Catre
Agentia Nationala Pentru Protecţia Mediului
Domnule Presedinte Zoltan Levente NAGY,
La adresa dumneavoastra nr . 1/1969/ZLN/23.09.2014, prin care ne
solicitaţi completari la Studiul de evaluare adecvata pentru proiectul
„Amenajare sistem de drumuri forestiere in composesoratul Bucova,
comuna Băuţar, jud. Caraş Severin”, depus la ANPM, anexat vă depunem
completările solicitate.
Composesoratul Bucava
Ionesie GHIORGHIONI
� Perimetrele cu suprafeţe ce se vor defrişa le depunem în format shp (shapefile)
„Amenajare sistem de drumuri forestiere in
composesoratul Bucova, comuna Băuţar, jud. Caraş Severin”
Fig.1 Incadrare Drumuri forestiere in ROSCI 0292- Coridorul Rusca Montana - Ţarcu-
Retezat.
� Tipurile si categorii functionale ale suprafetelor defrisate pentru drumurile
forestiere propuse
1. Drum forestier Malingea
2. Drum forestier Modosu Mare
3. Drum forestier Modosu Mic
4. Drum forestier Tarnita
5. Drum forestier Valea Bistrei Prelungire
6. Drum forestier Zeicani
� 7 Drum auto forestier Valea Lupului
� 8. Drum auto forestier Remetea
�
� Perioadele de reproducere (cuibărit, reproducere, creşterea puilor)
pentru toate speciile de faună protejată posibile a fi întâlnite în culoarul
de lucru
Rasul (Lynx lynx)
Nasterea si cresterea puilor
Nasterea in randul mamiferelor mari este deseori un eveniment rar, in ciuda faptului
ca felinele au un numar relativ mare de progenituri in comparatie cu alte mamifere,
totusi, doar cativa supravietuiesc primului an de viata. Femelele de ras ating
maturitatea sexuala la varsta de 21 de luni. Varsta mamei nu are o influenta directa
in supravietuirea puilor. Imperecherea are loc in martie-aprilie.
Dupa o gestatie de aproximativ 68-72 zile femela de ras da nastere la 1-4 pisoi, la
sfarsitul lunii mai. Puii se nasc cu ochii inchisi si detin un sistem locomotor si
termoregulator slab. Din acest motiv ei depind de un numar de factori ai mediului, in
prima instanta de comportamentul mamei. Dupa doua saptamani, li se deschid ochii
si incepe sa li se dezvolte controlul termoreglarii. Pe masura ce se dezvolta actiunile
motoare si ale simturilor, puii (care au aproximativ 26 zile) incep sa exploreze zona
inconjuratoare viziunii. Din momentul in care puiul iese din zona protectiva a cuibului,
este intr-o postura foarte vulnerabila. Nefiind familiarizat cu imprejurimile, este in
pericol sa ramana departe de cuib si sa se piarda. Sau, in cazul in care vizuina este
situata intr-o zona cu potential crescut de periculozitate, va exista pericolul ca puii sa
cada si sa se raneasca. Ei sunt inca relativ mici si slabi, de aceea sunt cu siguranta
in pericol sa fie atacati de pradatori.
Cresterea puilor implica trei stagii:
• perioada lactatiei, recunoscuta ca fiind , din punct de vedere energetic, cea
mai costisitoare componenta a reproducerii la mamifere;
• perioada nutritiei mixte, pe durata careia juvenilii incep sa manance hrana tare
dar continua sa consume in acelasi timp lapte;
• perioada intarcatului, in care tanarul invata cum sa-si procure singuri hrana si
dupa care devin pe deplin independenti.
Pentru o fatare optima, rasul necesita o diversitate a conditiilor forestiere. Aceste
mozaicuri forestiere trebuie sa includa paduri tinere, care sunt necesare vanatorii;
dar este nevoie sa includă păduri mature, care sunt folosite pentru instalarea
vizuinilor. Pădurile trebuie sa fie îndeajuns de largi pentru a putea oferi acoperire
optima necesara vanatorii, ca si pentru schimbarea poziţiei vizuinii. Un domeniu
propriu fix al raşilor permite acestora utilizarea exclusiva a resurselor stiute deja
(acoperirea cu arbori, poziţiile vizuinilor si prada suficienta) astfel incit sa asigure
naşterea si creşterea cu succes a puilor. In ciuda faptului ca raşii, in comparaţie
cu alte mamifere mari pot concepe un numar relativ mare de progenituri, doar
cativa supravieţuiesc in primele luni de viata, mortalitatea in rândul puilor fiind
ridicata ( la varsta de 3-4 luni după naştere). Numai 50% supravieţuiesc după
primul an de viata
Mama isi creste puii de una singura. Insa a fost observata prezenta mai
accentuata a masculului in preajma locului zonei centrale a domeniului propriu
aparţinând mamei puilor, pentru a proteja puii si resursele împotriva altor raşi, dar
acesta a evitat zona centrala pentru a nu periclita succesul femelei la vanatoare.
Juvenilii aflaţi in toate stagiile de dezvoltate arata o preferinţa speciala pentru
substraturi ale cuibului moi si uscate. Pe perioada verii cuiburile trebuie sa
asigure o temperatura scăzuta in interior (din cauza incapacităţii puilor de a-si
asigura termoreglarea), preferabile fiind cele asezate direct pe roca. Astfel, puii
trebuie feriti de expunerea directa la radiatiile solare si nu trebuie expusi
precipitatiilor si umezelii.
Preferinta rasului pentru ungulatele mici este vizibila in multe zone de distributie
ale acestuia, fiind oferite o serie de explicatii in acest sens:
• Dimensiunea mica a rasului si stilul solitar de a vana;
• Evitarea competitiei cu alti pradatori;
• Evitarea presiunii exercitate de vanatorii de hoituri
Dimensiunea relativ mica a rasului (intre 12-37 kg) face din ungulatele mici prada
optima. Mai mult decât atât, lupii, care au o greutate dubla in comparaţie cu raşii,
vânând in haite sunt capabili sa doboare animale mari de pana la 600 kg. In schimb
strategia de a vana solitar a rasului ii reduce şansele de a avea un atac încununat de
succes asupra unei prazi de dimensiuni mari. De aceea este îndoielnica reuşita lui in
a vana animale mari ca de exemplu cerbi. Insa atacuri reuşite asupra unei prazi mari
au fost observate.
Dependenta rasului de ungulatele mici nu este atat de stricta precum pare. Relatiile
prada-pradator sunt mult mai complexe intrucat nu doar dimensiunea corpului la ras
defineste marimea potentialei victime ci si dimensiunea prazii influenteaza greutatea
corpului rasului. Cautarea hranei printre ungulatele mari duce la cresterea in greutate
a pradatorului ca urmare a procesului evolutiv de adaptare la tipul de hrana, la fel ca
si dobandirea unor conditii fizice mai bune. Acest lucru poate fi exemplificat foarte
bine prin compararea dimensiunilor si compozitiei dietei la rasi aflati in diferite regiuni
ale Europei.
Lup (Canis lupus)
Nasterea si cresterea puilor
Perechile de lupi se formeaza in perioada decembrie-februarie. De obicei mai multi
lupi urmaresc lupoaicele in calduri.
Femela lup este capabila de imperechere numai o data pe an in timpul caldurilor
(oestrus), care dureaza doar cateva saptamani. Sezonul de imperechere dureaza din
februarie pana in martie. Unii lupi se pot imperechea si in luna ianuarie. Sezonul de
imperechere este perioada aflata imediat dupa iesirea din iarna, puii avand timp sa
se dezvolte pana la iarna urmatoare. Femelele devind active sexual la 2 ani, dar
multe din ele nu pot avea pui pana la 4-5 ani.
Nasterea puilor
Perioada de gestatie dureaza 63 zile, la fel ca si la caini domestici. Aproximativ in
lunile (aprilie- iunie ) Femela da nastere fara ajutor la 5-6 pui, minim 2, maxim 11.
Femela nu permite mascului sa se apropie de vizuina in timpul nasterii. Femela
trebuie sa muste cordonul ombilical al fiecarui pui si sa rupa placenta care-i
inconjoara. Puii sunt orbi si incapabili sa-si mentina temperatura. Au o greutate
medie de 0.5 kg. Lupoaica va sta cu ei tot timpul acestui stadiu iar atunci cand
pleaca sa manance, un alt lup va sta langa vizuna.
Cresterea puilor
Dupa 2 saptamani puii isi deschid ochii si incep sa-si dezvolte dintii de lapte. Sunt
capabili sa mearga pe toate cele 4 picioare si au in medie 3.2 kg. La trei saptamani
vad si aud iar mama lor va incepe sa regurgiteze hrana solida pentru a-i hrani. La o
luna sunt capabili sa paraseasca vizuina. Aproximaativ in lunile iunie-iulie. Acum
devin responsabilitatea intregii haite, care ii vor apara de pradatori. Si ceilalti membrii
ai haitei vor incepe sa regurgiteze hrana pentru pui. Puii petrec mult timp jucandu-se
cu membri maturi ai haitei sau intre ei, punand adesea la incercare rabdarea
acestora. Puii sunt vazuti ca fiind ai intregii haite, fiecare membru al haitei fiind
afectuos cu ei.
Cand sunt afara din vizuina, stau in zona de "rendezvous" cu un “lup dadaca” (un lup
subordonat) Zona de rendevous are aproape 1000 mp si este o zona de intalnire a
lupilor adulti si casa a puilor. Puii vor acompania lupii experimentati la vanatoare la
circa 12 saptamani si vor pleca singuri la 7-8 luni, cand incep si sa vaneze activ cu
haita. Unii pui parasesc haita si devin singuratici, acestia nesupravietuind decat in
cazuri rare deoarece sunt atacati de alte haite. Daca reuseste sa-si stabileasca un
teritoriu si sa se imperecheze va forma o haita. Unii pui nu pararesc haita si vor
astepta momentul favorabil sa devina alfa lupi. Aproape jumatate din pui mor inainte
de a atinge 1 an din cauza bolilor, accidentelor la vanatoare, atacurilor ursilor,
luptelor etc.
Urs (Ursus arctos)
I. Somnul de iarnă (15 noiembrie-31 martie)
-preferinţă faţă de zone cu altitudine mai mare, păduri bătrâne , zone liniştite
II Perioada de hipofagie şi reproducere (1 aprilie-15 iunie)
-mai putin selective în perioada de reproducere
-o preferinţă mai accentuată faţă de tipuri de habitate cu multe muşuroaie de furnici
III Perioada fructelor de pădure (15 iunie -31 august)
- preferinţă mai accentuată faţă de zone cu fructe de pădure , regenerări, plantaţii,
zone cu Vaccinium, etc
IV Perioada de hiperfagie (1 septembrie -15 noiembrie)
-preferinţă mai accentuată faţă de paduri bătrâne de foioase din zona de deal şi livezi
Preferinte diurne în utilizarea habitatelor.
Cele 4 perioade ale zilei
I. Odihnă de noapte - o perioadă de 3 ore în mijlocul nopţii
- mai puţin selective, preferă pădurile bătrâne, cu vizibilitate relativ mare
II Perioada activă de dimineaţă - o perioadă de 5-6 ore în jurul răsăritului soarelui
III Odihna de zi -o perioadă de 7-8 ore în mijlocul zilei
- mai selective, preferă habitatele mai închise, ferite şi liniştite, cu vizibilitate redusă
-evitarea totală a habitatelor deschise, pajişti, culturi agricole etc
IV Perioada activă de seară- o perioadă de 5-6 ore în jurul apusului de soare
Vidra (Lutra lutra)
Perioada de reproducere este în lunile ianuarie-februarie iar dupa o perioada de gestatie de 60-65 de zile (aprilie-mai ), femela dă nastere, într-o galerie amplasată pe malul apelor, la 1-5 pui.
Buhai (Bombina variegata)
Reproducerea, de mai multe ori, din aprilie până în iunie; la fiecare pontă, femela depune circa 100 de ouă, destul de mari, izolat sau în pachete ce cad la fundul apei, unde se lipesc de plante. Uneori când condiţiile de mediu şi hrană sunt favorabile, femela depune ouă de mai multe ori în cursul unei săptămâni. Capacitatea de a depune doar câteva ouă odată îi permite să valorifice pentru reproducere orice ochi de apă, fără ca un eventual eşec să fie prea costisitor din punct de vedere al efortului reproductiv. în anii ploioşi, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de ouă, diseminate în timp şi spaţiu, asigurând astfel condiţii bune de supravieţuire pentru larve şi limitând mult impactul predatorismului. Hrana constă din insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice. Habitat. Trăieşte de preferinţă în smârcuri, în ape stătătoare, apărând pe maluri dimineaţa şi către seară. Prin octombrie - noiembrie se ascund în nămol sau se îngroapă în pământ, pentru iernare. Este o specie rezistentă şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea, aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi .
� Masuri de reducere a impactului ce se vor aplica in timpul execuţiei
pentru speciile de carnivore mari li lutra precum si pentru speciile de
amfibieni rezidente in zona care pot sa apară în perimetrul de execuţie a
proiectului de investiţii,
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: � orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; � perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; � deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură � deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; � se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.
Specia Masuri de reducere a impactului
Buhai (Bombina variegata ) � Buhaii de baltă au perioada de reproducere în lunile februarie-mai. Specia poate fi întâlnită si în zona amplasamentului. Nu se impun alte măsuri suplimentare fată de cele descrise în OUG 57/2007.
� Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de inceperea lucrarilor de executie;
� In perioada de constructie se va inspecta periodic amplasamentul fronturilor de lucru pentru depistarea exemplarelor speciilor de amfibieni din zona;
� In perioada de executie a lucrarilor se vor
amplasa bariere temporare pentru amfibieni, prevazute cu un sistem de capturare (ex. galeti), pentru a se asigura trecerea lor in siguranta catre spatiile de hrana, rezidenta si reproducere.
� Sistemele de capturare trebuie verificate si golite de 3 ori pe zi;
Vidra (Lutra lutra ) � Vidra nu cuibăreste pe amplasament.. Perioada de reproducere este în lunile ianuarie-februarie iar dupa o perioada de gestatie de 60-65 de zile, femela dă nastere, într-o galerie amplasată pe malul apelor, la 1-5 pui.. Nu se impun alte măsuri suplimentare fată de cele descrise în OUG 57/2007.
Rasul (Lynx lynx) Lup (Canis lupus) Urs (Ursus arctos )
� Recomandam amplasarea de echipamente de monitorizare a carnivorelor mari in zona lucrarilor, grupate astfel incat sa poata surprinde trecerea si traseul exemplarelor. Echipamentul va ramane in teren iar datele se vor extrage periodic.
� Informatiile colectate vor fi transmise catre agentiile de protectia mediului si custodele ariei protejate.
� De asemenea, pentru speciile de carnivore mari, datele vor fi trasmise catre ICAS Brasov si Muzeul National de Istorie naturala “Grigore Antipa”, pentru a se realiza, in zona coridorului ecologic, o baza continua a monitorizarii si variatiei numarului de specii
� In perioada de executie, suprafetele ocupate temporar vor fi imprejmuite pentru a limita accesul carnivorelor mari;
� Lucrarile de executie se vor realiza pe tronsoane, in baza unui grafic bine analizat, astfel incat sa se evite ca fragmentarea rutelor de deplasare sa fie continua pe toata durata de realizare, cu recomandarea stabilirii de catre Antreprenorul lucrarii a cel putin 3 sectiuni, pe care sa nu lucreze simultan, asigurandu-se astfel cel putin o zona de deplasare in perioada de executie;
� In zona coridorului ecologic activitatile nocturne pe fronturile de lucru vor fi interzise, pentru a nu
deranja activitatile fiziologice nocturne ale speciilor;
� Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de reglementare, asupra modului de actiune si a prevederilor acestuia pentru a le respecta
Planul de monitorizare a biodiversitatii
Program de monitorizare a efectelor/impactului asupra biodiversitatii
Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul ”Amenajare sistem de
drumuri forestiere in Composesoratul Bucova”, amplasat in extravilanul loc. Bautar, com. Bautar, judetul Caras Severin
Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei, se impune realizarea unei monitorizări asupra biodiversitatii, prin intocmirea unui plan de monitorizare (Tab.1).
Plan de monitorizare a biodiversitatii Tabel 1
Factor de mediu monitorizat
Parametrii monitorizaţi Scop
Biodiversitate
Monitoringul florei Date despre structura biocenozei - tip de vegetatie - specii rare - plante vasculare
Date despre funcţiile biocenozei - dinamica populaţiilor - relaţie ierbivore/ plante - fenologie - expansiune / regresie
Impactul asupra biocenozei - activităţi antropice - factori climatici - măsuri de conservare
Obţinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea
habitatelor; - evaluarea masurilor de conservare a
unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in
zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.
Biodiversitate
Monitoringul faunei Date despre structura biocenozei - comunităţi de animale - specii rare, endemice - mod de distribuire - morfologie
Date despre funcţiile biocenozei - migraţiune, expansiune/ regresie - relaţie ierbivore/ plante - hibidrizare
Impactul asupra biocenozei - factori climatici, poluare - resurse de hrană
Obţinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea
habitatelor; - evaluarea masurilor de conservare a
unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in
zonele protejate in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.
Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază
pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii in zonă şi
eficacitatea implementării măsurilor de protectie. Monitorizarea include evaluări
atat ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cat şi a impactului produs
prin realizarea investitiei, dar şi ale altor forme de utilizare a resurselor
(exploatarea forestiera). Evaluand statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul
timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.
Specificam ca in perioda de amenajare a proiectului Amenajare sistem de
drumuri forestiere in Composesoratul Bucova”, pot fi afectati unii factori de
mediu, inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere
monitorizarea acesteia in toate fazele proiectului: amenajare si funcţionare.
Monitorizarea biodiversitatii perimetrului ” Amenajare sistem de drumuri
forestiere in Composesoratul Bucova” .
Perioada de timp pentru monitorizare:
- ianuarie–decembrie pentru habitate protejate, specii de flora salbatica,
speciile sedentare de speci salbatce, inclusiv cele protejate si
mamifere (carnivore mari);
- aprilie-octombie pentru specile de amfibieni si mamifere ;
- aprilie-septembrie pentru speciile amfibieni si mamifere ;
- ianuarie-februarie, octombrie-decembrie pentru specile de mamifere,
care ierneaza.
Frecventa observatiilor:
- faza amenajare, cel putin o data pe luna pentru biodiversitate, pe tot
parcursul anului;
- faza functionare ; in primii doi ani dupa incetarea activitatii cel putin
o data pe luna pentru biodiversitate.
Monitorizarea florei. Metodele utilizate vor avea un caracter de
recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de
interes si vor consta in:
- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;
- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct
pe teren;
- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau,
după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul
determinatoarelor de specialitate;
- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor
caracteristice;
- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în
teren, realizarea listei de plante.
Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe
transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare
a vizitelor in teren se va realiza inventarul complet al florei si se vor efvectua
periodic (circa 2-3 zile / lună în perioada de vegetaţie) astfel încât să fie
surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. De
asemenea se vor inregistra date privind fenologia plantelor. Fişele de observaţii
in teren vor contine: date de sistematica a speciilor, abundenta, dominanta,
fenologie etc.(Tab.2).
Tabel 2
Specia
Taxon
Abundenta
Dominanta
Fenologie
Observaţii
De preferabil ca monitorizarea florei sa se realizeze timp de 1 an de zile
calendaristic, in special fiind vizate sezoanele vernal şi estival.
Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, se va intocmi un plan de
monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a
perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a
colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se
vor putea evidenţia toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la
populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul
taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. In
acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investitiei va fi structurat
incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice in parte, aşa
cum reiese din tabelul nr.3
Plan de monitorizare a faunei de vertebrate terestre Tabel 3
PLAN DE MONITORIZARE
GRUPARE TAXONOMICĂ
SCOP OBSERVAŢII
Amfibieni, Reptile
1.Monitorizarea herpetofauanei prezente in cadrul amplasamentului; 2. Monitorizarea speciilor de amfibieni pe terenurile limitrofe;
Identificarea in teren a speciilor de amfibieni si reptile in perioadele activitatii maxime ale acestora (aprilie-septembrie)
Mamifere
1.Monitorizarea speciilor de mamifere (carnivore mari si vidra) in cadrul amplasamentului; 2. Monitorizarea speciilor de carnivore mari si vidra in zonele invecinate perimetrului de exploatare;
Inregistrare preyentei speciilor i in diferite aspecte sezoniere - perioada (mai-iunie). Identificarea efectivelor, a distributiei speciilor, a numarului de perechi si pui acestora etc.
Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversitatii Tabel 4
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Amfibieni Mamifere
Legendă:
Metode de monitorizare a faunei. Monitorizarea faunei de nevertebrate si vertebrate terestre se va realiza asupra amfibienilor si mamiferelor (carnivore mari si vidra).
Monitorizarea speciilor de herpetofauna (amfibieni ), va cuprinde aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile iunie - august). Identificarea animalelor se va realiza prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren
Perioada favorabilă
Perioada optimă
vor fi efectuate in staţiile de cercetare din perimetrul proiectului, cat si pe terenurile limitrofe.
Speciile de mamifere (mamofauna) se vor identifica in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de amplasament si vecinatati. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.
Echipa de monitoring va fi compusă din specialisti biologi si silvici care vor pune la punct tehnică adecvată de cercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactului produs de investitia realizata asupa carnivorelor mari si vidra
Culegerea de date va cuprinde aspectele principale:
� Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt, precipitaţii, ceaţa);
� Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra speciilor din zona;
� Inspectarea zonei de monitorizare (ex. 1-2 ori lunar/3-6 ori trimestrial, 12-24 ori anual), functie de caracteristicile impactului asupra speciilor a conditiilor impuse de Autoritatea de Mediu;
� Observarea şi înregistrarea speciilor observate în zona de amplasament. Se vor nota pentru fiecare specie observata, următoarele date:
� Timpul observatiei (data şi ora)
� Specia
� Numărul de exemplare
� Locul aflarii pe amplasament
� Distanţa de observare
� Direcţia de deplasare
� Comportamentul (hranire, odihna)
� Numar de cuiburi identificate etc.
Datele obtinute se vor corela cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe
(naturale sau antropice) suferite de populaţiile respective din zona de
monitorizare. Observaţiile vor fi făcute de preferinţă începând cu prima ora
(răsăritul soarelui), folosind mijloace optice adecvate (binoclu, luneta, aparat
foto, camera video). In perioada de reproducere se va urmări înregistrarea
tuturor speciilor care sunt în zona, eventual numărul de vizuine, adaposturi, ,
localizarea acestora funcţie de amplasament, influenţa investitiei asupra
succesului reproductiv al speciilor etc.
Interpretarea datelor. La sfârşitul perioadei de studiu se va organiza şi
finaliza baza de date. Se vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage
concluzii referitoare la impactul obiectivului de investiţie asupra speciilor
• Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de
monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii
de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii
elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate;
• Rapoartele de monitorizare se vor prezenta in termenele stabilite de
Autoritatea de Mediu
Graficul si eşalonarea lucrărilor (activitatea de defrişare şi activitatea de execuţie a drumurilor forestiere ) în funcţie de perioadele de reproducere cuibărire, odihna şi hrănire a speciilor prezente in aria naturala
GRAFICUL GENERAL
de realizare a investiţie " Amenajare Sistem de drumuri forestiere” .
Composesoratul Bucova - jud Caras-Severin"
Anul I
Luna
Nr.
Crt.
Denumirea obiectului
1
III
2
IV
3
V
4
VI
5
VII
6
VIII
7
IX
8
X
I Organizarea de şantier
1 Defrisari
2 2- Terasamente
Categoria de lucrări:
2.1 Terasamente pământ
3 3 – Suprastructură drum
Categoria de lucrări:
3.1 Suprastructura drum
3.2 Acostamente din balast
4
3 – Lucrări de artă
Categoria de lucrări:
4.1 Podeţe tubulare Ø600mm
4.2 Podeţe tubulare Ø800mm
4.3 Podeţe tubulare Ø1500mm
4.5 Șanturi pereate
4.6 Rigole carosabile acoperite
5 5 – Lucrări de apărare -consolidare
Categoria de lucrări:
5.1 Ziduri de sprijin din beton de ciment
6 6 – Siguranţa circulaţiei
Categoria de lucrări:
6.1 Parapete metalic tip semigreu
6.4 Indicatoare de circulaţie
7 7 – Receptia finala la terminarea lucrarilor
Lucrarile pentru investitia Amenajare Sistem de drumuri forestiere” Composesoratul Bucova - jud Caras-Severin"sunt propuse sa inceapa in luna martie prin lucrari de defri;are. In luna martie posibilitatea ca speciile de animale criteriu nominalizate pe fisa sitului sa fie întâlnite in culoarul de lucru
este destul de redusa. Luna martie este o luna de împerechere la majoritatea speciilor de carnivore mari cat si la Lutra lutra . Locul cautat de acestea sunt paduri batrane . Se vor aplica masurile de reducere a impactului , astfel incat animalele sa fie cat mai putin deranjate. In lunile aprilie, mai, iunie se vor realiza lucrările de amenajare a terasamentelor. In aceasta perioada carnivorele mari isi cresc puii, doar la urs este perioada de reproducere. Animalele de obicei migrează si se indeparteaza de zonele unde simt presenta omului, urmând ca dupa ce deranjul încetează sa revină in acele locuri. Si in aceasta perioada se vor aplica masurile de reducere a impactului astfel incat deranjul sa fie cat mai putin simţit de speciile de animale ce posibil pot trece prin zona de lucrări. In perioada iunie- octombrie sunt prevazute celelalte lucrări , de suprastructura de drum si lucrările de arta cat si cele de consolidare si siguranţa circulaţiei. Consideram ca si in aceasta perioada prin aplicarea masurilor de reducere a impactului se va incerca sa fie minimizat impactul pentru toate speciile de animale. După încetarea lucrărilor , deranjul produs pe termen scurt va inceta si animalele vor avea posibilitatea sa circule mai usor in vederea cautarii hranei . Consideram ca nu vor fi influenţate populaţiile de animale si nu vor suferi in perioada in care se vor desfasura lucrarile de amenajre. De asemenea vor fi urmarite cu strictete aplicarea masurilor de reducere a impactului.
Evaluator ,
S.C. MEDA RESEARCH S.R.L.
