I. I. U. II ACADEMIA ROMANA MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XVII MEM. 13 DOVEZI DESPRE CONSTIINTA ORIGINEI ROMANILOR DE N. IORGA MEMBRU AL ACADEM-IEI ROM ANTE Sedinta dela 28 Februarie ,r9 1 EauCuREe$:r 51111111TECA IONA ACADEVIEI N4`. "'pp Pinata, I. Voiu l'9.cepe prima infatisare a materialelor gasite in ultima mea calatorie 'n Apus printr'o descoperire care nu-mi apartine. Ea se datoreste d-lui H. Stahl, cunoscutul scriitor, care, cautand pentru cercetarile sale in domeniul, asa de atragator si deschizand atatea perspective, al grafologiei, a aflat la Arhivele Statului, intre hartiile intoarse dela Moscova, un dosar de scrisori princiare, intre care si cea urmatoare dela « Despot-Voda pe vremea cand, sarac, pribeag, fara ori- zont, curiosul personagiu, capabil de atatea aventuri in sti- lui Renasterii, era silit, cu toate marile sale titluri, sa-si scrie insusi, cu o mans sigura, in linii nobile, ravasele. Las sa urmeze intaiu textul insusi, pe care d-1 Stahl, fost si excelent elev al rneu ca istoric, m'a autorizat sa vi-1 comunic Heraclides Basilicus Iacobus, Dei gratia Despota Sammi, princeps Moldaviae, Doridos, Pari et caeterarum insularum, dominus et haeres terrarum Valachiae, etc. A tyranno regni nostri Moldaviae, quod nullo iure possidet, quum extra omnem nostrum meritum iniuste persequeremur, quanta .r A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XVII. Mem. 13. .... ......... ............... 1296 L r7 ;) ,....s. UNIVERSITAR1, - .:ta4 ezentAr », : , V 14siii_IOTE4; (` ie. 0 6 Gail is;,A Illa 1 ?; IL 1 ) ...... OA t ._ '. I
Transcript
I. I. U.
II
ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III TOMUL XVII MEM. 13
DOVEZI DESPRE CONSTIINTA ORIGINEIROMANILOR
DE
N. IORGAMEMBRU AL ACADEM-IEI ROM ANTE
Sedinta dela 28 Februarie ,r91
EauCuREe$:r51111111TECA
IONA
ACADEVIEIN4`."'pp
Pinata,
I.
Voiu l'9.cepe prima infatisare a materialelor gasite in ultimamea calatorie 'n Apus printr'o descoperire care nu-mi apartine.
Ea se datoreste d-lui H. Stahl, cunoscutul scriitor, care,cautand pentru cercetarile sale in domeniul, asa de atragatorsi deschizand atatea perspective, al grafologiei, a aflat laArhivele Statului, intre hartiile intoarse dela Moscova, undosar de scrisori princiare, intre care si cea urmatoare dela« Despot-Voda pe vremea cand, sarac, pribeag, fara ori-zont, curiosul personagiu, capabil de atatea aventuri in sti-lui Renasterii, era silit, cu toate marile sale titluri, sa-si scrieinsusi, cu o mans sigura, in linii nobile, ravasele.
Las sa urmeze intaiu textul insusi, pe care d-1 Stahl, fostsi excelent elev al rneu ca istoric, m'a autorizat sa vi-1 comunic
Heraclides Basilicus Iacobus, Dei gratia Despota Sammi,princeps Moldaviae, Doridos, Pari et caeterarum insularum,dominus et haeres terrarum Valachiae, etc. A tyranno regninostri Moldaviae, quod nullo iure possidet, quum extraomnem nostrum meritum iniuste persequeremur, quanta
.r A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XVII. Mem. 13.
.... .........
...............
1296L
r7
;)
,....s.UNIVERSITAR1,
- .:ta4ezentAr
»,
:
,
V
14siii_IOTE4;
(`ie.
0
6
Gail is;,A
Illa 1 ?; IL
1)
...... OAt
._ '.
I
N. IORGA 258
nobis a vobis illata iniuria sit, non ignoratis. Ita quod, etnocte clam despoliatus et depredatus a vobis, fugere meoportuit. Quanta postea contra famam nostram latrata sunt,nos non ignoramus. Tamen pietate christiana et magnani-mitate principis vobis ignoscimus, nec huius iniuriae memo-res esse cupimus. Tantum volumus ut praesentium exhibitori,generoso Stamatio Condostovilachi, ex Grecorum nobilifamilia orto, sincere nobis dilecto, ea quae apud vos : vestes,argentum et aurum reliquimus, tradere fideliter velitis et,siquidem quasi pignore pro quinquaginta florenis tenetis,tamen a vobis damni in centuplo magis, contra officium bono-rum virorum, passi sumus. Volumus igitur omnino ut prae-dictas res praedicto Stamatio tradatis, quandoquidem et ipsaiusticia postulat. Si autem, de nostris rebus penitus despe-rantes, vendidistis, praetium praedicto dare non recusetis ;si autem aliter facietis, vestrum erit postea cogitare. Nos omniadecrevimus nulla ratione velle ferre ut vos nostra teneatis.Datae Cassoviae, sexta iunii, anno Domini 156o.
Despotas.
D. Stahl observa ca Iacob Heraclid, al carui trecut, laMontpellier, la Paris, in Germania si in Polonia, la Brasovchiar, it cunoastem, isi zice nu numai « print al Moldovei »,ci si « domn si mostenitor al pamantului Valahiei », o con-ceptie de unitate dacica pe care o va arata el si ca Domn, du-tand legatura de familie cu neamul Chiajnei in Tara-Roma-neasca si ravnind stapanirea Ardealului, in acelasi timp candamintia boierilor sai originea romans.
Totodata « despotul de Samos » cuteaza a vorbi, nu numaide drepturile sale la Paros, dar si in celelalte insule, adau-gind si Dorida, cu baza in amintirile sale clasice, dar careera pe la 1555 partea prietenului sau Iacob Diossorinos
La aceasta data de 6 Iunie 156o incercarea dintai a cute-zatorului cercator de toate noroacele fusese taiata de Pala-tinul Rusiei, care oprise la Nistru pe acela care, cu ajutorul
') Iorga, Htirmuzaki, XI, p. 55, Nr. LXIX..
2
-
1
1).
1?
259 DOVEZI DESPRE CONSTIINTA ORIGINEI ROMANILOR 3
lui Albert Laski, si acesta un tip de fauritor al celor maiextraordinare planuri, despre care vorbesc in ultimele meleconferinti la Paris, acuma in curs de publicare1), voise sa izgo-neasca din Moldova, in propriul sau folos, pe Alexandru-Vocla Lapusneanu, care era pentru dansul un « tiran », uzur-pator fara niciun drept al mostenirii « despotale ». Pestecateva luni se stie ca biruinta dela Verbia era sa-1 puie peIacob Basilikos in posesiunea acestei mosteniri.
In ce priveste relatiile cu Brasovul, intrerupte printr'oprigonire si un atac la vreme de noapte, cu oprirea unorbagaje ce ar fi fost bogate in « haine, argint si our », pentrudatoria de cincizeci de florini si adaugindu-se si « latraturile »de care asa de furios vorbeste, cu amenintari, scrisoarea de« print care iarta », Iacob, intitulat « Heraclidul », se infa-tiseaza intaiu in cetatea des cercetata de solii, cu multe rosturi,ai lui Alexandru insusi, in ziva de II Mart. 1558.
Vine din Polonia, unde era, la Cracovia, in zilele de 2-3 Ia-nuarie 2), si merge la « regele », adica la Ioan-Sigismund Za-polya. Dupa obiceiu, i se da tainul, cu « pesti buni, jimble, yinsi came ». Se duce pana la Prejmer cu saisprezece cai,- -cum sevede, un alaiu mare, Inca dela inceput. La 29, cand se Intoarcedela Curte, oaspetele nu mai este, simplu, « Iacob Heracli-dul », ci, de pe urma scrisorilor regale, fara indoiala, « magni-ficus Despota »: el « se intoarce in Moldova », catre Domnulcaruia-i va fi fost recomandat de acelasi « rege », devenit,cum nu s'a observat pana acuma, puternicul lui protector 3).SO in oral pana la -iu Aprilie si primeste, indurator, « pesti,carne, gaini, jimble si yin ». Trece la Prejmer cu doisprezececai. Indata, probabil pentru a-1 sprijini, merge in Moldovao solie ardeleand de trei, cu Grigore Bethlen in frunte 4).Ei stau acolo pana tarziu in Iunie, fiind vorba deci de lucruriimportante, ambasada cu care raspunde apoi Lapusneanu cu-prinzand nu mai putin de o suta de oameni calari 5).
1) V. Revue historique du Sud-Est europeen, 1936, n-ele 1-3, 4-6.2) V. Iorga, Nouveaux materiaux pour servir a l'histoire de Jacques Basilikos Hera-
elide, dit le Despote, prince de Moldavie, Bucureati 3900, p. 28 ai urm.3) Iorga, Hurmuzaki, XI, p. 798.4) Ibid.5) Ibid., P. 799.
13.
,
Lb.):
4 N. IORGA 260
In Julie, la 18, din nou vine la Brasov, dupa ce fusesestralucit tinut la Curtea ieseand a lui Alexandru si a DoamneiRuxanda 1), « Heraclidul », care se ospateaza opt zile, avandin suita lui si « oameni ai lui Alexandru Voevod », care peatunci cerea Brasovenilor si « grail de samanat » si faina; else pregatea de o invazie, poruncita de Turci, stapanii sai 2).
In 1559 nu se mai vorbeste de acest musafir neobisnuit :el trecuse la Albert Laski ori, supt aripile lui Francisc Zay,la Casovia, unde-1 gasim in 156o.
Se stie ca la Brasov si-a tiparit el genealogia latina, menitasa-i deschidit usilor celor lesne crezatori, de cari erau destuiatuncea 3).
Trimesul e un Kontostavlaki, dela xorcdoTaaos, contabil.Adaug ca, in ciuda supararii din scrisoarea acum desco-
perita, Despot, in lupta lui pe vieata si pe moarte, cerusedela Brasov, la 1563, tunuri si munitii, prin ofiterul sauungur, Paul Dacz6 4).
II.
Vin acuma la obiectul comunicatiei anuntate.Se stie ca, in ce priveste originea Romanilor, pe can sti-
inta unui Aeneas Sylvius Piccolomini, viitorul Papa decruciata Piu al II-lea, cunoscator al locurilor din Germaniasi Ungaria, ii facea sa se coboare din Flaccus, in calitateafor de Vlahi 5), un adaus la cronica slavona a Moldovei, informa pastrata la Rusi, in legatura cu casatoria la Moscova aElenei, fiica lui citefan-cel-Mare si a Rusoaicei dela Chiev,Evdochia Olelcovici, sora « Tarului Simion », leaga, intr'olegends copilareasca, pe un Vlahata al Vlahilor cu un Roman,care nu e numele bizantin, trecut si in lumea ruseasca, ci o
1) Iorga, Nouveaux materiaux, pp. 34-6, 43, Nr. Xl.2) Iorga, Hurmuzaki, XI, 1. c.3) In editia data de 'Emile Legrand a biografiilor lui Despot.4) Iorga, Hurmuzaki, XI, p. 876, nota r (dupa insemnari de cronici ardelene).5) Isopescu, in aceste Anale, in Atti dell congresso di studii romani, Roma 1928;
§tirile adunate de d-1 Ramiro Ortiz, in Manualetto Rumeno, Bucuresti 1936, p. 7si urm., dupa R. Sabbadini, in Atene e Roma, XVIII (1915), p. 83 §i urm.; Al.Marcu, in Ephemeris dacoromana, 1923.
LI
.
*i
261 DOVEZI DESPRE CONSTIINTA:ORIGINEI ROMANILOR 5
constiinta a numirii de Romani, daca nu si a unei deScen-dente pe care autorul modest si necunoscut ar fi insemnat-oprin cuvantul de « Ramleni » 1), pe cand el stie de Roma-novti, de Romaneni.
Un calator italian, strabatand, la inceputul secolului alXVI-lea, Tara-Romaneasca, ar fi auzit pe calugarii dela Dealu(cari nu puteau fi niste invatati, asa incat spusele for ar repre-zinta o traditie, ca aceea care capata o forma superioara inconstiinta despre rostul neamului caruia-i apartinea, a quasi-contemporanului episcop unguresc, Nicolae Olahus), despreoriginea romans a natiei. Francesco Della Valle, Padovan,secretar al vestitului aventurier Aloisio Gritti, nu stia desigur romaneste, si se poate sa fi vorbit, nu cu ortodocside-ai nostri, ci cu Franciscani italieni dela Targoviste, carierau in curent cu parerile lui Aeneas Sylvius2).
Cu totul alts insemnatate are marturia pe care o aduce,intr'un raport prezintat la Roma, in legatura cu planurilede cruciata si interesele catolicismului in Orient, JoanLaski, episcop de Gnesno, care, trimes de regele Poloniei,yorbeste in chiar conciliul dela Lateran, in anul 1514, la5 April. -
Pomenind despre Romani, cari sunt pentru dansul « RuteniValahi », adica « Valahi » de credinta rasariteana, si laudan-du-i ca « viteji in arme », in stare a scoate o armata de patru-zeci de mii de oameni, el adauge ca « au un graiu comun (si)cu cel rutean (adeca slavon) si cu italiana de rand (italicovulgari) ». «Cdci spun cd sunt ostafi de ciz'ndva ai Romanilor,trime.yi contra Scitilor, ca sd apere Panonia, si de aceea incea mai mare parte au Umbel italiand, dar ritul li e rutean ».
Cuvantarea e insemnata si pentru alt cuvant. Se recunoasteca Domnul Moldovei, cu drept de mostenire, chiar daca ar fiadevarat ca « se intituleaza » palatin sau voevod, e de faptindependent. Caci « face omagiu cand regelui Ungariei, candregelui Poloniei, cand Turcului ». Cu totul altceva deci decat
') V. observatiile mele in Cdteva note despre cronicile i traditia noastrd istoricd,in Analele Academiei &merle, seria II, XXXIII, p. 136 ci urm.
2) V. Una breve narracione della grandezza, virtu, valore et della infelice mortedell'Ill-mo sign. conte Alovise Gritti, in Magyar Tortinelmi Tdr, III, p. 23.
,
6 N. IORGA 262
teoria curenta in Polonia ca Moldoveanul a fost, este si tre-bue sa fie, de drept istoric, vasal, « palatin » al regatului polon.Fixandu-se hotarele terii : Dunarea, Nistrul si Marea Neagra,se inseamna ca de curand Turcii i-au luat doua cetati, dintrecare una, Moncastrul, n'are nevoie de lamurire, dar in cea-lalta : « Zistocovium » se recunoaste usor « Licostomiumdeci Chilia.
Tata textul latin insusi, asa cum it da foarte rara publicatieruseasca a lui A. P. Turghenev (Tourguenev), HistoricaRussiae monumenta, I, Scripta varia a secreto archivio vati-cano et aliis archivis et bibliothecis romanis excerpta, Peters-burg, 1841:
Rutheni Walachii sunt feroces armigeri. Quadraginta mil-lium communis popoli constituunt exercitum vel circa.Incolunt propriam terram, Moldaviam sive Mysiam. Idiomahabent commune cum rutheno et italico vulgari. Namdicunt se esse Romanorum quondam milites, ad praesi-dia Pannoniae contre Scythas missos. Unde est quod iurepro magna parte idioma habent italicum, sed ritum ruthe-nicum.
Habere consueverunt proprium dominum, tanquam prae-fectum, sed haereditarius est eorum dominus, et titulaturpalatinus seu wojewoda Moldaviae, qui aliquando regi Hun-gariae, aliquando regi Poloniae, aliquando Turco sit homa-giatus. In qua terra Turcus castra recepit, et habet, duoomnium prima, scilicet Moncastrum et Zistocovium. Situaturautem inter Hungariae et Poloniae regna, ac inter Thraciam,in qua Byzantium seu Constantinopolis est, sed dividit earnterram ab Hungaria et Thracia Danubius, a Polonia Tyrasfluvius, a Tartaria Tauricana mare ponticum » 1).
Se facea pe atunci socoteala ca Moldoveni si Munteni segatesc de lupta contra Turcilor si ar putea fi adusi prin raz-boiul pentru cruce la atarnarea de Roma, si de aceea n'ar fibine sa se primeasca de Papa cererea cneazului dela Moscovade a fi recunoscut ca rege, caci s'ar vedea ca si ortodocsiise pot bucura de gratia Sfantului Scaun :
') P. 123.
»,
4
- 7
263 DOVEZI DESPRE CONSTIINTA ORIGINEI ROMANILOR 7
Ac Valachi quidem et Moldavi, qui et ipsi graecos ritussequentes, christianis se hoc tempore addicere et contraTurcas propemodum devovere incipiunt, ut etiam spes italiquando eos in potestatem Sanctae Sedis Apostolicae con-cessuros esse, facile in retinendo schismate suo confirmabuntur,si Moschum, eiusdem schismatis sectatorem, regii nominisdignitate ac splendore ornatum intelligant » 1).
Acestea le spune la Roma un continuator al operei luiJoan Laski, Albert Krzycki, secretar regal, trimes acoloanume ca sa impiedece intentiile pe care le avea atunci, pe lajumatatea secolului al XVI-lea, Moscovitul 2).
La sfarsitul aceluiasi secol, un Polon, Varsevicius, Warsze-wiecki, alcatueste, pentru rectorul Colegiului iesuit dinLiov, care a avut multe legaturi de propaganda cu Mol-dova, pe vremea lui Petru-Voda Schiopul 3), un foarte intere--sant proiect de cruciata, cuprins intr'o tiparitura foarte rara 4).
Se spune acolo, ca si in raportul, contemporan, al aba-telui Ruggiero 5), ca Romanii, in Dacia lor, yin deli Romani,si se pomeneste, dupa izvorul italian citat, de < stramosul »Valerius Flaccus; ei au fost sau exilati pentru pacate, saucolonizati, sau, in sfarsit, au venit ei singuri pentru a cautapamant nou in regiuni necunoscute. Nu se uita nici a lacullui Ovidiu », amintind ca poetul roman incepuse a invatalimbile gets si sarmata 6). « Caci neamul valah nu s'a osebitmult de felul de a trai si de firea Italienilor, afara numaica urmareste tot domnii noi, ceea ce unii socot ca e obiceiu
') Fiedler, in Sitzungsberichte din Viena, XL (1862), p. 27 §i urm.: Ein Versuchder Vereinigung der russischen mit der romischen Kirche im sechszehnten Yahrhzindert,p. 113.
2) In vol. II. p. 24, no. XXII, o tire ca beglebergul era « in Valahia 0, dar atrebuit sa se retraga la Silistra.
') V. Iorga, Ilurmuzaki, XI, p. LXIII §i nota 3.4) Christophori Varsevicii Turcirf quatuordecim, Cracovia, 1595. Un exemplar
la Biblioteca National& din Paris.') Iorga, Acte fragmente, I, p. 14.") P. 19o.
. .
si
«
__y
N. IORGA264
la Napoletani si Sicilieni. Din care pricing, in Valahia (Moldova) domneste vesnic vicisitudinea cruzimii supusilorfats de Domni si a acestora, in schimb, fata de dansii ».Adica:
o Est Valachia provincia quae his olim Dacia, illis Vala-chia, nonnullis Cisalpina Transalpina) dicitur Moldavia,ab ea, duce Valerio Flacco, gente condita quae olim veterumRomanorum nomine et semine censebatur, sive illi ob fla-gitia, quod magis fidem fecit, eiecti, sive per colonias de-ducti, sive etiam sponte sua eo fuerunt profecti, non novumenim est solum multis vertere et incognitas regiones visendistudio peragrare. A quo ipso loco Ovidium non procul exu-lasse et lacum quendam ovidianum, in quo perierit, hodieetiam conspici opinio est, qui etiam getice et sarmatice loquididicisse se alicubi profitetur. Gens siquidem valachica ipsanon multum a cultu et ingenio disterminata est Italorum,uno illo exeepto quod novis semper studet imperiis, quodadeo etiam Neapolitanis et Siculis familiare esse nonnulliarbitrantur. Unde in Valachia perpetua subiectorum indominos et horum vicissim in eos crudelitatis regn At _vicissitudo ».
In aka parte se vorbeste de ce ar putea sa deie cruciatei,pe langa cei ioo.000 de calari ai Epirului, cei din « Moesiainferioara si superioara si de pe malul Dunarii zoo.000, cariar fi in stare sa ridice « mii de oameni, asa de tari si de inalti,incat ai zice ca nu umbla, ci merg calare, incat putine sutedintre ei ar fi in stare sa bata mii de dusmani».
Pare totusi ca nu e vorba numai de Bulgari si Sarbi, darse adauge ca in Dacia si Tracia sunt asa de multi crestini,incat o rascoala a for n'ar mai putea sa fie potolita.
In text : « Mox vero et in Mysia Inferiore atque Superioreet ad ripam Danubii hominum millia pene ducenta, tantiroboris et proceritatis, ut non ambulare, sed equitare eosdiceres, et a paucis centenis millia nostrum profligari posseiudicares. Daciam hoc loco praetereo, quae, ad ipsum MarePonticum protensa, una cum Thracia, vix credibile est quotet quantos habeat christianos et quae, semel commota, nonest facile quietura, imo exemplo ad capienda arma vel aliis
8
»,
ti
(=
265 DOVEZI DESPRE CON$TIINTA ORIGINEI ROMANILOR 9
futura, cum fama vulgatum sit vel quamplurimos alios inTurcas excitari » 1).
Dar Cazacii Nizovii ataca Moldova, pe care o tulburaTurcii si care se sfasie singura prin lupte interne:
« Hos igitur Valachos, cum saepius infestarent Turcae etipsimet inter se vehementius grassarentur, Nizovii quoque,tempore et occasione illecti, praedas de its egerunt et tamtartaricas, quam et turcicas munitiones nonnunquam exus-serunt » 2).
Dar, si acesta e lucrul de cel mai mare pret, in legaturacu acea limbs latina, cu acea constiinta de origine, de care,cum se vede din pasagiul ce va urma, era legat insusi regeleMatias, fiul lui loan Hunyadi, acest glorios Si cult rege de vitaromdneascd declara unor soli moldoveni cari veniserd la ddnsulsi incepeau asa a Spune Domnului vostru », cd, dacd asa li egraiul, nu mai are nevoie de interpret, ceea ce era poate unmijloc de a arata ca si acea limbs a stramosilor sai, asa deasemenea cu latina, o intelege:
Idioma valachicum est corruptum, nec tamen latinitatiadmodum absimile; adeo ut rex Mathias Hungariae, cumlegati valachici per interpretem apud eum verba facere sicincepissent : « Expone, inquit, domino nostro », se, si haclingua uterentur, etiam sine interprete intelligere eos posseresponderit ».
Aceasta potrivire, oricum s'o is cineva, stabileste intreMatias si 1VIoldova lui Stefan -cel -Mare un raport care, pelanga interesul ce-1 trezeste, nu e lipsit, in sensul lui maiadanc, si de oarecare duiosie, in istoria unui popor si pangastazi asa de mult ignorat si asa de pe nedrept batjocurit.
1) P. 156.2) Pp. 155-6.
ACADEMIE(
4:_441717/ MUM
a PRKTUL 5 LEI
,
.
01-10TE
L9
A.
N
_, IY 1
r i .. 4; oF
a i JT..,.
7
i ``)
-,
1..,.
: ( _3 7
t .. LI,
. 11,
t . 4
:,
. c
... er1...,,
' pa iirett.t il1 .:
I-.: 1.' i .:.,:' /. : - I' 7 j_t I'I'' ''''"° 0 - t
