ia Zilei 1270 - Prima atestare a Oa;ului apare pe un …...valuri furtunile timpului cum trece...

Neagu Djuvara a fost de-corat cu Ordinul NaţionalSteaua României în grad de ca-valer, cu prilejul aniversăriiunui secol de viaţă, în semn deînaltă apreciere pentru dărui-rea cu care şi-a servit patria.

Nunţile de azi se organizea-ză după cu totul alte cutume de-cât cele de pe vremea străbuni-cilor noştri> dovadă stau zicaleledin popor şi versurile cântecelorvechi.

În 14 mai 1848 a ținut unimportant discurs în Catedraladin Blaj, intrat în istorie ca ”Dis-cursul de la Blaj.”

Aşezarea este una destul demare şi de complexă şi se regă-seşte pe un deal din margineamlaştinei Eced. Aşezarea a fostconstruită pe o zonă ferită de i-nundaţii, însă în apropiere de te-renurile agricole fertile din veci-

nătatea mlaştinii.În cadrul aşezării au fost des-

coperite urme de locuinţe, dar şigropi cu depunere materială, în-tr-una dintre gropi fiind găsitchiar şi un craniu de bour.

istoria centenar[a unui istoric celebru< neagu Djuvara

Starostitul,obicei ce se maip[streaz[ doar în unele comunit[\i

Discursul mareluipatriot rom]nSimion B[rnu\iu`n fa\a adun[riide la Blaj (i)

Pagina 3

Pagina 2

Pagina 9

Ţara Oaşului, una dintre celemai originale “Ţări” de viaţă ro-mânească, se întinde de la OraşuNou şi până la Moişeni şi de laRacşa până în Tarna Mare.Această regiune pitorească esteca o insulă străjuită de păduri.În acest loc s-a menţinut o po-pulaţie cu trăsături etnice deose-bite, cu manifestări psihice şi so-

ciale asemănătoare de la un satla altul. Din timpuri ce se pierdîn legend[, oşenii şi-au petrecutfiinţa în acest peisaj şi s-au con-fundat cu ritmurile lor expri-mându-l.

Înal\i, cu părul roşcat şi ochiica limpezimile cerului, ei coboa-ră direct din ramura dacilor denord, conserv]ndu-şi cu dârze-

nie parcă originile - prin înfăţisa-re, spirit creator şi tradi\ii mora-le. Sunt oameni cu rădăcinile în-fipte în aceste pământuri, ca ace-lea ale brazilor din pădurile lor,oameni peste care au trecut învaluri furtunile timpului cumtrece vântul peste piatra munte-lui lăsând urme scrise adânc, darneizbutând s-o clatine .

Cimitirul de 7.000 de ani de la Moftinu Mare este unic în nord-vestul României

O echipă din Polonia a început să sape după contro-versatul tren al naziştilor, din Al Doilea Război Mondial,care, conform miturilor locale, a dispărut în 1945 încărcatcu aurul, pietrele preţioase şi armele furate atunci cândnaziştii s-au retras din Rusia.

În august 2015, doi căutători de comori au afirmat căau probe irefutabile despre locaţia exactă a trenului. An-dreas Richter şi Plotr Koper au afirmat că folosind un ra-dar pentru mare adâncime au localizat trenul undeva de-a lungul unei căi ferate dintre oraşele Wroclaw şiWałbrzych (sudul Poloniei). "Trenul nu este chiar acul încarul cu fân'', a declarat Andrzej Galk, un profesor pen-sionat. "Se poate să fie un tunel, dar niciun tren'', a declaratJanusz Madej, de la Academia de Minerit din Cracovia.Însă Koper insistă că "există un tunel şi există un tren''.

Patriarhia Română a primit de la Prim[ria Capitalei15 milioane de lei pentru construirea Catedralei Mân-tuirii Neamului deoarece nu va mai avea fonduri pentrucontinuarea proiectului. Numai că între timp Bisericacontinua liniştită un alt proiect de mare interes< CentrulCultural Misionar Familia - casa "Sfântul Pantelimon"- sau fostul hotel Lebăda din Pantelimon.

Lucrările la acest obiectiv au început în urmă cuzece ani, dar ritmul de lucru a crescut simţitor din mai2014, în paralel cu lucrările la Catedrala Neamului. Deatunci, peninsula pe care este construit complexul afost inundată cu tone de beton, marmură, gresie şi aco-periş de cea mai bună calitate, investiţii estimate la câ-teva milioane de lei. Transformarea fostului complexLebăda în hotel va aduce bani în bugetul Patriarhiei.

O echip[ din Polonia caut[ trenul nazi;tilor

Patriarhia Român[ ;i-a construit hotel lâng[ Bucure;ti

S`n`tate Frumuse]e&Strugurii revigoreaz[ inima ;i `mbun[t[\esc circula\ia s]ngelui

Jum[tate dintre p[rin\i `;i trateaz[copiii cu medicamente nepotrivite

Pagina 8Pagina 5

IAnul XIV Nr. 700 Duminic[ 21 august 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

1270 - Prima atestare a Oa;ului aparepe un document al regelui :tefan

Pagina 10

Pagina 4

Umbrela - un accesoriu vechi de 4.000 de ani

Pagina 7

2 Informa\ia de Duminic[/21 august 2016

Simion Bărnuțiu s-a născut la21 iulie 1808 în localitatea Bocșa,județul Sălaj, și a decedat la 28 mai1864, în localitatea Sânmihaiu Al-mașului. El a fost un onorant ompolitic român, istoric, filosof și pro-fesor universitar, unul dintre prin-cipalii organizatori ai RevoluțieiRomâne de la 1848-1849 din Tran-silvania.

S-a născut într-o familie săracă de io-bagi, şi-a început studiile la vârsta de şaseani în localitatea natală, apoi a urmat stu-diile la Gimnaziul Piarist din Carei, apoiFacultatea de Teologie din Blaj, unde afost şi hirotonit preot celib greco-catolic.

De la vârsta de 23 de ani (1831) a pre-dat Istoria Universală la Obergymnasiumdin Blaj. Nu şi-a mai putut continua stu-diile istorice, drept consecință a unui pro-ces în care a fost implicat. Din această cau-ză s-a mutat la Sibiu, unde a urmat Aca-demia Săsească de Drepturi timp de treiani.

În 1848 a răspândit la Sibiu cunoscutul”Manifest”, în care milita pentru egalitateanațională. Tot atunci se implică în Revo-luția Română din Transilvania, find unuldintre principalii săi lideri.

În 14 mai 1848 a ținut un importantdiscurs în Catedrala din Blaj, intrat în is-torie ca ”Discursul de la Blaj.”

După înfrângerea Revoluției Românedin Transilvania, Simion Bărnuțiu s-a re-fugiat la Viena, unde a urmat cursurileUniversității din Viena până în 1853, cânda fost silit să renunțe, ca urmare a inter-venției Poliției imperiale. S-a mutat la Paris,unde se înscrie la cursurile Facultății Ju-ridice, unde îşi ia şi titlul ştiințific de doctorîn drept. Apoi revine la Viena, unde AugustTreboniu Laurian îi face propunerea de aveni la Iaşi să predea, invitație pe care oacceptă. Simion Bărnuțiu a rămas la Iaşitimp de un deceniu în calitatea sa de pro-fesor la Academia Mihăileană (1855-1860)şi apoi la Universitatea din Iaşi (1860-1864).

Simion Bărnuțiu a format oameni cuo gândire nouă, oameni care, ulterior, aucerut reforme democratice, votul univer-sal, exproprierea moşiilor boiereşti şi a ce-lor mănăstireşti.

A decedat în 28 mai 1864, în localitateanumită Gorgona, aparținătoare satuluiSânmihaiu Almaşului, în drum spre casăcu nepotul său Ioan Maniu, de la Iaşi spreBocşa. A fost înmormântat în curtea Bi-sericii de Lemn din Bocşa pe 3 iunie 1864,de un sobor de 30 de preoți, în frunte cuVicarul Silvaniei Demetru Coroianu (tatălmemorandistului Iuliu Coroianu, născutîn comuna Craidorolț).

În 1948, rămăşițele pământeşti ale luiSimion Bărnuțiu au fost mutate în inte-riorul Bisericii Greco-Catolice din Bocşa.

Opera vast[a lui Simion B[rnu\iu

Simion Bărnuțiu a lăsat în urma lui ovastă operă< Dreptul Public al Românilor>Dreptul Natural Privat> Dreptul GințilorNatural şi Poziția Politică> ConstituțiunileStatelor Principale cu Introducțiuni> An-tropologia> Psihologia Empirică> Enciclo-pedia filosofiei teoretice> Logica> Metafi-zica> Estetica> Știința Vietății> Pedagogia>Românii şi Ungurii> Discursul de la Blaj>Istoria Filosofiei.

Situația deosebit de grea în care se aflaNeamul Românesc şi credința străbună înTransilvania, mai ales, începând cu secolulal XVIII-lea, a fost prezentată cu mult curajşi obiectivitate de Simion Bărnuțiu, prinDiscursul său de excepție, susținut în Ca-tedrala Episcopală Greco-Catolică de laBlaj, cu ocazia întrunirii conducătorilorRevoluției Române din Transivania şi a

celor 40.000 de Români la Marea AdunareNațională de pe Câmpia Libertății de laBlaj. Acest amplu Discurs prezentat de Si-mion Bărnuțiu, într-un moment de dis-perare şi revoltă a Neamului Românescdin Transilvania, a fost preluat din lucrarea<”848 la Români”, realizată de Cornelia Bo-dea la Editura Științifică şi Enciclopedică,Bucureşti, p. 446-459.

Discursul marelui patriot român Si-mion Bărnuțiu ținut chiar în CatedralaEpiscopală Greco-Catolică de la Blaj, carea fost şi este pe înțelesul fiecărui român,indiferent de pregătirea intelectuală, nescuteşte de orice comentarii suplimen-tare.

“Frați români!I. Cine să nu se închine înaintea în-

ălțimii omenești, când se uită la aceastăadunare măreață, care face să salte debucurie inima fiecărui român bun și in-suflă respect și spaimă celor ce nu vor li-bertatea oamenilor și urăsc pe români!Cine va mai putea zice că românul nu do-reşte o stare mai fericită, că pe el nu-l mişcănici versul cel dulce de libertate, nici chiarsentința de moarte, care i se prepară înadunările ungureşti!

II. Ce judecați, fraților! au dacă pre-simțesc rândunelele apropierea verii și aiernii, și animalele furtuna cea grea, șidacă unii oameni își spun mai înaintechiar și ora morții, o ginte întreagă să nupresimtă pericolul ce i se amenință, unpopor întreg să stee nemișcat ca piatra,când îi bate ora fericirii și să tacă ca unsurd și mut, când i se trage campana demoarte? – Aceasta ar fi un lucru în contranaturii şi de tot cu neputință> inima ro-mânilor a bătut totdeauna pentru libertate,şi iacă-i vedem şi acum, cu multă bucurie,cum s-au deşteptat, şi cu ce uniune minu-nată s-au legat că nu vor mai suferi ca să-i calce în picioare alte națiuni> ei se adunarăcu cuget de a-şi vindica drepturile, care leusurpă ungurii, săcuii şi saşii de cente deani, şi ca să-şi apere de perirea viitoare aceldrept neînstrăinabil, de care nici gotul nucuteza a se atinge, nici (h)unul cel sălbatic,nici turcul necredincios, iar acum cei un-guri liberali ne-o spun în față, că vor să-liee astăzi, în epoca frăției şi a libertății.

III. Și cine să nu se miște acum, carepopor să nu se aprindă de acest spiritdumnezeesc, ce anunță căderea servituțeila toate popoarele, renașterea Europeiprin libertate? Iacă şi Viena încă i se în-chină, şi preabunul nostru împărat împlinidorința poporului, dându-i constituțiuneîn 25 de zile ale lui Prier, câtă schimbare,ce bucurie! Acum nu mai e censură< a pieritamica întunericului, dinaintea razelor li-bertății şi patroana despotismului s-a stinscu ruşine din împărăție> de acum înaintenu va mai aştepta scriitorul cu lunile şi cuani întregi după oarecâte foi, care le dedeseîn mâna unui omorâtor de minte ome-nească> nici poporului nu-i va mai fi oprita se uita în cărțile diregătorilor> nici a des-coperi scăderile guvernelor cele stricătoarefericirei omeneşti nu-i va mai fi păcat> pri-vilegiile şi monopolul vor cădea> după tit-luri numai secii vor mai umbla> legile şijudecățile se vor face de aleşii popoarelor,dar nu întru ascuns, ci la vederea tuturor>mişcarea metropolei e mişcarea a toatăîmpărăția.

IV.Știți ce schimbare se făcu și în ve-cina Țară Ungurească de vreo două luniîncoace. Astăzi nu mai sunt legate mâinileungurilor, cum credeau ei că erau legatemai înainte, de guvernul din Viena. Ei auacum ministeriul lor> singură persoanaÎmpăratului ca Rege îi mai leagă de împă-răție. Asta însă nimic nu-i împiedică, casă nu sboare cu răpejiunea vulturului cătreținta doririlor ungureşti, către opul cel ma-re al unguririi tuturor popoarelor. Ei aupublicat că vor să reverse bunătățile con-stituțiunei peste toți locuitorii țării, fărăcăutare la religiune sau la naționalitate> toțilocuitorii țării, zic ei, vor avea voie şi iertaresă vorbească, să scrie, să se apere şi să-şidescopere sentimentele în orice chip le-giuit, adecă censură nu va mai fi, ci va filibertate de tipar pentru toți. Miniştrii Un-gariei nu vor guverna țara numai după ca-pul lor şi după plăcerea lor, cum fac mi-niştrii statelor despotice, ci o vor guvernadupă legile care le va pune țara în dietă> şidacă s-ar abate cu guvernarea de la legileşi de la scopurile țării, atunci vor fi răs-punzători, adecă se vor trage la judecatăca şi alți răi, şi vor fi certați după măsurarelelor ce au făcut. Apoi dieta nu se vastrânge numai atunci, când i se va păreaprincipelui, ci în tot anul> şi la dietă nu vor

trimite deputați numai nobilii şi oarecâteurbi şi sate, ca până acum> în dietă nu vorşedea numai comiții, baronii, prelații şiepiscopii, ci vor alege şi vor trimite deputațitoți oamenii, care vor avea calitățile cerutede lege> şi aceasta pentru aceea va fi aşa,pentru că de aici înainte toți oamenii vorfi cetățeni liberi> până acum numai nobiliişi popii catolici erau liberi şi oarecâte urbişi comunități, de unde urma că numai ace-ştia puteau trimite deputați. Tot din astăcauză a libertății tuturor, de aici înaintegreutățile țării le vor purta toți oamenii,vor da dare toți, şi ostaşi> şi vor lua partela făcutul călilor> de la greutățile aceste nuvor fi scoşi nici domnii, cum era până acu-ma. Se va ridica o bancă națională pentruînaintarea, înlesnirea şi înflorirea industrieişi a comerciului în toate părțile vieții destat. Dar mai e încă un lucru minunat, decare şi morții încă vor sălta de bucurie înmorminte, când se va înființa şi pe pă-mântul Ardealului> ăst lucru e ştergereaiobăgiei. Libertățile aceste mari se vor scrieîn cartea constituțiunei pentru mai maretărie, şi pe constituțiune vor jura şi ostaşii.Afară de aceste lucruri minunate, minis-terul a mai publicat încă un punct< uniuneaArdealului cu Țara Ungurească. Ce ferbereşi ce turburare a căşunat în țară uniuneaaceasta, nu e de lipsă a mai spune, că o ştiutoți, asta însă bine să o însemnăm, că aceas-tă uniune nu e nimic mai puțin decât con-topirea, care o doresc ungurii demult> ade-că ungurii vor, prin uniune, să şteargă de-ocamdată privilegiile Ardealului şi îm-preună cu privilegiile să strângă pe toatepopoarele neungureşti, ca să facă din toatenumai o națiune, care să se numească na-țiunea cea mare şi tare ungurească. Unguriileagă toate bunătățile vieții constituționalede uniunea cu Ungaria> ei zic că în uniunese cuprind toate şi că fără ea nu e cu putințănici o libertate. Și, acum uniunea asta e lauşă< ce să facem?

***Fragmente din discursul marelui pa-

triot român Simion Bărnuțiu ve\i citi `nnumerele urm[toare ale suplimentului In-forma\ia Zilei de Duminic[.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin cartea în manuscris intitulată

”Cronicari Români din Ardeal”

În 21 august 1945, protestând împo-triva Guvernului Groza şi abuzurilor co-muniştilor, MS Regele Mihai I declanşea-ză greva regală, refuzând să mai semnezedocumentele oficiale.

La 9 mai 1945 a luat sfârşit războiulîn Europa. Între 17 iulie şi 2 august 1945,în cadrul Conferinţei de la Potsdam, Sta-tele Unite ale Americii şi Marea Britanieşi-au exprimat neîncrederea în guverneleBulgariei, României şi Ungariei, consi-derându-le nereprezentative. În replică,la 6 august 1945, URSS a restabilit relaţiilediplomatice cu România.

La 20 august 1945, la îndemnul par-tidelor istorice şi cu asentimentul SUA,Regele Mihai I a cerut demisia guvernuluiPetru Groza care, contrar prevederilorconstituţionale, nu s-a conformat. La 21august 1945, în semn de protest, Regelea declanşat “greva regală”, refuzând sămai semneze decrete, legi şi alte docu-mente oficiale. Guvernul, ignorând pre-rogativele regelui şi convenienţele poli-tice, în mod abuziv a continuat să rămânăla putere. Cele două puteri aliate nu auoferit sprijinul pe care Regele îl aştepta,astfel că Guvernul Groza nu a putut fidat jos. În perioada 16-26 decembrie1945 are loc la Moscova Conferinţa celortrei mari puteri. În final, se hotărăşte tri-miterea unei comisii la Bucureşti, for-mată din reprezentanţi ai SUA şi ai MariiBritanii, care să convingă Guvernul Gro-za să accepte includerea a doi reprezen-tanţi ţărănişti şi liberali. Aflând de aceastădecizie, Regele Mihai I îşi întrerupe grevaşi exilul (căci, între timp, se refugiase laSinaia) şi se întoarce în Bucureşti, grevasa încetând la începutul lunii ianuarie aanului 1946. Din păcate, acţiunile MSRegelui Mihai I, susţinut de partidele is-torice, nu şi-au atins ţinta, acesta, alăturide partidele democratice, fiind în finalînfrânt de comunişti şi URSS.

Comuniştii încep o campanie elec-torală plină de abuzuri şi acte de violenţă.Rezultatul alegerilor, favorabil guvernu-lui, a fost obţinut în culise, prin fraudă şiprin desconsiderarea celor mai evidenteprobe. Rezultatele comunicate oficial aufost< Blocul Partidelor Democratice, re-prezentându-i pe comunişti şi sateliţiilor, 78,45% şi 347 de mandate> PartidulNaţional Ţărănesc - 12.62% şi 33 de man-date> Uniunea Populară Maghiară -9,84% şi 29 de mandate> Partidul Naţio-nal Liberal - 4,72% şi trei mandate. Înrealitate, PNŢ, ducându-şi campaniaelectorală în numele unui anticomunismintransigent şi "contra partidelor româ-neşti care servesc tendinţele comuniste",a polarizat marea masă a alegătorilor şia totalizat peste 70% din voturi.

Din păcate, rezultatul oficial al ale-gerilor s-a bucurat de recunoaştereamembrilor Comisiei Aliate de Controlşi, în acest context, la 1 decembrie 1946,Regele Mihai I a deschis noul Parlament.

În 21 august 1945Regele Mihai

declan;a grevaregal[

PERSONALIT~}ISimion Bărnuțiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care, ulterior, au cerut re-

forme democratice, votul universal, exproprierea moșiilor boierești și a celor mănăstirești.A decedat în 28 mai 1864, în localitatea numită Gorgona, aparținătoare satului Sânmi-

haiu Almașului, în drum spre casă cu nepotul său Ioan Maniu, de la Iași spre Bocșa. A fostînmormântat în curtea Bisericii de Lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 depreoți, în frunte cu Vicarul Silvaniei Demetru Coroianu.

Discursul marelui patriot român, care a fost şi este pe înțelesul fiecărui român, a fost ținut chiar în Catedrala EpiscopalăGreco-Catolică de la Blaj

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Discursul marelui patriot rom]n SimionB[rnu\iu `n fa\a adun[rii de la Blaj (i)A fost unul dintre principalii lideri ai Revoluției Române din Transilvania

21 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENTÎn cadrul aşezării au fost descoperite urme de locuinţe, dar şi gropi cu depunere materială, în-

tr-una dintre gropi fiind găsit chiar şi un craniu de bour, un animal care a dispărut acum 300 deani. Săpăturile arheologice pentru dezgroparea întregii aşezări sunt încă la început, însă se parecă aşezarea se întinde pe circa 10 hectare şi este posibil să fi fost fortificată. Dacă au existatfortificaţii înseamnă că aşezarea a fost una importantă, un posibil centru economic.

Descoperirea cimitiruluivechi de aproximativ 7.000 de anide lângă localitatea Moftinu Ma-re din judeţul Satu Mare este uni-că, acesta fiind probabil cel maimare cimitir din neoliticul târziudin nord-vestul României, însămorminte vechi au mai fost des-coperite şi în alte zone ale ţăriinoastre.

O aşezare veche de şapte milenii,din neolitic, şi un cimitir de incinerațiede trei milenii, din prima epocă a fie-rului, au fost descoperite în zona Lim-ba-Oarda, în apropiere de Alba Iulia,în timpul cercetărilor de descărcarede sarcină arheologică a unui teren pecare va fi traseul autostrăzii Sebeş-Tur-da.

Este vorba de o aşezare neoliticăce îşi avea vatra pe malul Mureşului.

Este vorba despre un sat neoliticaparţinând culturii Vinca, vechi deaproximativ 7.000 de ani. Arheologiiau identificat o serie de locuinţe de su-

prafaţă, dar şi de locuinţe adâncite,fiecare cu inventarul specific şi tipic.

Până acum au fost identificate 130de complexe arheologice, însă nu toate

sunt locuinţe, unele fiind şi gropi me-najere.

Arheologii au scos la iveală şi o se-rie de locuințe adâncite de tip bordei.La unele dintre ele se observă încă şiurmele parilor care susțineau acope-rişul.

Sub o locuință de suprafață, cerce-tările au scos la iveală ceea ce arheo-logii bănuiesc că este mormântul unuicopil. Acesta a fost înmormântat, subpodină, într-o cistă formată din perețidin lut. Inventarul mormântului cu-prinde în jur de 70-80 de mărgele dinscoici şi malachit. Practic, este una dincele mai vechi folosiri ale malachituluiîn România.

Arheologii au descoperit şi un tro-feu de acum şapte mii de ani, un capde bour, o premieră pentru teritoriulTransilvaniei. Este o depunere de cra-niu de bour, cu coarnele foarte binepăstrate, astfel de trofee ornamentândsanctuarele epocii respective.

Colectivul de cercetare a descope-rit mii de artefacte, din ceramică, os,piatră, corn, piese specifice unui sit

arheologic neolitic.Suprafața afectată de construcția

autostrăzii are în jur de 30-35 de hec-tare, însă specialiştii sunt de părere căsitul este mai mare şi continuă dincolode limitele în care va fi construită au-tostrada.

Stratigrafia sitului variază, de laaproximativ 60-70 de centimetri, deunde încep depunerile arheologice,putându-se ajunge, pe fundul unorcomplexe mai adânci, până către 3-3,5metri.

La marginea sitului neolitic, au fostdescoperite şi o aşezare din prima epo-că a fierului şi un cimitir, cu cinci mor-minte de incinerație. Cea mai nouădescoperire este un cimitir de incine-raţie din prima epocă a fierului formatdin cinci morminte cu resturile inci-nerate depuse în urnă.

Într-unul dintre morminte sunt vi-zibile două vase depuse unul în celă-lalt, iar în altul se mai vede doar am-prenta vasului.

Situl de la Limba se află pe lista si-turilor arheologice, fiind catalogat ca

monument istoric de categoria B. LaLimba s-au făcut săpături încă din de-ceniul al patrulea al secolului trecut,săpături care au fost reluate după 1990.

O altă descoperire a fost făcută înluna aprilie a acestui an de către ar-heologii Muzeului Judeţean de IstoriePrahova care au descoperit mai multemorminte vechi de aproximativ 5.000de ani, pe un câmp aflat la ieşirea dinPloieşti spre Târgovişte.

Într-unul dintre aceste mormintea fost găsit scheletul unui bărbat, culcatpe partea stângă, în poziția fetusului,care, se pare, avea un rang înalt în co-munitatea din care făcea parte. Istoriciişi-au dat seama de acest lucru datorităcolierului găsit intact la gâtul schele-tului. Acest colier este al treilea de acesttip descoperit în țara noastră, primeledouă fiind găsite tot în județul Praho-va. Colierul este compus din mai multepiese< un pandativ "ochelari" din cu-pru, mai multe perle din caolin, perleinelare tot din caolin şi nişte tubuleţede cupru.

B. M.

Acum aproximativ o lună dezile lângă localitatea Moftinu Ma-re din judeţul Satu Mare, pe loculpe unde urmează să treacă o con-ductă naţională pentru gaze, afost descoperită o aşezare care da-tează de aproximativ 7.000 de ani.

Acum o săptămână, lângă platfor-ma construită pentru amplasarea uneisonde pentru extragerea de gaze a fostgăsit un cimitir, care aparţinea aşezăriidescoperite precedent, cimitirul fiindvechi de circa 7.000 de ani.

Cele două descoperiri au fost făcutecu ocazia cercetărilor arheologice pre-ventive ce se fac în mod normal înaintede a săpa pentru instalarea sondelor şia conductei de gaz.

Aşezarea este una destul de mareşi de complexă şi se regăseşte pe undeal din marginea mlaştinei Eced.Aşezarea a fost construită pe o zonăferită de inundaţii, însă în apropierede terenurile agricole fertile din veci-nătatea mlaştinii.

În cadrul aşezării au fost descope-rite urme de locuinţe, dar şi gropi cudepunere materială, într-una dintregropi fiind găsit chiar şi un craniu debour, un animal care a dispărut acum300 de ani.

Săpăturile arheologice pentru dez-groparea întregii aşezări sunt încă laînceput, însă se pare că aşezarea se în-tinde pe circa 10 hectare şi este posibilsă fi fost fortificată. Dacă au existat for-tificaţii înseamnă că aşezarea a fost unaimportantă, un posibil centru econo-mic.

În luna septembrie, cu ajutorulunor specialişti, se va determina cucertitudine cât de mare este aşezarea,dar şi dacă a fost un centru economicpentru această zonă.

Până acum arheologii au reuşit să dezgroape 10 morminte

Dacă aşezarea este o descoperireimportantă, cimitirul de lângă aşezareeste o descoperire unică, acesta fiind,se pare, cel mai vechi cimitir descoperitpână acum în nord-vestul României.

Mărimea cimitirului, dar şi conţin-

utul mormintelor care au fost dezgro-pate până acum, indică faptul că aceas-tă aşezare a fost una importantă, undeau trăit oameni importanţi.

Până acum arheologii au reuşit sădezgroape 16 morminte, însă conformcelor declarate de arheologul LiviuMarta din cadrul Muzeului JudeţeanSatu Mare numărul mormintelor exis-tente este cu siguranţă mai mare.

Un aspect care indică faptul că în

acest cimitir au fost îngropate persoaneimportante este acela că în mormintelecercetate au fost descoperite vase dinceramică, dar şi arme şi rămăşiţe ani-male.

Se pare că ritualul de îngropare pre-supunea punerea în mormânt alăturide cadavru a uneltelor pe care acestale-a folosit în timpul vieţii, pentru a seface o diferenţiere a claselor sociale.Astfel războinicii erau îngropaţi cu to-

poare din piatră şi cu arcuri şi săgeţialături, din acestea din urmă păstrân-du-se doar vârfurile.

Acest cimitir din neoliticultârziu este unic în partea denord-vest a României

Piatra din care erau făcute topoa-rele indică faptul că persoana îngropatăa fost una importantă, asta pentru căpentru confecţionarea armei a fost fo-losită o piatră care nu se găseşte înaceastă zonă, teoria fiind că aceastăpiatră a fost adusă din alte zone înde-părtate.

Experţii care vor fi invitaţi să ana-lizeze zona şi artefactele descoperitevor descoperi cu ajutorul tehnologieizona din carea a fost adusă piatra, iartestele care se vor efectua cu Carbon14 vor determina cu mai mare exacti-tate vârsta cimitirului şi a aşezării, însăeste clar că ambele sunt din perioadaneoliticului târziu.

După cum am mai precizat, acestcimitir din neoliticul târziu este unicîn partea de nord-vest a României, atâtprin dimensiune cât şi prin vechime.Mormintele se deosebesc prin faptulcă fiecare defunct a fost îngropat cuun "inventar funerar", care să arateidentitatea defunctului şi categoria so-cială din care făcea parte.

În morminte au fost descoperiteoseminte umane şi animale, însă nu s-au păstrat foarte bine, acestea fiind de-teriorate datorită vechimii.

Săpăturile vor continua în luna careurmează, iar odată ce întreaga aşezareşi întregul cimitir au fost dezgropate şiartefactele catalogate şi ridicate lucră-rile la platformele pentru sonde şi laconducta de gaz vor continua.

Bogdan Mihalca

Până acum arheologii au reuşit să dezgroape 16 morminte, însă conform celor declarate de arheologul Liviu Marta dincadrul Muzeului Judeţean Satu Mare numărul mormintelor existente este cu siguranţă mai mare

Arheologii au descoperit mii deartefacte, din ceramică, os, piatră, corn,piese specifice neoliticului

Cimitirul de 7.000 de ani de la MoftinuMare este unic în nord-vestul României

Sat neolitic apar\inând culturii Vinca, vechi de 7 milenii,descoperit l]ng[ alba iulia


ISTORIE

Românii, prin diviziunile te-ritoriale naturale, unde s-au năs-cut cele mai dense nuclee de po-pulaţie ca unităţi de viaţă socia-lă, au început să trăiască în au-tonomia unor “ţări”. Acest tip deorganizare străveche s-a păstratpână astăzi. În România avemmai multe “ţări” precum cea aBârsei, a Moţilor, a Vrancei, aMaramureşului, a Făgăraşului,a Crişurilor, a Bucovinei, aHaţegului, a Someşului, acesteatoate fiind noduri de structurănaţională ce au supravieţuit tu-turor vicisitudinilor istoriei,conservând şi relevând în secolecelula românească, dându-i di-mensiune în spaţiu şi timp, înmaterie şi spirit.

Ţara Oaşului, una dintre cele maioriginale “Ţări” de viaţă românească,se întinde de la Oraşu Nou şi până laMoişeni şi de la Racşa până în TarnaMare. Această regiune pitorească esteca o insulă străjuită de păduri. În acestloc s-a menţinut o populaţie cu tră-sături etnice deosebite, cu manifestăripsihice şi sociale asemănătoare de laun sat la altul. Din timpuri ce se pierdîn legend[, oşenii şi-au petrecut fiinţaîn acest peisaj şi s-au confundat curitmurile lor exprimându-l.

O;enii coboară direct dinramura dacilor de nord,conserv]ndu-şi cu dârzenieparcă originile

Înal\i, cu părul roşcat şi ochii calimpezimile cerului, ei coboară directdin ramura dacilor de nord, con-serv]ndu-şi cu dârzenie parcă origi-nile - prin înfăţisare, spirit creator şitradi\ii morale. Sunt oameni cu ră-dăcinile înfipte în aceste pământuri,ca acelea ale brazilor din pădurile lor,oameni peste care au trecut în valurifurtunile timpului cum trece vântulpeste piatra muntelui lăsând urmescrise adânc, dar neizbutând s-o cla-tine . A;a sunt o;enii< dârji şi frumosi,generoşi şi harnici, şi conform măr-turiilor aşa pare să fie şi locul undeau ales să se aşeze întemeind aici oţară numai a lor, cu care se fălescoriunde se duc în lume.

De unde vine denumirea de “Ţara Oaşului”?

"Ţara Oaşului este una dintre celemai originale şi mai pitoreşti zone et-no-folclorice din România. De-a lun-gul timpului, locuitorii acestor me-leaguri, numiţi şi oşeni, au reuşit săîşi protejeze identitatea prin conşti-inţa de neam românesc. Ţara Oaşuluia fost şi rămâne asemeni unei stâncide neclintit", descrie prof. dr. NataliaLazăr, director al Casei de Culturădin oraşul Negreşti-Oaş.

Regele Ştefan confirmăunui nobil cinci moşiidin Ţara Oaşului

Prima atestare documentară re-cunoscută până în prezent o găsimîntr-un document din 17 noiembrie

1270, când regele Ştefan confirmăunui nobil cinci moşii din ŢaraOaşului. “Prin scrisoarea regelui Şte-fan, moşiile Livada, Oraşu Nou, Va-ma, Prilog şi Oaş, care au fost odi-nioară ale lui Benedict, numit Ur,mort f[ră moştenitori, au fost datepentru totdeauna de acel rege Ştefansus-zisului Nicolae, fiul lui Mauriciu(primul voievod al Maramureşului),pentru serviciile sale credincioase.”

Prima monografie a \inutului |[rii Oa;ului s-a scris `n jurul anului 1800

Pe la 1800, Szirmay Antal a scrisîn prima monografie a ţinutului că“dacă Roma e aşezată numai pe şaptecoline, Negreştii - cea mai mare lo-calitate a ţinutului - e pe şaptezeci şişapte, deşi are numai 300 de case”.

Cu toate acestea, în literatura despecialitate despre actuala denumirea regiunii nu se găsesc foarte multeinformaţii. Datele asupra trecutuluiei sunt foarte sărace. Date despre în-tâia numire oficială a Ţării Oaşuluise găsesc într-o diplomă de donaţie alui Leopold I, din 1668, prin careacesta dăruieşte contelui Ştefan Csaky

“Districtus Avassagh”, care pe atunciaparţinea cetăţii Sătmar. Aceste lu-cruri au fost specificate de către An-ton Szirmany, vechiul istoric al ţinu-turilor sătmărene.

Divergenţe de opinie

Asupra originii numelui ŢăriiOaşului au existat divergenţe între di-feriţi cercetători, istorici sau lingvişti.Astfel, neamţul Weigand, autoruluneia dintre primele monografii alejudeţului Szatmar (Leipzig, 1899), asusţinut ideea că numele ar veni dela un voievod local, pe nume Oaş -sau Basil Hoşan. Nicolae Iorga credeacă “Havasalföld”, adică “Ţinutul demunte”, s-a transformat de mult înromâneasca "Ţară a Oaşului".

Ion Muşlea a considerat că numeleromânesc al ţinutului derivă dintr-un cuvânt unguresc, “avas”, care în-seamnă< pădure cu arbori mari şi bă-trâni> pădure cu ghindă> silva prohi-bita. “Oşenii bătrâni ştiu cu toţii cănu mai departe decât acum 30-40 deani ţinutul lor era acoperit de păduriseculare. După părerea mea, acest nu-me de oşan provine prin înrudire dela voievodul Ţării Oaşului, aşa cumsusţine în cartea sa călugărul egumen

Gavriş Clement. Numele se pierde înnegura vremii, dar el a fost cel care adat actul de naştere nu numai zonei,cât şi locuitorilor ei”, scrie Ion Mu;lea.

~ntr-un studiu intitulat “Conside-raţii istorice asupra ethosului româ-nesc din Ţara Oaşului”, cercetătorulDoru Radosav notează<

“Restituirea istoriei Ţării Oaşului,în virtutea imperativelor istoriei lo-cale, determină în primul rând o ree-valuare a viziunii istoriografice însensul interpretării aspectelor parti-culare (de istorie politică, economică,socială şi culturală), într-un conceptmai larg care să definească statutulistoric al acestei zone.

Acest lucru este cu atât mai nece-sar cu cât acest statut istoric - maimult, poate, decât în alte părţi - seconjugă organic cu ceea ce numimethos (tradiţie, obiceiuri etc.), astfelîncât documentele scrise sau mărtu-riile materiale nu fac altceva decât sădevină expresia unei profunde vir-tualităţi infraistorice. Se poate afirmacă ethosul Ţării Oaşului îşi găseşte şio expresie istorică pe lângă faptul căel este sesizabil permanent printr-oexistenţă nu întotdeauna cuprinsă în-tr-o istorie scrisă”, scrie Doru Rado-sav.

Cei mai mulţi dintre o;eniştiu că ţinutul lor se opreştela Călineşti

Referitor la întinderea ţinutului,părerile oşenilor sunt şi ele împărţite.Cei mai mulţi ştiu că ţinutul lor seopreşte la Călineşti. Cu privire la acestaspect, în unele scrieri este specificatfaptul că numirea de “oşan” aparţinedoar locuitorilor din cele 16 sate careformau plasa Oaş. O altă părere a ce-tăţenilor din zonă este că tot “oşeni”sunt şi oamenii care îşi duc viaţa dezi cu zi în satele din plasa Ugocea, şianume Gherţa Mică, Gherţa Mare,Turţ, Batarci, Comlăuşa, Valea Seacăşi Tarna Mare.

A consemnat Alexandra Podin[

Bibliografie<

1. Prof. dr. Nicoară Mihali, “ȚaraOaşului, lumea tradiţională şi vende-ta”, accesat la adresa http<//rouaceru-lui.eu/revista/tara-oasului-lumea-traditionala-si-vendeta/2. Gheorghe Haiduc, “Folclor ;i et-nografie din Ţara Oa;ului” (2004)3. Ioan Mu;lea, “Cercetări folcloriceîn Ţara Oaşului”, Cluj, 1932.

Înal\i, cu părul roșcat și ochii ca limpezimile cerului, ei coboară direct din ramura dacilor de nord, conserv]ndu-și cu dârzenie parcă originile – prin înfăţisare, spirit creator și tradi\ii morale. Sunt oameni cu rădăcinile înfipteîn aceste pământuri, ca acelea ale brazilor din pădurile lor, oameni peste care au trecut în valuri furtuniletimpului cum trece vântul peste piatra muntelui lăsând urme scrise adânc, dar neizbutând s-o clatine. A;a sunto;enii< dârji și frumosi, generoși și harnici și, conform mărturiilor, așa pare să fie și locul unde au ales să se așeze,întemeind aici o ţară numai a lor cu care se fălesc oriunde se duc în lume.

Prin scrisoarea regelui Ștefan, moşiile Livada, Oraşu Nou, Vama, Prilog şi Oaşau fost donate unui voievod din Maramure;

Date despre întâia numire oficială a Oaşului se găsesc într-o diplomă de donaţie alui Leopold I prin care acesta dăruieşte contelui Ștefan “Districtus Avassagh”

Prima atestare documentar[ a Oa;ului, la 1270 `ntr-un act al Regelui :tefan


S~N~TATEPentru 22% dintre p[rin\i, cea mai mare temere vizavi de copiii lor este apari\ia unei boli care

le-ar putea pune `n pericol starea de s[n[tate, urmat[ de temeri legate de siguran\a copilului ;istabilitatea financiar[. Infec\iile respiratorii reprezint[ cele mai frecvente afec\iuni ale copiilor`ntre 7 ;i 12 ani. Majoritatea (88%) r[cesc `n fiecare an, iar mai mult de o treime (38%) dintre eir[cesc chiar ;i de trei ori pe an.

R[ceala ;i gripa sunt cele maifrecvente probleme de s[n[tate `nr]ndul copiilor cu v]rsta cuprins[`ntre 7 ;i 12 ani, arat[ un studiu Ivox,realizat la solicitarea Societ[\iiNa\ionale de Medicina Familiei.Cercetarea a avut drept scop inves-tigarea principalelor dificult[\i cucare se confrunt[ p[rin\ii ̀ n timpulepisoadelor de boal[ ale copiilor.

Rezultatele studiului indic[ faptul c[jum[tate dintre p[rin\ii rom]ni trateaz[durerea ;i febra juniorilor (7-12 ani) cumedicamente nepotrivite v]rstei lor.

Pentru 22% dintre p[rin\i, cea maimare temere vizavi de copiii lor esteapari\ia unei boli care le-ar putea pune ̀ npericol starea de s[n[tate, urmat[ de te-meri legate de siguran\a copilului ;i sta-bilitatea financiar[.

Infec\iile respiratorii reprezint[ celemai frecvente afec\iuni ale copiilor `ntre7 ;i 12 ani. Majoritatea (88%) r[cesc `nfiecare an, iar mai mult de o treime (38%)dintre ei r[cesc chiar ;i de trei ori pe an.

Tratamentul ̀ n caz de r[ceal[ ;i grip[;i/sau dureri `i pune `n dificultate pejum[tate dintre p[rin\ii cu copii peste 7ani, pe motiv c[ nu exist[ op\iuni `n ma-terie de analgezice ;i antipiretice specialconcepute pentru aceast[ categorie dev]rst[. Astfel, 2 din 10 p[rin\i sunt nevoi\is[ le administreze copiilor tratamentepentru o categorie de v]rst[ mai mic[.

:i toleran\a juniorilor la administrareade medicamente reprezint[ o provocarepentru p[rin\i. 30% dintre copiii peste 7ani accept[ mai u;or tratamentul dac[ aregust pl[cut, iar 15% apreciaz[ u;urin\a la`nghi\ire. Principalele temeri alep[rin\ilor, atunci c]nd copilul se con-frunt[ cu infec\ii respiratorii, sunt episoa-dele de febr[ (52%) ;i riscul de complica\ii,precum pneumonia (44%). Febra, de;i unr[spuns natural al organismului la oinfec\ie, din cauza st[rii generale proaste,a lipsei apeten\ei asociate, determin[`ngrijorarea major[ a p[rin\ilor ;i trebuiecomb[tut[ eficient cu un medicament ad-ministrat `n doza corect[.

:apte din zece p[rin\i merg cu copilulla control la medicul de familie sau la me-

dicul pedia-tru, ̀ n cazul ̀ ncare acestatrece printr-un episod deboal[. Aproa-pe o cincimedintre p[rin\i(17%) le ad-ministreaz[copiilor medi-camente deja'testate', careau func\ionat;i `n alte epi-soade deboal[, ;i doarun p[rinte din

zece ̀ ncearc[, pe c]t posibil, s[ ̀ ;i lase co-pilul s[ dep[;easc[ episodul de boal[ f[r[medicamente, prefer]nd s[ ̀ i administrezetratament doar dac[ boala pare s[ se`nr[ut[\easc[, mai arat[ studiul citat.

Atunci c]nd vine vorba de tratament,o propor\ie majoritar[ de p[rin\i (94%)aleg medicamente doar la recomandareamedicului sau farmacistului, iar pentru10% dintre ace;tia conteaz[ ca medica-mentele respective s[ fie ;i o marc[ de`ncredere.

Studiul “Care sunt temerile p[rin\ilorcu privire la copiii lor” a fost realizat peun e;antion reprezentativ de 471 dep[rin\i cu copii ̀ ntre 7 ;i 12 ani, din mediulurban, `n perioada 11-18 iulie.

A consemnat Irina Maier

Bitterul “Ierburile Vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medicinale.Produsul are un efect energizant ;itonifiant asupra sistemului nervos,`nl[tur[ blocajele energetice, ajut[la calmarea general[ a organismului;i confer[ o stare de confort psihic;i echilibru emo\ional. Prin con\in-utul bogat `n substan\e active, pro-dusul Bitter “Ierburile vie\ii”, at]tsub form[ de tinctur[, c]t ;i de cap-sule sau ceai, este un remediu eficace`n armonizarea tuturor func\iilorvitale ale organismului. Ajut[ ladepurarea ;i detoxifierea organis-mului de reziduuri ;i toxine, purif-ic[ s]ngele, elimin[ excesul de ap[;i secre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i `nt[re;teimunitatea natural[ a organismuluidatorit[ caracterului vitaminizant;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[, Al-cool etilic de cereale, Isop (Hyssopus offic-inalis), Busuioc (Ocinum basilicum), Roz-marin (Rosmarinus officinalis), Sun[toare(Hypericum perforatum), S]nzian[ (Gal-ium verum), Sulfin[ (Melilotus officinalis),Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel(Crataegus monogyna), Schinel (Cnicusbenedictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris), Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria), Coada-;oricelului (Achillea millefolium), Coada-calului (Equisetum arvense), Salvie (Salviaofficinalis), G[lbenele (Calendula offici-nalis), Troscot (Polygonum aviculare),Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde

(Camellia sinensis), Ceai-negru (easinensis), Hibiscus (Hybiscus sabdariffa),Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `n toni-fierea sistemului nervos ;i `n ameliorareaunor afec\iuni nervoase (dureri de cap,migrene, depresii, nevroze, anxietate, in-somnii), `mbun[t[\irea func\iilor psihice(memorie, concentrare, aten\ie, coor-donare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter“Ierburile Vie\ii” sub form[ de tinctur[ sefolose;te dizolvat ̀ n ceai sau ap[, 1 linguri\[`nainte de mas[ ;i 1 linguri\[ dup[ mas[,de 3 ori pe zi, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni, pauz[de o lun[ ;i cura se poate relua. Persoanele

care nu au voie s[ consume alcool vor di-zolva bitterul `n ap[ sau ceai fierbinte,l[s]nd 5-10 minute `n repaus pentru a seevapora alcoolul, sau acest produs se poate`nlocui cu Bitter “Ierburile Vie\ii” capsulecare se folose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsulede 3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile>copii de la 6 ani `n sus< 1 capsul[ de 3 oripe zi, dup[ mesele principale, ̀ n cure de 3s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile. Extern< sepoate utiliza Bitterul “Ierburile Vie\ii” subform[ de tinctur[ pentru masaje sau com-prese. Ceaiul “Ierburile vie\ii”< Intern< in-fuzie din 1-2 doze la 200 ml ap[ fierbinte,se pot consuma 3 ceaiuri pe zi de c[tre`ntreaga familie, `n cure de lung[ durat[.

Extern< se poate ad[uga la baia general[pentru reconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile Vie\ii”

Ceaiul "Ierburile Vie\ii" este un produstonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, di-uretic, vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiulcontribuie la `nl[turarea blocajelor ener-getice ;i de asemenea ajut[ la calmarea ;ilini;tirea general[ a organismului. ~n com-ponen\a lui intr[ urm[toarele plante< Isop(Hyssopus officinalis), Busuioc (Ocinumbasilicum), Rozmarin (Rosmarinus offic-inalis), Sun[toare (Hypericum perfora-tum), S]nzian[ (Galium verum), Sulfin[(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i (Vi-

ola tricolor), P[ducel (Crataegus monog-yna), Schinel (Cnicus benedictus), Urzi-ca-mare (Urtica dioica), Cre\i;oara (Al-chemilla vulgaris), Turi\a-mare (Agrimo-nia eupatoria), Coada-;oricelului ( Achil-lea millefolium), Coada-calului (Equise-tum arvense), Salvie (Salvia officinalis),G[lbenele (Calendula officinalis), Ceaiverde (Camellia sinensis), Hibiscus (Hy-biscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3 ceaiuripe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n cure de lung[durat[. Extern< se poate ad[uga la baiageneral[ pentru reconfortarea organismu-lui.

Contraindica\ii< Nu se administreaz[persoanelor alergice la vreunul din ingre-dientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Bitterul ierburile Vie\ii de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos

Jum[tate dintre p[rin\i trateaz[ durerea ;i febracopiilor cu medicamente nepotrivite v]rstei lor


RE}ETE

Suc energizant de goji;i fructe exotice

Piept de pui cumaz[re ;i ciuperci

Mod de preparare<

Ghimbirul ras, mierea, fructele goji,siropul de cătină şi o jumătate de paharde apă se mixeaz[ bine în vasul înalt alrobotului de bucătărie, până când se ob-ține o pastă omogenă. Sucurile de citricese amestecă într-o carafă, se adaugă pastaobținută anterior şi se amestecă bine,apoi se dizolvă cu restul de apă. În caz denevoie se mai poate îndulci cu puțină

miere, după gust. Se obține o băuturăputernic energizantă şi antioxidantă, re-comandată în perioadele de convales-cență, de efort intelectual, stres, epuizarefizică, în perioada sesiunii de examene,sau pentru femei în stare de indispozițieîn perioada ciclului menstrual.

Se serveşte rece, eventual cu câtevacubulețe de gheață. Se poate păstra la fri-gider, dar nu mai mult de 2-3 zile, deoa-rece, chiar dacă nu se strică, îşi pierdecalitățile.

Ave\i nevoie<

O bucățică de circa 2-3 cmde ghimbir care se răzuiește(nu se folosește ghimbir uscat),zeama unei lămâi, 50 g goji,zeama proaspătă a unei porto-cale și a unui grapefruit, 2 lin-guri de miere, o linguriță de si-rop de cătină, 2 pahare de apă

plată.

Mod de preparare<

Ardeiul şi ceapa mărunțită se că-leşte în ulei, apoi se adaugă ciupercilebucățite (sau întregi, dacă sunt mici).Se călesc puțin şi acestea, apoi se adau-gă puțină apă (dacă a fost din conservă,

se fierbe cu zeama proprie). Într-unvas antiaderent, carnea de pui tăiat[fâşii sau bucăți mici se rumeneşte uşor,apoi se amestecă cu ciupercile călite şicu mazărea fiartă în prealabil. Se adau-gă roşiile şi se fierb puțin aşa împreună,cu puțină zeamă în care s-a fiert ma-zărea. Se condimentează după gust şise serveşte fie cu garnitură, fie ca mân-care de sine stătătoare.

Ave\i nevoie<

500 g file piept de pui, 400g ciuperci, 300 mazăre verdeboabe (se poate și din conser-vă), o ceapă, un ardei gras, 2 ro-șii (sau o lingură de bulion), sa-re, piper, ulei, eventual ardei

iute.

Linzer cu nuci

Mod de preparare<

Nucile, zahărul şi zahărul vanilatse fierb în lapte, până când compozițiadevine păstoasă. Făina se freacă bine-bine cu untura, apoi se adaugă zahărul,

zahărul vanilat, praful de copt, sarea şigălbenuşul de ouă se amestecă, apoiîncet se adaugă smântâna, până cândaluatul capătă o consistență potrivităpentru întins. Se mai frământă puținşi se împarte în două. Se întinde la mă-rimea tăvii şi se pune în tava unsă cuunt sau untură. 3 albuşuri se bat spumătare şi se amestecă cu nucile deja răcite,apoi se toarnă peste blat. Se acoperăcu cel de al doilea blat, sau cu un grilajfăcut din aluatul rămas, apoi se ungecu albuş de ouă. Se coace în cuptorpreîncălzit, la foc potrivit, circa 30 mi-nute. După răcire se presar[ cu zahărpudră.

Ave\i nevoie<

Pentru blaturi< 1/2 kg făinăfină, 4 linguri de untură, 4 lin-guri de zahăr, 4 gălbenușuri deouă, 1-2 plicuri zahăr vanilat,un plic de praf de copt, un vârfde cuțit de sare, 200-300 g desmântână (în funcție de grosi-mea sa).

Pentru umplutură< 500 gmiez de nucă măcinat, 6 linguride zahăr, 1-2 plicuri zahăr va-nilat, 200 ml lapte dulce, 4 al-

bușuri de ouă.

Ciorbi\[ cu varz[de Bruxelles

Mod de preparare<

Varza de Bruxelles se curăță, dar nu enevoie să se îndepărteze mai mult decâtcele două frumzulițe superioare, apoi sespală. Într-o oală de circa 3-4 litri, şuncatăiată bucățele mici se prăjeşte în ulei, se

adaugă ceapa tocată mărunt, se căleşte pu-țin, apoi se adaugă şi morcovii tăiați feliuțesubțiri şi se călesc şi aceştia, apoi se adaugăsupa şi laptele. Când începe să clocoteascăse adaugă varza şi se fierbe până când toateingredientele sunt aproape moi. Făina seamestecă treptat cu smântâna sau iaurtul,cu grijă să nu formeze noduri, se toarnăîn supă, se adaugă mărarul, se condimen-tează şi se mai fierbe câteva minute, pânăcând zeama se îngroaşă. După ce se ia depe foc, se adaugă usturoiul pisat. Se poateservi cu ardei iute sau adaos de smântână.

Ave\i nevoie<

2 morcovi, o ceapă mijlocie,500 g varză de Bruxelles, 150 gșuncă afumată (se poate și fă-ră), 2 litri de supă de carne saude legume, 1/2 litru lapte, 2-3linguri de ulei de floarea soa-relui, 2 linguri de făină, o legă-tură de mărar verde tocat mă-runt, smântână, iaurt sau lapteacru (după preferință), sare, pi-per, pătrunjel verde și usturoi,

după gust.

Dacă unele persoane cunosc uti-lizarea busuiocului în ceremonialelecreștine, planta este supranumită șiplanta sfântă. Busuiocul este cunos-cut drept leac încă din timpul feni-cienilor, care-i atribuiau proprietăţimagice.

Pentru multiplele sale întrebuinţări,busuiocul este o plantă mult căutată şi desîntrebuinţată. Regii o foloseau pentru a-şitrata diverse boli, pentru îmbăiat, la par-fumuri, dar şi în mâncăruri.

Busuiocul îţi redă pofta de mâncare,accelerează digestia, diminuează crampeleşi ajută la înţărcatul bebeluşului. Se folo-seşte şi în bucătărie, pe post de condiment,bucătarii considerându-l “regele mirode-niilor”. Dar, înainte de toate, are un efectde necontestat în medicina naturistă< tra-teaza afecţiuni ale stomacului, intestinelor,ajută la eliminarea gazelor, stimulează pof-ta de mâncare. Infuziile făcute cu aceastăplantă ajută la calmarea astmului bronşic,a tusei convulsive şi a inflamaţiilor intes-tinale, iar sucul proaspăt este utilizat întratamentul inflamaţiilor urechii. În me-dicina alopată, preparatele farmaceuticeobţinute din busuioc se folosesc pentrutratarea unor procese inflamatorii ale căilorrespiratorii, ca remediu antispasmodic şica tonifiant al sistemului nervos.

Toţi cunoaştem busuiocul cumpăratsau folosit mai mult pentru parfumul săuplăcut. Nu este o plantă de sezon, este oplantă anuală cultivată în grădini, dar carecreşte chiar şi printre stânci. Înfloreşte diniulie până în septembrie. Recoltareapărţilor aeriene se poate face de trei ori pean. Planta nu se rupe, ci se taie cu cuţitul,pentru păstrarea sevei.

Întrebuinţări cu rezultate miraculoase

Este indicat `n colici intestinali, me-teorism (balonări intestinale), vomă, gripă,bronşită acută şi cronică (aviz fumătorilor),cefalee, ulcer gastric, infecţii urinare, ano-rexie (lipsa poftei de mâncare), diaree, co-lită de fermentaţie.

Efectul unor substanţe componenteale busuiocului se face resimţit şi în planulcapacităţii hepatice de a creşte sau amicşora proporţia glucozei din sânge. Ast-fel, celulele ficatului, activate specific desubstanţele prezente în ceaiul de busuioc,devin mult mai reactive la variaţiile de con-centraţie a glucozei din sânge, variaţiileglicemice fiind controlate cu mai multăeficienţă de ficat. Cercetările efectuate prinsimulări pe calculator au dovedit că unconsum zilnic de ceai de busuioc o perioa-dă mai lungă poate reduce cu 50% risculcrizelor de variaţie de glicemie.

Preparare și utilizareSub formă de infuzie, o linguriţă la 200

ml apă clocotită. Se beau două-trei ceaiuricălduţe după mesele principale, evidentdacă suferiţi de una din bolile menţionate.În colitele de fermentaţie, ceaiul se bea ne-îndulcit. Dacă puneţi busuioc în tocăniţesau fripturi, sănătatea dumneavoastră vafi mai trainică.

Tratament în tradiţia popularăFrunzele de busuioc se aşează pe tăie-

turi sau bube. Pusă pe un prosop uşorumed, planta este eficace în durerile dinjurul gâtului şi în cele de şale. Uscat, puspe jăratic, fumul rezultat tras în piept estebun contra tusei, iar tras pe nas este bunpentru guturai. Cu tulpina de busuiocaprinsă se ard negii.

Înfrumuseţează și ia durerileFrunzele şi florile de busuioc, proas-

pete, se pun pe faţă şi se acoperă cu untifon umezit în ceai de busuioc. Rezultatulva fi un ten luminos, hidratat şi lipsit deacnee. Trei-patru litri de ceai de busuiocturnaţi în cada de baie reduc durerile reu-matice şi insomniile. Regii şi reginele dealt[dată foloseau astfel de băi. Nu uitaţi căo floare de busuioc pusă sub centură saucordon vă va face să emanaţi o aromă plinăde prospeţime.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Busuiocul,condiment ;i leac în

cazul a numeroase boli

Busuiocul îţi redă pofta de mâncare, accelerează digestia, diminuează crampele și ajută la înţărcatulbebelușului. Se folosește și în bucătărie, pe post de condiment, bucătarii considerându-l “regele miro-deniilor”. Dar, înainte de toate, are un efect de necontestat în medicina naturistă< trateaz[ afecţiuniale stomacului, intestinelor, ajută la eliminarea gazelor, stimulează pofta de mâncare.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Indiferent dacă este vorba despreumbrele de ploaie sau umbrele desoare, aceste obiecte nu sunt delocinstrumente care să aibă o istorierecentă. Povestea lor a luat naşterecu c]teva mii de ani înaintea ereinoastre.

Pornind de la principiul, vechi de c]ndlumea, că întotdeauna ce-i prea mult strică,aşa şi razele soarelui au determinat oameniiAntichităţii să îşi găsească un mijloc deprotecţie împotriva lor (şi este de bănuitcă nu erau at]t de puternice precum celedin zilele noastre). Aşa s-a născut umbrela,acum mai bine de 4.000 de ani, ea fiindprezentă at]t în Egiptul antic, c]t şi în Asi-ria sau Grecia. Se spune însă că prima um-brelă ar fi fost confecţionată din mătasede un chinez. Tot Chinei îi este atribuită şiinvenţia primei umbrele din material re-zistent la apă, pentru protecţie împotrivaploii, obţinută prin ceruirea şi lăcuirea um-brelei din h]rtie. Trebuie menţionat însăcă la început umbrelele încă nu aveau for-ma cunoscută astăzi, ci semănau mai de-grabă cu un evantai mult mai mare susţinutde un m]ner înalt.

Umbrelele erau cel mai des asociate curegalitatea, dovadă st]nd basoreliefurile şiimaginile înfăţiş]nd regi însoţiţi de slujitoricare îi fereau de soare cu ajutorul unorumbrele mărginite de ciucuri. Mai t]rziu,în basoreliefuri au fost reprezentate um-brelele prevăzute cu o perdea din p]nzăbrodată sau din mătase, confecţionate ast-fel pentru a proteja de soare întregul corp.Egiptenii aveau însă şi umbrelele confecţio-nate din frunze de palmier sau din penecolorate ataşate unui m]ner lung. La greci,pe l]ngă faptul că era nelipsită dintre ac-cesoriile femeilor de rang înalt, umbrelaera utilizată şi în ritualuri religioase des-făşurate în cinstea lui Dionysos, acesta în-suşi fiind reprezentat într-un basorelief cuun astfel de obiect în m]nă. De asemenea,preotesele Atenei, în timpul sărbătorilordedicate acestei zeităţi, îşi acopereau ca-petele cu umbrele confecţionate cel maiadesea din piele.

C]teva mii de ani mai t]rziu, în secolulal XVII-lea, umbrela era reinventată deitalieni, care au denumit obiectele “um-brellaces” - erau confecţionate din piele şiaveau formă asemănătoare cu cea a unuibaldachin - cu ajutorul cărora se fereau desoare mai-marii oraşelor.

Ulterior, pe parcursul aceluiaşi secol,umbrelele au devenit un accesoriu din ceîn ce mai utilizat de femeile din zona nor-dică a Europei, din cauza ploilor dese dinaceastă regiune. Un secol mait]rziu, scriitorul englez Jonas Han-way s-a afişat timp de treizeci deani purt]nd o umbrelă, astfelschimb]nd conceptul caresusţinea că umbrelelesunt accesorii strictfeminine şi popu-lariz]nd obice-iul şi printrebărbaţi.

Conform site-ului isto-riiregasite.wordpress.com,

umbrela cu spiţe din metal a fost inventatăla mijlocul secolului al XIX-lea, creatorulei, Samuel Fox, explic]nd că ideea i-a venitîn urma căutării unei soluţii pentru a utilizasurplusul de suporturi folosite pentru cri-nolinele şi corsetele rochiilor purtate defemeile acelui secol.

Primul magazin de astfel de obiecte s-a deschis în Londra anului 1830 – „James Smith & Sons”(care există şi în zilele noastre), iar primele umbrele erau confecţionate din oase de balenă saustinghii de lemn acoperite cu alpaca sau p]nză unsă cu grăsime, pentru a fi impermeabile.

Umbrela este un accesoriufolosit `nc[ de acum 4.000 de ani


DIET~

Strugurii constituie o compo-nent[ esen\ial[ a dietei meditera-neene ;i chiar a culturii din zonarespectiv[. Descoperiri ;tiin\ificerecente atribuie s[n[tatea cardi-ac[ a acestor popoare `n specialunora dintre substan\ele care seg[sesc `n struguri.

Acum, c]nd vine toamna, este mo-mentul s[ profit[m ;i noi din plin de be-neficiile unei cure cu struguri autohtoniproaspe\i, fie ei albi sau negri.

Istoric ;i con\inut

Strugurii sunt printre cele mai vechi;i cunoscute fructe din lume. Analiza fo-silelor arat[ c[ vi\a de vie s[lbatic[ exist[cu mai bine de 65 de milioane de ani `nurm[. Ajutat[ de `nc[lzirea global[ dinacele vremuri, s-a r[sp]ndit pe toat[ sup-rafa\a globului acum aproximativ 25 demilioane de ani, ap[r]nd `n locuri at]tde nea;teptate cum sunt Alaska ;i Gro-enlanda. Aceast[ arie de r[sp]ndire s-aredus pe parcursul erelor glaciare careau urmat, astfel `nc]t, acum 10 mii deani, vi\a de vie s[lbatic[ era concentrat[mai ales `n zona Marii Caspice cores-punz[toare Georgiei ;i Armeniei zilelornoastre.

Viticultura primitiv[ a fost`mbun[t[\it[ `ntr-o oarecare m[sur[ deegipteni, care considerau vinul un dar allui Osiris, zeul `nvierii. Grecii antici au`nceput s[ produc[ vinul ̀ n cantit[\i maimari, r[sp]ndind produc\ia ;i utilizarea`n tot bazinul mediteraneean. Ast[zi,dup[ mai bine de 2.000 de ani, aceast[regiune r[m]ne principala zon[ din lumepentru producerea vinului.

Dou[ tipuri de nutrien\i se remarc[`n compozi\ia strugurilor< zaharurile ;icomplexul de vitamine B. Pe de alt[ parte,ofer[ pu\ine proteine ;i gr[simi. Mine-ralele sunt prezente ̀ n cantit[\i moderate.Strugurii con\in zaharuri ̀ n propor\ii cevariaz[ `ntre 15 ;i 30%. Cei care cresc `nregiuni reci tind s[ aib[ un con\inut maisc[zut de zah[r, pe c]nd cei ce cresc `nclimate uscate ;i calde sunt mult maidulci. Cele mai abundente zaharuri dinstruguri sunt glucoza ;i fructoza. Dinpunct de vedere chimic, acestea sunt mo-nozaharide, sau zaharuri simple, capabilede a trece direct ̀ n s]nge f[r[ s[ fie nevoiede a fi digerate.

Cu un con\inut de 0,11 mg/100 gra-me de vitamina B6, strugurii sunt printrefructele proaspete cele mai bogate ̀ n ace-ast[ vitamin[, fiind `ntrecu\i doar defructele tropicale cum sunt avocado, ba-nanele, guava ;i mango. Vitaminele B1,B2, B3 sunt prezente de asemenea ̀ n can-tit[\i mai mari dec]t cele din majoritateafructelor proaspete.

Toate aceste vitamine sunt respon-sabile, printre altele, de metabolizareazaharurilor, facilit]nd astfel “combustia”chimic[ a acestora ̀ n interiorul celulelorcare ofer[ energie.

Aici natura ne arat[ ̀ nc[ un exemplude proiect inteligent, pun]nd ̀ n strugurio cantitate mare de zaharuri `mpreun[cu vitaminele de care este nevoie pentruconvertirea lor `n energie. Struguriicon\in de asemenea cantit[\i `nsemnatede provitamin[ A, vitamina C ;i E. ~nceea ce prive;te mineralele, pe primelelocuri se afl[ potasiul ;i fierul, dar maicon\in ;i calciu, fosfor ;i cupru.

Strugurii con\in aproximativ 1%fibr[ vegetal[ solubil[ (pectin[), o can-titate semnificativ[ pentru un fruct pro-asp[t. Mai con\in ;i numeroase substan\echimice care nu se ̀ ncadreaz[ ̀ n niciunadintre grupele clasice de nutrien\i, dar

care `ndeplinesc nenum[rate func\ii `norganism, multe dintre acestea fiind ̀ nc[ne`n\elese. Aceste substan\e mai sunt cu-noscute sub numele de substan\e fito-chimice. Astfel, sunt prezen\i acizii or-ganici, care confer[ strugurilor o u;oar[arom[ acri;oar[ ;i au un efect paradoxal`n s]nge, produc]nd alcalinizare. Alca-linizarea s]ngelui ;i a urinei faciliteaz[eliminarea de;eurilor metabolice, caresunt ̀ n majoritate acide, cum ar fi aciduluric.

Flavonoizii ac\ioneaz[ ca ni;te anti-oxidan\i puternici, ce ̀ mpiedic[ oxidareacolesterolului care cauzeaz[ arteroscle-roz[. Flavonoizii ajut[ de asemenea laevitarea form[rii cheagurilor de s]ngedin artere. Resveratrolul ̀ mpiedic[ prog-resul arterosclerozei ;i este un antican-cerigen puternic.

Antocianidinele sunt pigmen\i vege-tali prezen\i `n coaja strugurilor albi ;i,`n special, a celor negri. Sunt antioxidan\iputernici, capabili s[ previn[ boala co-ronarian[.

Beneficii pentru s[n[tate

~n esen\[, se poate spune c[ struguriiofer[ energie celulelor ;i contribuie las[n[tatea arterelor, `n special a aceloracare hr[nesc inima. Sunt de asemenealaxativi, antitoxici, diuretici, antianemici;i antitumorali. Strugurii sunt foarte re-comanda\i pentru bolile cardiace `n ge-neral deoarece ofer[ energie sub formazaharurilor simple, pe care mu;chiul ini-mii le folose;te pentru a se contracta.De;i sursele principale de energie pentruinim[ sunt acizii gra;i, ea mai utilizeaz[;i glucoz[. Strugurii sunt boga\i ̀ n pota-siu ;i mai con\in de asemenea calciu ;imagneziu, minerale implicate `n con-trac\iile cardiace.

Substan\ele fenolice nenutritive pre-zente ̀ n struguri (flavonoizii ;i resverat-rolul) au efecte benefice asupra circula\ieiprin artere ;i mai ales prin arterele coro-nariene prin vasodilata\ie, lupt]nd`mpotriva spasmelor arteriale ;i cresc]ndfluxul sanguin. De asemenea, prin redu-cerea tendin\ei trombocitelor din s]ngede a forma cheaguri, ceea ce reduce risculde ocluzie arterial[ cauzat[ de arterosc-leroz[. Apoi, prin inhibarea oxid[rii co-lesterolului transportat de lipoproteinelecu densitate mic[. Oxidarea acestui tipde colesterol (d[un[tor) ini\iaz[ procesulde creare de depozite pe pere\ii arterelor,d]nd na;tere arterosclerozei. Investiga\ii-

le cu privire la struguri ;i la must au de-monstrat c[ ambele sunt capabile de adilata arterele, de a `mbun[t[\i fluxulsanguin f[r[ s[ formeze cheaguri ;i de a`mpiedica depozitarea de colesterol pepere\ii arteriali.

Vinul ro;u (nu ;i cel alb) ac\ioneaz[`n mod identic, dar are unele inconveni-ente, dac[ `l compar[m cu strugurii saumustul. Vinul are pu\ine zaharuri sau vi-tamine ;i con\ine o toxin[, alcoolul etilic,pe care organismul trebuie s[ o eliminedin s]nge “arz]nd-o” `n ficat. Datorit[acestui lucru, strugurii sau mustul suntalimente mult mai bune dec]t vinul pent-ru protec\ia aparatului cardiovascular ;inici nu prezint[ efecte secundare nedo-rite. Pacien\ii cardiaci care consum[ stru-guri ̀ n mod regulat vara ;i toamna ;i sta-fide sau must ̀ n restul anului vor remarcao `mbun[t[\ire a r[spunsului inimii lamicile eforturi. Persoanele care se recu-pereaz[ dup[ un atac de cord ar trebuis[ includ[ strugurii `n dieta lor pentru astopa progresul arterosclerozei corona-riene. Strugurii activeaz[ efectul detoxi-fiant al ficatului, sporind produc\ia debil[ (ac\iune coleretic[). ~n plus, struguriifaciliteaz[ circula\ia s]ngelui ̀ n sistemulportal ;i, astfel, sunt benefici `n caz deciroz[ ;i ascit[ (acumularea de fluid `ncavitatea peritoneal[) cauzat[ de hiper-tensiune portal[.

Strugurii sunt un laxativ bl]nd, careamelioreaz[ constipa\ia cronic[ cauzat[de un intestin lene;. Ei echilibreaz[ deasemenea flora intestinal[ ;i evit[ putre-fac\ia rezultat[ ̀ n urma unei diete bogate`n proteine animale.

Datorit[ ac\iunii lor diuretice ;i de-congestionante, precum ;i con\inutuluide minerale ;i nivelurilor sc[zute de pro-teine, strugurii sunt recomanda\i `n ca-zuri de insuficien\[ renal[ cauzat[ denefrit[, nefroz[ ;i altele.

Strugurii sunt excelen\i pentru a eli-mina acidul uric din rinichi, datorit[efectului lor alcalinizant ;i diuretic.

Consumul regulat de struguri ;i tra-tamentul cu struguri sunt benefice `nspecial pentru artritici, obezi ;i persoa-nelor a c[ror diet[ este bogat[ ̀ n produsedin carne.

Nu uita\i, fiecare om este autorulpropriei s[n[t[\i sau boli. Nu am]na\i s[m]nca\i corect. ~ncepe\i ast[zi, pentruc[ ziua de m]ine `nseamn[ boal[.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Strugurii revigoreaz[ inima ;i `mbun[t[\esc

circula\ia s]ngelui

Strugurii activeaz[ efectul detoxifiant al ficatului, sporind produc\ia de bil[ (ac\iune coleretic[).~n plus, strugurii faciliteaz[ circula\ia s]ngelui `n sistemul portal ;i, astfel, sunt benefici `n caz deciroz[ ;i ascit[ (acumularea de fluid `n cavitatea peritoneal[) cauzat[ de hipertensiune portal[.

Cu toţii ştim cât de importantăeste mişcarea. Experţii în sănătate lerecomandă adulţilor să facă mişcareîntre două şi două ore jumătate pesăptămână - cum ar fi plimbările saumersul pe bicicletă.

Dar găsirea timpului şi a energiei ne-cesare poate fi uneori o problemă< aproape80% dintre adulţi nu respectă recoman-dările de bază în ceea ce priveşte mişca-rea.

Cel mai probabil ştii deja ce beneficiiau exerciţiile fizice regulate asupra corpuluitău, dar şi beneficiile psihologice sunt lafel de importante. Exerciţiile fizice regulatete pot ajuta în nenumărate moduri, de lao memoriei mai bună la un program desomn de calitate. Dacă te gândeşti la acestebeneficii s-ar putea să vrei să mergi maides la sală. Iată câteva dintre cele mai im-portante beneficii psihologice ale exerciţii-lor fizice<

1. Te binedispun

Nenumărate studii au arătat căexerciţiile fizice regulate pot fi de ajutor înîmbunătăţirea stării de spirit. Studiile re-cente sugerează, că fie că alergi sau ridicigreutăţi, mişcarea poate fi de ajutor în re-ducerea stării de anxietate şi îmbunătăţireasănătăţii mintale.

Un studiu recent care a analizat 8.000de olandezi cu vârste cuprinse între 16 şi65 de ani a descoperit că, în general, oa-menii care fac exerciţii fizice regulat suntmai satisfăcuţi cu viaţa lor şi mai fericiţidecât cei care nu fac mişcare, indiferentde vârsta acestora.

Asociaţia Americană de Psihologiesusţine de asemenea că exerciţiile fizice tefac să te simţi mai fericit – iar în unele ca-zuri rezultatele se simt foarte repede. Le-gătura dintre exerciţii fizice şi stare de spirit

este una puternică. De obicei şi la 5 minutedupă exerciţii fizice moderate starea despirit se îmbunătăţeşte, explică exper\ii.

2. Reduc stresul

Experţii în sănătate recomandă antre-namentul cu greutăţi care vizează cele maiimportante grupe de muşchi cel puţin dedouă ori pe săptămână. Mişcarea poatereduce nivelul de stres şi îţi poate îmbu-nătăţi abilitatea de a face faţă situaţiilormai dificile. Exerciţiile fizice ar putea fi unmod de întărire a creierului pentru ca stre-sul să aibă un impact mai redus, maiadaug[ ei.

3. Cresc încrederea în sine

Pe lângă faptul că te binedispune,mişcarea regulată poate fi de ajutor în con-struirea unei imagini corporale sănătoase,potrivit tot mai multor studii. Fie că esterezultatul schimbărilor fizice care survinîn urma exerciţiilor sau poate sentimentulde mândrie că ai dus la capăt un set deexerciţii, efectele pozitive ale mişcării sepot traduce şi în sporirea încrederii în sine.

4. Te ajută să dormi mai bine

Cum bine ştii, mai mult somn înseam-nă mai multă energie de-a lungul zilei.Exerciţiile fizice regulate te pot ajuta sămenţii un program de somn clar.

Un studiu recent care a analizat tineria descoperit că subiecţii care făcuseră unantrenament intens seara au dormit maibine decât cei care nu făceau deloc mişcaresau se antrenau cu mai puţină intensitate.Mai mult, subiecţii care se antrenaseră maimult aveau tendinţa să adoarmă mai re-pede, să se trezească de mai puţine ori peparcursul nopţii şi să doarmă mai adâncdecât cei care se antrenaseră mai puţin.

Beneficiile exerci\iilor fizice

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


Nunta constituia în trecutunul din cele mai importantemomente ale vieţii comuni-tăţilor tradiţionale, însemnândpragul de trecere existenţială dela tinereţe (junie) la un nou sta-tut social, acela de om căsătorit,întemeietor de nucleu familial,în cadrul colectivităţii.

Nunta era în acelaşi timp un cere-monial complex, cu numeroase ritua-luri şi rituri, având multiple semnifi-caţii de ordin social, economic, moral,comportamental, religios. Ea însemnacea mai importantă sărbătoare a tine-rilor, a familiei, a comunităţii, căreiai se stabileau anumite perioade calen-daristice, un spaţiu de desfăşurare, orecuzită specifică, o costumaţietradiţională de sărbătoare, personaje,un festin deosebit al colectivităţii, odesfăşurare remarcabilă a unor per-formanţe folclorice, muzicale, core-grafice etc. Atunci în cele mai multezone folclorice ale judeţului Satu Marenunta tradiţională se desfăşura pe câ-teva etape importante, printre carepeţitul, tocmeala pentru zestre, stabi-lirea zilei de logodnă (“credinţarea”)şi stabilirea zilei de nuntă. Peţitul sefăcea de către june, însoţit de părinţi,acasă, la familia fetei. Dacă răspunsulpărinţilor fetei era afirmativ, urma“tocmala pentru zestre”, fiind vorbade pământ, vite, oi, veşminte, ţoluri,cergi, lepedeie, ştergare pe care pă-rinţii le dădeau ca zestre pentru tânărafamilie.

Logodna se făcea acasă la viitoareamireasă, la biserică sau la primăriecând “băgau cărţile”, adică se prezen-tau actele de identitate ale tinerilor.De asemenea, un lucru important decare ţinea cont comunitatea era canunta să fie stabilită numai în perioa-da “câşlegilor” ( după Bobotează, pânăla începerea Postului Paştilor, dupăRusalii, până la Postul Sfintei Marii -1-15 august, după Sfânta Marie Mică- 8 septembrie, până la începerea Pos-tului Crăciunului, 15 noiembrie).

Nunta tradiţională se organiza nu-mai în ziua de duminică, uneori însăşi joia, şi ţinea 2-3 zile.

În plin sezon al nunţilor vă pro-punem o incursiune în ceea ce în-seamn[ obiceiul starostitului la nuntă,obicei care nu lipseşte nici azi de lamulte nunţi, chiar dacă ele nu pot finumite ca fiind cele mai tradiţionale.

Zicalele din poporşi versurile cântecelor vechile mai putem auzi doar în Oaşsau `n zona Bogdand

Nunţile de azi, mai ales cele orga-nizate într-un oraş, se organizează du-pă cu totul alte cutume decât cele depe vremea străbunicilor noştri> dova-dă stau zicalele din popor şi versurilecântecelor vechi pe care le mai putemauzi doar în câteva sate din zonaOaşului sau spre exemplu din zonacomunei Bogdand.

În comunităţile maghiare din Bog-dand nunta era nu doar prilej de bu-curie pentru comunitate, ci şi un mod

de a evidenţia tradiţiile şi obiceiurilecare, după spusele specialiştilor etno-logi, sunt unice în România. Dacă aziviitorul mire şi viitoarea mireasă lo-cuiesc împreună înainte de a jura fi-delitate în faţa preotului, în trecut încomunităţile maghiare de pe dealurileSălajului, satul Ser, cei doi stau abiacâteva ore pe săptămână împreună,vizitându-se doar în prezenţa unuimembru al familiei.

În Ser, obiceiurile de nuntă sunt un motiv de mândrie

Fetele nu îndrăznesc să ridice vo-cea sau s[ le impună ceva taţilor lor,care au grijă ca viitoarea mireasă săfie tratată cu respect de tânărul pecare şi l-au ales, până când devin soţşi soţie. În Ser, obiceiurile de nuntăsunt motiv de mândrie, iar satul, încare locuiesc doar trei persoane carevorbesc limba română, este singurul

din zonă unde anul acesta a avut loca doua ediţie a Festivalului Internaţio-nal de Staroste şi Tarafuri de Muzicăprogramat în luna martie.

La eveniment au fost prezenţi ceimai buni chemători din judeţul SatuMare, Sălaj, Ungaria, Ucraina şi Slo-vacia, lucru care i-a onorat pe cei doitineri care au profitat de ocazie şi audecis să îşi unească destinele chiar întimpul festivalului, respectând obice-iurile vechi de sute de ani.

Pe timpul bunicilor, cel puţin dinspusele acestora, starostele avea rolulde a conduce alaiul de la casa mireluila cea a miresei, la biseric[ şi apoi lalocul unde avea loc petrecerea, acesteafiind la mică distanţă una de alta, de-oarece obiceiul era de a merge pe jos,timp în care starostele împreună cutaraful cântau melodii şi cântece spe-cifice, iar după câţiva metri parcurşistarostele se oprea şi explica nun-taşilor ce înseamnă căsnicia şi cumtrebuie privit acest ritual, dar în ver-

suri şi zicale populare. Alaiul era con-dus de staroste, iar toţi membrii co-munităţii îmbrăcau cele mai bune hai-ne din zestre.

Starostele se îmbrăca şi el în cos-tume popular, nu înainte de a lua cuel băţul cu panglici. Fiecare panglicăeste primită de la părinţii mirilor, iarstarostele o leagă de un băţ pentru aarăta la câte nunţi a fost până acum.Pe fiecare e scrisă data şi locul unde aavut nunta sau numele familiei, astfelcă acestea sunt pentru fiecare starostenu doar motiv de mândrie, cât şiamintiri preţioase pe care le poate lăsamoşternire fiilor lui, în cazul în careşi ei doresc să ducă mai departetradiţia.

Nu înainte de a porni spre casamirelui, starostele îi spune unei doam-ne din alaiul de nuntaşi din partea mi-relui să pregătească o damigeană cupălincă, la dopul căreia se leagă capulunui cocoş şi testiculele lui, care sim-bolizează faptul că mirele este potent,

sticlă pe care o va prezenta ulteriortatălui miresei. O altă doamnă din alaipregăteşte o găină grasă, dar tânără,de preferinţă albă, pe care o duce lacasa mirelui, iar în frunte cu starostelealaiul pleacă spre casa mirelui dupăce au gustat o gură de pălincă. Înaintede a porni la drum, dar şi pe parcursulacestuia, starostele şi taraful cântă, du-pă care la un moment dat, înainte dea ajunge la casa mirelui, starosteleplantează câte un copac în centrul sa-tului, ca simbol al vieţii pe care ceidoi miri o încep. În timpul plantăriicopacului, starostele le urează celordoi miri să aibă viaţă lungă împreună,să reziste fiecărui anotimp, intempe-riiilor şi problemelor care pot să apară,şi să dea rod frumos, adică să devinăcât de repede părinţi ai unor copii pecare să îi crească în credinţă şi dra-goste.

Starostele recită cicluloraţiilor care subliniazădespărţirea tinerilorde părinţi

În drum spre casa mirilor, staros-tele mergea în fruntea alaiului, îm-preună cu alţi tineri feciori care ur-mează şi ei la rândul lor să starosteascăîntr-o zi, învăţând cântecele şi versu-rile maghiare transmise în comuni-tăţile din zona comunei Bogdand şiîn satele din Sălaj prin viu grai, dintată în fiu.

Spre exemplu, Mihaly IstvanAdrian, originar din satul Ser, este sta-roste din 1993 şi a avut până acumpeste 200 de nunţi. S-a căsătorit înCehu Silvaniei, acolo unde locuieşte,însă spune că oriunde în ţară a fostinvitat nu a văzut nunţi mai pline desemnificaţie decât cele organizate aici.Din păcate, tot el spune că sunt preapuţini cei care mai preferă o nuntătradiţională, în favoarea celor organi-zate de firmele de evenimente, maiales în mediul urban. Singurul loc un-de se mai păstrează obiceiurile ma-ghiare de nuntă în judeţul Satu Mareeste comuna Bogdand. " Este foarteimportant să nu se piardă tradiţia. Sta-rostele recită ciclul oraţiilor care su-bliniază despărţirea tinerilor de pă-rinţi, iertăciunile, urări şi închinăride felicitare a naşilor. Se mai fac urărila înmânarea darurilor, iar la maghiariîn secolul trecut era dansul miresei,ocazie cu care se strângeau daruri înbani la “cumpărarea miresei”, ultimuldansator fiind mirele, şi tot la ma-ghiari urări la aducerea bucatelor lamasă şi ospăţ", povesteşte starosteledin Ser.

După ce ajung la casa mirelui şistarostele rosteşte iertăciunile, alaiulse îndreaptă spre casa miresei. De obi-cei, povesteşte Mihaly Istvan, staros-tele era un bărbat din familie, dar înultimul timp nu au mai învăţat băieţiidin familie versurile şi cântecele spe-cifice şi obiceiul a fost predat unui omvrednic din sat, cu voce bună.

De atunci însă lucrurile s-auschimbat şi mai mult, iar nuntaşii seîntâlnesc cu mirii direct la restaurant,fără a mai parcurge acest drum plinde semnificaţii.

Alexandra Podină

~n Ser a avut loc a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Staroste şi Tarafuri, programat în luna martie

Starostitul, obicei ce se maip[streaz[ doar în unele comunit[\i

TRADI}IINunţile de azi, mai ales cele organizate într-un oraş, se organizează după cu totul alte cutume decât

cele de pe vremea străbunicilor noştri> dovadă stau zicalele din popor şi versurile cântecelor vechi pe carele mai putem auzi doar în câteva sate din zona Oaşului sau spre exemplu din zona comunei Bogdand.

În comunităţile maghiare din Bogdand nunta era nu doar prilej de bucurie pentru comunitate, ci şiun mod de a evidenţia tradiţiile şi obiceiurile care, după spusele specialiştilor etnologi, sunt unice în Ro-mânia.


CULTUR~

Istoricul și diplomatul NeaguDjuvara s-a născut la 18 august1916, în București, într-o familiede origine aromână așezată aicila sfârșitul secolului al XVIII-leași care a dat țării mai mulți oa-meni politici, diplomați și univer-sitari. La mijlocul acesteis[pt[m]ni domnia sa a `mplinita;adar 100 de ani de via\[.

Neagu Djuvara, a fost decorat cuOrdinul Naţional Steaua României îngrad de cavaler "cu prilejul aniversăriiunui secol de viaţă, în semn de înaltăapreciere pentru dăruirea cu care şi-aservit patria, prin angajamentul per-sonal în procesele politice, diplomaticeşi culturale ce au promovat valorile, is-toria şi imaginea ţării noastre în lume,precum şi pentru înalta ţinută moralăde care a dat dovadă de-a lungul tim-pului".

Pentru această aniversare specială,Editura Humanitas a editat volumul“444 de fragmente memorabile ale luiNeagu Djuvara”. Volumul, prefaţat deGabriel Liiceanu, reuneşte texte desprecel sărbătorit semnate de Georgeta Fi-litti, Dan C. Mihăilescu, Radu Oltean,Andrei Pleşu, Sandra Ecobescu, AndreiPippidi, Mihai Dim. Sturdza, Horia-Roman Patapievici.

“Când a revenit din exil, nimeninu-l mai ştia. Cazul lui este unic şi re-prezintă cea mai surprinzătoare formăde întoarcere din cultura română. Toţimarii exilaţi ai României au plecat fărăsă se mai întoarcă. Şi toţi au devenitmari în exil. Toţi şi-au împlinit destinulîn afara ţării. Nici unul nu şi-a închis,întorcându-se, bucla vieţii. Pe Djuvaraînsă destinul îl aştepta acasă. Este sin-gurul dintre cei plecaţi care a cunoscutîmplinirea nu în exil, ci după revenireadin el, şi asta într-o perioadă a vieţiicare s-a întins între 73 şi 100 de ani”,spune filosoful ;i editorul Gabriel Lii-ceanu.

A studiat la Sorbona

În 1937 Neagu Djuvara devine li-cențiat la Sorbona (`n istorie), iar în1940 îşi ia doctoratul în drept la Paris.Avea să reia mai târziu studiile de filo-zofie la Sorbona, unde obține în 1972doctoratul de stat, sub îndrumarea cu-noscutului sociolog şi filosof RaymondAron, cu o teză de filozofie a istoriei.În 1987 a obținut Diploma InstitutuluiNațional de Limbi şi Civilizații Orien-tale (INALCO) din Paris.

În timpul celui de-al Doilea RăzboiMondial a participat la campania dinBasarabia şi Transnistria ca elev-ofițerde rezervă (iunie-noiembrie 1941), fi-ind rănit în apropiere de Odessa.

Intrat prin concurs la Ministerulde Externe în mai 1943, este trimis cu-rier diplomatic la Stockholm la 23 au-gust 1944, în legătură cu negocierilede pace cu Uniunea Sovietică. Numitsecretar de legație la Stockholm, va ră-mâne în Suedia până în septembrie1947, după care alege calea exilului înFranța şi militează în diverse organi-zații din diaspora.

A fost secretar general al Comite-tului de Asistență a Refugiaților Ro-mâni de la Paris, şi a activat la RadioEuropa Liberă, Fundația Universitară''Carol I'', Casa Românească, etc.

Exil `n Africa ;i Fran\a

În 1961 a plecat în Africa, în Repu-blica Niger, unde a stat douăzeci şi treide ani în calitate de consilier diploma-tic şi juridic al Ministerului nigerianal Afacerilor Străine (1961-1984), că-lătorind mult în Africa, Europa şi Ame-rica. Concomitent a fost şi profesor dedrept internațional şi de istorie econo-mică la Universitatea din Niamey.

Din 1984 a fost secretar general alCasei Româneşti de la Paris, iar dupăRevoluția din decembrie 1989 a reve-nit, în 1990, în România.A fost profe-sor-asociat la Universitatea din Bucu-reşti (1991-1998). Este membru deonoare al Institutului de Istorie''A.D.Xenopol'' din Iaşi şi al Institutuluide Istorie ''Nicolae Iorga'' din Bucureşti.

O oper[ bogat[

Preocupat în mod special de filo-sofia istoriei şi de istoria României, Ne-agu Djuvara a semnat mai multe lucrăride referință, dintre care< ''Le droit rou-main en matiere de nationalité' '(“Dreptul rom]nesc `n domeniulna\ionalit[\ii”, teza de doctorat) (Paris,1940)> ''Civilisations et lois historiques.Essai d'étude comparée des civilisa-tions'' (''Civilizații şi tipare istorice. Unstudiu comparat al civilizațiilor'') (Pa-ris, 1975), carte premiată de AcademiaFranceză în 1976> ''Le pays roumainentre Orient et Occident. Les Princi-pautés danubiennes dans la premieremoitié du XIXe siecle'' (''Între Orientşi Occident. Țările Române la începu-tul epocii moderne''> ''O scurtă istoriea românilor povestită celor tineri''(2008)> ''Mircea cel Bătrân şi luptele cuturcii''> ''De la Vlad Țepeş la DraculaVampirul'' (ediția I - 2003, ediția a II-a - 2007), cu o traducere în englezăapărută în 2011> ''Însemnările lui Ge-orges Milesco'' (roman)> ''Amintiri dinpribegie'' (2005, în 2012 apărând ceade-a zecea ediție), versiune franceză

''Bucarest-Paris-Niamey et retour ouSouvenirs de 42 ans d'exil (1948-1990)''> ''Există istorie adevărată?''(2004)> ''Thocomerius-Negru Vodă, unvoivod de origine cumană la începu-turile Țării Româneşti'' (2007)> ''Răz-boiul de şaptezeci şi sapte de ani (1914-1991) şi premisele hegemoniei ameri-cane. Eseu de istorie-politologie''(2008)> ''Ce au fost 'boierii mari în ȚaraRomânească? Saga Grădiştenilor (se-colele XVI-XX)'' (2010)> ''Misterul te-legramei de la Stockholm din 23 august1944 şi unele amănunte aproape de ne-crezut din preajma dramaticei noastrecapitulări'' (2012)> ''O scurtă istorieilustrată a românilor'' (2013) (apărută,în 2014, şi în traducere în limba engleză- ''A Brief Illustrated History of Roma-nians'').

C[r\ile sale au fostfoarte c[utate

Neagu Djuvara şi-a lansat, la 26 no-iembrie 2011, în cadrul Târgului Gau-deamus, volumul "Răspuns criticilormei şi neprietenilor lui Negru Vodă",considerat de către public ''Cea mairâvnită carte a Târgului'', iar la 10 mai2012 a fost lansată la standul Românieide la Salonul Internațional de Carte dela Torino traducerea în italiană a cărțiisale ''Între Orient şi Occident'' (''TraOriente ed Occidente. Gli Stati Romeniagli inizi dell'epoca moderna'').

"În umbra civilizației majore, în-ainte ca aceasta să dispară la rândul ei,câte alte culturi n-au pierit fără urmă!Această imensă dramă e astăzi trăităde mulți cu nespusă intensitate. Tre-buie să aparții unei asemenea culturipe cale de a se stinge, sau care moarechiar înainte de a înflori, pentru a în-țelege nesfârşita disperare a acelora ca-re asistă neputincioşi la dispariția ine-xorabilă a celor mai prețioase valoriale lor. Cu fiecare cultură care moare,o floare unică se veştejeşte pentru a numai renaşte, o mireasmă incompara-

bilă se risipeşte pentru totdeauna. Exis-tă comori de înțelepciune şi poezie încele mai mici idiomuri, ca şi în con-cepția despre lume a celui mai mic tribdestinat dispariției", notează NeaguDjuvara în cea de-a şasea ediție a vo-lumului "Civilizații şi tipare istorice",lansată la 29 august 2014.

De asemenea, în prefața volumului''Între Orient şi Occident. Țările Ro-mâne la începutul epocii moderne(1800-1848)'', ediția a VIII-a, ilustrată,apărută în 2013 la Editura Humanitas,istoricul Neagu Djuvara scrie< ''Citito-rul va descoperi, ca într-un jurnal ilus-trat, peisaje din Orient şi din țările ro-mâne, chipuri de suverani, de domnişi de luptători, de boieri, târgoveți şide oameni simpli. Am nădejdea că ar-mele, costumele şi giuvaierurile din se-colele XVIII-XIX îi vor încânta privireaşi îl vor face să înțeleagă de ce călătoriistrăini nu conteneau să admire frumu-sețea unor tărâmuri aflate între Orientşi Occident. Dar tot cititorul va jude-ca''.

La ediția din 2010 a Târgului deCarte Bookfest a fost lansat volumulcoordonat de Sandra Pralong ''De cem-am întors în România'', în care seregăsesc şi texte semnate de NeaguDjuvara, unul dintre românii celebricare s-a întors să trăiască în România.

În decembrie 2010, a apărut pe pia-ță volumul ''Un secol cu Neagu Djuva-ra'', semnat de jurnalistul George Ră-dulescu, prefațat de scriitorul AndreiPleşu, postfața purtând semnătura luiMihai-Răzvan Ungureanu. Neagu Dju-vara se numără printre autorii celor 19poveşti personale reunite în volumul"Bucureştiul meu", apărut la EdituraHumanitas şi lansat la 8 iulie 2016.

Titluri ;i decora\ii

În 2006 Neagu Djuvara a fost de-corat cu Ordinul Național ''ServiciulCredincios'' în grad de Mare Cruce. În2010 a fost decorat de către ambasa-dorul Franței la Bucureşti, Henri Paul,cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelorîn grad de Ofițer. La 9 august 2016 is-toricului Neagu Djuvara i-a fost con-ferit Ordinul Național "Steaua Româ-niei" în grad de Cavaler.

La 30 octombrie 2012, a primit tit-lul de Doctor Honoris Causa al Uni-versității din Bucureşti, iar la 5 decem-brie 2012, titlul de Doctor HonorisCausa i-a fost atribuit şi de către Uni-versitatea ''Dunărea de Jos'' din Galați.I-a fost decernat Premiul de Excelențăal celei de-a XVI-a ediții a Galei Pre-miilor Radio România Cultural 2016.

Despre scrierile sale, Andrei Pleşuspune că „au jucat şi joacă, dincolo devaloarea lor intrinsecă, un rol esențialîn reconstrucția normalității intelec-tuale româneşti. După decenii întregiîn care istoria a trebuit să se strecoare,ca disciplină, printre nenumăratele cli-şee ideologice, Neagu Djuvara a readusla rampă istoria vie, istoria ca istorisire,istoria colocvială, prietenoasă, sedu-cătoare, liberă de «ştaif» catedratic şide «exigențe» conjuncturale. Lucrărilesale au, de aceea, un efect terapeutic,purificator< ele curăță, fără dureri, plă-mânii neoxigenați ai cititorului autoh-ton şi convertesc normativitatea so-lemnă a istoriei de cabinet în pofta vi-tală de cunoaştere, în obiect al curio-zității tinereşti şi al bucuriei“.

A consemnat V. A.

Artistul spaniol Plácido Domingoa fost din nou aclamat la Festivalulde la Salzburg, unde a prezentat"Thais", una din operele cele mai re-prezentative ale compozitorului fran-cez Jules Massenet (1842-1912). Ope-ra a avut o singură reprezentație marțiseară la Große Festspielhaus, relateazăEFE.

Artistul spaniol a fost însoțit decorul Filarmonicii din Viena şi de Or-chestra Radio din Munchen, dirijatăde Patrick Fournillier. Placido Do-mingo l-a interpretat în registru ba-riton pe călugărul Athanaël, acompa-niat de soprana letonă Marina Rebe-ka, care a interpretat-o pentru primaoară în cariera ei pe Thais.

În picioare şi ovaționând înde-lung, publicul a cerut repetarea unuiadin duetele cântate de Domingo şiRebeka. Placido Domingo a fostaplaudat la scenă deschisă, marele ar-tist spaniol în vârstă de 75 de ani fas-cinând şi acum publicul, cum a făcutşi la nenumăratele ediții ale Festiva-lului de la Salzburg, unde s-a prezen-tat pentru prima oară în 1975.

Opera Thais, pe libretul lui LouisGallet, bazat pe romanul omonim allui Anatole France, a avut premieraabsolută în 1894, la Opera Garnierdin Paris. Acțiunea se desfăşoară însecolul al IV-lea în Alexandria, cândcălugărul Athanael încearcă s-o con-vertească la creştinism pe Thais, o ce-lebră hetairă grecoaică din timpul luiAlexandru cel Mare.

Placido Domingo este cunoscutpentru rolurile sale de oper[, dar ;idiscurile de c]ntece latino-ameri-cane.

Placido Domingoa fost aclamatla festivalul

de la Salzburg

În contextul împlinirii în acest ana 55 de ani de la moartea scriitoruluişi diplomatului român Lucian Blaga(1895-1961), Institutul Cultural Ro-mân de la Viena organizează duminică,21 august, un tur ghidat ce prezintă lo-curi din capitala Austriei legate de bio-grafia sa.

Turul este gratuit şi se desfăşoarăîn limba română, punctul de pornirefiind Haus des Meeres din Viena(Fritz-Grünbaum-Platz 1, 1060). Turulghidat va fi condus de Lucica Sarca, iartraseul propus cuprinde adresa la carea locuit Blaga între 1917 – 1919, pe-rioada în care studiat la Viena, Univer-sitatea din Viena ;i Café Museum.

Blaga a intrat de mic în contact cucultura germană, a fost elev la şcolilegermane din Sebeş şi Braşov, iar apoi,între anii 1917 – 1919, a studiat la Uni-versitatea din Viena. Aici a obţinut lascurt timp după încheierea primuluirăzboi mondial şi titlul de doctor în fi-lozofie cu o teză despre Cultură şi cu-noştinţă (Kultur und Erkenntnis). Pri-ma lui întâlnire cu metropola europea-nă a avut loc în 1916, la 21 de ani. Vo-lumul său de amintiri oferă, de altfel,un tablou impresionant al apusuluimonarhiei austro-ungare. În octombrie1918 devine martorul mişcărilor destradă vieneze. Şi din punct de vedereestetic capitala austriacă lasă urmeadânci în formarea filozofului şi scrii-torului român.

Tur ghidat la Vienape urmele luiLucian Blaga

Din 1984 a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, iar după Revoluțiadin decembrie 1989 a revenit, în 1990, în România

“Când a revenit din exil, nimeni nu-l mai ştia. Cazul lui este unic şi reprezintă cea mai surprinzătoareformă de întoarcere din cultura română. Toţi marii exilaţi ai României au plecat fără să se maiîntoarcă. Şi toţi au devenit mari în exil. Toţi şi-au împlinit destinul în afara ţării. Niciunul nu şi-aînchis, întorcându-se, bucla vieţii. Pe Djuvara însă destinul îl aştepta acas[” - Gabriel Liiceanu.

istoria centenar[ a unui istoriccelebru< neagu Djuvara


MAGAZIN

În pământul îngheţat din nordultundrei siberiene s-au descoperit înultima perioadă fenomene naturaleinexplicabile.

În ultima perioadă, mass media arelatat că pământul a început să se

umfle sub picioarele oamenilor de peinsula Belyy.

În cadrul unui videoclip realizatde Siberian Times, cercetătorulpăşeşte pe ceea ce pare a fi iarbă nor-mală, însă terenul începe să se mişteprecum gelatina. Conform SiberianTimes, 15 astfel de parcele au fost des-coperite cu un diametru de un me-tru.

O bservarea schimbărilor climatice

Cercetătorii de mediu AlexanderSokolov şi Dorothee Ehrich au des-coperit zonele anul trecut. Aceştia lu-crau pe insula din Marea Kara pentrumulţi ani, deoarece este un loc bunpentru observarea schimbărilor cli-matice, mulţumită populaţiei nume-roase de urşi polari.

În ultima expediţie, aceştia au tă-iat iarba de pe una dintre bule şi audemonstrat că în interiorul lor se aflăde 200 de ori mai mult metan decâtaer şi de 20 de ori mai mult dioxid decarbon.

Desigur, este nevoie de mai multecercetări, dar una dintre ipoteze estecă noul val de căldură din Europa acauzat dezgheţarea permafrostului,provocând el iberarea gazuluimetan în dedesubtul suprafeţei.

“Probabil cele 10 zile de căldurăputernică au pus în funcţiune meca-nisme care produc o dezgheţare pu-ternică a permafrostului, care a eli-berat o cantitate uriaşă de gaze”, a de-clarat Sokolov.

Scăpările de metan datoratedezgheţării permafrostului

Deşi cercetătorii nu au demaratcercetări pentru a-şi valida ipotezaanterioară, scăpările de metan dato-rate dezgheţării permafrostului suntdeja considerate cauza apariţiei cra-terelor care apar în Siberia.

Cel mai alarmant aspect este căaceste gaze vor grăbi încălzirea glo-bală, în cadrul unui studiu s-a estimatcă până în 2100 peste 205 miliarde detone de emisii de carbon vor fi elibe-rate de permafrost dacă schimbărileclimatice continuă să se intensifice.

“Este clar chiar şi pentru amatorică acesta este un semnal de alarmăputernic”, a declarat Sokolov.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Antarctica privită din satelitprezintă curenți oceanici uriași.În jurul oceanului înghețat seproduc turbulențe, pe zone cu-prinse între 10 și 150 de kilo-metri. Acestea au influențe asu-pra climei planetei.

În anul 1968, SUA au pierdut înregiunea Thule, Antarctica, o bombănucleară, pe care nu au mai găsit-oniciodată. În această zonă, SUA au obază militară unde se pot realiza peste2.600 de zboruri militare şi interna-ționale într-un an.

Cercetătorii au descoperitsub calota glaciară urmede forme de viațăde acum 100.000 de ani

Tot aici, SUA au construit Globe-com Tower, un radio automat, cu oînălțime de 378 de metri. Tot în Thu-le, americanii au construit în calotaglaciară Camp Century, un laboratorştiințific, alimentat cu energie nuclea-ră.

Cercetătorii au descoperit sub ca-lota glaciară urme de forme de viaț[de acum 100.000 de ani. Tot aici aufost descoperite epave de OZN-uri,cadavre ale extratereştrilor, oraşe ne-cunoscute, nepământene. Exploziilenucleare făcute în Antarctica au avut,oficial, explicația că se forează calotaglaciară pentru a se verifica rezervelede petrol din zonă.

Neoficial, bombardarea calotei aavut drept scop pătrunderea în adân-cimea calotei, acolo unde aceste oraşenecunoscute erau construite. Prinbombardare s-a încercat forțarea in-trării în aceste oraşe, care erau blocatede forțe necunoscute. Vorbim despreexistența unui sistem buclier, o buclăcare face ca intrarea în oraşe extrate-restre să fie invizibilă şi să nu permităintrarea în profunzime.

Se spune că operațiunea HighJump, din anul 1929, condusă de ami-ralul Byrd, a avut ca obiectiv un atacarmat îndreptat împotriva extratereş-trilor. Operațiunea a fost o pierdereuriaşă pentru SUA. Au murit peste5.000 de militari, 13 vapoare s-au scu-fundat.

~n interiorul calotei glaciaretrăiește o super-rasă de femei și bărbați

Această zonă a Antarcticii a fost unmiraj şi pentru nazişti, care în anul1938 au construit o bază militară. Teo-ria budistă susține că în interiorul ca-lotei glaciare trăieşte o super-rasă defemei şi bărbați care, din când în când,vin la suprafață pentru a monitorizaomenirea.

Această lume are milioane de lo-cuitori şi mai multe oraşe, capitala fiindla Shambhala. Se spune că preoții ti-

betani şi Dalai Lama sunt în legăturăcu această civilizație misterioasă. Ra-mayana, un celebru text indian, descriesosirea unui avatar, Rama, care esteemisarul acestei civilizații şi călătoreşteîntr-un car de foc.

Conform credinței antice indieneexistă o rasă subterană de şerpi, numităNagas, care a purtat războaie cu civi-lizația din Shambhala. Nagas sunt lo-cuitorii tenebrelor, foarte avansați dinpunct de vedere al tehnologiei. În anul2010, un avion DC-8, aparținând NA-SA, dotat cu radar laser, care putea pe-netra în calota glaciară, a demonstratcă există viață în profunzimea calotei.

Este vorba despre o lume dinamică şicomplexă.

Avionul a survolat timp de şase săp-tămâni Antarctica, de la o înălțime de1.500 de picioare. Specialiştii au pututobserva ceea ce se întâmplă în interiorulcalotei glaciare. Calota glaciară are osuprafață mai mare decât cea a Europei.În interior există vulcani, lacuri, munți.

Dacă gheața s-ar topi, nivelul mări-lor şi al oceanelor lumii ar creşte cu zecide metri. Antarctica ascunde mistereextraordinare, în interior existândstructuri şi artefacte necunoscute ome-nirii. Cărei civilizații aparțin toate aces-tea?

Neoficial, bombardarea calotei a avut drept scop pătrunderea în adâncimea calotei, acolo unde aceste oraşe necunoscuteerau construite

Un pu;ca; marin a petrecut celpuțin 17 ani pe planeta Marte un-de s-a luptat cu extratere;trii ;i afăcut dezvăluiri despre coloniileumane stabilite pe Planeta Ro;ie.

B[rbatul, cunoscut sub numele dec[pitanul Kaye , a luptat pentru apăra-rea acestora, relateaz[ Daily Star.

Kaye susține că a făcut partedintr-o flotilă spațială

Fostul militar susține c[ a făcut par-te dintr-o flotilă spațială cunoscută sub

numele de Forța de Apărare a Pămân-tului, care recruta personal militar dințări precum America, Rusia ;i China.De asemenea, căpitanul Kaye susținecă marțienii ar fi vrut să preia controlulasupra planetei.

El mai afirmă că antrenamentulpentru perioada petrecută pe Marte aavut loc pe Lună, precum ;i pe satelitulplanetei Saturn, Titan.

De asemenea, ceremonia sa de pen-sionare ar fi avut loc tot pe Lună, dup[20 de ani de serviciu militar, printreinvitați num[r]ndu-se fostul secretaramerican al Apărării, Donald Rum-sfeld.

arme atomice ;i r[zboaie cuciviliza\ii extraterestre în antarctica

Zona a fost un miraj și pentru naziști, care în anul 1938 au construit o bază militară

P[mântul a începuts[ se umfleîn Siberia

Cercetătorii au descoperit sub calota glaciară urme de forme de viață de acum 100.000 de ani.Tot aici au fost descoperite epave de OZN-uri, cadavre ale extratereștrilor, orașe necunoscute, ne-pământene. Exploziile nucleare făcute în Antarctica au avut, oficial, explicația că se forează calotaglaciară pentru a se verifica rezervele de petrol din zonă.

C[pitanul Kaye a luptat 17 ani cu extratere;triipe planeta Marte


Fie că poartă haine sport saurochii cu paiete, Brooke Burke-Charvet `;i p[streaz[ gra\ia ;isim\ul umorului `n v]ltoareavie\ii de prezentatoare de televi-ziune, actri\[, antreprenoare, de-signer vestimentar, precum ;i camam[ sau so\ie.

N[scut[ ;i crescut[ `n ora;ul Tuc-son din Arizona, vedeta `n v]rst[ de44 de ani a c];tigat al ;aptelea sezonal emisiunii-concurs “Dancing withthe Stars” `n fa\a a 20 de milioane detelespectatori, ca mai apoi s[ fie gazdaaceleia;i emisiuni timp de alte opt se-zoane. Preocupat[ de o via\[s[n[toas[, cea care are patru copii -trei fete ;i un b[iat - a ap[rut `n patruDVD-uri de fitness. Se bucur[ de suc-ces ;i `n calitate de co-de\in[toare aplatformei ModernMom, un domeniuonline care se laud[ cu 1,5 milioanede utilizatori, c[rora le sunt oferite sfa-turi ;i informa\ii legate de parenting,sarcin[, familie, carier[, s[n[tate, fru-muse\e ;i multe altele, toate din parteaunor exper\i, autori, bloggeri sau ma-me din `ntreaga lume.

Din dorin\a de a-;i `mp[rt[;i ex-perien\ele de mam[, Brooke a publicat`n 2014 prima sa carte - “Naked Mom<A Modern Mom’s Fearless Revelations,Savvy Advice, and Soulful Reflections”.“Am vrut s[-mi povestesc c[l[toriamea ca mam[, cu bune ;i rele, cu ceam gre;it ;i cu ce am f[cut bine, pre-cum ;i ce `nc[ m[ str[duiesc s[`mbun[t[\esc. Mul\i din industria dedivertisment nu prea doresc s[dezv[luie astfel de lucruri. Dar mie`mi place s[ fiu sincer[. Spun totul f[r[s[ m[ ru;inez ;i sunt bucuroas[ s[

`mp[rt[;esc totul fiindc[ ;tiu c[ al\iitrec prin acelea;i situa\ii ca ;i mine.”

Brooke a pus `n practic[ ;i pasiu-nea pentru fitness ;i afaceri, lans]ndu-;i propria linie vestimentar[ sportiv[cu doi ani ̀ n urm[. Inspirate de culturaunui stil de via\[ activ ;i de provocareade a se men\ine `n form[ ;i la mod[,articolele create de ea estompeaz[ li-niile care separau via\a de zi cu zi,s[n[tatea, stilul ;i fitnessul. “Femeilefac mai mult[ mi;care acum ;i uneorir[m]n `mbr[cate `n echipamentulsportiv ;i pe parcursul zilei. Scopulmeu a fost s[ le ajut s[ se simt[ `nform[ ;i s[ fie `mbr[cate pe m[sur[.”

Spre deosebire de alte celebrit[\i,exerci\iile fizice nu sunt `n cazul eidoar o chestiune de imagine. PentruBrooke, fitnessul ;i mi;carea sunt opasiune. Fie c[ e vorba de `ndrumaresau inspira\ie, ori c]te pu\in din am-bele, s[ ajute alte femei s[ fie ̀ n form[e ceva ̀ n care vedeta crede cu adev[rat.De aceea pred[ gratuit ;edin\e de fit-ness l]ng[ re;edin\a ei din Malibu, Ca-lifornia. “Acesta este un proiect dinpasiune pentru mine.” Ceea ce a ̀ nce-put cu un mic grup de fete ̀ n perioada`n care preg[tea exerci\iile pentruDVD-ul ei de fitness s-a transformat`ntr-o ;edin\[ s[pt[m]nal[. “Vin femeidiferite care g[sesc aici un loc unde sesimt `n siguran\[ ;i se inspir[ reci-proc.”

~n ciuda programului s[u demunc[ `nc[rcat, g[se;te `ntotdeaunao p[rticic[ din zi c]nd ̀ ;i petrece tim-pul relax]ndu-se sau f[c]nd ceva doarpentru ea. “Ne str[duim tot timpul s[ajungem la timp la toate ̀ nt]lnirile sta-bilite ;i s[ ne ducem copiii laactivit[\ile ;colare ;i extra;colare. Dartrebuie s[ fim ;i noi o prioritate. F[-\i

un plan ;i scrie-l pe h]rtie. Eu `ncercs[-mi fac antrenamentele diminea\a,dup[ ce-i duc pe copii la ;coal[. Credc[ dac[ am]ni pentru dup[-amiaz[sau seara, pur ;i simplu nu se va mai`nt]mpla nimic. Iar eu am nevoie deacea energie.” Oriunde s-ar afla, peringul de dans sau `n sala de fitness,prioritatea lui Brooke r[m]ne aceeade a fi mam[. Cum reu;e;te s[ men\in[echilibrul unei cariere de succes cu totceea ce presupune o familie marealc[tuit[ din so\ul ei, actorul DavidCharvet, cei doi copii ai lor (Heavende 8 ani ;i Shaya de 7) ;i cele dou[ fiiceale ei din prima c[s[torie (Neriah de15 ani ;i Sierra de 13 ani)? Abordareaei este extrem de simpl[< “Ca femei,avem acest har de a d[rui `ncontinuu.Ca mame, indiferent c]t de epuizatesuntem sau c]t de multe ne cer copiiino;tri, facem ceea ce e necesar.”

Cu toate c[ este o mam[ modern[care pare s[ aib[ totul, Brooke s-a con-fruntat cu o problem[ de s[n[tate `n2012, c]nd a fost diagnosticat[ cu can-cer tiroidian. ~n timpul uneiinvestiga\ii de rutin[ doctorii au des-coperit un nodul. Ar fi putut s[ ignoreacest lucru, dar a decis s[-;i fac[ alteinvestiga\ii fiindc[ avea nevoie de undiagnostic clar. “Am f[cut ;apte sauopt biopsii `ntr-o zi.” I-a fost team[,dar faptul c[ cea mai bun[ prieten[ aei tocmai trecuse prin aceea;i investi-ga\ie a f[cut-o s[ se simt[ pu\in mailini;tit[. “Ea a fost al[turi de mine tottimpul ;i m-a \inut de m]n[ ̀ n timpulprocedurilor.” Din fericire, nodulul i-a fost `ndep[rtat ;i ast[zi Brooke estela fel de ocupat[, `n form[ ;i pozitiv[ca `ntotdeauna.

Schimbarea nu-i este str[in[ nici`n via\a profesional[. “Dup[ ce am

p[r[sit «Dancing with the Stars», nuam stat s[-mi pl]ng de mil[, ci m-amconcentrat pe ceea ce urmeaz[.” ~n ca-zul ei, o u;[ `nchis[ a permis altor u;is[ se deschid[. “Am f[cut de atuncidou[ emisiuni culinare ;i va urma oalta spre finalul anului.” ~n acest mo-ment al vie\ii sale, Brooke se teme maidegrab[ s[ nu devin[ prea comod[,dec]t de ce schimb[ri s-ar putea ivi.“Nu vreau niciodat[ s[ devin prea co-mod[ ̀ n iubire, ̀ n via\[, ca p[rinte sau`n rutina mea de fitness. Devii preaplin de sine odat[ cu comoditatea.”

Abilitatea de a ̀ mbr[\i;a schimba-rea ;i de a deveni mai creativ[ `n totceea ce face este un lucru pe care`ncearc[ s[-l transmit[ ;i copiilor ei.“Obi;nuiesc s[-mi spun[ c[ se plicti-sesc, iar eu le r[spund c[ atunci ei suntplictisitori. Uneori via\a e cea careapas[ pe buton pentru noi, alteori ̀ ns[noi singuri trebuie s[ ̀ nv[\[m s[ facemacest lucru.” Chiar dac[ este ocupat[,se asigur[ c[ `;i face suficient timppentru a vorbi cu copiii ei, pentru a-iajuta s[ ̀ n\eleag[ mai bine tot ceea ce-i `nconjoar[. “Vreau s[-;i p[streze in-ocen\a dar, `n acela;i timp, nu vreaus[ fie naivi, a;a c[ vorbim despre tot.Sunt norocoas[ c[ avem o rela\ie apro-piat[, nu o prietenie. Eu sunt de p[rerec[ acest aspect este periculos ̀ n cre;te-rea copiilor, dar apropierea este extremde important[.”

Chiar dac[ este prezent[ pe maimulte platforme de socializare, cu pes-te 4 milioane de fani, recunoa;te c[ eo chestiune cu care ̀ nc[ are unele pro-bleme, at]t ca femeie, c]t ;i ca mam[.“Cred c[ e minunat c[ putem crea ocomunitate cu oameni din ̀ ntreaga lu-me ;i s[ comunici f[r[ oprire. Darexist[ ;i o parte extrem de nerealist[,

fiindc[ totul este de obicei filtrat,`nfrumuse\at ;i retu;at. E ceva ce voinumi distractiv, nu ceva gre;it, pentruc[ avem cu to\ii ocazia s[ devenim fo-tografi ;i editori de imagine, dar cutoate acestea nu trebuie s[ uit[m derealitate.” Tocmai din acest motiv ;ipentru a se asigura c[ petrec mai multtimp `mpreun[ ca familie, Brooke adecis s[ limiteze timpul petrecut decopii pe re\elele de socializare. “Copiiimei au c]te o pauz[ de tehnologie dinc]nd ̀ n c]nd. Pentru aceast[ genera\ievia\a pare s[ fie alc[tuit[ doar de fo-tografia momentului. Exist[ o lips[ deleg[tur[ real[ `ntre noi, de;i suntemat]t de conecta\i ̀ n mediul online. To-tul este o imagine, dar nici m[car nueste una real[. Este o imagine filtrat[a ceea ce s-a `nt]mplat cu adev[rat.”

Lec\ia de via\[ pe care a `nv[\at-oBrooke dup[ perioade bune ;i maipu\in bune a fost importan\a modului`n care reac\ionezi la evenimentele im-portante din via\a personal[. “Desigurc[ po\i s[ te stresezi peste m[sur[ ;i s[clachezi, dar pe de alt[ parte po\i s[r[m]i pozitiv.” Perioada petrecut[ `ncadrul competi\iei de la “Dancing withthe Stars”a fost pentru Brooke unuldintre cele mai dificile lucruri pe carele-a f[cut. “Te solicit[ enorm din punctde vedere fizic, antren]ndu-te 5–6 zilepe s[pt[m]n[ pe l]ng[ film[ri. E;tisupus unei mari presiuni `n fa\a a mi-lioane de oameni. :i mai e;ti ;i jurizat.”Cu toate acestea, ajutat[ de so\ul ei,David, ;i de uimitorul ei partener dedans, Derek Hough, a rezistat, a vi-zualizat succesul ;i a ie;it ̀ nving[toare.Oricare ar fi oportunit[\ile sau pro-voc[rile vie\ii, Brooke a ;tiut c[ e im-portant s[ ̀ ncerci s[ atingi stelele ;i s[nu renun\i niciodat[.

Brooke Burke-Charvet `;i acord[ libertatea de a accepta ;i alte provoc[ri

Date post:	28-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

ia Zilei 1270 - Prima atestare a Oa;ului apare pe un …...valuri furtunile timpului cum trece...

Documents