434
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
POPORATIA SI CLASELE
SOCIALE DIN BUCOVINA
www.dacoromanica.ro
T1POGRAFIA LUPTAa, N. STROILA
BUCURESTI, CALEA VICTORIEI, 113
www.dacoromanica.ro
1. .T ORO UTIU
No. 31.38
CU 12 MARTI
*tOrer, .a..4.414".- vee&lwat._
'i ,,,fe Oke,g14,971 I f.for...Z.
---.....,t .
8YCOUltql
BUCURE#T1
1916
Do
INc4,tte
Ofr , 14'71.1 Lei- .
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL :
Introducere pag. 9
I. Poporatia ,, 29
II. Clasa dirigentä 127
III. Clasa de mijloc 199
IV. Clasa carkleascä 405
Concluzii 425
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Interesul tot mai mare ce se aratazilnic pentru Românii din tarile de subtcoroana habsburgica, cere negresit odescriere exacta si temeinica a Buco-vinei l Ardealului, pentru ca in luminaunor date concrete sa se cunoasca maibine pamânturile vaduvite acum defratii nostri cei mai buni, pamânturile,din cari stapânirea austro-ungara asmuls cu putere si viclesug floarea lor,feciorii i cei mai in vlaga barbati ro-mâni 'Ana la vArsta de cincizeci deani, i i-a trimis In foc in rânduriledintai ale cumplitului razboiu de as-tazi, lasand in schimb neatinsa toata
www.dacoromanica.ro
10
paragina i neghina strainismului, ca sastapaneasca i sa porunceasca pe mosiafratilor nostri pieriti in lupte pentru ocauza streina....
Politica sgomotoasa a Maghiariloratragea intotdeauna mai mult atentiaRomani lor din Regat -asupra Ardeleni-lor, pe cand cea a Austriacilor, facan-du-se intre culise, pe soptite si cu maimulta insinuare, a fost mai putin bata-toare la ochi si a avut in schimb i tinmai sigur efect de distrugere. Sistemul is-cusit de guvernare al Austriacilor, evi-tând de obiceiu excesele, ascundea pus-tiirea elementului românesc din Buco-vina subt o fata morgana, asa ca ceice priveau dela Bucuresti nu arareoriavura iluzii optice...
Dela deslantuirea catastrofei euro-pene Bucovina a fost studiata intr'oserie intreaga de valoroase publicatii,
www.dacoromanica.ro
11
datorite oamenilor no§tri de §tiinta §i
cu dragoste pentru cea mai chinuitaprovincie româneasca. Astfel, profesoriiuniversitari domnii N. lorga, I. Nistorsi D. Onciul, membrii ai Academiei Ro-mane, discuta si resolva diferite pro-bleme speciale din trecutul Bucovinei.
Pentru a informa lumea straina, deCate ori apare o lucrare de valoare a-supra Bucovinei, d. lorga o recenzeazain .13ullettin de l'Institut pour I'aude del'Europe sud-or:entale., exprimându-sitotdeodata alaturi de parerile auto-rului §i judecata sa documentata asu-pra chestiunilor istorice si complec-tandu-le din bogatia sa de cuno§tintiuni versale.
Cercurile politice din Bucovina, §i
din cand in Cand si cele din România,s'au agitat mult si multa vreme in jurulintrebarii, dna Românii sau Rutenii
www.dacoromanica.ro
12
sunt locuitorii autohtoni ai Bucovinei sidaca aceasta se rutenizeaza sau se ro-rnanizeaza. In studifil sau .RomâniiRutenii in Bucovina» t) d. Iancu Nistorclarifica pe deplin aceasta chestiune,izbutind prin cunostintele sale istoricesa nimiceasca odata pentru totdeaunaacea faimoasa ipoteza a romanizarii,sustinuta de oameni neorientati in ma-terie sau, mai ales, de rea credinta, siclovedind cu prisosinta, ca cea dintaiuorganizatie politica din Bucovina sedatoreste hotark numai Românilor, lo-cuitorilor ei celor mai vechi, i ca taraaceasta, odata ajunsa subt coroanahabsburgica, incepu sa se rutenizezein masura tot mai mare si continua ase ruteniza fara intrerupere 'Yana in
1) I. Nistor : RomAnii si Rutenii in Bucovina",studiu istoric statistic, ed. Academiei Romane, Bu-curesti 1915, pretul 2 lei.
www.dacoromanica.ro
13
zilele noastre, procesul rutenizarii pe-trecandu-se chiar subt ochii si cu aju-torul stapanirii austriace, care intot-deauna neindreptatia §i ingenunchia peunii, favoriza si ridica pe altii, in ve-derea scopurilor politice urmarite de ea.
Cu prilejul implinirii a 140 ani delaanexarea Bucovinei de catra Austriaanexare intamplata la 26 Aprilie (7 Mai)1775 d. D. Onciul tine la AteneulRoman o conferinta asupra trecutuluiBucovinei pana la Intemeierea princi-patului Moidovei i arata cele mai In-semnate fundatiuni romane§ti pe teri-toriul ei ').
Tot cu acest prilej domnul A. Morariuscrie istoria Bucovinei2), dela anexare
1) Dimitrie Onciul: Din trecutul Bucovinei",Inst. de arte grafice, .Speranta", Bucuresti 1915,pretul 60 bani.
2) Dr. Aurel Morariu : Bucovina 1774-1914" inBiblioteca Bucovina No. 11-16, Libr5ria PavelSuru, Calea Victoriei 85, Bucuresfi 1915, pretul 1leu 50 bani,
www.dacoromanica.ro
14
si pana in prezent. Evocand trecutultarii, trecutul ei atat de românesc, d.Morariu face istoricul anexarii si iz-buteste sa arate prin o precisa docu-mentare, cum ((Austria, prin samovol-nicie, prin intrigi, prin mita, coruptiune,tradare i asasinare, ajunge a fi vre-melnica stapana a Bucovinei. '), Dom-nul Moldovei Grigore Ghica fu asasi-nat de Turci, in urma legitimului sauprotest impotriva violarii teritoriaie atarii sale. In capitolul al II lea urmeaza oreconstruire a starii generale din Buco-vina de pe vremea trunchiarii ei dintrupul Moldovei. Aceasta reconstruirese bazeaza pe un bogat numar deizvoare, referitoare la scoala i bise-rica,, la starea economica, la adminis-tratie si justitie. Tablbului din trecutautorul ii opune apoi un tablou al pre-
I) Morariu, op. cit. pag. 23.
www.dacoromanica.ro
15
zentului, din care se poate vedea unclea ajuns neamul românesc din Bucovinadupa 140 ani de stap.anire austriaca.Bogatia de izvoare, sugestiva evocarea trecutului, selectia §i gruparea ches-tiunilor pentru a fi lamurite, exac-titatea absoluta a cadrelor, in cariinfrä mate, ialul fiecarei chestiuni, apoisiguranta cu care autorul Ii desvoltasubiectul propus, i stilul elegant §i
lapidar, toate acestea fac din cartead-lui Morariu o adevarata enciclopediea Bucovinei dupa cum a caracteri-zat-o d. Moldovanu ').
Dar scrierile amintite arata sau ex-plica lucrurile §i imprejurarile .din Bu-covina numai pâna aproape de ince -putul razboiului actual. Cele ce sepetrec in Bucovina de la decretareamobilizarii generale in Austria, adeca
1) Neamul Románesc", anul X, No. 17.
p
www.dacoromanica.ro
16
dela 30/17 lulie 1914 incoace, panala aparitia scrierii d-lui Dr. Nico-lae Coman asupra Bucovinei : .Martiriul Bucovinei 1914 1915. 1),nu strabatusera deloc in publicitatearomana ; cad putinele si fragmentarele§tiri ce apareau singuratice §i sfioaseprin cele ziare, in comparatie cu rea-litatea tragicelor evenimente din Bu-covina, sunt identice cu aproape nimic.Cartea d-lui Coman prezinta o rnuncafoarte grea §i foarte Indrazneata, atatpentru imensitatea materialului ce o-fera imprejurarile §i intamplarile ac-tuale din Bucovina, cat si pentru di-ficultatile pe cari starea de razboiu leopune oricarei anchete si cercetari a-manuntite §i temeinice. Totu§i autorul
1) Dr. Nicolae Coman : Martiriul Bucovinei1914-1915", 286 pag. in Biblioteca Bucovina No.20-26, preful 1 leu 50 bani, depozitul general PavelSuru, Bucure§t,i Calea Victoriei No. 85.
www.dacoromanica.ro
17
a izbutit pe deplin, ca In cadrul in-gust al unei singure scrieri sa infati-seze un complect tablou al infiora-toarei stari de lucruri din Bucovina,expunând si expliand din toate punc-tele de vedere prapadul rasturnat decatra Austriaci, mana in mana cu Ji-danii, asupra poporului romanesc deacolo. Mobilizarea confusa, recrutarilepartinitoare, vitregul tratament al sol-datilor români, persecutarea si nimi-cirea lor intentionata, tot sistemul deexterminare a populatiei române pusin aplicare cu ajutorul si sub hipno-tica influenta a jidovimei talmudice, pa-razitare, toate mijloacele si metodeleperverse si perfide, de cari se servescautoritatile austriace si Jidanii, pentru ast'arpi, cu profit de toate categoriile, ele-mentul autohton al tarii, denuntul fals,organizat, agentiile provocatoare, sica-
www.dacoromanica.ro
18
nele i persecutiunile, arestarile i ba-taile nedrepte, fara nici un temeiu saupe motive ridicole, fara nici un alttemeiu decal numa: cu scopul dea-i intimida si batjocuri, numai dinpolta i placerea de a maltrata saunumai cu scopuri de santaj, procesele
intemnitarile pe nedrept, deport&rile, confinarile, spanzuratorile aran-jarea bandelor de franctirori, zise «le-giunea bucovineana., numai cu scopul
fireste neizbutit ; de a provocape Rusi sa pustiiasca tam, abuzurilecriminale ale jandarneriei cu prilejulrechizitionarilor i aprovizionarii ar-matei, mizeria sora cu foameteaa populatiei române, abuzul si speculaneumana, de hiene, ale Jidanilor cumijloacele de traiu, fie ele i cerealeromânesti, atitudinea perfida a vene-ticilor fata de Rusi i fata de popu-
si
www.dacoromanica.ro
19
latia românachiar i subt ocupatiunearuseasca toate acestea, i Incamulte altele, pe cari nu le mai puteminduce aici din lipsa de spatiu, suntexpuse sistematic, clar, scurt, docu-mentate cu fapte si date indeniabile,clupa nume, cifre, localitate §i timp.Stilul este concis, precis, cântarit. Ar-gumentarea inexorabila. Expunerea,când geme subt povara lucrurilor ceenareaza, când clocoteste de revoltainabusita, chid e de un sec ironic side un cinism ca §i acela, cu careAustriacii §i Jidanii isi aplica §i rea-lizeaza In mod aproape ma§inal sis-temul lor de exploatare sAngeroasa §iextirpare a neamutui nostru din Bu-covina.
Cetind aceasta carte, prime§ti im-presii incomunicabile §i senzatii ce nuse pot reda.
www.dacoromanica.ro
20
Sfarsind, trebue sa mai spunem, caaceasta carte, daca acum se prezintaca cea mai izbutita scriere de propa-ganda pentru chestiunea Bucovinei, eatotusi nu pierde nimic din valoareace-i va reveni odata pentru istoriamartiriului Bucovinei din anii 19141915, ai marei catastrofe europene.Multele date exacte privitoare la lup-tele In stil mai mic, la nesfarsitele cioc-niri si hartueli ce-au avut loc pe pa-mântul Bucovinei, ii vor asigura, inafara de imprejurarile amintite, tratateca chestiuni principale, un loc onora-bil printre izvoarele i dureroasele do-cumente, de cari cercetatorul din vii-tor al vremurilor noastre va trebui satina seama.
Noi acum In legatura cu discutareaacestei recente publicatii ne marginima conStata, ca din actuala atitudine a
www.dacoromanica.ro
21
Austriacilor §i Jidanilor fata de Ro-manii din Bucovina nu rezulta in fondnimic nou. Schimbarea s'a facut nu-mai in forma. Evenimentele razboiului,prin Incurcala si tulburarea produsade ele in Bucovina, i-au sedus sa le-pede numai masca de pe intentiunilesi sistemul lor vechiu, ascuns, dupacare urmariau in mod lent, incet, darpentru aceasta §i destul de sigur dis-trugerea pe toate terenele a vietiietnice a neamului nostru de acOlo.Ceea ce In trecut se efectuia prin ger-manizarea Invatamântului, prin exploa-tarea si expatriarea populatiunii ro-mâne§ti cu ajutorul camatarismului, al-coolului, administratiei §i justitiei straine,adeca jidovesti, se face astazi, faramasca, direct §1 brutal, cu ajutorul tu-nului, streangului, temnitei, molimelor§i mizeriei. Dar, drasticitatea aceasta
www.dacoromanica.ro
22
a procedeurilor evreo - austriace in-seamna i un bine din punct de vedereromânesc general : ea a spulberat o-data pentru totdeauna i cel din urmarest de simpatie si de incredere fatade Austriaci, la toata suflarea româ-neasca onesta i sincera, i dincoaceSi dincolo de frontiera. Ea ne-a datInc'odata cea mai netagaduita i ceadin urma dovata, Ca pentru Româninu poate fi viata i viitor decat inteoRomânie mare si libera !
Considerand publicatiile aratate maisus, rezulta deci Ca in aceste vremuride izbeliste si de restriste biata Bu-covina a lost invrednicita de mai multaatentiune ca altadata. Dar si presa co-tidiana se ocupa acum mai adesea destarile anormale din Tara Fagilor. S'arparea asa dar ca orice dorinta de a
www.dacoromanica.ro
23
mai scrie ceva despre Bucovina, ar fiinutila i zadarnica, deoarece ches-tiunile pentru lamurire i discutie s'arfi epuizat. lntrucatva e indreptatitaaceasta parere. Daca insa totusi incele ce urmeaza se va incerca preci-zarea unor date concrete asupra po-poratiei i asupra claselor sociale dinBucovina, atunci aceasta se face din treipricini : intdiu, pentru ca o carte mai multdespre Bucovina, daca chiar n'ar puteaaduce un real folos cauzei mari roma-nesti, in orice caz nu poate strica ; apoi,pentru ca de fapt chestiunea poporatieia claselor sociale din Bucovina, asa cumse prezinta ele, fiecare pentru sine ca unintrege, ca factori organici ai unei saualtei natiuni, i s'a dat prea putina a-tentiune 'Ana acum ; si, in sfarsit, lu-crarea aceasta porneste mai ales pen-tru a putea ajunge la concluziile fi-
www.dacoromanica.ro
24
resti, logice §i inevitabile, dela sfar§itulcarpi, concluzii dela a caror observaredepinde in special existenta neamuluiromanesc din Bucovina, in chiar Ro-mania mare de mane, §i in genere pu-terea sau robia sociala a Romanilorde pretutindeni.
Capitolele despre clasa dirigenta §iclasa de mijloc aduc ceva nou numaipentru cercurile de cetitori din Ro-mania, intrucat in Bucovina se cunoscstudiile mele statistice 1), cari formeazasubstratul capitolelor amintite. Con-vins fiind cä numai in lumina datelorstatistice putem cunoa§te, cu preci-ziune matematica, puterea unui popor,ma hotarli, in vremuri mai liniste, sa
1) I. E. Toroutiu: 1. Romanii si clasa dirigentadin Bucovina", Editura Societatii Acadernice ,Ju-nimea", Cernauti 1911; 2. Romanii si clasa de mij-loc din Bucovina", vol. I. Meseriasii, vol. II. Ne-gustorii, Editura Societatii Meseriasilor Romani,Cernauti 1912.
www.dacoromanica.ro
25
studiez problema economica a popo-rului nostru din Bucovina, desgropânddin colosul registrelor oficiale acelestand vorbitoare cifrele cari, pusefata in fata, ale noastre cu ale strai-nilor, au menirea sa ne arate treaptala care am ajuns sau pe care am fostlasati indarat de ei. Studiile de naturaaceasta sunt o necesitate a timpului.Lupta pentru existenta, concurenta sirivalitatea dintre neamuri, este atat demare, mai ales in caleidoscopnl buco-vinean, incat intotdeauna se simte ne-voia unui bilant incheiat, din care sase vada lamurit activul si pasivul uneinatiuni, penau a putea tinea pas saupiept cu cealalta.
Pentru a duce in eroare opinia pu-blica româneasca, autoritatile §i presastrainacu deosebire cea evreeascamereti se straduiau sa arate pri-
www.dacoromanica.ro
26
mejdia unei pretinse iperproductii inclasa dirigenta din Bucovina. Strigatulamintitei prese devenea cu atdt maiasurzitor, cu cat desteptarea patrundeamai mult la sate §i taranimea incepeasa dee an de an un contigent maisimtitor pentru clasa dirigenta, trimi-tanduli copiii lor la ora§e pentru aurma §coalele secundare. Pentru araspunde acelui strident strigat s'au pu-blicat odata studiile statistice aratate1112i sus, iar astazi, ddnd la lumina incele ce urmeaza numai parti sumaredin ele, intentionam cu totul alt-cevasa punem la dispozitia publcului ro-mânesc de aici cdteva pagini de orien-tare asupra claselor sociale din Buco-vina, pagini cari ar putea servi la in-dicarea eventualelor masuri de in-dreptare pentru fiecare clasa in partedupa ocuparea Bucovinei i restabi-lirea pacii,
www.dacoromanica.ro
27
Sa vedem deci cum se prezinta ra-portul claselor sociale ale diferitelorneamuri din Bucovina la izbucnirearazbcriului, ca sa putem apoi socoticam ce poate sa ramâna la inceputulpacii.
www.dacoromanica.ro
I. POPORATIA
www.dacoromanica.ro
I. POPORATIA
Clasele sociale sunt factorii organiciai unei natiuni ; ele sunt membre aleunui corp, care trebue sa duca o exis-tenta ibrida, când ch ar numai unul dinmembrele lui nu s'a desvoltat in modnormal si proportionat sau lipsqte cudesavArire. .Clasele socia'e sunt ade-varate organe, prin cari fiintele vii,natiile, I§i indeplinesc functiile vitaleale organismului lor».
«Clasele nu sunt dar formatii arti-ficiale, arbitrare, ale unor institutii vre-melnice precum I§i Inchipue aceicari cred ca ele s'ar putea §i desfiintaprin vre-o masura legislativa ci pro-ducte naturale ale evolutiei, cu carac-ter permanent, progresiv in diferen-tiare, IntrucAt raspund necesitatii eco-nornice fundamental; a procurarii mii-
www.dacoromanica.ro
32
loacelor de existenta poporatiei, pecalea cea mai lesnicioasa, In confor-mitate cu legea economiei puterilor. ').
Puterea unei clase sociale nu sepoate cuno4e astfel decAt numai cu-noscandu-se exact §i puterea organis-mului, caruia Ii serve§te ; trebue a§adarsä se cunoasca puterea numerica anatiunii §i totdeodata sa se examinezeraportul dintre clasele ei sociale.
Drept aceea dam mai jos un tablouasupra cre§terii poporatiei din Bucovina,dela anul anexarii 1774 §i piiala cea din urma catargrafie facuta destapAnirea austriaca In Bucovina la1910. Datele statistice referitoare lapoporatie le scoatem din lucrarile amin-tite ale domnilor Dr. I. Nistor (p. 156)si Dr. A. Morariu (p. 47), cari la ran-dul lor s'au folosit c:e publicatiile ofi-
1) A. C. Cuza : Nationalitatea in artä", pag. 214.ed. II, Minerva BucureVi, 1915, pretul 2 lei.
www.dacoromanica.ro
33
ciale ale ducatului Bucovina 1).Tabela ce urmeaza se deosebeste
de cele ale d-lor Nistor i Morariunumai prin unele schimbari in ceeacepriveste aranjarea coloanelor.
Anul Români Ruteni Evrei CeilaltiStr Mni TOTAL
1774 63.700 8.400 526 2.374 75.000
1779 87.811 21.114 8.000 116.925
1786 91.823 31.671 12.000 135.494
1800 150.000 48.981 198.481
1848 209.293 108.907 11.5801 47.801 377.581
1851 184.718 142.682 51.136 373.536
1860 202.655 170.983 83.282 456.920
1869 207.000 186.000 47.700 70.664 511.364
1875 221.726 202.700 51.6171 67.872 543.915
1880 190.005 239.690 138.758 568.453
1890 208.301 268.367 165.827 642.495
1900 229.018 297.798 100.893 102.486 730.193
1910 273.254 305.101 102.919 113.655 794.929
1) Mitteilungen des statist'schen Landesanites, }left XVII,Czernowitz 1913.
www.dacoromanica.ro
Pana la anul 1880 catagrafia po-poarelor din Austria se facea In a§afel ca nationalitatea unui individ sestabilea dupa limba materna (Mutter-sprache). Tendinta pangermanista cese observa la Viena dela 1880 in-coace adus ?. o schimbare pentru ca-tagrafiile urmatoare in favoarea ideeiurmarite. Conte le Taaffe, pe atunciministru-prqedinte §i de interne, de-creta prin o lege speciala, ca recensa-mântul nu se va mai face dupa limbamaterna, ci dupa limba de conversatie(Umgangssprache). Oricine poate Inte-lege ca principiul acestei legi e 0 cu-rata neghiobie, pe care insa guvernulcentral trebuia s'o faca, pentru ca sasa dea comisarilor c.r. o arma, cu a-jutorul careia sa poate aduce la in-deplinire ideia pangermanista. Rezul-tatul obtinut este uimitor de favorabil
84
www.dacoromanica.ro
35
pentru guvern si izbitor de anormalpentru Români.
Punem fata in fata cifrele catagra-grafiei inainte de aplicarea faimoaseilegi a lui Taaffe :
In anul 1875 s'au aflat 221.726Romani, si dupa aplicarea ei :
In anul 1880 s'au aflat numai190.005 Români.
Sanctionarea acestei legi diabolicea avut pentru neamul românesc dinBucovina urmari dezastruoase si ne-spus de pagubitoare. Prin e3 s'a datorganelor administrative mana liberade a comite abuzuri, de a introducela catagrafie pe individ in rubrica cele convenia. Bunaoara, daca RomAnuldeclara ca cunoaste limbele : româna,germana si ruteana, era introdus inlista ruteana sau chiar In cea ger-mana. Zicem in liita cea ruteana,
www.dacoromanica.ro
36
pentru Ca e un fapt cunoscut dorintaAustriei de a avea un partid puternical Ucranilor, cu privilegii §i libertatiaproape nemarginite, pentru a arataUcrainilor din Rusia situatia .fericitaxa confratilor lor din Austria si prinaceasta pentru a-i face pe aceia sagraviteze in afara, in cazul aceastainspre Austria. De aici protejarea Ru-tenilor austriaci de catra diferite gu-verne centrale si locale, de aici lupteleRomânilor bucovineni pentru dreptu-rile bisericei si scoalei, lupte in cariguvernele intotdeauna au ajutat peRuteni in defavorul Românilor.
Comisarii chezaro-craie§ti au merschiar asa de departe cu protejareaRutenilor, incat comiteau crima fal§i-ficarii listelor catagrafiei stergand ul-terior cuvantul limbei de conversatie.romanqte. i inlocuindu-1 cu .rute-nqte7b.
www.dacoromanica.ro
37
Prin aeeste mijloace, la ultima ca-tagrafie din 1910 s'a putut ajunge laurmatoarele date :
Dupa limba : Romani : 273.254 ;Ruteni : 305.101 ; Germani : 168.851(dintre cari 102.919 Evrei) ; Poloni :36.210 ; Boemi, Mora vi : 1.005 ; Ma-ghiari : 10.391 ; Sloveni : 80 ; Serbo-Croati : 1 ; Italieni : 36.
Dupa religie: Ortodocsi 547.603 ; Ro-mano-Catolici : 98.565 ; Greco-Catolici(uniti) : 26.182 ; Armeano Catolici : 657;Ultramontanisti: 14; Armeano-Orientali :341 ; Evrei (Mosaici) : 102.919 ; Luthe-rani: 20.029; Evanghe1ici-Reformati:484;Lipoveni : 3.232; Anglicani: 1 ; Menoniti1; Mohamedani 14; LAM confesiune : 62.
E de observat ca la limba germanasunt trecuti i Evreii, iar la Ruteniiortodocsi i Lipovenii. In numarul168.851 Germani se cuprinde si nu-
2
:
:
www.dacoromanica.ro
38
rnarul de 102.919 Evrei, iar in numa-rul 305.101 Ruteni sunt cuprinsi si3232 Lipoveni.
Prin falsificarea listelor, RomAnii aufost trecuti cu zeci de mil in numarulRutenilor, iar Evreii in nurnarul Ger-manilor, numai ca cei dela centrul vi-enez sa se poata mAngaia Ca si InBucovina germanizmul Infloreste siucrainizmul propteaua sandramaleiaustriace se intareste pas cu pas.
Instrainarea succesiva a elementuluiromânesc din Bucovina a fost favori-zata intrucAtva si de pozitia geograficaa tarii. In spre miaza-zi si apus con-tactul RomAnilor bucovineni cu maselecompacte ale Transilvanenilor e im-piedicat de Carpati ; inspre rasarit pazadraconica a autoritatilor austriace rupeaorice legatura cu Regatul liber ; cel cetrecea granita pentru a vizita RomAnia,
www.dacoromanica.ro
30
era urmarit pas cu pas, chiar aci intars, de agenti secreti, §i intors inBucovina, vizitatorului i se spunea cude-a-manuntul unde a fost §i ce a vorbit.Astfe', ni§te studenti bucovineni, aflán-du-se la serbarea Unirei la Ia§i, unuldin ei a spu,s in vorbirea sa : .Noi nuvenim la voi, ci noi venim la noi acasa.:Reintor§i in Bucovina, directorul politieia citat imediat pe cAtiva din ei, le-a spusunde au fost si i-a intrebat, care din ei arostit cuvintele amintite... Dam acesteranduri numai a§a ca pilda caracteristicade grija parinteasca din partea stapânireiaustriace fata de supu§ii ei. Cel ba-nuit cu tendinte de gravitare inspre Bu-cure§ti avea apoi sa urce toata viatasa calvarul de suferinti §i nedreptati.Aceasta poate fi o dovada eclatanta,ca mai tare decat Carpatii masurileipersevere ale Austriacilor despart ca
www.dacoromanica.ro
40
un perete de granit poporul românescdin Bucovina de Regatul liber.
Deschis a ramas numai contactulinspre miaza.noapte, cu Galitia. Bamai mult, acest contact dinspre nords'a intarit prin incorporarea Bucovineila Galitia, de unde s'a revarsat apoipotopul de Ruteni Inspre sud... Laanexarea Bucovinei, Austria a aflatpe teritoriul ei de 10.100 km2 popo-ratie de 75.000, cu o majoritate sdro-bitoare, româneasca (63.700 Românila 1774) ; rezultatul ultimei catagrafiidin 31 Decembrie 1910 da un nutriarde abia 273.254 Români §i 526.844straini (la 1774 se aflau numai 11.300straini !) intreaga populatie a Buco-vinei reprezintând numarul de 794.929suflete.
Privind cifrele din coloana Roma-nilor, de pe tabela, putem observa ca
www.dacoromanica.ro
41
cresterea poporatiei românesti mergeinteun chip foarte normal OM in anulaplicarii legii lui Taaffe. La 1880 inloc sa se afle o crestere normala apoporatiei românesti, comisarii delegaticu recensamântul constata ca. numarulRoniânilor a scazut dela ultima cata-grafie din 1875, asa dar in 5 ani, cu31.721 suflete. Acesta poate fi unexemplu tipic pentru mentalitatea au-striaca i mijloacele de cari se folo-seste, când e vorba de urmarirea uneiidei. Dar de aici Inainte falsurile si-stemului de guvernare austriaca se tinlant. Toate calculatiile oficialitatii seIntemeiaza pe aceasta statistica oficialasi pe baza ei se cladesc concluziile, decari cei de sus au nevoie, i dau drep-turile in conformitate cu dânsa.
Prin mita, coruptiune, asasinarefalsuri au cftstigat Austriacii Bucovina,
3
- pi
www.dacoromanica.ro
42
cu aceleasi mijloace au gospodarit inea vreme de 140 de ani. Pornind asadar dela o premisa falsa, ei obtinastazi si un rezultat fals. Astfel cla-direa pajurei duble asezata fiind penisip, uraganul ce s'a pornit asupraEuropei, nu va inceta On ce nu vaspulbera totul ce va afla cladit peminciuni si samovolnicie. Ea Austriaa ridicat intotdeauna sabia Impotrivdcelor slabi, si cine ridica sabia, desable piere !
Ideile conducatoare in politica po-poratiei, urmarite de statul austriac pAnala 1880, erau centraliste si pangermane.Ele se aratau pe fata si foarte lamurit.Astfel, la 2 August 1750, vorbinddespre introducerea limbii germane inscolile austriace, consilierul von Geblerzice-, in sfatul Imparatesc, intre alteleurmatoarele : .Der Staat muss daraufarbeiten, nach und nach ein Volk zu
www.dacoromanica.ro
43
werden», adeca : .Statul trebue satinda inteacolo, ca incetul cu incetulsa ajunga a fi un popor» '). Citammai departe din catea amintita a d-luiAurel]Morariu (pag. 39) câteva randuri,in cari ni se arata si atitudinea celuimai liberal dintre toti domnitorii habs-burgici, atitudinea lui losif al II-lea(1780-1790) fata de tendintele pan-germane observate de centrul impe-riului : .Imparatul losif al II-lea n'aputut sa rarnae neinfluentat de mediulin care traise, iar ideile sale panger-mane rees cu toata evidenta din ras-punsul ce 1 dete Maghiarilor, cari pro-testasera contra decretului curtii din19 Decem vre 1788, prin care se luasehotararea, ca si in Ungaria legile safie publicate numai In limba germana.
Vezi : Dr. A. Fischel : Das osterreichische Spra-chenrecht", pag. XXXIV, citat dupl : Dr. AurelMorariu . Bucovina 1 774-1 9 1 4", pag. 39.
www.dacoromanica.ro
44
Imparatul le raspunse Limba ger-mana este limba universala a impa-ratiei mele. De ce sa admit eu, cainteo singura provincie legile i afa-cerile publice sa fie tratate in limbanationala ? Eu sunt imparat al imperiuluigerman ; prin urmare celelalte state,pe cari le posed, sunt provincii, carilaolalta cu intregul stat formeaza uncorp, al carui cap sunt eu. Daca re-gatul ungar ar fi cea mai insemnata
cea dintai dintre posesiunile mele,atunci jimba aceasta as face-o limbade capetenie a tarilor mele, lucrul insanu este astfel 1)p. Tot losif al II-leaaplica ideia colonizarii Bucovinei cuelemente straine, de preferinta germanebine inteles, ca sa se ajute infaptuireaprincipiului de-o absurditate nemaipo-menita ca... statul austriac trebue saajunga a fi... un popor.
1) Dr. Fische!, op. cit. pag. XLII.
:
§t
www.dacoromanica.ro
45
.Pentru a ilustra macar in parte cariau fost efectele acestui atat de bineorganizat i condus sistem de coloni-zare a Bucovinei cu elemente streine,ne vom folosi aici numai de dateleprivitoare la tinuturile Solcii. Plana pela anul 1840 au fost stabilite prin a-propierea Solcii urmatoarele colonii :1. Colonia din valea Solonetului cu30 familii de Slovaci ; 2. Colonia dinDealul-lederei (Lichtenberg) cu 30 fa-milii de Nemti din Bohemia ; 3. langaManastirea Hurnorului colonia de pedealul Plesa cu 16 familii de Slovaci;4. Colonia din Manastirea Humoruluicu 40 familii de Nernti din Bchemia,si tot atatea familii de Sim aci ; 5. Co-Ionia Bory cu 30 familii Nemti dinBohemia ; 6. Colonia din Negrileasa(Schwarzthal) cu 40 familii Nmiti dinBohemia ; 7. langa orasul Radauti co-
www.dacoromanica.ro
46
Ionia de pe Tomnaticul Mic cu 23 fa-milii de Unguri ; 8. Colonia de .pedealul Minte i Stiviorul cu 50 familiide Galitieni ; 9. Colonia din Karlsbergcu 23 familii de Nemti; i in fine inspre CArnpulung colonia de Rusnecidin Breaza.1).
In chipui acesta deci stapanirea au-striaca a impanat in lung si in latpamântul Bucovinei cu elemente ger-mane si slave, numai ca sa se ajungala incredintarea, ca imperiul devine in-cetul cu incetul... un singur popor,adeca imperiul austriac Incepe a fi
identic cu poporul german. Cu acestemijloace s'a cautat sa se ridice nu-marul populatiei din Bucovina 'Anala 1880 si cu aceste tendinte s'a facut
recenzarnântul 'Ana atunci. .Statultrebue sa tinda intr'acolo, ca incetul
1) Morariu, op. cit., pp. 44, 45.
Si
www.dacoromanica.ro
47
cu Incetul sa ajunga a fi un singurpoporo. Cine cunoaste mozaicul po-poarelor si mai mari si mai maruntedin babilonia austriaca, acela isi poateusor inchipui ce urmari grozave trebuesa fi avut de suferit de pe urma acestuifaimos principiu celeialte:popoafe neger-mane. Si a stazi sigurca visul Nemtilor, na-scut din cea mai strasnica grandomanie,s'ar fi Indeplinit, daca legile firii, le-gile pentru conservarea speciei, putereade vitalitate a celorlalte popoare ar fiIngaduit astfel de monstruozitati nemai-auzite pentru fabricarea artificiala aunui anumit popor
Pe la anul 1880 s'a produs in cer-curile dirigiuitoare o schimbare de tactcu privire la politica poporatiei dinAustria. Se vede Ca rezultatele obtinutepa'na atunci nu dovedeau nicidecumeficacitatea sistemului de impilari, in-
www.dacoromanica.ro
48
genunchiari si de distrugere a popoa-relor negermane, numai cu scopul cape mormântul lor sa se Ina lte impe-riul german compus numai din Germani,imperiul visat de losif al II-lea. Ci-frele cel putin cele privitoare la populatia Bucovinei, arata o rapidacrestere a elementului autohton aRomanilorsi o crestere nu mai putinnormala a celorlalte popoare negermane,asa ca si cei dela carma statului, desitArziu de tot, totusi vor fi recunoscut cäprincipiul infaptuirii irnperiului germanpe ruinele celorlalte popoare a fost sitrebue sa ramâna pentru toate timpurile
f In orice imprejurari numai o ridicolafo rmula.
In intorsatura din politica centralaaustriaca intamplata pe la 1880 se ob-serva foarte lamurit hotarArea de asprijini cu orice pret si cu orice mijloacepe acele popoare din monarhie, despre
www.dacoromanica.ro
49
ale caror sentimente filo-austriace numai exista nici o indoiala sau cel putinnu li se putea dovedi mascarea lor, §icari, mai ales, nu au legaturi de in-terese vitale cu conationalii lor din sta-tele invecinate. Astfel, in Galitia aufost sprijiniti Rutenii impotriv a Polo-nilor, pe de o parte pentruca natiuneapolona 4i are continuitatea dincolo dehotar, in Rusia, pe de alta pentru caAustria se straduia sa sugereze Rute-nilor ideea ca acestia ar II chemati sadevina antagonistii RuOor din irnperiulrusesc, si sa sprijineasca curentul Ru-tenilor din Ucraina pentru intemeerearegatului ucrain, cica subt suzeranitateaHabsburgilor..
In privinta aceasta intrigele politiceale Austriei nu s'au estins numai inmarginele hotarelor ei, ci si in Rusia.E un fapt cunoscut ca Austria chel-
www.dacoromanica.ro
50
tuia an de an sume enorme pentru spri-jinirea curentului din Ucraina pentru...desrobirea Rutenilor de subt jugulrusesc i pentru a i face In schimbrobii Habsburgilor. Din identice motive,nu numai fata de Rusia, ci i fata deRomania, au fost favorizati i sprijinitiRutenii din Bucovina pe ocotealaRomânilor.
Asa se explica faptul ca incepanddin cel mai extrem nord, dela Nistru,pAna la cel mai extrem sud al Buco-vinei, de-a-lungul frontierei românesti,multe sate au lost colonizate cu Rutenisau rutenizate in mare parte, cu ajutorul
sprijinul direct al oficialitatii austriace.Acesta nu este un fapt intamplator. Einteresant sa urmarim dupa hartadupa tabelele statistice aceasta nefi-reasca crestere a populatiunii rutene
hotarului intre Bucovina si
si
si
si
de-a-lungul
www.dacoromanica.ro
51
Romania. Aceasta poporatie fu asezataartificial ca un cordon Intre maselecompacte ale Romanilor din Romaniasi ale celor din interiorul Bucovinei.Acest cordon de Ruleni trece apoi inGalitia prin mijlocul Polonilor.
Dupa ce Rutenii au fost asezati inchipul acesta, de straja, pentru paraliza-rea influentei din partea RomanieiasupraRomani lor bucovineni si din partea Po-loniei rusesti asupra Polonilor galitieni,Austria da nastere unui nou participolitic : partidului rutean sau ucrain,dupa cum II numeau Insisi conduca-torii lui.
Acest partid, atat din Galitia cat sidin Bucovina, neavand nici traditii, nicireprezintanti din sinul poporului, acestpartid nu este altceva decat o spontanacreatiune politica a guvernului austriac,creatiune sustinuta si menajata numai
www.dacoromanica.ro
52
din «Inalta>, ratiune de stat a guver-nantilor.
Asadar in conformitare cu bine cu-noscutul principiu: divide et impera, abiliistapanitori pentru triumfarea cauzei lorau intaratat neamurile impotriva nea-murilor si le-au desbinat, cautand apoisa produca din cea mai mica diver-genta de vederi sciziune i sa alimen-teze luptele fratricide din sinul fiecareinatiuni.
Asa se explica luptele dintre parti-dele romanesti si rutenesti din Buco-vina. Guvernul prin manopera sa decoruptiune a stiut in totdeauna sa puepe Romani impotriva Rornanilor, peSlavi impotriva Slavilor, pe Romaniimpotriva Slavilor, si invers, sprijinindcand pe unii, cand pe .altii, pentru ase putea ucide intreolalta. In vedereaideel celei mari urmarite de Aurstria,
www.dacoromanica.ro
53
ideea regatului Ucrain subt stapanireaHabsburgilor, sprijinul acordat de gu-vern le-a revenit intaiu Rutenilor tineri,zisi i Ucraini, in Bucovina ca Si inGalitia.
De altfel, partidul rutean a si dusnumai o viata artificiala, dupa cum cumijloace artificiale a fost conceputcreat. Intre partid i popor n'a existatnici odata o coherenta. In afara deconducatorii natiunilor beligeranteRomanii i Rntenii, poporul a traitin cea mai perfecta armonie, fiindcapoporul rutenizat de peste Prut, desisiLa pierdut ceeace are mai scump unneam limba el totusi Inca nu si-apierdut constiinta ca-i Roman. Intrebatfiind vre-un Rutean de peste Prut, careinationalitati Ii apartine, el raspundecu emfaza : «la Woloch., adeca: «Eusunt Roman.. Dar pentru a dovedi ca
pi
www.dacoromanica.ro
54
pretinsul partid rutean din Bucovinanu este decat o simpla creatiune spon-tana a Austriacilor, cu scopul ca saaiba Romanii cu cine sa se razboiasca,n'avem decal sa constatam ca dinsinul poporului rutean nici nu s'a pututafla un sef pentru partid. Guvernul atrebut sa caute un tradator roman, unrenegat, pe Coco Wassilko, pe caresa-1 injoseasca la ruOnea de a fi sefulcreatiunii austriace, numite partidul ru-tean. Adevarat Ca a§a conducator Ii
era Austriei cu atat mai binevenit, cucat plecarea lui in partidul rutean aveaapoi sa produca din schimbul de ve-deri si din slabiciunile de caracter sci-ziune in tabara Romanilor, cum e cazullui Aurel Onciul, Florea Lupu, RornulReut, etc., .fruntasii partidulub> pseudo-democrat.
Deci din pricina mizerabilei politice
www.dacoromanica.ro
55
externe fata de Rusia si Romania a-ceasta si mai mizerabila politica internfacuta de Austria de cateva deceniiincoace. Aceste tendinte au impuscrearea legii lui Taaffe, sanctionatapentru recenzamintele dela 1880 si'Ana In timpul de fata. Numarareapopoarelor trebuia asa dar facuta dupalimba de conversatie in asa fel, ca po-porul rutean, protejat din motivele cu-noscute ale politicei externe, sa iasain majoritate sdrobitoare fata de Ro-mani, pe cari Austria nu-i dorea pu-ternici in primejdioasa apropiere a Ro-maniei. Austria se straduia sa aiba inRuteni un puternic bloc strain, care sasaza in coastele României. De aicifalsurile in numararea acestor popoare,falsuri favorabile Rutenilor i defavo-rabile Romanilor din Bucovina si im-plicit României. Pe baza acestei sta-
www.dacoromanica.ro
56
tistice false stapanirea austriaca dedeaapoi Rutenilor drepturi in biserica,scoala, administratie, justitie, in sfarsitin intregul organism al ducatu'uivinei. Toate acestea mergeau pe so-coteala Rornanilor.
Asa trebue deci privita statistica ofi-ciala referitoare la catagrafiile dela 1880pana 1910. Cu aceste pregatiri yomprivi asa dar i statistica oficiaja dindin. urma dela 1910 cu atat maimult, cu cat indarjitele luptele politicedintre Romanii si Rutenii din Bucovinain cei din urma ani pana la izbucnirearazboiului se intetisera pe toate tere-neIe vietii publice, luand proportii pri-mejdioase pentru situatia Romapilor,drept cousecinta a frauduloasei legi alui Taaffe si a actelor facute in fraudadispozitiunilor altor legi, si gratie spri-jinului direct, fatis si provocator datRutenilor de guvernul austriac.
-Bu-
www.dacoromanica.ro
57
Tabelele statistice ce iiirmean suntlucrate dupa : .Mitteilungen des statis-tischen Landesamtes des HerzogtumsBukowina,Heft XVII.,Czernowitz 1913.,publicatia oficiala, care cuprinde rezul-tatul celei mai recente catagrafii dinBucovina, dela 1910. In forma Inn elenu sunt identice cu tabelele din sta-tistica oficiala. Deoarece numarareapopoarelor in Austria s'a facut in spi-ritul legii lui Taaffe, adeca dupa limbade conversatie, noi ne-am simtit ne-voiti sa introducem o mica schimbarein aranjarea materialului statistic dinpublicatia oficiala.
In statistica oficiala s'a publicat re-zultatul catagrafiei din 1910 in 2 ta-bele ; in tabela Intâia se da rezultatuldupa confesiune, in tabela a doua dupalimba de conversatie. Cari stint con-fesiunile recunoscute In Austria si ce
www.dacoromanica.ro
58
Intelege oficialitatea austriaca princuvintele : dimba de conversatie »,desprd acestea insistam mai pe largin comentarul tabelelor statistice. In-nainte de a trece la publicarea tabe-lelor, tinem sa atragem atentiunea ceti-torilor asupra schimbarii introduse denoi In aranjamentul statistic oficial.
Dupa tabela limbei de conversatiedupa cea a confesiunilor noi am re-
construit tabela nationalitatilor in asafel, ca indivizii declarati la limba deconversatie romana i-am socotit cafiind Romani, pe cei la limba ruteana
Ruteni, s. a. m. Raman Inca Evreii,pe cari trebuia sa-i scoatem din tabelaconfesiunilor i sa-i punem alaturi decelelalte natiuni de pe pamantul Buco-vinei. Deoarece oficialitatea austriacanu recunoaste o nationalitate i limbade conversatie evreeasca, de a ceea In
§i
www.dacoromanica.ro
59
tabela a doua din statistica oficiala,in tabela limbilor de conversatie, Evreiinu se gasesc inteo coloana speciala,ci ei sunt numarati la limba germanasi uneori §i la alte limbi. Recon-struind tabela nationalitatilor, fixamnumarul Evreilor dupa rubrica confe-siunii mozaice.
Aceasta este deosebirea cardinaladintre statistica noastra §i cea oficiala.Din aceasta schimbare rezulta apoideosebiri de date chiar, deosebiri pecari le explicam pe larg in comentarulce urmeaza imediat dupa tabele. Loca-litatile, in cari prin recunoastered Evrei-lor ca nationalitate si prin subtragerealor din numarul celorlalte nationalitatise produce o esentiala schimbare acifrelor, acele localitati le insemnam cunote : 1"), 3), etc., l le dam apoi in otabela auxiliara cu cifrele din statis-
www.dacoromanica.ro
60
tica oficiala, in felul cum sunt aranjatein ea ; cu ajutorul comentarului si altabelei auxiliare oricine isi va puteareconstrui singur statistica oficiala dupalimbs de conversatie.
Ducatul Bucovina are o suprafatade 10.100 km. 2 si este Impartita in11 districte politice. Fiecare districtpoarta numirea dupa numele orasuluicu populatia cea mai numeroasa, careoras e i capitala districtului.
Tabelele statistice ale districtelorale localitatilor din districte surit aran-jate in ordine alfabetica. Incepem Insacu Cernauti, capitala Bucovinei
Dupa tabelele statistice ale a) ora-selor cu districtele lor urmeaza b) tabelagenerala a populatiei ; dupa aceasta c)tabela auxiliara. Cine ar dori sa cu-noasca populatia unei localitati, ar trebuideci sa priveasca toate tabelele dupaindicatiile comentarului.
si
www.dacoromanica.ro
1. CERNA,UTIA. Orasul cu suburbiile
-0 cuLocalitatea';
1.1.1
O 5 :'E V = 7-.1 f;" <o ....,75 , .. E-'3 o -, .,..... b.0 0
cl ' C.-.) ,,,a. '''' .; C7) ., <6-5) I-0:1 ES
,Cernguti (oras)Suburbiile
Horecea . .
Caliceanca .
Clocucica . .
MAn hsterisca
RosaOrasul cu sub-urbiile , . . .
5569
728
554
1816
920
3853
11259
72
801
1779
924
419
26651
72
187
817
608
278
5927
6
, 529
931
1831
3523
11516 345
80
980
1478
646
193
9
40
17
24 13
5
1 55
2
61360
960
3060
6861
4946
8271
13440 15254 28613112747 14893 411 29 13 1 57 85458
Cr>
tU I0 *.e
:
.
.
. =1M
.
1E
rY'
I-- (j-- I
I
1
www.dacoromanica.ro
62
B. Districtul Cernautilor
LOCALITATEA0
EE
*E0oca'
EC
1 Bi la
2 Boian ')
3 Buda') . . .
4 Carnena . .
5 Ceahor .
6 Cernauca
7 Chicera
8 Corovia
9 Cotul Bainschi
10 Cotul Ostritei ").
11 Cudur-Mare .
12 Dobronduti .
13 Ciogolina . . .
14 Jucica NottA ') .
15 Jucica Veche .
16 Lehucenii Teutului
17 LencAuti Privat
18 Lencäuti Cameral.
19 Ludihorecea .
20 Lucavita . . .
21 Mahala 6) . . .
7
5125
1159
11
1540
4
50
1510
91
1596
3781
8
135
10
15
94
1
1
528
52
2332
376
382
2161
786
2131
726
23
334
--
5339
1667
450
1922
3363
660
1295
661
168
1410
15
1181
41
105
30
171
30
26
4
47
383
151
23
539
256
32
55
165
14
50
81
4
4
128
28
88
8
197
23
116
4
8
44
23
6
2o
651 1
12
166
3
18
6S
49
24
48o
167
157
35
77
16
6
1
6
10
42
4
422
7340
12oo
2281
2496
25o6,
8o91
1665
437
1643
9768
1876
661
2961
3959
947
1394
948
749
1522
2413
2m cx
aj,;.-
1,c 75
0.
`>
--
I
--
.
. .
. .
.
. . .
)
1
www.dacoromanica.ro
63
LOCALITATEA.0 .02
-51:4 L.L.1
.2o
Et;
c4 (7)
E-
E-
22 Mamaiesti Noi . 2766 100 5 29 290023 Mamaiesti Vechi 1982 91 24 2097
24 Mamornita 7) 8 536 20 15 1 580
25 Mihalcea . . 911 1977 80 27 18 2 3015
26 Molodia . . 2676 815 212 1467 44 5 5219
27 Nouà Sulite . 817 102 962 83 117 23 2104
28 Os tri ta 2319 64 2383
29 Rarancea . . . 42 4716 268 17 104 5147
30 Slobozia Rarancei . 21 1246 31 12 1310
31 Reyna . . . 8 1442 11 4 1465
32 Rohozna . . 4 1428 2279 496 4207
33 Sadagura . 14 639 3410 370 6 4439
34 SerAuti de jos . 5 840 43 21 4 91335 *eräuti de sus 1807 75 4 102 198836 Subranet . . . 1829 50 2 5 1886
37 Strifetchi Cut 1858 18 5 2 1884
38 Toporguti . 16 895 451 20 78 5460
39 Tureni . 728 8 73 9 10 5 833
40 VAs1Auti . 2201 165 29 2395
41 Voloca 3826 11 90 83 17 402749 Zadobruvca 1016 22 8 11 1057
DistrictulCernautilor . 2944656873110914 2423 3532 118 103306
715
C
www.dacoromanica.ro
C. Cernäuti cu suburbiile si districtul Cernäutilor
'ELocalitatea C)
0
5*-E0
LL 0- cicd Ct0E-
Cern Ault cu sub-urbiile . . . . 13440 15254 28613 12747 14893 411 29 13 1 57 85458
Districtul Cer-nAulilor . . . 29446 56873 10914 2423 3532 118 lo33o6
Cern'auli cu sub-urbii si dis-trictul Cer-nAutilor . . 42886 72127 39527 15170 18425 529 29 13 1 57 188764
1
1
a, E,> 0
(7)
`<i!
.g.,zcci.
Z *a"> .c..b..
0 .-ci;
..-- ...i :2E-.
e.i.3 g 1
0).1=.
www.dacoromanica.ro
Boe
mi,
Mol
ravi
,Slo
vaci
TO
TA
L 1
1 It
atie
ni1
65
2. CAMPULUNGD. Orasul si Districtul
LOCAL1TATEA--,::
1
Campulting . . 5574 155 1577 1302 105 9 4 87261 Argel 18 33 1 5202 Breaza . . . .
;146515 703 127 40 3 -- 2027
3 Bucsoaia . . . . 626 44 350 8 10284 Caslibaba . . . 84 343 146 354 9275 Ciocänesti . . . 979 17 30 112 11386 CiumArna . . . 2 399 9 417 Deia 549 1 17 4 5718 Dorna Candrenifor 2123 6 273 224 5 3 26349 Dorotea Plotonita. 1200 14 28 1242
10 Frasin 787 271 239 414 115 8 183411 Frumosul . . . 1609 22 172 102 21 192612 Fundul Moldovei . 2955 216 205 827 10 421313 Gemine . . . . 225 475 26 159 9 3 89714 Iacobeni . . . . 670 8 239 2334 6 4 326115 Negrileasa . . . 628 1 10 151 1 79116 Ostra 335 230 36 212 10 82317 Poiana Stampei . 1302 1 36 46 5 139018 PojorAta . . . . 1534 7 106 826 18 249119 Prisaca (Eisenau). 14 21 448 2 1 48620 Rusii Moldovitei . 206 2078 470 339 200 4 329721 Rusii pe Boul . . 98 942 64 28 113212 Sadova , . . . 1705 3 23 61 17 180923 Slätioara . . . . 433 13 42 3 491
24 Stulpicani . . . 1674 24 206 420 42 2 3 237125 Valea Putnei . . 284 10 37 1 5 33726 Vama 3196 10 618 1468 13 1 530627 Vatra Dornei . . 3059 166 1201 917 87 1 543128 Vatra Moldovitei . 1083 10 129 614 17 2 1855
CArnpulung i districtul 33091 7553 6079 11888 689 47 111 6 59364
oix
0 > 0tx u.i 0 75
a.
. .
. .
.
. .
.
. .
. .
.
1
I
I
--t
[
--
,11----
_--
--
www.dacoromanica.ro
Rom
ani I
Evr
ei
Ger
man
i
Boe
mi
Mor
avi
Slo
vaci
TO
TA
L I1 I
66
3. COTMAN
E. Orasul i Districtul
LOCALITATEA-5cx
0a.
Cotman 9 4299 666 1 35 455 1 3 55771 BeNomet . . . 1 849 78 18 9462 Clive0 . . . 5 121 7 50 12 18 13023 Clivodin. . . . 1761 1 58 19194 DavideVi . . . 3 11 73 63 12395 DubAuti. . . . 1 239 80 5 48 13726 Havrile§ti . . 1005 88 4 12 11097 1ujinet. ') . 1057 90 1 11488 Ivannut 1') . 8 3835 152 32 2o27
19 Lwuvca ") . 1503 105 102 171010 Lujeni 7 2486 452 36 263 119 336311 Malatinesti 6 1 256 77 9 7 1 35512 NepolocAuti . . 11 I 047 349 18 54 1 47913 Or4eni ") . . 2608 239 66 291314 Ofxch1ib . 3 1680 110 3 36 1 83215 Piedecauti ' ') 47 983 1 63 38 123 116 RevAcäuti . . . 707 75 6 1 8 80617 iicAuji. . . . 1 436 1 02 4 4 154618 Staucean . . , 2070 256 31 5 1 240819 Sipeniji . . 1 2 3275 1 36 2 1 2 343720 SuLhoverchov 1 91 7 1 09 4 31 206121 Valava . . . . 8 2025 1 31 8 86 225822 Viteleuca . . . 527 39 22 58823 Zeleneu . . . I 405 71 5 1481
Cotman i districtul 1 20 39360 3839 282 1 373 133 4510 7
0T,
.
_
www.dacoromanica.ro
67
4. GURA HUMORULUIF. Orasul si Districtul
ILOCALITATEA E0 =E
tu,E-.
bso 0
Gura Humorului1 Arbore2 BAiee0 .
3 Berch*O.4 Bori5 Botuana.6 BrAie07 Braca8 Cacica9 Capu Câmpului.
10 Capu Codrului .
11 Cap.ana12 Clit13 Corlata .
if Dealul Ederei' 1 (Lichtenberg)
15 Dragoie0. .
708
4929
1383
1561
27
2165
793
509
552
1369
2825
2741
351
536
2202
50
11
10
8
576
4
2
336
2050
324
64
54
31
30
12
49
21
70
34
9
10
27
2202
685
70
2
531
36
45
93
83
51
413
31
603
215
497
65
244
10
19
762
34
3
1
7
2
------------
5257
5959
1517
1617
558
2261
876
614
2029
1441
3346
2808
1299
761
497
2297
a a r.4
.am
L.
1
.3°
?. E-.
.
. .
. .
.
. .
--
----
www.dacoromanica.ro
68
LOCALITATEA'E
E cu.....
(:) =z zC. )
2. ....1., b,> 3 E., rt
co "
0
16 IaslovAt . 1834 1 33 37 1905
17 Disesti 2154 7 187 1933 3 4284
18 loseffalva. 386 44 94 605 1129
19 Lucacesti . . . . 374 14 33 421
20 Mándst. Humorului. 1726 6 17 1 1750
21 Mäzänesti. . 6'12 3 45 113 843
22 Pal-testi de jos . 2952 4 45 50 18 3069
23 ParteE:ti de sus . 1403 1 28 51 48 1531
24 Resa 254 254
25 Poiana Micului . 2 7 17 725 574 8 1333
26 Poieni 1835 6 11 17 1869
27 Solca 1819 16 387 899 127 5 3253
28 Solonetul Nou . 1 208 3 46 813 1041
29 Stupca 2271 38 236 2545
30 Valea-Saca . 2072 34 79 66 2 2253
31 Voronet . . . . 522 9 8 78 8 625
Gura-Humorului si dis-trictul Gura-Humo-rului 42684 1287 3725 998i 2935 23 607 6 1242
(5)
. .
. .
.
.
.
I
.
.
www.dacoromanica.ro
Rom
ani I
Evr
eiI
Rut
eni
I
69
5. RadautiG. Orasul si Districtul
LOCALITATEA=eu
-...
It ..a go El Fii .2
."-';
> fj,c,,
dE--,0
1RácIguli . . . 4455 492 5940 5256 354 68 9 11 29 16604
I Andreasfalva . 29 7 73 64 5 2247 2425
2 Badeut rom. . 1052 6 1 3 1062
3 Badent nemt. . 17 392 409
4 Bilca . . . . 3376 49 55 3480
5 Burila. . . . 1829 8 17 10 2 1866
6 CaOsberg . . 4 24 11'4 1 1 1384
7 Costisa . . . 1620 13 17 73 3 8 1 1735
8 FrAtAutii Noi . 4061 86 127 379 205 2 6 4866
9 FrAta'utii Vechiromane0 . . 3574 9 65 327 1 2 82 4060
10 FrAtäutii Vechinemtesti . . 7 3 79 1269 1358
11 Furstenthal. . 80 1345 1425
12 Ga1anesti . . 774 2 18 36 2 3 1 836
13 Horodnic de jos. 2578 5 5 46 2 2636
cu0 _
, !
E 1 75
I
1 1
11
www.dacoromanica.ro
1
Rom
ani
Rut
ern
Evr
eiI
Ger
man
i I
70
LOCAL1T ATEA p.E
%.;
.E
0F/3
(Ts
E-
14 Horodnic de sus 3097 55 40 256 91 3540
15 Margine . 3819 1 61 213 4094
16 MiliOuti . 2096 457 65 206 it 3 2838
17 Putna 1418 27 278 668 68 12 2472
18 Satul Mare rom. 1456 33 24 1 '135 1649
19 Satul Mare nem. 15 '2 69 1064 1150
20 Seletin . . 22 4096 1247 618 9 2 1 5995
21 Straja . . 3586 4 160 135 6 3891
22 Sucevita . 1361 27 35 1423
23 *ipotu1 Cam. 30 3212 441 140 30 2 45 3900
24 Vicov de jos 3264 4 90 113 8 3479
25 Vicov de sus 6720 19 359 247 45 5 7395
26 Voitinel . . 1530 14 19 1563
27 VolovAt . . S989 31 41 35 4 3100
MAO i distric-tul Radautilor . 54762 8533 9442 1438 0 845 114 10 47 2502 90635
°a .°'7-Ki
:6mb4
Zt4
H0
1
. .
. .
, . . 1
I
--
.
. 1.
.
.
.
. ,-.
_
_
www.dacoromanica.ro
71
6. SIRETE1-1. Orasul si Districtul
LOCALITATEA>-
075
oJ
on LI
E-0
Sirete . . 715 2070 3178 I 498 345 7 2 7815
I Bahdneti 1226 2 48 27 94 I 3972 Baineti . 519 43 46 374 78 10603 Ba1cAut1 1 3 1804 14 1 7 1 7 I 8654 Banceti 16) 385 6 39 1
5 BotusAnita 447 11 0 25 9 5916 Ca1afinde0i 1 564 46 40 4 2 I I 6757 Camenca . I 404 2552 1 33 45 31 7 4175
8 Cande0 . 1 38 651 I 4 3 8069 CerepcAuti 22 1 254 5 1 25 44 I 397
10 Climäuti . 9 1 362 I 8 1 5 3 1 4071 t Dimca . . . 822 9 48 1 8 20 918
1 2 FantAna Albä 853 853I 3 GherbAuti 3 77 I 4 778I 4 GrAnice0i 17) 1459 62 1 521
1 5 Gropana . I 323 22 I 1 40 36 I1 6 Hadicfalva 62 44 150 97 66 4 4213 4636I 7 Hliboca . . 601 3400 401 485 641 2 I 554918 Mihuceni . 20 905 16 14 12 967
19 Mwnita 376 1 2 4 383
OJ4-0
c7i
1
-a
. .
.
. .
. .
.
. .
.
.
.
.
.
1
-
.
. .
.
.
www.dacoromanica.ro
7 2
LOCALITATEA'E47:1
fX L1-1 ( a,
1.a.20 Negostbna . 19 1 638 66 17 1 174121 St. Onufrei . . 891 104 41 348 13 439722 Opriseni . . . . 1599 29 53 11 152 ^ 184423 Poieni . . 649 7 2 68524 Prevorochi . 772 12 17 5 80625 Rogojesti 202 1 035 34 7 5 128326 Sinauti de jos 164 936 60 49 19 122827 Sinluti de sus 335 66 13 14 6 43528 Slobozia Ber-
lincei . 27 331 7 3 40 40829 Stanesti deos 841 4 24 10 87930 Stänesti de sus 683 2 62 8 7 762
31 Starcea . . 64 576 26 59 72 797
32 Serbauti . . . 27 1824 42 28 11 193233 Táraseni . . . 11 7 906 135 160 33 135134 Tereblecea rom. 2478 128 61 132 370 7 317635 Tereblecea nem. 35 92 83 1218 4 136236 Tabeni (Isten-
segits) . . . 24 1 20 93 8 2835 2981
37 Vascauti . . . 1 878 t 0 5 69 97338 Volcinet . 474 2133 69 18 68 2762
Sirete si districtul19188 26812 5112 4870 2266 45 63347Siretelui . . . . 4 7050
*20
cco'
be
1
1
.
.
I
----------
I
www.dacoromanica.ro
7 3
7. STOROJINET1. Orasul i Dis rictul
LOCAL1TATEA:73
a.) c.):741
Er2>11 E(3 g 0_9. o
Storojinel 3039 1905 3453 750 1116 3 10266
1 Augustendorf . 36 38 57 599 14 724
&dui la Moldo-veneascd . 1960 2267 784 252 797 -^ 6060
3 Bobesti . . . 148 2041 75 29 51 2344
4 Br.oscdutii 1\ra 547 914 95 20 33 1609
5 B-clutii Vechi. 2110 679 183 24 : 513047
6 Budenil. . 997 33 73 33 29 6 1171
7 Carapciu 1297 29 72 7 16 1 1422
8 Cires . . 765 131 173 10 175 1254
9 Ciudel. . . 1994 69 585 459 60 3167
10 Comaresti . 87 1444 112 61 1705
Corcesti . . 705 687 70 146.:
12 Crasna Ilschi . 2083 8 124 359 19 2593
gctl cn
.
1
it
CU
.
. .
. .
. .
.
.
www.dacoromanica.ro
74
LOCAL1TATEAL.L.1 6'
*-40a7)
-a
E-0
13 Crasna Putnei.
14 Cupca . . .
15 Davideni. .
16 Huta Noul .
17 Huta Veche
18 Igesti : .
19 Iordlnesti 18)
20 Jadova
21 Panca
22 PAträuti .
23 PrisäcAreni.
24 Ropcea 19) .
25 Slobozia ComA-resti1or . .
26 Suceveni. . .
Storojinet si distric-tul Storojinetului
1364
1910
1731,
70
85
2526
1957
102
105
307
8'14
2400
51
949
20
1107
130
1
1
8
3336
1680
153
29
1106
3
212 146
124 54
231 238
9 4651
8 1044
1961 7
144
713 602
212 23
342 134
69 19
245
122 51
75 .2
28
18
346
2
207
5
31
369
319
135
23
42
6 1756
2126
3653
676
1345
2735
2140
5123
2339
4391
964
2674
1372
1029
33469 17799 8558 5328 3946 17. 69147
EX75'a.
fziE-
.
1.
. 4
. .
. .
19
www.dacoromanica.ro
Ror
nAni
IR
uten
iI
Evr
eiI
1 G
erm
an; I
oenu
,M
o
TO
TA
L I
L
75
8. SUCEAVAJ. Orasul I Districtul
1
LOCAL1T ATEA .
Suceava . . 3667 435 4200 2249 749 11 3 143141 13A1Aceana . . 2344 1 211 153 2709,2 Bosanci . . . 5259 11 187 101 275 583313 Bunesti . . . 280 1 11 34 32614 Buninti . . 810 4 8 46 17 8856 Calinestii luiCu-
parencu . . . 241 1040 40 50 1 43756 Calinestii lui le-
nachi . . . 109 585 25 3 - 7227 Chilisenl . . . 338 4 6 3188 Comanesti . . 1: 86 9 192 2 13 15029 Costana . . 1443 7 31 53 1534
10 DAnila. . . . 866 1 29 35 2 93311 GAureni . . . 63 200 27 29012 HAtna . . . . 302 2133 94 55 1 , 259(13 lacobesti . .14 Sf. Ilie. . . .
5581513 166
1640
439
1575
65 75E183:::
15 Ipotesti . . , 1637 143 8 178E16 1tcani(gara) . 157 1-.0 683 491 2 5 8 167217 1 cani (noi) . . 61 26 23 596 54 1 76118 Lipoveni . . . 11 506 1 51f 3
49 Lisaura . 693 13 15 72120 Litenl . . . . 805 30 33 7 9313
1
1
-a.1.
'5rx
E
,
,
I
I
1
,
. .
www.dacoromanica.ro
Rom
a.ni
I
Rut
eni
I
rEvr
eiI
1 G
erm
ani I
1
Polo
niI
76
LOCALITATEA 00
-. 1.75
E.....txco
_I.e4
,---0F-'
21 Liuz . . . . 1045 29 12 1086'22 M5ritei . . . 12 7 447 81 4 7 1 175723 Mihoveni . . . ,264 7 6 18 112 140724 Mitocul Drag.. 2255 55 697 3007-,5 Parhauti . . . 1301 82 7 2 13926 PMräuti . . . 3043 8 32 46 32 316121 Reuseni . . 728 14 15 75728 Romanesti 20) . 771 53 82529 Rqii Manasti-
oarei . . . . 9.23 17 17 1 65830 Rus Plavalar . 1095 47 24 1 116731 Rus Poieni . . 257 6 26332 Securiceni . . 187 5 27 219*A3 §cheia.. . 15?,7 8 44 29 9 169034 Slobozta Milt-
kautului de jos 158 323 29 28 2 ' 541P5 Solonet . . . 1011 6 49 9 107536 Stroesti . . . 1200 6 58 45 11 23 037 Tiouti. . . . 830 13 42 85538 Teodoresti . . 1192 2_ 67 2? 17 132039 Udesti. . , . 975 37 44 2 3 206140 Zaharesti. . . 1105 6 15 62 2 1190
Suceava si dis-trictul Sucevii 46529 6324 titii4 5121 16 7 A 169 66408
I0a
,vi.3
cicn' It.
*c..
_
------------
-----
www.dacoromanica.ro
77
9. VA At.YTIL. Orasul si Districtul
LOCALITATEA
V5sc5up . . .
1 Blrbesti . . .
2 Bänila rusascA20
3 Cabesti 22)
4 Callnesti . . .
5 Carapciu pe Ce-remus . .
6 CiartOrea. .
7 Coste§t1 .
8 Dracinet .. .
, 9 filinita . . . .
110 Ostra . . . .
i11 S1obozia BAni1ei.
12 Stanesti de jos.
113 Stanesti de sus.
i' 14 Vi1aucea
15 Voloca . . .
16 Zamostie
I V6scAuti si distric-
: tul VascAuti1or .
'EE 1'c:A
oqi7c)
9 3752 961 65 952 10 5749
8 1880 127 1 1 4 2021
6 3958 800 246 5010
40 807 188 7 1035
7 905 70 2 13 997
42 4636 434 6 178 .5296
4 709 36 5 12 766
11 2171 353 4 2540
2 3303 304 -- 18 3627
17 1896 235, 15 37
260 51 -- 10
,22C0
275
712 258 10 24 1004
31 2453 794 175 153 3606
9 1634 82 -- 1725
17 3199 522 5 16 3760
35 896 32 963
4 1486 149 -- 39 1678
244 34657 5350 288 1700 15 42252,
cu 0. 6- I
. .
.
. . .
--
--
1
.
.
.
I ,
www.dacoromanica.ro
IRom
âni I
Ger
man
i I
Boe
rni,
IM
orov
i,S
lova
ci
TO
TA
LI
.78
10. VIJNITAM. Ortiti1 si Districtul
LOCALITATEA ad
=CG
2).
1 >I w
oa.
71.
...
Vijnita . . . 10 573 4317 69 238 9 5216
1 Bahna . . 1299 29 19 1347
2 Berhomet . . ....
11 5645 1010 460 154 16 7296
3 Ciornohuze 1392 200 8 26 1620
4 Chiselita . 774 68 --= 842
5 Coniatin 23) . 1107 92 1199
6 Dichtenit . 1588 125 1713
7 Dolhopole 1164 55 1 5 2 1227
8 1ab1onita . . 1 1132 147 4 4 1288
9 Isjias . . . 4437 307 `,'8 173 t, 4953
10 Lucavet . . 53 3915 735 189 257 5149I11 Marcnice , 888 70 1 14 973I
12 Mega . . . . 57 1I
48 2 1 2 624
13 Mihtria , . . 8 2850 580 3 48 2 .3491
lE0cx
Q(,
.
-
2 I
.
j
j.
---------
www.dacoromanica.ro
7g
LOCALITATEA*E
Ecx
.EcJ
*E. I
'E
14 Mi lie 2158 327 3 77 2 2567
15 Patras 546 9 555
16 Plosca 1104 128 23 2 1258
17 Podzaharici 1159 62 1221
18 Putila (Uscie)I 718 190 4 19 931
19 Sergie 24) 2035 282 2 23 19.
20 Rivna . . . 54 101 1 27 713
21 Rostochi . . 1985 208 1 6 2200
22 Stebne . 749 18 767
23 Storonetii Putilei 3 1438 509 38 321 5 2 2027
24 Sipotul privat . 1 747 114 13, 8, 913
25 Torachi . . . . 927 130 1057
26 Vijenca . . 2 1286 593 351 79 1 - 1996
Vijnita i dictrictulVijnitei . . 90 42771 10484 185 471 2 55462
cu
7/I] 61-1
0 .-2", F. ; 0E-
. 1
1
.
.
.
. --
.
1
1
i
www.dacoromanica.ro
at)
11. ZAST AVNAN. Oratil §i Districtul
LOCALITATEA'E
= >
c
cu
C0 E0 46'
ICC ,4
;0E-
3837
1487
563
188
I I 209 2 4622
1676
7 1501 166 9 1683'
5 1746 174 4 1929
1 1333 39 I 373
2597 24 19 28571
6 23 15 164 8 E2 251 5
7 838 124 36 1005
1533 114 83 I 730
2578 147 59 2784
5 708 30 1 10 754
3 2117 150 10 2280
20 1611 37 5 1 690
1975 101 27 2 103
625 15 21 66 1
Zastavna 25)
I Sabin 26) .
2 Boianciuc 27)
3 BorAuti . .
; 4 Brodoz 28) . .
5 CadobeVi 29) .
I6 Chiseleu . .
(
7 Crisceatec 30)
8 CincAu 31) . . .
9 Cuciur Mic 32)
10 Culeuti
11 DoroOuti 33)
'1 2 lioroOuti 34) .
1 3 lurcAuti 35) .
14 Luca 36) . .
cc 11.7
1
tc.
<4 1
1
;
.
;
1
I '
1
-
'
. , I
1
. 17
.
. --
www.dacoromanica.ro
Rom
anil
Polo
niI
Boe
mi
IM
orav
iSl
ovac
i
TO
TA
L I
LOCALITATEA ....=
(X
._1..
0-1
_
1 5 Mitclu 37) . . . - 825 80 1 4 919
16 Mosoriuca 38) . - 569 50 3 622
17 Ocna 39) . , . 1 1896 249 28 2174
1 8 Onut 40) . . . - 842 89 1 1 933
PArAu1 negrupotok)1 9(Cearni 41) 4139 87 4226
20 PohorlAuti 42) - 1852 135 71 2C58
2 1 Prelipce 43) . . 1117 46 1163
1.2 Repujinet . . 5 1383 34 3 47 1472
23 Samuseni 44) - - 787 24 811
24 Toutri . . . 2011 78 1 37 2127
25 Vasileu 45) . . 5 1320 29 1 70 1686
16 VerbAuti. . . 969 57 . 17 1043
27 Verenceanca 46) 3 61 429 197 3887
28 Zvineace 47). 1018 287 50 3 1358
Zastavna si dis-trictul Zastavnei . 65 45790 4 tc9 28 058 ii 51i41
tt at>
f, l'iga .ti
. I
E-
2.
2.
--
.
I
www.dacoromanica.ro
R u
teni
I
P. TABELA GENERALA
OvaW distrktut ads 1...'cl'
. 1 Cernäuti urban2 Cernautl rural .
3 CAmpulung . .
4 Colman .' 5 Gura-Humorului.
6 MAO. . . .
7 Sirete8Storojinet. . . .
9 suceava. . . .
10 VA§cauti . .
11 Vijnita . . .
2 Zas fauna . . . .
BUCOVINA . .
13440'294463. 091
1204'2684547612191883316946529
2429065
152541568731
755:1139360- 12878533
-2 8 2177996324
346574277145790
28613109146079 1188383937 594425112855866145350
1048441 80
12747 14893243
2;-,29981
143804870,53285121
2881883
'28
35326811
1373t 935845
226639 i61627170011851058
41111847
13323
114 47 104517241547il
29 13
:4
1
2
1 57
6
60725027059,'
1691
8545'21033065916445107
'61242906156531769 476640842 52554651141
2.3126 303013 IU -9 i 0 68219 36U79
1
i0U5 80 aii
I
1 10391 704869
ook):
c
0fX Ell
g....
C"
.....=.
-15
CS'
cut7.) '
;6-
Is
....3..
A I E.
*.
I
81
3
no 0
,
.
'
.
1
HHHHHH
,H
1
www.dacoromanica.ro
83
[den recenzamântulur se na§te inFranta, pe la sfar§itul secolului alXVIII-lea. Scopul lui este de naturasociala, caci prin recenzamant se ur,mare§te stabilirea mi§carilor principalein societatea omeneasca, fixarea Inteunmoment dat a populatiei §i a avutuluiei, cu privire la cantitate §i calitate. Ple-când dela 'principiul fundamental capoporul este insu0 statul, Insem-natatea precumpanitoare in alcatuirearecenzamântului a revenit dela sineoamenilor.
Ideea recenzarnantului, §i prin ur-mare i cel dintaiu inceput al uneinoui §tiinte, al §ifintelor statistice,ploaca deci tot dela Franceji, precums'a intamplat §i In domeniul altor§tiinte. Ca de obiceiu, Germanii adop-teaza dela Francezi aceasta idee §i oprelucra dand acestui Inceput de -§ti-
www.dacoromanica.ro
84
inta o extensiune din ,ce In ce mailarga.
Facându se statistica poporatiei inGermania, s'a cautat In totdeauna sase afirme in alcatuirea recenzamantuluiprincipiul nationalitatilor. Austria aimitat pe Nemti in toate §tiintele, aincercat sa tina pas cu Germania inmanifeStarile vietii sociale in privinta§tiintelor statistice insa ea e retrogadafata de Germania. PAna la anul 1880stapanirea austriaca facea nurnarareapopoarelor dupa limba materna, ca inCermania §i In alte state culte.. Dela1880 s'a ivit in Austria o schimbarein politica poparatiei, schimbare ce s'aimpus ca o conecinta login a ideeide stat care cauta sa Incunjoare afir-marea principiilor nationale. De altfeltendinta de mu§amalizare a tot ce arputea evidentia puterea_ nationala a
;
_
www.dacoromanica.ro
85
unui _sau altmi popor se observa acum§i in felul cum a fost alcatuita legearecenzamantului, din 26 Martie 1869(foaia legilor imperiale No. 67). Inarticolul I-iu al Iegii amintite se vor-be§te de stabilirea numarului fiecaruipopor popor InsemnAnd o unitateetnica, rezultat al unei indelungatedesvdlthri istorice ; in articolul al II-leaal acelea§i legi se vorbe§te de numa-rarea poporatiei §i nu de numarareasinguritelor popoare ; poporatia estetotalitatea oamenilor adunati inciden-tal pe o anumita intindere de pamant.Din conflictul dintre articolul I-iu §ial II-lea se poate deci trage concluziaCa legiuitorul intentionat a pus notiu_nile acestea una langa alta, voind saarate, ca pentru Austria de faptpoliglota, Insa cu tendintele ei absurdede a deveni un singur popor, voind
www.dacoromanica.ro
86
sa arate Ca popor §i paporatie ar finotiuni cu continut identic.
Dela 1880 incoace chestiunea lim-bilor materne, chestiunea limbilor na-tionale nu se mai baga in sama larecenzamintele din Austria. Dupa con-ceptia stapânirii austriace limba cicaar fi nurnai mijlocul, prin care se in-teleg popoarele intreolalta, §i n'ar fiexpresia vie, con§tienta §i caracteris-tica a unei unitati etnice.
Din acestea vedem a§adar ca InAustria se neaga existenta unor feno-mene, cari de fapt exista, in schimbinsa se creeaza notiuni legale, iratio-nale, neexistente chiar din pricina ira-tionalitatii lor. Cad, In ce fel §i-ar puteajustifica nebuloasa §i vaga notiuneelimba de conversatie., dupa carestapAnirea austriaca 1§1 numara po-poarele supuse ? Aceasta misterioasa
www.dacoromanica.ro
87
notiune, numita elimba de conver-satie., im este decal un paravansigur, dupa care Austria ascundeInadins conglomeratul bogat al po-poarelor ei, ca sa le poata stapani,dupa cum ii dicteaza interesele poli-ticei mari, interne §i externe. Ori ceom cu judecata normal Intelege doarca e o enorma deosebire intre notiu-nile limba materna, nationala §I limbade conversatie. Si In Austria se §tiede altfel, ca notiunea <dimba de con-versatie nu poate arata pe individ,card unitati etnice ii apartine ; dovadaca se §tie lucrul acesta In Austria efaptul ca in alte agende publice sta-panirea austriaca Inlocuqte «limba deconversatie. cu «limba materna.. A-tunci insa cand e vorba sa se fixezecaracterul tarii, la numararea popoa-relor, atunci legea chezaro-graiasca
www.dacoromanica.ro
raspAndeste un intunerec misterios prinhotarirea ei de a se numara popo-ratia existente dupa limba de conver-satie, numai ca sa se poata obtineaun rezultat in concordanta cu princi-piul negarii problemei nationale. Demulte ori s'a spus doar dela Vienaca In Austria nu trebue i n'au voe saexiste probleme nationale, ci trebue saexiste numai o singura problemaanume: problema austriaca. Austrieii-ar placea asadar, mai _bine, daca totiar declara ca sunt : Austria ci, si in-colo sa nu-si mai bata nimeni capulcu alte forme.
In Germania numa Arne se fac cumai putina frica. In statisticele oficialegermane se vad numararile popoa-relor, se cunosc rezultatele numara-rilor.. rezultate pentru fiecare popor.Recenzamintele se fac dupa limba ma=
88 ,
§i
www.dacoromanica.ro
84
terna, iar In statistica oficiala se vor-beste de «Volkszahlung . si de «Er-gebnisse der Volkszahlung. adeca:«numararea popoarelor. §i «rezulta-tele pumararii popoarelor. §i nuca In statistica din Austria de numa-rarea poporatiei («tevolkerungssta-tistik.).
De repetite ori s'a accentuat in Ger-mania, ca recenzamintele trebue facutedupa limba materna, tocmai in vec'e-rea politicei interne a poporatiei ; toc-mai de aceea Germania vrea sa stiecAti Daneji, Olandeji, FrancejiPoloni are. Germania vrea sa stieexact Ole nationalitati are, cari suntacelea si care este puterea lor in ra-port cu puterea poporului german,. casa inteleaga c masuri trebue sa iee.Cu alte cuvinte unul §tie ca e stapAnin casa sa i poate porunci? cum If
si cap
www.dacoromanica.ro
90
place deci doreste lumina Ger-mania celdlalt Austria cunos-candu-si neputinta, are nevoe de in-tunerec, ca sa poata pdstra ceea cea prins altaciata pescuind in tulbure.Asa se explica acest caracter nebulosal recenzamintelor oficiale autrsiacemai ales in timpul de fata, cand prin-cipiul national tinde sä se afirme intoate partile cu mai mare putere de-cat oricand, mai ales acum Austriatrebuia sd pastreze acest vat intunecosdeasupra popoarelor, ea trebuia sa fieretrogradd, pentru a amana pe cat sepoate de tarziu sigura ei descompu--nere. Astfel, chestiunea limbii de con-versatie e si ea numai o creatiunespontand a legii lui Taaffe in vedereaaplicarii ideilor de stat austriace.
Am zis cd Austria este tara clasicdin care se afirmä lucruri ce nu exista
;
www.dacoromanica.ro
si se neaga lucruri cari de fapt ezista.Pentru ilustrarea acestei afirmari con-statam urmatoarele : in ordinatiunilelegii lui Taaffe se vorbeste dereligiuni si confesiuni. Germania arepentru aceste doua notiuni o singurarubrica numita : marturisirile religioase.(«religiose Bekenntnisse.). In statisticaoficiala austriaca insa Jidanii buna-oara sunt pusi ca religiune. Prin ur-mare confesiunea mozaica este recu-noscuta in Austria ca religiune. Inschimb Insa Jidanii nu sunt recunoscutica popor, ca natiune. Fara sa pledamcauza evreeasca, credem ca Evreiisunt o natiune de sine statatoare. Ca-racterul Evreilor, puterea tor de vita-litate, traditlile lor istorice, felul torde a fi, toate acestea dovedesc caEvreii sunt o natiune, si Inca una cuun caracter din cele mai pronuntate. Asa
01
www.dacoromanica.ro
g2-
dar in Austria, ca §i aiurea, eXista na-tiunea evreeasca. Cu toate acestea le-gea austriaca neaga existenta natiuniievree§ti. Ace la§i lucru se intâmpla §icu Cehii, Austria nu recunoWe o na-tiune ceha când trebue sa vorbeascade Cehi atunci ii nume§te dupa ex-presia geografica a pamântului locuitde ei : Boemi, Moravi, etc.
In virtutea paragrafului 12 al ordi-natiunilor lui Taaffe, comunele cu sta-tute proprii sunt in drept sa-§i facasingure recenzamântul, fara amesteculorganelor politice, independent de orice influenta de dinafara. Potrivit dis-pozitiunilor legii, comunele can îi facsingure recenzamântul au a raspundepentru eventualele pagube ideale cau-zate statului prin inexactitatea recen-zamântului. Pentru toate celelalte co-mune vine omul de 1ncredere al sta-
;
www.dacoromanica.ro
comisarul chezaro-craescca sa faca recenzamantul. Daca ocomuna, careia i s'a incredintat alca-tuirea catagrafiei, declara ca n'o poateface singura, atunci capata de qijde-rea oameni de incredere din parteaadministratiei politice. Cu toate acestedispozitiuni ale legii, in afara de co-muna Cernautilor care are statute pro-proprii, in toate comunele din Buco-vina recenzamântul din 31 Decemvre1910 l'au facut, ca §i pe cele din altiani, comisarii chezaro-crae§ti, oameniide Incredere ai staphirii. Administra-tia politica n'a avut 1ncredere in nicio comuna §i n'a incredintat nici uneiafacerea recenzamântului, tocmai defrica sa nu se faca altfel decum 11doria stapa.nirea austriaca.
Deci i aici ca preste tot in Austria :legea este ideala, punerea ei in prac.!
paniril
www.dacoromanica.ro
g4
tica mai mult decat mizerabila.In paragraful 13, alineatul 2, al or-
dinatiunilor lui Taaffe se afla instruc-tiunile, de cari ar trebui sa se tinacomisarii trimi§i in comune a face re-cenzamântul. Din nefericire insaaceste instructiuni raman numai literamoarta ; lor le iau locul instructiunileprefectului, instructiuni cari se bat capin cap cu cele din lege...
Statistica recenzamantului din 31
Decemvre 1910 publicata abia in anul1913 da rezultatul numararii in douatabele. In tabela intAia a religiunilorse numara toti locuitori aflati in timpulrecenzamantului, iar in tabela a doua;a limbilor de conversatie, se numaranumai acei prezenti cari sunt §i ceta-teni austriaci. De oarece In tabela re-ligiunilor au fost numarati toti cei aflatiIn momentul recenzamântului pe 0-4
si
www.dacoromanica.ro
95-
mantul Bucovinei, de aceea suma to-tala a indivizilor din aceasta tabelaeste mai mare deck suma indivizilornumarati dupa limbile de conversatie.Austria fiind un slat paritetic recu-noaste, in Bucovina, urmatoarele reli-giuni i confesiuni ; romano-, greco-,armeno- si ultra - catolica ; greco-armeno-orientala ; lutherana- si refor-mata-evanghelica ; herrnhuteriana : an-glicana ; menonita ; unitara, lipovana ;mozaica si islarnita ; statistica are orubrica i pentru cei ce nu se declarapentru nici o confesiune religioasa.Limbile de conversatie recunoscute decatra Austria in Bucovina sunt urma-toarele germana, boema (sic !)morava (sic!) slovaca, polona, ru:teana, slovena, serbo-croata, italo- la-dina, romana i maghiara.
In statistica noastra nu ne ocupam
§i
:
www.dacoromanica.ro
96-
&cat de cifrele privitoare la limbilede conversatie.
Rezultatul oficial obtinut in Buco-vina la nurnararea popoarelor, dupalimbile de conversatie, da numarul de794 929 de locuitori.
Acest numar este fals inainte detoate ca totalitate, pentruca statisticia-nul austriac face o gresala de aditiu-ne la orasul Zastavna, rubrica Po-lonilor, i gresala aceasta o poartaapoi in toate celelalte tabele.
Iata identic tabela gresita dela ora-sul Zastavna, pagina 95, No. 28, dupalimba de conversatie, socotind cifrele,pentru Ilmba
germana : 574boema- morava- slovaca : 2
polona : 209ruteana : 387
se obtine suma ; 4682
www.dacoromanica.ro
-97
Aid inn se face o gresala sau detipar sau de aditionat, cad adunândcorect, primim suma de : 4622. Rub-rica aceasta gresita am si reprodus-o,dupa statistica oficiala, in «Ta belaauxiliara. No. 25. Aceasta gresala deaditiune este de altfel disparenta Incomparatie cu inexactitatea de fond astatisticei oficiale
In consecinta populatia Bucovineidupa Insäsi statistica oficiala nu estede 794.929 suflete, ci de 792.979minus 60, care face suma de 794.869suflete.
De oarece oficialitatea austriacd Princuvintele «limba de conversatie. vroiasa abata populatia dela idela natio-nala si deoarece cu .Iimba de con-versatiev functionarii chezaro-craestiputeau comite abuzuri si falsuri Incon-trolabile si, in sfdrsit, deoarece «limba
www.dacoromanica.ro
98
de conversatie totusi am putea s'oaducem in oarecare apropiere de lim-ba materna, nationala, de aceea instatistica noastra am recunoscut peindivizii dela cutare limba de conver-satie la aceeasi nationalitate.
Cifra Ev!eilor o avem in tabela re-ligiunilor, la confesiunea mozaica.Evreii, nefiind recunoscuti in Austria canatiune, sunt amestecati In diferiterubrici. Am trebuit deci sa-i substra-gem din rubricile limbilor de conver-satie, ca sa le reconstruim o rubricaseparata la limbile de conversatie,rubrica ale carei cifre sa fie identicecu cele din .coloana confesiunii mo-zaice. La substragere am procedat Inurmatorul mod : in rândul IntAiu amsubstras numarul Evreilor dela numa-rul Germanilor. tim ca Evreii dinAustria vorbesc o limba apropiata de
www.dacoromanica.ro
`99
cea gertnana ; jargonul lor este urt felde dialect german, care se aude prinunele parti din Germania, vorbindu-secu unele schimbari chiar intre Ger-mani. *tim apoi Ca [Jana la recenza-mântul din 1910 toti Evreii s'au de-clarat pentru limba de conversatiegermana. Imprejurarile acestea justi-fica hotararea noastra de a-i sub-strage pe mozaici IntAiu dela limbagermana pentru a putea reconstrui instatistica noastra, a nationalitatilor dinBucovina, coloana natiunii evreesti. Seafla Insa 46 de localitati in Bucovina
. localitatile din .Tabela auxiliaraDin cari se afla mai putini indivizila limba germana deck numarul mo-zaicilor din tabela confesiunilor. Restul
. mozaicilor trebue asa dar subtras, Inrândul al doilea, dela limba ruteana.
sigur i foarte lqgic ca traind In-E
www.dacoromanica.ro
It*
fr'un mediu rutean, multi Evrei &audeclarat pentru limba de conversatieruteana si nu pentru cea germana. Dealtfel l in România se intalnesc
cari nu cunosc si nu se folosescde alta limba decal de cea roma-neasca.
In Bucovina mai e apoi i alt fapt,care ajuta explicarea numarului deo-sebit de mare de Jidani declarati lalimba ruteana. Intre anii 1908 -10 ji-dovimea din Austria, si cu ea si ceadin Bucovina, se agita foarte multpentru recunoasterea ei ca natiunepentru recunoasterea limbii evreesti calimba nationala. Austria s'a impotri-vit acestei cereri i nu le-a indeplinitdorinta. Urmare a fost o furie nebunadin parteajidovimii a upraNemtilor.Cumaliatii obicinuiti ai Rutenilor lui CocoWassilko eraujidanil, i cum Jidanii
Ji-dani,
pi
www.dacoromanica.ro
101
credeau ca vor putea folosi alianta forcu Rutenii pentru a sill stapanireaaustriaca pentru stoarcerea dreptuluilor, o mare parte din jidovime s'ahotarit sa se inscrie in listele rute-ne0, la alcatuirea recenzamântului din31 Decembrie 1910. Studeniii evreidela Universitatea din Cernauti pre-tindeau sa li se Introduca in matriculelimba de conversatie ruteana. De alt-fel On la 1910 Jidanii salvasera ca-racterul german al Universithtii dinCernauti, prin faptul ca se declarau lalimba de conversatie germana. Agi-tatia impotriva oficialitatii germane s'alatit in jidovimea din Bucovina, §i ur-marea a fost ca 2347 de Evrei nus'au declarat la limba de conversatiegermana, ci s'au impartit la diferitealtele limbi §i anume, probabil 1.28
Evrei la limba romanal 2088 Evrei la
www.dacoromanica.ro
102
limba ruteana, si 131 Evrei la limbapolona.
Daca trite() localitate sunt mai multiindivizi cu limba germana decal atconfesiunea mozaica, atunci li subtra-gem pe Evrei dela limba germana ;daca sunt mai putini cu limba ger-man, atunci restul ce nu ajunge dinlimba germana pentru a se intregi nu-marul Jidanilor, 11 subtragem dela limbaruteana ; si clan nici germana plusruteana nu reprezinta o cifra at'At demare ca cea a mozaicilor, atunci sub-tragem dela limba polona. Abia laurma, când toate limbile de conver-satie la un bc nu pot da numarulEvreilor din coloana confesiunilor, abiaatunci subtragem si dela limba ro-roman, reconstruind astfel coloanaEvreilor in statistica nationalitatilor.Ar puteA_ sa ne intrebe cineva, pen-
www.dacoromanica.ro
103
tru ce subtragem pe mozaici intaiudela limba germana, apoi dela ruteana,pe urma dela polona §i abia cand numai avem Incotro subtragem dela limbaromana. La aceasta intrebare, justade altfel, raspundem tot cu o intre-bare : cine n'ar face a§a ? *i mai its-pundem Ca nu este popor, pe care ji-dovimea din Bucovina sa 1 urasca maimult decal pe poporul romanesc. Dintoate manifestatiile de viata sociala sedesprinde acest adevar. i atunci pen-tru ce am admite, Ca Jidanii nevroindsa se declare la limba germana ca deobiceiu, s'ar fi declarat la limba ro-maneasca, i nu la Ruteni, cu cariJidanii sunt legati In vederea intere-selor politice comune ? Mai departe :pentru ce Jidanii nu s'ar fi declaratmai degraba la limba polona, presu-punand ca sunt Poloni pripa§iti de
www.dacoromanica.ro
104
prin Galitia Poloni de confesiunea...mozaica ? Oricine ar face statisticanationalitatilor din Bucovina, credemca ar trebui sa reprezinte punctul nos-tru de vedere, care ni se pare cel maifiresc i . mai just, cad nu-i nici unmotiv pentru cazul Ca majoritatea nu-marului de mozaici, cari nu s'au de-clarat pentru limba germana, s'ar fi
declarat la limba româneasca. Ce aufost Jidanii din Bucovina pentru Ro-mânii de 2colo pana la inceputul raz-boiului, ne arata foarte lamurit, intrealtele, cartea D-lui Dr. Aurel Morariu :.,Bucovina 1774 1914., iar ce suntJidanii pentru Românii bucovineni incursul actualului razboiu, ne spuneD-1 Dr. Nicolae Coman in carteaD sale «Martiriul Bucovinei 1914-1915..De aceea s'au scris aceste carti i deaceea -am §i atras atentiunea cetito-
www.dacoromanica.ro
105
rac asupra lor, in introducere ; intrecartile amintite §i publicatia de fataexista doar o legatura organica.
*i totu§i presupunem ca sunt 128mozaici declarati la limba româneasca.Dar, iarasi ne poate intreba cineva§i cu drept cuvant : pentruce n'ampresupune ca numarul de 2347 mo-zaici ar fi Jidani pribegi, negustorinecetateni austriaci, pe cari insa i-aprins recenzamAntul Wand ni§te ghe-§efturi prin Bucovina ? Stim doar carubrica EvreFor se da separat numaila religii §i confesiuni, unde s'au nu-marat §i necetatenii austriaci.
Se poate sa fie §i a§a. Dar atunci careeste populatia Bucovinei ? Considerânodeci statistica oficiala §i critica ei, obti.nem trei rezultate diferite in ce pri,vqte numarul §i repartizarea lui (WOnationalitati ; dam aceste rezultate in ;
www.dacoromanica.ro
Rom
ana
Rut
eana
Boe
ma
Mo-
1ra
va'S
lova
ca
Sarb
o-
I
Cro
atá
1
Evr
eiI
Ger
man
il
Boe
mi
Mol
ravi
Slo
vaci
I
1 I
,
I 1
Q. TABELA COMPARATIVA-No. 1
Rezultatul final din sta-tistica oficialá : dupalimba de conversatie
.=m
,!.
6
1o°,
naz-
-,-t
:-...
>,z
0.,P.0(1)
nd
=0.00 0
E.
273254 305101
1
168851 36210 1005 1
(-60) I36 SO 10391 794929
(GO)
No. 2Rezultatul final donn-
dit prin critica statis-ticei oficiale :dupa. na-tionalitate . .
.F. -a'2.f.i.,,
` - 0
T..'0r 0 ...:::
2i31=
....4
c73
.-07.4 ....1
f-2
794869273126 303013 gCVCD___.l7l
ECOfp
38
36079 1005 1 36 80 10391
Diferenta intre No. 1 si 2 128 '2088 r347 131
NO"Rezultatul final en ipotez a CA
mozaiciiclarat la
cari nulimba
s'au de-germarfd,
n'ar fl cetfteni austriaci alprin urmare n'ar
altetrebuilimbi ;substraei dela
dupi nationalitate - .
11
273254 305101
onFiooco
36150
I
1
10051 1
I
36180 10391 794869
1tz 1 1
4,0 D.A'(r)
r
ir
1
ontocp
1
iig.I
3
SO
i
www.dacoromanica.ro
1-07
Ad No. 1. : Deoarece la alcatuirearecenzamântului s'a considerat limbade conversatie, In tabela aceasta E-vreii sunt Impartiti la diferite limbi, a§aca prin amestecul mozaicilor se pierdeevidenta asupra tuturor celorlalte limbi.Apoi se mai adaoge faptul amintit algreelii cu cifra 60 la rubrica limbiipolone §i implicit §i la suma totala apoporatiei.
Ad No. 2. : Din pricina confusieidin statistica oficiala se poate foartelesne intelege ca §i rezultatul, la careajungem noi prin repartizarea sumeitotale a poporatiei, dupa nationalitati,poate fi numai ipotetic. .Presupunemca din mozaici s'au declarat pentru
limba româna 128limba ruteana : 2088limba polona 131
Totalul de : 2347
:
:
www.dacoromanica.ro
108
este identic cu diferenta din rubricaEvreo-Germanilor.
Ad No. 3. : Daca insa admitem, cala limba de conversatie romana nu s'adeclarat nici un mozaic, ceea ce-ifoarte probabil, atunci primim pentrurubrica Romani lor cifra din No. 3.Daca admitem presupunerea aceastapentru rubrica Românilor, atunci s'arimpune, dintr'un exces de impartiali-tate numai, acela§i lucru §i pentrucelelalte rubrici. Atunci pentru toatenationalitatile din Bucovina am primirezultatul final din No. 3.
Dar tocmai motivele de obiectivitate §i dreptate nu ne permit sa ad-mitem aceasta presupunere, de vremece §tim pozitiv ca un numar oarecarede mozaici s'a declarat §i la limbile deconversatie ruteana §i polona §i de vremece insa§i statistica oficiala ne dove-
www.dacoromanica.ro
109
deste Ca in localitatile notate in «Ta-bela auxiliara> nu ajunge sau lipsestechiar cu desavârsire cifra limbei deconversatie germane, ca sa putem ziceca rhozaicii din rubrica confesiunilors'ar fi declarat la limba de conver-satie germana. Prin urmare ei trebuecautati la alte limbi.
De aici ar putea rezulta si alta ipo-teza, anume ca mozaicii, cari nu seafla declarati la limba germana, n'arfi cetateni austriaci, i prin urmare ei cutot dreptul au fost numarati in tabelaconfesiunilor, insa n'ar trebi cautati intabela limbilor de conversatie, unde s'aunumarat numai cetatenii austriaci.
Poate fi si asa.Dar daca admitem ipoteza aceasta
pentru confesiunea mozaica, atuncisuntem necesitati s'o admitem si pen-
- tru celelalte confesiuni. Cautând deci
www.dacoromanica.ro
110
sa stabilirn dupa statistica oficiala unrezultat sigur al nationalitatilor dinBucovina, vedem ca trebue sa admi-tern un lant intreg de ipoteze, cari seThmultesc cu atat mai tare, cu cat sta-ruim mai mult sa cunoastem adevarul.
Am privit aTabela comparativaD de-a-latul s'o privim acum si de-a-lungul.
1. Romani : Statistica oficiala danumarul de 273.254 indivizi cu limbade conversatie romana. Cu cea maimare siguranta putem afirma ca niciun strain nu s'a declarat pentru limbade conversatie român i ca totideclarati sunt Romani. Dupa cerce-tarile facute de cercurile romanestidin Bucovina, dupa presa romaneascacondusa de oarneni cu multa greutatela cuvant si cu si mai multa exacti-tate in scris, la recenzamantul din1910 oamenii de incredere ai MAO..
;
.cei
:
www.dacoromanica.ro
nirii austriace, trimii sa alcatuiasca'recenzamântul. sa fi introdus cel putinsuma de 40.000 (patruzeci mii) Ro-mani in lista Rutenilor, din motivelearatate in paginile de dinainte. Prinurmare, nurnärul RomAnitor dinBucovina In realitate ar atinge ci-fra de 313.254 suflete.
Alcatuirea recenzamantului dupa lim-ba de conversatie a dat prilej de de-zertare din randul Romanilor a multorfamilii din patura de sus si de ali-pire la limba e conversatie germana,sporind astfel numarul Germanilor.Pe de-o parte educatia in spirit ger-man, pe de alta parte interesul de aparveni la situatii tot mai inalte, audeterminat numeroase familii de func-tionari i oameni cari participa laviata publica sa se declare la limbade conversatie germana.
111
www.dacoromanica.ro
Aceste aparitii bolnavicioase ar dis-parea de altfel in momentul când oadministratie politica dreapta ar in-gadui tuturor nationalitatilor o des-voltare libera, i acesti rataciti s'arintoarce indarat in tabara Românilor.
2. Ruleni : La limba de conversatieruteana se vor fi declarat cu sigurantacei 2088 mozaici, socotiti de noi in ta-bela nationalitatilor, cad in districteleCotman, Vascauti, Vijnita i Zas-tavna intalnim Evrei, cari nu cunoscalta limba deca` t cea ruteana. Subtra-gAnd deci din numarul Rutenilor cei2088 mozaici declarati la limba ru-teana, subtragAnd apoi numarul de40.000 Români introdusi de autorita-tile austriace pe nedrept in listelestrainilor, obtinem numarul de 263.013Ruteni (305.101 2088 40.000
263.013). Apdar in Buco-
112
www.dacoromanica.ro
113
vina nutnárul Rutenilor in realitatear tinge cifra de 263.013 suflete.
Din acest numar am trebui sa maisubtragem pe Lipoveni (3.232) §i peRu§ii batrani, numiti muscalofili ; maiales Lipovenii sunt o fractiune cu to-tul deosebita de Ruteni §i au fost in-trodusi In lista Rutenilor de organeleadrninistratiei politice numai pentru aintari tabara acelora.
3. : Eureo-Germani : Cifrele aces-tora sunt §i mai nesigure decat alecelorlalte nationalitati. Pe deoparte eposibil ca cifra mozaicilor sa scadaconsiderabil, când e vorba de tabelalimbilor de conversatie, un numar maredin Evrei nefiind ceMteni austriaci, pede alta parte Germanii se plâng cäli se face nedreptate, când se cautasa se subtraga din numarul lor cifraEvreilor. Nemii afirma ca o mare parte
www.dacoromanica.ro
114
din Evrei ar trebui sa se ,subtragadela cifra Polonilor, deoarece cifra a-cestora arata la recensamantul din 1910o cre§tere anormal de mare in raportcu recensamantul din 1900. Poate caau dreptate. Din toate acestea insaputem vedea cum fiecare natiune sestradue§te sa arunce pe Evrei in spa-tele alteia, numai ca sa scape de in-curcala §i sa se poata feri de pagu-birea intereselor proprii.
9. : Maghiari: Despre celelalte co-loane n'arn mai avea nimic de spus.La coloana a 9-a insa ne surprindenumarul destul de mare al Maghia-rilor. Ace§tia au fost importati dinUngaria, in diferite vremuri, and sta-pânirea austriaca cica se temea ca Bu-covina sa nu ramâna pustie. Cele vr'o 10localitati maghiare sunt roadele coloni-zarii organizate de stapânirea austriaca,
www.dacoromanica.ro
115
Mai notam cä poporatia slovaca dincele mai multe localitati din Bucovinaa fost numarata la limba de conver-satie polona, sigur tot din motive de...obiectivitate §i exactitate austriaca.
Referitor la coloana Rutenilor tre-bue sa mai adaogam ca cifra acestorase maria an de an pe urma invasiuniicalicimei galitiene in Bucovina. Ince-pand dela districtul Zastavnei §i pânain valea Bistritei, pentru toate intre-prinderile economice §i industriale pa-tronii, straini §i ei, in cea mai mareparte Evrei, din motive de iefte§ug,au importat o multime de lucratorigalitieni, muritori de foame in patrialor, ,cari lucratori in majoritate suntde nationalitate ruteana. La tara, pemo§iile boere0, pe mo§iile fonduluiortodox-oriental, la munte oentru ex-ploatarea padurilor, carierelor, minelor
www.dacoromanica.ro
116
etc., pentru tot lucrul de aceasta na-tura antreprenorii jidani sau nemtiaduceau an de an sute de familii ru-tene0 din Galitia, cari se plodiau§i se stabiliau definitiv in Bucovina,In vreme ce populatia româneasca, a-dusa la sapa de lemn de camatari-jidani §i de concurenta strainilor, aijutata de stapânirea austriaca, ande an trimetea un numar conside-rabil de Români, saraciti, dincolo deOcean, la America sau in alte tad.Sute de agenti ai societatilor pentruinlesnirea emigrarii colindau satele,subt ochii autoritatilor austriace, §i ri-dicau cele mai vânjoase brat& roma-ne§ti §i le expatriau. Capitalismul la-com jidovesc aranjase un adevarat ex-porcal poputatii române§ti i un importde strainil cu consimtimantul tacit al au-toritatilor austriace. Importul Rutenilor.
www.dacoromanica.ro
117
galitieni ii era Austriei cu atAt mai bine-venit, cu cAt aceVia a duceau cu ei, inmare pal te, §i confesiunea greco- catolica.
.Agitatiunile favorizAtoare pentru Ru-teni, sprijinite de stapAnirea austriacd,nu sunt decAt mijloace de Inaintare aslavismului si a propagandei catolicein Bucovina. Catolicizarea tarii era Inochii stdpAnirii austriace cel putin totatAt de necesard, ca si slavizarea ei.Caci prin slavizare trebuiau inlaturateorice nazuinti de gravitare In spre Mol-dova liberd, iar prin catolicizare po-pulatia imigrata sau devenita ruteandprin desnationalizare, trebuia feritd deortodoxism i scoasa de subt inrAu-rirea dreptcredincioasei Rusii»').
De altfel, Intru cat prive§te raportuldintre Romani §i Ruteni, chestiunea
1) Dr. Aurel Morariu : Bucovina 1774-1914",pag. 71,
www.dacoromanica.ro
118
aceasta a lost elucidata cu .desavar$icu competinta de d-1 profesor univer-sitar Dr. Iancu Nistor in lucrarea d-sale«Rornanii §i Rutenii In Bucovina..
A§adar cu pregatiri de felul acePtatrebue privita statistica oficiala asu-triaca. De altfel catagrafia nu are nicio valoare tiintific, intru cat prin al-catuirea recenzamantului Austria nuintentiona sa arete carn este stareareala a poporatiei Bucovinei, ci sa oascunda §i prin mistificari §i falprisa prezinte starea poporatiei cum ardori sa fie. In privinta valorii statis-tice cel mai patentat «savant> austriacne da tocmai in acest tirnp de res-tr4te i prapad cateva aprecieri foartejuste §i pretioase. lata ce zice profe-sorul dela Universitatea din CernautiDr. Raimund Friedrich Kaindl : «Vonwirklich wisseuschaftlichem Wert sindalso diese Zahlungen nicht« adeca :
www.dacoromanica.ro
119
,Asadar aceste numarari nu prezintao reala valoare Si maideparte : «Die heute. ubliche Erhe-bung der Umgangssprache bletetkein vollstandig richtiges Bild tiberdie Zusammensetzung der BukowinerBevolkerung. adeca : «Cercetareaobicinuita astazi dupa limba de con-versatie nu ne ofera, durere, un tabloudeplin corect asupra alcatuirii popo-ratiei din Bucovina.2).
Nu-I citam pe dl Kaindl ca autori-tate, deoarece in lumea stiintifica sestie ce valoare Au fanteziile sale pa-timase cu pretentii de studii istorice,ci le consideram numai ca enunciatiiMcute in momente de sinceritate...
Cea7mai hotarlioare autoritate pentru1) Vezi: Dr. A. Peetermanns Mitteilungen aus
Justus Perthes' geografischer Anstalt, Nr. 61. Jahr-gang 1915, August-Heft : Die ethnografiahe Zu-sammensetzung der Bevolkerung der Bukowina vonProf. Dr. Raimund Friedrich Kaindl, CzernowitzWien".
2 ) Ibidem,
stiinitficV).
lei4er
www.dacoromanica.ro
120
aflimarile noastre este insa§i statisticaoficiala.
Cine ar vrea sa-§i reconstruiascadupa statistica noastra, a nationalita-lor, statistica oficiala, sa adune cifreleEvrellor la cele ale Germanilor, §i vaprimi coloana limbei de conversatiegermana. La ce'elalte coloane sa in-locuiasca notiunea nationalitatii cu no-tiunea limbei de conversatie. Aceastaregula este valabila pentru localitatile,la cari am subtras pe mozaici numaidela germana, pentru alcatuirea sta-tisticei noastre, dupa nationalitati. Lo-calitatile, la cari am subtras pe mo-zaici dela diferite limbi de conversatie,pentru reconstruirea coloanei Evreilor,le dam in tabela de conversatie careurmeaza. Alaturea de tabela limbilorde conversatie punem §i coloana Evrei-"or ca sa se poata urmari intreaganoastra procedura.
www.dacoromanica.ro
-121
Q. TABELA AUXILIARA
LOCALITATEA
LIMBA DE CONVERSATIE
raeliti 6)1 kit ori 11 cq
Cernauti I
1 Boian . . . 1181 1086 1 746 382 5125 73402 Buda . . . 41 7 9 1184 12003 Cot. Ostritei. 47 9 4 1630 16434 Dobronäuti . 151 148 1 49 1670 8 18765 Jucica Nouä . 539 537 10 480 1924 10 29616 Mahala . . 81 26 17 2370 24137 Mamornita . 20 14 1 15 542 8 5808 Ostrita . . 64 38 3 3 2339 23839 Rohozna. . 1279 1190 496 2517 4 4207
10 Sadagura. . 3410 3345 6 370 704 14 4439
Colman :
11 Iujinet. . . 90 85 -- 1 1062 114812 1vancAuti. . 152 101 32 1886 8 202713 Lascuvca. . 105 92 102 1516 171014 OrAseni . . 239 237 66 2610 2913115 PiedecAuti . 163 162 . 38 984 47 1231
_.).
Is IE
E
www.dacoromanica.ro
----
-1T
OT
AL
122
(Urmare)
LOCALITATEAIs
raeliti
LIMB A DE CONVERSA TIE
Sirete :
3911521
16 BAnce§ti . 6 2 4 38517 GrAniceVi . 62 40 8 3 1470
Storolinep :
18 IorclAne§ti. . 144 138 31 14 1957 214019 Ropcea . 245 184 50 40 2400 2674
Suceava :
20 Romane0 . 53 41 10 3 771 825
V5featili :
21 BAnila rusA . 800 794 246 3964 6 501022 Cabe§ti . 188 181 814 40 1035
Vijnila :23coniatin . 92 86 1113 11991
24 Sergie. . 282 280 2 2037 2319
1
1.(51
. .
i
c, flj,
.
.
7- -
www.dacoromanica.ro
123
(Urmare)
LOCAL1TATEA
Limba
Zasfavna :
25 Zastavna . .
26 Babin . . . .27 Boianciuc . .
28 Brodoc . . .
29 Cadobe0. .
130 Crisceatec .
31 CincAu . . .
, 32 Cuciur Mic .
33 Dor*uti .
I 34 Horosauti . .
35 IurcAuti . .
36 Luca37 MitcAu. . .
38 Mosoriuca1 39 Ocna . . .
40 Onut . . .
41 I-ArAu1 negru42 Poborläuii .
43 Prelipce . .
44 Sarnqeni . .45 Vasileu . . .
46 Verenceanca47 Zvineace . .
1563 574188 40166 11339
24112411414715037
101158050
2498987
1354624
291
284962
10824
10811
64
36821
29715
2794291 3192871 47
de conversatie -3
Po-loná
Xt1
c cci)
oix aE-0F.
2 209 3837 46821 1635 16769 1554 7 1683 !
1746 5 192919 2789 2857136 900 7 100583 1539 173059 2701 278410 2159 3 2280
5 17 1637 20 1690 ,
27 2012 210321 640 66114 869 9193 611 622
28 2143 1 21741 1 930 933
1224 122671 1890 2058
1148 1163811 8111
70 1332 5 1686197 3371 3887
3 50 1258 1358
Iis-raeliti
c. E c4e)I c vs
,
.
0 0 CO
.
.
.
www.dacoromanica.ro
124
In ceie ce urmeazd ddm rezultatulrecenzamântului din 31 Decembrie 1910dupa religii §i confesiuni :
98.565 romano-26.182 greco-
657 armeano14 ultra
547.603 greco-341 armeano
20.029 luterani484 reformati evanghelici
1 anglicani1 menonill
3.232 lipoveni102.919 israeliti
862 färd confesiune.
catolici
orientali
Totalul de 800.098 este mai maredecat totalul poporatiei dupd limbilede conversatie, pentrucd la tabela re-ligiunilor §i confesiunilor au fost nu-!IWO §i necetatenii austriaci.
}
,
islamiti
www.dacoromanica.ro
125
In totalul populatiei e socotit i nu-marul referitor la armata activa dinBucovina.
Inainte de a Incheia capitolul desprepoporatie, tin sa exprim, la locul acesta,prietenului §i compatriotului meu AurelDorofteiu, absolvent al Academiei deexport din Viena, cele mai sincere mul-tumiri pentru pretiosul sau ajutor datla aranjarea §i colationarea materialuluistatistic.
www.dacoromanica.ro
II. CLASA DIRIGENTA
www.dacoromanica.ro
II. CLASA DIRIGENTA
Diviziunea muncii da nastere cla-selor sociale. Organismul unui stat na-tional sanatos sau cel al unei natiunisanatoase dintr'un stat poliglot, stata carui existenta se dovedeste din cein ce tot mai mult ca imposibilatrebue sa se Imparta in trei claseprincipale, cu subdiviziunile lor, dupafunctiunea economica, pe care o in-deplinesc i dupa venitul pe care-1primesc, i anume in: 1. Clasa tara-neasca ; 2. Clasa de . mijloc; i 3.Clasa dirigenta.
Vom Incepe dela cea din urmadela clasa dirigenta pentru a ajunge
www.dacoromanica.ro
130
la cea dintai dupa varsta; Insemna-tate, vigoare §i putere de rezistenta
clasa taraneasca.Clasa dirigenta se compune din pro-
fesionktii liberi §i functionarii statului.Functiunea acestora sta in a dirigeIntregul mecanism al statului, In astarui pentru luminarea §i ridicareaclasei tarane§ti, in a§a fel ca ea sapoata tinea pas cu progresul ei dinstatele culte, in a sustinea §i Intariclasa de mijloc §i In urma in a grijide continuitatea clasei dirigente.
Inteun stat national desvoltarea cla-selor sociale rezulta dela sine, dinInsa§i" fiinta I viata statului. Stareaprimordiala a fiecarui popor este ceaagricola. Aceasta da na§tere apoi cla-sei de mijloc, a carei fudctitme e saprelucre materialul brut, prin mese-ria§i, §i sa-i mipoceascã prin negu-
www.dacoromanica.ro
131
stori, parte clasei dirigente, parte In-darat producatorilor materiilor prime :celor din clasa taraneasca. Abia tftrzfude tot, dupa ce un stat ajunge la unanumit grad de cultura, se pdate des-
. volta industria i comertul in stil mare,cari sunt conditionate de desvoltareanormala i proportionata a tuturor cla-selor sociale, de calitatea solului-de capital. Aceasta este evolutia fi-reasca In progresul popoarelor dinstatele nationale.
Nu tot asa se intâmpla cu popoarele dintr'un stat poliglot. Aici pro-tectionismul stapânirii pentru o natiune
dispretul pentru alta, Intunerecullumina, umanitatea i selbatacia, bo-gatia i saracia, harnicia i lenea,simtul de dreptate i lipsa acestuia,Jexteritatea i stângacia, egoismul Sialtruismul, Wia unei natiuni si slabi-.
si
si
www.dacoromanica.ro
t32
ciunea altela, toate aceste confrasteprovoaca i alimenteaza rivalitatea §iconcurenta /Titre popoare subt formaunei aprige lupte pentru existenta, a§aCa cea mai ideala stare de pace din-tr'un stat poliglot este aproape iden-tica cu un perpetuu razboiu civil.de pe urma acestui razboiu civil toatenatiile ies Infrante.
Pentru a dovedi aceste afirmatii nue de nevoe sa privim mai de artedecat peste hotare, la vecina noastraAustro-Ungaria. Ba, ceva mai mult,tocmai Austro-Ungaria aceasta cla-sica babilonie anahrona ne oferacea mai intuitiva icoana a unui per-petuu razboiu civil. Ast fel, in conglo-meratul monarhiei habsburgice nu sepot afla doua natiuni invecinate carisa traiasca bine intre olalta. Prin felulei de a guverna, stapftnirea austriaeaa izbutit sa, Invrajbeasca toate natiu-
Bi
www.dacoromanica.ro
133
nile din imperiu ; a pus pe Rutenii dinGalitia impotriva Polonilor ; in Silezia,Moravia, Boemia, Austria de jos side sus pe Germani impotriva lehilorsi Polonilor ; in Tirol si Istria pe Ger-mani Impotriva ItaPenilor ; in Litoralpe Sloveni impotriva Italienilor ; inCarniolia, Carintia i Stiria pe Ger-mani impotriva Slovenilor ; in Ungariape Maghiari impotriva Românilor, Slo-vacilor, Slovenilor, Rutenilor i Sar-bilor ; in Croatia si Slovenia pe Ma-ghiari impotriva Serbo-Croatilor siSlovenilor ; in Bosnia si Hertegovinape Maghiari, Turci, Croati, si Ger-mani Impotriva Skbilor s. a. m. 0singura provincie austriaca este cru-tata de acest nenorocit razboiu civil,Salisburgia ; faptul acesta se datoreste.Intâmplarii ca ea este locuita numaide Germani.
www.dacoromanica.ro
134
Aceste continue hartueli dintre po-poarele mozaicului austro-maghiar auavut urmari nefaste pentru desvoltareafiecarei natiuni. Din intregul conglo-merat tinut de veacuri In rotlie decatra Habsburgi cu mijloace artificialeabia sunt doua sau trei popoare, cariau izbutit sa ajunga la o perfectiunein evolutia bor. Incolo, celelalte po-poare, cu deosebire cele mici, suntbolnave ; organismul lor este defect.
S'a zis ca Bucovina este o Austro-Ungatie in miniatura, si cu drept cu-\Int, caci aproape toate popoarele dinimparatia habsburgica si-au aruncatsamanta lor pe pamântul Bucovinei,samanta care an de an IncoIteste, ro-deste si se inmulteste. Ceea ce se in-ampla in stil mare cu popoarele dinmonathie, se repeta in mozaicul buco.vinean. Si ad progresul diferitelor po,
www.dacoromanica.ro
185
poare 6ste determinat de protectionis-mul §i favoritismul stapartirii pentru u-nul §i dispretul pentru altul.
Numararea tendentioasa a nationa-litatilor din Bucovina a dat dupacum am vazut un rezultat defavora-bil Romanilor, de§i acest rezultat estedefavorabil Romanilor numai pe har-tie. Stapanirea austriaca dorind sascoata natiunile can ii conveniau innumar cat se poate de puternic, tre-buia sa suprime, cu orice mijloace, nu-marul natiunilor destinate pentru a fi
jertfite. Pe urma, in conformitate curezultatele obtinute trebuia organizat§i raportul claselor sociale ale diferi-telor popoare.. A§a dar clasele socialenu ne pot reprezinta alt aspect decatcel al Intregului al poporatiei.
Cam 'Yana pe la 1900 stapanireaaustriaca, pretextand lipsa de oameni
www.dacoromanica.ro
136
in Bucovina- cu pregatire necesara pert-tru functiunile publice, a importat osumedenie de functionari din Apus.cPregatirea necesara>> se deosibea dealtrel dela om la om si de la natiune lanatiune, caci jidanii, nemtii i ceilaltiamanti pantentati i credincioj ai Aus-triei ajungeau cu patru clase primarein functii, la cari Romanii de multe orinici cu studii universitare nu puteauajunge. Faptul Ca stapanirea a impor-tat functionari din Apus, inteun timpcand poporatia autohtona sa zicem cade fapt Inca n'ar fi ajuns la gradul decultura, ca sa poata da contingentulnecesar pentru clasa dirigenta, faptulacesta n'ar fi fost ant de pagubitorpentru Romani, daca acesti functio-nari n'ar fi fost numai niste unelteoarbe ale stapanirii austriace, prin carise aduceau la indeplinire ideile de
www.dacoromanica.ro
137
desnationalizare a .primejdiosului> e-lement romanesc si de favorizare agermanismului, jidovismuhii si ucrainis-rnului ; In multe cazuri acesti functio-nari cu pretinsa pregatire necesara,importati din Apus, cu bine cunoscutalor masca in rolul de predilectie al.Kulturtragerdlor, nu erau decal gu-noiul i scursura provincillor austriaceapusene. cari nu puteau fi plasati inalt loc decal in tara... ursilor. Conru-patori ai obiceiurilor patriarhale, subtforma unei culturi semanatori de zi-zanii i desbinatori de neamuri, intri-ganti politici, agenti electorali, spioni
camatari, iata cine sunt in majo-ritate covarsitoare functionarii publiciimportati din Apus de stapanirea au-striaca vreme de aproape 100 de ani,iata functionarii, dela cari poporul ro-manesc avea sa astepte indrumare,sfaturi, carma, lumina I 6
gi
www.dacoromanica.ro
138
Putinii functionari publici rornâni, pecari ii Intalnim pAna pe la 1890 ,sunt din familiile boeresti rornâne.
Boerimea a fost singura stare so-ciala, careia If revine meritul de a fi
dat elemente românesti pentru clasadirigenta timp de un secol si mai bine.and aceasta a inceput a se instrainaca una din cele mai putin rezistentestari sociale, i-a luat rolul preotimearomâna, care nu numai ca s'a straduitsa creasca functionari publici românidin rândurile ei, ci s'a cugetat i lacrearea unei clase dirigente române,trezincl satele românesti i indemnândpvporul sa trirnita copii la scalemedii.
and liceele din Bucovina incepurasa dea an de an un contingent tot maisimtitor pentru clasa dirigenta, candla inceputul fiecarui an scolar taranimea
www.dacoromanica.ro
139
romaneasca regulat se infatisa pe ladiferite licee din tara cu un numar deaproape 500 copii hotarati c'e a sepregati pentru functiunile publice, atuncistapanirea austriaca a inceput a In-,chide portile scolilor, pretextând o iper-productie in clasa dirigenta. Fireste,acest pretext era numai o sperietoarepentru taranime, caci navala ei la sco-lile secundare trebuia sä devina pri-mejdioasa pentru straini, cu deosebirepentru jidani si nemti, atat pentru ceidin tara cat si mai ales pentru cei e-xilati la Bucovina din provinciile aus-triace apusene.
Cu tot acest strigat de iperproductie,in raport cu poporatia, clasa dirigentaromaneasca este relativ mult mai slabadecat a oricarei alte natiuni din Bu-covina.
Ne inspaimantarn cand luau] 0 sta-
www.dacoromanica.ro
140
tistica la mana si comparatn numarulfunctionarilor nostri, si al acelora din-tre ai nostri cari au o profesie li-bera, pe de o parte cu numarul straini-1 or pe de alta cu numarul Evreilor. Ebine sa se stie, ca noi cu toate caformam de fapt 400/0 din populatia tariisi Evreii 14 %, totusi numarul functio-narilor, avocatilor si medicilor nostri,in fiecare ramura este in minoritate ab-soluta atat fata de Evrei, cat si fatade ceilalti straini. In cele urmatoare nevom ocupa deci de clasa dirigenta,vom arata datele statistice dela ince- _
putul anului 1910 si vom cerceta ra-portul pe de-o parte Intre clasa noas-tra dirigenta si intre cea straina, pe dealta intre a noastra si clasa dirigentaevreeasca si vom purcede dupa impar-teala aceasta :
www.dacoromanica.ro
1. JUSTITIA
a) Tribunaleleb) Notariic) A dvocatii
141
4. SCOLILE
a) Universitateab) Secundarec) Primare
2. ADMINISTRATIA 5. COMUNICATIA
a) Politicum a) Posta si telegrafulb) FinanteIe cu procura- b) Trenul
tura de finante 6. SANITAREc) Directia bunurilor a) Medicii3. MAGISTRATUL DIN b) Farmacistii
CERNAUTI
1. JUSTITIA
Tribtinalele
Tabloul ce urrneaza ne arata nurna-rul functionarilor rom'ani, cvrei si alcelorlalti straini, la flecare judecatorieIndeosebi.
a)
www.dacoromanica.ro
142
TABLOUL I-iu(Tribunalele)
LOCULccu
gZc.,,...>
III
Cerna'uti 21 42Boian 3Cotman 1
Putila 2Sadagura 2 2Sirete 3 9Stane§ti 3 2Storojinet 4 ' 13 ;
VAscauti 2Vijnita 11Procur. din Cerngt 1 1
Suceava 21 13Dorna 4 3Gura-Hurnoru!ui 3 4 ,
Campu:ung 7 10R.Idauti 2 14Seletin 4So Ica 2 4Procur. d. Suceava 3 1
Suma : 76 141
83 1481 4
to it5 7 ,
11 15 I8 ; 204 I 97 1
24 (14 64 156 8
41 753 10 ,4 11
101 27 I18 343 73 91 5
228 445
a
:
I
1
ji r
1
,
1
i
,
'
.
i
I
' 1
www.dacoromanica.ro
143
Privind cele trei coloane, vedcm omultirne de fenomene batatoarc la ochi,fenomene cari trebuesc comentate ne-aparat precum urmeaza :
1. In coloana intaia, care aluce nu-marul functionarilor Romani la diferitetribunale, se arata 6 stirbituri, ceea ceinseamna ca la 6 tribunale din Buco-vina nu este ocupat nici un post devre-un Roman.
2. In coloana a treia nu se afla nicio irbitura, dar daca am diseca aceastacoloana dupa nationalitati, de bunaseama ca pentru fiecare nationali-tate se vor ivi mai multe sau maiputine stirbituri, cu alte cuvinte, nici onationalitate crestina nu este reprezin-tata la toate tribunalele bucovinene.
3. Co!oana a doua trece ca un stalpde marmura prin toate tribunalele noa-stre : e coloana Evreilor. Vedem in
www.dacoromanica.ro
144
trei locuri cel puttn cate un Evreu desemanta, daca nu mai multi, scurt tise indeasa ideea stranie ca in Buco-vina nu poate exista tribunal fara E-vrei.
Am privit de-alungul, sa privim a-cum si de-a curmezisul :
4. Boianul este un sat aproape cu-rat romanesc, i cu toate acestea lajudecatorie nu se afla nici un functio-nar roman.
Dar pentru aceea trei Evrei i unstrain, n'are insa de-a face, Romanule inteligent : taranii din Boian negresitca vor fi stiind acum Si limba evfeea-sca...
5. la Sirete ci ca ar fi de-ajuns treiRomani sa Ingrijeasca de binele po-porului, pe langa 9 Evrei si 8 straini.
6. La Storojinet patru Romani plussapte straini (4+7.11) inchina stea-
www.dacoromanica.ro
145
gul inaintea alor 13 Evrei.7. Dar se intampla i minuni, bu-
naoara In Dofna, patru Romani tinpieptul cu trei Evrei i trei alti straini.Tot asa si in Suceava, Romanii suntin majoritate cel putin fata de Evrei.
8. La Campulung, inteun district cu-rat romanesc, sapte Romani fata de10 Evrei si 10 alti straini !
9. In alt district, destul de românesc,in Radauti, se afla doi Romani fata de14 Evrei si 18 straini.
Sa privim acum i suma un poporcare, dupa cum am spus mai sus, cu-prinde 40%, din intreaga populatiunea Bucovinei, tn popor, cum e popo-rul românesc, se poate oare multamicu 76 de functionari la justitie ? Fiiilui Israil cari reprezinta 14°/0 din in-treaga populatiune, ni se infatiseaza cu141 dq fynctionari la justitie.
:
www.dacoromanica.ro
146
bl Notarii
Profesiunea libera a notarilor in Aus-tria se apropie de cea a advocatilor.Notarii In Austria sunt oameni cu stu-dii academice, exercita functiuneaalcatuind i verificând contracte la cum-parari de pamânt, case, etc.
In strânsa legatura cu tribunalelestau notarii iadvocaii. Interesant esteca la rubrica dotarilor noi Româniiavem majoritatea relativa. Iata :
TABLOUL II(Notarii)
Roarani Evrei Straini In total
8 4 9 21
Notarii din rubrica .Straini> se re-partizeaza astfel : 4 Poloni, 2 Ruteni,2 Nemti si 1 Armean. Cu toate ca ma-
st-si
www.dacoromanica.ro
147
juritatea relativa o au Românii, totusiprezidentul canierei notariale este unPolon ; i Polonii sunt numai jumatatecati ai nostri si tot atatia cati Evrei.Faptul Ca numai un strain a putut fi
ales prezident, e destul de trist i o
dovada destul de eclantanta pentru na-zuinta strainilor de a ocupa posturileconducatoare, cari de altfel s'ar cu-veni Romanilor.
c) Aduocalii
Urmeaza o stare sociala, care estecea mai potrivita pentru caracterul raseievreesti: Advocatura ; pe langa ca e oprofesiune libera, ea totdeodata aresi avantajul, ca la ea nu exista avan-sare. Evreul, de-si ajunge in alte ra-muri ale clasei dirigente, In ramuri cucari este legata o leafa fixa i o avan-sare ordinata, el greu inainteaza In
www.dacoromanica.ro
148
rthiguri thai inalte, de oareee fitea nupoate sChimba intedtAt, Meat sa
se desbare de apucaturile sale. Efectulacestui adevar este o banuiala si o ne-incredere generala, care se potenteazaCate odata asa de tare, incAt Evreulla une'e functiuni nici nu este admis.Dovezi pentru aceasta asOrtiune se vorarata in unele din tablourile viitoare.Advocatura fiind o profesie aproapecu totul independenta, ingaduie si con-stiintei celei mai laxe sa traga folosdin ea. Aci este terenul cel mai po-trivit pentru ca firea evreeasca sa-sijoace mendrele ei in orice forme posi-bile. Tabioul care urmeaza, arata in-tr'adevar cifre inspaimântatoare, cariinsa Inn se explica usor din cele spusepana acum. Deosebit de interesant estefelul cum au acaparat i ocupat Evreiiin decursul timpului aceasta profesie
www.dacoromanica.ro
149
libera, de aceea va urma intaiu un ta-blou cronologic, care va arata in cemasura a crescut cifra advocatilor evreidela anul 1865 incoace :
TABLOUL III(Advocatii)
I
Anul CrestMi Evrei In total
1865 10 2 121870 15 8 231880 9 18 271890 11 45 561900 14. 82 96
Tabloul aceasta Il luam din scriereapseudonima : (<La Roumanie et les Juifspar Verax ').
1) Verax este pseudonimul faimosului luptAtorpentru cauza germanA, in actualul rAzboi, d. RadaRosetti, care se vede cA inainte de a imbAtrani pu-tea da si lucrAri de valoare.
www.dacoromanica.ro
150
In anul 1910 advocatii dau urma-torul :
TABLOIJ IV
1
Anul Rornâni Evrei Str5ini In totalI
1910 11 136 14 161
Tabloul al IIE-lea se poate impartiin doua parti, i anume : partea intdiasa cuprinda anii 1865 si 1870, iarpartea a doua dela 1880 inainte. Mis-carea intre anii 65 si 70 este destulde mare pentru un rastimp atAt de rnic.Vedem ca totalul numarului de advocatise dubleaza aproape, suindu-se dela12 la 23. Crestinii sporesc relativ foarteputin : dela 10 la 15, asa dar numaipe jumatate, pe and Evreii dela 2 la8, ceea ce va sa zica de 4 ori pe atAta.In anul 1875 se deschide la Cernauti
1 !
1
_
www.dacoromanica.ro
151
Universitatea. Evreii navalesc la ea §imacar ca 'Yana la 1880 sporul advo-catilor merge destul de incet, in totalnumarul lor este numai 27 fata de23 din anul 1870, dar acum se vedece schimbare se intampla in specialcu cifrele Crestinilor Si Evreilor. Cres-tinii scad dela 15 la 9, Evreii seurea dela 8 la 18. Anul 1890 neaduce o surpriza mare : pe chid Cres-tinii sporesc numai cu 2 insi, Evreiisporesc cu 27. Acest fapt este faraindoiala un rod al Universitatii dinCernauti. Rana la anul 1 9 0 0 di-ferenta Intre Crestini i Evrei ajunsea fi de tot mare : 82 de Evrei fata de14 Crestini, ceea ce va sa zica de 6ori atAtia Evrei cati Crestini. Diferentaintre 1890 si 1900 este la Crestini 3,iar la Evrei 37. Pentru anul 1910 amrernarcat in tabloul IV si cifra Roma-
www.dacoromanica.ro
152
nilor. Vedem aci 11 Romani si 14Crestini de alte nationalitati, asadar25 Crestini in total fata de 136 Evrei.Diferenta intre Crestini i Evrei aratanumarul ingrozitor : 111, iar intre Ro:mani i Evrei 125.
Corespunzator acestor cifre se in-fatisaza si camera advocatilor Prezi-dentul este Evreu, cei doi locotiitori aisai sunt Evrei, membrii comitetului, detoti sapte, sunt Evrei, cu o singura ex-ceptie, care este un Roman. Prin ceminune a putut sä se ratAceasca si a-cesta pe aci, Dumnezeu mai stie.
Consiliul disciplinar al acivocatilorse formeaza din 24 insi. Aci au Inca-put chiar 2 Crestini, i anume un Po-lon, in calitate de prezident, i unRoman, in consiliu. Asadar majori-tatea covarsitoare este formata de 22Evrei. Fireste, acest fapt trebue sa te
www.dacoromanica.ro
153
Inspaimante i sa te Ingretoseze, si deaceea nu e minune, daca RomâniiIn genere, Crestinii n'au nici 0 tragerede inima pentru profesiunea de advo-cat. Ba, Inca ceva mai mult, sunt cazuricunoscute, in cari camera advocatilor arespins dela praxa pe mai multi Cres-tini, fosti judecatori, pe motiv Ca inBucovina ar fi prea multi advocati.Ciudat insa ca motivul acesta se in-voca numai când e vorba de Crestini,asa ca acestia adesea sunt necesitatisa-si deschida praxa In alte parti, a-fara 'e Bucovina, si apoi abia sa semute In patrie. In asa fel bmachinatiu-nile evreesti au ca urmare pentru Cres-tint spese enorine, caci nu- i lucru usorsa ti parasesti familia si vatra, sa cortidoua gospodarii, sa te stramuti pe urmaCu toata cancelaria i personalul eiinapoi, si sa-ti deschizi din noa praxa,
www.dacoromanica.ro
154
fara ca sa te \Tani in datorii considerabile.
* * *Urmeaza acum tabloul resumativ a-
supra personalului justitiei din Buco-vina :
TABLOUL V(Personalul justitiei)
Oficiulsau profesiunea
Rom. Evrei Sträini Total
Tribunalele 76 141 228 445Notarii 8 4 9 21Advocatii 11 136 14 161
Sutna 95 281 251 627
Tabloul acesta ne arata, inainte detoate, Ca Rornânii intrec abia a sapteaparte din totalitatea personalului jus-
Ceilalti CreOni, toti la un loc, afarade Români, 'au pn numar destul de
I
titiei.
11
www.dacoromanica.ro
155
considerabil, de oarece stint aproapede trei ori mai multi decat Românii.
Majoritatea relativa insa o au Evreii.Daca socotim la un loc pe toti Cres-tinii, fie Romani sau nu, vedem ca eiIi intrec pe Evrei numai cu 65 insi.Si acum on i cine poate sa-si Inchi-puie un proces cu urmatorul personal :judecatorul Evreu, paratorulEvrcu,advocatul paratorului Evreu, advoca-tul tau Evreu, iar tu Crestin stai tre-rnurand in mijlocul lor, ca Hristos, si-tiastepti judecata dreapta. Nu e nici omirare deci, ca taranul nostru, care nu cu-noaste legea, si prin urmare nici nupoate intelege intru cat aceasta se res-pecta de catre diregatorii evrei, asaracit de-a ajuns la sapa de lemn.
www.dacoromanica.ro
2. ADMINISTRATIAa) Polilicum
Statul functionarilor politici pana nude mul a fost crutat cu totului tot deEvrei. Era libergla i pe Iânga acea-sta diferitele influente, destul de binecunoscute, au avut drept rezultat ob-tinerea dreptului de cAtre Evrei de aocupa i ei slujbe In oficiile politice.Functionarii guvernului, ai politiei i aicelor 11 prefecturi districtuale din Bu-covina sunt evidenti din :
www.dacoromanica.ro
157
TABLOUL vi(Politidum)
LOCUL Rom. Evrei Strdini Total
Cernauti (guvern) 12 14 140 166(politia) 5 7 ' 37 49
(prefectura) 2 4 8 14Gura-Humorului 2 3 5Campulung 3 1 5 9Cotman 2 6 8RaCfauti 4 1 7 12Sirete 1 6 7Storojinet 1 3 4 8Suceava 2 3 7 12Vascauti 1 1 6 8
10Vijnita 1 9Zastavna 2 I 5 7
Suma 33 39 243 315
Coloana Romani lor arata trei stir-bituri, coloana Evreilor numai doua,jar cea a strainilor, se inteIege, niciuna. Suma functionarilor straini estede-o marime neproportionata fata de
. . i
,
'
1
l
j
I
www.dacoromanica.ro
158
Români i Evrci. Pricina acestui fc-nomen este importul cel mare de func-tionari din Ars. Acesti functionari vinin Bucovina in genere fara nici o
idee despre imprejurarile noastre detraiu, afara de aceea sunt i preocu-pati cu desavarsire din urmatoarelecauze : multi functionari sunt adusi inBucovina cu instructii de tot severe,cerându- se dela ei sa civilizeze aceastatara .barbara., fie chiar cu forta. Lo-cuitorul bastinas e privit de lenes,natâng i prost. .Kulturtrager.ii dinApus in mare parte nu-si dau silintasa desminta acest neadevar, c adesea11 intaresc. Astfel Intelegem din multeacte vechi, ca acesti functionari straini,Intorcânchi-se in patria lor, descriu ta-risoara noastra ca un colt intunecat,in care nici când n'ar putea patrundecultura, de oarece ar fi locuit de tin
www.dacoromanica.ro
159
popor ce nici n'ar rnerita sa existe, ciar fi o binefacere pentru lumea .culta>dna acest norod «salbatec> s'ar stingede pe fata pamântului. Cam aceastascoala primesc functionarii importatidin Apus. Si aceste Invataturi ei lepun apoi in praxa. Nu totdeauna func-tionarii importati au purtare despotica,ei sunt doar prea ocultb, dar pentruaceea se folosesc de alta arma multmai aspra si mai jignitoare : dispretul.Importatorilor culturii occidentale leplace sa ne ignoreze dela opinca panala vladica si dela vladica 'Ana la o-pinca. Si durere, multi si din functio-narii bastinasi invata sa se poarte totasa cu noi...
Zice un proverb latinesc : ubi bene,ibi patria, proverb care te pune peOnduri. Adesea Iti vine sa crezi, cae mai bine sa traesti in exil decal In
www.dacoromanica.ro
160
patrie. Lucru firesc ar fi, ca In patriata sa aibi i cele mai multe drepturi,dar in cazul de fata tocmai blestema-tul cel de proverb pare ca te impie-dica. Fiii lui Israil când s'au pornitdin parnântul fagaduintei de-au inundattoata lurnea, au inceput a se vaeta caau fost alungati din tam, unde curgelapte i miere si ca sunt siliti sa pe-treaca intre straini si Intre pagâni...Vaetul lor n'a Incetat nici pana astazi,dovada multele si feluritele societatizioniste, cari mereu se fac a cere re-intoarcerea Evreilor In Canaan. Darde leai da i bani de drum si biletde cla a intaia pana incolo ei totusinu s'ar misca din loc, doar n'au tur-bat sa se duca, si la ce sa se duca,ce vor incepe ei acolo, daca nu voravea qgoimio, pe cari sa-i suga ? Aci,in pretinsul ex.iJ, ei ocupa chiar la 5t4-
www.dacoromanica.ro
161
*ire mai multe functiuni, decal tinpopor mare, bastinas, cum sunt Ro-manii. La guvernul din Cernauti bu-naoara sunt 14 Evrei i numai 11 Ro-mani, tut asa si la politie 7 Evreinumai 5 Romani, asemenea la prefec-tura districtului Cernauti 4 Evrei si 2Romani. Asadar in capitala BucovineiEvreii ocupa mai multe functiuni p-laice deck Romanii. S'ar putea obiectaca in Cernauti, orasul fara suburbii, E-vreii sunt numeric in majoritate fatade Romani. Fie, dar aceasta obiectiunenu poate determina functiile politicedin capitala, de oarece aceste functii
nu sunt numai pentru Cernauti,ci pentru intreaga Bucovina.
Dar si alte curiozitati : de ce dis-trictul Sucevii, care, indiszutabil, e a-proape cu desávarsire romanesc, a tre-buit sa fie impodobit cu 3 Evrei la
pi
politie,
www.dacoromanica.ro
162
prefectura, pe dud Romani lor Ii s'auastupat ochii numai cu 2 (doua) locuri ?In districtul Siretelui parca ar fi starpiton i ce urma de Roman, ca sä poataajunge acolo macar un Roman in sta-tul functionarilor dela prefectura? Saucine stie poate ca un Evreu ajungesi pentru Romani.De altfel dorim safim toleranti i sa inghitim un nod,daca doua districte curat romanesti,cum e cel al Campulungului i cel alRadautilor s'au impodobit cu Cate unEvreu.
Tabloul VI este o carte deschisa.Oricine poate ceti in ea. Noi acesteale-am cetit, si am fi putut ceti si maimulte, in alte vrernuri... Acum Insasuntem fericiti Ca nu mai e de nevoesa ne oprim la aceste anomalii, carinumai Intr'un putregaiu ca cel austriacse pot intalni.
www.dacoromanica.ro
163
1) PinanteleCLI procandura de firm*
Ca si corpul functionarilor politici,corpul functionarilor financiari era o-
dinioarasi pana nu de mult cu to-tul liber de Evrei. Dar cu vrernea a-cesti paraziti ai veacurilor, paraziti decari toate popoarele si din toate vre-murile au parte, cu vremea s'au aye-zat si in functiile acestea, asa Ca lainceputul anului 1910 vedem acum unnurnar respectabil din ei ocupand lo-curi in deosebitele slujbe ale acestuiram administrativ. Lasam sa vorbeasca:
www.dacoromanica.ro
164
TABLOUL VII(Oficiile financiare)
OFICIUL ;O >
CG IL E(sr)
Directia de finante in Cer-nautiOficiile pentru evaluarea
taxelorInspectori de finante .
Centrala technicä de fi-nal-4eVisteria Orli . . .
Administratia birurilor inCern AultVamileGarda financiara . .
Organele pentru birul di-rect la prelecturi . . .
Evidenta la catastrul bi-rului fonciar . . . .
Perceptoriile . . . .
Procuratura de finante
31
3
351
6
1914
3
12 58 70
8 20 314 7 12
4 42 4 9
1 13 1728 33
1 34 36
1 31 38
24 54 9714 81 1093 15 21
Suma 1 58 70 1349 477
Din tabloul acesta rezulta ca Ro-
:E
!
.
. . .
. . . . .
I
I
www.dacoromanica.ro
165
manii sunt in minoritate absoluta fatade Evrei i straini. Pe tot Injositorpcntru noi este, ca in centrul oficiilorfinanciare, la directia de finante dinCernauti, nu se afla nici macar un sin-gur Roman, ci 70 de straini, dintrecari nu mai putini decat 12 Evrei. Sezice, ca Evreii ar fi genii financiare,ca dan§ii ar avea un deosebit talentpentru transactiuni comerciale, ca chiarin sangele lor ar fi inascut manipu-larea cu cifre, ca... §i multe altele,verzi i uscate ! Da : Toate vor fi fiindadevarate, ba chiar prea adevarate, cacinoi Cre*tinii zilnic simtim, in ce fel a-cest .talent stralucit> se probeaza...pe pie ea noastra. Deci, cum zic, re-cunoscandu-se toate acestea calitati.splendide. ale Evreilor, de aici ihcanu reznita .ca Romanul ar fi a§a debatut cu leuca, incat sa nu fi meritat
www.dacoromanica.ro
166
vre-un loc la oficiul central de finante.Comparând coloana Românilor cu
cea a Evreilor, constatam ca numai inpatru cazuri (1. Vistieria tarn, 2. Ad-ministratia birurilor in Cernauti, 3. va-mile, si 4. Organele pentru birul di-rect la prefecturi) numarul Românilor11 intrece pe cel al Evreilor, pe andin sapte cazuri sunt mai multi EvreidecAt Români. Oare pricina sa fie, caRomânii sunt oarecum suspecti ? Lavami insa unde nu se poate purtao evidenta destul de exacta la impor-tul marfurilor, unde o extindere marea contrabandei ar pricinui statuluipagube considerabile, scurt zis : undee de nevoe sa se puna numai oa-merd, in cari te poti increde farapreget zic : la vami nu se afla nicimacar un singur Evreu! Fara comen-tar !
www.dacoromanica.ro
167
c) Dirce(ia bunurilorDirectia bunurilor fondului religionar
gr. or. este In Bucovina singurul o-ficiu, care n'are i functionari Ev ei.Iata :
TABLOUL VIII(Directia bunurilor fondului religionar gr. or.)
Români Evrei Stráini In total
37 73 110
SA privim acum mai deaproape in-tregul grup administrativ din Bucovina :
TABLOUL IX(Persoualul administrativ)
OFICIUL Rom. Evrei Sträini Total
Politicum 33 39 \ 243 315Finante 58 70 349 477Directia bunurilor 37 73 110
Suma 128 109 665I
902,
I
I
I
www.dacoromanica.ro
168
La cea dintdi privire s'ar parea caRomânii de astadata sunt in majori-tate fata de Evrei. Insa majoritatea a-ceasta este iluzorica si de fapt o mi-noritate potentata, dupa cum dove-deste raportul intre cifra populatieicea a functionarilor administrativi.
Asadar desi la directia bunurilor nuse afla nici un Evreu, totusi nici a-cest avantaj nu este suficient, ca saimbunatateasca cifra raportului Intrepopulatia româneasca i functionariiadministrativi iesiti din ea: Evreiiaci au un contingent relativ mai nu-meros decat noi.
* *
3. MAGISTRATUL DIN CERNAUTI
Minunat spectacol ni se fnfatiseaza:
*
In
www.dacoromanica.ro
169
'TABLOUL X(runcfionarii dela magistratul de Cern AO)
Romani Evrei StrAini In total
4 55 47 106
Cifrele din acest tablou se explicaprin unnatorul:
TABLOU(Populatia CernAutilor din 1900)
Romani Evrei Strait-I In total
9.400 21.587 34.780 65.767
(* Vezi :MItteilungen des statistischen Landes-arnies des Herzogtums Bukowina", IX. Heft. Czer-nowitz 1907.
si
XI*)
www.dacoromanica.ro
170
Dupa cum vcdern, RomAnii sunt inminoritate absoluta fata_.de Evrei §i
fata de celelalte nationalitati. Toti Cre§-tinii la un loc reprezinta numarul de44.180 suflete, apdar ceva mai multdecal de doua ori pe atatia cati Evrei.si tot4 la Magistrat functionarii evreisunt in majoritate absoluta. Aceastaeste o incalecare revoltatoare §i nu§tim de ce sa ne miram mai mult : derabdarea sau de prostia CreOnilor. In-cercarlle facute pe vremuri din parteapartidului cre§tin-social cu scop de ainlatura aceasta stare cu totul abnorma,n'au dat nici un rezultat favorabil.Evreii au ramas triumfatori. Unuicre§tin i se pun cele mai marl pie-dici, cAnd voqte sa intre in serviciulmagistratului, Evreii sunt primiti cubratele deschise, §i daca nu sunt des-tule locuri pentru ei, atunci se creaza
www.dacoromanica.ro
171locuri noi.. Cifrele spun .un adevar,care te ingroze§te : 55 de functionariEvrei fata de 21 587 Evrei si nu-mai 51 de functionari Crestini fata de44.180 Cre§tini.
4. SC0LILEa) Universilatea
§coalele noastre n'au fost crutatede Evreime. Si aici s'au sa1as1uit Ji-danii, cu toate ca... dar sa nu anti-cipam ! Sa unneze mai intai tablourile :
TABLOUL XII(Personalul Universitgtii)
OFICIUL Rom. Evrei Straini Total
Prof esori 10 7 30 47Functionari la bi-
bliotecd . . . 3 1 6 10Functionari lu can-
celarea univer si-thtii . 1 3 4
Suma 13 9 39 61
I
'
. . .
. . .
www.dacoromanica.ro
172
Daca Rom 'Ann reprezinta suma res-pectabila de zece (10) profesori, pri-cina este a la facultatea teologica dinintamplare nici un Evreu nu poate fi
admis ca profesor. Deci daca scazandpe cei 7 profesori romani dela fa-cultatea teologica, iata ca ramAn nu-mai 3 Romani de toti ; si de aici,bine inteles, ramane la o parte pro-fesorul pentru limba i literatura ro-mAneasca, fiindca acesta trebue safie un Roman, daca stapanirea austriacan'avea cumva de end sa importe ul-terior pe vre-un Lazar Saineanu sauvre-un Candrea- Hecht, cari ar fi fostfoarte potriviti pentru o tara cum eBucovina, unde te miri ca pe sternatarii nu se afla «Mughen Duveth. Asa-dar, in afara de profesorul pentru limba
literatura romaneasca, raman in to-tal numai doi (2) profesori Romanipi
www.dacoromanica.ro
173
fata de §apte (7) Evrei ! i numarulacestor din urma, fireste Ca la Evreine &dim, de ce ma intrebati ? totcrqtea, caci chiar de curand fura im-portati cati-va profesori noi. Urmandacestui sistem incetul cu Incetul, inteobuna zi trebuia sa ne trezim ca Uni-versitatea dela Cernauti s'a prefacutinteun cheidar evreesc, gratie vigilentiistapanirii austriace.
19 co1ile sectindare
Acum, dupa ce am terminat cu U-niversitatea, trecem la §colile secun-dare.
www.dacoromanica.ro
174
TABLOUL XIII(Puterile didactice dela scolile secundare)
5COALA E> Vo"
Lu
Liceul 1-iu al statului dinCernäuti 6 9 23 38
11-lea CernAuti . 4 33 37111-lea 22 11 5 38
Liceul din Câmpulung . 11 1 12Colman. . . 1 13 14Radauti . 3 6 12 21Sirete . . . 3 7 10 20
gr. or. din Suceavadin Vijnita . .
coala realä gr. or. din
291
411
3312
Cernäuti 18 4 25 47Liceul de copile din Cer-
n 4 II 1 8; 33Scoala de meserii a sta-
tului din Cernauti . . 3. 19 22coala normalä . . . 17 3 28 I 48
Scoala superioara gr. or.de fetite din Cernguli .
coala medie agronomiadin CernAuti . . . .
16
3
6
12
22
15
Suma . . . 133 60 219 412I
1 " 0c7,2
. . . . .
i
'
:
I .
, ;
1
. . . . .
,
,
;
.
www.dacoromanica.ro
175
De asta data Evreii sunt In mino-ritate ëhiar fata de Romani. 'Mare pa-guba le pricinuesc cele doua §coligreco orientate, adeca liceul din Suceava§i r4coala reala din Cernauti, caci laaceste doua coli totdeauna sunt pre-ferati Cre§tinii de confesiune órtodoxa-orientala, iar daca ace§tia lipsesc, vinla rand Cre§tinii catolici, si abia laurma in caz de exterma necesitate seadmit §i Evreii ca puteri didactice.
Cu toata pretenia Evreilor cu R u-tenii, la cele trei licee rutene§ti (1.Liceul al II-lea al statului din Cernauti,2. Liceul din Cotman i 3. Liceul dinVijnita) numai cinci (5) puteri didac-tice au fost ocupate de Evrei, pe dudcele ale noastre trei licee (1. Liceulal Ill-lea al statului din Cernauti, 2.Liceul gr. or. din Suceava §1 3. Li-ceul din Campulung) au fost ocupate
www.dacoromanica.ro
176
de douasprezece (12) puteri didacticeevreesti ! Se vede ca pretenia Ruteni-lor cu Evreii era In multe cazuri nu-mai de fata lumii, si se multumiauchiar de ea, atunci dud interesele ru-tenesti aveau sa sufere pe urma prie-teniei cu Evreii.
In rubrica Scolii de meserii a sta-tului din Cernauti ni se Infatiseaza nu-marul profesorilor precum urmeaza :Romani nici unul, Evrei 3, Straini 19.Iata un gol foarte mare : La scoala demeserii nu aveatn nici un profesor ro-man. Ce sa caute bietul taran romanla aceasta scoala, la care nu gasestinici un profesor care sa-i vorbeascaromaneste, ca inteleaga.
Batatoare la ochii sunt cifrele delacoala medie agronomica din Cernauti:
profesori Romani trei, Evrei nici unul,straini, doisprezece. La scoala agro-.
sa-I
www.dacoromanica.ro
'177
nomica nici un Evreu ! Dar sa fi lost*in Bucovina o noaia de comert, oare
acolo n'ar fi fost nici un profesorEvreu ?
c) prinuircTABLOUL XIV
(Puterile didactice la Scolile primare)
8 Ea,Localitatea saudistrictul
Cernauti 16 44 102 177Districtul CernAuti 48 43 10 181 234'
Gura Humorului 4:3 142 4 54 100Campulung 48 103 9 :45 147,Cotman 26 5 4 96 105Radauti 4' 134 7 41' 18:Sirete 36 50 6 80 136
PPStorojinet 47 88 11 51 150
17 Suceava 40 1071 9 " 34 15071 VacAuti 95 6 5 78 89
Vitnita 43 9 93114
102117Zastavna 31 3
Scoli particulare 15 8 15 24 47
Total . . 459 717 136 983 836
de-astadata .Evreii se afla in tni-
§i
1> ,
I Ez
311
coliIe
Tg.=
=
www.dacoromanica.ro
178
noritate absoluta MO de Romani §i destraini. Insa Intru cat aceasta minori-tate este reala, 'se va putea cunoa§teabia din tabela generala a puterilor di-dactice ale tuturor scolilor, tabela careurmeaza in :
TABLOUL XV(Puterile didactice dela toate colile din tara)
ICATEGORIA Rom. Evrei StrAini Total
Profesori universitaride liceu
Invitatori
10133717
7 3060
136 I
219983
I 47412
1836
Suma . 860 203 1
I 1232 I 2295
Vedem ca in toate scolile din Bu-covina Romanii sunt In majoritate re-lativa MO de Evrei. Curios lucru insa,cä acea majoritate crqte la Romani cuatat mai tare cu cat mai inferioara escoa'a ; buna oara la Universitate mino-ritatea Evreilor face mai mutt deckdoua treimi din suma Rornanilor. La
1
.
www.dacoromanica.ro
179
§colde secundare Evreii profesori suntmai putini decat jumatate din Romani,iar la scolile primare Evreii fac abia acincea parte din numarul Romani for.Care este pricina acestui fenomen ?Raspunsul la aceasta intrebare se poategasi foarte lesne : lef i le profesoriloruniversitari sunt cele mai mari, pe langaaceea se cere dela el un numar foartemic de ore la saptamana ; la §colilesecundare lefile sunt mai mici, dar nu-marul orelor pe saptamana este cumult mai mare ; cele mai mici lefi suntla §colile primare i totdeodata celemai multe ore pe saptamana. I4adarcel mai rentabil e sa fii profesor laUniversitate, mai putin rentabil e safii profesor de liceu, iar invatator la§colile primare : .dus konveniert schoingur nischt !» Aceasta este explicatiaadevarata a acestei chestiuni parodoxela aparenta.
www.dacoromanica.ro
COMUNICATIA
a) PoIa i teleglafulMangaerea ce-am avut-o când am
privit statistiva co1i1or, sufere o umi-linta mare acum Cand privim urma-toarele cifre din :
TABLOUL XVI(Personalul la postä si telegraf)
Oficiul0
Directia postelor din CernautiPosta erarialA 1. si telefonul inCernauti
Posta erarialà a II-a in CernAuti. a 111-a
din DornaItcani .
Cotman . .
Noud-SuliteRgclAuti .
Sirete . .Suceava .Vijnita . .
Poste1e neeraliale . . .
Depozitele postale
71
Suma . .
*Tt
I .1 C. 7)
0
5
12
2
1
1
13
14
51
11
464
1
9
4
33
476
130
37
831053746
10755
12450
356
55
1411454
1159
15899
18470
537
j.
.7/
01
77
77
77
57
1
.MM SNIM
.
1
. . .
www.dacoromanica.ro
181
Este inteadevar miraculos cat de pu-tine .posturi din acest ram de oficiusunt ocupate de Romani; nici pe ju-motate atatia cati Evrei, §i abia a §ap-tea parte din numarul strainilor.erau o multime de locuri, unde a fostneaparata nevoe de mai multi Romani,sau cel putin macar de unul. Buna oarain Sirete, un ora§ in mare parte ro-manesc, nu se afla nici macar un func-tionar roman la pqta, iar in Suceavasi in Radaut se vad abia Cate unul.
Numarul deosebit de mic al Roma-nilor din oficiile po§tale bucovinene aavut urmari destul de rele pentru co-municatia po§tala. Mai cu seama la o-ficiul telegrafic se simtea foarte multaceasta lipsa. Foile românesti aduceauzilnic plangeri despre iregularitatiledela pqta, cari te inspaimantau Cateodata aa erau de mari. Telegramele
Bi
www.dacoromanica.ro
182
romanesti, veneau adesea atAt de schi-lodite, Incât aproape nici* flu .1nte1egeaicupr'nsul lor i trebUia sa reciamezi
sa tii intregi dialoage telegrafice culocul expediarii, ca sa afli ce ti s'atelegrafiat. De aceea rar cine din Ro-mânii cari cunosteau limba germana,telegrafia româneste, temându-se depierdere de timp si de alte neplaceri,asa ca Intre Romani in cea mai mareparte se folosia limba germana, candera vorba de telegrarne, o imprejurarecare era foarte pagubitoare pentru Ro-mâni, de oarece li se obiecta ca n'arfi nevoe de functionari ronfani la ofi-ciile telegrafice, pentru-ca limba decorespondenta se obicinuia aproape nu-mai cea germana. Dar si alte ciuda-tenii se intAmplau la posta tot inurma lipsei de cunostinta a limbii ro-mânesti. Vom aduce numai doua cazuri de tot tipice :
si
www.dacoromanica.ro
183
Cineva a expediat o scrisoare catreun adresat, care locuia in satul buco-vinean Tureni. Numele acestui sat Inlimba oficiala s'a barbarizatsit veniaverbiin Zuryn. Expeditorul scrisoriia romanizat apoi acest barbarism sia facut -din el Turin, scriindu-1 astfelpe adresa. Ce sa vezi ? Dupa cAtevazile trimitatorul primi indarat scrisoa-rea din Turin (Torino) din Italia denord, cu observarea ca adresatul nuse gase§te In acel ora§ !
Altcineva a trirnis o scrisoare catreo persoana din satul Ostrita de IângaCernauti. Acest sat se scrie cu orto-grafia c. r. austriaca : Ostritza. Dinnenorocire se afla §i in Prusia o lo-calitate cu numele Ostritz (fara a lasfAr§it). Acel functionar pqtal venetic,fie Evreu, sau alta lifta, in loc sa se!lite in catastibul localitatilor bucovi-
www.dacoromanica.ro
184
nene, a trimis scrisoarea in Prusia,de .unde peste opt zile s'a Intors Inda-rat la trimitator cu observatiunea :.Adressat hier unbekannt. ! 1)
Si Cate aItele de astea nu se \MTmai fi intAmplat ! Ai putea scrie cartiintregi. Si toate acestea nu vor incetamai curand, decal atunci, când vor ajun-ge i Românii sau mai bine zis numaiRomânii in numarul cuvenit la oficiilepostale ! Si cu toate aceste farse Neam-tul cu (<cultura. nu intelegea, nu vreaadeca sa Inteleaga motivele farselorca vezi, una i Cantecul, i alta-i jocul...
b) Trenul.
Si mai trista priveliste ne ofera ci-frele din
1) Adresatul necunoscut aici I"
www.dacoromanica.ro
1135
TABLOUL XVII(Personalul Trenurilor)
PF1C 1 UL :aO
r)irectia de exploatare CernAuti 10 29 95 144Sectiunile administ. tren. 1 7 8Expoziturile direstiei exploatare 1 10 5 16Directia casei pentru incIzitullocomotivelor in Cernauti 4 5 9
Functionarii dela statinnile dinBucovina . . . . . 15 57 123 195
Consiliul administrativ i biroulcentral al trenurilor locale dinBucovina 5 9 12 26
Suma 31 120 347 397
Românii de asta data fac abia apatra parte din numarul Evreilor si aopta parte din numarul strainilor. Nu-marul cel mai mare al functionarilorstraini de aid dateaza Inca de pevremurile, and .Bucovina n'avea di-rectiune . prop ie pentru irenuri, :ci era.supug.a klireWei
-,,
Li
J
Willie.
1
J1 ,
1
1 . .j 1
. . . . .
. .
.trenurilor din
www.dacoromanica.ro
186
Atunci se importara o sumedenie In-grozitoare de galitieni, m2i cu seamaPoloni, earl ramasera apoi pana Inziva de astazi. Tot asa si Evreii s'au\Irk cu droaia, i mparteala acestorape la deosebitele oficii este inleade-.var interesanta. Sa privim rand perand :
1. Intre functionarii dela statiuniledin Bucovina se afla nu mai putini decat 57 de Evrei fata de numai 15Romani,- desi sunt o multime de sta-tiuni in parti curat romanesti, cum b.o. pe intreaga linie dela Hatna [Anala Dorna, dela Hadic 'Ana la Brodina,dela Vama pana la Rusii-Moldovitei,
aproipe intreaga linie dela Itcani laCernauti. Deci 52 de statiuni curat ro-manesti pe liniile sus amintite trebuiesa se multumeasca numai cu 15 (zi siscrie cincisprezece) functionari Romani !
www.dacoromanica.ro
187
is-apoi este cunoscut felul cum sepoarta functionarii straini cu populatiaautohtona I
Dar e prea optimist sa vorbim decincisprezece (15) functionari Romanipentru 52 (! ! !) de statiuni in local--tati curat romanesti. Multi din cei 15functionari Romani sunt repartizati cuserviciul pe la statiuni din localitatistraine de limba noastra, asa ca pen-tru statiunile romanesti yin cu totuluitot poate numai zece functionari Ro-mani sau chiar si mai putini.
2. La directiunea casei pentru in-calzirea locomotivelor din Cernauti nuse afla nici un Roman, Evreii insaIsi tin cumpana cu ceilalti Crestini, deoarece numarul Crestinilor intrece nu-mai cu 1 pe cel al Evreilor.
3. In rubica expoziturilor pentru ex-ploatare se vede insa culmea: 10 Evrei
www.dacoromanica.ro
188
fata de I Roman Si 5 aIti Crestifri !Asa dar numarul Evreilor intreceproape de doua-ori pe cel al tuturorCrestinilor la un loc !
Toate cele .expuse pânä acurna do-vedesc 'ca pentru taranul Roman cälä:-toria cu trenul este legata, cu foartemulte greutati. Cand uri biet taranvine sa-si cum pere bilet, esteintampinat ,cu asprime i grosolanii,e bruscat i umilit, caci Evreii i cei-lalti straini nu-si dau silinta sa Invetelimba poporului nostru. Ba chiar dacao Inteleg, nu voesc s'o vorbeasca, Cise fac a nu Intelege ce voeste cel ceare de gand sa calatoreasca. In sfar-sit dupace taranul a izbutit sa punamaim pe bilet, yin apoi alte gretttati.In tren Incep sa-1 Impinga si sa-lhui-duiasca, seful de hem sau conducto-rii:_ De multe ori Iti vine a' plange de'
www.dacoromanica.ro
189
mila cum bietul Oran e ing.hesuit dintoate parti1e §i de _toti veneticii. i ei,functionarii straini, nu vreau sa inte-leaga limba cea urgisita a Valahilor.Caul calatorul urgisit cere vreo des-luOre, b. o. uncle este statia, la caresa se coboare, rar cand primesteun raspuns cum se cade, i a§a pate-§te adesea ca se coboara prea de-graba sau câteva statiuni mai departe.
De aici se explica uor, ca taranulnostru nu se foloseste cu placere detren ci chiar din crierii muntilor vinela tara cu trasura.
www.dacoromanica.ro
AN'ITARE0) Medicii
Ceea ce spuneam la rAndul sau des-pre advocati, se potriveste mutatis mu-tandis si la profesiunea libera a me-dicilor. i aici Evreii au dat navala sii-au scos din tAtAni pc Crestini. Re -
produc si aici dupa mai sus amintitacarte a lui .Verax..
TABLOUL XVIII(Medicii).
Anii CreçtiniI
Evrei In total
1888 27 34 611890 28 46 741900 42 92 134
.Verax>> urmareste aici sporirea nu-merica a medicilor crestini i evrei,din anul 1888 incoace. Tabloul a-cesta este inteadevar foarte instructiv.
i !
11
1
,
www.dacoromanica.ro
191
Vedem anume Ca dela 1888 1890,asadar intr'un rastimp de 2 ani, me-dicii crestini au sporit nurnai cu unul,pe cand cei evrei cu 12 ! Dela anul1890 1900 medicii crestini au spo-rit cu 14, va sa zica Crestinilor le-atrebuit 10 ani, ca sa poata da un nu-mar de medici asa de are cat cel datde Evrei in doi ani ! Tot in acesti 10ani numarul Evreilor a sporit cu 46,asa dar s'a dublat.
TA BLOUL XIX
(Medicii la inceputul anului 1910)Romäni Evrei I StrAini In total
I14 109 28 151
In tabloul acesta am facut pentru Ro-mani ca de obiceiu o rubrica se-parata. Romanii .cu ceilalti Crestini dealta nationalitate la un loc reprezintaspina de 42 medici fata tie 100 ;me-
I
www.dacoromanica.ro
192
dici evrei, aici se arata Inspamânta-torul fenomen, ca dela anul 1900 pAnala 1910 Cre§tinii n'au sporit nici cuun singur medic, pe and Evreii ausporit cu 17 Medici ! Adevarat ca ci-fra medicilor evrei in deceniul penul-tim a sporit cu 42 si acum numaicu 17.
b) FarmaciViiNe mai rambe
TABLOUL XX(Gremiul farma istilor)
Romani Evrei Straini In total
13 17 31
Deschiderea unei farmacii pretindeun capital destul de mare, iar Româ-nii, in genere, se poate zice ca sunt sar-mani. Evrei dispun de capitalul ne-cesar, de aceea sunt asa de nume-ro0_ Evreii in gremiul farmacistilor. A-
www.dacoromanica.ro
193
deVarat ea ceilalti CreOni stint mainumerqi decat Evreii, in acest gremiu,dar Dumnezeu §tie numai pana candnumarul lor putea fi superior, cad ca-pitalul creOnese nu-i In stare sa tinapiept capitalului evreesc. In scurta vre-me toate farrnaciile aveau sa ajungain mani evreesti. Si apoi sa fi vazutghe§efturi de companie Intre medicul
farmacistul evreu!* *
Am facut o mica primblare prin toatefunctiile publice ale ducatului Bucovinasi am vazut multe lucruri interesantesi totdeodata instructive. Am vazutca strigatul §i tânguirea strainilor cataranii no§tri ar da un contigent preamare pentru clasa dirigenta, ca amavea prea multe licee române§ti, apoica am produce un proletariat intelec-tual, n'aveau nici o baza solida, ci
www.dacoromanica.ro
I g4.
erau niste strigate de disperare dinpartea celor ce simtiau- primejdia tre-zirei robilor lor.
In cele urmatoare prezintam un ta-blou general asupra intregii clase diri-gente din Bucovina. lata :
TABLOUL XXI(Pri vire generala asupra intregului personal din
clasa dirigentd)
<ctPersonal ul la E 6.
cx ra..1
+-
C7)^Justitie 95 281 251 627Administratie 128 109 665 902Scoli 860 203 1232 2295PostA si telegraf 51 130 356 537Calea feratA 31 120 247 398Medicii 14 109 28 151Farmacistii 1 113 17 31
Suma 1180 965 2796 4941
Inainte de toate obsers am ca func-tionarii dela magistratul din Cernautinu i-am primit in tabloul de mai sus,de oarece ei privesc numaiorasul Cer-nauti si nu intreaga tara.
0
I
!
,
,
'
www.dacoromanica.ro
195
Privind rezultatul acestui tablou, ve-dem Ca Romanii intrec numeric peEvrei. Insa la i andul sau, cand era vorbadespre scoli, am aratat Ca Evreii seferesc de scoli, caci acolo se pot faceputine ghesefturi si se cere multamunca. Sa scoatem deci scale din a-cest tablou, si apoi vom vedea rezul-tatul adevarat. Daca scadem dela 1180de functonari Romani pe cei 860 delascoli, atunci raman numai 320 de func-tionari. Scazand a poi dela suma to-tala a functonarilor evrei pe cei 203invatatori, raman de toti 762 de func-tionari evrei in alte ramuri. Deci undeeste proportia ceruta de cantitatea po-poratiunii ?
Diva ce am exclus scale din ta-bloul general, vedem ca numai Inteosingura rubrica, si anume in rubricaadministratiei, Romanii ii intrec nu-
www.dacoromanica.ro
196
meric pe Evrei, insa numai in acestram ! Aceasta se explica uvor din fap-tul ca directia bunurilor fondului reli-gionar gr. or, fiind ocupata nurnai defunctionari creOni, a marit suma func-tionarilor romani.
Scazand insa numarul functiona-rilor dela directia bunurilor, atunci re-zultatul are o infati§are cu totul schim-bata, caci raman numai 91 Romanifata de 109 Evrei in oficiile adminis-trative.
Aceasta a fost a§a dar starea cla-sei dirigente din Bucovina in anii1910-1911. IV venia a crede Ca pcn-tru Bucovina se intoarsesera iara§i vre-murile, cand Mardoheu era ministru,ocupa toate functiile cu ai sai §i u-cidea pe un cap pe afurisitii de goimi...
din felul cum s'a desvoltat a-ceasta clasa la fiecare popor din Buco-
5i
www.dacoromanica.ro
197
vina, se poate cunoa§te dragostea §i inte-resul aratate de stapânirea austriacafata de unele popoare §i dispretul §i
ura fata de altele.Credem ca nu mai e nevoe §i de
alt comentar, caci cifrele ne vorbescindeajuns.
www.dacoromanica.ro
III. CLASA DE MIJLOC
www.dacoromanica.ro
III. CLASA DE MIJLOC
A. MESERIA$I1
Orice poporatie care munce0epAmântul, §i care singurA esteindrituitä prin urmare de a crea,din propriile elemente, o clasdde mUloc 0 o clasä dirigentA-pentru a-i reprezinta intereseleeconomice culturale 0 politice,in forma actuald a organizáriisociale, trebue sA respingS cutoatä energia , cu brutalitatechiar, incercárile unui alt neamde a se incuiba in sdnul ei caca class de mijloc, dacä nuvoe0e sA renunte la propria eiexistentä.
A. C. CUZA : Despre Popo-ratie", pag. 465. Iasi, 1899.
Orice popor care trece prin stadiuldesvoltarii sale, trebue sa tinda la oinchegare a tuturor claselor sale so-dale in raport proportionat. Acel popor
www.dacoromanica.ro
202
care n'o poate face aceasta, este unpopor bolnav, un popor care mai cu-rand ori mai tarziu va trebui sa moara,fara sa-si fi putut ajunge apogeul säu§i fara sa fi jucat si el un rol i'n con-certul popoarelor, dna din pricina sla-biciunii sale va fi renuntat la creareauneia din clasele sociale, compusa dinelementete prop ii, si va fi ingaduit caacest gol din sanul sau sa fie inlocuitprin aceeasi clasa sociala, compusainsa din elemente straine.
In corpul unui individ se naste orana, cand se furiseaza un elementstrain ; rana produce dureri, care cresccu atat mai mult cu cat rana se In-vecheste, cu vremea aceasta se lateVesi infecteaza corpul intreg, II otravestesi atunci individul trebue sa se pra-buseasca, el trebue sa moara.
Acelasi proces se poate observa si
www.dacoromanica.ro
203
In evolutiunea unui popor, in corpulcaruia s'au insinuat ca anumite clasesociale elementele altor neamuri.
Corpul neamului nostru, din Buco-vina, sufera de mai multe rane ;lipsa uno- clase sociale sau existentaunor clase de tot slabe, cari au nevoede o radicala prefacere, se observa nunumai in Bucovina, ci §i in celelaltetad locuite de Romani, ba chiar §i inRom'ania. Am vazut ca clasa dirigentadin Bucovina e de tot slaba, i pentrua o slabi si mai tare sau pentru a otine inteun stadiu de stagnare, strainiivecinic linbata lumea cu o pretinsa su-praproductie.
De repetite ori, in timpul din urma,presa straina, mai ales cea evreeasca,a strigat destul de tare pentru a puteafi auzita de intreaga tara, sau i pestehotare, ca sa se puna stavila navali-
www.dacoromanica.ro
204
rilor la colile secundare, de oareces'ar crea o iperproductie de functio-nari. Daca am fi privit acest strigatde alarma din punct de vedere al pre-sei evreesti, care-I ridica, atunci tre-buia sa admitem ca e indreptatit stri-gatul ei, pentruca pentru Evrei, Ruteni,Nemti, pentru straini in sfarsit, se iviaprimejdia de a se naste un proletariatintelectual, dar noi Românii aveampunctul nostru de vedere, i judecatanoastra trebuia sa fie determ nata desimtul nostru, de nevoile i aspiratiu-nile noastre. Evreii, Rutenii, Nemtiietc., dupa ce si-au ocupat o multime defunctiuni, dupa ce si-au format o clasade functionari destul de puternica, §imai ales dupa ce vedeau ca incepema ne trezi i noi si a ne gandi la o-cuparea functiunilor, se temeau ca pen-tru dânii va sosi Inteadevar timpul,
www.dacoromanica.ro
205
cand, cu tot studiul ce-I vor avea, vorfi siliti sa traiasca din munca fizica,
aceasta temere Ii hotarea pe strainisa ne arate primejdia ce-ar amenintape toti, si nu numai pe ei, urmândde aid ca noi sa ne intoarcem fatadela scale secundare i sa ne gân-dim la alte ocupatii. Aceasta alarmaevreeasca inn nu era deck o tendintaevreeasca, straina. Nemtiiau functio-nari la judecatorii, la perceptii, laposte, la tren, la guvern, la finante,la procuratura de finante, la directiabunurilorau directori unde voiti, peRuteniitot pe aici Ii gasestimultica puzderia, iar pe Evreiin orisicefunctiuni ii afli, caci de altfel dacaEvreului i se pare prea grea ocupa-patiunea de gheseftar sau de camatar,atunci ce alt-ceva poate incepe decatsa se faca functionar ? Cine se mai
§i
www.dacoromanica.ro
206
Indoqte Ca grosul functionarilor dinBucovina e format din aceste trei ele-mente straine, care, fire§te, de mult auInceput a se vaita de pericolul supra-productiei. i cu tot strigatul lor, sa-iurmarim cum lupta Impotriva a§a nu-mitei supraproductii, sa-i luam pe rand§i sa observam atitudinea lor fata de§colile secundare. Nemtii cu tot st i-gatul lor Impotriva supraproductiei auluptat din rasputeri pentru infiintareaclaselor paralele la liceul din Campu-lung ; Rutenii cu tot strigatul lor Tm-
potriva supraproductiei au luptat pen-tru infiintarea liceelor din Cotman §iVijnita ; Evreii, cari mai ales strigauimpotriva supraproductiei, a u chiarun liceu propriu, in Storojinet, cu toateca Evreii au In fiecare liceu dinBucovina un contingent de elevi in-grozitor de mare in raport cu celelalte
www.dacoromanica.ro
207
nationalitati. Deci tuturor acestoraEvreilor, Rutenilor i Nemtilor li-erateama de supraproductie i cu toateacestea fiecare dintre ei lupta pentrucAstigarea dreptului de a infiinta nouiscoli secundare, asa cum convine na-tiunii sau confesinii lor. Asadar, cumluptau acestia Impotriva suproductiei,cand singuri o nutriau i acceleraunasterea ei ? Vedeti, tocmai de aid seIntelege acea clasica tendinta de mistifi-care evreo-germano ruteana. Pentru a neabate pe noi dela scolile secundare,pentru asigura in chipul acestafunctiile p en tr u dânsii, pentruaceasta se punea ipoteza suproductiei.Taranul de-abia se trezise si se cu-geta sa-si trimita si el copilul saula scoala totusi, din o suta detarani, din pricin a saraciei sale,abia unul se Incumenta s'o faca, din-
; si
www.dacoromanica.ro
208
tr'un sat intreg abia 3-4 se hotarascsa-§i trimita copiii la vre-o §coalasecundara. Ce s'ar intAmpla insa dacataranul nostru s'ar indesa la §colilesecundare, a§a dupa cum o fa c celelaltenationalitati ? Aceasta era deci pri-mejdia supraproductiei ! De asta setemeau strainii.
Am vazut rana cea grea din clasadirigenta ; daca aceasta dar fi fostintarita, ajungeam la o catastrofa, prinfaptul Ca nu va avea cine sa creascapoporul cel de jos, taranimea, §i nuse putea nici când crea o clasa demijloc, neavand cine s'o sustina. intretoate aceste trei clase sociale ex stadoar o comunicatie vie, o legatura or-ganica. Din taranime se pot recrutaelementele trebuitoare pentru toateclasele sociale clan nu din altaparte, a noastra fire§te. Deci iata pro-
www.dacoromanica.ro
209
blemele ce ni se impuneau : pe deo-parte trebuiau umplute toate coalelesecundare cu elemente tipere roma-ne§ti, pentru a ne intari clasa noastradirigenta, pe de alta insa, acei copii,cari nu puteau fi recrutati pentru clasadirigenta, fie din motive economice,fie din altele, trebuiau recrutati pen-tru clasa de mijloc, pentru a ne creao clasa de mtloc. i cand zicem cane crea. Inseamna mult mai mult de-cal ea ne intari.. Ne-am fi intaritclasa dirigenta, care era slaba, ne-amfi creat insa clasa mijlocie, care re-lativ cu poporatia numerica românea-sca noi nu o aveam de loc. Deci, iataca problema casei mijlocii e tot a§a, bachiar mai ardenta decal cea a claseidirigente. Lipsa clasei mijlocii e olacuna generala in sinul neamului ro-manesc ; toti fratii no§tri, atat cei din
www.dacoromanica.ro
210
Romania libera, cat §i cei din Ar-deal, Banat, Basarabia §i Macedoniasimt durerile acestei rane. Cel ce-aatras atentiunea Intregului romanismasupra urmarilor grave cari ar trebuisa rezulte din incuibarea elementelorstraine ca clasa de mijloc intre patu-rile hoastre sociale, cel ce a inceputlupta In directia aceasta cu zeci de aniinainte §i o duce Inca §i astazi, omulacela e Invatatul profesor de econo-mie nationala dela _ Universitatea din
d. Alexandru C. Cuza.Inca la 1893 Inteun discurs al sau,
rostit in §edinta camerei dela 8 Fe-bruarie, apostolul economiei nationale,marele roman A. C. Cuza, cu logicasa de fier, arata insemnatatea claseide mijloc si accentueaza «ca un po-por nu poate trai fara clasa de mi-jloc., «ca in tara noastra '). clasa de
1) In Romania.
Iasi,
www.dacoromanica.ro
211
mijloc a inceput sa disparao, §i Ca
.noi trebuie sa cream clasa de mijloc,fara care nu vom putea trai in fazaactuala de desvoltare, §i vom fi bi-ruiti in lupta apriga pentru viata a po-poarelor moderne). (Discurs... de A.C. Cuza, Bucure§ti 1893).
Daca in România libera statul poartao grija deosebita pentru Inchegareaunei clase mijlocii române§ti, atuncifaptul acesta se datore§te in mareparte marelui economisit A. C. Cuza,care in §edinta Camerei dela 8 Fe-bruarie 1893 ridicat glasul pentrunationalizarea meseriilor, pentru natio-nalizarea invatamantului profesional.cerand §i obtinand in parte ca §coa-lele de meserii sa fie rezervate numaifiilor de Romani, i incercând astfelsa puna capat insinuarii strainilor,in special a Jidanilor, ca clasa de mijloc.
pl-a
pi
www.dacoromanica.ro
212
In studiul sau economic : Mese-riasul Roman publicat in acelas an,1893, la Iasi, d. A. C. Cuza s'a o-cupat de problema case mijlocii roma-nesti, cerand masuri de ocrotire impo-triva Jidanilor, propunand totodata rein-fiintarea corporatiilor, si dovedind ca a-cestea sunt cel mai bun mijloc de apa-rare si de crestere a elementului nostru.
Fireste, cuvantul apostolic al d-lui A.C. Cuza, cazut pe pamant bun, nupoate sa aduca decal roade bune.Astazi statul roman sustine atat la Iasicat si la Bucuresti cate o scoala dearte si meserii. Aici se aduna acei ti-neri, chiar si de peste hotare, carimane vor forma clasa noastra de mi-jloc, avand drept arme in lupta aprigapentru existenta plugul de aur me-seria.
Dar nu numai fratii din Romania
www.dacoromanica.ro
213
libera ci §i ceifalti frati ai no§tri dinArdeal §i Banat acum demult se o-cupa de aceasta problema, de cre*-terea clasei de mijloc. Aproape infiecare ora românesc sau i numaicu o poporatie româneasca considera-blla cate o societate de mese-riai romani ; exista apoi o multime defundatiuni pentru cre§terea de mese-ria§i §i cornercianti romani.
S'ar putea zice, Ca dintre toti Ro-manii numai Transilvanenii pot vorbide o clasa de mi)oc româneasca. Aae, §i nici nu-i de mirare ca e aa. In-telectualii romani din Transilvania auvazut mai bine importanta clasei demijloc, decal ai no§tri din Bucovina.Acolo oameni cu situatii Inalte co-boara jos Intre r'andurile meseria0or§i comerciantilor no§tri §i se fac con-ducatorii lor. N'avem decat sa amin-
exista
www.dacoromanica.ro
214
tim numai cateva nume, care insa suntscumpe tuturor Romanilor: V. Osvada,Victor Tordasianu s. a.
0 clasa de mijloc sanatoasa si binedesvoltata inseamna tot atat cat omare bogatie pentru fiecare popor,pe cand lipsa ei poate sa fie fatalapentru orice popor. i iata pentru ce :daca suntem nevoiti sa ne comandamcele necesare dela comerciantii saumeseriasii altor popoare, suntem tot-odata nevoiti sa varsam averea noa-stra in manile acelor po2oare, far casa ni se dea posibilitatea sa recasti-gam banii dati din mana pe aceeasicale. Daca insa am avea o clasa demijloc care ar produce atat cat sa-tisface cerintele noastre, atunci si a-verea noastra ar ramanea in sinulpoporului nostru, ba averea romanea-sca s'ar putea chiar marl, prin faptul
ai-
www.dacoromanica.ro
215
ca i strainii, de multe ori, ar trebui safie avizati la meseriasii si comerci-antii nostri, mai cu sama daca ar existaai'nostri, atunci ei ar fi cinstiti, har-nici i destoinici, ar lucra solid si arputea sustine concurenta strainilor, bachiar Far cAstiga prin sarguintaonestitate un nume, care i-ar preferacelor straini, Indeosebi Jidanilor, cariorisicAnd cauta sa impiedece desvol-tarea meseriasilor i comerciantilornostri prin concurenta. Acestia me-seriasii jidani au Invatat in occi-dent a lucra iute i ieftin, ceea ce insanu in seamna si bine. Cu preturi mici,
.cari adesea te pun in uimire, nu sepoate da un lucru trainic, ci acesta deobiceiu e foarte defectuos si te pagu-beste mai mult decAt Iti ajuta. Lucruldefectuos nu te slujeste lunga vreme,
www.dacoromanica.ro
216
scart zis, trebue sa te 'ngrijesti dealtul nou.
Deci, concurenta strainilor si maicu seama a Jidanilor e piedeca ceadintai i cea mai mare In drumul des-voltarii clasei noastre de mijloc.
Alta piedeca, nu mai putin grea,pentru desvoltarea meseriasilor la noiRomanii, sunt fabricele. In occidentindustria a luat un avant urias. Ma-sinele produc cu ajutorul unei puteriomenesti minhnale o cantitate enormade marfa. Din aceasta cauza marfaeste foarte ieftina, variatia foarte mare,asa ca fiecare Ii poate gasi oricecalitate de marfa, dupa bunul sau plac.Exportul marfurilor in tarile unde nuexista fabrici, se face in dimensiunifoarte mari. Toate acestea contribuela scaderea meseriilor. Meseriasul niciinteun chip nu poate concura cu pu-
www.dacoromanica.ro
217
terea capitalului investit in fabrica.Marfa de fabrica Irma rar cand poatefi buna, §i e totdeauna inferioara lucru-lui de mana. Ma§ina ramane ma§ina,§i nici odata aceasta nu va ajungeperfectiunea §i fineta lu rului de mana ;de aceea vedem, Ca de§i fabricele pro-duc marfa atat de multa §i atat deieftina, totu§i aceasta, de, cele maimulte ori, putreze§te prin magazine,neputandu-se desface, si meseria§iialtor neamuri se inmultesc din raspu-teri.
A treia piedeca, in special pentrudesvoltarea clasei meseria§ilor romani,este atitudinea respingatoare a patro-nilor straini fata de al no§tri. Aceiase feresc ca de foc sa primeasca in-vatacei romani ; fiecare cauta sa-§icreasca urma0 din sinul natiunii sale.Vedem cà Jidanii iau cu predilectie
www.dacoromanica.ro
218
Invatacei jidani §i numai in caz denevoe primesc invatacei crestini. lardintre crestini sunt primitt mai cu sea-ma aceia, a caror natiune joaca unrol hotarator In statul austriac. Suntpreferiti Nemtii, Polonii, §i in mareparte §i Rutenii, aliatii Jidanilor.
A patra piedeca, foarte grea de in-laturat, e prejuditiul poporului nostruImpotriva numelui bun al meseriei. Inmetalitatea taraneasca exista numaidoua stall : domnul §i taranul. Stareaeconomica a taranului e de tot slabasi de aceea el cu greu se poate ho-
, tart sa-§i trimita copilul la o §coalamedie. Cel ce are avere, nu-§i trimitecopilul la F coala, tocmai pentru-ca arecu ce tral. Taranul roman Inca n'aajuns la nivelul cultural al taranului
. din Vest, care-§i da copilul sa urmezeUniversitatea, ca sa se intoarcaliceul,
www.dacoromanica.ro
219
apoi la mo0a sa. Nici un caz de a-cesta n'am putut inregistra in pagi-nele desvoltarii culturale ale poporuluiroman bucovinean. Cel sarac se ho-tarqte sa-§i trimita copilul la §coli,numai pentru ca sa faca domn din el§i cu gandul ca mica avere parin-teasca sa ajunga pentru cei rama§i.Saracul §i-a dat baiatul la §coala,tiind ca acesta nu se va mai in-
toarce Indarat la petecul sau de pa-mant. Dar §i din momentul cand l'ascos din casa, nu §i-a mai batut ca-pul cu dansul, pentru-ca nici nu poate,caci acasa au mai ramas .1apte - optguri flamande, cari striga : pane ! Ba-iatul este a vizat la ajutorul al-tora sau mizereaza §i se hranqtecu chin §i vai, din meditatii, in urmacarora se istove0e inteatat, !mat dupaterminarea studiilor a ramas un sche-
www.dacoromanica.ro
220
let fara pic de vlaga In el, daca ter-mina liceul, daca nu, atunci se pierdechiar dela cele dintAiu clase liceale.
Si-i exclus ! nici unuI din acestianu vrea sa imbratiseze cariera de me-serias. Intftiu ambitia proasta II facesa creara ca e o rusine si Injosire,daca el de pe banca scolii se va mutape scauiasul cismarului ; al doilea mo-tiv e descurajarea parintilor, cari, dacanu si-au putut face feciorul edomn.,nu cred ca i-ar putea da in mana sialta bucatica de pane mai buna dealcea de acasa.
Ce priveste clasa dirigenta, ea fiindmai plapAnda, copiii acestei clase nu suntdeprinsi cu munca fizica ; affoi si aicise ia drept o injosire rusinoasa cobo-rarea dela e domn ie » la meserie ; clasadirigenta prin 'insasi pozitia ei domi-
www.dacoromanica.ro
221
nanta prive§te peste umere la clasamai inferioara, la cea de mijloc.
.Daca nu vei invata, atunci te daula me§tqugo iata cuvintele parinte0,cari insotesc copilul pornit la §coala,*i nu numai domnul i'§i ameninta copilulcu cuvintele acestea, ci §i taranul, ta-ranul acel ant de sarac, IncAt un me-seria§ pe lânga dânsul e un rege pelanga cel din urma servitor al sau, §itotu§i me§tqugul e dispretuit de el.
Drept urmare a momentelor amintitesus : concurenta §i capitalul jidovesc,fabricele, de asemenea jidovite, a ver-siunea Românilor fata de meserii §inegot, din spiritul de mândrie al indi-dividualitatii etnice, s'a facut o pra-pastie in sanul neamului românesc dinBucovina, prapastie, care va fi fatalapentru viitorul nostru, daca nu se vaumplea cu elemente române§ti inlatu-
www.dacoromanica.ro
222
rand cu forta mediul evreesc §i straindin locurile noastre.
** *Pentru ca studiul asupra clasei de
mijloc sa fie c617.)p1ect §i exact, trebuiaca cifrele sa se bazeze pe izvoarelecale mai sigure. Deci acestea, ca sicele privitoare la negustori, sunt scoasedin registrele meseria§ilor §i negusto-rilor dela- prefecturile c. r. ora§anesti§i districtuale din Bucovina. Nici odiscutie nu mai incape asupra exac-titati cifrelor cuprinse in pagineleurmatoare, cad ele sunt o culegere fideladin actele prefecturilor. Aci exista nu-mai o singura exceptie, pe care o facecapitala Bucovinei Cernautii. Avandadeca Cernautii administratie proprie,evidenta asupra meseria§ilor §i negus-torilor n'o poarta prefectura locala, cicorporatiunile intrunite dupa breslele
www.dacoromanica.ro
223
Inrudite. Fiecare corporatiune este con-dusa de un comitet. Corporatiunea exo-pereaza concesiile necesare. Corpora-tiunile din Cernauti insa fiind pestefire de jidovite, I§i poate fiecareinchipui cat e de greu pentru o callaromaneasca sa stoarca din manile uneicorporatiuni jidovite dreptul de me§ter :concesia. Fiecare meseria sau negustorconcesionat, conform legii, trebue sase inscrie ca membru in corporatiuneasau gremiul breslei sale. A§a se poartaevidenta asupra meseria§ilor §i ne-gustorilor din Cernauti §i suburbii, re-gistre, despre cari, de vreme ce stausub controlul administrativ al Magistra-tului, nu exista nici o Indoiala asupraexactitatii cifrelor scoase din ele pen-tru studiul de fata.
Pentru a fi si mai exact, vom induce§i timpul cand am plecat ,la prefectu-
www.dacoromanica.ro
224
rile din tara §i am scos datele nece-sare atAt pentru statistica meseria§ilor,cat §i pentru cea a negustorilor ; da-tele sunt din anul 1912 ; iata, pentru
1. Cernauti §i guburbii, in jumatateaintaia a lunii lunie ;
2. Districtul Cernautilor, din regis-trele meseria§ilor §i negustorilor delaprefectura c. r. din Cernauti, in juma-tatea a doua a lunii lunie ;
3. Cotman §i district, din registrelemeseria§ilor §i negustorilor dela pre-fectura c. r. din Câmpulung, in juma-tatea IntAia a lunii August ;
4. Cotman §i district, din reg. mes.§i neg. dell prefectura c. r. din Cotman,in jumatatea IntAia a lunii Octomvrie ;
5. Gura Humorului §i district, dinreg. mes. §i neg. dela prefectura c. r.din Radauti, in jumatatea a doua alunii lulie ;
:
www.dacoromanica.ro
225
6. Radauti §i district, din reg. mes.§i reg. mes. §i neg. dela prefecturac. r. din Radauti, in ju natatea a douaa lunii August ;
7. Sirete §i district, din reg. mes.§i neg. dela prefectura c. r. Sirete, injumatatea a doua a lunii Octomvrie ;
8. Storojinet §i district, din reg. mes.§i neg. dela prefectura c. r. din Sto -rojinet, In jumatatea a doua a luniiOctomvrie ;
9. Suceava §i district, din reg. mes.§i neg. dela prefectura c. r., din Su-ceava, in jumatatea IntAia a lunii Julie ;
10. Vascauti *i district, din reg.mes. §i neg. dela prefectura c. r. dinVijnita, in jumatatea a doua a luniiOctomvrie ;
11 Vijnita §i district, din reg. mes.§i neg. dela prefectura c. r. din Vij-
www.dacoromanica.ro
226
nita, in jumatatea a doua a lua Oc-tomvrie ;
12. Zastavna si district, din reg.mes. si neg. dela prefectura c. r. dinZastavna, in jumatatea Intaia a luniiOctomvrie.
* *
Asupra sistemului ce I am intrebuin-tat, credem ca nu mai e de nevoesa insistam i sa-1 explicam, deoarece din paginele urmatoare cetitoriiII vor cunoaste singuri cu usurinta.Inainte de toate am cautat ca studiulsa fie cat se poate de indemanatec :districtele sunt aranjate dupa alfabet.In fruntea fiecarui district am pus ora-§ul, iar satele urmeaza asemenea dupaalfabet. Tot in ordine alfabetica dauspeciile meseriei. Tabelele statisticereferitoare la meseriasi si negustori nu
www.dacoromanica.ro
227
sunt decal numai parti sumare dinstudiul pe care l'am publicat in 1913. .
La sfarsitul capitolului se afla o ta-bela generala a meser ilor, iar la sfar-situl capitolului despre negustori seafla o tabela generala a felurilor denegot.
Acum, cu ajutorul lui Dumnezeu,putem incepe, in lumina acestor datestatistice sa vedem umbra slabiciuniinoastre.
www.dacoromanica.ro
228
1. Meseriaqii din Cernanti i Suburbii
Corporatiunea 1-a
MESERIA 507.1
LL1
6."=
C.)
ctECE-
Antreprenori la acua-ducte 1 3 3 7
Arhitecti 21 15 36CAramidari 9 1 10Hornari . . 8 8Ingineri 2 2Instalatori la acuaduct 1 4 6 11Instalatori la electric 5 2 7Mqteri de sobe de
olane 2 4 6Olari 1 4 5Pietrari 1 3 3 7Productie de figuri
din ipsos . . . 1 4 5Sculptori . 3 3Zidari i dulgheri . 1 14 15
Suma. . . 4 29 69 102
gashei
. . . .
. .
. .
. .
www.dacoromanica.ro
. cow
w I
Rom
aniI
229
Corporatiunea a II-a
MESER1A gE0rx
SticlariTinichigii . . .
Vgpsitori . . .
Zugravi . . .
Suma. .
1
1 123 24 148
Corporatiunea a III-a
MESERIA .2;
§c:
Lucrkori de cadre. .
Lucrätori de cufere .
Lucr Mori de piane. .Lucrätori de rulourf .
Perieri 1
Sculptori In lemn .
Stoleri 4TAmplari de parchete
Suma. . . . 5
.
.
.
.
'cu
1.1
71..la
d 1-4'
tt,...,
g
3 1 46 61 3 42 21 1 3
. 1 3 486 32 122
5 5
105 40 150
21453027
33
18
21483346
>
. . . .
. . . . .
www.dacoromanica.ro
Cel
la I
V
Ist
rAin
i
'
v.-.
IV C
OC
JIC
h C
C
'
Cgi
-4
230
Corporatiunea a IV-a
MESERIA=
cx Di
Croitori 1 116 41Croitori de albituri . 5 1
Croitori de dame . 1 115 41Modisti si modiste . 21 4
Suma . . . 2 257 87 346
Corporatiunea i V-a
MESERIA
AlAmari 4Curelari 4 3Fierari 1 27Fauri de amnia . . 2Opticiani . . . . 3PlApomari . . . 3 1
Rotari 12Sel ad 1 1
471._v,s,= 'F.;
,...
0 rn
. . . . . 158
15725
47
28234
122
www.dacoromanica.ro
231
MESERIA
SitariSforari . .Strungari .
Umbrelari . .Tapiteri . . . . .Tapsitori de trásuri
Suma . .
"i 1,17a0 77, oix c_re'z'
1 1
211
2 411
1 1
21 3 241 2 3
54 52 106
Corporatiunea a VI-a
MESERIA
BoiangiiCojocariImpletitori .SapcariSpälgtori .Teskori
Suma . . .
1
1452
10
32
1
102
13
10
21452
202
45
1
1-.:t...3
I1
. .
;
I-. .
___
.
.
.
11.7gt1-
UV)
-rt-1 I
.II
I
, .
1
I , 1
. ..
I
i
I
-7-7
www.dacoromanica.ro
232
Corporatiunea a WI-a
MESERIA=
a .6 27..c.) v)
.J<E-0f-
Cismari 6 62
Corporatinnea a 17111-a
1251 193
MESERIA 1.73 .°
03 2::U cra
Cofetari .ConditoriCovrigariPitari
. .
.
Suma
.
. .
.
.
1
27
27
5
6. 1 36 11
627
3348
:1--4--2CZ ;c7a
=
11otX
a..>L4
:. xt3
. .
--I
1
. .
www.dacoromanica.ro
233
Corporaliunea a IX-a
MESERIA cu
cuI)
<4E
Carnatari . . . . 1 6 7
§i casapi 1 25 26Casapi 1 53 2 56Curatitori de mate . 1 1
Suma. . 1 56 33 90
Corporafiunea a X-a
MESERIAce
CafetieriCLImari . .OtelieriRestauratieri . .
398 42 445
G14
cct Ws
c...)
,,E.
.t;
4
.
. . . .
.
. . . .
.5
www.dacoromanica.ro
Evr
ei1
Cei
lalti
strä
ini
6..
/ 1.-
+
1
.-4
C...
.,..)
.1=
N.)
00
CO
234
Corporaticalca a XI-a
MESERIA
Fotografi . . . . L. 8 5Legatori de cal. . 1 10 7Lucratori de mänusi. 1 1
Mallen . . . 3 1
Tipografi . . . . '1 7 5Zugravi de biserici . 1
Suma. . . 3 29 19
Corporatianea a XII-a
MESERIA1-
E-
Birjari 2 88 27, 117Curatitori de carialuri. 3 3Droscari . . . . 25 5. 31Harabagii . . . . 10 33 I 7' 60
Suma. . . 13 149 49 211
I
.
C.,
1
131824
131
51
www.dacoromanica.ro
TO
TA
L I
235
Corporatiunea a XIII-a
MESERIA=
0Ix
>Li4
Bodnari . . . .
Co§arcari . . . .
Suma. . .
2
2 14 16
Corporatianea a XIV-a
MESERIA , .q.7: '2.- F"°-' -- 0
Frizeri i coafori .
SoponariSuma .
1 772
5 832
1 79 5 85
allE
,.T.
E..
7 97 7
.
. . . . .
. .
www.dacoromanica.ro
236
Corporafiunea a XV-a
I
MESERIAEE :7t3
>6' !A E-0
Argintari . 1
Aurari 8 2
Ceasornicari 20 2
Clopotari . 3
Cutitari 5
Dentisti 10 1
Gravori 2 1
LacAtusi 20 6
Lacatusi p-tru masini. 1 2 1
Litografi . . 1 3
Lucr. de cant. si greut 1
Mechanici 1 4 4
Metalurgi (brons) 3
Pilari 2
Surna . . 2 68 34
1
10
22
3
5
11
3
26
4
4
1
9
3
2I
104
6)17,
. .
I
. .
.
. . .
www.dacoromanica.ro
237
2. Privire generala asupra mescriaeor
cf.n Cernauti si suburbii
LA MESERIILE DIN :'E.ctEo
o,.>
1.L7
cC)71 ri;F
.-J<0
CorporaVunea . I . 4 29 69 1027) 11 1 123 24 14871 III . 5 105 40 150
I V . 2 257 87 346V. 54 52 106
VI . 32 13 45VII . 6 62 125 193
11 VII . 1 36 11 48IX 1 56 33 90
,77 X . 5 398 42 445X . 3 29 19 51
XII . 13 149 49 211X I I . 2 14 16XIV . 1 79 5 85XV . 2 68 34 104
Suma 44 1481 615 2190
:= 12 EH
7) -71 -
77
.
. .
www.dacoromanica.ro
238
3. Privire generalci asupra meseriaqilor dindistrictul Cernautilor
S A T 1J L=I
C7)
04-,
=
1 Bila 3 32 Boian 5 50 29 843 Buda 1 2 3 64 Camena 10 10 205 Ceahor 6 .4 4 146 Cernauca 11 6 177 Ghiciura 1 1 28 Corovia 1 5 7 139 Cotul Bainschi 1 4 5
10 Cotul Ostritei 1 3 411 Cuciur-Mare 2 30 17 4912 Dobronnuti 3 7 1013 Gogolina 1 2 314 Jucica Noun 19 88 10715 Jucica Veche ____ 18 44 6216 Lehucenii Teutului 1 2 2 517 Lencsuti Privat 6 2 818 Lencnuti Cameral 19 7 2619 Ludihorecea 1 3 1 520 Lucavita 4 3 721 Mahala 6 4 4 1422 Mamaiesti Noi 8 15 2323 Mamaiesti Vechi 11 11 2224 Mamornita 2 225 Mihalcea 2 7 12 2126 Molodia 4 23 71 9827 Noun. Sulite 2 56 19 77
Cd GL1
;C13
I
www.dacoromanica.ro
239
SATULCX
>,11-
ti)
28 Ostrita 5 7 1 1329 Rarancea 2 17 23 4230 (Slobozia) Rarancei 1 1 2 431 Reyna 3 4 732 Rohozna 38 94 13233 Sadagura 251 99 35034 SerAuti de jos 3 14 1735 SerAuti de sus 3 8 11
36 Subraneti 1 3 437 Striletchi Cut 2 2 438 Toporauti 24 16 4039 Tureni 3 11 12 2640 VAs1Auti 11 4 1541 Voloca 3 9 4 1642 Zadobruvca 4 4
Suma 46 684 1 661 1391
4. Privire genet-all asupra meseriasilor dina) Cernauti cj suburbii ii din b) districtul
Cernclutior
*E
LOCUL 2 .-
.0 , ,...
r.4 i 65
a) CernAuti si suburbii 44 1981b) Districtul CernAutilor 45 684
*uma 90 2165
615 2140661 1391
1276 3531
amomm
--
!
!
I
,
www.dacoromanica.ro
240
Meseriasii din Cernauti si suburbiiformcaza 15 corporatiuni. Fiecare cur-poratiune Isi alege un comitet care aresa poarte o evidenta asupra meseria-silor inscrisi in corporatiunea respec-tiva si are sa grijeasca de intereselebreslelor intrunite in corporatiune. Toatecorporatiunile la un loc aleg apoi iarasun comitet, care le reprezinta ori undee de nevoe.
Cu exceptia cAtorva corporatiuni incari elernentul crestinesc prevaleaza,toate celelalte sunt prezidate de Jidani.Nici o corporatiune nu are de prese-dinte pe vre-un meserias roman, bamai mult, in rtici un comitet din toatecorporatiunile nu Egureaza vre un Ro-man. Asa fiiind, se intelege dela sine,ca comitetul central al meseriasilor, careconduce comitetele tuturor corporatiu-nilor, interesele meseriasilor romani
www.dacoromanica.ro
241
din Cernauti i suburbii nu sunt re-prezintate de nici un Roman.
lata din ce elemente e compus co-mite ul central al corporatiunilor : Pre-sedintelejidan, vicepresedintele ji-dan, secretarul jidan, i restul co-mitetului 13 din 17 membrii jidani.Asadar, numai 4 crestini fac -partedin acest comitet si nici un Roman.Tot asa se infatiseaza comitetele cor-poratiunilor in special. Cine deci saapere nevoile meseriasului nostru ?nici nu e de mirare, ca comitetele cor-poratiunilor sunt atat de jidovite. Cinesa aleaga membrii de-ai nostri ? Priviticontingentul meseriasilor nostri din Cer-nauti i suburbii i cel al Jidanilorstrainilor i yeti vedea ca asa bebuesa se prezinte comitetele. lata mese-riasii din Cernauti i suburbii : 44 Ro-mani, 1481 jidani, 615 Straini ! Ce mai
Si
si
www.dacoromanica.ro
242
voiti ! Va place ? Sunt doar de 34 orimai multi meseriasi Jidani si de 14 orimai multi straini cleat Romani ! Totasa de rau stam si in districtul Cer-nautilor: 46 Romani, 684 Jidani661 Straini.
Cu toate Ca starea mese-riasilor ro-mani e atat de mizerabila, totusi in-cercari de a veni in ajutor Romanilorsi de a pune stavila navalirii Jidanilorin clasa de mijloc din partea stapa-nirii nu s'au facut, iar cele ce s'aufacut, au servit mai mull la intarireaJidanilor. i odata pentru poporul ger-man trebuia devina fatal faptul ca Ji-danii subt masca limbii materne ger-mane aveau posibilitatea sa se in-sinue in toate locurile. Ca sa doveJimca stapanirea intareste clasa de mijlocjidoveasca, vow arata cifre : in Cer-nauti stapanirea sustine o scoala de
pi
www.dacoromanica.ro
243
meserii i comert; aceasta scoala afost cercetata in anul 1909-1910,in cursul de meserii, de 163 elevi,cari dupa limba materna se reparti-zeaza in urmatornl fel : 100 germana,dintre cari 41 Jidani, 31 polona, 22ruteana, 10 romana, dintre cari 4 suntJidani din Romania. Acestea sunt dateautentice scoase din .28. Jahresberichtiii Czernowitz, 37. Schuljahr 1909/10..Va sa zica pe drumul scoaleide meseriii nu ni se da posibilitateasa ne crestem meseriasi. Starea econo-mica a taranului roman bucovinean nupermite sa-si trimita copilul la aceastascoala. Patroni romani sunt prea pu-tini, ca ei sa poata creste un conti-gent de meSeriasi asa de mare incatacesta odata sa poata forma o clasade mijloc de sine statatoare.
Mai e un for competent, care are
www.dacoromanica.ro
244
sA grijeascA de clasa de rnijloc din Bu-covina : Camera de comert si meserii.Aceasta camera are chiar in dieta douamandate stabile. Dar camera aceastapentru clasa de rnijloc romaneasca nue decal o dureroasa ironie. Sfatul camerei e compus din 24 membri, dintiecari 17 sunt Jidani, 3 Germani, 2 Po-loni, 1 Roman §i 1 Rutean:
Din cele aratate !Ana acum vedem cacu ajutorul §coalei de comert §i me-serii nu ne putearn crea o clasa demijloc, cu ajutorul corporatiilor exis-tente nici atat, de oarece patronii jidaninu primesc invatacei români, camerade comert §i meserii nu ne ajuta, deoarece aceasta e compusa in cea maimare parte din Jidani.
www.dacoromanica.ro
245
5. Mescria§ii din Camp! lung
MFSERIA0
BirjariCasapi
79
79
Carämidari 1 1 1 3Caräu§i 4 3 2 9Carnalari 4 4Cismari 2 6 15 23Cofetari 2 2Cojocari 15 3 2 20Co§arcari 1 1
CrAplari 3 7 6 16Crodori 2 16 1 19Drotari 1 1
Fierari 3 4Fotografi 1 3 1 5Frizeri 1 2 2 5LAcAtu§i 2 2Leg Mori de call 1 1
Modi§ti 1 1 2I Muzicanii 1
Olarl 2 3Orarari 4 4OspAtärii 2 2 5Otetari 1 1
.ca
I r4>'
fl4-4
1
g.
11
www.dacoromanica.ro
246(Urmare)
MESERIA
PietrariPitariRotariSculptori in lemnSoponariSpalMoriiSticlariStoleriStrungariSe lariTapiteriTinichigiiTipoprafiVapsitoriVararilZugravi
1
3
7
1
1
2
Suma 48
0
1 1
4 1 58 9
31 1
3 1 43 1 44 6 171 1
1 4 61 1
5 1 61 2
21 1
2 298 66 212
0LL1
4-t
'
www.dacoromanica.ro
247
6. Privire generald asupra meseric4ilordin districtul Ctimpulungului
S A T UL . 7.;.151
1 Argel 1 1
2 Breaza 2 7 5 143 Bucsoaia 3 3 64 Cdrli baba 5 2 75 Ciocanesti 1 2 36 Cornul Luncii 1 1 - 27 Deia 2 28 Dorna Candrenilor 3 8 7 189 Dorotea Plotonitel 1 2 3
10 Frasin 1 12 8 2111 Frumosul 4 8 2 1412 Fundul Moldovei 8 11 9 2813 Gemine 1 2 314 lacobeni 4 12 19 3515 Negrileasa 1 3 416 Ostra 3 1 417 Poiana Stamp ei 4 2 618 Pojorâta 3 15 21 3919 Prisaca 3 1120 Rusii Moldovitei 6 26
.813 45
21 Rusii pe Boul 4 2 6
c'8
I
www.dacoromanica.ro
248
SATUL Eo 11).
r.4
X13
(.7)
22 Sadova 4 2 3 923 Slatioara 1 1
24 Stulpicani 6 13 9 2825 Vadul Negrilesei 1 5 626 Valea Putnei 2 3 527 Vama 7 31 17 5528 Vatra Dornei 23 66 57 14629 Vatra Moldovitei 4 4 5 13
Suma 86 245 204 535
Privire generald asupra meseriaWar dina) Ceitnpulung i din b) districtul
aunputungului
LOCUL 7c1.7a*
a) Campulung 48 98 66 212Distric. C-Iungului 86 245 204 535
Suma 134 343 270 747
4,3
1
.
1
1 i
7.
b)
}
tY'
1
1
www.dacoromanica.ro
249
In Câmpulung s'a facut ceva in pri-vinta me§te§ugului. *coala de lemnaritcare s'a Infiintat acolo, poate da unfrumos contingent de meseria*i §i spe-ciali§ti in lucrarea lemnului. Ba maimult, §coala de lemnarit din Câmpu-lung perfectioneaza elevii ei in prelu-crarea lemnului in a§a fel, Incât a-ceasta poate sa poarte numele unei§coale de arte frumoase. Obiectele carise lucreaza acolo, in stil românesc,pot sta alaturea de cele mai frumoasecreatiuni ale tehnicei. Un mobiliar ro-mânesc lucrat in scoala de lemnaritdin Câmpulung sau de absolventii ei,e o podoaba nepretuita in orice casa.Trainicia, executia si frumusetea unuia§a mobiliar intrece de zeci de oripe cel international, fabricat din cine§tie ce lemn §i in ce vreme.
In ora§ul i districtul Câmpulungului
www.dacoromanica.ro
250
sunt 124 meseria§i români, 343 ji-dani §i 270 straini. Se poate mai rau?Sunt sate In districtul acesta, in caritoti jidanii apartin numai clasei demijloc, cari nu-s comercianti, atuncisunt meseria§i, si Intors.
** *
8. Meseriagii din Colman
MESERIA :111.
gcl.)
>CX LI-1
,ct7.
ilh-,
7.31
CD-4...
Arhitecti 1 1
Birjari 2 3 5Carnatari 2 2Casapi 3 3Cismari ___. 3 4 7CrAsmari 10 3 13Croitori 5 2 7Fabr. de aph Ozoas'a' 1 1
Fierari 2 2Frizeri 1 1 2LAcAtusi 1 1
LegAtori de Cali 2 2
-d
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
StrA
ini
I
t\-).
aNts
itiN
tsJC
.4.)
251
MESERIA=
tx
Morari 2 1
Olari 2Oloieri 1 1
Orarari 1 1
Pitari 2Rotari 2SpalAtorii 1
Stoleri 2Tinichigii 1
Tipografi 1
TesMori 1
Suma 36 29 65
9. Privire generald asupra meseriqilor dindistrictul Cotmanului
S A T U LI. 4
tti
I Berhomet 4 1 52 Clivqti 2 23 Clivodin 3 5 84 Davidesti 3 3
cl.)u.>
La i7)
Tr;
IS....0
-----
__---_ -
3222221
2I1
I
'aI0Ix
a,;...>
r..4
.EX U
0.0..- 4 ...
0
--- ,
www.dacoromanica.ro
252
S A TUL
5 Dubauti6 Havri1esti7 lujineti8 Ivancauti9 Lascuvca
10 Lujeni11 Malatineti12 Nepolocauti13 Orgseni14 Osechlib15 Piedecäuti16 Revgc6ut117 SisicAuti18 Staucean19 Sipeniti20 Suchoverchov21 Valava22 Viteleuca23 Zeleneu
=.ctE
`r::'
----------------
6.11...
1.14
321
54
272634824547422
,...
tii
41
232
1151
321
24834
I
Suma ,107 62 169-
-a44E,0E-
73386
3877669269
1210822
I
>..Eno
t
www.dacoromanica.ro
253
10. Priv:re siencrala asupra mcscriasilor dinCotta.in districtal
SATUL ,scs
C4 [JJ
-et
0
a) Cotman 36 29 65b) Distr. Cotmanului 107 62 169
Suma 143 91 234
Referitor la districtul Cotrnanului cesa mai zicem ? Aici n'am inzista doarasupra cre5terii de meseriasi, caci aicipoporul nostru a pierdut ceea ce unpopor are mai scump : limba. Deciinainte de ce va putea fi vorba des-pre crearea une clase de mijloc, tre-buie sa luptam pentru recAstigarea sitrezirea poporului nostru. Trebuie saincepem cartea vietii dela abc, cres-crind i Invatând românete generatia
c) si ain b)(l1umului
ct
www.dacoromanica.ro
254
tanara. E destul de tragic, cand unpopor ajuns acum la un nivel de-cultura Malta, trebuie sa-si plece o-chii in jos, la temelia piramidei sale,
sa-si invete pazitorii traditieilimbei romanesti, clasa de jos a ro-manismului, romaneste, e destul detragic, dar trebuie s'o facem, i candse va face, atunci inteun deceniutoata populatia va fi readusa la viataromaneasca, de vreme ce instrainatiinostri Inca nu si-au pierdut constiintaca sunt Romani.
pi pi
www.dacoromanica.ro
255
11. MeseriaVi din Gura Humorului
MESERIA
AntreprenoriBirjariBlanariBodnariCdrnatariCasapiCArkisiCismariCojocariConditoriCr4tnariCroitoriCurMitori de canaluriCulitariFabr-ti de a. gAzoas'aFeresteeFierariFotografiFrizeriLacAtuFeiLeg Mori de art!Morari
i Muzicant,1
i
,
---
1
--3
2^--
1
--1
I
I3
1
1
48
1
1116
1.
21
1
351
I1
_.__.
461
It1
55
I
23I22
-__-1
1
3I5634
221
1
1821
1
1
2354731
22
1 "a1
o4.3 C IS
--
www.dacoromanica.ro
256
'6SATUL E0a
'2cu
'''3..>LL1 ciS
-a
ISF.
OrarariPietrariPitariRotariSamsariSe lariSp6látoriSticlariStoleriStrungariTinichigiiTesatoriVápsitoriZugravi
-1
--̂^
1
---
3
6
1
21
1
7
4
1
1
2
.101!1
22
32721
21
1
181
41
22
Suma 12 87 65 104
-
---
,
i
www.dacoromanica.ro
257
12. Privire generald asapra meseriafilordin distriettil 1 lumoridui
,ctsMESERIAC/)
1 Arbore 5 10 10 252 BAiesesti 7 4 113 Berchisesti 2 1 34 Bori 1 1
5 Botusana 2 2 3 76 BrAiesti 3 37 Brasca 3 1 1 58 Cacica 2 2 13 179 Caput CArnpului 1 2 1 4
10 Capul Codrului 6 2 3 1111- Cavan 3 2 612 Clit 2 1 4 713 Corlata 1 9 1014 Dealul Ederei 1 1
15 Drägoiesti 2 3 516 Iaslovät 2 217 Ilisesti 15 16 66 9718 loseffalva 1 6 719 Lucacesti 1 1
20 M-stir. Humorulu 5 1 2 8
'a
c<
7,>.
U 4
C;431-.
"S
=
-̂
1
--
--
www.dacoromanica.ro
258
SATUL 0
21 Mazanale0 1 2 322 Paltinoasa 1 5 5 1123 Pârtesti de jos 4 1 524 Pârtesti de sus 2 1 1 425 Plesa 2 226 Poiana Micului 1 9 1027 Poieni 3 1 428 So lca 6 18 20 4429 Solonet Nou 1 2 330 Stupca 13 3 3 1931 Valea Sacä 1 3 1 532 Voronet 2 2
Suma 90 78 176 344
13. Privite generald asupra meseriaqilor din a)Oura-Hurnorului i din b) districtul Humorului
LOCUL <ccl
3-
LL3 "th'
0F-
a) Gura Humoruluib) Distr. Humorului
1290
87 65 16478 176 344
Suma 102 165 241 508
I ZtE tIJ
L.04 ILI co
.6 :a I
>
I
I
'a
1
1
'1
www.dacoromanica.ro
259
Dupa cum arata cifrele, cel mai binein privinta clasei de mijloc stain indistrictul Hmorului, ceea ce insa nuinseamna Ca suntem multumiti cu con-tingentul clasei noastre mijlocii. Po-poratia fiind aproape 90 la suta ro-mâneasca cifrele cari reprezinta pemeseria§ii si comerciantii nostri artrebui sa fie cu mult mai mari, iarcele ale Jidanilor §i strainilor ar trebuisa fie disparente. Ap cum e acum,raportul intre poporatie §i meseria§iinfati§eaza o anomalie foarte dure-roasa. Iata raportul : 1 : 1 :2 21 2. Detot slab e numarul meseria§ilor dinora§ul Gura-Humorului.
a* *
www.dacoromanica.ro
260
14. Meseriagil din Radduli
MESERIA0
E)cti
<4
0
Agenturi 7 1 8Alamari 1 1
Antreprenori 1 2 3Argintari 1 1
Aurari 4 4Berarii 1 1 2Birjari 3 17 5 25Bodnari 1 11 12Boiangii 2 2Cafenele 1 1
Cara midari 1 1
arnatari 2 6 8Casapi 14 7 21Cismari 19 34 40 93Cofetari 1 1
Cojocari 11 11 4 26Cosarcari 7 7Crâsmari 6 34 22 62Croitori 1 31 16 48Cur Mit. de canaluri 1 1
Curelari 7 7Culitari 2 2Dentisti 2 2
- E-
I
'
i
1
1 i
www.dacoromanica.ro
261
MESERIAg
C4 ''')"
;c7i3...
cii
.2
.F.
DrotariDulgheri 1
37
38
Fabr. de a. ggzoas _ 5 5Fabricanti oe cufere _ 2 2Fabr. de figuri ipsos _ I 1
Fabrici oe licuere 2 2Feredee 1 IFierari 4 4 25 33Fotografi 1 2 3Frânghicri _ 1 1 2Frizeri 1 11 1 13Harabagii _ 2 1 3Hornari _ 1 1
Institut de placatare 1 1
Lädtusi 1 'I 1 3 5Laptärii _ 1 1
LegAtori de Cali 3 3Modish i 7 1 8Morari _ 1 1
Muzicanti 2 3 1 6Olari 4 4 8Orarari _ 5 1 6Ospatärii _ 2 3 5Otelieri 5 5
1
www.dacoromanica.ro
Stra
10.
)-
-tv
tv o
..a c
4 ca
) ci
t cn
tv o
o --
.1 c
...)
co t.
.)
262
MESERIA'a
0cc w
Otetari 2PA1Arieri 3 6Ferieri 3Pietrari 7Pitari 1 14 3P1Apgmari 2Rotari 1 14Samsari 5Spälätorii 6Specu1anti 3Sticlari 3Stolen 1 18 14Strungari 2Se lari 2Tabacari 5Tapiteri 2Tinichigii 8Tipografi . 1 1
Tesatori 3 1
Vapsitori 7 4Zugravi 6 2
Suma 58 319 237
E ..
--29
37
182
155633,
332252
__ __ 824
118
614
www.dacoromanica.ro
Evr
el
trA
inil
hi to
tal I
263
15. Privire generald asupra mescridsilor dindistrictul Rdddutilor
SATUL :2.
gtx
1 Andreasfalva 5 2 72 Badeut rom. 3 1 1 53 Badeut nem. 1 7 84 Bi Ica 7 3 4 145 Bur la 4 46 Carlsberg 1 18 197 Cos isa 1 2 38 FrAtäutii Noi 3 4 10 179 Frätäutii Vechi 4 14 28 46
10 Furstental 1 10 1111 Galanesti 1 1 2 412 Horodnic de jos 3 313 Horodnic de sus 4 5 914 Margine 24 2 7 3315 Milia"uti 5 5 5 1516 Putna 3 28 11 4217 Satul Mare 8 6 .36 5018 Seletin 45 18 6319 Straja 4 5 4 1320 Sucevita 3 1 421 sipotul Cam. 14 6 2022 Vicov de jos 3 5 6 14
.>"J4
www.dacoromanica.ro
trA
ini
In to
tal I
264
A 1' U L c u2..
f.7.1
c 74°°
23 Vicov de sus 2 22 7 3124 Voitinel 3 325 Volovät 4 1 3 8
Suma 89 166 191 446
16. Priv:re generald asupra meserigilordin a) Rddaut si din b) districtul
Rcidautilor
LOCULOx 5
iLa
a) Rad Auti 58 319 237 614b) Distr. Radguti1or 89 166 191 446
Suma 147 485 428 1060
Cu toate ora§ele aa i Radautii neofera aceea§i priveli§te trista in privintaclasei mijlocii. Nu mai putin rau stamin district, de§i satele din districtul Ra-dautilor economice§te stau mai bine
1
1
I
I 1
'9
.9
www.dacoromanica.ro
265
decat In celelalte districte dela tara.In acest district putem remarca nurna-rul concesiilor romfane0 pentru crâs -marit. Aproape in fiecare sat existacel putin o cr4ma româneasca. Ina-inte de anul 1911 aceste cravne erauin mânile Jidanilor.
** *
17. MeseriaVi din Sirete
MESERIA .4.1
gIX
-.1= <CJ
1.. 1a:1 H> 1,..
W .-. 0I-
Arhitec(i - I 1
Aurari 1 tBirjari 30 3 33Bodnari 2 10 12CAIdArari 1 1
CArämidari 3 3CArnatari 3 3
I Casapi 1 5 7 13Cismari 2 18 21 41Cofetari 1 1 2
i Cojocari 39 8 4 51
www.dacoromanica.ro
266
MESERIA 2.c,.
1cL1
.E.73O
Mi 0
CrasrnariCroitoriCure lariCutitariDulgheriFabr. de aph ghzoashFierariFotografiFrizeriHornariLhchtusiLeg Mori de OrliModiOiMorariOlariOrarariPietrariPitariRotariSoponariSph MoriSticlariStoleriTabacari
2_--1
I
. i
I
19202_2
25
3222
5
7
1
4281
61
1
1
2
131-1
31
1_1
1
4
1
81
2721
31
22 1
14 j351
7 ,3221
51
841
52
162
1c
I
, _
.
_..... ____
I
__.
I
I
J 1
www.dacoromanica.ro
Rom
ani I
StrAini
I
267
MESERIA1
CO
'8=
,---Tapiteri 2 2Tinichigii 7 7Tipografi 2 2Tesa ton -- 1 1
Vapsitori 1 1 2Zugravi 3 1 4
Suma 49 170 98 317
18. Privire generald asupra rnesfriqilordiii distr:ctul Sirrtelui
S A T UL
1 Bahl ine§ti2 Baineti3 Balcauli4 Bancesti5 Botusanita6 Cala findesti7 Camenca8 CandeA9 Cerepcauti
1
1cc
V.
---- _
*E
?otr
I1
I.i
i1
1
*a0
> 17..ta CI) °
2 2 5_ 7 82 5 8_ 1_ 1 1
2 2 54 5 10
1 I 23 8 I 11
-I -
www.dacoromanica.ro
268
SATUL 03
0t/5
04-
10 CIimauti11 Dimca12 Fantana Alba13 Gherbäuti14 Granicesti15 Hadicfalva16 Hliboca17 Mihuceni18 Musenita19 Negostana20 St. Onofrei21 Opriseni22 Point23 Prevorochi24 Rogojesti25 Sinauti de jos26 Sinauti de sus27 Slobozia Berlincci28 Stanesti de jos29 Stanesti de sus30 Starcea31 Serbauti32 Täraseni33 Tcreblecca rom.
1 1 2 42 23 32 2
3 1 4 88 15 23
2 23 22 471 1 2 43 1 41 2 2 51 6 7
3 5 81 2 31 1 2 41 2 1 41 1 4 6
1 1
1 1
1 1 21 1 2 41 1 2
2 8 103 5 11 198 2 4 14
1->
ELI
0:1
'
;
www.dacoromanica.ro
269
S A T U <E10(7)
-tcE-
34 Tereblecea nem. 4 23 2735 Tabeni 1 6 736 Vascauti 1 4 537 Vo1cinet 2 3 6 11
Suma 39 77 172 288
19. Privire generald usupra ineseria,silor dina) State i din b) distrietal Sirctelui
LOCUL
a) Sirete 49 170 98 31713) Distr. Siretelui 39 77 172 288
Suma 88 247 270 605
Odinioara, In Sirete, meseria0 no-§tri steteau mult mai bine decAt acum.Breasla cojocarilor de odinioara eravestita ; fan indoiala ca breasla co-
0E
E.c, =E cu
O ',:-u.
(X cl.J 6'E-0
.
www.dacoromanica.ro
270
joearilor nu a slabit nici astazi cali-tativ, a slabit insa cantitiv, iar cele-lalte bresle au fost inecate cu desa-vdr§ire de puhoiul iudaismului.
20. Meseria)vii din S'orojinel
EMI: SERIA
0,c7
Arhitecti 1 1
Aurari 1 1
A,utoniobili,li ____ 1 ___.1
Birjari 16 1 17
Bodnari 5 5
Cgramidari 1 1 2CarnatariCasapi I
I
648
414
Cisrnari 1 7 9 17
1 Cofetari 1 1
Cojocari. 2 3 5
Cr4rnari 1 26 6 33Croitori 14 14
CG
clo
w
I
1
www.dacoromanica.ro
271
MESERIA 3.1 xtsa.
C.7).
rtt
DentistiDuigheri
21
21
Fabric. de a. ggwasa 4 4Feredee 3 3Fierari 9 9Fotografi 2 2FrAnghieri 1 1
Frizeri _a 4 4Hornari 3 3Lgcgtusi 4 1 5Lgpthrii 1 1
Leggtori de cgrti 2 2Masine de irnblatit 1 1
Mechanici 1 1
Modisti 4 1 5Muzicanti 1 1
Olari 1 3 4Orarari 2 2Palgrieri 2 2Pictrari 1 1
Rtari 8 5 13
Rotari 4 4Soponari 1 1
ONIMENsym1111111MIErl
,
I
I
= I
-
-
1
-
www.dacoromanica.ro
272
MESER1A*E.
-07)
0.72
-;
SpAlätoriiSticlari
42
4
Stoleri 6 3 9Tinichigii 5 5Tipografi 1 1
Tesatori 3 3Vápsitori 1
Zugravi 1 3 2 6Suma I 4 143 71 218
21 . Privire generalei asupra meseri4ilor dindistrictul Storojinetului
SATUL 0 1.3
-C.7)
E-
E-
1 Augustendorf 1 6 72 Bänila Moldov-sca" 1 22 14 373 Bobesli 2 4 2 84 Broscauti Noi 4 4 3 115 Broscsauti Vechi 2 6 2 10
GL.1
'E
2
1
x>
C0
1
1
1
www.dacoromanica.ro
273
SATUL-
6 Budenit7 Carapciu8 Cires9 Cludeiu
10 Cornaresti11 Corcesti12 Crasna Ilschi13 Crasna Putnei14 Cupca15 Davideni16 Huta Nouä17 Huta Veche18 Igesti19 lordanesti20 Jadova21 Panca22 Patrauti23 Prisacareni24 Ropcea25 Slob. Camarestilor26 Suceveni
Suma
"E.cki '6 72g 15:
u.1 En.
2 2 2 62 4 2 83 8 3 142 19 25 46
4 3 71 1
1 6 71 5 2 81 6 7 141 6 5 12
1 3 47 7
3 3 5 112 4 2 8
22 17 394 4 8
3 12 6 211 2 3
5 4 92 4 6
2 3 5
33 154 130 317
I
www.dacoromanica.ro
274
22. hiri,c generala asupra meseriaqi,'Or din(1) Storojine( qi di i b)
Storojinclului
LOCUL1-
(7).
a) Storojinet 4 143 71 218b) Distr. Storojinetului 33 154 130 317
Sum 37 297 201 535
Cu cat lnaintarn mai spre nordulBucovinei, cu atAt numarul nostru re-feritor la clasa mijlocie scade maisimtitor. Aceasta scadere se datorestefaptului ca numarul poporatiei noastrescade, inlocuit fiind prin Ruteni, i capartea dinspre miaza-rnipta a terisoareinoastre se rnargineste, din nefericire,eft tara celor doua lacuste, JidaniiRutenii, cu Galitia.
dislrictul
* *
w 5
www.dacoromanica.ro
275
Storojinetul nu e mai putin jidovitdecAt altele orase din Bucovina, in elinsa relativ gasirn mai putini mese-riasi decdt in alte orase : 4 meseriasiromâni, de 36 ori atAtia jidani si de18- ori alâtia straini de alte neamuri,cu deoseb:re ruteni. Alte popoarecrestine au Inteles mai de mult si maibine rostul clasei mijlocii si de aceeas'au ingrijit de cu buna vreme decresterea ei, scutindu-se astfel de na-valirea elementelor cari nu le apar-tineau, ca clasa de mijloc in sinul lor.In privinta aceasta cea mai vie do-vada ne-o dau Germanii : orisideate-ori, fie In ori ce district, inttilnim po-poratie compacta germana, vedem caaceasta si-a crescut reprezintanti pentruclasa de mijloc din sinul ei. Asa nevorbesc, in graiul lor, si cifrele colo-niilor germane din districtul Storofine-
www.dacoromanica.ro
276
tului Augustendorf, Fluta-Veche etc.La noi, Românii, acest fenomen e toc-mai intors : unde poporatia românea-sca e mai compacta, acolo plosniteleveacurilor noastre, Jidanii, s'au cui-barit, s'au inmultit i s'au oplosit maitare, cad acolo au de uncle suge maibine.
* *
23. Meseria0 din Suceava
MESERIA :cqcu
r-T-1
;c781.
A1Amari 1
Arhitecti 1
Aurari 3 3Birjari 2 26 1 29Bodnari 2 2Boiangii 2 2Casapi 3 10 4 17CArtnidari 1 3 4
I>
I
1
www.dacoromanica.ro
277
MESERIAC2
CArnatariCismariCofetariCojocariCovrigariCrdsmariCroitoriCurhtit. de canaluriCurelariCutitariDentistiDulgheriFabr. de aph gAzoasAFab-cli de cufereFeredeeFierariFotografiFrAnghieriFrizeriGrhdinariHarabagiiHornariInstalatori de electr.Institut de placatare
1
17
8
4
1
2
3
1-.
LL1
.E 0 I-rJ a
1 9 1110 27 544 2 65 2 153 3
62 10 7631 5 36
1 1
1
1
1 1
1 2 44 41 1
2 22 9 131 1 22 26 3 12
2 26 6
1 1
1 1
1 1
L-
7a
; I
!I
'E
1
1
I
i
-
www.dacoromanica.ro
278
MESERIA CU xj
-]
0
Impletitori 2 2Intrepr. de inmorm. 1
LacAtu§i 3 3Laptarii 1 1
Leg Mori de cArti 4 4Moditi 4 4Morari 1 1 2Muzicanti 1 4 2 7Orarari 7 H- 7Pälärieri 1 1 2Perieri 1
Pietrari 2 1 2 5Pitari 7 3 10P1ApAmari 1 1
Rotari 4 4Sculptori in peatri 1 1
Soponari 2 2SpalMori 3 3Sticlari 3 3Stoleri 2 9 9 20Strugari 1 1
Tapileri 4 4Tinithigil 13 13Tipografi 1 2
I
aI0
la
.tt
E-
1
--
I
..._ 1
--
1
,
I I
I i
I
i
I
www.dacoromanica.ro
279
..a.;FC1
C-1:4:
.C2.
04-.
C
MESERIA-6
0
41111=11CDI..>
LO
Umbrelari 1 1
Vapsitori 4 4Zugravi 1 5 6
Suma 50 274 105 429
24. Privire gencrala asupra ineseriqilor dindistrictul Sucevei
SA TUL15: - I
1 1361Aceana 7 6 2 152 Bosanci 6 7 1 143 Bunesti 1 1
4 Buninti 5 1 75 Calinestii lui Cu-
parencu 3 46 Calinesti liii Enachi 1 27 Chiti§eni 1 1
71EIBIL-
--
c1.1
-
oq
www.dacoromanica.ro
280
SA TUL.....111.11NaMMI.IIMIM1111^I
LL1 "c7)L
8 Comanesti 5 4 9CostAna 4 2 1 7
10 Dänila 11 2
11 Gäureni 1 1
12 Hatna 2 8 7 1713 Iacobqti 1 1 214 St. Ilie 6 2 4 1215 Ipotqti 2 216 Itcani (gara) 3 37 9 4917 !leant (noi) 2 9 1118 Lipoveni 1 1
19 Lisaura 2 220 Liteni 2 1 2 521 Liuz 1 222 Mär5tei 4 2 623 Mihoveni 1 1 224 Mitocul-Drag 2 5 11 1825 ParhAuti 3 1 2 626 PrbrNuti 11 2 6 1927 Reuseni 1 1 328 Rornane0 2 4 629 RuOi Wanastioarci 2 1 330 Rus Plavalar 1 2
Rus Poicni 1
c4AI0
C 7:1
9
----
1
1
I
31 1
www.dacoromanica.ro
281
S A T UL*E.csE,..o >
7-a
32 Securiceni33 Scheia34 Slob. Milislut. d. j35 Solonet36 Stroiesti38 Tis'auti37 Teodoresti39 Udesti40 Zaharesti
3 .
1
23261
2332
21
53443471
Suma 89 107 67 263
Privi e gencrala asupra ineserias.lor din u)Suceuva si din b) districlul Suceva
L OCUL*E
Cd 121
F-01
a) Suceava 50 274 105 429b) Distr. Sucevei 89 107 67 263
Suma 139 381. 172 692
1
1
[1-1
2 E.' 7,3
cn
www.dacoromanica.ro
282
In Suceava clasa meseriasilor ro-mani, ca l cea a comerciantilor, nu ereprezintata prin un numar proportio-nat cu poporatia romaneasca. Ca si incelelalte orase, Jidanii si in Suceavas'au straduit sa puna man pe centrulorasului, impingand pe ai nostri tot lamargini, in mahalale. Romanii buco-vineni, de drept vorbind, nu au niciun oras, in care sa fie ei adevaratistapani. Ei au fost intemeietotii maica ai tuturor oraselor din Bucovina,pe cari insa, cu vremea, le-au pierdut.Pe cai iertate, arare ori, pe cele ne-iertate, crirninale, de cele mai multe-ori, Jidanii si-au adunat capitaluri, cuajutorul carora au pus mama pe orase,sufletul tuturor miscarilor sociale, prinurmare si al miscarii clasei de mijloc,ba al clasei de mijloc cu atat maimult cu cat Ca aceasta in cea mai
i
www.dacoromanica.ro
283
mare parte se naste din burghezime.Comerciantii din Suceava, dupa cum
se poate vedea in capitolul despre ne-gustori sunt, fireste, aproape toti Ji-dani. Zicern aproape, pentruca sunt sicomercianti straini in numar conside-rabil. Ai nostri sunt disparenti fata deJidani. Asa fiind, se intelege ca niciclasa meseriasilor nostri nu s'a pututintari indeajuns, de oarece nu aveadela cine daca nu de la Jidanisa-si procure materialurile necesarepentru diferitele bresle. Mestesuguriledoar stau in cea mai stransa legaturacu negotul. Cismarul are nevoie depiele, cuie etc., deci are nevoie de ne-gustorul de piele i de negustorul defier. Cismarul fiind Roman, iar negu-storii cei doi, la a caror marfa reflec-teaza, in lipsa negustorilor romani, elintampina greutati marl, and isi co-
www.dacoromanica.ro
284
manda marfa necesara ; acela, negu-storii Jidani, in organizatia, pe toatecaile, dovedite, ale Cahalului, cauta,bine inteles, pentru ineseriasii crestini,sa tina marfurile in pret Cat se poatede nefiresc pentru a MOH, in modulacesta dclean, concurenta breslei co-nationalilor for Jidani. lata de cecreclem ca, ori si de Cate ori se vaincerca o imbunatatire a starii mese-riasilor romani, aceasta incercare seva sdruncina sau nu va isbuti pe de-plin atata vreme, pana cand paralelcu aceasta incercare nu se va facesi o incercare de imbunatire a nego-tului romanesc. Hrana mestesugului enegotul ; negotul de va ramanea e-vreesc, hrana ce va primi-o mesterulroman va fi intotdeauna otravita. Mes.terul roman va cumpara mater alul ne-cesar breslei sale cu preturile cele
www.dacoromanica.ro
285
rnai scumpe tiind nevoit sa-1 cum-pere dela J idani, materialul pe langatoata scumpetea va fi de o calitateinferioara ; dupa ce mesterul romanva fi prelucrat materialul brut, il vavinde cu un pret foarte mic, pentruca,intaiu calitatea e inferioara celei aconcurentului jidan, apoi pentruca cum-paratorul dela mesterul roman va fitot un jidan, care nu are nevoe deprodusele mesterului roman, e insaintermediarul intre mesterul roman siconsumatorul roman adeca negustor.
** *
www.dacoromanica.ro
286
26. MeseriaVi din Wiquinfi
MESERIA'.:..--...
a., .-... ct...>0 kJci.) .....
EC)E-
BirjariCasapi
2 21
Cilrnatari I 1
CrAstnari 6 4 10Croitori 1 1
Curelari 1 1
Duiglieri I I
Fabr. de apa' ghzoasä 2 2Fierari 1 1
FrAnghieri 1 1
Hornari 1 1
LiptArii 1 1
Oloieri 1 1
Orarari 1 1
Ra16rieri 1 1
Pietrari 1 2 3Rotari 1 1
Stoleri 4 4Tinichigii 1 1
Tipografi 2 2Tes Mori 3 - 3Zugravi 1 1
Slum 25 20 45
1tc:
-------
1
= --
----
www.dacoromanica.ro
287
27. Privire gcnerald usupra Incscriu#lor dindistrictul V4caufilor
S A 1' U L*E
12 LU
100
I
I
1 Barbesti 1 2 32 Bgni1a Rusasca 15 3 183 Cabesti 1 2 34 Calinesti 3 35 Carapciu 7 7 146 Ceartorea 2 27 Costesti 6 3 98 Dracinet 5 1 69 H1inita 5 7 12
10 S1obozia Banilei 2 211 Stanesti de jos 11 12 2312 Stanesti de sus 2 2 413 Vilauce 3 3 614 Voloca 1 1
15 Zamostie 2 2 4Suma 64 46 110
I
I
1
E'2
www.dacoromanica.ro
288
28. Privire generald asupra Ineseriaqi(or dina) V4ctiati i din b) districiul
LOCUL*E
0
a) TascAuti
b) Distr. VásOutuhdSuma
25 2064 46
45110
89 66 155
29. Meseria,sii din Vijnita
MLsER I Aa
0CU
cu
0
MgmariArgintariArhitectiBirjariBodnariCasapiar6rnidariCdrnatari
1
32 1
414
24 221 9
1
33
414 I
262
10
Vagedu filar
rs'°-6
" z'n"
!
.
!
I
I
!
www.dacoromanica.ro
289
MESERIA'E
E0x0,...>4.)
10I-
04-C
...-.
C
CistnariCofetariCojocariCosarcariCrasmariCroitoriCur Mit. de canaluriDuigheriFabr. de apA gazoas'aFierariFotograliFrânghieriFrizeriHarabagliLac 'MustL'aptAriiLegatori de driiModistiMorariMuzicattliOloieriOrarariOtelieriMailed
------
----
--
---
2827
1462
II41
31
520
1
261
1
1041
23
61
321
8
5
1
3
2
512
131
176421
4931
52051
2621
31043 t
l
-
--
---
www.dacoromanica.ro
290
MESERIA 0c)5
Perieri 1 1
Pietrari 3 I3
Pitari 9 2 11
PthOmari 1 1
Rotari I 4 4Spalsatorii 3 3Stoleri 25 3 28Strugari 2 2Tapiteri 3 3Tinichigii 11 11
Tipografii 1 1
Tesatori 8 8Vapsitori 1 1
Zugravi 6 6Sum 322 81 403
I
0L
6,c
I
I
----
www.dacoromanica.ro
291
30. p, ivire gcn:raln asupm nieseticilordin districtal
SATUL0
C4>"
4.10
1 Bahna 5 52 Berhomet ) 55 54 1093 Cernohouzi 5 23 284 Chiselita 3 2 55 Conialin 2 26 Dichteniti 5 5 107 Dolhopole 1 3 48 lablonita 6 8 149 1spas 4 8 12
10 Lucavet ") 16 25 4111 Marenice 3 312 Mega 2 1 313 Mihova 15 11 2614 Milie 6 9 1515 Patr4 1 1 216 Plosca 3 4 717 Podzaharici 1 2
93
1918 Putila (Uscie) 10
1) Cu atinenlele Cirqcanca, Lpuiia, Kaiflari-nendor i Mejebrodi.
2) Cu atineca Maidan.
Phifet
9 c.,c ¢_
[-,r:Z,_
1
(/) E- I
I
!-
www.dacoromanica.ro
292
S A T UL0
r.1.1
xt
i7)
c7i
0
19 Sergie 6 9 1520 Rivna 2 221 Rostochi 10 6 1622 Stebne 1 1
23 Storonetii Putilei 34 14 4824 *ipotu1 priv. 5 1 625 Torachi 5 2 726 Vijenca 18 9 27
Suma 213 217 430
31. Privirc gencrala asupra mescria0or dinVijnip ci din b) districtul ViJiii
PIIIMMEMN
LOCUL
a) Vijnita 322 81 403b) D;strictul Vijuitei 213 217 430
Suma 535 298 833
Cd
I
a)
1
www.dacoromanica.ro
293
32. Meseriaqii din Zastavna
cc3MESERIALL.1
,c0
-C7)
Casapi 10 3 13CarAmidari 1 2Carnatari 1 1
Cismari 2 8 10Cr4mari 8 8Croitori 7 2 9Fabr. de ap,'.10zoasä 5 5Fierari 5 5Hornari 5 5Frizeri 2 2Morari 1 1
Oloieri 1 2 3Orarari 3 3Pitari 4 4Rotari 1 1
Sticlarii 1 1
Stoleri 2 4 6Tinichigii 3Tipografi 1 1
Tesatori 1 --- I
Suma 54 30 84
c14.
cu
I
1 I
[
I
[
[
-- [
1
'
j
[
'
:3
--11--
www.dacoromanica.ro
294
33. Privire generald asupra meseria#lor dindistrictul Zastavnei
*C"
S A T U.L0
;;:1-
1 Babin 11 9 202 Boianciuc 5 7 123 Borguti 4 7 114 Brodoc 1 8 95 Cadobesli '8 10 186 Chiseleu 15 4 197 Chrisceatic 18 7 258 Cincgu 2 3 59 Cuciur Mic 13 13 26
10 Culeuti 3 2 511 Dorosäuti 5 6 11
4-12 Horosguti 2 3 513 1urcguti 5 1 614 Luca 2 1 315 Mitcgu 2 5 716 Mosoriuca 2 1 317 Ocna 12 11 2318 Onut 4 4 819 Pgru1 Negru
(Cearni potoc) 4 2 6 I
S.4g"
www.dacoromanica.ro
295
S A T UL"EcciEo
(Z
..-1
.r. d....,
> . 0LL1 c7) E-
20 Pohoriguti 7 5 1221 Prelipce 3 1 422 Repnjineti 3 1 423 Samuseni 1 3 424 Toutri 6 7 1325 Vasileu 20 11 3126 Verbäuti 2 3 527 Verenceanca 16 13 2928 Zvineace 11 3 14
Suma 187 151 338
34. Privire gencraki asupra meseriafilordin a) Zastavna i din b) districful
Zastavnei
LOCUL .c.c9
cgcc
wommammiranommowl
V')OJ >a 0
(.4
a) Zastavnab) Distr. Zastavnei
Suma
54187
30151
241 181
84338422
WS 1-4
_
1
I
www.dacoromanica.ro
296
3"i. Tab lou resanudiv asupra meser:ei din
[farrago Bucovina
MESERIA qcs)ccS
U.! 'C/7')
AgenturiAlamariAntreprenoriArgintariArhitectiAurariAutornobilistiBirjariBodnariBoiangiiCaleneleCaldarariCgrAmidariCafausiCkbunariCariereCarnatariCarnatari si CasapiCasapiCismari
1
910
77
11
62520
1
26679
991
2 318 151 1
1 89 10
1
27 40797 346
6
202
4569
1
--148
1013525
150683
04-4
88
186
4522
1
32086.1029
4731
219
15426
5841126
a)
11
1
1
It
www.dacoromanica.ro
207
MESERIAW
0
ClopotariCofetariCojocariCosarcariCovrigariCrasmariCroitoriCroitori de albituriCroitori de dameCurätit. de canaluriCurMitori de mateCure lariCutitariDentistiDistilatori de petroleuDistilatori de rachiuDroscariDrotariDulgheriExpeditoriFabr. de ap'a gazoas'aFabr. de cement
1
1
99
2127
1
31
316 11
101 1941 15
101312 367 1897460 118
5 1
115 417, 1
142
1555
25
34168
1
11
131
54
39
428
3941610
5856
1578
26161655
314
454268
1
coEo
cd
a, et>"
c)
1
1 1
1
SE
!
I
i
1 -i
1
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
Rom
ani
298
MESERIA
,-........-.
0ix
...-cn
Fabricanti de figuridin ipsos 1
422
103920278
17632
481
846
11431826
1
3
6 7Fabr. de licuere 4Fabricanti de vacs 2Fauri de aramd 1 3Feredee 3 13Ferestee 5 25 69Fierari 53 490 563Fotografi 2 9 38FrAnghieri 5 13Frizeri §i coafori 7 20 203Gr`adinari 1 9 13Gravori 1 3Harabagii 1 4 53Hornari 24 25Impletitori 8Inst. la acuaducte 1 6 11Inst. de electricitate 2 8Institute de placatare 11
Lcätui 3 36 82Lgptarii 1 19Legatori de cArti 1 10 37Litografi 3 4Lucratori de cadre 1 4
.-0 --.;
I
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
StrA
ini
I
In to
tal
I
Rom
ani I
299
T-
MESERIA*a'
V
Ix
LucrAtori de cântare§i greutali 1 1
LucrMori de cufere 10 10LucrAtori de mkusi 1 1 2LucrMori de piane 1 3 4Lucrätori de rulouri 2 2Ma§ini de geluit 1 1
Masini de imbratit 3 3Mecanici 1 5 4 10Mesteri de sobe din
olane 2 4 6Metalurgi 3 3Modi§ti si modiste 46 8 54Morari 24 104 88 216Muzicanti 11 10 8 29Olari 27 1 36 64Oloieri 3 22 50 75Opticiani 3 3Orarari 89 4 93Oteluri si ospathrii 2 31 11 44Otetari 10 10Pälärieri 11 14 25Perieri 1 5 2 8Pietrari 6 8 25 39
www.dacoromanica.ro
300
MESERIA ;c78
t/5
PilariPitariPlapämariPreparatori de pesteRotariSamsari
apcariSculptori in lemnSculptori in piatra
SicicariSitariSoponariSpaIatoriSpeculantiSticlariStoleriStrugariSumanariTabacariTamp lari de parcheteTapiteriTesatoriTinichigii
2
12
41
3
36
4
12183
12821
1
9
10354
44248
19
35
3524
147
241
1
203
44
141
2
14
2185
1
410
446
2164
93
2278296
261
21049
446
46920
813
53928
153
ra.1
Seta ri
.9
17
www.dacoromanica.ro
301
MESERIA ..g
gCU '8'I.. s-> =
Tipografi 3 21 6 30Umbrelari 2 2VApsifori 4 46 14 64Vapsitori de tra'suri 1 2 3Vár4ii *8 8Velniceri 7 7Zugravi 4 55 26 85Zugravi de biserici 1 1
** *
cr
=Z13"-
ILI
(
1
www.dacoromanica.ro
Ror
nan]
Evr
ei
302
36. Tablou resumativ asupra meseriafilordin Bucovina
Orasul i Districtul cu
c./5
0-
1. Cern Auti 90 2165 1276 3531
2. Campu'ung 134 343 270 747
3. Cotman 143 91 234
4. Gura-Hurn. 102 165 241 508
5. IMMO 147 485 428 1060
6. Sirete 88 247 270 605
7. Storojinet 37 297 201 535
8. Suceava 139 381 172 692
9. V6Fauti 89 66 155
10. Vijnila 535 298 833
11. Zastavna 241 181 422
In toatä Bucovina 737 5091 3494 9322'
'a..
73
www.dacoromanica.ro
303
A§a dar cu aceste doua tablouri re.sumative din urma terminam 1unguli obositorul drum ce l'am facut In
Intreaga noastra taripara. Aces eatablourile din urma sunt rezultatulcercetarilor §i calculelor, §i acest re-zultat, pentru noi, e destul de vitreg.in intreaga Bucovina avem §apte sutetreizeci §i §apte de meseria§1 romani,cinci mii nouazeci si unul meseria0jidani si trei mii patru sute nouazeci§i patru meseria0 de alte nationali-tati. Acestea sunt cifre, dupa cum sepot vedea in cel din urma tablou re-sumativ, cari spun ceva. Cum se re-partiseaza ele pentru fiecare me§te§ug,se poate vedea in tabloul penultim.Bine, sa vedem acum si alt-ceva : po-poratia Bucovinei, dupa nationalitati,recenzamântul cel mai nou, din 1910,a adus urmatoarele cifre : 273.254
www.dacoromanica.ro
304
Romani, 102.919 Jidani si 418:637crestini de diferite nationalitati. Asadar,desi poporul roman numeric e detrei ori mai mult decat poporul celales, Jidanii, totusi clasa meseriasilorjidani este de 7 ori mai puternica de-cat cea romaneasca. Prin urmare, noiRomanii din Bucovina nici nu putemvorbi despre o clasa a meseriasilornostri, daca consideratypoporatia noa-stra in raport cu cea jidovascastraina si in raport cu reprezentantiiclasei meseriasilor lor. La negot starnsi mai rau ; cifrele referitoare la ne-got, sunt urmatoarele : 444 negusto' iromani, 8642 Jidani, 1226 straini. Saadunam cifrele aceste la cele referi-toare la mestesuguri :.Romani : 444 +-737.1.181 ; Jidani : 8.642 +13.733 ; Straini : 1226 +3494=4.720.Aceste sunt cifrele cari reprezinta clasa
5.091=
www.dacoromanica.ro
305
de mijloc din Bucovina, compusa dinnegustori i meseriasi. Iata aceste cifre i in raport cu poporatia Ro-mâni ---- 273.254 : 1.181. negustorimeseriasi ; Jidani =102.919 : 13.733negustori i meserias. ; St r a ini=318.637 : 4.720.negustori si mese-riasi.
Credem ca e destul de evidentaprimejdia in care inotarn. Popora-tia romaneasca sa zicem i noidupa cum spune stapânirea austriaca :de 273.254 suflete, desi e cu mult-mult mai mare are oare nevoe nurnaide l'i81 reprezentanti ai clasei mijlocii ?sau acesti 1.181 meseriai i negustoriromani sunt in stare sa satisfaca tre-buintele poporatiei rOmânesti ? Nicidecum ! Pentru aceea Insa constatarnca desi poporatia jidovasca e tie treiori mai mica dec.:at cea romAneasca,
si=
s
_
www.dacoromanica.ro
306
totusi clasa de mijloc jidovasca e de13 ori mai mare decat a noastra. A-cum sa intoarcem intrebarea : oarepoporatia jidovasca de 102.919 Jidani,.are nevoe de 13.733 meseria§i §ine-gustori jidani ? Sau ace0 13.733 potfi sustinuti de poporatia jidovasca de102 miii 919 ? Nici de cum ! Vedetidar ce va sa zica o existenta para-sitara ? Ei exista nutriti fiind de noi.Aceasta e incuibarea primejdioasa aelementului strain in sinul unei na-tiuni. Dar Jidanii nu se multumescnumai sa existe. Parasitul nutrindu se
dintrupul tau, te suge, te slabestesi te distruge culturaliceste §i econo-miceste.
Asadar, intrebarea dela care de-pinde existenta poporului no stru §i
din Bucovina e vom avea sau nu oclasa de mijloc ?
:
din
www.dacoromanica.ro
III. CLASA DE MIJLOC
B. NEGUSTORII
Orice poporatie care muncestepAmAntul, si care singurA esteindrituitA prin urmare de a crea,din propriile elemente, o clasAde mijloc si o clasA dirigentApentru a-i reprezinta intereseleeconomice culturale si politicein forma actualA a organizAriisociale, trebue sl respingA cutoatA energia, cu brutalitatechiar, incercArile unui alt neamde a se incuiba in sAnul ei caclasA de mijloc, dacA nu vo-este sA renunte la propria eiexitentA.
A. C. CUZA : Despre Popo-ratie", pag. 465. lasi, 1899.
Marele adevar, pe ca.e A. C. Cuza,savantul profesor de economie natio-nala din Ia0, II exprima in acestedteva randuri, 11 vor ilustra §i do-
www.dacoromanica.ro
308
vedi, in graiul lor, cifrele privitoare lanegotul din Bucovina, acestea Incamai mult decat cele privitoare la me-seriasi. De ce acestea mai mult? Cau-zele sunt foarte evidente, caci dactie vorba de insinuarea unui mediustrain ca clasa de mijloc In sinul vre-unui popor, atunci acest mediu strainInainte de toate e compus de Evrei,cari, fiind traditional crescuti in spiritspeculativ, In frica de orice muncafizica i, prin urmare, in pornirea dea trai o viata parazitara-nomadlca, fi-reste, Ii aleg cel mai usor i sigurcamp de lupta pentru existenta, luptape care o dau sau muncind i facandnegotul in sudoarea fetei, pe caleacea mai cinstita, ceea ce insa nus'a intamplat, de cand exista neamullui Israil cu negustorii lui decat nu-mai In cazuri foarte rare, sau !Wand--
www.dacoromanica.ro
309
calea cea mai usoara, care pretindeincordare putina si aduce un cAstigmaterial mare, calea inselaciunii, aju-tata de absoluta lipsa de constiinta,lipsa de mila fata de aproape, fatade mediul nutritor. Bine inteles, carii Itele conditii ar fi mai potrivite pen-tru caracterul rasei evreiesti, decAto munca usoara, in schimbul unuicastig mare, la exploatarea mediuluiin care se incuiba a taranimei noa-stre, care si ea ii mai ofera o conditie vajnica, naivitatea, apoi lipsa ne-gustorilor români, cari sa inloculascape cei evrei, sau pe ceilalti strini,apoi lipsa de supraveghiere din par-tea autoritatilor competente asupramasei ingrozitoare a negustórilor evrei,
toate aceste momente ingadue canegustorii evrei sa se miste intre li-mite cu total arbitrare,_neiei tate. Re-
www.dacoromanica.ro
310
zulta dela sine deci, ca cei mai multinegustori sunt evrei. Si acestia-s ra-finati nu pentru-ca ar fl harnici, bunisi cinstiti Inainte de toate, ci pentruca-s negustori evrei. Asa se face, cadintr'o mie de negustori evrei poateabia numai de unul s'ar putea spuneCa e un negustor cinstit, cu toate cae evreu, dar nici unuia pentru ca eevreu. Desele cazuri criminale ale ne-gustorilor evrei aduse inaintea tribu-nalelor, ilustreaza In deajuns asertiuneaaceasta.
www.dacoromanica.ro
311
1. IVegustorii din Cernduti qi suburbii
*E
NEGOTUL a)
1.14
XCI" 0
AgenturiBancheri i escornptoriBereBijuteriiBirou de inform.Birou de reclamatiuniBlaneBoieliCaiCarnateCarbuniCastaneCeai si limonadaCearaCosarciDanteleDrojdieFAinaFanFierFloriGalanteriiGhete
1
1
96 4 10133 2 3512 3 155 1 62 21 1
6 63 2 51 1
8 87 74 1 52 2 44 41 2 32 27 75 53 1 4
17 2 193 2 6
35 3 384 - 4
E-
-
www.dacoromanica.ro
312
NEGOTUL Kcs
0
2Gobai 2 4Grane 16 16Haine 16 16Icoane 7 1 8Instrumente muzicale 4 1 5lmpletituri 12 12Lapte 6 6Lemne 41 3 44Librarii 7 2 9Lucruri täranesti 4 4Masini 2 1 3Material de clAdiri 3 3Mobile 15 15Oaua 8 8Oloiu I I 5 7Opinci 2 2Otet 2 2Panur i manufacturi 61 61Papetar 20 1 21Petroleu si lumânari 35 35 1Peste 27 27Pie le 16 16
82Poame 1 57 24Pea v`alij / 5 /525 32 562
<csa)
roZ.1C7).
1
i
I
I
I
I- I
I
_ i
--_
1
www.dacoromanica.ro
313
',.=: 7,71
NEGOTUL ea
0 > 1...
IX LL1 (4
Saci 2 2
Spirt 2 2
Sticlä i portelan 8 8
Sumane 1 1
TescovinA 4 4
Unt i brAnzh" 11 1 12
Vanat 3 3
Var 5 5
Vechituri 21 21
Victualii 13 13
Vin 10 1 11
Vite si mascuri 2 20 22 44
Zaharicale 1 19 20
Suma 12 1269 121 1402
.KTS
www.dacoromanica.ro
R o
man
iI
Strä
ini
I
TO
TA
L I
314
2. Privire generald asupra negustorilor dindistrictul Cernautilor
SATUL ._
L4
-a"
tfi
-1¢0E.
1 Bila 2 1 32 Boian 3 106 9 1183 Buda 2 3 54 Camena 7 5 125 Ceahor 5 3 4 126 Cernauca 30 1 317 Ghiciura 3 1 48 Corovia 1 6 3 109 Cotul Bainschi 5 4 9
10 Cotul Ostritei 2 19 2111 Cuciur-Mare 5 36 18 5912 DobronAuti 13 5 1813 Gogolina 9 1 1014 Jucica NouA 35 26 6115 Jucica Veche 1 28 10 3916 Lehucenii Teutului 9 1 1017 LencAuti Privat 13 1 1418 LencAuti Cameral 1 15 4 2019 Ludihorecea 3 320 Lucavita 1 11 1 1321 Mahala 3 22 2522 Mamaiesti Noi 18 10 2823 Mamaiesti Vechi 16 5 2124 Mamornita 1 3 425 Mihalcea 3 15 8 2626 Molodia 2 47 11 6Q21 Noua Sulite 107 4 111
'aE0
(X
a'
1
www.dacoromanica.ro
TO
TA
LI
315
SA TUL :k;
0C:4 14
,-----Et.,cn
28 Ostrita 2 15 1729 Rarancea 44 19 6330 (Slobozia) Rarancei 3 4 731 Reyna 3 1 432 Rohozna 54 37 9133 Sadagura 406 34 44034 SerAuti de jos 2 3 535 erAtiti de sus 9 8 1736 *ubraneti 11 6 1737 Stri1etchi Cut 5 5 1038 ToporAuti 48 8 5639 Tureni 25 3 2840 VAs1Auti 18 3 2141 Voloca 1 13 3 1742 Zadobruvca 8 5 13
Suma 33 1248 272 1553
3. Privire generald asupra negustoritor dina) Cernduti i suburbi' fi din b)
districtul Cernautilor
LOC UL a-.
7c1
0
a) CernAuti si suburbii 12 1269 121 1402b) Districtul CrnAutilor 33 1248 272 1553
Suma 45 2517 393 2955
0
www.dacoromanica.ro
316
PriVind tabloul resurnativ al negu-storilor din Cernauti si subarbii ni separe ca suntem Un popor care a re-nuntat cu desavârsire sa-si vindeceaceasta rana din trupul sau prin
elementelor straine cu ale sale.Cifrele noastre 45 in proportie cu celeale Evreilor 2517 si cu cele ale stra-inilor 393 sunt semnele unui popor,care nu traieste, ci vegeteaza.
In Cernauti exista o scoala de me-serii i comert, scoala care a statdeschisa fiilor fiecarui popor interesat.Aceasta scoala Insa noua Rornânilorbucovineni 'Ana acum nu ne-a adusnici un folos, pentru- ca fiii poporuluinostru n'au putut-o cerceta, n'au pu-tut, desi multi ar fi dorit s'o cerce-teze. Cauza imposibilitatii de a o cercetae starea economica de tot slaba. Nuputeam deci sa asteptam ca aceasta
Isle-
www.dacoromanica.ro
317
scoald sa- ne dea contingentul cores-punzator de meseriasi i comercianti,ba mai mult, ea a contribuit iii md-surd destul de mare la inmultirea me-seriasilor i comerciantilor evreistraini, de vreme ce acestora le eradata posibilitatea s'o cerceteze putandsuporta cheltuielile necesare. Si ca sanu se creadd, cd cele ce le spunemaiciar fi nurnai vorbz desarte, vom dovedicu date autentice, aducand cifrele ele-vilor din anuarul acestei scoli *) dinanul 1909 1 10. Elevii cursului de co-mert se repartizeazd astfel, dupd limbamaternd : german 84, dintre cari nu-mai 79 sunt Evrei polond 6, ruteand4, roman 3, dintre cari insa numai1 (unul) e Roman, iar restul de 2sunt evrei din Romania, cu limba ma-
*) 28. Jahresbericht der k. k. Staats-Gewer-beschule in Czernowitz 37. Schuljahr ; 1909 I 10.
si
;
www.dacoromanica.ro
318
terna romAna (! !). Deci : unul ! Unsingur elev romAn in cursul de co-mert. Asadar e evident, ca pAna acumaceasta scoala nu ne-a adus nici unfolos real din pricina greutatii de ane sustinea elevi, si afara de aceastanoua, special noun, ni se mai facgreutati si din partea autoritatilor com-petente, chid indraznim sa calcampragul scolii. Ba ca ne lipseste limbagermana, ba ca dracu' ba Ca tat' sau...Pe acest drum deci nu ne era dat sane crestem comercianti. Exis a incaun drum, care e si mai firesc deckcel al scolli : patronii. Acestia iaubaieti la invatatura si cresc comer-cianti din ei. Dar sa vedem cine suntpatronii ? Patroni romAni 45 ! Patronievrei 2517! Straini 393 ! Patronii ro-mAni: negustori de mascuri, de...lemne, de... nimicuri, pe and cei e-
www.dacoromanica.ro
319
vrei fac negot cu tot felul de marfa.Si cand ne mai &dim la concurentacelor 2517 evrei, ce-o fac celor 45romani, atunci putem zice ca ai no§trisunt un strop In mare, In raport cuceilalti. De aici putem vedea, i statulcomerciantilor de mane. Se §tie doarca patronii evrei nu primesc invataceide a' no§tri ; ei i§i cresc comerciantidin sinul bor.
* *
4. Negustorii din Ciimpulung
..a.NEGOTUL LoCIL.
E7)
Ape minerale 1 1
Articole cosmetice 1 1
Bere 3 3Cai 1 1
-a.
4g
C4
www.dacoromanica.ro
Rom
ani I
Evr
eiI
...-.
____
..... ND Cn CD .--. .-. cn 4=,. ND ND . .-. CA)
320
NEGOTUL
Confectiuni 3ColonialeCu fere 1
Fan 2Hind 2Fier 3Galanterii 6GheteGobgi 1
Grâne 1 8Haine 5lcoane 1
Instrum. muzicaleUrfa 1
Lemne 1 1
Librarii. 1 1
Lucruri ta'rgneti 1
Manufacturi 2Mascuri 2Mobile 4Opinci 1
Panurä 18f-apetari 4
E0x
.
'f!
3
224
161
1
1052
22
- 22 4
41
2 204
www.dacoromanica.ro
Strg
ini
I- N
JC
S) C
.A.)
.-4
--1
,--
C.4
IN
.) -
CO
CT
I. .1
1. .4
...
321
NEGOTUL-Ecrs
E0rz
To
">w
Peste 4Petroleu 4Pie le 1 4Poarne 5 3Pr Av61ii 3 106 12Sare 1 1
Stic11 si porte1an 2 1
Sopon 1
Var 7Vechituri 1
Vin 3Vite 5 1
Suma 22 202 27 251
5. Privire generald asupra negustorilor din,districtul Cdmpulungului
SATUL0
4-3
Xt1 0
1 Argel 1 1 22 Breaza 2 18 3 233 Bucwaia 5 1 64 Cárlibaba 11 115 Ciocanesti 3 4 7
4458
121231
71
36
QJ
I
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
Strä
ini
I 11
In to
tal
I
322
S A TUL'E1tx
6 Ciumgrna 1 3 47 Cornul Luncii 2 28 Deia 2 2 49 Dorna Candrenilor 3 34 4 41
10 Dorotea Plotonitei 4 411 Frasin 21 2112 Frumosul 6 23 2913 Fundul Moldovei 10 29 3 4214 Gemine 1 4 1 615 lacobeni 41 1 4216 Negrileasa 1 5 617 Ostra 10 1 1118 Poiana Stampei 1 11 1 1319 Pojorgta 1 20 2 2320 Prisaca 7 3 1021 Rusii Moldovitei 9 55 2 6622 Rusii pe Boul 9 1 1023 Sadova 4 5 924 Stulpicani 27 1 2825 Vadul Negrilesei 6 626 Valea Putnei 1 12 2 1527 Vama 2 52 1 5528 Vatra Dornei 9 128 10 14729 Vatra Moldovitei 3 24 2 29
Suma 59 573 40 672
,----,----,--
www.dacoromanica.ro
In to
tal I
Rom
t
Evr
el
323
6. Privire generald asupra negustorilor dina) Campulung si din b) districtul
Câmpulungului_
*2LOCUL
a) Câmpulung 22 202 27 251b) Distric. C-lungului 59 573 40 672
Sum 81 775 67 923
Locuitorii din ocolul Câmpulunguluiaveau. cele mai favorabile conditii sa-sistranga avere frumoasa, de oarecefiind liberi chiar in asa masura incAtformau un fel de republica, erau scu-titi de dajJii cari adesea sunt un a-tentat la averea taraneasca. Afara deaceea aveau si mai multe privilegilcari erau in legatura cu foloase materiale
.....,3
** *
-6
www.dacoromanica.ro
324
erninente. Fireste ca averea acestorrepublicani a sporit destul de frurnos,Si ar fi putut sa se tina si mai de-parte la inaltimea ei, daca la timpulsau nu s'ar fi ingaduit salasluirea stra-inilor, intre cari cu deosebire cea aJidanilor. Inainte de toate stapânireaaustriaca a. sadit colonii nemtesti Intrebastinasii oo1u1ui Câmpulungului, co-lonii de felul carora exista i panaastazi, b. o. Prisaca Eisenau, Va-dul-Negrilesei ii Schwarzthal s. a. De-()data .cut Nemtii au navalit i Jidanii,cari, bine inteles, nu si-au batut capulsa forrnt'ze colonii i ei, ci s'au stra-duit sa" tucereasca intreg ocolul Cam-pulungului, asezAndu-se ori unde mi-rosia a castig.
Districtul de care ne ocupam, aredoua centre principale : CâmpulungulVatra-Dornei. Cel dintAiu acum demult
pi
www.dacoromanica.ro
325
ajunsese sa fie o piata potrivitapentru desfacerea marfurilor produsein intregul munte din su!-vestul Bu-covinei. Dorna abia mai tarziu a luatavantul cel mare, §i anurne mai cuseama din vremea descoperirii isvoa-relor de ape minerale cu efect sanitarpentru diferite holi. Vatra Dornei s'aprefacut in cursul vremii Iii una dincele mai cercetate statiuni balneare;dar atat Vatra Dornei cat §i Campu-lungul, pe masura ce crqtea insem-natatea lor, din diferite puncte de ve-dere, pierdeau nu numai elementeleclaselor mijlocii, ci si din poporatiaautohtona romaneasca, poporatie careera inlocuita de straini §i in deosebide Jidani. Muntele nu produce pane,are deci nevoe de un schimb cu tam.Au trecut vremurile, cand partea ceamai mare dintre munteni aveau pro-
www.dacoromanica.ro
326
prietati la tard, a§a cd se puteau In-griji singuri de panea necesard. Astdzinumai sporadic se intalnesc a§a pro-prietari cu pamanturi proprii in di-strictul Sucevii. Sunt §i unii care iauin arenda pamanturi la tard, dar si deace§tia sunt putini. Cei mai multi insäsunt avizati la ceea ce li se aduceacasä. Deci muntele a avut §i arenevoe de un mijlogtor intre el §i tard.*i dud e vorba de mijlocitor, cinealtul a fost i e mai dispus sa pri-measca aceasta onorabild §i banoasafunctiune decat Jidanul, mai ales dudi se oferea ca§tig mare §i sigur fardoarecare concurenta din partea locui-torilor bastina§i, a Romani lor, ca-rora aici, ga §i ori-unde, nu li se des-voltase simtul pentru acest fel de a fi,pentru acest camp de aur In existentaunui popor. Dar pe land aceasta mai
www.dacoromanica.ro
327
e §i o alta explicatie pentru na valireaJidanilor la munte : tara avea nevoede un mijlocitor intre ea §i munte.Muntele e imbracat cu paduri seculare,cad trebuiau exploatate, cu ajutorulfabricelor, feresteelor etc. Deci, cinealtii sa faca intreprinderile de negotin stil mare, industrie, decat acel e-lement care dispune de un capital su-ficient. Românii din munti erau bogati,dupa cum amintiseni mai sus, dar cutoate acestea ei nu puteau face intre-prinderi de acestea, de oarece bogatialor nu consta in bani, ci in imobile.Condit& acestea sprijinesc a5adarposibilitatea, ba chiar provoaca nece-sitatea ca mijlocitorul de trafic reci-proc !titre munte §i Ora sa fie Jidanul.S'ar parea ca necesitatea aceasta arscuza navalirea Evreului la munte, cutoate acestea ea e 0 cauza cu atdt
www.dacoromanica.ro
328
mai grava, daca cercetam ce purtareurata are Jidanul fata de acea popo-ratie romaneasca pe care o ex-ploateaza. Daca aceasta rasa ar aveamacar catusi de putin sirnt de datorie,ar trebui sa fie recunoscatoare me-diului, care ii produce o dobanda in-spaimAntatoare in proportie cu capi-talul plasat, dar de asta nici vorba.Poporatia pe ca e o exploateaza, pecare o saraceste, nu mai are nadejdesa se ridice, caci Jidanul nu numaica-i rapeste conditiile de existenta,dar o si impiedeca sasi castige al-tele, prin faptul ca importa caton la exploatarea padurilor, a mi-nelor montane etc., venetici din toatalumea, mai cu seama din Galiiia, ra-pind bastinasilor i cea de pe urmanadejde sa.si castige o bucatica depane in tam lor, ba mai mult, atat ei
lticra-
www.dacoromanica.ro
329
Insisi, Jidanii, cat si strainii aduside dansii, le iau pamanturile, i devindusmani etnici ai poporului nostru.Dovada pentru importul cel mare deGalitieni prin mijlocirea Jidanilor suntparohiile uniate din Campulung, Dornaetc., ai caror credinciosi sunt de na-tionalitate ruteana. E doar prea binecunoscut ca in Bucovina nici candn'a existat poporatie bastinasa ru-teana de confesiune greco-catolica.
In orasul Campulung gasim 22 ne-gustori romani fata de 202 evrei27 straini. Cu toate acestea, din cei22 Romani, intreprinderile de ade-varat negot sunt pravaliile, trei lanumar, libraria i varul. Celelalte in-treprinderi sunt de mana a doua, cumunca grea, castig mic, sau intreprin-deri de natura antitalmudica, precumnegotul de mascuri. Trebue sa men-
si
www.dacoromanica.ro
330
tionam faptul ca vatra CArnpulunguluie in mare parte in mani jidovesti saustraine. Dintre atatea orase ale Bu-covinei cel putin acesta ar fi putut
pastreze o infatisare româneasca.In fie-care oras sau localitate cu pres-tigiul de a deveni oras, Românii suntimpinsi tot in laturi, tot indarat, bachiar scosi cu totul afara. Care di-strict e mai românesc dedt cel alCampulungului ? si cu toate acestea :81 negustori Romflni, 775 Jidani, 67straini.
*
7. Negustorii din Colman
NEGOTUL.,..
74
cn °
Bete 4 4Fier 8 --- 8Galanterii 4 4
sa-si
www.dacoromanica.ro
Evr
ei1
CY
) -
- t.)
- C
O -
331
NEGOTUL=
0 ..,
LibrArii 1 -- 1
Mascuri 8 8Masini 1 1
Nnurl. 5 5Petroleu 1 1 2Piele 1 1
Panne 1 1
Prävälii 20 6 26Prund 1 1
Sticld si portelan 1 1
Sumane 1 1
Unt si branza 1 1
Vin 1 1
Suma 50 16 66
E
..
._=
ird
--
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
T O
TA
L I
332
8. Priivre generald asupra negustorilor dindistrictul Cotmanalui
a.)3-.>
LI)
^LcS -cu .,,,
.I<E-0E-
SATUL
AMINISIBMISIMEIRISITINIMMIBRICINNIM
'E<rsP0
1 Berhomet2 Clivesti3 Clivcdin4 Davideti5 Dubauti6 GavriIe§ti7 Iujineti8 Ivancäuti9 La§cuvca
10 Lujeni11 Malatineti12 NepoIocauti13 Or4eni14 Osechlib15 Piedecdut,i16 RevAcauti17 SisicAuti18 Staucean19 Sipeniti20 Suchoverchov
--
--------
73
1323339
1444
817172
1153
11152
31
21
4225
1
34
51
7
76
142547
111649
818206
1158
12222
C4
,-.
C.) co
--
www.dacoromanica.ro
>rr
il
rre
-4C
J --
4 C
O
333
'ESATUL ;73,ei5
21 Valava 8 522 Viteleuca 5 223 Zeleneu 4 1
Surna 1209 49 253
9. Privire gcuerala asupra neg-usiwilora) Colman ci din b) Colmanu'ai
LOCUL
a) Cotrnan 50 16 66b) Distr. Colmanului 209 49 253
Surna 2-59 65 324
(listricinl
.C7)
0
'
131 7
5
Ic4 I
I ' ;
www.dacoromanica.ro
334
Am ajuns in sfarsit si la un di-strict de peste Prut, district, care dinvitregia timpurilor s'a rutenizat. Dealtfel chestiunea rutenizarii Bucovineio studiaza dupa cum am arnintitin introducerea acestei lucrari dom-nul profesor universitar D-r IancuNistor in lucrarea d-sale .RomâniiRutenii in Bucovina>, asa ca aici nu maic de nevoc sa inzistam asupra ei.Pentru cetitori retinem nurnai satelccu terminatii curat romanelti, un fa ptdestul de doveditor ca poporatia ail-tohtona din timpul interne aril satelornu putea fi alta decat romaneasca. latab. o. : C1iveti, Davidesti, Gavrilesti,Oraseni s. a. Tot atk de dovedi-toare pentru teoria rutinizarii Bucovineisunt numele curat românesti, cari seIntAl nese foarte des in districtele depeste Prut. Buna oara : BrAnza, Frunza,
si
www.dacoromanica.ro
335
Croitoriu, Rotariu, Padure, Cuza, To-toescul, Teutu 1, S p "An u I, i sutealtele, sunt nume, la cari raspundfiinte, din gura arora nu mai iesenici un cuvânt rornânesc.
* *10. Negnstorii din Gum Ilumorului
NEGOTULCZ
CU
4-1
E-
Bancherii, escom. sicamatari 7 7
Bere 4 1 5Boieli 1 1
Drogisti I 1
Hind 2 2Fier 4 4Galanterii 1 7 8Grâne 11 11HaineLapte 2 2Lemne 12 12Mascuri 4 4Opinci 3 3
stt
0
1
L
-- 1
www.dacoromanica.ro
336
NEGOTUL a)';'
a2
OudPdnurdPapetariPetro lettPie lePoamePrdvdliiSareTesdturiUnt 0 br5nidVaseVinViteZarafi
Suma
1 1
13 132 26 2 83 33 3
2 76 12 906 61 1
1 1
2 22 2
1 5 1 71 1
4 174 23 201
:2
gX
-a....-0.,..
(7)
7c7i
'cl
c
www.dacoromanica.ro
337
I I. Pzivire gcncrald asupra negusiwilar dindistrietul Huinorului
S A TUL
1 Arbore2 Botupna3 Eniesesti4 Berchisesti5 Bort6 Brdiesti7 Brasca8 Cacica9 Capul Campului
10 Capul Codrului11 Casvana12 CIA13 Corlata14 Dealul Ederei15 Dr6goieti16 Ias1ovat17 Ilisesti18 IosefIa1va19 Lucacesti20 M-stir. Hurnorului21 Mazanaiesti
221
4
32
3
51
41
31
1
83
298
12421
219566231
46
2232
8
2 331 11
1 148
1 344
7 265
1 106
4 114
1 287
10 352 6
32 10
11
11111
1
7,..
2 73.cx
`..r.t.1
..a
'V.
i:5
--
1
F.
www.dacoromanica.ro
338
SATUL '6
G.0
),0 E-0
22 PAltinoasa 4 8 7 1923 PârteVi de jos 3 13 1 1724 Pârtesti de sus 2 4 625 Poiana Micului 3 5 826 Poieni 3 3 627 So Ica 28 3 3123 Solonet Non 3 3 629 Stupca 8 9 2 1930 Valea Sacd 6 7 1331 Voronet 1 1 5 2 8
Suma1 71 1228 55 1354
12. Privile generald asupra negusiorilot din a)Gura-Humorului i din b) distrietul
Humorului
LOCUL ......--,-
a) Gura Hurnorului 4 174 23 201b) Distr. Humorului 71 228 55 354
Suma 75 402 78 555
C7i E-
1
ua
www.dacoromanica.ro
339
Dupa cmn s'a vazut si se poatevedea din paginele unnatoare, Mean-du-se comparatia, In privinta negotuluistam in orasul Gura-Humorului celmai rau. Itt nici un (-las din tinutu-rile romanesti raportul intre cifrele ne-gustorilor nostri i intre cele ale Ji-danilor si ale strainilor nu e mai mi-zerabil deck aici. Priviti : Romani4 : 174 Evrei : 23 Straini ! Daca ar fisa judecarn districtul Humorului dupaoras, atunci ne-am ingrozi i ne-arcuprinde o disperare de moarte. Cutoate acestea *Msä putem fi linistiti,caci daca vorn lua sat dupa sat sivorn asculta glasul cifrelor, atunci vomvedea tocmai contrarul dela ceea cevazuram in oras. Dintre toate dis-trictele din tinuturile rornanesti in niciunul adeca nu stam relativ asa debine ca In districtm Humorului.
www.dacoromanica.ro
340
Un model de sat romanesc e faraindoiala Manastirea-Humorului, care,dupa cum se poate vedea in parteainttlia a clasei de mijloc, a ingrijitsa-si aibä si meseriFsii români, iar aicine da prilejul sa putem privi imbucura-toarea cifra 8 (opt), care reprezintape negustorii români ai satului si totaici putem constata cu satisfactie, casatul nu a suferit nici un parazit e-vreu sa se apropie de el. Alte satecari ar trebui relevate ar fi Clit, Bra-iesti, Berchisesti, Brasca, Poieni, Dra-goiesti si Stupca. In toate satele a-cestea, precurn se poate vedea, nu-marul negustorilor români tine cum-pana cu cel al jidanilor, ba in unelee mai mare chiar.
Nici un negustor roman nu avem incoloniile svabesti : Bori, Cacica, Po-iana-Micului, Dealul-Ederei Lich-
www.dacoromanica.ro
341
tenberg, In colonia slovaceasca So-lonet-Nou si in satele românesti C a-
Casvana si So lca.Tot asa sta districtul acesta i In
privinta meseriilor. Constatatn ca sa-tele nemtesti sau pe jumatate nemtesti,sau satele de alta nationalitate, cuexceptia celei rutene, reprezinta in-totdeauna un contingent mare de ne-gustori evrei, si un contingent mic denegustori de-ai ion La meserii e toc-mai intors : nerntii sau ceilalti strainireprezinta un contingent mare de me-seriasi, pe cand contingentul meseria-silor evrei In localitati de acestea esteaproape disparent.
Am amintit mai inainte ca districtulHumorului sta cel mai bine dintretoate districtele românesti, dar aceastanumai relativ. Privind raportul, 71 ro-mani fata de 228 jidani, i constatand
pul-Câmpului,
www.dacoromanica.ro
342
ca negustorii români nu fac nici a treiaparte din suma negustorilor jidani,trebue sa marturisim, ca acest districtsta pentru noi absolut foarte rau, baputem zice de tot rau. i daca acestdistrict, care dupa cum rezulta dincifre e cel mai bun pentru noi, trebuesa-1 caracterizatn cu gradatia cea mai-mare a adjectivului craw>, atunci caregradatie dela rau ar putea fi Intrebu-intata pentru celelalte districte ?
In starea economica culturala afiecarei localitati se oglindesc forteleintelectuale existente in ea. Nivelulsocial e absolut conditionat de dorulde munca al intelectualilor, cari tindsa-1 ridice sau de trandavia acestora,cari nu numai ca nu-1 inalta, ci con-tribue la caderea lui. Fiecare preot,fiecare invatator, priveasca In oglindasatului sau i acolo Ii vor vedea
www.dacoromanica.ro
343
icoana activitatii bor. Cea mai mareyin la degenerarea unui sat o poartaace§ti doi factori culturali, cari latimpul Mu nu au raspandit in intu-nerecul satului razele de lumina, pecari trebue sa le raspandeasca, inde-plininduli numai astfel datoria lorfata de Biserica §i fata de Neam.
** *
13. Negustorii din Radduti
NEGOTUL-a-,4-73
ra'c>tz
cui-,>
GLI
.a
(71.
71:
15
c
ArmeArticole cosmeticeBancheri, escom.
camatariBereBijuteriiBlaneBoieli
-------
1 1
1 1
14 1412 2 144 42 1 32 2
www.dacoromanica.ro
Rom
ani I
Evr
ei
*tra
ini 1
In to
tal I
,--
CO
.- ts
.) -
CJI
....
.... c
ots
j ,-.
...
w
344
. .
NEGOTUL
Cai 1 7 - 8Cdrnate 1 1
Castane 1 1
Catrinte 2 2Ceapa si Usturoi 3 3Chibrituri 1 1
Coase 1 1
Confectiuni 5 5Crupe 1 1
Cuf ere 2 2Delicatese 1 1
Drogisti 2 1 3Droiciii 1 1
FAind 12 12Fier 12 12Galanterii 18 18Ghete 4 1 5Grane 62 2 64Haine 3 3Instrumente muzicale 1 1
LanA 4 4Lemne 10 10Librrii 1 3 1 5Lucruri f6rn esti 1 1
www.dacoromanica.ro
345
NEGOTULLL)
Manufacturi 3Mascuri 4Mobile 3Opinci 9Oua 12Pa lathPanura 71Papetari 6PeVe 11Petroleu 6Pie le 12Poame 5Pravaiii 4 408Prund 1
Sam 7Sopon 1
Stici i porteian 7Sumane 3TrasuriTesAturi 1
lint i bfanza 2Var 4Vase 4Vechituri 7
t-
1 411 15
39
123 3
711 75 16
61210
2311
101
73
3 31
2547
519
3
<'-jxl E..
0
-^
^1
I
!
I_
_
__
i
__I
!
!
_ ___
www.dacoromanica.ro
oman
i j
Evr
ei
[Str
aini
tota
l I
346
NEGOTUL7600
Victualii 4 4Vin 1 2 3Vite 28 1 29Zaharicale 6 6Zarafi 2 2
Suma 12 614 65 691
14. Privire generald nsupra negustorilordin districtul Rciddutitor
S A T UL
1 Andreasfalva 7 4 112 Badeut rom. 2 2 -- 43 Badeut nem. 2 2 44 Bilca 7 17 1 255 Burla 1 5 66 Carlsberg 14 3 177 Cos4a 1 6 78 FrAtaulii Noi 4 26 4 34
-a;a"65
-4-
x w F7,
www.dacoromanica.ro
347
S A TUL V,
L.TJ
0
9 Frät'Aucli Vechi 6 37 10 5310 Fiirstental 6 4 1011 Galanqti 7 712 Horodnic de jos 2 213 Horodnic de sus 6 1 3 1014 Margine 32 17 3 5215 MihOuti 2 14 2 1816 Putna 4 20 4 2817 Satul Mare 3 27 1 3118 Seletin 94 11 10519 Straja 1 25 2 2820 Sucevita 4 4 821 ipotu1 Cam. 41 4122 Vicov de jos 1 23 2423 Vicov de sus 3 53 4 6024 Vo1ovAt 6 4 1 1125 Voitinel 1 4 5
Suma 86 456 59 601
c
1r4
- CS
-I-.
=
- _-
-̂
-I
www.dacoromanica.ro
Rom
âni 1
348
15. Privire generala asupra negustorilor(it'll a) R:ida!iti i crin b) distr;ctal
Rcidautilor
LOCUL .....
E.'>
LL1
E;c-G.1-..,
co
-a-tC
H01--.
a) RAilutib) Distr. Rac1:141or
1286
614456
6559
691601
Suma 98 1070 124 1292
Pentra partea dinspre miaza-noaptea Moldovei, numita astazi Bucovina,Radautii eran odinioara un centru demare inseinnatate, intrecea chiar Insern-nMatea Sucevei, pentruca in Radauti seaila scaunul episcopal al nordului Buco-vinei. Dupa rapirea Bucovinel de catraAustria, episcopia Radautilor se desfacu
. . .. ..
cc
www.dacoromanica.ro
349
de mitropolia din Iasi si se supuse celeidin Carlovat, mutandu-se totodata laCernauti. Se intelege, imprejurarea a-ceasta a lost pagubitoare pentru Ra-dauti. La ridicarea acestui oras, Insacontribui asezarea hergheliei Impart--testi de mai tarziu ; cu toate acesteaRadautii nu se putura avanta la la-timea Cernautilor. Pentru serviciulhergheliei de cai a fost de nevoeun personal considerabil, care, la in-ceput, se recruta aproape exclusiv dinVest. Atunci navalira i Jidanii si sepusera la dispozitia acelui personalcu marfa necesara. In schirnb, Jidaniise mai ocupara, precum se ocupaastazi, i cu exportul productelor na-turale ale acestui district, export maicu sama de pane si vite. Liceul dinRadauti, dupa majoritatea nationala aelevilor o mare havra jiclovasca, are,
si
:
www.dacoromanica.ro
350
ca fiecare scoaia medie, o republicain oras, pe l'anga celelalte insti-tute de cullurä, o Inraurire hotarAtoareasupra cresterii i caracteruluiasupra iuturor ramurilor de viata so-ciala, prin urmare si asupra negotului.Mijloacele de cari institute de naturaaceasta au nevoe, au produs o mul-time de negustori. lnstitutele fiind Inmaul jidovesti, numarul negustorilor afost conditionat de puterea covArsi-toare a rasei consumatoare.
Importul marfurilor se face nurnaide catra negustori evrei, asijdereaexportul. Partile Radautilor sunt dincele mai roditoare, cu toate acesteapftnea, pe care o produce pamântuImuiat in sudoarea i lacrimile tara-nilor români, nu se exporta direct detarani, ci de jidani, cari cumparapanea cu un pre de hatjocura, toamna,
orar;ului,
si
www.dacoromanica.ro
351
cand taranul are cea mai mare nevoede bani, spre a o exporta, sau sprea o vinde aceluias taran, primavara,cu pret indoit. Numai castigul Inspai-mantator pe care-1 aduce negottil degrane, poate explica existenta celor62 evrei negustori de grane..
0 alta ramura de negot, la careparazitii evrei functioneaza numai camijlocitori intre producator §i consu-mator, e cea a negotului de vite. Inora§ul Radauti nu-s mai multi, nicimai putini decal 28 evrei negustoride vite si nici un Roman. Si einecrqte vita, daca nu taranul ? Dar Ji-danul §i de aici 4i ia birul.
In Radauti intreprinderile mai in-semnate de negot de catra Romanistint patru pravalii i o librarie.
www.dacoromanica.ro
352
16. Nepustorii din Sire le..- . ..
NEGOTUL-=0
CZ L1-1
"t6
Tri
o5o_Antrep. 1a Inmorrn. __ _ 1 1
Arnie I ISere 1 1
[ikon de reclarnatil _ 1 _ IBoie1i _ 1 _ 1
Ca trinte _ 1 _ 1
Camatari 1 ICojoace _ 7 1 8Crupe _ I _ 1
DrogiVi I 1
Fier 13 13Fieranti 3 - 3Galanterii 10 10Ghete _ 5 5Gobal 2 2Grâne 17 17Haine 4 4Impletituri I 1
Unä 1 1
Lemne 12 2 14Librkii 2 2Manufacturi 3 3Mascuri 15 10 25Mas.ini I 1
1
c4t, C
X765
--
------------
-
-_----------
www.dacoromanica.ro
Evr
ei1
In to
tal
1 i
353
NEGOTUL m
Mobile 1 1
Opinci 7 7OtrAvi 1 1
Ouà 15 15PAlárii 2 1 3PAnurA 25 25Papetari 5 5Pene 2 2Peste 10 10Petro leu 3 3Pie le 7 7Poame 6 2 8Pr Avsglii 4 84 2 90Prund 1 1
Ritualii 1 1
Sare 2 2Stic14 si portelan 3 3Sumane 4 4lint si brânz6 1 1
Var 2 2Vase 4 1 5Vechituri 1 1
Victualii 2 2Vin 1 1
Vite 14 1 15Suma 19 1292 22 333
c,,c1
E
c.7)
.?.>
LL1
xz...
......
74oc
------7----
-̂---------------
---------
------
-
I
www.dacoromanica.ro
354
17. Privite gcneralei asvpra negastorilor dindistrietal Siretelut
S ATUL'a.csE
i:
,..
L1.1
=
.iii0,x's
7,1
0,-,
1 Bahrineti 1 6 1 82 Baineli 6 3 93 1361cAuti 9 5 144 Botusanita 1 1 25 Calafindesti 2 6 I 96 Camenca 17 17 347 Cânde§ti 5 58 CerepcAuti 5 1 69 Climäuti 14 8 22
10 Dimca 7 2 911 Fântana Afbd 8 812 Granice§ti 1 7 813 Hadicfalva 12 4 1614 Hliboca 1 35 7 4315 Mihuceni 2 3 2 716 Mu§enita 1 1
17 Negostâna 1 1
18 St. Onofrei 1 3 1 519 Opri§eni 16 1 1720 Poieni 1 1 221 Prevorochi 4 1 5
o >
i
www.dacoromanica.ro
Rom
âni I
Evr
eiI
StrA
ini
- --
TO
TA
L I
355
SATUL
,
22 Rogojesti 1 4 223 Sinauti' de jos 1 16 224 Sin'auti de sus 1 3 1
25 Slobozta Berlincei 4 1
26 Stanesti de jos 727 Stanesti de sus 5 1
28 Starcea 829 Serbauti 6 10 230 Tara'seni 2 15 431 Tereblecea rom. 1 1032 Tereblecea nem. 7 533 Tabeni 1334 Va'scAuti 1 1 235 Volcinet 3 13 2
Suma 25 275 85 385
'E;03
71955768
18211112134
18
'
-t
t-
-1
www.dacoromanica.ro
Evr
ei 1
m2
I
356
18. Priv:re generalei asupru negustorilordin a) Sirde din b) districtul
Siretelui
. TciLOCULc'ii 4
a) Sirete 19 292 22 333b) Distric. Siretdui 25 275 85 385
Surna 44 567 107 718
Siretele, cel mai vechi ora§ a; 13u-
covh-lei, este astazi si cel mai jidovitdintre toate orasele noastre, §i deun semn de viata româneasca pe cam-pul trumos al negotului nici nu sepoate vorbi. Concurenta jidoveasca animicit orice posibilitate de intreprin-dere româneasca, a§a ca afara depatru pravalii române§ti, care cu sa-
$i
______.
a
,......-.-
www.dacoromanica.ro
357
racia lor, cu !upta ce o aveau cu 84pravalii jidovesti, si-au dus fraiul ciichin si vai. S'a zis de multe ori, caRomanul nu vrea sa se apace de nc-got, ceea ce credern, ea c o invinuirenedreapta i neloczata pe experienta.Faptul ea, oi undo, privind in carteaaceasta, care nu-i decal un3ãi reali-tatea, yeti gasi ncgustori romani iiinumar covarsitor Ia breslele, undo oon-curenta jidovasca este mai slaba saunu poate fi de loc, adaogandu-secelelalte momente, de incurajare, deindiferenta, de lipsa de sprijin dinpark:a Romani lor, desvinueste poporul,ca n'ar voi sa se apucc de negot.lata, aici, In Sirete, avem 15 negustorirornani de mascuri. Negotul acestafiind de natura antitaimudica, asadarIipsind orice concurenta din partea ji-danilor, si fiind sprTnit de patura
pi
www.dacoromanica.ro
358
groasa a taranimei, avem o dovada,ca de toate celetalte bresle s'ar prindeai nostri, daca incurajarea ar fi maiintensiva, prin vorba si fapta, spriji-niti fiind din partea tuturor claselornoastre sociale.
Satele din districtul Siretelui, 35 lanumar, reprezinta un contingent denegustori romAni, care e de 11 orimai mic deck cel al jidanilor. Stareaaceasta trista in clasa de mijloc, pen-tru noi, aicl se explica si din pro-cesul desnationalizarei. PAna prin par-tile acestea a ajuns puhoiul galitian,care a adus poporul nostru intr'o dor-mitare, inteun stadiu de inconstienta,stadiul prefacerii nenorocite, stadiu,cad el nu-si mai poate da sama cese Intampla cu el. Dupa cum dove-desc chiar numirile satelor, districtulSiretelui a fast odinioara romAnesc,
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
359
jar acurn, cine a umblat prin uneleparti ale Siretelui a avut .fericirea>>
deslateze urechile la dulcea limbaucraina.
** *
19. Negustorii din Storojinet
NEGOTUL
Antrepr. de luminat 1
Antrepr. de inmorm.Ape minerale 1
Aramd 1
Arme 1
Articole cosmetice 1
Bere 3Bijuterii 1
Birou de reclamatii 1
Cai 2Cement 2Cojoace 1
Dante le 1
Delicatese 1
sa-ai
t"
1
1 1
1- 1- 1
1
3
21
www.dacoromanica.ro
1 E
vrei
iSt
rgin
iI
360
NEGOTUL .alP0
CX
Devotionalii 1 2 1 4Drogisti 1 1 2FAind 4 4Fier 7 7Fieranti 1 1
Ga lantern 15 1 16Gr 5ne 4 4Elaine 6 6impletituri 1 1
Lemne 1 17 1 19Licheruri 1 1
Limonaclä 1 1 2Manufacturi 5 5Mascuri 3 3Masini 1 1
Mobile 1 . 1
Opinci 5 5Oud 2 -- 2ValArii 1 1
Pänurd 22 1 23Papetari 1 1
Pqte 1 1
Petroleu 4 4Piele 2 2
- ......m.......----: .-=
Xirt.Cr)
-..)<1-0F...
1
,
-
www.dacoromanica.ro
Rom
Ani
Evr
eiI
.-.
1
CO
(C
D -
N N
.) .-
-, 0
) C
A 0
01
I
0 -
361
NEG OTUL
Poame 5Prävglii 1 96SticlA si porte1an 5Sumane 6TrAsuri 1
Tesaturi 2Unt §i brAnzA 2Var 1
Vase 5Vechituri 8Victualii 2Vin 1
Vite 23Sum 3 279
*
5 103 100
561^ 22
4821
2322 304
www.dacoromanica.ro
362
20. Privire gcneraki asupra negustorlior dindistrictul Storojincfulai
SATUL
1 Augustendorf2 Mut la Moldov-sea3 Bobesti4 Broscauti Noi5 BroscAuti V echi6 Budenit7 Carapciu8 Cires9 Ciudeiu
10 Corn aresti11 Corcesti12 Crasna Ilschi13 Crasna Putnei14 Cupca15 Davideni16 Huta Notiä17 Huta Veche18 Igesti19 Iordanesti20 Jadova21 Panca
I
I
1 4 53 36 11 502 5 3 102 9 3 143 18 2 23
9 95 1 6
1 14 152 53 7 621 14 15
4 42 8 2 121 12 131 12 131 19 5 25
1 1
2 1 33 14 1 182 11 13
39 7 462 2
www.dacoromanica.ro
*trI
lini
i
In to
tal 1
363
.. . . . .
S A TUL,, .
-ac ct
E0tx
75,>
u.i
22 PAträuti 2 24 1 2723 PrisAcAreni 1 5 --- 624 Ropcea 1 6 1 825 Slob. CamareVilor 1 1 226 Suceveni 1 7 8
Suma 30 331 53 414
21. Privire generale!' asupra negustorilor dina) Storojinet i din b) dstrictul
Storojinetului
LOCUL0
a) Storojinetb) Distr. Storojinetului
Suma
330
279331
33 610
304414
1
1Z.
rss.
_a
www.dacoromanica.ro
364
Cu cat inaintam mai spre nordulBucovinei, cu atat contingentul claseinoastre mijlocii e mai disparent, dinpricina ca §i poporul nostru Incepeali pierde, prin desnationalizare, ca-racterul sau etnic. Precum vedem, o-rat3u1 Storojinet nu ne da mai multideck 3 comercianti romani fata de279 jidani §i 22 straini de alte natio-nalitati. Singura pravalie romaneascadin Storojinet fata de 96 jidove§ti aresa duca o lupta grea cu concurentajidoveasca. Districtul Storojinetului e
destul de slab, vazand raportul Intrecomerciantii no§tri §i cei jidani, 30:331,ackca de unsprezece ori mai multijidani deck romani, cu toate ca di-strictul acesta relativ cu altele, nu eatat & jidovit. Un semn imbucuratorpentru Romani e, ca in multe sate
.,
exista pravalii romane§ti, daca nu maimulte, atunci cel putin ate una.
www.dacoromanica.ro
365
22. Negustorii din Succelva
NEGOTUL*E
0C4 [LI
7s.
r.rs
ArmeBancheri, escom. §i
1 1
camatari 1 11 12Bijuterii 4 4Coloniale 1
Confect,iuni 4 4Cufere 1 1
Drog4ti 1 1
Nina 3 3Fier 4 4Fieranti 1 1
Galanterii 8 1 97'Ghete 5 5
Got Ai 1 1
Grâne 5 5Haine 3 3Icoane 1 1
Lemne 7 7Libearii 1 9
lAchere 1
Manufacturi 6Mascuri 9 5 14M4ni ^ 1 1 2
..os
E.E
(7)
I
--
-̂
----
I
1
1
I
--
6-
I
www.dacoromanica.ro
Rot
nani
366
NEGOTULW Eii
TG
-F,
Mobile 3 3Opinci 2 2Ou4 2 2Pâlarii 3 ____ 3PAnura 25 25Papetari 2 1 3Perii 1 1
Pcpeni 1 -- 1
Pe.ste 1 11 12Pic le 8 8Poame 14 4 18Pyliv Mii 3 109 3 115Sticla si portelan 5 5Tesaturi 1 1
Unt si briinza 2 2Var 5 5Vase 4 4Vite 4 2 6Zaharicale 2 2Zarafi 2 2
Suma 17 273 18 308
:axa1..
^
'E
tfel
,
www.dacoromanica.ro
367
23. Privire ;Tenet-W(1 asupra neirustoriloi'din distrithil Succvci
SATUL and
c: L.1.1
:5xnasC7)
E-0E-
1 Ba Iguana 3 20 232 Bosanci 9 15 243 Bunesti 2 24 Buninti 3 3 75 Calinestii lui Cu-
parencu 6 66 Calinesti lui Enachi 3 37 Chi liseni 3 3
Cornanesti 17 179 Costtina 10 10
10 Danila 1 5 1 711 Gaureni 1 1
12 Hatna 14 3 1713 Iacobesti 3 1 414 St. Ilie 4 415 Ipotesti 3 316 Itcani (gara) 36 2 3817 Itcani (noi) 2 1 318 Lipoveni 2 6 819 Lisaura 1
20 Liteni 1 7 821 Liuz 6 7
u.=C
1
8
--
I 1
1
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
TO
TA
L I
368
S A TUL*am3P0IX tI)
22 1V1ArMei 9 2 1123 Miho.'veni 3 2 524 Mitocul-Drag 4 10 2 1625 PArhauti 1 7 826 Prhräuti 3 9 1 1327 Reuseni 3 2 528 Romane§ti 5 529 Rusii Wngstioarei 1 5 630 Rus Plavalar 1 4 531 Rus Poieni 2 232 Securiceni 1 1
33 Scheia 7 6 1334 Slob. Milisgut. d. j. 6 635 Solonet 6 636 Stroiesti 4 9 1338 TiOuti 1 4 537 Teodoresti 1 2 339 Udqti 7 5 1240 Zaharesti 1 4 5
Suma 51 261 24 336
>;4 I 2
----------
www.dacoromanica.ro
369
24. Privire generald asupra negustwilor dinSuceava si din b) districtul Sucevei
LOCULLT-1
0
a) Suceava 17 273 18 308b) Distr. Sucevei 51 261 24 336
Suma 68 534 1 42 644
Privind numarul comerciantilor dinSuceava, raportul lor dupa nationali-tati e mai desnadajduitor decat oriuncle, de vreme ce atat orasul cat sidistrictul Sucevei sunt locuri dintrecele mai romanesti ; cu toate acestea,priviti cifrele, Romani 17 : 273 Ji-dani : 18 Straini. De fapt insä, jude-cand realitatea, in Suceava nici 17cornercianti Romani nu avem, caci 3
(.7)
-c)
11
www.dacoromanica.ro
370
din ei exercita breasla lor comercialanumai, inteun timp al anului, asa fie-rantul, care vinde pe piata lucruri mici,negustorul de castraveti (pepeni), carenu poate face negotul sau decat vara,tot asa i negustorul de peste. Ceamai serioasa intreprindere de comertdin partea Romanilor este libraria.*coala Romana..
Libraria .*coala Romana>> nu e nu-rnai o intreprindere comerciala, ciun mare focar de cultura ce raspan-deste scrisul rotnanesc in intreaga Bu-covina stand in legatura cu toate ii-brriile romane0 din Romania siTransilvania, apoi i cu cele din stra-inatate, .Scoala Rornana>, poate astazipsi in fruntea tuturor intreprinderilornoastre cornerciale i poate sta ala-tuti de cele mai bune librarii din o-rqele de frunte.
,
al
www.dacoromanica.ro
1
371
In Suceava avem i 3 pravalii ro-mane0i, iar in districtul Sucevei existao multime de pravalii românesti, cariar putea sustinea 10 pravalii romft-nesti la Suceava, alimentandu-se dinele, clan i aici jidanii nu s'ar indesacu concurenta tor necinsti1ft i lipsitade scrupule.
* *
25. Nezustorii din V4cciuti
NEGOTUL'a
gIX
>P-1
Bere 7 7Bijuterii 1 1
Ceard 3 3Cojoace 1 -- 1
Drogisti 1 1
Ghete --- 1 1
&tine 4 41 laine 2 2
*
--
www.dacoromanica.ro
372
NEGOTUL"E
P0
C4
e.)
>til
x^J
..c7i
-J
H0I--
IcoaneLemneManufacturiMascuriQua136nuraPapetariPie lePoamePravaiiiSticla §i portelanSumaneVaseVechituriVite
-----------
44_1
1
222
371
1_1
3
1--2
9
1
1
442II222
46
1
1
1
3Suma 75 14 89
cci1
I>...
1
www.dacoromanica.ro
1Vrei
tsi
...
CD Cn UD Co CD -4 CD CD
Rom
ani I 1
StrS
ini
Cx.
)
373
26. Privire generald asupra negustorilor dindistrictal Vaxiiuralui
SATUL 1x:axcl
cii
1 BArbesti 9 22 136.ni la Rusasc 28 23 Cabesti 104 Calinesti 5 25 Carapciu p. C. 18 26 Ceartorea 1 27 Costesti 18 1
8 Dracinet 12 39 Hlinita 7 3
10 Slobozia Bánilei 511 Stanesti de jos 32 312 Stanesti de sus 313 Vilauce 24 214 Voloca 2 1
15 Zarnostie 5I. 176 23
a.
F.
11
3010
7203
191510
5353
2635
199
www.dacoromanica.ro
374
27. Privire gencrala asupra negustorilordin a) V(4cauti i din b) districtul
Vdfceiutilor
LO CUL <asu.
LL1
;E
c))
a) Vá§cguti 75 14 89b) Distr. raFgu4i1or 176 23 199
Suma 251 37 288
28. Negustorii din Vijnita
"E
NEGOTUL 4.4
Agenturi 2 2Arme 1 1 2Bere 1 1 2Bijuterii 2 2Blanc 3 3Boieli 2 2Camatari 5 5ar5mizi 1 1
C4
a.,7:1
cKI a)E
I.cI
I
--
www.dacoromanica.ro
375
NEGOTUL 0
CearäConfectiuniDopuriFainaFanFierGalanteriiGheteGob AiGraneHaineIcoaneLemneLibr ArilLicheruriManufacturiMascuriMasiniMobileOpinciNnura'PapetariPetro leu
1
21
205
13962
3017
1
17238
1
23
264
15
1
21
205
13962
3017
1
172381
1
23
264
15
Tr i
O=
._
1
I
1
I- I,_1
www.dacoromanica.ro
TO
TA
LI
376
NEGOTUL- , - - -. -
C
Piele 16 16Poame 3 3PrAvalii 143 2 145Sare 4 4Sticla qi portelan 5 5Sopon 1 1
Sumane 11 11
Tesaturi 1 1
Unt i branza 1 1
Var 1 1
Vase 5 5Vechituri 7 7Victualii 5 5Vin 5 - 5Vite 5 5
Suma 418 5 423
Ece u]
tzs:
C77
www.dacoromanica.ro
....
C.,4 .-. N3 ....
......
:..n N; 01 4:... cn CD .... .4.
377
29. Privire genetald asupra negusiorilor dindistrictul Vijnflei
.
SATUL
.
.cNs
0 LLI
1 Bahna 3 I2 Berhomet 1) 107 143 Ciornohouzi 15 54 Chiselita 165 Coniatin 146 Dichteniti 25 1
7 Dolhopole8 Iablonita 33 29 Ispas 21 9
10 Lucavet 2) 62 811 Mara= 8 212 Mega 5 1
13 Mihova 53 614 Mi1ie 19 1
15 Patra 3 1
16 Plosca 27 317 Podzaharici 6 I
18 Putila (Uscie) 23
1) Cu atinentele Cireanca, Läpupa, Kathari-nendorf i Mejebrodi.
2) Cu atinenta Maidan.
*E0.1
I
0
412120161426
12 12353070106
5920
430
723
----------
www.dacoromanica.ro
378
SATUL.a.41Eo
c
t -
Lt
'E I 71
19 Sergie20 Rivna21 Rostochi22 Stebne23 Storonetii Putilei24 Sipotul priv.25 torachi26 Vijenca
---
-
413
353
71141629
21
61
4
2
434
414
75141631
Suma - 664 71 735
1
30. Privire generale' asupra negustardor dina) Vijnita qi din b) districtul Vijnifei
LOCUL 2 7. 5.O ,
f4 (7).
-8
=
a) Vijnitab) Distr. Vijnitei
Suma
418664
1082
1
571
76
423735
1158
z 0
0 73
t
----
www.dacoromanica.ro
Evr
eiI
Strg
ini I
TO
TA
L I
379
31. Neguslorii din Zastavna
NEGOTULOrx
Bere 1 1
Cai I 2 3Delicatese 1 I 2Fier 3 3Grâne 2 2Lemne 4 4LibrArii 1 1
Mascuri 27 27Ouà 3 -- 3PAnurä 2 2Papetari 1 1
Petroleu 10 10Pie le 2 2PrävAiii 65 6 71Rachin 1 1
Vase 1 1
Vechituri 1 1
Victualii I 1
Vite 1 1
Suma 101 36 137
..,1 I..)>
rz.1
c...,1-
0
1<E-.0E-,
--------
-----
-
www.dacoromanica.ro
StrA
ini
I
Tel
I
380
32. Privire generald asupra negustorilor dindistridul Zastavnei
.3.120MCla ilJIMIMANN
4.,S A T UL ? o...cX c
1 Babin 21 212 Boianciuc 16 4 203 Borduti 12 3 154 Brodoc 13 13 265 Cadobesti 17 4 216 Chiseleu 26 5 317 Chrisceatic 11 7 188 Cindu 15 8 239 Cuciur Mic 23 5 28
10 Culeuti 4 2 611 Dorosguti 27 7 3412 Horosdup 9 6 1513 Iurdilti 17 5 2214 Luca 5 1 615 Mitdu 9 4 1316 Mosoriuca 5 6 1117 Ocna 37 7 4418 Onut 13 1 1419 PAru1 Negru
(Cearni potoc) 11 4 1520 Pohorinuti 21 6 27
= 70'
www.dacoromanica.ro
381
S A TUL0
GJ
(7)
7:1
21 Prelipc e 10 5 1522 Repujineti 10 1023 Samupni 8 4 1224 Toutri 22 5 2725 Vasileu 31 3 3426 Verbauti 13 1327 Verenceanca 52 2 5428 Zvineace 16 9 25
Surna 474 126 600
33. Privire generaia asupra negastorilor dina) Zastavna si din b) districtul Zastavnei
LOCULr.1.]
E-
a) Zastavna 101 36 137b) Distr. Zastavnei 474 126 600
Suma 575 162 737
.01
r
:2
I I I
0
oxvs 0
---------
www.dacoromanica.ro
382
Din tablourile resumative ale distric-telor se poate vedea cat de jidovitae partea nordica a Bucovinei, din pri-cina ca se rnargineste cu Palestinaaustriaca, Galitia, leaganul fiilor luiIsrail. Dar mai e o primejdie, care anavalit asupra Bucovinei : puhoiul ga-litienilor, slavizarea, care Insa a pa-truns adanc In inima tarii.
La nordul Bucovinei, pe valea Si-retelui, Ceremusului si a Prutului, panala Nistru, se afla astazi In 52 de co-mune o patura deosebita a poporuluiroman sub numele : .Mazili i razesi..Numarul lor se urn la suma conside-rabila de 25.000 de suflete. Acestiromani de vita vechilor familii dinnoblimea moldoveneasca sunt astazio stare mijlocie Intre boierimea Si ta-ranimea bucovineana.
Strabunii lor formara odinioara ca-
www.dacoromanica.ro
383
larimea cea vitcaza In oastea Donmi-torilor Moldovei, i existenta acestorfamilii românesti din partea nordica aBucovinei se poate urmari !Ana intimpul neuitatului Voevod Stefan-cel-Mare. Acesta i-a aezat aici ca sen-linele pentru paza fronticrei principa-tului sau de catra regatul polon.
Mazilii si razesii bucovineni suntsi astazi proprietari de mosii, asa nu-mite dominicale, i patroni bisericesti.Ei dispuneau in timpul boierescului deun numar oarecare de vasali cari lelucrau parnantul. Dupa desfrintareaboierescului, in anul 1848, rnazilimeasi razesimea nefiind deprinsa cu muncacampului, a ajuns in imprejurari eco-nomice de tot grele, saracind din anIn an tot mai mult.
Pe Iânga neajunsurile economice semai adaose in deccniile din urma
www.dacoromanica.ro
384
pentru mazilimea si razesimea noastraprimejdea de a fi Inecata cu totul
de puhoiul imigrarilor necontenite aleelernentului slay din Galitia Invecinata.Razek3imea incepuse acum pierdelimba materna asa ca la numarareapopulatiunii din Bucovina, in cele maimulte cazuri, ea a fost scrisa la ru-teni.
Din cauza pericolului acestuia Inanti! 1899 s'a adunat un numar micde barbati, insufletiti de iubirea deneam, si a hotarAt sa infiinteze socie-tatea Mazililor si Razesilor bucovinenicu scopul de a pune stavila slavizariiin aceasta patura sociala de un trecutasa de frumos In istoria neamului ro-rnânesc, a intari intre mazilii si ra-zesii nostril constiinta originei româ-nesti si a-i ridica iaräi prin promo-varea intereselor lor culturale, econo-
si
www.dacoromanica.ro
385
mice, comerciale si industriale. Activi-tatea societatil se restrAngea nurnai lacomunele razesesti, cari se pot impartiIn trei categorli, si anume : 1) in co-mune curat românesti, 2) in comunemixte cu razesime romana si taranimeruteana, 3) In comune cu razasimerutenizata, dar_pe cale a se desteptala constiinta originei ei romanesti.
La categoria I-a se numara comu-nele : Musenita, Bancesti, Botusenita,Gropana, Igesti, Ropcea, Banila-Mol-doveneasca, Budenit, Broscautul-ve-chiu, Cires, Davideni si Noua-Sulite.
La categoria a ll-a se numara :Mihalcea, Calinesti-lui-Cuparencu, Cer-naut, Tureni, Gogolina si Lehucenii-Teutului.
Comunele de categoria a III-a sunt:Banila ruseasca, Ispas, Mille, Vijnita,
www.dacoromanica.ro
386
Zamostie, Carapchi pe Ceremus, Vi-laucea, Voloca pe Ceremus, Vascautipe Cerernus, Stanesti de jos pe Ce-remus, Stanesti de sus pe Ceremus,Barbesti, Costesti, Cabesti, Cornaresti,Panca, Jadova, Nepolocaut, Piedcaut,Revacaut, Berhornent pe Prut, Ivan-cauti, 1-11inita, Valeva, Cuciurmic, Ver-baut, Horoout, Boianciuc, Sabin, Va-sileu, Samusin, Cincau, Culeut, si Re-pujinet.
In partite cele rutenizate exista scolirutene. Mazilii i razesii sunt dupalege siliti th trimita copiii lor la a-ceste scoll. Faptul acesta a fost foarteIntristator pentru daqii. De aceea intoate aceste comune razemti, undes'au facut adunari generale extraordi-nare, comitetul societatii era primit enbratele deschise, iar in cursul desba-terilor puse la ordinea zilei, bietii ra-
www.dacoromanica.ro
387
zesi nu incetau a da expresie ama-raciunii Ior, prangandu-se inaintea co-mitetului cu o induiosatoare durere :«Am uitat limba noastra stramosasca,dar suntem Romani. De noi nimeni nus'a Ingrijit pana acum. Vrern scoalaromaneasca, ca sa scapam copii no-stri de atata rusie !. (D. Bejan : «Ro-manii din Bucovina. pag. 92, Cer-nauti 1906).
Iata deci pentru ce aici nu avemnici tin cornerciant roman : pentru-capoporatia romaneasca e abia pe calearedesteptarii, careia cele mai multebete in roate i-a pus stapanirea au-striaca in dorinta ei de a rutenizatara si de a-i avea pe Rutenii dinBucovina Galitii si Ucraina ca anta-gonisti ai Rusiei.
www.dacoromanica.ro
Rom
ani
I.4
.1
I
388
34. Tallou reswnativ asupra negofului dinintieuga Bucovind.
NEGOTUL,
Agenturi 1
Antrep. la inmorm.Antrep. de luminatApe mineraleAramilAnneArticole cosmeticeBancheri, escompt. i
catnatari 1
l3ere IBijuteriiBirou de inform.l3irou de reclainat.BlancBoieliCai 1
CAnclACarainidaCarbuneCArnate 2Carne 1
,
:g
100 4 1052 2
1 1
3 31 1
2 4 63 3
81 2 84152 13 165
18 1 192 23 3
16 179 3 12
25 4 307 74 47 7
10 6 181 2
www.dacoromanica.ro
Evr
ei1
Rom
ani
Strl
ini
I
In to
tal
389
NEGOTUL'a
z.-6
C.%)
15
4
Carp de joc 1 1
Catrinte 3 3Castane 4 2 6Ceaiu si Limonada 3 3 6Ceapa si usturoiu 3 3Ceara 8 8Cement 2 2Chibrituri 2 2Coase 1 1
Cojoace 2 17 8 27Coloniale 2 1 3Confectiuni 15 15Cosarci 2 2 4Crupe 7 7Cufere 4 4Dante le 3 3Delicatese 5 1 6Devotionalii 1 2 4 7Dopurt 1 1
Drogisti 7 3 10Drojdii 8 8Faina I 86 I 88Fan 4 13 5 22
....___ _
--
www.dacoromanica.ro
Evr
eTJ
StrAini
Cr.)
N)
cn N) fa cm 4a.
.1:1
N.) (ID 00 cn CD
Ch
cn CH
'
I,
.- I
Vat
+. .
--- -
4co
...-
-.
390
NEGOTUL=
fx
Fasine 1
Fier 112 3Fieranti 1 35 9Figuri de ipsos 1
Flori 1 3 2Galanterii 3 139 7Ghete 34 16GobAi 19 6Gran 2 313 13Haine 67 2!mane 14 8Impletituri 14Instrumente muz. 4 3LAnA 21Lapte 13Lemne 5 347 19LibrArii 3 22 3Lichere 31 2Lucruri tArAnesti 3 7 --Manufacturi 43 1
Mascuri 54 262Masini 9 2Mate 1 --Material de clAdit 3 --Mobile 43 --Oa le 21 18 1
11
1
11545
1
61495025
3286922147
2113
37128331044
31611
1
34340
www.dacoromanica.ro
tv I
I1
1...)
391
1
NEGOTUL
OloiuOpinciOtetOteaviOuäPLrjjPa'nur6Papetari.13.1p4oiuPaseriPen ePepeniPeriiPestePetroleuPle IePoamePrayPrvPrundRachiuRitualiiRufeSaciSamsariSere
41 --2 2 g
21 --L --
266'6i 5
2 324/ 1059 7
1
-- 1
3
134112
70I
33666
I
31
1
3 691 5 77_ 236 8 244
1 127i 1
2193 138 45 .186
260 4626 59-6 547613 132 21 11
1 -- l'2
132
--1
2 153 50 6 59
1
I
I
i
__
1
1
j
_
--
1
;
I
2
i
1
1I
I
--
www.dacoromanica.ro
[ St
räin
i1
392
NEGOTUL0rx
l'14
7,3
00
Sgpun 1 2 3Speculanti 3 3Spirt 3 3Sticlä si portelan 42 1 43Sumane 44 44TescovinA 4 4Tesaturi 6 6Träsuri 1 3 4Unt si britnzA 25 4 29Vânat 3 3Var 11 19 1 31Vase 1 29 8 38Vechituri 53 53Victualii 3 59 13 75Vin 1 46 2 49Vite 37 425 47 509Zaharicale 1 30 31Zarafi 22 22
-4?
.-6
Tv!
c7)
www.dacoromanica.ro
Rom
âni I
Evr
eiI
393
35. Tab toil resumativ asupra negustorilor dinBucovina
Orwl1 i Districtul0.-.-
7:20...0
1. Cern 64 45 2517 393 2955
2. Campulung 81 775 67 923
3. Cotman 259 65 324
4. Gura-Hum. 75 402 78 555
5. MAO 98 1070 124 1292
6. Sirete 44 567 107 718
7. Storojinet 33 610 75 718
8. Suceava 68 534 42 644
9. Vaçcauti 251 37 288
10. Vijnita 1082 76 1158
11. Zastavna 575 162 737
In toata Bucovina 444 8642 1226 10312
13
2 "5
www.dacoromanica.ro
394
Am facut, asadar, o excursie prinIntreaga Bucovina, si cel ce ne-a In-tovarasit Ona aid, la sfarsit, n'ar a-yea nevoe de un comentar mai mi-nutios, de oarece cifrele din paginelede dinainte vorbesc singure indeajuns.Daca Insä totusi ne oprim aid, atuncio facem numai pentru a da unele ia-muriri, cari n'ar trebui sa lipseasca.
Sa privim tabloul resumativ al di-feritelor specii de negot.
Negotul care se face pe pamAntulBucovinei, se poate Impart! In douaparti, In negot cu marfuri produse Intara si in negot cu marfuri importate.Marfurile produse In tart se Impartiaras in doua parti, In marfuri cari seexporteaza si In marfuri cari se con-suma In tara. Privind coloana Romani-lor din tabloul care reprezinta speciilenegotului, constatam, ca aceasta co-
www.dacoromanica.ro
395
loana, afara de pravalii (260), mas-curi (54), oale (21) si vite (37), e a-proape goala, sau numai unde i undecate un roman.
In intreaga Bucovina sunt 444 co-mercianti Romani, 8642 Jidani si 1226straini. Acum sa vedem mediul caresustine acesti negustori. Cea din urma
cea mai noua numarare a poporu-lui buco vinean, numararea din 1910,aduce urmatoarele cifre : 273.254 Ro-mani, 102.919 Jidani si 418 637 stra-ini de alte nationalitati. Va sa zica,desi poporatia romaneasca e aproapede trei ori mai mare cleat cea jido-vasca, totusi contingentul negustorilorromani e de 20 ori mai mic decal ceIjidovasc. Care deci e substratul caresustine masa aceasta ingrozitoare de8642 comercianti jidani ? Se va ras-punde : nn numai pe spatele RomA-
www.dacoromanica.ro
396
nilor trae§te Evreul parazit, ci §i peale celorlalti cre§tini straini. Aceastanu se poate, de oarece strainii I§i sus-tin comerciantii lor, cari reprezinta nu-marul considerabil de 1226. Va sazical de0 Romaii produc §i consumamarfurile, In cea mai mare parte, to-tu§i Intre producatorii §i consumatoriiromani s'a insinuat mijlocitorul evreu,care de altfel ar trebui sa piara nea-vând mediu care sa 1 hraneasca, sauar trebui sa se restrAnga la nurnarulminimal, pe care 11 necesita mediulsäu nutritor, poporatia jidovasca, Innumar de 102.919 suflete. Ce ocupatieau Insa ace§ti 102.912 jidani ? Privitipartea IntAia a clasei de mijloc, lameseria§i, §i acolo yeti vedea sumaIngrozitoare de meseria§i jidani, pri-viti datele oficlale referitoare la clasaintelectualilor, §i veti vedea contingen-
www.dacoromanica.ro
397
tul Inspaimântator ce-I au §i acolo Ji-danii, adunati thate ceste cifre §i apoiscadeti-le dela suma care reprezintapoporatia §i Intrebati-va : In clasa di-rigenta §i In clasa de mijloc sunt a-tatia jidani, cine-i sustine ? In carepopor infipt radacincle, de pottrai ap de bine? intr'al lor ? Nu sepoate, de oarece poporul lor mai to-tul e reprezintat In acestea -doua clase :in cea de mijloc i cea dirigenta. Maideparte: acel mic crâmpeiu jidovasc,care nu s'a putut OA in clasa demijloc sau in cea dirigenta, cu ce seocupa ? Din ce traete? Agricultor
Peatra nu sfarma! La padure nulucra! Atunci din ce traqte ? Din cc ?Iata deci o Intrebare la care raspundnumai totalitatea acestor cifre. Sa ye-deti: Jidanul ca sa flu Increze painfin-tul, el II arandcaza, ca sa nu :Jame
nu-i !
si-au
www.dacoromanica.ro
398
peatra, el se face furnizor de piatra,ca sa nu bath cu maiul la butucisa curme cu feresteul, el se face an-treprenor la lucru de padure, i einelucreaza taranul, acel taran cu piep-tul i manile crapate de ger, cu obra-jii scazuti, cu ochii afundati in adan-cul capului, acel taran, care, robinddin noapte pana in noapte, ia drept
pe zi abia a zecea parte dinceea ce c4tiga antreprenorul sau, unsingur Jidan. Asa se face, ca un sin-gur taran sustine o famine intreagade Jidani.
Dar sa revenirn asupra importuluiexportului marfurilor, asupra speciilorde negot, rand pe rand, apoi sa con-stathrn Ce s'a facut din partea noastra.ii ce ar trebui sa se faca. Marfa stra-ina e importata exclusiv de Jidani, a-
plata
§i
www.dacoromanica.ro
399
semenea a noastra c exportata in ceamai mare parte tot de Jidani.
Pe la sate, printre tarani, a desea seIntalnesc Jidanaj, pe cari nu i-ai va-zut nici odata in viata, nu stii cine-s,dar 1i vezi ca arata taranilor feI defel de hartii, !Ana li Insala : acestiastint agenti, dela fabrici, dela firme detot felul. Cea mai noua specie de a-gentura e aceea a transportului Ora-nilor la America. De multe ori fami-lii intregi romanesti au fost nenoro-cite de agentii cari au patruns in lo-cuinta linistita, multamita, a taranuluiroman, i-au ros acestuia urechile, i-au\Tara o multime de bazaconii in cappana l'a induplecat sd plece la Ame-rica, vanzandu-si tot avutul sau, jert-findu-si linistea sufleteasca, fericireacasei, ademenit fiind numai povestilemincinoase ale agentilor jidani, inte-
www.dacoromanica.ro
400
resati, carora nu le pasa de nenoro-cirea, in care II imping pe taran , lu-crul de capitenie e sa-1 induplece saparaseasca tara si sa-si capete platade agenti.
Dei aproape In fiecare sat existaCate o banca româneasca, totu§i nu-marul camatarilor jidani se urea la 81.Ace§tia au dreptul dela prefectu,i safie camatari, dar ca.ti jidani mai sunt,pe cari autoritatile nu-i tiu ? Aproapefiecare jidan traieste doar numai dindobAnda creVineasca.
Dupa ce autorizatiile de crâsmarit,cele vechi, fura retrase §i dupa ce le-gile cele noua intrara in vigoare, in1911, numarul total al cr4melor scazu,§i prin urmare §i numarul crâsmelorjidove0. Dar ti-ai vazut ! Daca jida-nul nu poate fi camatar, daca nu poatefi cr4mar, atunci in ce chip sa in§ele
www.dacoromanica.ro
401
taranul, in ce fel sa-1 1mbete de cap ?Asadar, dna nu cu rachiu, atunci cubere. In Bucovina sunt 152 jidani ne-gustori de bere i acestia aproape totiavusera inainte autorizati pentru cras-marit. Pierzand dreptul crasmaritu-lui, se facura deci cel putin negus-tori de bere.
La bijuterii cifrele arata 18 jidaniun singur crestin i nici un Roman.De oarece specia aceasta de negotpretinde un capital mare, fireste cines'ar indesa mai tare sa serveasca do-rintelor publicului decal jidanii, maiales cand li se ofera cea mai bunaocazie de a-1 exploata dupa bunul lorplac, nefiind nici o concurenta dinpartea crestinilor.
Sunt inspaimantatoare cifrele, carireprezinta negustorii de fier : 112 ji-dani si numai 3 creVni.
www.dacoromanica.ro
402
Asijderea cifrele cari reprezinta ne-gustorii de galenterii (139 jidani !),cele de grftne (313 jidani !).
o singura specie de negot s'a in-cercat pana acum sa se nationalizezelemnul. Aceasta incercare insa n'a iz-butit, pentru ca s'a arnestecat politicade partide.
Iata ce frumoase stint cifrele referi-toare la negotul lemnului : 5 Români,347 jidani si 19 straini,
Alta directie economica zadarnicitatot de politica e cea a tovaraslilor sa-testi.
In intreaga Bucovina avem 260 pra-valii romanesti in raport cu 4626 ji-dovesti si 590 straine. In orice caz,numarul pravaliilor e, pentru noi, foartedesnadajduitor, dar daca privim nu-rnarul total al negustorilor jidani, e simai desnaajduitor ; faptul acesta Insa
www.dacoromanica.ro
403
trebuia sa ne indemne cu atAt maimult la o munca sincera, desinteresata,intensiva, pe terenul clasei de mijloc,fart de care nu puteam trai.
lncheem cu cuvintele rnarelui eco-nomist roman A. C. Cuza, din gdis-cursul» sau qasupra proiectului de legepentru organizarea invatamantuln: pro-fesional. (Bucuresti, 1893) :
.V'arn spus problema inainte,vedeti cat e de grea. Cei mai multi,insa, vazand aceste greutati ne zic :Ce sa facem cu Evreii ? Sa-i ucidem,sa-i alungam din tara ? i nu gasescalt mijloc decal de a spune Ca trebuesa Intarim elementul romanesc, cacum ar putea sa se intareasca aceeace aproape nu mai exista.
Eu am sa va spun insa ce sa fa-cem cu Evreii. Nu sa-i alungam dintara, fiindca, desi am av ea dorinta
§i
§i
www.dacoromanica.ro
404
i eu va marturisesc, ca am aceastadorinta nu o putem face, pentrucanu sa ajuns la stabilirea teoriei ade-varate dupa care trebue sa se pro-ceada cu acest neam de oameni ex-ceptional. Eu cred ca noi trebue, cumunca staruitoare si onesta, la ada-postul unor legi de protectiune, sa-ieliminam din sanul nostril si aceastae lupta cea mai grea pe care a avut-ode sustinut neamul românesc vre-odatasi pe care trebue sa o Intreprindemdna nu voim sa pierim. Sa-i elimi-nam dar, si mijlocul pentrn a ne a-junge acest scop nu e de a-i pofti lamasa, ci de a-i da afara in mod legal.,
www.dacoromanica.ro
IV. CLASA TARANEASCA
www.dacoromanica.ro
IV. CLASA TARANEASCA
Cea mai putin studiata dintre cla-sele sociale ale Bucovinei este fara In-doiala clasa taraneasca, dqi ei trebuiasa i se dea cea mai mare atentie cauneia care constitue cel mai puternic,mai trainic §i mai rezistent factor pen-tru conservarea unei natiuni. Asupraclasei taranesti In special nu avem ladispozitie date pozitive, b., o. : cat emare ca numar clasa taraneasca a fie-carei natiuni, care e procentul analfa-betifor acestei clase, procentul naVe-
www.dacoromanica.ro
408
rilor sl deceselor, pentru fiecare nati-une In parte, s. a. Toate aceste lucrurinu se stiu pozitiv, Int Mu pentru a sta-tistica oficiala nu caspunde la acesteIntrebari, apoi pentru ca cercurile ro-mAnesti, preocupate fiind mereu de altechestiuni vitale, si de lupte politice,uneorl fratricide, nu apucasera sa stu-dieze aceste probleme in lumina stiin-telor statistice.
Ar fi de adaogat si totala lipsa demijloace a acelora cari ar fi voit siar fi putut s'o faca.
Pentru scrierea de fata gasim insaca sunt foarte potrivite cateva paginiasupra oblemei agrare din BucovinaIn cartea d lui Dr. A. Urbeanu («Deut-schlands wahrhafter Krieg und dieFrage der unterdrackten Rurnanen in
Osterreich Unga nx, Tip. Rasidescu,Bucure§ti 1914), pe care le tradu-
www.dacoromanica.ro
409
cern intocrnai pentru exactitatea date-lor Intru exista acestea pentrudreapta lor interpretare si pentru expu-nerea concisa.
.Pe vremea când Bucovina fu ce-data Austriei in baza conth.ctului cuTurcii din 7 Mai 1775, erau pendintenumai orasele Cernauti, Siret si Su-ceava, apoi taranii liberi din ocolulCâmpulu-gului precum i putinele fa-milii de rezesi; restul pamantului tariise afla in mâna episcopilor, manasti-rilor si a nobilimii mirene..
.Deci tot parnântul Bucovinei a lost,Inainte de 140 ani, in mâna Românilor,fapt care nu se poate tagadui..
«Im diat dupa anexarea Bucovineide catre Austria s'au produs insemnateschimbari cu privire la posesiuneaproprietatea pamantului, i anume :1) toate moiile mAnastiresti fura puse
§i
www.dacoromanica.ro
410
subt patronagiul §i sthpanirea perso-nala a Imparatului, formând fondul re-ligionar gr. or., care exista 'Ana azi ;2) toate parnanturile, cari la trecereaBucovinei subt administratia civila aguvernului din Lemberg, se aflau inmâna taranilor, fura decretate de rus-ticale ; 3) in complecta posesiune aproprietarilor rarnasera numai aceie mo-§ii, cari pe ziva de 1 Noembrie 1786se aflau de fapt in mAna proprietari-lor, deci pamântul numit .domenial..In felul acesta fura secularizate toatemo§iile eanastire§ti. Taranii fura de-clarati proprietari de mana a doua i
obligati sa presteze anumite lucrari i
dari catre marii proprietari in calita-tea lor de proprietari de mAna intAia,precum §i manastirilor..
.Totdeodata fu organizat fondul re-
www.dacoromanica.ro
411
ligionar §i s'au aranjat chestiunile dedrept ale proprietarilor
«Trecerea Bucov nei subt adminis-tratia civila a guvernnlui din Lembergmai avu ca urmare i extinderea pri-vilegiilor nobilimii din Bucovina, careprimise astfel dreptul de jurisdictiuneasupra domeniilor stapânite de ea. Apoiposesorii acestor noui domenii cu drep-tul de succesiune, formeaza o clasaprivilegiata de alegMori, atAt pentruparlamentul comun cat §i pentru dietatarih.
«Imprejurarile aceste cari au avuto Inrdurire atAt de nefasta asupra des-voltarii elementului românesc din Bu-covina, csupra participarii lui la viatapublica precum §i In comert §i indus-trie, cu timpul au dat rezultatele celemai dezastruoase cu privire la chestiu-nea posesiunei pamântului, atat de
marb,.
www.dacoromanica.ro
412
insemnata petru conservarea nationa-litatii romane, precum dovedesc urma-toarele date statistice, cari nu se potcombate :
anul 1777 se aflau in Bucovinanu mai putin de 277 boeri romani cariformau clasa marilor proprietari. Apoi142 de boerinasi cari formau treaptaa patra a nobilimii Acestia au venitparte pe timpul razboiului ruso-turc(1768-1774) din Po Ionia, parte erauautohtoni, cari in schimbul unor ser-vicii au primit dela Rusi titlul de no-bill, fiind eliberati totdeodata de toateserviciile de robot. Astazi nu mai suntin Bucovina nici 10 Romani cari arputea fi socotiti intre acei poseiori,cari sa aiba in proprietatea lor macaro singura mosie.
In total posesiunea acestor mari pro-prietari romani nu formeaza nici chiar
uln
www.dacoromanica.ro
413
3 '/2 °A, din Int -eaga suprafata a Buco-vinei. Restul de 96 Y2 % se afla Inm'aini straine §i nu va trece multa vremeand .i aceste 31/2 O/0 din mAinile pro-prietarilor mari români vor fi perdutepe veci pentru elementul românesc.Ce prive§te starea economica a tara-nului din Bucovina, aceasta a fost ca-racterizata admirabi+ prin urmatoarelecuvinte : e In fata acestei stari de lu-cruri (indatorirea posesiunilor tarane0i,imposibilitatea de a presta birurilegrele din venitul de pe pamânt etc.etc.,) raman d eschise pentru major+ta-tea taranilor no§tri numai doua cal :foamea cronica sau marirea venituluiprin munca. Aceste doua cal sunt In-teadevar urmate, prima de catre ceidebili din cauza batranetelor, a douade catre restril popuIatiei. Si aceastase Intampla mai ales primavara, când
www.dacoromanica.ro
414
rodul pamantului este consumat. Inaceasta trista stare de infometare sunttoti taranii din Bucovina, precum seva putea vedea din urmatoarele datestatistice privitoare la proprietateamica : Ducatul Bucovina are o su-prafata totala de 1.044.290 ha dintrecari au fost :In a. 1900 propr. mare 469.194 ha.=44,939/0
Jl micA 575.095 =55,07%Proprietatea mare e formata din :
a) prop. fond. ort. or. cu 268.495 ha.=25,71%b) mari propr. stegini cu 176.309 =16,89c) români cu 24.390 = 2,33
.Prop-ietatea mica se IrnpaTte inmodul urmator :
a) Snuffle particulare ale comune-lor urbane si rurale cu 470.907 ha=45,09% dintre cari 457.291 ha=97,10la suta a micilor propr. rurali si 13.616ha a proprietarilor celor 5 orase aletarii ;
1, 11
,,
www.dacoromanica.ro
415
b) Bunurile statului, ale tarii, alecomunelor, corporatiunilor i bunurilepublice cu 104.188 ha = 9,98 °/0. Dinpunct de vedere al extinderei proprie-tatilor in care se impart cele 1.044.290ha ajungem la urmatorul rezultat sem-nificativ».
Totalitatea proprietat lor in Bu-covina ajunge cifra de 199.185 dincari apartin :75.9% propr. de tot mici (0 2 ha)15.1 t a ran i (1 5 )7.6 de mij. (5-20 )1.2 mari (20 100 )
.Restul proprietatilor de 0.2 cu60.10/0 din intreaga suprafata a Bu-covinei, Il posed marii proprietari.Avândin vedere felul de gospodarie de acumdin Bucovina, trebue sa presupunemca o gospodarie taraneasca de 5 haabia ajunge pentru Intretinerea unci
0/0,
,,
www.dacoromanica.ro
416
familii de tarani. De oarece Insä 910/din totalitatea proprietatilor cuprindemai putin de 5 ha, precum a con sta-tat serviciul statistic d tarii In anul1900, si avand In vedere ci taranuldin Bucovina nu se poate hrani pesine si familia sa din venitul unei gos-podarii mai mici de 5 ha, urmeaza ca91% ale micilor proprietari sunt ex-pusi luptei necontenite cu foamea. Acestfapt bazat pe date statistice e dealt-fel dovedit i confirmat cu prisosintaprin starea sanitara In care se aflapopulatiune rurala din Bucovina,
ai ales prin ivirea i raspandirearapida si ingrijitoare pelagrei, incAtcercurile condu atoare s'au vazut ne-voite sa intervina spre a putea punestavila acestui pericol amenintator».
«Considerand Ca pelagra este o ur-mare a unei repezi i lungi rabdari
rr;A
www.dacoromanica.ro
417
de foame precum au do vedit cerce-Wile mele clinice si biologice si caaceasta boala cauzeaza corpului stri-caciuni cari nu se mai pot indrepta sicari se manifesteaza la urmasi prinslabirea si degenerarea corpului, pre-cum deasemenea dovedesc experimen-tele mele cu animale ni se infati-seaza icoana disparitiei elementului ro-manesc din Bucovina, in toata clari-tatea si marimea ei..
cCu aceasta ocazie trebu v. sa maiinsist si asupra faptului ca taranul ro-man este religios si ca religia a con-tribuit in toate timpurile si in masuramare la conservarea natiunei romane,.
(Cele spuse au valoaresi in timpuide fata si fondul religionar gr. or.,este si astazi scutul si pavaza natiu-nei române. Pentru acest zid de apa-rare a credintei se dau astazi lupte
.
www.dacoromanica.ro
418
grele cu scopul de a 1 räpi Românilormi-i teama Ca eletnentul românesc
va fi doborat i pe acest tarâm, cape toate celelalte..
data explicarea acestei temeri:.
Fondul religionar gr. or.
«Fondul religionar gr. or. din Bu-covina cuprinde moii1e cu cari aufost dotati episcopii i numeroaseleeanastiri i schituri In Bucovina innumar de 31 de catra Voevoziimo!doveni. In anul 1783 guvernul au-striae a inceput a lua pe sama sabunurile bisericesti predânclu-le statu-lui spre administrare..
«Dupa separarea bunurilor rusticale,fondul religionar cuprindea 105 milepatrate, adeca mai bine de jumatatedin toata tara, care are o suprafata
si
www.dacoromanica.ro
419
de 190 mile patrate. De prezent fon-dul religionar gr. or. cuprinde cam 47mile patrate. Venitul fondului este des-tinat pentru sustinerea protilor rni-reni gr. or., a manastirilor nesecula-rizate Putna, Sucevita i Dragomirnaprecum .i pentru scopuri colare..
«De veniturile acestui fond religionarnu beneficiaza numai Romanii, ci totiortodoc0 in masufa egala, precumsunt Rutenii, Sarbii, Ru§ii §i Bulgarii.Dintre aceste patru nationalitati trebuerelevati mai ales Rutenii sau Ru§ii,din urmatoarele cauze :
«lnainte de 140 ani traiau in Bu-covina putini Ruteni, §i anume numaiin regiunile dinspre Galitia, Podolia §iUcraina. Astazi numarul Rutenilor estemai mare decal cel al Romanilor*). I a
*) Mai mare, insA numai dupg nurnärarea oficialai,tendentioas5, a stApanirii austriace ; de fapt Roma-nii sunt In majoritate. I. E. T.
www.dacoromanica.ro
420
31 Decemvre erau Romani numai 34,1la suta din populatia totala a tarii, pectind Rutenii ajunsesera la 38,1 la
cAceasta preponderanta a Ruteni-lor in defavorul Romanilor se aratapeste tot locul : Multe sate neaose ro-mânesti sunt acum pe deplin rutenizatesi peste f.utina vrem Rutenii vor aveasuprematia si in scolile romanesti susti-nute de fondul gr. or. Astfel de pilda inanul 1902 au lost dintre studentii delafacultatea teologica din Cernauti 85,2la suta Români si 14,8 la suta Ru-teni. Zece ani mai tarziu insa eraunumai 60 la suta Romani si 40 lasuta Ruteni. Cam tot astfel e propor-tia si in celelalte scoli sustinute defondul religionar. Ba chiar la scoalareala gr. or. din Cernauti numarul e-levilor Români este MU de rnic, Meat
suta..
www.dacoromanica.ro
421
cursurile nu se pot tinea in limba ro-maneasca..
cCand, acum 500 ani, Voevozii mol-doveni au creat episcopil dotandu-ledin belsug .spre sustinerea religiuniiortodoxe a poporului roman, n'au ba-nuit c nobilele lor sentimente cres-tinesti vor putea vre-odata ser vi inte-reselor dusmanilor poporului roman sichiar spriiini biruinta acestor dusmani.
totusi asa este. Cu toate ca fondulrelig onar bucovinean este format dinbunuri exclusiv romanesti, el 1111 este
considerat ca fond al poporului ro-manesc, ci ca fond al bisericil gr. on.,
.Acesteia Ii apartin insa, precumam aratat, nu numai Romanii ciRutenii, Rusii etc. Plecand dela inter-pretarea aceasta, Rutenii persista Incererea lor de a se folosi de acestpretins drept i cer paritatea cu Ro,
pi
www.dacoromanica.ro
422
vor izbuti i aceasta cu si-guranta, multnmita favoarei de carese bucura la inaltele cercuri guverna-mentak. Caci ca nici o alta natiunedin Bucovina, numal acestei favoare,Rutenii au de multumit ridicarea descoli secundare rutene pe banii statu-lui, numirea de Ruteni in posturi Ina te,favorizarea Rutenilor in paguba Ro-manilor cu ocazia recenzamantului,etc. etc.».
«Mu lturnita acestei favorizari au siizbutit sd patrunda in inima arhiepis-copiei românesti. Ei n'au obtinut maiputin decal dreptul sa oficieze servi-ciul divin in biserica arhipiscopala ro-mâna, In limba ruteana. Apoi au ma-joritatea (3 ruteni si 2 români) in con-sistorul arhiepiscopesc, din care se a-lege totdeuna mitropolitul».
e Din cauzele acestea desnationaliza-
manii. i
www.dacoromanica.ro
423
rea Românilor bucovineni si slavizarealor deplina c nurnai o chestiune detimp..
.Pe dud populatia autohtona ro-maneasca e dusa la sapa de lemnabia se sustine de azi pe mane, ta-ranul roman, dat prada foamei, trebuesa priveasca cum 12 din cele mai fru-moase mosii ale fondului religionarau fost date la thnpul sau in arenclaministerului de agricultura pe timp de99 ani, contra sumei de 7 cruceri(moneta conventionala, egala cu 15parale de fiecare ha) ; cum acestemosii fura arendate din nou ministe-rului de agricultura fie in schimbulsumei delUzorii de 90 parale pro haarenda anuala ; siceea ce nu trebuesa trecem cu vederea taranul romanInfometat mai trebue sa priveasca cums'a facut un principiu prin arendarea
pi
www.dacoromanica.ro
424
celorlalte mosii ale fondului religionarnumai la straini pe pretul de cam 28lei si 19 lei pro ha, pecând oferte se-rioase de Cate 36 pana la 60 lei pro hasunt sistematic respinse, tocmai pen-truca sunt facute de catra taranii ro-mani infometati, adusi la sapa delemn..
.E de necrezut, dar totusi e ade-Mat ! .
www.dacoromanica.ro
CONCLUZII
www.dacoromanica.ro
CONCLUZII
Ce prive§te concluzille la lucrareade fata, lasam in adins sa vorbeascaiara§i d-I Dr. A. Urbeanu :
«Dar sa mai recapitulam cu putinecuvintes tare a Romanilor din Bucovina,.
,Pana acum 140 ani, când tara a-ceasta fu anexata de catra Austria, eafost neao§ româneasca : PopulaOunearomâneasca facea 941/2 0/o, pe andtoti strainii la un loc ajungeau deabiala 5 '/2 0/0 , tot pamantul era In ma-nile boerilor, episcopilor §I manasti-
www.dacoromanica.ro
428
rilor, prin urmare Iii stapanire roma-neasca..
cCe-i drept, taranul nu era liber,avea insa din ce sa traiasca bine, a-vea hrana bun si era sanatos, van-jos si curajos. .Ei (taranii) sunt deconstitutie vanjoasa i deprinsi cu ca-laritul din copilarie ; iubesc cu pasiunevanatoarea §i ataca cu barbatie ur§iicei mai salbateci din muntii Carpa-Won) *). Astazi, dupa 140 ani, vedemin Bucovina peste tot locul inaintare
civilizatie, iar in toate straturile so-dale domneste avutia i belsugul ; nu-mai elementul romanesc e pe cale safie desnationalizat saracia bate lapoarta casei lui, clasa de mijloc dis--pare cu totul, iar taranul roman sla-be§te i fiziceste in urma infometarii
*) Die Bukowina zu Anfang des Jalires 1801,von Dr. fohann Polek, Czernowitz 1908.
§i
www.dacoromanica.ro
429
continue la care este expus. In felulacesta poporul romanesc e pe cale sadispara. Spre a putea documenta a-ceste triste stari de lucruri m'am ba-zat pe date statistice, cari ne dove-desc urmatoarele cu cea mai mare e-xactitate : Numarul populatiei romaneautohtone a scazut dela 941/2 Oh, catavea In anul 1775, la 341/2 Vo in a-nul 1910 ; iar in capitala tarii, in Cer-nauti, atinge abia 15,40/, v.
Boierimea romaneasca, odinioaraatat de numeroasa §i bogata, a fostredusa in a5a fel !neat rm numara maimu t de 10 proprietari, cari posed abia 3 '/2 Vo din suprafata totala, §itrebue sa lupte din rasputeri ca sapoata salva i aceasta parte atat demica».
.91 0/0 de tarani trebue sa ducafoame din cauza lipsei de pamant, iar
www.dacoromanica.ro
430
urmarile acestor Imprejurari Ingrozi-toare se manifesteaza deja vizibil Inprivinta fizica,.
«In comert §i industrie, Romaniinici n'au macar 40/0. Elementul ro-manesc este Indepartat cat se poatede malt dela oficiile statului §i celecomunale, iar Intrebuintarii limbii ro-mane§ti In §coala i se pun pedici,daca nu-i chiar indepartata cu totul,.
«Averea episcopiilor, bisericilor §imanastirilor, dotate odinioara cu In-bel§ugare de catra Voevozii romanis'a luat, iar astazi chiar sustinerea lore avizata la buna-vointa administra-tiei fondului religionar gr. or. E lucrucunoscut ca multi preoti romani trebuesa se multumeasca cu o 1ocuin0 carenu-i poate scuti pe dan0i §i familialor de frig §i umezeala,.
«In istoria moderna nu se pot afla
www.dacoromanica.ro
431
u§or astfel de exemple de desnatio-nalizare a unui popor, de decaderefizica sociala §i economical precumne arata icoana starii Romanilor dinBucovina*.
4n orice caz, starea Romanilor dinBucovina este neasamanat mai rea de-cat a celor ce traesc subt guvernulautocratic rusesc, ba chiar a Romani-lor din Macedonia cari pana nu demult traisera subt jugul turcesc*.
** *
Aceasta este starea reala a neamu-lui romanecc din Bucovina, iar pro-blemele cari rezulta din aceasta stareanormala, a§teapta sa fie resovite In :Romania Mare.
www.dacoromanica.ro
HOTARCLC Ell6TRICTT`C1xORpoLorrIce
...scARA -1:8Qc3.42c)c,De5eN.L.snooN
Za0
: a vn a r
(1-
:,Suceava
turnoiNtluits
.. i .. v,"t j
,..i,i it e4.,..,
Proprietatea: Bibliotesei Bucovina
1401-tP°Rep, oduarea oprit
4"
Piga
rrt
' 144
f re\'`
mr*
7:4
4.
rnpu
www.dacoromanica.ro
II1. Districtul Cerntiuti
tr-k- 1.
c-,,
kp
-)
Nouajulcie
"YET."74.51-RETE-
t
Reproducenq opritã.
U.'Z->
plipnavii
1%.
I_
1c....? %
- '.. .- i`. 't CA
. +v...-.\' , ((ey
iZ a ci
d14 e1iLl4 %... '
el'44-0%elia?,
CV/1(-T4
'VIeN'. .
../.:. '4, e!'!,,A:.,. 'i,,,..... ....C. :' 1 : rVi...-4.2. ,-
. fie)X. rhO 412c,0 !
.--1 .:P r0? / tRainacht
ar,c,......u.
1 1),..11%
.711 i CUCIDT".....U. 0
.....' .,it....... ' -..k
:
www.dacoromanica.ro
III2. Distrietul Campulung
u
101
Reproducerea opritd.
acx
Ciur d'iizi...,
1...ejA
sogervar4,17:0/d.0:6ii.
Md070 Vite..
..).:.....a.
,....
1..... (..0A Certeti \.
113,"
° Tow,nosu/ \ 1:\)rtSvt.. %1
4i',...j, a 4,-
XI-si % ,,C -"Ii--",_-,
-,. yorato .--..."-..'"'NAli C..... , .
A . '1
--% t
..,.r.,
led RfInel. \161) -..
c.
LI
f:A7CO2tyn. 41,
CZ °line I.
o4icA Testa) 1
I
ri
ornei
et/
0
www.dacoromanica.ro
baiivtIpctida,y
pApao
r-
44pe/4Q
/irk
"fft7
14e.:11
eSde<
>
114
0it,4skr
4.r
www.dacoromanica.ro
V
Districtul Gura-Humorului
siqv.it,
of&ore .
.".. : Solca Ca'cr titPo;ond0010net
-"Qv ":art esti. ...j., 0-* rd
I;sest
Bor.'
r u omit
e-31'
r- de":ravrreceaLic4tt7
'41 4i*rife444-t
33.p.Val ea
1/41.4..811"f ef.1-4
SACE1,Va.4..
OtstANIAReproducerea oprita.
1.
4
.4
.*:
1-16m
te5)45,
..5tupc".4.
tdpv$
Voronet v...% r .aay.&a , 0...,...4,.. alrri
-Cirrtpu LII
41.
.1
.0.
oN111:1
: r
nia
°Zoo
PC,,t4
www.dacoromanica.ro
#C1/44%.%
a3 c_er
15
"kr I
5. Distrietul littedauti
1.1 c3 i R 0 7-1 taw..
*.. 4.
0.
5fraiCorit5be
5eTegin,
144 Lubo Ropoce!iia . 4
.01 a 4_108 MeStel... kIN . ..
Pprtna1-1 0 'Irtt,ce,o J,A4,7 A -,),--'.
Inl'orod 77 -vit. 5,,,-e :'? '''f,--t,".,N-fr \ \
..., --,:;,--,,a....,4, - N..._ lkif
1-7.1r en Crt.44,,,,,Z>'..,..:.:... ,..,........j < '1/4 \
'''..i , e 0*
\as -4
\ r.!..^.:0,- aoss,
e*' " ' a 17. :;,9-7;70 ., ' xs "' rs..ss s
Rtitfnd,
COnni17.501.....40 5i.p,Ittilfipit.pcvcAl .50't f.O. rad kj2d
4 ..°!API- .,:,-1,5,17:-citz7°'
,,
.1"".
"\
\\\)%4' ,Z,
aprod tic ere6 6prif: .
.i -......--.. .."...
\.. a,..
.. re
IIII5Holldllirfr-". 261111.11/4
vv 4,'
.1
-,i'Qt...
. . ..% o
.
,. .X%
.-
toss t,
r
L?icini"
,
voir vcc
.- . ,
,Rc 3 t
;
'1
i
\)\
:"S
:
.
www.dacoromanica.ro
VII6. Districtul Sirete
aCERNAUTI
PrgfeirOf°Pre orochi
H d 4.
tZ)
T'..) 4Me.:k1/11c;nett
,BaVscZn et, .
irpi."2,
ogefefte iP;11
4.#78cefa %
cv)1,
Reproducerea 6i;:ft;.4.
U.
Pem
41.0
ch.GP.opeNt.e .1/4
°:"JC'CZ)
OZ.
www.dacoromanica.ro
--)
VIII7. Districtul Storojinet
c ;
=t-
ic,.°N. .
"c'a
:''' 0
,% 5677110
t4;i:41...
.e.. A Co....
.,
(2. Creft5"I; ......... A:
I ...Starina. .4..
S.
tri13 8 A u -t \
Reproducerea OW
\c. '-",- '
.......
. r,ascdiXi v.,t,
%
.
5tar..
1,.
Se
7 . :
elu, Cupce 11--Pd i ti 4neRiZna ;
chi 0
-..
,42c
fo'ada
www.dacoromanica.ro
VIII7. Districtul Storojin0
cJ*
\
rsCcfati veck.
str icc
eat' T...spelt,-46.1-l75tV-170
..: Creo chi0 I.. A
.Latirre
8 UReproducerea Oprith
\
oBohe.,&r. H............. - ...,
i.....
CC '1.1 *....Y 3\ .sasimt
)3ad
,...
...,,.../!f!,...w. lae.:1''
i..,. 6 ,,,,, , ..... ,1: ..'011-.,
...7r? ° ':: V7: . -
T;
www.dacoromanica.ro
Ix8. Districtul Suceavs
5,1AET
orna, ir
I achNN) c5 al 17,1,
1.1
I-1 ;tisk
:Vragoniirna.
1.1" cam,. noiGara
;
. rhc) Teo
COrni=1,78?
; 4sa u e,R.v,Et
clay° l'fie)4/.15eni
.4". 0°1°
astr ore:
R 0 Pal AReproducerea Op Wei
YI\ 3. .e4?,0: . Ay i.y.
\" N
v.,,,e40J -&) - p;t-.04..i.f 'e /LA.-". ''
it
ibi t "1.6
p "'''...41-cani ,
www.dacoromanica.ro
9. Districtul Vascauti
G?'1lac°71111N1
'grooms. TReproducerea opribi
x
www.dacoromanica.ro
Xi10. Distrietul Vijnfia
47spa't
..... ..46
e .
5 :44 ova.
Ai es .(5,S
ez; o d ;
S. 7.1
1 2,Ur:31.9°Ch iv
./1 a P" eryzE
Pu t
o13% s eu
,d)
ConiIagr2 ;
'.t5tpoonektiielg.i4a 0 o ;
131'14'1204
-02.85-es,
r7.e
L opue"zt-5
fl f
Putele".
b
a
0.1tlovittlar.sk
0:Pod0th0 Chiceres4k.:Rerpoducc ea oprite
/Ce
111.2t'7e aSs
C a 0 h0 C e
ICS,,PA. ci riff ?S76°
1410 m/.7 i-
tZ.
eh
n
Bc),/hz
iti31
0 HOZ.OSCiiia.,.
.. 4Si's
..
ii...
t,
II %
pngtr......
I.
4.
abir
www.dacoromanica.ro
Districtu/ zastarriaXtt
/9
roue
i .... ." .4,
CEIR flReproduwea l'opritd
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
![36729007 CECCAR 2010 Studii de Caz Examen Acces CONTA 1 425[1]](https://static.documente.net/doc/80x56/5452dc8eb1af9ffe1a8b4731/36729007-ceccar-2010-studii-de-caz-examen-acces-conta-1-4251.jpg)
