf. Nicolae,despre care se crede c[ ar fi fost nebun[.De aceea, sf]nta p[ze;te de boli ;i ne-bunie.

29 Noiembrie - AjunulSf]ntului Andrei

Noaptea Sf. Andrei este una din ce-le mai importante din calendarul po-pular, fiind cunoscut[ ca noaptea stri-goilor. Ace;tia ies ;i se bat sau joac[ lar[scruci ;i prin preajma caselor p[r[si-te.

~n aceast[ noapte are loc o petre-cere numit[ p[zitul usturoiului . Fetele;i fl[c[ii din sat se adun[ `ntr-o cas[ale c[rei ferestre ;i u;i au fost unse cuusturoi. ~ntr-o covat[ se pune usturoi(fiecare fat[ aduce c]te trei c[p[\]ni)care va fi p[zit de o b[tr]n[, la luminaunei lum]n[ri. Participan\ii petrecp]n[ diminea\a, c]nd covata cu usturoieste scoas[ `n curte ;i jucat[ de unfl[c[u ̀ n mijlocul horii. Usturoiul p[zitastfel peste noapte se `mparte ;i estep[strat ̀ n decursul anului la icoan[, fi-ind folosit pentru protec\ie `mpotrivadiferitelor boli sau vr[ji.

Tot acum se pun `ntr-o strachin[nou[ ce;ti de ap[ ;i se a;eaz[ sub icoa-ne. Dac[ a doua zi apa va sc[dea, per-soana respectiv[ nu va avea noroc. ~naceast[ noapte vorbesc animalele, daroamenii nu trebuie s[ le asculte, c[civor muri.

~n noaptea Sf]ntului Andrei, fetele`;i pot afla ursitul. Pentru aceasta tre-buie s[ se uite `ntr-o f]nt]n[ cu ajuto-rul unei lum]n[ri de la Pa;te ;i vor ve-dea `n ap[ chipul viitorului so\. Un altmod de a afla viitorul este visul. ~nacest sens fetele pun sub pern[ 41 deboabe de gr]u ;i dac[ `n vis cineva lefur[ gr]ul, e semn c[ se vor m[rita.

30 Noiembrie< Sf. Andrei

Sf. Andrei este st[p]nul lupilor, fi-ind cel care `i protejeaz[ pe oameniiataca\i de aceste animale. Sf. Andrei secelebreaz[ ;i pentru ca lupii s[ nu seapropie de gospodarii sau de oameniicare c[l[toresc. Sarea desc]ntat[ ;i`ngropat[ acum sub u;a de la grajd sedezgroap[ de S]ngiorz ;i se d[ la vacipentru a fi protejate de lupi ;i de alterele.

Nu se d[ nimic cu `mprumut `naceast[ zi, pentru ca nimeni s[ nu fureroadele c]mpului. O alt[ interdic\ie vi-zeaza femeile, care nu trebuie s[ se spe-le ;i s[ se pieptene.

Copiii pun acum la ̀ nflorit ramuride m[r, p[r sau prun pentru a le folosidrept sorcov[, de Sf. Vasile. Fetele ;ifl[c[ii pun gr]u la `ncol\it, iar cel alc[ruia va cre;te mai frumos va fi celmai norocos (folkromania.com).

A consemnat :tefania Cri;an

Brumar, luna brumelor mari ;i a limpezirii vinului `n butoaie

Luna noiembrie mai este numit[ ;i Vinar sau Vinicer doarece acum este momentul ferment[rii ;i limpezirii vinului `nbutoaie


S~N~TATESuplimentul natural Hyper anti aging de la Hypericum este excelent ̀ n energizarea,

imunostimularea, remineralizarea ;i re`ntinerirea ̀ ntregului organism pe cale natural[.Produsul are `n componen\[ ingrediente valoroase

Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\ii(OMS) i-a ̀ ndemnat pe fermieri s[ sto-peze utilizarea antibioticelor pentrustimularea cre;terii ;i prevenirea boli-lor la animale, ̀ ntruc]t aceast[ practic[alimenteaz[ infec\iile periculoase laoameni declan;ate de superbacteriilerezistente la medicamente, noteaz[Agerpres.

Descriind lipsa de eficacitate a an-tibioticelor destinate oamenilor drept‘’o amenin\are la adresa securit[\ii’’,comparabil[ cu ‘’o epidemie brusc[ ;iletal[‘’, Tedros Adhanom Ghebreyesus,directorul general al OMS, a declaratc[ o ‘’ac\iune puternic[ ;i sus\inut[ `ntoate sectoarele’’ este vital[ pentru aopri valul de rezisten\[ ;i pentru a‘’men\ine lumea `n siguran\[‘’.

OMS ‘’recomand[ insistent o redu-cere general[ a utiliz[rii antibioticelorde importan\[ medical[ din toate cla-sele la animalele produc[toare dehran[, inclusiv restric\ia total[ `n ceeace prive;te folosirea acestor antibioticepentru stimularea cre;terii ;i preveni-rea bolilor `n lipsa unui diagnostic’’, aar[tat aceea;i agen\ie din cadrul Or-ganiza\iei Na\iunilor Unite.

Orice utilizare a antibioticelor sti-muleaz[ dezvoltarea ;i r[sp]ndirea a;a-numitelor superbacterii — infec\ii re-zistente la medicamente, care pot evitaac\iunea tratamentelor menite s[ le dis-trug[.

Conform declara\iei OMS, ̀ n unele

state, sectorul cre;terii animalelor ester[spunz[tor de circa 80% din consu-mul total de antibiotice de importan\[medical[. Aceste produse sunt utilizate,`n cea mai mare parte, ̀ n cazul anima-lelor s[n[toase pentru a `mpiedica`mboln[virea lor ;i pentru accelerareaprocesului de cre;tere.

OMS a declarat c[ o astfel de utili-zare ar trebui stopat[ `n totalitate. Deasemenea, organiza\ia a ad[ugat c[ `ncazul animalelor bolnave, acolo undeeste posibil, ar trebui mai ̀ nt]i efectuateteste pentru a fi identificat cel mai efi-cient ;i mai prudent antibiotic pentrutratarea infec\iilor specifice de care su-fer[.

Unele state au luat deja m[suri pen-tru reducerea utiliz[rii antibioticelorla animalele produc[toare de hran[.

~ncep]nd din 2006, Uniunea Eu-ropean[ a interzis utilizarea medica-mentelor pentru stimularea cre;terii.

Consumatorii genereaz[ de aseme-nea o cerere de carne provenind de laanimale crescute f[r[ utilizarea de ru-tin[ a antibioticelor, unele lan\uri im-portante adopt]nd politici ‘’f[r[ anti-biotice’’ pentru furnizorii de carne, pre-cizeaz[ sursa citat[.

Potrivit OMS, printre alternativelela utilizarea de antibiotice pentru pre-venirea bolilor la animale se num[r[`mbun[t[\irea condi\iilor de igien[ ;ia practicilor agricole, dar ;i utilizareamai eficient[ a vaccinurilor.

“F[r[ antibiotice”pentru stimularea

cre;terii animalelor

Hyper anti aging este un supli-ment alimentar anti-`mb[tr]nire,antioxidant ;i tonifiant. Este unsupliment natural atent formulatpentru combaterea ;i chiar inver-sarea semnelor de `mb[tr]nire, ac[ror instalare timpurie este favo-rizat[ de stilul de via\[ din ce `nce mai solicitant al zilelor noastre.

Acest produs are ̀ n componen\a saun complex de ingrediente naturale cuo matrice informa\ional[ nealterat[.Acest lucru permite ingredientelor s[ac\ioneze sinergic, complet]ndu-se ;ipoten\]ndu-se reciproc, beneficiind to-todat[ ;i de o biodisponibilitate cres-cut[. Astfel, prin ac\iunea sa holistic[,suplimentul natural Hyper anti agingeste excelent ̀ n energizarea, imunosti-mularea, remineralizarea ;i re`ntineri-rea `ntregului organism pe cale natu-ral[. Produsul are `n componen\[ in-grediente valoroase, dup[ cum ur-meaz[<

Acetil-L-carnitin[ ;i Acidul Alfa-lipoic au un rol esen\ial `n metabolis-mul energetic al organismului. Cei doicompu;i sinergizeaz[ `n vederea asi-gur[rii unui aport optim de energieproceselor celulare, `mbun[t[\iriifunc\iilor cerebrale, ̀ n combaterea stre-sului oxidativ, ameliorarea ;i chiar in-versarea procesului de `mb[tr]nire.

Goji este un ingredient des folosit`n medicina tradi\ional[ chinezeasc[.Eficient `n< men\inerea unui moral ri-dicat, tonifierea ficatului (puternic he-pato-protector), protejarea rinichilor,cur[\area s]ngelui, ̀ mbun[t[\irea per-forman\elor sportive prin sus\inereadezvolt[rii oaselor ;i a masei muscula-re, ameliorarea insuficien\ei sexualeat]t la femei c]t ;i la b[rba\i (spore;tecantitatea ;i calitatea materialului se-minal).

Resveratrolul este un binecunoscutpolifenol cu propriet[\i antioxidante,chemo-preventive ;i cardioprotectoare.Fructoboratul de Calciu este un com-plex de calciu, fructoz[ ;i bor g[sit na-tural `n fructe ;i legume, fapt ce le faceuna dintre cele mai bio-disponibile sur-se de calciu ;i bor.

Ginsengul Siberian este utilizat ̀ nprincipal pentru cre;terea rezisten\eifizice (ac\iune revigorant[ ;i energi-zant[) ;i pentru capacit[\ile sale adap-togene (de `nt[rire a sistemului ;ir[spunsului imun).

Coenzima Q10 este un binecunos-cut antioxidant, prezent ̀ n toate celuleleumane. Coenzima Q10 favorizeaz[ oxi-genarea celular[, revitalizeaz[ sistemulimunitar, diminueaz[ efectele secun-dare ale radioterapiei ;i `nt]rzie insta-larea majorit[\ii afec\iunilor cronice<cardio-vasculare, neurodegenerative,inflamatorii sau reumatismale.

Ginkgo biloba este indicat ca ad-juvant `n tratarea maladiilor cerebro-vasculare, a tulbur[rilor de memoriesau ̀ n insuficien\a circula\iei periferice.Cel mai adesea, acest ingredient esterecomandat `n `mbun[t[\ireaactivit[\ilor de `nv[\are ;i memorare.

Fosfatidilserina este un compus cupropriet[\i demonstrate de`mbun[t[\ire a func\iei cognitive,sus\in]nd efortul intelectual.

Drojdia selenit[ previne caren\ele;i completeaz[ aportul de vitamine dincomplexul B ce sunt necesarefunc\ion[rii optime a sistemului ner-vos, `n special a creierului.

Recomand[ri< eficient `n sus\ine-rea ;i `ncurajarea capacit[\ii proprii aorganismului uman de a-;i men\ine oevolu\ie anti-entropic[, de auto-rege-nerare ;i `ncetinire a ritmului de`mb[tr]nire> Acest supliment alimentarpoate fi folosit ca adjuvant ̀ n< cre;tereanivelului de energie al organismului,redarea vitalit[\ii ;i men\inerea unuimoral ridicat> adjuvant `n profilaxia ;iterapia afec\iunilor cardiovasculare,afec\iuni neurologice degenerative,sporirea acuit[\ii vizuale, u;ureaz[ efor-tul depus pentru a sl[bi. Este recoman-dat persoanelor ce depun efort fizic ;iintelectual, fum[torilor, sportivilor, `nosteoporoz[ ;i hipocalcemie. Este in-dicat ̀ n tratamente pentru ̀ nt[rirea im-unit[\ii ;i surmenaj (sindromul oboseliicronice).

Crem[ anti-aging “Taina Plantelor”

Crema anti-aging “Taina Plantelor”este un produs atent formulat pentrucombaterea ;i chiar inversarea semne-lor de `mb[tr]nire, a c[ror instalaretimpurie este favorizat[ de stilul devia\[ din ce ̀ n ce mai solicitant al zilelornoastre. Aceast[ formul[ holistic[ arela baz[ compu;i naturali activi, cu obio-disponibilitate foarte mare, ceac\ioneaz[ sinergic complet]ndu-se ;ipoten\]ndu-se reciproc, rezultatul fiindo piele hidratat[, energizat[, detoxifiat[;i `ntinerit[.

Acidul hyaluronic are un rolesen\ial `n men\inerea suple\ei, elasti-cit[\ii ;i fermit[\ii pielii. Acest compusajut[ la atenuarea ridurilor ;i ̀ n proce-sele de refacere a zonelor epiteliale ceprezint[ leziuni sau cicatrici.

Coenzima Q10 este un binecunos-cut antioxidant, prezent ̀ n toate celulele

umane. Acest lucru se datoreaz[ faptu-lui c[ transformarea nutrien\ilor `nenergie (ATP) la nivel celular se pro-duce cu ajutorul acestei coenzime. Fa-vorizeaz[ oxigenarea celular[ ;i ame-lioreaz[ efectele nocive ale fumatului ;iale radioterapiei.

Tocoferolul (Vitamina E) este, deasemenea, un puternic antioxidant na-tural care neutralizeaz[ radicalii liberi;i combate deshidratarea pielii. Acestcompus este at]t de important pentru`ntre\inerea pielii ;i `ncetinirea`mb[tr]nirii acesteia ;i datorit[ capa-cit[\ii sale de a proteja epiderma deac\iunea nociv[ a radia\iilor solare (razeUV).

Recomand[ri< util `n prevenirea,stoparea ;i chiar inversarea semnelorde ̀ mb[tr]nire a pielii. Este recomandat`n stimularea procesului natural de re-generare, propriu pielii, dar ;i ̀ n p[stra-rea unui nivel optim de hidratare a te-nului. Recomandat persoanelorfum[toare, celor cu un ten devitalizat,deshidratat, ce prezint[ semne de`mb[tr]nire, dar ;i celor care dorescprevenirea din timp a acestor simpto-me.

Cele 2 produse se comercializeaz[`mpreun[ `ntr-un pachet anti aging,ele fiind sinergice `n ac\iunea tera-peutic[.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Hyper anti aging, suplimentalimentar anti-îmb[trânire,

antioxidant ;i tonifiant

O echip[ de cercet[tori italieni audescoperit pastele minune care au efec-te benefice asupra inimii. ~n mod sur-prinz[tor concluzia cercet[torilor ita-lieni este radical diferit[ de cea anutri\ioni;tilor care recomand[ evita-rea pastelor din dieta alimentar[.

Pentru a beneficia de efectele po-zitive asupra inimii trebuie ca pasteles[ fie preparate dintr-un amestec degr]u dur ;i f[in[ integral[ de orz.Aceasta din urm[ con\ine beta-glucan,o fibr[ care previne atacurile cardiace;i ajut[ la p[strarea s[n[t[\ii sistemuluicardio-vascular.

Beta-glucanul stimuleaz[ apari\iaunor noi vase de s]nge, care sunt o

form[ natural[ de by-pass `n eventua-litatea unui infarct. Cercet[torii de laUniversitatea din Pisa au f[cut studiulpe ;oareci de laborator, pe care i-auhr[nit cu noul tip de paste. Cei c[rorale-au fost introduse `n diet[ au tr[itmai mult ;i nu au avut probleme car-diace dec]t grupul de control, care afost hr[nit cu paste normale.

Mai mult, Vincenzo Lionetti, co-ordonatorul studiului, a declarat c[ estepentru prima dat[ c]nd se observ[ c[alimente func\ionale au rol de by-passnatural. Savantul este convins c[ intro-duc]ndu-se `n alimenta\ie acest noutip de paste se poate evita tratamentulchirurgical.

Cercet[torii italieni au descoperitpastele benefice pentru inim[


RE}ETE

Compot de gutui

Varz[ a la Cluj cu piept de curcan

Mod de preparare<

Fructele se curăță de coajă, se taieîn 48-10 bucăți, în funcție de mărimealor și se scot sâmburii. Borcanele sesterilizează în prealabil, cu apă fierbin-te, sau la cuptor. Fructele bine spălatese așează în borcan, cât mai aspectuos,apoi lateral se ornează cu batoanele descorțișoare și cu câte o bucată de cu-

ișoare în fiecare borcan. Se adaugă câte5-10 picături de zeamă de lămâie și câte2 linguri de zahăr în fiecare borcan,apoi se adaugă apă, cât să acogutui binefructele. Conservantul se folosește con-form indicațiilor. Borcanele se acoperăcu folie de celofan și se așează pe o tavăîn care se toarnă apă. Se pune la cuptorși se fierbe la foc mediu circa 30 - 40minute. Când este gata, cât timp mai efierbinte borcanele se închid ermeticcu capace metalice și se lasă să se ră-cească învelite în pături.

Ingrediente (pentru 5 borcane)<

2 kg de gutui cât mai binecoapte, 10 linguri de zahăr, 10batoane de scorțișoare (nu înmod obligatoriu), o lămâie, 5bucăți de cuișoare, salicil sauconservant, în cantitatea indi-

cată pe ambalaj.

Mod de preparare<

Varza murată se spală cu apă rece, sestoarce și se călește în untură sau ulei. Ore-zul se fierbe în apă ușor sărată, sau eventualcu bază pentru mâncăruri (pastă de zar-zavaturi la borcan) și se strecoară. Ceapase mărunțește, se călește în untură, se adau-gă carnea tocată, se condimentează și se

călește, apoi se stinge cu apă și se mai fierbepână când zeama scade complet. Un vastermorezistent se unge cu untură sau uleiși se așează în straturi 1/3 din varza călită,jumătatea orezului, jumătate din pasta decarne tocată, o lingură de smântână și totulse repetă încă o dată, apoi se acoperă cuultima treime din varză. Se toarnă pesteea smântâna și se întinde în mod egal petoată suprafața. Se dă la cuptorul preîn-călzit și se coace timp de 15-20 de minute.Dacă doriți să puneți și cașcaval, acesta serăzuiește, se presară de asupra mâncării șise mai dă la cuptor până când și cașcavalulîncepe ușor să se rumenească.

Ingrediente<

1 kg varză murată măruntă,1 kg carne tocată din piept decurcan, 150 g de orez, 250 g desmântână, o ceapă, 2 linguri deuntură de gâscă, sau ulei, sare,piper, boia de ardei, delicat,eventual 100 g de cașcaval afu-

mat.

Tort cu ciocolat[

Mod de preparare<

Blatul< Separăm ouăle, iar albușurileși zahărul se bat spumă tare. Se adaugăgălbenușurile și se amestecă fin. Se ames-tecă și făina cu cacaoa, cu praful de copt șicu zahărul vanilat, apoi se adaugă treptatla spuma de ouă. Se `mparte în 4 părțiegale și se coc 4 blaturi. Între timp se pre-

pară crema. Se împarte laptele în două, ju-mătatea se pune la fiert la foc mic, iar restulse amestecă cu făina și cu budinca, apoi seadaugă la laptele încalzit și se amestecăcontinuu, până se îngroașă. Se ia de pe focși se amestecă cu zahărul, după răcireacompletă se amestecă cu untul, iar cu mi-xerul se bate spumă. Se adaugă cacaoa, cugrijă să nu facă noduri și se mai mixeazăpuțin. Aici se pot adăuga și stafidele. Cre-ma se împarte în 3 părți egale și se umpeblaturile. Ciocolata se sfărâmă și se topeștepe aburi, sau se prepară glazura după rețetăși se toarnă peste tort. Partea laterală sepoate netezi mai u;or cu cremă. Se orneazădupă imaginație.

Ingrediente<

Pentru blat< 7 ouă, 120 g de za-hăr, 120 g de făină, 60 g de cacao,un praf de copt, un zăhar vanilat.

Pentru cremă< un praf de bu-dincă de ciocolată, 400 g de zahăr,500 ml de lapte, 100 g de făină,100 g de unt, 50 g de cacao, o gla-zuără de ciocolată amăruie, sau ociocolată amăruie fină - 60-80%

(100 g), stafide după gust.

Sup[ de linte cu cotlet afumat

Mod de preparare<

Lintea se cuăță de eventualele impu-rități, se spală bine, apoi se pune la fiert,în apă ușor sărată. Când începe să clo-cotească se adaugă carnea afumată tăiatăcubulețe. Când începe din nou să cloco-tească, se curăță de spumă, iar când in-

gredientele sunt pe jumătate fierte se punîn oală și zarzavaturile curățate și bucă-țite. Supa se fierbe acoperită cu un capac,la foc potrivit până când boabele de lintes-au înmuiat bine. Se adaugă usturoiulbine pisat, cimbrul și se mai condimen-tează după gust. Dacă vă place, supa sepoate îngroșa cu o lingură de rântaș. Sepresară pe deasupra pătrunjel verde tocatfin, sau ceapă verde mărunțită, iar la ser-vire se poate adăuga și smântână sau ar-dei iute.

Ingrediente<

200 g linte, 200 g de cotletafumat de porc, o ceapă, 2 mor-covi, un pătrunjel, eventual șialte zarzavaturi (după gust), 1-2 căței usturoi, un fir de cim-bru, sare, piper, circa 2,5 l apă,o lingură de ulei, frunze de pă-trunjel sau ceapă verde pentruornat, eventual smântână la

servire.

Tuia este o plantă decorativă la maremod[. Este prezentă mai ales în parcuri șiîn grădini. Un arbust din familia rășinoa-selor, dar care în loc de ace are cetinile sol-zoase și moi și emană o mireasmă maiblândă. Cercetările desfășurate de oameniide știinţă în ultimii zece ani au confirmatmedicina indiană. Târziu, pe la începutulsecolului XX, etnologii au avut curiozitateasă exploreze tradiţiile amerindienilor legatede plantele medicinale, și astfel a începutdescoperirea unui medicament senzaţio-nal - frunzele de tuia.

Așa cum anticipam, mulţi cetăţeni nucunosc valenţele terapeutice ale unor pro-duse obţinute din tuia. Iată, totuși, câtevaboli în care se pot folosi cu succes prepa-ratele pe care le vom prezenta în cele ceurmează< afecţiunile tumorale maligne,gripă, bronșită, infecţii respiratorii recidi-vante, incontinenţă urinară, insuficienţăovariană, afecţiuni endocrine în general,tumori, plăgi cu risc ridicat de malignizare,amigdalită, amigdalită purulentă și can-grenoasă, negi, rinită, rinosinuzită, reu-matism ș.a. De la tuia se recoltează frunzeletinere, care se tund cu un foarfece, operaţiecare nu afectează vitalitatea plantei, ci dincontră, ajută la refacerea ei. Frunzele detuia pot fi recoltate și în perioada de iarnă,când uleiurile volatile secretate au concen-traţie maximă. Ele se folosesc ca atare, fărăa fi uscate, pentru a-și păstra principiileactive.

Preparate pe baz[ de tuia

AlcoolaturaEste un extract alcoolic foarte eficient,

asemănător tincturii, dar spre deosebirede aceasta, nu se prepară din planta uscată,ci din cea verde. Se obţine usor, punândîntr-o sticlă 200 de grame de frunze tăiatemărunt (se pot da prin mașina de tocat),peste care se toarnă un litru de alcool ali-mentar de 60 de grade. Recipientul se în-chide ermetic cu un dop și se lasă 10 zileîntr-un loc călduţ, agitând periodic conţin-utul. Maceratul se filtrează, iar tinctura re-zultată se toarnă în sticluţe care vor fi păs-trate închise ermetic. Alcoolatura de tuiaare o toxicitate destul de ridicat[ (datoritaunui compus volatil al tuiei, numit tuiona),motiv pentru care nu se administrează in-tern, decât cu acordul și sub supraveghereaunui specialist.

UnguentulIngrediente< 7 linguri de unt, 2 linguri

de tuia tocată mărunt, 1 linguriţă rășină, 1linguriţă de miere zaharisită, 1 linguriţăde ceară de albine (se găsesc la apicultori).Mod de preparare< Se pune untul la topitîntr-un vas, pe flacăra mică, până ce se li-chefiază. Se adaugă cele două linguri detuia, apoi rășina și ceara. Ingredientele selasă pe foc vreme de 10 minute, ameste-cându-se întruna, după care se stinge foculși se lasă vasul să se răcească. Cât mai estecald, preparatul se filtrează printr-o stre-curătoare și se toarnă într-un borcan, careva fi închis și lăsat în frigider, unde se poatepăstra maximum trei luni.

Baia terapeuticăSe recomandă băile locale (în special

de șezut și de picioare), cu un extract detuia obţinut astfel< două mâini de plantăse pun la macerat ân doi litri de apă, latemperatura camerei, vreme de opt-zeceore (de dimineaţa până după-amiază).Apoi lichidul se strecoară, iar planta ră-masă se pune în alţi doi litri de apă clocotităși se lasă șa stea acoperită până se răcește,după care se filtrează. În final, se combinămaceratul și infuzia răcită și se pun în apade baie (la o temperatură de 39-40 de gradeCelsius). Baia de șezut durează 10-15 mi-nute, după care locul se tamponează ușorcu prosopul. Pacientul trebuie să se odih-neasc[ în pat, învelit călduros, vreme dejumătate de oră. Extractele de tuia admi-nistrate pe cale internă sunt considerate lanoi în ţară toxice, motiv pentru care pot fiadministrate doar la indicaţia și sub su-pravegherea medicului.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din tuiasunt eficiente pentru

afec\iuni externe ;i interne

Cercetările desfăşurate de oamenii de ştiinţă în ultimii zece ani au confirmat medicinaindiană. Târziu, pe la începutul secolului XX, etnologii au avut curiozitatea să explorezetradiţiile amerindienilor legate de plantele medicinale, şi astfel a început descoperireaunui medicament senzaţional - frunzele de tuia.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

De această dată, designerii audecis să nu facă experimente în-drăznețe, de accea, pantalonii lamodă în sezonul toamna-iarnă2017-2018 vor fi cât se poate de căl-duroși, feminini și practici. Aceștiaau revenit la misterioșii pantalonipalazzo și la țesăturile extrem decomode. Chiar și pantalonii capriși lookurile din piele se privesc foar-te discret. Deși, în colecțiile de mo-dă putea fi observată o notă de an-droginism, dorința de a experimen-ta și emanciparea.

Designeri au demonstrat încă o datăcă o domnișoară modernă trebuie să aibăîn garderoba sa minimum trei perechide pantaloni< clasici pentru crearea unorținute office sau de seară, mai practicipentru evenimente neoficiale și o pere-che de pantaloni neordinari sau cu unmodel foarte îndrăzneț. Așadar, să vedemîn continuare cum trebuie să arate pere-chea ideală de pantaloni de toamna-iarnă2017-2018.

Pantalonii clasiciBaza unei garderobe la modă a unei

fete moderne rămân totuși a fi pantaloniicu croiala clasică. Aceștia servesc dreptarticol vestimentar principal în creareamultor seturi elegante și în stil office.Pentru că stilul clasic să nu arate plicti-sitor, Louis Vuitton, Bibhu Mohapatra,Mugler, Lanvin, Haider Ackermann auprezentat modele originale cu forme șitexturi neobișnuite. Cât despre talie,atunci în sezonul toamna-iarnă 2017-2018 designerii au permis existența atâta taliei foarte înalte, cât și a celei mai joa-se.

Pantalonii largiTematica oversize nu îi lasă pe des-

igneri în pace, și din partea de sus, aceștiaau trecu la partea de jos. Pantalonii clasicila dungă, largi, capri sau care practic atâr-nă la podea, din lână, bumbac dens șichiar mătase vor fi la modă în următorulsezon rece. Pentru ca iarna să ne fie șicald și frumos, trebuie doar să achizițio-nezi pantaloni culottes sau palazzo, re-numiți încă în sezonul primăvară-vara.Aceștia vor ascunde nu doar colanții, ciși cm în plus.

Palazzo~nc[ de la finele anului 2015, acești

pantaloni largi și foarte asemănători cufustă au devenit tot mai solicitați, iar na2017-2018 aceștia din nou revin în forță.La modă este orice tip de țesătură, înce-pând cu bumbac și terminând cu tweedși cașmir, croiala clasică sau foarte multecute și elemente de decor. Aceștia suntfolosiți practic de toate casele de modă,iar criticii prognozează că pantalonii pa-lazzo vor fi actuali minimum încă câtevasezoane.

Unica condiție este ca pantalonii pa-lazzo să aibă talia înalt[, pe când încăl-țămintea poate fi oricare doriți. Pantalo-nii largi oricum îi va ascunde și va fi vi-zibil doar vârful acesteia. Celelalte detaliivestimentare și accesoriile vor fi alese îndependență de modelul pantalonilorales. Chiar dacă purtați palazzo negri,accentul trebuie pus anume pe ei.

Pantalonii evaza\iStilul retro își găse;te loc în fiecare

sezon iar în toamna și iarna 2017-2018,aceștia vor ar[ta precum cei din jumăta-tea sezolului trecut. Pantalonii evazați dela genunchi au devenit principala tema-tică a prezentărilor de modă de la DavidKoma, Giorgio Armani, Ellery, Cushnie

et Ochs. Însă și aici există câteva reguli<closul trebuie să înceapă de la genunchi,și nu de la șolduri. În plus, modă mo-dernă în materie de pantaloni evazați nevorbește despre faptul că aceștia trebuiesă fie neapărat cu talia înalt[. Colosu vafi asortat cu sacouri și bluze în still office,pantalonii pentru o toamna mai caldăvor fi purtați cu tricouri, maiouri și to-puri.

CapriUna din tendințele eterne sunt pan-

talonii capri. Această este dovadă clarăcă tendințele trec din an în an și că potexistă concomitetnt cu modă și cu streetstyle. Lungimea 7/8 se întâlnește practicîn toate modelele, începând cu pantaloniidrepți, sport și chiar retro. Astfel de pan-taloni capri se privesc minunat în com-binație cu sacouri, ciorapi și bluze de mă-

tase, de aceea, nu ezitați să îi purtați chiarși la oficiu. Pantalonii de iarnă 7/8 îi pu-teți purta cu haine respective după gro-sime în special pulovere, geci bombersau un pulover oversize.

CulottesDe;i fusta pantalon este de obicei

considerată parte a modei de var[, în se-zonul toamna-iarnă 2017-2018 culottes

din țesături dense cu siguranță vor fi pre-zenți în garderoba oricărei fashioniste.Astfel de croial[ „taie” un pic din înălțimeși deformează proporțiile siluetei, însădacă veți ști cum să-i purtați corect,atunci pantalonii culottes pot ocupa unloc de cinste în garderoba dvs. Culottesse asortează cel mai bine cu haine mulatepe corp și pantofi cu toc înalt sau tan-cheta. Deși designerii ne demonstreazăși combinații diametral opuse și anumepantaloni foarte largi și haine similare.Însă chiar și în astfel de combinație, cu-lottes arată minunat.

Pantalonii tip banan[Volumul în zona ;oldurilor sunt un

hit al sezonului toamna-iarnă 2017-2018creat de modele de pantaloni tip banană.Da da, ați înțeles corect, silueta anilor80, maximal de largă la șolduri care seîngustează în partea de jos, este din nouactuală. Modelul este unic< acesta nu doarpune în evidență silueta feminină, ci seîncadrează perfect în orice ținută, fieaceastă una casual, office sau chiar deseară. Deosebit de grațios se privesc mo-delele cu lungimea până la glezna și taliaînalt[.

Pantaloni skinnyDragostea admiratorilor street-style

și skinny fit și-a găsit totuși un loc pe po-diumuri. Mai mult, pantalonii skinnytrec lent și în modă masculină, urmândtendința neutralității de gen. Însă demo-crația învinge și acum pantalonii pe careadorati să îi purtați la muncă, la shoppingși chiar la o întâlnire romantică, au ob-ținut un loc de frunte în modă high fas-hion. Doar că acum nu mai este actualca aceștia să fie purtați cu adidași, ci cubalerini, cizme ciorap, sandale sau pan-tofi cu toc cui. Iarna optați pentru cizmecu tureatcă largă sau chiar botine în stilmasculin. Pentru zilele de muncă optațipentru cizmele înalte în aceeași nuanțăcă și pantalonii. Pentru a proporționa fi-gura, alege haine mai voluminoase înpartea de sus< geacă bomber, palton, sa-coul lung, geacă, geacă din piele desche-iată.

Talia `nalt[Talia joasă și chiar cea clasică nu mai

este actuală, cedând locului celei înalte.Marco de Vincenzo, Lemaire, GiorgioArmani, Elisabetta Franchi și-au axatatenția pe talia îngustă și pe modelelemulate pe șolduri. Pantalonii cu talia în-alt[ fac picioarele să arate vizual mailungi, corpul devine mai proporțional,iar silueta mai suplă. Pentru un efect maiminunat, puneți în evidență talia cu ocurelușă subțire. Acest truc funcționeazăîn cazul ținutelor în stil clasic. O cureaneagră, maro, verde-închis sau gri închisva conferii look-ului și mai multă seve-ritate.

Pantalonii din pielePu\in câte puțin, designerii scot pie-

lea din rândul materialelor agresive și se-ducătoare, potrivite doar pentru stilulglam-rock și ținutele în stil gotic. În se-zonul toamna-iarnă 2017-2018, panta-lonii din piele bat toate recordurile depopularitate, făcându-și loc în garderobacasual și chiar și cea business. Observațică aceștia nu sunt leggings, ci anumepantaloni. De aceea, la acest capitol con-tează anume modelul. Aceștia pot fi mo-delele la modă în acest sezon precum cu-lottes și palazzo, pantalonii țigară și mo-delele clasice de pantaloni de diferite lă-țimi. Textura poate fi mat[ și lucioasă,gama de culori este în principal prezen-tată de nuanțe închise și neutre.

Continuare `n num[rul urm[tor

Tematica oversize nu îi lasă pe designeri în pace, şi din partea de sus, aceştia au trecu lapartea de jos. Pantalonii clasici la dungă, largi, capri sau care practic atârnă la podea, dinlână, bumbac dens şi chiar mătase vor fi la modă în următorul sezon rece. Pentru ca iarna săne fie şi cald şi frumos, trebuie doar să achiziționezi pantaloni culottes sau palazzo, renumițiîncă în sezonul primăvară-vara. Aceştia vor ascunde nu doar colanții, ci şi cm în plus.

Designerii propun pantalonic[lduro;i, practici ;i feminini


DIET~

Milioane de persoane din`ntreaga lume sufer[ de diabet,iar medicii cred c[ mai exist[ ̀ nc[pe at]tea milioane de cazuri ne-diagnosticate. Statisticile medi-cale arat[ c[ aproximativ 1 din 10adul\i trecu\i de 65 de ani va facediabet de tip 2.

Diabetul este cunoscut ;i sub de-numirea de diabetes mellitus ;i apare`n 2 forme. Tipul 1 sau diabetul insu-linodependent, se crede c[ este o boal[autoimun[ `n care pancreasul nu maireu;e;te s[ fabrice insulin[. De;i acesttip de diabet poate surveni la oricev]rst[, de obicei pacien\ii sunt diag-nostica\i ̀ n copil[rie sau ca adul\i tineri;i au nevoie de injec\ii zilnice cu insu-lin[ pe toat[ durata vie\ii.

Marea majoritate a diabeticilor su-fer[ de o alt[ form[ de diabet, de tip 2sau diabetul noninsulinodependent.Acesta apare de obicei la adul\ii trecu\ide 40 de ani, dar din nefericire, din ce`n ce mai mul\i copii ;i adul\i tineri facdiabet de tip 2. Se crede c[ aceasta se`nt]mpl[ din cauza obezit[\ii ̀ n r]ndu-rile copiilor din \[rile ocidentale, carezultat al consumului ridicat de ali-mente de tip fast-food ;i a lipsei demi;care. ~n acest caz, pancreasul pro-duce insulin[, dar organismul nu ̀ l fo-lose;te `n mod adecvat, iar pancreasulse epuizeaz[ ̀ ncerc]nd s[ compensezeaceast[ "rezisten\[". Dup[ cum explic[speciali;tii, cu timpul pancreasul numai poate fabrica suficient[ insulin[pentru a face fa\[ acestei insensibilit[\i;i urmeaz[ diabetul. Inactivitatea,`mb[tr]nirea, obezitatea sau o diet[bogat[ `n gr[simi saturate, toate con-tribuie la rezisten\a fa\[ de insulin[.

Indiferent de forma de diabet, glu-coza se acumuleaz[ `n fluxul sangvin.Netratat[ aceast[ situa\ie poate ducela complica\ii grave ca orbirea, acci-dentul vascular cerebral, insuficien\arenal[ ;i bolile de inim[.

C]teva sfaturi pentru a \ine`n fr]u diabetul de tip 2

Diabetologii ;i nutri\ioni;tii vin cuo veste bun[ ;i anume c[ diabetul detip 2 poate fi \inut `n fr]u prin m[surisimple< men\inerea unei greut[\i cor-porale c]t mai apropiat[ de cea nor-mal[, alimenta\ia ra\ional[ ;i practi-carea exerci\iilor fizice.

Pierderea `n greutate este uneorisingura posibilitate de a aduce sub con-trol valoarea glicemiei. Chiar ;i atuncic]nd pierde\i 5-10% din greutatea cor-poral[ poate fi suficient pentru a \inesub control nivelul glicemiei. ~ns[aceast[ pierdere `n greutate trebuiemen\inut[, altfel nivelul glicemiei vacre;te din nou. De aceea este importantfelul cum sl[bi\i. Este recomandabil s[evita\i dietele capricioase, sunt foartegreu de \inut ;i unele nici nu sunts[n[toase. Cel mai bine este s[ combi-na\i exerci\iile fizice cu o diet[ s[rac[`n calorii. Cel mai indicat ar fi s[ vorbi\icu medicul sau cu dieteticianul ;i s[stabili\i combina\ia care vi se potrive;tecel mai bine.

~ns[ cum nu exist[ recomand[ristandard privind nutri\ia care s[ seaplice tuturor diabeticilor, cel mai re-comandat ar fi ca o persoan[ cu diabets[ aib[ o diet[ `n care sunt incluse ali-mentele preferate, dar s[ se \in[ cont ;i

de alte probleme de s[n[tate, respectivcolesterol crescut, hipertensiune etc.

Prima aten\ionare vizeaz[ consu-mul de zah[r. Este un aliment interzisdiabeticilor. Dulciurile au un con\inutridicat de zah[r, prin urmare adeseasunt bogate ̀ n calorii, dar au o valoarenutritiv[ mic[.

La fel de indicat este s[ reduce\igr[simile. Men\inerea consumului degr[simi la circa 30 la sut[ din totalulaportului caloric zilnic poate reduceriscul cre;terii nivelului colesterolului;i a apari\iei bolilor cardiace. Gr[similesaturate care provin din carnea gras[,br]nz[ ;i unt ar trebui s[ reprezintedoar 10 la sut[ din totalul aportuluicaloric zilnic. Trec]nd pe o diet[ maibogat[ `n gr[simi monosaturate, carese g[sesc `n uleiul de m[sline, `n ule-iurile vegetale ;i ̀ n nuci, pute\i ajuta ladiminuarea rezisten\ei la insulin[. Ale-ge\i produse lactate degresate ;ic[rnuri slabe ;i evita\i gr[simile hidro-genate, precum acelea care pot fi g[site`n majoritatea sortimentelor de mar-garin[, `n uleiul de cocos sau `n uleiulde palmier, ingrediente folosite destulde des ̀ n industria alimentar[ la fabri-carea biscui\ilor, pr[jiturilor ;i pl[cin-telor.

Limita\i consumul de c[rnuri;i br]nzeturi

~ntruc]t alimentele bogate `n pro-teine animale, precum c[rnurile ;ibr]nzeturile tind, de asemenea, s[ aib[un con\inut mare `n gr[simi ;i coles-terol, se recomand[ limitarea consu-mului de proteine cu aport caloric la

10 p]n[ la 20 la sut[ din diet[. Nu `n ultimul r]nd, m]nca\i mai

pu\in[ sare. Reduce\i din saread[ug]nd mai pu\in[ la g[tit sau lamas[. Verifica\i etichetele alimentelorambalate `n privin\a consumului desodiu. Evita\i alimentele s[rate precumm[slinele, cartofii crocan\i ;i aluneles[rate.

Consuma\i fibre

Una dintre op\iunile s[n[toaseconst[ ̀ n consumul de fibre. Un studiu`ntreprins pe un lot de 13 persoanecare au consumat zilnic c]te 25 g de fi-bre solubile ;i 25 g fibre insolubile, `ntotal 50 grame, a eviden\iat sc[dereaglicemiei acestora cu 10 la sut[. Dietelebogate `n fibre au multiple avantajepentru s[n[tate. Ele `ncetinescabsorb\ia gr[similor ;i acarbohidra\ilor, diminu]nd efectele lornegative asupra raportuuluiglucoz[/insulin[. De asemenea, ali-mentele bogate `n fibre tind s[ fies[\ioase, astfel c[ ve\i sim\i nevoia s[m]nca\i mai pu\in. Consuma\i diversesorturi de cereale integrale, fasole, linte;i vegetale.

Un dietetician sau un nutri\ionistpoate s[ v[ `ntocmeasc[ un plannutri\ional personalizat, ceea ce estedeosebit de important dac[ ave\i ;i alteprobleme de s[n[tate.

:i nu uita\i s[ v[ pune\i inima s[pompeze. Exerci\iile fizice ac\ioneaz[exact ca un medicament. Ele scad gli-cemia, deoarece mu;chii convertescglucoza `n energie.

A consemnat :tefania Cri;an

Cultiva\i principiile nutri\ieicorecte ;i \ine\i sub control

diabetul de tip 2

Indiferent de forma de diabet, glucoza se acumuleaz[ ̀ n fluxulsangvin. Netratat[ aceast[ situa\ie poate duce la complica\ii graveca orbirea, accidentul vascular cerebral, insuficien\a renal[ ;ibolile de inim[.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


ACTUALPentru un grup de tineri ingineri specialişti în date şi algoritmi, Facebook

a ajuns versiunea modernă a lui Frankenstein< au creat un monstru alecărui puteri abia încep să le înţeleagă. Acum compania se luptă să-şi deaseama cum să monitorizeze şi să cuantifice răul.

Facebook, Twitter și Google seaflă în vizorul Congresului ame-rican, care anchetează o posibilăingerință rusă în campania care adus la victoria lui Donald Trumpși care consideră că rețelele socialeau servit drept platforme pentrupropaganda venită din Rusia.

Tentativele de manipulare politicăprin interese legate de Moscova pe re-țelele sociale în timpul campaniei elec-torale prezidențiale din 2016 în SUAau fost mult mai vaste decât se estimaseinițial, au declarat la `nceputuls[pt[m]nii numeroase surse, citate deAFP.

Traseul bizaral reclamelor politice

Facebook a declarat la începutullunii octombrie că aproximativ "10 mi-lioane de persoane în SUA" au vizionatconținuturi sponsorizate ("ads", recla-me) finanțate de aproape 500 de con-turi activate din Rusia și care ar fi pututfi folosite pentru a manipula opiniapublică, în special prin accentuarea fa-liilor ideologice în cadrul societățiiamericane. Potrivit Facebook, acesteconținuturi au fost finanțate de o enti-tate rusă numită "Internet ResearchAgency" și destinată să difuzeze con-ținuturi pe rețelele sociale prin conturifalse de utilizatori.

Potrivit serviciilor de informațiiamericane, Moscova a plătit în cam-pania din 2016 grupuri de "trolls" (uti-lizatori de Internet răuvoitori sau pro-vocatori), precum Internet ResearchAgency, pentru a difuza mesaje defa-vorabile candidatei democrate HillaryClinton și favorabile rivalului său vic-torios republicanul Donald Trump.

Între alte "ads" (reclame), Facebooka relevat că acest organism cu sediul laSankt-Petersburg difuzase de aseme-nea conținuturi neplătite - "postări"tradiționale - care au afectat un numărmult mai important de utilizatori, po-trivit mărturiei scrise pregătite de Fa-cebook în vederea audierilor sale înCongres și citată de Wall Street Journalși Washington Post luni.

Impactul social-media

Natura serviciului public de tele-viziune, radio şi satelit din SUA asigurăun nivel de publicitate pentru orice tipde publicitate politică. Aceste comu-nicări sunt accesibile presei, verifică-rilor de date şi adversarilor politici.Prin contrast, platformele social mediapot ţinti porţiuni de electorat prin re-clame directe, efemere, adesea bazatepe informaţii personale pe care plat-formele le au despre persoane, distri-buind publicitate politică contradicto-rie, inflamatoare rasial sau social saufalsă. Două companii deţin 8 din cele10 cele mai populare aplicaţii smar-tphone din iunie 2017, inclusiv celemai populare servicii de social mediaşi e-mail care furnizează ele însele in-formaţii şi ştiri utilizatorilor fără a ne-cesita proactivitate din partea utiliza-torilor. Aceleaşi două companii deţin99% din creşterea totală de venit dinpublicitatea digitală în 2017 şi 77% dincheltuielile brute. 79% dintre america-nii ce sunt online– adică 68% din toată

populaţia SUA- utilizează cea mai marereţea social media.

Libertatea de exprimare;i controlul statal

Un rezumat al tonului pe care s-audesf[;urat audierile a f[cut ziarista So-rina Matei pe blogul s[u. Senatorii dinComisia de securitate na\ional[ s-auadresat reprezentan\ilor juridici ai gi-gan\ilor IT `n ace;ti termeni<

“Pe Facebook sunt campanii de de-zinformare, campanii de fake news,creaţi lumi paralele, se întâmplă acum,şi în timp ce vorbim, în fiecare secun-dă. Aveţi cea mai mare putere de pă-trundere în adâncul societăţilor, înmintea oamenilor, sunteţi principaliidistribuitori - Facebook şi Twitter - defals şi dezinformare. Suntem îngrijo-raţi, aţi devenit o problemă de politicăpublică şi de securitate naţională a sta-tului american! 60% din populaţia SUAfoloseşte Facebook, domnule Stretch.60%! (...) Veniţi nepregătiţi, nu ştiţi ni-mic, nu rezolvaţi nimic. Apropo, undevă sunt CEO? Congresul vrea să dis-cute cu oamenii care iau adevărateledecizii, nu cu legaliştii. Îi vrem în faţăsă ne răspundă!

(...) Platformele dumneavoastrăsunt folosite de puteri străine, de puteriostile statului american, de puterniceforţe antidemocratice, pentru mode-larea opiniilor şi influenţarea opţiuni-lor democratice în statele lumii. Răz-boiul se duce prin intermediul dum-neavoastră, prin companiile noastre. 2miliarde+ de oameni sunt online lunar.2 miliarde de conturi! Realizaţi?

În ţara aceasta, corporaţiile au res-ponsabilităţi. Sunteţi americani. Sun-teţi americani sau nu? Sunteţi compa-nii americane! Ne-au folosit chiar com-paniile noastre, platformele pe care noile-am inventat, arma societăţilor des-chise este folosită împotriva noastră,împotriva democraţiei noastre. Sunteţipatrioţi sau nu? 126 de milioane deamericani, acum ziceţi că 150 de mi-lioane, au fost expuşi conţinutului de

mesaje venind din Rusia. Ce aţi făcut?Nu aveţi nimic de zis?! (...) Voi aţi creataceste platforme şi nu v-a interesat cee acolo. N-aveţi factcheckers! Moneti-zaţi informaţia. O vindeţi publicitarilorşi companiilor de date şi psy ops. Înpresă, pe televiziuni, se scrie cine plă-teşte o reclamă. La voi, nu!”

Ore-n şir, discursul uriaşilor techa fost că ei sunt îngrijoraţi, că ei cola-borează cât pot cu autorităţile, că nupot face prevenţie, că nu li se pot aplicalegile presei pentru că ei sunt platformeale oamenilor, deşi sunt cei mai maridistribuitori de informaţie, că ei con-struiesc comunităţi, că sunt platformede idei, că nu vor legislaţie, că funda-mentul e libertatea cuvântului, a ex-presiei sub orice formă şi a autentici-tăţii. Că... flower power. Bullshit, răs-pundea printre dinţi Congresul. Sun-teţi adevărata putere. Cea mai mare alumii contemporane. Şi aţi luat-o raz-na. Nu aveţi infrastructuri, nu puteţigestiona nimic.

“Ce este dezinformarea?” -un dialog din teatrul absurd

“În toată această după amiază, maimulţi dintre voi aţi folosit cuvinte caautenticitate, acurateţe, dezinformareşi falsitate. Dar în acelaşi timp, cel puţinunul dintre voi a spus că nu sunteţi ar-bitrii adevărului. Şi încerc să înţelegcum recunoaşteţi dezinformarea fărăa fi un arbitru al adevărului. Deci,domnule Stretch (avocatul Facebook -n.r.), încep cu dumneavoastră care aţispus că nu sunteţi arbitri ai adevărului.Dacă asta e adevărat, atunci ce este de-zinformarea şi cum o recunoaşteţi?”, a`ntrebat senatorul republican TedGowdy, fost procuror ;i avocat, a;adarobi;nuit cu disputele procesuale.

“Când vorbim de dezinformare, negândim la informaţie fără acurateţepromovată cu voită rea intenţie de cătreun actor străin. Şi asta nu este permispe platforma noastră”, răspundeStretch.

“Dacă aceasta este politica dum-

neavoastră pentru agenţi străini, de cenu e politica dumneavoastră pe întrea-ga platformă?”, îl adânceşte Gowdy.

“Asta e politica pe întreaga plafor-mă”, zice Stretch. Şi persistă în greşeală.Facebook permite autenticitatea.

“Păi şi eu pot fi autentic. Şi scriu căazi e joi. Ce faceţi cu asta, domnuleStretch?”, îl lasă mască Gowdy.

Stretch vede stele verzi, se bâlbâieşi se chinuie de-a dreptul. “Noi credemcă aveţi permisiunea să spuneţi asta!”

“Dumneavoastră credeţi că Con-stituţia SUA protejează declaraţiile in-tenţionat false?”, se enervează Gowdy.

“Noi încercăm să furnizăm o plat-formă pentru autenticitate...”, răspundeavocatul Facebook.

“Ştiu că sunteţi avocaţi, sunteţi toţiavocaţi. Este permis constituţional sărostogoleşti o afirmaţie intenţionat fal-să?”, îl mitraliază Gowdy. “Aşadar, au-tenticitatea vorbitorului este foarte im-portantă pentru dumneavoastră, daracurateţea conţinutului mai puţin”.“Da, domnule”, zice Facebook.

“Chiar vreau să ştiu şi eu cine suntfactcheckerşii (verificatorii faptelor -n.r.) ăştia neutri ai dumneavoastră.Vreau să-i cunosc. Înţeleg că nu vreţisă fiţi arbitrul opiniilor, nici eu nuvreau să fiţi. Dar ce facem cu problema,domnule Stretch< că azi nu e joi! Şi dacăspun că e, jur că nu înţeleg cu ce sealeg cetăţenii după o informaţie de-monstrabil a fi falsă şi eu o spun cu in-tenţia de a înşela, de a mistifica. Jur cănu înţeleg!”

Reac\ia presei tradi\ionale

Dup[ audierile fulminante dinCongres, reac\ia presei tradi\ionale dinSUA nu s-a l[sat a;teptat[.

NPR, reţeaua de radio americanăcu 900 de staţii şi audienţă de 15 mi-lioane de persoane, afiirm[< “În iulie2016, moartea unui poliţist afro-ame-rican a fost transmisă live pe Facebook.Imediat, americanii şi-au declarat răz-boi de rasă în comunitate şi s-au atacatreciproc. În întreaga lume, în India,

vara trecută, o caricatură a ProfetuluiMahomed, postată pe Facebook, a de-clanşat proteste violente în care un oma murit. Indiferent în ce colţ al lumiiFacebook operează, a devenit clar căoamenii folosesc platforma în moduriîn care Mark Zuckerberg nu le-a gânditniciodată.

A început compania acum 13 ani,ca un tânăr absolvent de Harvard pen-tru a strânge studenţii laolaltă. Deatunci, s-a extins exponenţial sub su-prema viziune a sa tech-utopică de aconecta lumea. Dar din ce în ce maimult, platforma este folosită de ele-mente puternice ca să facă exact opu-sul< să divizeze societăţi. Facebook aajuns la 2 miliarde de utilizatori lunarşi un profit din publicitate de 27 de mi-liarde de dolari pe an. Organizaţiilemedia depind de Facebook pentru tra-fic şi distribuţie, vânzare, trebuie săplătim pentru parteneriate. Spuneţi-iambiţie sau naivitate. Această mantră- ne mişcăm rapid, spargem lumile -este abordarea mereu câştigătoare adezvoltării software-ului în Silicon Val-ley.

Este un caz clasic în care se puneprodusul înaintea scopului său. Face-book niciodată n-a anticipat asta. Pen-tru un grup de tineri ingineri specialiştiîn date şi algoritmi, Facebook a ajunsversiunea modernă a lui Frankenstein<au creat un monstru ale cărui puteriabia încep să le înţeleagă. Acum com-pania se luptă să-şi dea seama cum sămonitorizeze şi să cuantifice răul. Îninteriorul companiei, oamenii ştiu căFacebook nu funcţionează aşa cum tre-buie. În rândul politicienilor, existăpresiune să se rezolve. Este şi o schim-bare notabilă în Silicon Valley. Co-fon-datorul Facebook, Evan Williams, adeclarat recent că Facebook este plinde porcării, platformele - implicit Twit-ter - sunt pline cu promovări de infor-maţii false, generând o atenţie deose-bită la orice cost. Acesta este cel maidefect lucru în economia informaţieiîn care trăim.

În interiorul companiei Facebookeste un conflict adânc. Pe mai multeplanuri. Angajaţii se simt foarte prostşi recunosc faptul că Facebook a deve-nit spaţiul operaţiunilor ruse, discur-sului violent şi extremiştilor. Ingineriişi managerii de produse se străduiescsă repare, lucrează ore suplimentare,citesc cărţi de istoria propagandei ruseşi tehnici de intelligence - doar ca săîncerce să înţeleagă cum trecutul se re-plică în prezent prin noua lor tehno-logie. În acelaşi timp, sunt indignaţi.Cred că au creat o tehnologie frumoa-să, fără probleme, care face mai multbine decât rău, şi că ei nu sunt respon-sabili pentru natura umană. Ce esteclar este că Facebook abia acum în-cearcă să înţeleagă capacitatea platfor-mei de a provoca rău. Ce este neclareste dacă poate opri răul”.

Bloomberg citează un angajat Twit-ter care susţine că de la începutul lui2015 a fost descoperită o cantitateuriaşă de conturi cu adrese IP în Rusiaşi Ucraina. S-a dus să le spună şefilor,dar conturile nu au fost şterse. ŞefiiTwitter erau mai mult preocupaţi săcrească numărul de conturi decât săfie îngrijoraţi de conturi false sau legatede Rusia. Twitter a spus în Congres căla ei conturile false sunt de 5%. Ei bine,realitatea este c[ sunt 15%, ceea ce ar`nsemna m[rturie mincinoas[.

Reprezentan\ii juridici ai gigan\ilor Facebook, Twitter ;i Google au fost audia\i sub jur[m]nt de comisia de securitatena\ional[ a Senatului American

Marile re\ele de socializare onlineau intrat `n vizorul Congresului SUA


EDUCA}IE

Elevii și cadrele didactice de laȘcoala Gimnazială nr. 10 SatuMare au participat în perioada 30octombrie - 3 noiembrie, în ca-drul săptămânii Școala Altfel, ladiverse activități organizate pe zi-le tematice.

Astfel, ziua dedicată Educației pen-tru sănătate, marcată prin campionatede fotbal, baschet, volei și tenis a fostcoordonată de profesoarele Csik Elviraşi Beszinger Cecilia. Ele i-au recompen-sat pe cei mai buni elevi sportivi cu di-plome.

Măşti originale

Atmosfera din școală a fost una spe-cială pentru participanții la CarnavalulToamnei, devenit o tradiție în instituție.Originalitatea măștilor și a costumelorspecifice toamnei, desenele, picturile cutematică specifică, precum și concur-surile distractive au constituit atracțiaparticipanților la aceste activități. Pe dealtă parte, profesorii coordonatori aiacestei activităţi, Simpf Mădălina, Raţiu

Ioan, Kacso Zsuzsanna, Feher Monica,Antonescu Angela, Szemak Zsuzsa,Pişcoran Virginia, sprijiniți de dirigințiși ceilalţi profesori, au oferit câștigăto-rilor diplome și dulciuri.

Voluntariat şi excursii

Nu a fost neglijată nici educația pen-tru viață, iar în acest sens s-au desfășuratacțiuni de voluntariat și ecologice subîndrumarea consilierului școlar BekecsTimea și a profesorilor Saraz Julia,Emődi Angela, Bonea Alina, Cuibuș Ni-coleta. Drumețiile și excursiile din județ,sau din afara județului, le-au oferit par-ticipanţilor prilejul de a vizita obiectiveistorice și de a se relaxa în mijlocul na-turii. Sub coordonarea directoarei RitliEmese, a directoarei adjuncte LăpușteSilvia și a consilierului educativ VelișcaIleana, elevii și cadrele didactice au avutparte de multe activități, trăind expe-riențe noi, într-un context non-formal,dar caracterizat prin creaţie, inovaţie şirelaxare.

Informaţiile ne-au fost comunicatede profesoara Alina Bonea.

A consemnat V. Nechita

Zilele trecute, la Colegiul NaţionalMihai Eminescu Satu Mare, a avut loccercul pedagogic al profesorilor deştiinţe sociale. Din partea Inspecto-ratului Şcolar Judeţean a participatinspectoarea Daniela Govor.

Una dintre temele dezbaterii a fostmodul de pregătire a celei de-a nouaOlimpiade naţionale de argumentare,dezbatere şi gândire critică „Tineriidezbat”. După cum am aflat de la unuldintre profesorii participanţi, încă nus-a stabilit calendarul exact al des-făşurării competiţiei, fixarea terme-nelor pe etape urmând să aibă loc laînceputul anului viitor.

Ca etapă premergătoare, Ministe-rul Educaţiei Naţionale a elaborat unvast şi detaliat regulament de organi-zare şi desfăşurare a olimpiadei, a sta-bilit formatul dezbaterilor şi rolurilevorbitorilor. Pentru ca cititorii să-şiformeze o idee, vom preciza că la fie-care dezbatere participă două echipe,compuse fiecare din trei membri. Pri-ma se numeşte echipa Guvernului, iarcea de-a doua echipa Opoziţiei. Fie-care dintre cei trei membri ai uneiechipe susţine câte un discurs con-structiv de 5 minute, în ordine alter-nativă (Guvern, apoi Opoziţie). În afa-ră de structura formatului, regula-mentul mai cuprinde definirea moţiu-nilor> opţiunile opoziţiei> rolurileechipelor şi ale vorbitorilor> inter-venţiile.

Concursul național “Tinerii dez-bat” a debutat în anul 2010, ca un par-teneriat public-privat de succes înpromovarea dezbaterilor academiceîn mediul școlar, într-un format acre-ditat la nivel internațional. Schimbă-rile și lecțiile învățate de-a lungul ani-lor au dus la transformarea competi-ției, de la concurs național la olim-piada națională de argumentare, dez-batere și gândire critică.

V. Nechita

Profesorii s[tm[reni preg[tescOlimpiada na\ional[de argumentare

Ministerul Educaţiei Naţionale(MEN) organizează în perioada 9-14noiembrie 2017 o consultare privindtipărirea manualelor şcolare pentrudiferite discipline din planurile-ca-dru pentru învăţământul primar şigimnazial.

Consultarea se adresează exclusivelevilor, părinţilor şi cadrelor didac-tice din învăţământul primar şi gim-nazial. Chestionarul are o serie de în-trebări specifice şi este astfel construitîncât răspunsurile să fie filtrate pen-tru fiecare categorie de respondenţi.Nu se solicită date cu caracter perso-nal, iar răspunsurile sunt confi-denţiale şi vor fi utilizate exclusiv înscopul consultării.

În urmă cu două zile, MinisterulEducaţiei a mai lansat o dezbaterepublică cu privire la temele pentruacasă.

V.N. Deleanu

Consultareprivind tip[rireamanualelor dinînv[\[mântulprimar ;i gimnazial

Carnavalul Toamnei, devenit o tradi\ie în :coala gimnazial[ nr. 10 Satu Mare

Originalitatea măştilor şi a costumelor specifice toamnei, desenele, picturile cu tematică specifică,precum şi concursurile distractive au constituit atracția participanților la aceste activități

Drumețiile și excursiile din județ, sau din afara județului, le-au oferit participanţilor prilejul de a vizita obiective istorice și de a se relaxa în mijlocul naturii

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) organizează în perioada 9-14 noiembrie 2017 o consultareprivind tipărirea manualelor şcolare pentru diferite discipline din planurile-cadru pentru în-văţământul primar şi gimnazial. Consultarea se adresează exclusiv elevilor, părinţilor şi cadrelordidactice din învăţământul primar şi gimnazial. În urmă cu două zile, Ministerul Educaţiei a mailansat o dezbatere publică cu privire la temele pentru acasă.

Nu a fost neglijată nici educația pentru viață, iar în acest sens s-au desfășuratacțiuni de voluntariat și ecologice

Joi, 9 noiembrie, ora 17.00, la Infi-nity Ballroom Satu Mare a avut loc BalulToamnei organizat de Colegiul Naţional“Doamna Stanca". Este a doua ediţie aacestui eveniment caritabil.

Evenimentul cu tema “Copii pentrucopii” este organizat pentru sprijinireaunui număr de 10 copii de la Casa detip familial „Ştefania” Oar şi a celor 80persoane aflate în dificultate de la cen-trul de zi “Tatiana” aflat sub coordona-rea Asociaţiei „Acoperământul MaiciiDomnului” Satu Mare. La balul caritabilau participat elevii colegiului, alături de

profesorii lor, reprezentanţi ai Asociaţieide părinţi a Colegiului Naţional„Doamna Stanca” şi invitaţi.

În deschiderea balului au luat cu-vântul Anna-Maria Maruşca, directoral Colegiului Naţional “Doamna Stan-ca”, Doina Feher, viceprimar al munici-piului Satu Mare, Călin Durla, inspectorşcolar general şi alţii. Toţi i-au felicitatpe elevii şi pe cadrele didactice pentruiniţiativă şi implicare.

Anna-Maria Maruşca spune că or-ganizarea balului a fost posibilă datorităelevilor inimoşi şi a voluntarilor care s-

au dăruit trup şi suflet< “Am fost primulcolegiu care a realizat un bal caritabil şiva deveni un brand “Doamna Stanca”pentru că noi dăruim.”

Cu ajutorul sponsorilor şi a donaţii-lor în cele două locaţii vor fi create sălide lectură. Despre aspectul financiarvorbeşte Dana Mihai, profesoară de en-gleză< “Tot ce se va cheltui în searaaceasta este aportul copiilor. Ei au adu-nat sponsorizări. De asemenea, copiiivor face donaţii pentru a sprijinii celedouă cauze. Vom avea patru urne mo-bile pentru strângerea banilor. Fiecare

donează cât doreşte. Unii s-au organizatpe clase, alţii individual.”

Evenimentul a fost prezentat de ele-vii Raluca Dumitru din clasa a XI-a Cşi Bogdan Evi din clasa a XII-a C.

Programul artistic a debutat cu undans prezentat de şase copii de la casade copii din Oar, continuând cu mo-mente de muzică şi poezie dar şi cu pre-mierea a Miss şi Mister “Doamna Stan-ca”. De asemenea, a avut loc o scenetăunde profesorii au avut rolurile princi-pale.

Vera Pop

Bal caritabil organizat de Colegiul na\ional “Doamna Stanca”


MAGAZIN

Prima trecere de pietoni 3D dinRomânia a fost realizată în Buzău. Ele-vii Liceului de Arte din oraș au fost in-spiraţi de desenele tridimensionale din

Islanda și și-au dorit să pună în practicăacest mecanism de oprire a șoferilorvitezomani și la noi în ţară.

Noua trecere de pietoni tridimen-sională realizată în Buzău a fost reali-zată de elevii liceului de artă din oraș,la îndemnul autorităţilor locale. Potri-vit TVBuzău, după realizarea mai mul-tor schiţe, elevii și profesoara acestoraau început să picteze trecerea, însămunca acestora nu a fost deloc ușoa-ră.

Zebra a fost realizată pentru creareaunui efect 3D, autorităţile dorind caprin acest efort colectiv să-i atenţionezepe soferi cu privire la încetinirea vitezeiîn zonele cu treceri de pietoni

Autorităţile locale doresc ca din pri-măvară să fie realizate astfel de treceride pietoni în mai multe zone aleorașului.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Pe lângă formulele tradiţiona-le de salut, în lumea satului se fo-loseau şi alte expresii, în funcţiede sexul, vârsta sau locul ocupatîn comunitate. Multe dintre aces-te expresii se folosesc şi în pre-zent. Formulele de salut s-au mo-dificat în funcţie de schimbăriledin societate.

“Salutul este un prilej de a arăta res-pectul faţă de persoana căreia te adresezişi de a-i face urarea de bine pentru mo-mentul de întâlnire al zilei. În decursulanilor formulele de salut şi împrejurărileadresării lor au suferit schimbări. Cân-dva era o regulă ca persoana tânără săsalute pe cea vârstnică, femeia pe bărbat,căruia din respect îi zicea dumneata(mata, matale) şi localnicul pe străin(persoană din alt loc). De asemenea bo-ierul, preotul, învăţătorul, sanitarul, pri-marul, notarul, perceptorul erau salutaţide ceilalţi, recunoscându-li-se în acestmod funcţiile deţinute, pregătirea şi ac-tivitatea în interesul comunităţii.

După perioada de emancipare a fe-meii, bărbaţii au fost aceia care o salutau,dovedind că ştiau să o respecte şi să îiacorde atenţie, iar în loc de formuleletradiţionale, sub influenţa vieţii de laoraş a apărut pentru „femeile răsărite”(doamnele satului) formula de salut „Să-ru’mâna!”, care până atunci se adresa nu-mai boierului, preotului şi învăţătorului“,arată etnologul gorjean Alexandru DoruŞerban în lucrarea „Cultură ţărăneascăgorjeană“.

Cum se saluta în perioadasărbătorilor

Cu ocazia sărbătorilor calendaristicedin perioada de iarnă – Crăciun, AnulNou, Boboteaza, Sfântul Ioan – oamenii,în loc de formula de salut obişnuită, îşiadresau urarea „La Mulţi Ani!”. Aceeaşiurare se făcea şi cu ocazia altor mari săr-bători ori onomastice şi era adresată deobicei de stăpânul casei ori de cel sărbă-torit, pentru copiii săi şi pentru invitaţiila masa de sărbătoare. „Din prima zi dePaşte până la Înălţare (timp de 40 dezile) oamenii se salutau cu formula deadresare «Hristos a înviat!» şi primeaurăspunsul «Adevărat a înviat!». Actual-mente, aceste formule „adresare – răs-puns” sunt obişnuite numai în cele treizile de Paşte. (…) Dacă în zilele obişnuiteale anului salutul era adresat de acela ca-re se considera obligat, din motive deinferioritate – vârstă, sex, stare socială,instruire etc. – de la Paşte la Înălţareadresarea „Hristos a înviat!” era făcută

de superior. De la Înălţare până la Ru-salii, timp de 10 zile, formula de salutera „Hristos s-a înălţat!” cu răspunsul«Adevărat s-a înălţat!», făcută în împre-jurări similare cu cele din perioada săr-bătorilor de Paşte“, se mai arată în lu-crarea „Cultură ţărănească gorjeană”.

Cum se salutau sătenii lanuntă sau înmormântare

Alte formule de salut erau folositeîn funcţie situaţia în care se aflau cei carese întâlneau sau de evenimentele cere-moniale din timpul vieţii. Gorjenii seadresau acelor pe lângă care treceau,când se aflau la muncă, prin urarea „Bunlucru!”, iar dacă zăboveau mai mult oriplecau după ce în prealabil i-au ajutat,îşi luau rămas bun cu urarea „Spor latreabă!”. „Pentru cei aflaţi la masă, adre-sarea-salut era «Poftă bună!», iar gor-jeanul, ca orice român ospitalier din fire,răspundea cu «Poftiţi aproape!». For-mulele de adresare sunt folosite şi în mo-mentele ceremoniale ale obiceiurilor dintimpul vieţii. Astfel, în cadrul obiceiu-rilor de naştere oamenii care vin la botezsunt întâmpinaţi de tatăl copilului custicla cu băutură şi urarea< «Bine aţi ve-nit!», răspunzându-i-se tot printr-o ura-re, în contextul evenimentului «Trăiascăpruncul ce s-a creştinat! La Mulţi Ani!».

La nuntă, formula de adresare folosităde chemători era< «Bună dimineaţa!»,«Noroc şi ceasul al bun!». Cel chemat,după ce gusta din ploscă, răspundea cuo urare< «Noroc şi ceasul al bun!». Oa-menii care soseau la nuntă, erau întâm-pinaţi de cumnatul de mână cu adresa-rea-salut< «Bine aţi venit, sănătoşi!». Laînmormântare formula de adresare a ce-lor veniţi cu lumânare era< «Dumnezeu,să-l ierte!». După înmormântare urmaupomenile pentru sufletul mortului. Ceicare participau la pomană obişnuiau sărostească în mai multe momente ale eiformula< „Dumnezeu, să-iprimească!”.Copii strigau în cor de treiori la masa de pomană, formula demulţumire, în folosul celui destinat<«Dumnezeu să primească, / Lui «X» (nu-mele) să pomenească!». Cu mai multeprilejuri (zile, sărbători) se dădea de po-mană (colac, colivă, lumânare aprinsăş.a.), iar cel care primea răspundeaobişnuit prin< «Bogdaproste» («Doamne,primeşte!»)“, a mai arătat Alexandru Do-ru Şerban.

Cum se salutau sătenii lanuntă sau înmormântare

Alte formule de salut erau folositeîn funcţie situaţia în care se aflau cei carese întâlneau sau de evenimentele cere-

moniale din timpul vieţii. Gorjenii seadresau acelor pe lângă care treceau,când se aflau la muncă, prin urarea „Bunlucru!”, iar dacă zăboveau mai mult oriplecau după ce în prealabil i-au ajutat,îşi luau rămas bun cu urarea „Spor latreabă!”.

"Pentru cei aflaţi la masă, adresarea-salut era «Poftă bună!», iar gorjeanul, caorice român ospitalier din fire, răspun-dea cu «Poftiţi aproape!». Formulele deadresare sunt folosite şi în momenteleceremoniale ale obiceiurilor din timpulvieţii. Astfel, în cadrul obiceiurilor denaştere oamenii care vin la botez suntîntâmpinaţi de tatăl copilului cu sticlacu băutură şi urarea< «Bine aţi venit!»,răspunzându-i-se tot printr-o urare, încontextul evenimentului «Trăiască prun-cul ce s-a creştinat! La Mulţi Ani!». Lanuntă, formula de adresare folosită dechemători era< «Bună dimineaţa!», «No-roc şi ceasul al bun!». Cel chemat, dupăce gusta din ploscă, răspundea cu o ura-re< «Noroc şi ceasul al bun!». Oameniicare soseau la nuntă, erau întâmpinaţide cumnatul de mână cu adresarea-salut<«Bine aţi venit, sănătoşi!». La înmor-mântare formula de adresare a celorveniţi cu lumânare era< «Dumnezeu, să-l ierte!». După înmormântare urmau po-menile pentru sufletul mortului. Cei careparticipau la pomană obişnuiau să ros-tească în mai multe momente ale ei for-mula< „Dumnezeu, să-i primească!”.

Copii strigau în cor de trei ori la ma-sa de pomană, formula de mulţumire,în folosul celui destinat< «Dumnezeu săprimească, / Lui «X» (numele) să pome-nească!». Cu mai multe prilejuri (zile,sărbători) se dădea de pomană (colac,colivă, lumânare aprinsă ş.a.), iar cel careprimea răspundea obişnuit prin< «Bog-daproste» («Doamne, primeşte!»)“, a maiarătat Alexandru Doru Şerban.

De la “nene” şi “dom’le” la “tovarăşe”

Copiii şi prietenii foloseau diferiteapelative. De asemene, formulele deadresare erau diferite în funcţie de fie-care persoană, gradul de rudenie şi ni-velul acesteia. „Apelativele< „mă!”,„măi!”, „bă!”, „băi!” erau folosite în adre-sarea părinţilor către copii şi a prietenilorîntre ei. Tinerii se adresau vârstnicilor,care nu le erau rude, cu formulele< „nea”,„nene” şi chiar „unchiule”, „mătuşă”, iarmai nou cu „tanti”. Celor care aveau însat o poziţie economică şi socială privi-legiată li se zicea „dom’le!”, „doamnă!”,iar în perioada comunistă „tovarăşe!” şi„tovarăşă!”, se mai arată în lucrarea „Cul-tură ţărănească gorjeană“.

Cu ocazia sărbătorilor calendaristice din perioada de iarnă – Crăciun, AnulNou, Boboteaza, Sfântul Ioan – oamenii, în loc de formula de salut obișnuită,își adresau urarea „La Mulţi Ani!”

Premiera mondială a fost înregis-trată de Arabia Saudită, ţară caremarţi, la un târg de investiţii în teh-nologie, a acordat cetăţenie unui ro-bot.

Sophia este un robot creat de cătrecei de la Hanson Robotics, din HongKong. Robotul este „echipat ” cu inte-ligenţă artificială şi are funcţii extremde complexe. De la simplul clipit pânăla cele mai grele expresii ale feţei. Poaterăspunde coerent la întrebări, poateformula singur răspunsurile.

Ea a devenit astfel primul robotdin lume care primeşte cetăţenia unui

stat, cea a Arabiei Saudite. În cadrulunei prezentări, Sophia şi-a demons-trat capacităţile „umane” de expresie.

„Vreau să trăiesc şi să muncesc ală-turi de oameni, aşa că am nevoie să-mi exprim emoţiile ca să-i înţeleg peoameni şi să le câştig încrederea”, aspus robotul.

Întrebată dacă roboţii pot aveaconştiinţă şi să ştie că sunt roboţi, Sop-hia a răspuns< „De unde ştii că tu eştiom?”

„Vreau să-mi folosesc inteligenţaartificială ca să-i ajut pe oameni să tră-iască mai bine, cum ar fi să gândesc

locuinţe mai inteligente, să construiescoraşe mai bune”, a adăugat ea.

Despre posibilitatea unui „viitorsumbru”, precum cel din filmul deficţiune Blade Runner, Sophia a răs-puns că inteligenţa ei artificială a fostproiectată în jurul valorile umane, pre-cum înţelepciunea, bunătatea ori com-pasiunea.

În cadrul aceluiaşi eveniment, Ara-bia Saudită a anunţat că plănuieşte săconstruiască un mega-oraş organziatîn jurul roboţilor şi energiilor regene-rabile, pe coasta Mării Roşii. Proiectulva costa 500 de miliarde de dolari.

Formule de salut din lumeasatului de odinioar[

Cum erau salutaţi oamenii de vază şi cum îşi spuneau ţăranii atunci când se întâlneau?

Trecere de pietoni3D realizat[ ;i inaugurat[ la Br[ila în numai câteva zile

StephenHawking, uncunoscut as-trofizician, afăcut publică opredicţie apo-caliptică des-pre Pământ,avertizând căplaneta va de-veni ”un globde foc” în maipuţin de 600 deani, informează presa internaţională.

Hawking a făcut această anticipareprin intermediul unei înregistrări videola un summit din Beijing, scrie Media-fax.

El a declarat că „oamenii vor trebuisă îndrăznească să pășească acolo undenimeni nu a ajuns”, dacă doresc caumanitatea să mai supravieţuiască unuialt milioan de ani.

”Suprapopularea planetei până în2600 și creșterea puterii de consum vortransforma Pământul într-o minge defoc”, conform profesorului de la Uni-versitatea Cambridge.

Sophia, primul robot umanoid care a primit cet[\enia unui stat

Stephen Hawking<Oamenii vor schimbaTerra într-un “globde foc”, în mai pu\inde 600 de ani

Salutul este un prilej de a arăta respectul faţă de persoana căreia te adresezi şi de a-i faceurarea de bine pentru momentul de întâlnire al zilei. În decursul anilor formulele de salut şiîmprejurările adresării lor au suferit schimbări. Cândva era o regulă ca persoana tânără săsalute pe cea vârstnică, femeia pe bărbat, căruia din respect îi zicea dumneata (mata, matale)şi localnicul pe străin (persoană din alt loc).

Întrebată dacă roboţii pot avea conşti-inţă şi să ştie că sunt roboţi, Sophia arăspuns< „De unde ştii că tu eşti om?”


Sofia Vergara, protagonista se-rialului “Modern Family”, ocupăpentru al şaselea an consecutivprimul loc în topul dedicat celormai bine plătite actriţe din indus-tria de televiziune, publicat deeditorii revistei Forbes. Doar înperioada 1 iunie 2016 - 1 iunie2017, Sofia Vergara a obţinut ve-nituri totale de 41,5 milioane dedolari (înainte de deducerea ta-xelor şi impozitelor).

Potrivit jurnaliştilor de la Forbes,doar un sfert din veniturile actriţei co-lumbiene provin din onorariul primitpentru rolul interpretat de ea în serialul"Modern Family" - cele mai mari încasărisunt generate de contractele ei de publi-citate. Vergara o interpretează pe GloriaDelgado-Pritchett în serialul ABC Mo-dern Family, rol pentru care a fost no-minalizată la patru premii ale Golden

Globe, patru Primetime Emmy Awardsşi şapte Screen Actors Guild Awards. În2014, a fost clasată pe locul 32 în topulcelor mai puternice femei din lume decătre Forbes.

Sofía Margarita Vergara (n. 10 iulie1972, Barranquilla) este un fotomodel șio actriță columbiano-americană. A cres-cut în oraşul său natal Barranquilla într-o familie înst[rită, împreună cu cei cincifraţi şi surori. A studiat spaniola şi en-gleza la şcoala privată bilingvă Mary-mount.

La 18 ani s-a căsătorit cu Joe Gonzales

În 1991, la vârsta de 18 ani, s-a căsă-torit cu iubitul său din copil[rie, Joe Gon-zalez. Deşi căsnicia nu a durat foartemult, în urma relaţiei dintre cei doi a re-zultat un fiu, Manolo, născut în 1992.Dup[ divorţul de soţul său, Vergara astudiat stomatologia la o universitate din

Columbia. Sofia Vergara a fost descoperită de

un cunoscut fotograf în timp ce se plimbape o plajă din Columbia. În scurt timpavea să apară într-o reclamă pentru Pepsi.Sofia a renunţat la studii pentru a-şi în-treţine fiul, mama şi fraţii mai mici, dupăce tatăl lor i-a părăsit.

La 20 de ani s-a mutat în Bogota pen-tru a începe o serie de contracte, atât camodel, cât şi în televiziune. Din 1995 pâ-nă în 1999 a fost gazda emisiunii “Fuerade Serie”, o emisiune de turism în carecălătorea în cele mai exotice destinaţiide pe Glob. Emisiunea a fost difuzată deteleviziunea internaţională Univision,astfel devenind un star în America Lati-na. Apoi a fost gazda unui alt show Uni-vision, “A que no te atreves”. După cecontractul s[u de lungă durată cu Uni-vision a expirat, a jucat în serialele ABC“Hot Properties” şi “The Knights of Pros-perity”, dar şi “Dirty Sexy Money”, undea avut un rol episodic. În 2007 Sofia afost distribuită în serialul “Amas de Casa

Desesperadas”, varianta columbiană a ce-lebrului serial american “Desperate Hou-sewives”.

A creat fundaţia caritabilă“Peace and Hope for theChildren of Colombia”

Pe marele ecran a debutat în “BigTrouble” (2002), al[turi de Tim Allen şiRene Russo. Apoi, au urmat roluri în fil-me ca “Chasing Papi” (2003), “Soul Pla-ne” (2004), “Lords of Dogtown” (2005),“Four Brothers” (2005) sau “Madea Goesto Jail” (2009).

În 2009, Sofia şi-a f[cut debutul şi peBroadway, când a interpretat-o pe “Ma-ma” Morton în musical-ul “Chicago” pescena teatrului Ambassador.

În 2001, a creat fundaţia caritabila“Peace and Hope for the Children of Co-lombia”, fundaţie ce a ajutat mii de copiidin ţară sa, şi care a donat o secţie decancer pediatric în oraşul său natal Bar-

ranquilla. În anul 2002, Vergara a fostdiagnosticată cu cancer tiroidian, iar înurma tratamentului şi-a revenit complet.

În toamna lui 2004, şi-a îndeplinitun vis, lansând propria linie vestimentară“Vergara by Sofia”. La evenimentul carea avut loc în Miami a fost prezent chiarşi preşedintele Columbiei Alvaro Uribe.Sofia a hotărât ca cele peste 1.000 de lo-curi de muncă rezultate, să fie ocupatede muncitori din oraşul său natal. În 2014s-a logodit cu Joe Manganiello, după orelaţie care a durat şase luni. Logodna aavut loc timpul vacanţei de Crăciun pecare au petrecut-o în Hawaii. Un an maitârziu cei doi s-au căsătorit.

În urma succeselor şi realizărilor sale,Sofia Vergara este considerată a fi un mo-del de urmat pentru toate tinerele dinAmerica Latina şi nu numai.

Actrița a fost răsplătită pentru acti-vitatea de la televiziune cu steaua de lapoziția 7013, aflată pe Bulevardul Walkof Fame din Hollywood.

Vera Pop

Sofia Vergara, cea mai bine pl[tit[actri\[ădin industria de televiziune

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

ia Zilei 1821-1877 · Averea netă a prinţului Alwaleed a scăzut la 17,8 miliarde de dolari,...

Documents