Aşezare geografică. FrontiereSituat în partea de vest a ţării, judeţul Arad se învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara, iar la vest cu Ungaria, încadrat în următoarele coordonate geografice: Longitudine estică: 22°39' (Târnăviţa); 20°45' (Nădlac) Latitudine nordică: 45°57' (Cuvejdia); 46°38' (Berechiu)
Poziţia sa geografică favorabilă este accentuată şi de intersecţia de drumuri europene (Coridorul European rutier IV şi drumul rapid care va lega Ucraina cu Serbia), precum şi de distanţele relativ scurte până la capitala României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506 km) şi a Jugoslaviei-Beograd (215 km).
SuprafaţăCu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga suprafaţă a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.
PopulaţiaPopulaţia judeţului Arad, la recensământul din 2002, a fost de 461.791 locuitori, cu o densitate de 59.56 loc/km2, cu aproape o treime mai mică decât media pe ţară (91 loc/km2).
După 1989, populaţia a scăzut. Dacă la nivelul întregii ţări s-a înregistrat în perioada 1992 – 2002 o scădere cu 5% a populaţiei, în aceeaşi perioadă, la nivelul judeţului Arad s-a înregistrat o scadere cu 6%. Această scădere accentuată s-a datorat imediat dupa 1990 migraţiei masive către occident, în ultimii ani datorită plecării populaţiei la muncă în străinătate, suprapusă, începând cu anul 1992, peste sporul natural negativ. O parte din pierdere a fost compensată însă printr-o migraţie internă din alte zone ale României.
Unităţi administrativ teritorialeReţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa judeţului, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana), 68 de comune şi 273 de sate.
Reţeaua hidrograficăJudeţul Arad dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Resursele de suprafaţă formează reţeaua hidrografică al cărui bazin este de 7.654 km2, aparţinând în proporţie de 41% Mureşului, 41% Crişului Alb, 15% Crişului Negru şi 3% la Bega Veche.Debitul Crişului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crişul Alb are un debit care creşte de la 13,7 m3/s la Gurahonţ la 18,6 m3/s la Bocsig şi la 21,4 m3/s la Chişineu-Criş. Afluenţii Crişului Alb au debite între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Dezna, Cigher.
.Râul cel mai important care străbate judeţul este Mureşul, al doilea râu al României ca lungime (761 km) şi ca suprafaţă hidrografică (27.890 kmp), după Dunăre.
Cele două râuri Mureşul şi Crişul Alb care străbat judeţul de la est la vest aduc un important aport de debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei ere geologice două mari acvifere -
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramurile economice, fără restricţii.
Resursele de apă de suprafaţă: Mureşul constituie râul cu cel mai mare debit, intrând în judeţ cu un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m3/s. Debitele maxime ale Mureşului pot ajunge la peste 2.000 m3/s (2.150 m3/s) şi duc la apariţia inundaţiilor. Utilizarea lui este însă restricţionată de calitatea apelor, la capăt de bazin hidrografic râul concentrând poluanţi care îl fac utilizabil numai pentru industrie şi agricultură.
Crişul Alb este al doilea râu ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole.
Crişul Negru - la limita nordică a judeţului - şi afluentul său principal Teuzul, au o pondere mai redusă.
Resursele de apă subterane: Sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
Astfel, conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare hidrostructură din România, care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape subterane din ţară, cea a Aradului, care foloseşte cca 25% din totalul rezervei de apă. De asemenea conul de dejecţie al Crişului Alb are un bun potenţial şi rezolvă problemele apei potabile pentru o serie de localităţi.
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Cele mai mici valori ale densităţii reţelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. In bazinele râurilor Beliu, Moneasa şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.
Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă-numeroase pe Valea Mureşului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ.
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: - izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona
Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
ClimaFactorii genetici ai climei: radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea, circulaţia maselor de aer, caracterul suprafeţei active determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice.
Comparativ cu alte regiuni în care predomină relieful de câmpie, teritoriul judeţului Arad are un climat cu nuanţe mai moderate; astfel, comparând câmpia Aradului cu partea centrala a Câmpiei Române, observam că deşi temperaturile medii anuale sunt apropiate în jur de 100C, în Câmpia Aradului vara este mai puţin călduroasă 210C faţă de 230C, iarna mai puţin friguroasă -10C faţă de
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
-40C şi precipitaţiile mai bogate 600 mm faţă de 400 mm. De acest lucru ne dăm seama şi din analiza elementelor meteorologice.
Regimul temperaturii aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între10,80C (câmpie) şi 60C (pe cele mai mari înălţimi) cu abateri maxime de cca. 20C (în plus sau minus) de la un an la altul. Valoarea temperaturii medii anuale în câmpie este de peste 100C, în dealurile piemontane este de 90C, iar în regiunile munţilor mijlocii între 8-60C. Temperatura maximă absolută a fost de 41,50C ( 19/07/1946 la Minis), iar cea minimă absolută de –300C (5/02/1954 la Arad). In regiunile depresionare (Gurahonţ) temperaturile aerului nu prezintă valori negative mari ( cum ar fi de aşteptat), ceea ce arată că aceasta prezintă un climat de adăpost. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este relativ blândă în judeţul Arad variind între -10C (in câmpie) şi -5 0C (în munţi), iar temperatura medie a lunii celei mai calde oscilează între 210C în zona câmpiilor şi 160C în regiunea muntoasă din est. Amplitudinile termice nu sunt aşa de ridicate ca în regiunea de est a ţării datorită influenţei moderatoare a maselor de aer oceanic. Totuşi în câmpiile joase, acestea ajung la 230C, în zona dealurilor fiind cuprinse între 220C şi 200C, iar în zona montană sub 200C.
Regimul precipitaţiilor indică valori medii anuale ce variază între 577 mm la staţia din Arad şi 1.200 mm în 1926 la Ineu, iar cele minime au fost în unii ani sub 300 mm în 1928 la Arad şi în 1947 la Chişineu-Criş. În zona câmpiilor media plurianuală a precipitaţiilor este de 600 mm datorită influenţei maselor de aer oceanic. Izohieta de 600 mm trece prin mijlocul câmpiei Aradului, iar cea de 700 mm urmează zona de contact dintre câmpie şi dealurile piemontane. In zona dealurilor piemontane media este cuprinsă între 700-800 mm, iar în zona montană între 800-1.200 mm. Numărul zilelor cu precipitaţii sub formă de ninsoare se ridică la 18-30 pe an.
Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic 12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%.
Diferenţieri topoclimatice sunt introduse, în special de configuraţia şi altitudinea reliefului, dar şi de expunerea versanţilor, caracterul suprafeţei active. Astfel, un topoclimat de adăpost întâlnim in zonele depresionare, depresiunea Almaş-Gurahonţ şi culoarul Văii Mureşului.
ReliefRelieful judeţului este variat, zonele de câmpie, colinare şi muntoase (de joasă altitudine) ocupând suprafeţe relativ egale. Principalele altitudini muntoase şi altitudinea medie a celor mai importante localităţi din judeţul Arad sunt prezentate în tabele următoare:
Localitatea Altitudinea Medie (m)Săvârşin 160Lipova 125Arad 110Pecica 100Nădlac 90Gurahonţ 170Sebiş 130Ineu 110Chişineu Criş 95Pâncota 110Curtici 105Târnova 130Vârfurile 220Sântana 108
Vegetaţia Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii caracteristice florei continentale. În judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale: arborele Gingo biloba, Tuia silvestris, brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm, graminee perene etc.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.
În urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judeţului: Crinul de baltă-Butonus umbellatus, Mlaştiniţa-Epipactus palustris, Laptele câinelui-Euphorbia cyparisşias, Rachitan-Lytbnum salicarnia, Nufărul alb-Nymphaea alba, Nufărul galben-Nuphar
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta prelungită din ultimii ani care favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare dar şi uscarea vegetaţiei în special a coniferelor care au o rezistenţă mai scăzută la secetă.
Un alt factor cu rol destabilizator îl au şi zăpezile abundente care duc la degradarea speciilor arbustive aşa cum s-a întâmplat acum trei ani în Rezervaţia Botanică “Dosul Laurului “ din comuna Gurahonţ, sat Zimbru-administrată de Ocolul Silvic Gurahonţ.
FaunaParticularităţile reliefului, climei şi vegetaţiei asigură o biodiversitate a faunei cu o compoziţie şi răspândire variată. Din speciile existente pot fi enumerate mistreţul, râsul, ursul, vulpea, vidra, veveriţa, căpriorul, iepurele, fazani, raţe, gâşte, cocori, barza, ariciul, cucuveaua, corbul, bufniţa şorecarul, potârnichi.
Dintre speciile ameninţate şi protejate prin lege sunt stârcul galben, şoimul dunărean, egreta mică, dropia, barza neagră şi râsul. Ameninţarea cu dispariţia unor specii se datorează procesului intens de antropizare, cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti naturale precum şi amplorii luate de braconaj.
La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu.
SolurileLa nivelul judeţului Arad substratul pedologic este variat remarcându-se cernoziomurile, solurile brune şi solurile silvestre care ocupă principalele forme de relief. La acestea se adaugă unele soluri sărăturoase, soluri aluviale şi lacoviştile (ca soluri azonale şi intrazonale).
- cernoziomurile - ocupă suprafeţe întinse în câmpia Aradului şi oferă condiţii excelente pentru culturile agricole, orizontul A bogat in humus având o grosime de 40-50 cm. Ca varietăţi întâlnim cernoziomuri freatic-umede şi cernoziomuri levigate.
- solurile brune de pădure, cu un orizont A de humus de 15-40 cm şi un orizont B cu argilă ocupă suprafeţe mai mari în câmpiile înalte, dealurile piemontane şi depresiuni. Aceste soluri se pot afla in diferite stadii de podzolire şi gleizare. Ca varietăţi, întâlnim soluri brune-gălbui de pădure şi soluri argiloiluviale, asociate cu litosoluri şi regosoluri.
- solurile silvestre montane brune-gălbui şi brune-acide ocupă spaţiile mai înalte, cu o vegetaţie forestieră compactă.
Resursele subsoluluiJudeţul Arad posedă resurse ale subsolului bogate şi diverse. Unele din resurse au fost exploatate încă din vremea romanilor şi sunt aproape epuizate, altele în schimb, nu sunt nici astăzi suficient exploatate şi reprezintă un potenţial valoros.
Astfel, zona de câmpie a judeţului ascunde importante zăcăminte de hidrocarburi lichide şi gazoase (Sântana, Zădăreni, Bodrogu Nou, Nădlac).
Minereurile metalifere se extrag din zonele de deal şi de munte (munţii Zărandului şi Codru Moma) - fier, mangan, molibden (Dezna, Moneasa, Săvârşin), dar şi metale preţioase (aur şi argint) la Chisindia, Dud, Cladova.
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Importante depozite de materiale de construcţii se află de-a lungul văii Mureşului (nisip, granit, granodiorit, diorit) şi a Crişului Alb (andezit, uraniu, azbest), la Gurahonţ şi Bârsa (pământuri colorate şi caolin) şi la Moneasa (marmură).
Una din bogăţiile subsolului, insuficient exploatată la ora actuală, o reprezintă apele termale şi minerale. Izvoare se găsesc la Moneasa, Macea, Chişineu Criş, Lipova, Curtici şi în multe alte localităţi, dar, în cele mai multe cazuri, se pierd fără a fi valorificate. Dintre acestea sunt recunoscute pentru efectele lor medicale apele minerale de la Moneasa, Lipova şi Dezna, (pentru cură internă şi externă) şi Curtici, pentru apa termală.
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Întreruperea unor capacităţi de producţie a condus la reducerea numărului de salariaţi, industria devenind astfel principala ramură generatoare de şomaj în judeţul Arad în anii imediat următori revoluţiei. Scăderi mari ale numărului mediu de salariaţi s-au înregistrat în industria de construcţii metalice, în industria de maşini şi echipamente, în cea a prelucrării lemnului, textilă şi a confecţiilor, în industria chimică şi în general în toate ramurile industriei. De asemenea, descentralizarea economiei a creat o profundă criză managerială.
Apariţia sectorului privat a asigurat absorbţia şomerilor, astfel că în ultimii ani şomajul a scăzut constant numărul acestora. Industria a cunoscut numeroase transformări, reuşindu-se privatizarea cu succes a mai multor societăţi, au apărut, cu preponderenţă în sectoarele industriei uşoare, societăţi private care lucrează în sistem lohn şi s-a reuşit atragerea de investitori străini şi crearea unor zone industriale în care activează societăţi din domeniul construcţiilor de maşini, a accesoriilor pentru industria auto, a prelucrărilor metalice.
Agricultura, un alt sector economic de bază a judeţului a cunoscut schimbarea prin reforma proprietăţii, care a dus la distrugerea vechilor structuri atât în sectorul culturii plantelor cât şi în zootehnie, silvicultură. Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de mijloace financiare necesare cultivării acestora. Formele asociative noi nu au apărut, iar decapitalizarea societăţilor agricole rămase a dus la o situaţie dificilă. Pe de altă parte modificările din industria prelucrătoare şi intrarea în CEFTA au afectat deosebit de negativ piaţa produselor agricole, care au rămas fără o cerere constantă şi solvabilă. Pe de altă parte preţurile carburanţilor, a seminţelor, utilajelor şi altor produse industriale necesare producţiei agricole au cunoscut creşteri foarte mari, insostenibile de micul proprietar de pământ.
Comerţul în schimb a cunoscut un avânt puternic în perioada de după 1989, în special datorită poziţiei geografice favorabile a judeţului. Avântul iniţial a fost însă temperat de scăderea puterii de cumpărare a pieţei interne. În prima etapă au apărut foarte multe firme mici, tendinţa fiind apariţia firmelor mari de retail cu o concentrare mare de oferte.
Transporturile şi construcţiile sunt sectoare care au cunoscut o dezvoltare permanentă în judeţul Arad, în timp ce sectorul serviciilor s-a îmbogăţit cu domenii noi, inexistente anterior în domeniul informaticii, telecomunicaţiilor, domeniul financiar-bancar şi de asigurări, de îngrijire personală, de organizare de evenimente, de consultanţă, etc.
În domeniul învăţământului au fost înfiinţate două universităţi care îşi diversifică oferta an de an şi care sunt orientate spre formarea tinerilor în sectoarele de activitate care pot absorbi forţa de muncă. Formarea profesională a adulţilor se adresează pe de o parte şomerilor iar pe de altă parte angajaţilor unor firme, care doresc să stimuleze anumite aptitudini ale salariaţilor. Un rol deosebit de important în acest domeniu îl au cursurile adresate dezvoltării aptitudinilor antreprenoriale ale conducătorilor IMM-urilor în special şi cel din domeniul de marketing – management.
În domeniul ocrotirii sănătăţii problemele lipsei de resurse a împiedicat ridicarea acestui sector la nivelul unei asistenţe sanitare moderne. A apărut un număr mare de cabinete medicale şi stomatologice private, care însă se confruntă cu problema finanţării dotării cu tehnologie modernă.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Sectorul sanitar se confruntă în continuare cu probleme generate de lipsa de resurse şi management defectuos, elemente care conduc la prestarea unor servicii medicale care nu se ridică la standarde moderne. În acest sector domeniul cel mai puternic privatizat şi cu o dinamică mare este stomatologia. De asemenea au fost reglementate prin lege prestarea de servicii medicale către populaţie prin medicina de familie şi către instituţii prin medicina muncii. S-au făcut investiţii importante şi în acest domeniu, astfel a fost inaugurat un centru de diagnostic cu aparatură modernă, o policlinică cu mai multe specialităţi medicale, chiar un spital privat la Chişineu Criş.
Schimbările pe plan economico-social au fost dublate de profunde schimbări pe plan administrativ, prin procesul de transformare rolul de conducere nemijlocită a economiei a dispărut. Astfel, au apărut o serie de conflicte sociale noi, care cereau soluţii administraţiei locale, administraţie care nu se mai putea implica în rezolvarea lor din lipsa dreptului de conducere directă a economiei.
STRUCTURA ECONOMIEI JUDEŢULUI
Dacă analizăm structura economiei judeţului Arad pe baza datelor din bilanţurile contabile depuse în 2004 (Anexa 1.2.1.B) rezultă că pe primul loc ca pondere se află industria cu o pondere de 42,13 % în cifra de afaceri realizată de judeţul Arad şi de 15,27 % în ceea ce priveşte numărul firmelor. Se observă că, spre deosebire de 1998, ponderea activităţilor comerciale (inclusiv aprovizionarea tehnico-materială), a scăzut de la 46,8 % la 38,09 % din cifra de afaceri trecând astfel pe locul doi. Din punct de vedere al numărului de firme, comerţul se menţine pe primul loc cu un număr de 4474 de firme, adică 39,51 % din numărul total de firme.
Pe al treilea loc în cifra de afaceri a judeţului se află construcţiile, cu o pondere de 5,54 % în volumul cifrei de afaceri şi de 5,94 % în numărul societăţilor.
Agricultura şi silvicultura contribuie doar cu 3,07% la cifra de afaceri a judeţului şi doar 6,02% din societăţile comerciale au obiect de activitate în acest domeniu. Această pondere scăzută se explică prin faptul că agricultura nu se realizează prin societăţi comerciale, ci prin sistemul producătorilor individuali sau asociaţiilor familiale, care nu depun bilanţ contabil, deci nu pot fi evidenţiate din datele analizate.
Transporturile contribuie cu 5,29% la cifra de afaceri a judeţului, în timp ce numărul de unităţi cu activitate din domeniu este ceva mai mare, de 6,88%.
Prestările de servicii contribuie cu 0,3 % la cifra de afaceri a judeţului, în timp ce numărul de unităţi cu activitate în domeniu este de 2,3 %. Tabelul din Anexa 1.2.1.B cuprinde şi sectoarele proiectare, informatică, asigurări, bănci şi gospodărirea imobilelor.
Chiar dacă în ultimii ani acest sector a cunoscut o dezvoltare puternică, el se situează încă sub limita posibilităţilor şi tendinţelor existente pe plan internaţional. Comparativ cu anul 1998, numărul de firme care activează în aceste domenii a crescut de 11 ori, de la 70 la 777, ponderea lor în numărul total de firme crescând de la 1 % la 6,86 %. Cifra de afaceri a acestor firme a crescut de 37,7 ori, de la 58,52 miliarde lei la 2209,53 miliarde lei, ponderea crescând de la 0,6% la 2,49% din total. O creştere semnificativă a fost înregistrată pe piaţa bancară şi a asigurărilor.
De remarcat este faptul că există 252 de societăţi cu activitate în domeniul ocrotirii sănătăţii - reprezentând 2,23 % din numărul firmelor, dar cu un aport de doar de 0,19 % la cifra de afaceri realizată.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Dacă analizăm situaţia profitabilităţii activităţii societăţilor cu bilanţ pe 2004, constatăm că participarea cea mai mare la profitul total realizat o are industria, în proporţie de 34,1%, urmată de comerţ cu 25,15%, activităţi bancare şi asigurări cu 9,97%, prestări servicii cu 7,85%, construcţii cu 5,82% şi transporturi cu 5,51% pondere în totalul profitului declarat pe 2004. De remarcat este trecerea pe primul loc a activităţilor industriale, precum şi creşterea ponderii activităţilor bancare şi de asigurare şi a prestărilor de servicii.
În ce priveşte pierderile înregistrate, industria se află tot pe primul loc, cu o pondere de 48,39% din pierderile totale, urmată de comerţ cu 14,65%, agricultură cu 11,76% şi transporturi cu 10,27%.
Analizând economia judeţului pe 2004 oglindită în bilanţurile depuse de agenţii economici şi comparând-o cu datele de la nivelul anului 1998, se poate constata o creştere semnificativă a procentului de depăşire a profiturilor brute faţă de pierderile înregistrate. Astfel, nivelul profiturilor realizate depăşeşte cu 62 %, faţă de 23 % în 1998, nivelul pierderilor înregistrate. Nivelul datoriilor înregistrate la sfârşitul anului 2004 este de 9,2 ori mai mare decât profitul şi atinge un nivel de 58 % din cifra totală de afaceri. Chiar dacă aceste valori sunt mai mari decât cele din 1998, situaţia nu este mai proastă deoarece în aceste sume sunt cuprinse şi creditele bancare, băncile diversificându-şi foarte mult paleta de servicii şi nivelul dobânzilor scăzând semnificativ în această perioadă, lucru care a încurajat firmele să apeleze la acestea.
Un fenomen nedorit se regăseşte în domeniul agriculturii, activităţilor imobiliare, activităţilor financiare şi asigurărilor, în domeniul cercetării şi activităţilor sportive, unde datoria depăşeşte cifra de afaceri realizată.
Cifra de afaceri medie pe societate comercială cu bilanţ contabil depus pe 2004 este de 7,8 miliarde lei pe societate, cu mari variaţii pe domenii de activitate. Cea mai mare cifră de afaceri medie pe firmă s-a realizat în industrie, în valoare de 21,5 miliarde de lei, respectiv de 2,7 ori mai mare decât media pe judeţ; urmează construcţiile şi comerţul cu o medie de 7,3 respectiv 7,5 miliarde de lei. Sub medie se situează transporturile cu o medie de 6,0 miliarde lei pe societate şi agricultura cu 3,8 miliarde lei pe societate. Mult sub medie se află ocrotirea sănătăţii, cu doar 668 milioane de lei cifră de afaceri medie pe firmă - de 11,7 ori mai mică decât media pe judeţ şi turismul cu serviciile cu doar 1,3 miliarde de lei cifră de afaceri medie pe societate.
Profitul brut mediu realizat pe o societate în 2004 a fost de 491 milioane de lei iar pierderea medie de 185 milioane lei. Mediile pe ramuri nu sunt relevante în medie, existând diferenţieri foarte mari de la o societate la alta.
În ce priveşte ponderea populaţiei salariate pe ramuri ale economiei, circa 55,2% din salariaţi au lucrat, în 2004, în industrie, 17,7% în comerţ, 6,2% în construcţii, 5,5% în transporturi, 1,2% în servicii.
Dacă analizăm structura economiei judeţului din prisma societăţilor comerciale înmatriculate pe domenii de activitate (Anexa 1.2.1/D), rezultă că majoritatea firmelor înmatriculate şi-au propus să realizeze cel puţin patru tipuri de activităţi, sau chiar toate cele cinci menţionate în material. Din Grafic rezultă că ponderea cea mai mare o are sectorul serviciilor 29,9%, urmat de comerţ cu 28,3%, producţie 20,3%, import export 13,2% şi construcţii 8,3%. Aceste date nu sunt concludente deoarece, pentru a evita o nouă birocraţie, majoritatea firmelor la înfiinţare îşi trec în obiectul de activitate toate tipurile de activităţi pe care le-ar putea vreodată realiza. Considerăm că datele rezultate din bilanţurile contabile sunt mai atendibile din acest punct de vedere.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
În ceea ce priveşte structura societăţilor comerciale după originea capitalului social, după cum rezultă din Anexa 1.2.1/C, în judeţul Arad, la sfârşitul anului 2004, 10,6 % din numărul societăţilor comerciale înmatriculate aveau capital străin, 8,1 % aveau capital mixt şi 81,3% capital românesc.În ce priveşte numărul societăţilor cu capital parţial sau total străin care au depus bilanţ pe 2004, acestea reprezintă 6,8% din numărul total al societăţilor care au depus bilanţ, numărul lor fiind de 768. Structura firmelor cu capital străin pe domenii de activitate este prezentat în tabelul 1.2.A.
Tabelul 1.2.A Structura firmelor cu capital străin, pe domenii de activitate.
Nr.crt.
DOMENIUL DE ACTIVITATE NUMAR DE FIRME
PONDERE IN TOTAL %
1. comerţ 218 28,42. industrie alimentară 18 2,33. servicii 181 23,64. transport 35 4,65. industria textilă 70 9,16. industria lemnului 35 4,67. agricultură 108 14,08. construcţii metalice 29 3,89. industria încălţămintei 39 5,110. construcţii 25 3,311. ind. constructoare de maşini şi echipamente 10 1,312. Total 768 100,0
Cele mai multe firme străine au ca obiect principal de activitate comerţul (28,4 % din totalul firmelor), serviciile (23,6 %), agricultură (14%) urmând industria încălţămintei şi industria textilă, cu ponderi superioare sau egale cu 5%.
Din punct de vedere al numărului de firme pe primul loc se situează Italia cu 1255 firme urmată de Germania cu 532 de firme, Ungaria cu 254 de firme şi Austria cu 142 de firme. Ca valoare de capital pe primul loc se situează S.U.A. cu 48,5 milioane de USD, urmată de Germania cu 31,9 milioane USD, Franţa cu 29,2 milioane de USD şi Italia cu 25,7 milioane dolari.
Investiţiile făcute se concentrează în special în sectorul IMM-urilor, investitorii strategici făcându-şi simţită doar în mică măsură prezenţa.
STRUCTURA TERITORIALĂ A ECONOMIEI ÎN JUDEŢUL ARAD
Majoritatea activităţilor economice ale judeţului sunt concentrate în municipiul Arad şi în oraşele judeţului (Anexa 1.2.1/A).
Dacă analizăm numărul societăţilor comerciale pe mediu urban şi mediu rural rezultă că majoritatea, respectiv 80,26% din numărul firmelor se află în oraşe, deşi, în ce priveşte numărul locuitorilor, sectorul urban deţine o pondere de circa 55,62 % în numărul total al populaţiei judeţului. În ceea ce priveşte municipiul Arad, acesta deşi deţine doar 36,8% din numărul ______________________________________________________________________________
populaţiei judeţului concentrează în municipiu 73,3% din numărul întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţ.
Celelalte oraşe din judeţ cu o pondere în populaţia judeţului ceva mai ridicată de peste 18% concentrează peste 26% din numărul firmelor. Celelalte localităţi din judeţ deţin doar 19,74% din numărul firmelor, la o pondere în populaţia judeţului de circa 44,5%.
Această dezvoltare inegală are ca efect pauperizarea anumitor localităţi şi atragerea activităţilor economice, respectiv a taxelor şi impozitelor locale cu precădere în municipiul Arad. Dintre oraşele din judeţ numai Sebişul are o pondere mai mare ca numărul de firme decât ponderea în populaţie pe total judeţ.
Pentru atragerea investitorilor şi în alte localităţi este nevoie de un marketing urban şi de o strategie de promovare a fiecărei localităţi în parte, prin care să se realizeze o promovare a oportunităţilor, atât pe plan local cât şi faţă de investitorii străini. Lipsa unor structuri de informare şi promovare (de tipul Camerei de Comerţ, Agenţiei de Dezvoltare etc.) face greoaie desfăşurarea acestor activităţi.
1.2.1. INDUSTRIA ŞI IMM
Sectorul privat s-a dezvoltat tot mai mult, înlocuind marile industrii care au caracterizat economia judeţului nostru în anii optzeci. Forţa de muncă din industria uşoară (textile, încălţăminte) a fost absorbită prima de sectorul privat unde au apărut firme care lucrează în lohn. După o perioadă în care lohnul a mers foarte bine, tendinţa este renunţarea la acest mod de lucru deoarece argumenul principal al acestei activităţi este strămutarea producţiei într-o zonă cu manoperă ieftină, iar în perioada următoare, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, piaţa muncii din România nu va mai fi la fel de atractivă pentru investitori. De aceea, în acest moment, managerii acestor firme sunt preocupaţi de mărirea ponderii producţiei proprii, destinată pieţei interne, în totalul producţiei proprii.
Prin crearea zonelor industriale s-a reuşit atragerea a numeroşi investitori străini atât în Arad cât şi în judeţ, cu precădere în producerea de componente şi accesorii pentru industria automobilistică, lucru care a făcut posibilă absorbirea forţei de muncă şi din acest sector.
A. Marea industrie
Înainte de 1989 industria reprezentativă a judeţului a fost formată dintr-un eşalon de întreprinderi cu mii de salariaţi.
Industria constructoare de maşini. Dintre acestea Uzina de Vagoane Astra a fost şi a rămas cea mai mare. Această întreprindere s-a confruntat cu probleme legate de eficientizarea producţiei, menţinerea pieţelor externe şi extinderea lor, probleme de decapitalizare, detehnologizare şi mai ales lipsă de lichidităţi, rezultată din incapacitatea CFR de a achita sau de a achiziţiona noi vagoane. Criza în care a intrat întreprinderea a avut efect şi asupra activităţilor create în jurul acestui colos: proiectare, aprovizionare tehnico-materială etc. Pentru atragerea investitorilor străini, în septembrie 1998 s-a decis divizarea societăţii în două: Astra Vagoane Arad şi Astra Vagoane Călători SA. În iulie 1999 acţionar majoritar la Astra Vagoane Arad a devenit societatea americană de profil Trinity Industries, societate care a transformat firma arădeană într-o firmă modernă, competitivă. Societatea nou înfiinţată Astra Vagoane Călători a fost privatizată în 2000, fiind o societate cu capital integral românesc. În prezent, ea este nucleul unui grup de firme din care fac parte ARIS SA –care fabrică boghiuri şi componente pentru material rulant, dar şi maşini ______________________________________________________________________________
unelte, IRVC Caransebeş SA –unde se fac servicii de mentenaţă vagoane şi Astra Comind SRL –o societate de comerţ şi logistică.
ARIS - întreprinderea de strunguri Arad nu a beneficiat de o conjunctură prea favorabilă. Prin concedieri succesive personalul s-a redus drastic pe seama lipsei de piaţă de desfacere pentru produsele sale tradiţionale şi incapacitatea reconvertirii firmei într-un domeniu care să-i permită relansarea, astfel încât în anul 2000, datorită datoriilor mari acumulate a fost la un pas de închidere.
Din fericire, privatizarea din anul 2002, când a fost cumpărată de Astra Comind Arad, s-a dovedit a fi un succes. Aflată în faliment, fabrica de strunguri a fost repusă pe linia de plutire, ajungând să fie în prezent o societate profitabilă şi fără datorii la stat. Investitorul a salvat locurile de muncă ale angajaţilor şi a creat peste 600 noi locuri de muncă. Salariaţii au de lucru, fiind încheiate contracte comerciale pe următorii 3 ani, 70% din producţie fiind destinată exportului. După ce dispăruse complet în ultimii 8 ani, proprietarul Aris a reînfiinţat Centrul de cercetare şi proiectare, unde lucrează circa 70 de ingineri.
AZOMA – producătoare de utilaje agricole, mori şi maşini pentru uz gospodăresc, maşini şi instalaţii pentru preparat furaje concentrate, utilaje componente pentru hale de porci, bovine şi păsări, instalaţii pentru irigaţii, etc, Azoma a fost privatizată în august 2000. În 2002, numărul salariaţilor a ajuns la 240 de la 110, preocuparea continuă pentru eficientizarea producţiei, investiţiile în tehnologie, găsirea în permanenţă de produse şi servicii noi (ca de exemplu producerea de piese de schimb pentru utilajele proprii), precum şi subvenţiile acordate de guvern pentru agricultură, au contribuit la dezvoltarea continuă a societăţii arădene.
Industria chimică reprezentată de Combinatul chimic care prin închidere a generat circa 3.000 de şomeri, a reprezentat un prim şoc pentru economia judeţului.
Industria de mecanică fină reprezentată prin întreprinderea de Orologerie industrială şi Fabrica de Ceasuri Victoria a cunoscut şi ea criza de pieţe de desfacere externe şi restrângerea drastică a pieţei interne.
Lipsa de elasticitate şi tehnologiile învechite au dus la pierderea unei importante oportunităţi în sectorul contoarelor de apă, care a fost preluat de o firmă privată în continuă dezvoltare şi cu rezultate foarte bune. Cu toate acestea, pe lângă ceasuri mecanice de masă, "Victoria" SA mai produce contoare de apă, precum şi alte produse de mecanică fină. Inainte de 1990, firma era una dintre cele mai cunoscute din Romania in domeniul respectiv de activitate, dar în condiţiile unei uzuri fizice (de peste 60 la sută) şi morale mari a mijloacelor fixe, întreaga gamă de produse a societăţii se realizează cu costuri ridicate, ceea ce are ca urmare o eficienţă economică redusă a întregii activităţi.SC "Victoria" SA a avut, în ultimii ani, o evoluţie economică ciudată în sensul că perioadele în care s-a obţinut profit au fost urmate de altele în care s-au înregistrat pierderi considerabile. Astfel, dacă în 2003 firma a avut o pierdere de 2,4 miliarde lei, în anul următor a avut un profit de 2,8 miliarde lei. Se impune în continuare înzestrarea societăţii cu instalaţii şi utilaje de înaltă tehnicitate, care să asigure importante economii de materii prime, materiale, energie, cheltuieli şi timp de lucru, micşorarea considerabilă a rebuturilor, abordarea unor produse noi şi creşterea calităţii.
Întreprinderea de Orologerie Industrială a fost preluată în noiembrie 1998 de firma italiană VIRO, reuşindu-se în următorii ani oprirea declinului şi aducerea întreprinderii pe un trend ascendent, ______________________________________________________________________________
investitorii italieni fiind mulţumiţi de profesionalismul personalului, ei participând cu capital şi piaţă de desfacere.
Industrializarea lemnului - IMAR - combinatul de prelucrare a lemnului Arad a avut peste 6.000 de salariaţi înainte de 1989, număr care s-a redus constant. Produsele fabricii s-au bucurat de o cerere mare la export în primii ani după 1990, după care a început şi aici un declin datorat scăderii competitivităţii ca urmare a creşterii preţurilor materiei prime, tehnologiei mai puţin productive şi a calităţii inconstante. Cu toate că societatea a fost privatizată ea se confruntă în continuare cu probleme economice şi financiare, probleme cu care se confruntă în general întreaga industrie a mobilei.
IFET este o altă unitate mare din acest sector, care a fost privatizată dar nu s-a reuşit redresarea economică a societăţii care a ajuns în lichidare.
Prin reorganizarea şi privatizarea celor două mari societăţi s-au desprins secţiile din judeţ şi în urma reducerilor de personal şi a iniţiativei specialiştilor s-a creat un sector important de IMM-uri în domeniul prelucrării lemnului, dintre care unele cu rezultate foarte bune.
Industria Textilă reprezentată prin marile întreprinderi UTA, TEBA, TRICOUL ROŞU, a cunoscut profunde transformări, care au dus şi ele la concedieri în masă şi reorganizări. Cele două ţesătorii cu tehnologie veche şi necompetitivă şi-au încetat producţia aproape total; Tricoul Roşu a restructurat producţia, s-a desprins secţia de la Ineu care a devenit o unitate rentabilă care lucrează în special pentru piaţa externă, prin sistem lohn; iar fabrica din Arad, după reduceri succesive de personal a închiriat o parte din spaţii şi din personal unor societăţi mixte şi a reuşit să supravieţuiască, într-o nouă formă. Privatizarea societăţii TEBA a fost un real succes. Acţionarul olandez a adoptat o strategie de creştere graduală, investind peste 50 de milioane de euro în utilaje şi amenajarea spaţiilor de producţie. Astfel, de la 100 de oameni astăzi societatea are peste 5000 de salariaţi în cele trei fabrici din Arad, Brad şi Iaşi. Fabrica din Arad are peste 2000 de salariaţi şi este una din firmele de succes. Unităţile de confecţii MODA, ARTEX etc. au lucrat în special în sistem lohn, şi continuă să funcţioneze la capacitate.
Industria articolelor de uz casnic, respectiv întreprinderi producătoare de păpuşi (ARĂDEANCA), umbrele, rame de ochelari. Aici, a apărut de asemenea fenomenul de reducere a pieţei externe şi scăderea drastică a celei interne, paralel cu apariţia concurenţei. Întreprinderile au trecut la reduceri masive de personal şi la închirierea unor spaţii disponibile pentru alte activităţi.
În 1993 se înfiinţează la Arad firma Contor Zenner, firmă care activează în cercetarea, dezvoltarea, producţia, comerţul şi serviciile în domeniul echipamentelor de măsurare. După preluarea fabricii de ochelari, în mai 2000 a fost inaugurat la Arad noul centru de producţie, cercetare şi ebusiness Contor Zenner România, aici producându-se anual o treime din totalul de contoare Zenner comercializate la nivel mondial. În 2001, a fost desemnată prima câştigătoare din România a trofeului Juran pentru calitate şi excelenţă în afaceri la categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.
Industria Alimentară, respectiv întreprinderile de industrializare a cărnii, de prelucrare a legumelor şi fructelor s-au confruntat cu probleme datorită lipsei de elasticitate şi tehnologiilor neperformante, dar şi a influenţelor aderării la CEFTA. Totuşi şi în acest domeniu au apărut firme private care s-au impus pe piaţă şi au reuşit să supravieţuiască. Industria băuturilor alcoolice s-a menţinut în mare măsură prin privatizare, schimbarea tehnologiei şi creşterea calităţii produselor. ______________________________________________________________________________
Industria de morărit şi panificaţie s-a confruntat cu apariţia unui numeros sector privat. Şi în industria laptelui au apărut numeroşi producători privaţi, unii chiar cu succes. Fabrica de zahăr a fost privatizată, la fel şi cea de bere, unităţi care ulterior au fost închise, iar în domeniul băuturilor răcoritoare şi a apei minerale au fost create noi capacităţi de producţie.
Construcţiile, caracterizate prin întreprinderi foarte mari înainte de 1989 a fost sectorul care s-a repliat poate cel mai repede, datorită dezvoltării unei pieţe a construcţiilor, cu precădere pentru structurile de stat (vămi, bănci, sedii administrative) cât şi demarării unor investiţii private şi apariţiei unei cereri pentru construcţii de locuinţe. În sectorul construcţiilor s-a declanşat o specializare a firmelor pe tipuri de lucrări: construcţii, instalaţii, etc. A fost unicul sector în care serviciile de proiectare nu numai că s-au menţinut, dar s-au şi dezvoltat prin apariţia de firme mici în domeniu.
Concluzii: căderea unor unităţi mari industriale a fost determinată de factori de conjunctură dar şi de incapacitatea managerială şi lipsa unei strategii de dezvoltare susţinută de mijloace de finanţare a activităţii.
Şomajul generat de transformările marilor societăţi a fost absorbit total în domeniul confecţiilor şi încălţămintei de firmele străine care produc cu precădere în sistem lohn. În domeniul construcţiilor de maşini absorbirea şomerilor s-a făcut într-o perioadă mai îndelungată de timp, acest lucru datorându-se atât faptului că în acest domeniu investiţiile pentru pornirea unei noi afaceri sunt mult mai mari, cât şi elasticităţii mai reduse a personalului faţă de orientarea spre alte sectoare.
În Arad, zonele industriale s-au dovedit a fi adevărate baze de dezvoltare a potenţialului economic. În conformitate cu rezultatele unui studiu realizat în 2004, judeţul poate fi considerat un exemplu al atragerii de investiţii străine directe cu ajutorul zonelor industriale, deoarece aici au fost demarate afaceri din diverse domenii, în special în producţia de componente auto.
Astfel, "Leoni" (Germania) şi "Takata Petri", care se ocupă de producţia de centuri de siguranţă şi volane, precum şi "Yazaki" (Japonia, producătoare de instrumente de bord, sunt doar câteva dintre companiile străine de renume care au ales să-şi dezvolte afacerile în municipiul Arad.
Cea mai importantă este Zona Industrială Arad - Vest, care a atras deja peste 25 de investitori români şi străini. Nume cunoscute precum "Leoni Wiring System", "Euroimobiliare", "NDB Logistica", "Takata Petri", "Safilar", "Anton Industries", "General Beton", "Lackner and Schwartz", "Yazaki Component Technology" şi "Woodcote" au ales această zonă mai ales pentru că lucrările de infrastructură au fost finalizate, urmând ca în 2005 să fie dată în folosinţă şi linia de tramvai care leagă zona de centrul reşedinţei judeţului.
B. Sectorul IMM-urilor
Sectorul IMM - urilor a luat fiinţă prin divizarea unor foste întreprinderi mari şi prin iniţiativa întreprinzătorilor privaţi români şi străini, care au înfiinţat întreprinderi noi.
În 2004 sectorul IMM-urilor a reprezentat peste 99,9% din numărul firmelor care au depus bilanţ. După cum rezultă din anexa 1.2.1.F în ce priveşte structura pe domenii de activitate, 3473 din IMM-uri, adică 31 % au ca domeniu principal comerţul, 13 % serviciile, 15 % industria, 6 % agricultura şi silvicultura, 7 % transporturi, 6 % construcţii şi 2 % ocrotirea sănătăţii.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
În ce priveşte amplasarea în teritoriu nu mai există domenii în care să nu existe firme mici şi mijlocii cu sedii în oraşele judeţului.
În jur de 90% din firmele din domeniul informaticii, învăţământului, editurilor, şi prestărilor de servicii se află de asemenea în municipiul Arad. De fapt, în ansamblu 73,4 % din numărul total al firmelor se află în Arad.
Domeniile în care celelalte oraşe din judeţ au un număr mai important de firme sunt silvicultura, unde doar 15 % sunt în Arad, agricultura cu 46,47 %, turismul cu 64,32% şi industria, cu 68,42% din firme cu sediul în Arad.
Se constată dispariţia sectoarelor de aprovizionare tehnico-materială şi contractări-achiziţii prin desfiinţarea marilor lanţuri comerciale, precum şi creşterea semnificativă a numărului de firme din următoarele domenii: industrie, agricultură, transporturi, telecomunicaţii, turism, finanţe, bănci, asigurări.
Comerţul este activitatea unde se regăseseşte cel mai mare număr de firme, 4459 firme, industria şi prestările de servicii sunt domenii în care activează peste 1000 de firme, un număr semnificativ înregistrându-se şi în transporturi, construcţii, turism şi agricultură.
1.2.2. SPAŢIUL RURAL
Spaţiul rural este înţeles, în cadrul acestei prezentări, ca totalitatea aşezărilor rurale, luate ca o entitate socio-culturală şi ca spaţiu de trai, unde se practică economia agrară.
POTENŢIALUL AGRICOL NATURAL AL JUDEŢULUI
Suprafaţa mare de câmpie a judeţului Arad, culoarele Mureşului şi Crişului Alb, pământurile cu un înalt grad de fertilitate, optimul termic şi precipitaţiile bogate explică dezvoltarea agriculturii în judeţ. Nevoile de aprovizionare pentru populaţie sunt satisfăcute din resurse proprii, totodată alimentează fondul de consum din cinci judeţe învecinate şi asigură exportul de produse cum ar fi: cereale, carne, legume şi fructe, vin.
În zonele de câmpie predomină cultura cerealelor şi a legumelor; în zona colinară este caracteristică pomicultura şi viticultura, “Podgoria Aradului” fiind renumită pentru vinurile sale de colecţie (Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarcă). Zona de munte este profilată pe zootehnie.
Terenurile agricole se regăsesc cu precădere în zona de câmpie şi luncă (peste 60%), iar diferenţa în zona de deal şi de munte.
Câmpiile, luncile, terasele şi, parţial, piemonturile sunt integrate circuitului agricol (majoritatea ca arabil). Diversitatea culturilor este mare, dar evident predomină cele cerealiere, apoi plantele tehnice, legumele şi plantele furajere.
Învelişul de sol din cadrul judeţului Arad reflectă în mod fidel interferenţa factorilor pedogenetici care, aici în zonă, sunt extrem de variabili şi variaţi.
Urmare acestor aspecte, rezultă că în acest spaţiu relativ restrâns, se regăseşte unul din cele mai diversificate mozaicări de tipuri, subtipuri şi varietăţi de sol din România. În susţinerea acestei
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
afirmaţii vine şi faptul că pe teritoriul judeţului Arad au fost identificate, în cadrul a şapte clase, 25 tipuri de sol şi foarte numeroase subtipuri şi varietăţi.Prezentând succint condiţiile care determină potenţialul agricol natural, trebuie să se remarce faptul că şi factorii antropici, voluntari sau involuntari, joacă un rol foarte important, împreună cu cei naturali, în determinarea producţiilor ce se pot obţine în judeţul Arad.
ACTIVITĂŢI AGRICOLE
Surse de materii prime
Cultivarea cerealelor - este una din cele mai vechi şi importante activităţi agricole în judeţul nostru, care dispun de cele mai întinse suprafeţe arabile, precum şi de condiţii climatice favorabile. Cu toate că dotarea tehnică s-a îmbunătăţit (număr de utilaje/ha), exploatarea ineficientă a terenurilor are ca efect o scădere a calităţii şi cantităţii, în raport cu posibilităţile.
Viticultura - cultura viţei de vie a ocupat şi ocupă un loc important în agricultura ţărilor cu tradiţii în acest domeniu.
Ţări mari cultivatoare de viţă de vie cum ar fi Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi nu în ultimul rând România, produc anual cantităţi foarte mari de struguri de masă şi vin, astfel încât în acest domeniu se duce o luptă acerbă pentru valorificarea producţiei în condiţii cât mai avantajoase.
Scăderea consumului de vin pe cap de locuitor atât în Europa cât şi pe plan mondial a declanşat o reformă şi o restructurare şi în domeniul viticulturii şi vinificaţiei.
Centrele de vinificaţie din ţara noastră se confruntă cu greutăţi foarte mari din punct de vedere financiar în domeniul retehnologizării în vinificaţie.
În cadrul procesului de prelucrare a strugurilor un loc foarte important îl ocupă prepararea vinurilor roşii. Se cunoaşte faptul că prepararea unui vin roşu de calitate necesită un volum mărit de operaţii tehnologice şi o atenţie deosebită. Prepararea unui vin roşu de calitate este mult mai dificil decât a unui vin alb.
Viticultura şi vinificaţia se află într-un proces de restructurare şi de reformă impus de piaţă. Piaţa vinului este dictată de consumator, la ora actuală fiind preferate vinurile tinere cu aromă de fruct, plăcut colorate.
Problemele cu care se confruntă viticultura din judeţul nostru ţin de slaba dotare tehnică şi de îmbătrânirea materialului productiv.
Legumicultura - în judeţul Arad piaţa legumicolă ţărănească în forma ei primară este cunoscută încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea producţiei legumicole în comuna Aradul Nou, unde s-a format primul bazin legumicol fiind acelaşi timp şi principalul furnizor de legume pe piaţa oraşului Arad.
În perioada interbelică a existat o asociaţie a legumicultorilor care a manifestat preocupare inclusiv în domeniul extinderii culturilor irigate.
Cererea şi oferta de produse legumicole din etapa actuală trebuie să răspundă necesităţilor unei populaţii urbane de 55,62% din totalul populaţiei judeţului, faţă de 18,2% din anul 1937. Dacă în anul 1937 reveneau 4,49 locuitori rurali la un locuitor urban, în prezent acest raport este de 0,79%.______________________________________________________________________________
Problemele cu care se confruntă legumicultura sunt, în principal, exploatarea ineficientă a terenurilor şi inexistenţa unor pieţe stabile de desfacere a mărfurilor.
Pomicultura - după primul război mondial, pomicultura în special cultura mărului şi prunului s-a extins şi în zona Aradului. După 1980 a existat tendinţa realizării unei mari diversităţi a sortimentului, introducându-se soiuri cu coacerea timpurie a fructelor şi îmbunătăţirea tehnologiilor de cultură.
În prezent suprafeţele de pomi au scăzut simţitor, fiind desfiinţate multe plantaţii datorită resurselor financiare slabe, care nu se ridică la nivelul cheltuielilor efectuate; piaţa fiind aprovizionată în cea mai mare parte cu fructe din import şi o mică parte cu fructe din producţia internă şi a gospodăriilor individuale.
Trebuie amintită aici elasticitatea foarte mare a speciei de măr, a calităţilor gustative deosebite, a posibilităţilor de transport şi păstrare îndelungată, a valorii alimentare şi terapeutice; de asemenea, datorită posibilităţilor multiple de valorificare şi a producţiilor mari, mărul - aliment şi medicament, îşi merită pe deplin locul întâi în pomicultura noastră şi locul al treilea în cea mondială, după bananier şi portocal.
Problemele principale ale pomiculturii sunt dotarea tehnică precară şi îmbătrânirea arborilor care determină scăderea producţiilor.
Floricultura - dragostea omului pentru flori, gustul pentru frumos, are o istorie foarte veche, dovedită şi de descoperirile arheologice. Cultivarea florilor până în trecutul nu prea îndepărtat nu se făcea cu scopul de a realiza profit, ci pentru înfrumuseţare, contemplare, de satisfacere a unor necesităţi spirituale, de apropiere de divinitate. Evoluţia sortimentului floricol de-a lungul secolelor a fost destul de lentă.
Perioada de vârf a cultivării florilor, mai ales în spaţii protejate la Serele Arad, a fost atinsă între anii 1979-1988, cu un număr foarte mare de specii: Cyclamen, Saintpanlia, garoafa, gladiola, frezia şi trandafirul. La diversitatea sortimentului floricol au contribuit în mod esenţial câteva firme străine: austriece, italiene şi germane.
Suprafaţa cultivată cu flori după 1976 a crescut an de an ajungând numai la sere la peste 20 ha în 1988. Din păcate, reducerea, atât a suprafeţei cât şi a sortimentului, a fost mult mai rapidă, azi Serele din Arad fiind închise după o privatizare nereuşită.
Zootehnia - studierea evoluţiei exploatării animalelor permite perfecţionarea metodicii actuale de exploatare prin înţelegerea şi preluarea exemplelor, prin reţinerea aspectelor favorabile şi adaptabile la condiţiile locale specifice.
După cel de-al doilea război mondial, s-au întreprins o serie de acţiuni concrete pentru redresarea creşterii animalelor cum ar fi: asistenţa sanitar - veterinară gratuită, acordarea pe termen lung a creditelor pentru cumpărare de reproducători, înfiinţarea de staţiuni de montă şi staţiuni pentru executarea de însămânţări artificiale.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Dacă până în 1999 efectivele de animale domestice au scăzut, an de an, la toate speciile, ca o consecinţă atât a desfiinţării cooperativelor, cât şi a defectuoasei administrări a unităţilor de stat, lipsite de baze furajere proprii, trecerea efectivelor în sectorul privat a reechilibrat şi acest sector. Astfel, începând cu anul 2000 s-au înregistrat creşteri ale efectivelor la toatecategoriile. O uşoară scădere s-a înregistrat la bovine, de la 63.491 capete în 2000 la 61.966 în 2002.
În anul 2004, efectivele de animale la nivelul judeţului Arad marchează o scădere faţă de anul 2003, cu excepţia efectivului de păsări care a crescut de 2 ori.
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR AGRICOLE
În perioada de după anul 1989 agricultura a fost supusă unei modificări structurale ca urmare a desfiinţării CAP – urilor, privatizării şi extinderii formei de proprietate privată.
Structura suprafeţei agricole în anul 2004 este prezentată în tabelul următor:
Suprafaţa totală 775.409Suprafaţa totală agricolă 511.562Suprafaţa totală neagricolă 263.847Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 212.023Ape şi bălţi 13.654Alte suprafeţe 38.170
Raportat la suprafaţa arabilă totală a judeţului, ponderea cea mai mare au avut cerealele pentru boabe, cărora le-a fost destinată o suprafaţă de 71% din suprafaţa arabilă. Predomină culturile de porumb (40%), grâu şi secară (22%), orz (5%) şi ovăz (4%).
În perioada 1999 – 2002, scăderi mari ale suprafeţelor cultivate s-au înregistrat la sfeclă de zahăr, soia boabe, rapiţă ulei, seminţe şi legume, ele datorându-se, în mare parte, lipsei de măsuri stimulative pentru producătorii agricoli, dar şi populaţiei prea îmbătrânite pentru a cultiva plante agricole pretenţioase.
Creşterea numărului de hectare necultivate şi scăderea productivităţii la hectar sunt consecinţele reîmproprietării ţăranilor cu loturi mici, insuficienţa asociaţiilor agricole, forţa de muncă îmbătrânită din agricultură şi lipsa utilajelor moderne.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Poziţia sa geografică, reţeaua densă de căi rutiere (E68, E671, DN7A), de căi ferate naţionale şi europene (punct important în reţeaua naţională şi pe magistrala Paris–Istambul) favorizează judeţul Arad şi din punct de vedere al turismului.
Cele patru puncte de trecere a frontierei (Nădlac, Vărşand, Turnu - rutiere şi Curtici – cel mai important punct feroviar de trecere a frontierei din ţară), Aeroportul Internaţional Arad - recent modernizat, sunt argumente suficiente pentru a considera judeţul Arad principala poartă de intrare în ţară.Pitorescul zonelor montane şi depresionare, existenţa izvoarelor de ape minerale, geotermale, recunoscute prin calităţile lor curative, fondul cinegetic şi piscicol, bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, artă populară şi folclor întâlnite în localităţile arădene, oferă o varietate de atracţii turistice.
În judeţul Arad principalele forme de turism ce se pretează potenţialului turistic existent sunt: turismul balneo-climateric, turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână şi turismul rural.
Turismul balneo-climateric reprezintă o formă clasică de turism în judeţ. Sunt renumite staţiunile Moneasa (bogată în resurse de apă bicarbonate, calcice, magneziene şi sodice, la o temperatură de 25-30 °C) şi Lipova (ape carbogazoase). Baza materială a acestora este însă degradată, dar procesul de privatizare - în care sunt implicate activele acestor staţiuni - va trebui să aibă ca efect oprirea procesului de degradare, modernizarea şi dezvoltarea lor.
Teritoriul judeţului cuprinde şi alte izvoare minerale şi geotermale (Curtici, Sofronea, Macea, Dezna) dar lipsa resurselor financiare nu a permis amenajările necesare.
Moneasa, supranumită “Perla Munţilor Apuseni”, este o staţiune ce se pretează la practicarea sporturilor de iarnă: pârtia de schi existentă necesită însă extindere şi modernizare. Turismul de afaceri şi cel de sfârşit de săptămână poate constitui, de asemenea, o alternativă de dezvoltare turistică a Aradului. El apare ca un oraş al cărui centru istoric dispune de un patrimoniu arhitectural amintind de stilurile baroc, gotic, bizantin, neogotic, îmbinate armonios cu cel
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
seccesion şi renascentist. Cadrul arhitectural al oraşului este familiar vizitatorilor din străinătate, mai ales cei originari din ţările germanice.
Dintre obiectivele turistice de seamă amintim: Muzeul Judeţean, Filarmonica din Arad, Teatrul de Stat din Arad (1874), Teatrul Vechi (1817), Şcoala Preparandia – una din cele mai vechi şcoli pedagogice din ţară (1812), Liceul “Moise Nicoară” (1869), Catedrala Ortodoxă Română (1862), Catedrala Romano-Catolică (1902), Cetatea Aradului (1763-1783).Clipe de neuitat pot oferi vizitatorului şi pădurile Vladimirescu şi Ceala, ce dispun de un fond cinegetic şi piscicol bogat. Lacul Ghioroc, este un alt loc cu multiple posibilităţi de cazare, masă şi divertisment.
Turismul rural - Podgoria Aradului, renumită prin vinurile sale, poate constitui spaţiul ideal de petrecere a unor vacanţe la ţară (agro-turism). Această formă de turism se poate dezvolta şi în alte localităţi ca Tauţ (localitate situată în apropierea lacului de acumulare Tauţ), Moneasa, Dezna, Gurahonţ, Hălmagiu, Bârsa, Vârfurile (M-ţii Codru Moma şi Valea Crişului Alb) cât şi pe Valea Mureşului, noua legislaţie acordând facilităţi deosebite investitorilor.
Pentru susţinerea dezvoltării agro-turismului în judeţ sunt necesare lucrări de modernizare şi investiţii noi în domeniul infrastructurii, pe baza unor proiecte de relevanţă regională (reţele de apă, canalizare, gaze naturale).
Monumentele istorice şi de arhitectură de pe raza municipiului Arad sunt completate de cetăţile de piatră de la Şoimoş, Şiria, Dezna (sec. XIV-XVI), castelele şi conacele medievale de la Macea, Curtici, Şofronea, Căpâlnaş, Mănăştur, Şiria, Pâncota, Conop, Săvârşin, Birchiş, Fântânele etc. de aşezăminte de cult: - mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, mănăstirea Feredeu, mănăstirea Gai, mănăstirea Bezdin; bisericile de lemn de pe valea Mureşului şi cele de la Craiva, Hălmagiu, Pleşcuţa, ce datează din secolele XVII-XIX.
Din punct de vedere etnografic şi folcloric, sunt de remarcat centrele de ceramică de la Bârsa, Târnăviţa şi Hălmăgel; casele ţărăneşti ce mai păstrează încă meşteşugurile şi tehnicile fabricării portului popular din regiune - Bârsa, Buteni, Gurahonţ, Săvârşin etc. Toate aceste obiective nu fac altceva decât să completeze oferta agro-turismului, care - împreună cu cel cultural-etnografic - vor ridica valoarea produsului turistic al regiunii.
Capacităţile de cazare turistică se află concentrate în proporţie de 45% în municipiul Arad. Starea unităţilor turistice, a dotărilor lasă încă de dorit. Prin alternativa pe care o oferă judeţul Arad – agro-turism şi etnoturism, există şanse ca cererea turistică să crească, iniţiativa privată făcându-se astfel mai mult simţită decât până acum. Oferta turistică se poate îmbunătăţi atât în turismul de afaceri, cât şi în cel balnear în perspectiva privatizării activelor şi a participării la programe de dezvoltare regională şi internaţională.
Întreprinderile turistice se împart în structuri de cazare şi agenţii de turism. În tabelele ce urmează vor fi prezentate structurile de cazare (hoteluri, moteluri, vile, pensiuni şi cabane turistice, campinguri, sate de vacanţă), după categoria lor, capacitatea de cazare, numărul lor, localizarea lor şi după tipul de societate (privat sau de stat).
A. Structuri de Cazare (Clasificate de Ministerul Turismului - 2004)
Tabel 1 – HOTELURI
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Capacitatea de cazare turistică în anul 2003 cuprinde un număr de: 1.870 locuri în hoteluri 148 locuri în hanuri şi moteluri 160 locuri în campinguri 414 locuri în vile turistice Din analiza indicatorilor tabelelor 9 şi 10 se deduce că pentru structurile de cazare de tip hotel şi motel, unde investiţiile pentru construire, modernizare sunt mari, datele legate de numărul structurilor de cazare şi de numărul de locuri de cazare nu s-au schimbat semnificativ pe parcursul anilor 1998 – 2003.
În Arad situaţia este diferită, tendinţa este de a dezvolta structuri turistice (pensiuni, vile turistice) de capacitate medie spre a fi profitabile.Evoluţia pensiunilor agro-turistice nu a fost urmărită până în anul 1997. În anul respectiv au existat doar trei asemenea structuri de cazare. În anul 2003, situaţia lor este diferită (vezi tabel 11 - Unităţi agro-turistice).
Dezvoltarea conceptului de agro-turism a determinat proprietarii caselor din spaţiul rural să presteze servicii în domeniul turismului. Tabelul 11 - Unităţi agro-turistice - cuprinde gospodăriile clasificate şi în curs de clasificare pentru această activitate. Tabel 11 - Unităţi agro-turistice
Gradul de ocupare este indicatorul cel mai important al activităţii unei structuri de cazare. Acesta influenţează asupra nivelului de trai al populaţiei, a dezvoltării în general a activităţii de turism şi a rentabilităţii agenţilor economici din turism.
În evoluţie, gradul de ocupare (optim 65%) a crescut la toate structurile de cazare din 1998 până în 2003.
Gradul de ocupare a structurilor de cazare - raportul între numărul total al turiştilor şi numărul total al locurilor de cazare dintr-o structură turistică.
Tabel 13 - Activitatea de cazare turistică în anul 2003 (nr. de înnoptări, originea turiştilor)
Nr. mediu locuri oferite (pers.) 4472Turişti cazaţi (pers.) 139988 Turişti români (pers.) 104880 Turişti străini (pers.) 35108Nr. înnoptări total (zile) 285209 Turişti români (zile) 220134 Turişti străini (zile) 65075Nr. mediu înnoptări total (zile) 2.04 Nr. mediu înnoptări români (zile) 2.10 Nr. mediu înnoptări străini (zile) 1.85
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
Din analiza tabelului de mai sus se poate deduce că în judeţul Arad (judeţ de graniţă) fluxul de turişti străini spre România este de 3 ori mai mic faţă de fluxul de turişti români spre străinătate.Acesta arată gradul de interes turistic pe care ţara noastră îl avea în anul 2003 pentru străini şi dezvoltarea turismului extern în România. De asemenea se mai poate observa şi tipul de turist care vizitează judeţul nostru - turist de tranzit (durata medie de înnoptări este de 2,04 zile).
În viitor judeţul Arad va trebui să valorifice capacităţile de cazare spre dezvoltarea turismului de tranzit.
Calificare profesională
Turismul caracterizându-se prin sezonalitate, implică un număr relativ mare de persoane care desfăşoară activitate pe perioadă determinată. Numărul acestora nu poate fi uşor identificat.
Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme: Lipsa personalului calificat în meseriile de bază din turism şi alimentaţie publică - problema
majoră în dezvoltarea serviciilor de acest gen este legată de calificarea personalului în meseriile de bază (ospătar, bucătar, recepţioner)
Baza materială existentă în staţiunile balneare nu este gestionată corespunzător Potenţialul turistic existent este slab promovat (lipsa materialelor informative, documentare şi
a semnalizării turistice rutiere)
1.2.4 SERVICIILE ŞI COMERŢUL
Serviciile
Domeniul serviciilor a fost caracterizat înainte de 1989 prin existenţa unor structuri, de regulă, în sectorul cooperatist şi al industriei locale, care asigurau prestările de servicii către populaţie: croitorii, frizerii, curăţătorii chimice, reparaţii aparate electrocasnice etc, iar pe de altă parte către întreprinderi: întreţinere utilaje, amenajări spaţii comerciale, servicii informatice etc.
Astăzi, numărul firmelor cu activitate pe 2004 sectorul de servicii deţine un remarcabil loc trei, după comerţ şi industrie, cu 12,7 % din numărul total al firmelor. Din păcate, însă, ponderea sectorului de servicii în cifra de afaceri realizată în judeţ s-a situat sub 2 %.
În economia ţărilor dezvoltate acest sector a preluat o mare parte a personalului disponibilizat în industrie şi agricultură. La noi, acest sector se confruntă, în special, cu lipsa unei cereri solvabile, (clienţi care solicită servicii pe care le pot plăti), clienţi atât din sfera agenţilor economici cât şi a populaţiei.
Prin schimbările intervenite în sectorul serviciilor, au apărut unele tendinţe noi, care se vor accentua o dată cu procesul de dezvoltare economică.
1. Crearea serviciilor cu înalt conţinut tehnologic, cum sunt serviciile informatice şi de comunicaţii, telefonie mobilă, Internet, televiziune prin cablu etc. Aceste servicii sunt foarte specializate şi necesită cunoştinţe şi tehnologii speciale. De regulă, aceste servicii s-au dezvoltat pe baza iniţiativei private, în cadrul unor întreprinderi mici şi mijlocii. Pe baza datelor din bilanţurile pe 2004 rezultă că au existat 172 de IMM-uri în domeniul informatic şi 45 în domeniul telecomunicaţiilor. Acest sector a cunoscut o dezvoltare continuă, tehnica de calcul devenind un lucru indispensabil pentru orice firmă şi instituţie. De asemenea, de la an la an creşte cererea persoanelor fizice.______________________________________________________________________________
Numărul posesorilor de telefoane mobile a crescut semnificativ, operatorii de pe această piaţă fiind foarte activi, oferind în permanenţă servicii şi produse noi pentru atragerea consumatorilor. Pe lângă cei doi operatori mari, Connex şi Orange, au apărut pe piaţă şi Cosmorom şi Telemobil. Dacă Cosmoromul nu a reuşit să câştige piaţă, Zapp-ul (Telemobil) a câştigat foarte mult teren prin oferta de produse adresate companiilor prin pachetul Zapp Share Free.
2. Dezvoltarea unor servicii profesionale adresate agenţilor economici, cum ar fi servicii de consultanţă juridică, contabilă, expertiză contabilă, evaluare, notariate, Registrul Comerţului, expediţioneri, comisionari vamali, Registrul Auto etc. În acest sector rolul principal îl au experţii, persoane fizice sau juridice, specializaţi în prestarea acestor servicii, care cer o pregătire profesională foarte specifică, atestată şi recunoscută de autorităţile în domeniu, care îşi sprijină clienţii. Acest sector s-a dezvoltat pe temeiul legislaţiei care obligă apelarea la serviciile respective în anumite situaţii. Cererea pentru aceste servicii este stimulată sau impusă prin anumite reglementări.
3. Dezvoltarea serviciilor financiar-bancare şi de asigurări. Aceste servicii sunt caracterizate prin investiţii mari de capital, de aceea au apărut, doar sucursale sau filiale ale unor instituţii cu sediul în Bucureşti.
Domeniul financiar bancar este un domeniu în evoluţie foarte rapidă. În numai câţiva ani, de la stadiul în care numai Banca Naţională şi Casele de Economii şi Consemnaţiuni aveau filiale locale, s-a ajuns la situaţia în care numeroase bănci sunt reprezentate în judeţ: Banca Naţională Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Comercială Română, ABN AMRO Bank, Banca Italo-Romena, Banca Transilvania, Banc Post, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Uni Credit, HVB Bank, Banca Populară Phoenix.
Instituţia reprezentativă pentru judeţul Arad, WEST BANK, singura bancă cu sediul central în Arad înfiinţată în iunie 1996, a fost preluată de grupul italian San Paolo Imi Bank.
Odată cu deschiderea, la sfârşitul anului 1995, a Bursei de Valori Bucureşti, au apărut şi în Arad primele agenţii de intermediere de valori mobiliare.În acest sector au apărut şi firme care se ocupă de intermedierea tranzacţiilor pe piaţa de valori imobiliare, firme de brokeraj, reprezentanţi ai diverselor fonduri de investiţii.
O instituţie reprezentativă în acest domeniul este SIF Banat Crişana care are sediul în Arad şi care administrează portofoliul fostului FPP Banat-Crişana.
4. Privatizarea marilor monopoluri în domeniul utilităţilor publice. Lipsa de eficienţă a acestor structuri este de regulă transpusă în majorări de preţuri, pe care utilizatorii sunt obligaţi să le accepte din cauza poziţiei de monopol deţinute. Din statisticile pe anii precedenţi rezultă contribuţia hotărâtoare a acestor furnizori de servicii la creşterea costurilor de producţie, pe de o parte şi la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea inflaţiei, pe de altă parte. Aceste servicii sunt generatoare de proceduri birocratice complicate, care fac şi mai grea viaţa întreprinzătorilor în general, şi a sectorului IMM-urilor în special.
Din această cauză se doreşte privatizarea lor precum şi crearea unui mediu concurenţial care să regleze în mod corect piaţa, cererea şi oferta de servicii şi preţul acestora. Marile reţele de furnizare ale utilităţilor care au reprezentat sau reprezintă monopoluri sunt cele din domeniul telefoniei fixe, a furnizării de energie electrică, termică, gaz, apă, canalizare, salubritate.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
În ceea ce priveşte telefonia fixă, au apărut firme care oferă servicii de telefonie alternativă, ceea ce a creat un mediu concurenţial care a determinat Romtelecomul să-şi revizuiască politica de preţuri şi să se preocupe de lansarea pe piaţă de noi servicii atât de telefonie cât şi de acces la Internet. Telefonia dispune de o infrastructură bine dotată (nu mai există localităţi cu centrale manuale), la sfârşitul anului 2004 în judeţ existând 96.546 de abonamente telefonice.
Astfel, au apărut pe piaţă companii precum Astral Telecom, Atlas Telecom, RDS, care au intrat pe piaţă iniţial cu servicii de telefonie internaţională utilizând cartelele preplătite, şi care încet dar sigur intră pe piaţă şi cu telefonia fixă internă.
S-a reuşit privatizarea furnizării de energie electrică, dar investiţiile foarte mari pe care le necesită acest sector deocamdată au împiedicat apariţia pe piaţă de noi furnizori. În continuare, se urmăreşte privatizarea acestor societăţi pentru a se creşte productivitatea lor, pentru a se reduce pierderile pe care acestea le înregistrează şi pentru a stimula preocuparea acestora pentru oferirea de servicii la un nivel calitativ mai bun către consumatori.
5. Dezvoltarea prestărilor de servicii profesionale pentru întreprinderi şi instituţii. În acest sector se încadrează realizarea unor servicii care cer o anumită pregătire de specialitate, dar de care o firmă nu are nevoie în mod constant şi permanent, pentru a încadra personal propriu pentru activitatea respectivă. Cererea pentru aceste servicii depinde de gradul de recunoaştere a profesionalismului prestatorului şi mai ales de puterea de cumpărare a clientului. De regulă apelarea la specialişti cere o mentalitate orientată în această direcţie care presupune recunoaşterea competenţei altei persoane/instituţii specializate pentru rezolvarea anumitor necesităţi. Serviciile de consultanţă în management, marketing, proiectare, servicii de traducere şi interpretariat, de organizare de diferite acţiuni şi evenimente se încadrează în această categorie. În domeniul proiectării, au existat 147 de IMM- uri în 2004, faţă de 36 în 1998, şi un număr mare de persoane fizice autorizate. La fel, în domeniul traducerilor, de regulă, serviciile se prestează de persoane fizice autorizate.Pe piaţa serviciilor profesionale a apărut un nou serviciu, serviciul de medicina muncii. Este un domeniu reglementat prin lege, fiecare firmă şi instituţie fiind obligată să colaboreze cu un cabinet de medicina muncii. În ce priveşte serviciile de consultanţă, asistenţă şi de organizare de diverse evenimente se realizează în general de instituţii specializate de tipul Camerei de Comerţ şi Industrie, Centre de consultanţă finanţate de organizaţii guvernamentale sau internaţionale. Acest lucru se datorează nedezvoltării corespunzătoare a unei pieţe pentru aceste servicii, din motivele legate de faptul că majoritatea managerilor nu acordă importanţă acestor aspecte sau nu le consideră prioritare, deci nu sunt dispuşi să le plătească. Cu toate acestea, şi în acest domeniu s-au făcut progrese. De exemplu, există o cerere tot mai mare de consultanţă în scrierea şi monitorizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri.
Din această categorie o dezvoltare accentuată o au serviciile de publicitate şi de tipografie, care dau rezultate mai rapide şi mai palpabile decât cele de consultanţă. În 2004 au existat 56 de edituri în judeţul Arad, comparativ cu 1998 când erau 12.
6. Dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie. Serviciile pentru populaţie sunt puternic influenţate de puterea de cumpărare a acesteia. Cu cât puterea de cumpărare este mai limitată, cu atât mai multe activităţi se realizează pe cont propriu, cu ajutorul membrilor de familie. În această perioadă, servicii de tipul spălătoriilor şi curăţătoriilor, serviciile de curăţenie, de reparaţii şi întreţinere de articole de uz îndelungat, întreţinerea instalaţiilor de apă şi chiar
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
zugrăvit şi vopsit se rezolvă în regim propriu. Serviciile adresate populaţiei sunt din păcate considerate la acest moment un articol de lux pe care majoritatea populaţiei nu şi-o poate permite.
Cu toate acestea şi în acest domeniu există deja nişte segmente de piaţă care sunt dispuse să plătească pentru anumite servicii, lucru ce justifică apariţia de firme de profil. Aceste servicii sunt: fitness, masaj, solar, gimnastică şi alte activităţi de menţinere în formă a organismului. Aceste servicii sunt apelate în mare măsură de tineret şi se caracterizează prin creşterea calităţii prestaţiilor şi a investiţiilor tot mai mari în suportul tehnic.
Alte servicii în creştere sunt cele de administrare a locuinţelor şi de curăţenie, de intermedierea vânzării de imobile, de închiriere de autoturisme, de copiat şi multiplicat documente, de developare foto, de organizare de evenimente –nunţi, petreceri, etc. De remarcat că majoritatea acestor servicii au nevoie de tehnologie şi deci de investiţie relativ mare.
Prestările de servicii pentru populaţie reprezintă o mare oportunitate, în care întreprinzătorii cu fantezie pot găsi segmente interesate, având o mare şansă de dezvoltare pentru viitor, în condiţiile în care prestatorii îşi vor asuma responsabilitatea prestării unor servicii de calitate constant ridicată.
7. Alimentaţia Publică şi turismul. Deşi aceste sectoare sunt tratate separat, ele fac parte din categoria serviciilor; problemele acestor sectoare sunt legate de găsirea unor surse de modernizare a structurilor existente sau de investiţii noi, şi de atragerea unui număr cât mai mare de clienţi locali, dar mai ales străini. Limitele sunt legate de reducerea puterii de cumpărare a pieţei interne şi de oferta insuficient de competitivă pe piaţa externă. Cu toate acestea, şi în acest sector se văd urmările unei dezvoltări constante. În ceea ce priveşte alimentaţia publică, majoritatea vechilor structuri au fost modernizate şi au apărut foarte multe restaurante, baruri şi cafenele private, cu o calitate foarte bună a serviciilor şi cu grad de adresabilitate foarte larg, de la unităţi de lux la unităţi cu preţuri accesibile.Turismul, mai ales turismul de tranzit care este caracteristic judeţului nostru, are un trend ascendent. Vechile structuri de cazare au fost modernizate şi în permanenţă sunt construite hoteluri, vile şi pensiuni noi.
8. Transporturile de mărfuri şi de călători constituie un alt segment de servicii puternic legate de dezvoltarea infrastructurii. În 2004 au funcţionat 779 de societăţi de profil, care au contribuit la cifra de afaceri a judeţului cu circa 5,29%. În ultimii ani au apărut foarte multe firme care fac transport internaţional de persoane, precum şi transport intern cu autocare şi microbuze. Şi acest domeniu are mari oportunităţi de dezvoltare, pe măsura realizării infrastructurii pe cale terestră şi aeriană, cu precădere.
ComerţulPrin poziţia geografică a judeţului, comerţul s-a impus ca activitatea cea mai importantă a economiei. Comerţul reprezintă domeniul de activitate de bază pentru 40 % din numărul firmelor şi realizează 38 % din cifra de afaceri. Ca tendinţe se remarcă dispariţia fostului sector de comerţ cu ridicata (en gros) datorită lipsei fondurilor pentru finanţare şi a modificării cerinţelor actuale ale activităţii comerciale. Comerţul en gross se desfăşoară în prezent la nivelul unei viteze mari de înnoire a stocurilor, cu spaţii mici de depozitare şi varietate sortimentală relativ scăzută. Din statisticile deţinute nu rezultă ponderea acestei forme de comerţ în totalul activităţii comerciale.
În comerţul cu amănuntul s-a trecut la privatizare, iar marile societăţi comerciale au dispărut. S-a creat un segment foarte larg de comercianţi foarte mici, care concurează mai mult sau mai puţin ______________________________________________________________________________
loial societăţile mai mari, dar tendinţa este de concentrare a comerţului în mari centre de vânzare, Selgros, Metro, Praktiker, deschise în cursul anului 2005, precum şi deja existentele Billa şi Profi.
Ca o tendinţă se desprinde începerea procesului de specializare a reţelei comerciale cu amănuntul, în special în zona centrală a oraşului şi dotarea tot mai modernă a spaţiilor. Pe de altă parte, înfloreşte comerţul de produse foarte ieftine şi de calitate scăzută, de multe ori semilegală, în cadrul pieţelor, precum şi comerţul cu produse second – hand.
______________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD - 2005
______________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
______________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
ANEXA 1.2.1/C - NUMĂRUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DUPĂ ORIGINEA CAPITALULUI, PE ANI DE ÎNMATRICULARE
______________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
ANEXA 1.2.1/D - DOMENII DE ACTIVITATE DECLARATE PE ANI DE ÎNMATRICULARE
OBS. Fiecare societate are de regulă mai mult de un obiect de activitate
______________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
_____________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
1.3. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
1.3.1. POPULAŢIA
Populaţia stabilă a judeţului Arad la 31 decembrie 2004 a fost de 460.457 locuitori, în scădere faţă de 1998 (478.092 locuitori). Densitatea populaţiei este de 59,38 locuitori/km2.În ceea ce priveşte structura pe sexe, din totalul populaţiei un procent de 48% îl reprezintă sexul masculin. Pe grupe de vârstă, ponderea însemnată o reprezintă populaţia cuprinsă între 20 şi 64 de ani, având o pondere de 61,3%, ceea ce reprezintă un număr de 282,26 de mii locuitori.
Structura populaţiei judeţului Arad în anul 2004 se prezenta în felul următor: Pe grupe de vârstă
Grupa de varsta Nr %0-19 ani 105.927 2320-39 ani 141.162 30.640-64 ani 141.593 30.7> 65 ani 71.775 15.7
Pe sexe: 239.103 (52 %) feminin şi 221.354 (48 %) masculin
Structura pe naţionalităţi a populaţieiLa recensământul populaţiei din 2002, în judeţul Arad o pondere de 82,168 % o reprezenta populaţia de naţionalitate română, ceea ce corespundea unui număr de 379.448 de locuitori. Din punct de vedere etnic, populaţia se structura astfel:
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
Structura pe naţionalităţi a populaţiei relevă, pe ansamblu, un caracter multietnic, alături de români convieţuind maghiari, ţigani, germani, slovaci, sârbi, bulgari, şamd. Populaţia românească este cvasimajoritară în toate comunele. Valori de peste 97% apar în aria Munţilor Apuseni, de unde scad uşor către graniţa de vest a judeţului. Populaţia maghiară este majoritară în comunele localizate pe frontiera de vest a României. Ţiganii sunt dispersaţi dar mult mai prezenţi în comunele din ariile de câmpie. Populaţia germană, mult diminuată numeric după anii 1990-1991, se concentrează în Câmpia Mureşului.Caracterul multietnic şi multicultural al judeţului reprezintă o premisă pentru o cooperare transfrontalieră benefică pentru toate comunităţile locale şi regionale.
Evoluţia populaţiei pe principalele grupe de vârstă:
Grupa de vârstă 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004TOTAL 478.092 476.624 476.272 475.339 462.427 461.744 461.5780-14 ani 85.313 84.380 82.947 90.914 77.541 74.784 73.52915-59 ani 295.145 294.624 295.334 296.876 289.458 292.924 294.63760 ani şi peste 97.634 97.620 97.991 97.549 95.428 94.036 93.412Structura în % 100 100 100 100 100 100 1000-14 ani 17,8 17,7 17,4 17 16,8 16,2 15,915-59 ani 61,7 61,8 62 62,5 62,6 63,4 63,860 ani şi peste 20,5 20,5 20,6 20,5 20,6 20,4 20,2
Din tabelul de mai sus rezultă că la sfârşitul anului 2004 ponderea populaţiei tinere, sub 15 ani, a fost mai mică (15,9%) faţă de anul precedent (16,2%). Populaţia între 15-59 ani a deţinut o pondere de 63,8%, diferind foarte puţin de cea din anul 2003. Ponderea populaţiei peste 60 ani a scazut, 20,2%, faţă de anul precedent când a avut o valoare de 20,4%.
Situaţia populaţiei din mediul urban şi rural la 01.07.2004:
În cele 10 oraşe, inclusiv municipiul Arad, este concentrată mai mult de jumătate din totalul populaţiei. La data de 01.07.2004 ponderea locuitorilor în mediul urban era de 55.6%, reprezentând un număr de 256.117 locuitori; restul de 204.340 locuitori (44,4%) locuiesc în mediul rural.
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
Din analiza datelor statistice se poate constata că rata natalităţii la mia de locuitori a scăzut din anul 2000, când avea o valoare de 9,75, până la 8,96 în anul 2002. Din 2002 a început să crească, ajungând în 2004 la 9,18.
De asemenea se poate constata că sporul natural raportat la 1000 de locuitori a crescut în perioada 2000 – 2002 de la –4,02 la –5,42, din 2003 începând să scadă. Astfel, în 2003 a ajuns la –5,22, iar în 2004 valoarea acestuia a fost –5,01.
1.3.2. FORŢA DE MUNCĂ
În ultimii ani sporul natural a fost negativ, ca o consecinţă directă a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce a condus la scăderea continuă a resurselor de muncă şi a populaţiei active.
Structura populaţiei ocupatePopulaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale Judeţul Arad
(numar persoane)Total economie 197.200Agricultură 54.300Silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatuluiIndustrie 57.900 Industrie extractivă 1.800 Industrie prelucrătoare 53.200 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2.900Construcţii 7.800Comerţ 29.800Hoteluri şi restaurante 2.400Transport şi depozitare 12.700Poştă şi telecomunicaţiiActivităţi financiare, bancare şi de asigurări 1.400Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 6.900Administraţie publică 3.500Învăţământ 8.000Sănătate şi asistenţă socială 7.500Celelalte activităţi ale economiei naţionale 5.000
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei se prezintă în felul următor: populaţia ocupată în agricultură avea o pondere de 27,5%, în industrie 29,3%, în comerţ 15,1%, în iar în sectorul serviciilor populaţia ocupată a fost de 21,5%.
Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi
Total salariaţi 116.400Agricultură 4.000Silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatuluiIndustrie 51.300 Industrie extractivă 1.800 Industrie prelucrătoare 46.600 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2.900Construcţii 6.500Comerţ 16.600Hoteluri şi restaurante 2.300Transport şi depozitare 11.200Poştă şi telecomunicaţiiActivităţi financiare, bancare şi de asigurări 1.400Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3.900Administraţie publică 3.500Învăţământ 7.600Sănătate şi asistenţă socială 6.100Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2.000
Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi în anul 2004 se prezintă astfel: din numărul total al salariaţilor 3,4% erau angajaţi în agricultură, 44% în industrie şi 14,2% în comerţ.
Şomajul
La data de 31 decembrie 2004, Direcţia Muncii a judeţului Arad a avut în evidenţă un număr de 7.488 şomeri.
Dintre cele 7.488 persoane aflate în şomaj, 5.811, adică 78 % dintre ele, au absolvit şcoala generală. Principalele profesii ale persoanelor calificate, beneficiare de ajutor de şomaj şi a celor aflate în evidenţa pentru loc de muncă sunt următoarele: lăcătuş mecanic, mecanic agricol, prelucrător prin aşchiere, preparator produse lapte şi carne, tehnician veterinar, operator chimist, operator mase plastice, ţesător, filator, tâmplar, şofer, vânzător, electrician întreţinere şi reparaţii, sudor electric, miner.
Pe categorii de vârste şi sexe s-au evidenţiat şomeri în plată de ajutor de şomaj (31 decembrie 2004):
Vârsta Număr %19-45 ani 5919 79.0545-65 ani 1569 21.95
Sex Număr %Bărbaţi 4326 57.77Femei 3162 42.23
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
Vârstă / Sex 19-45 ani 45-65 aniBărbaţi 3322 1004Femei 2597 565
Persoane în căutarea unui loc de muncă (fără plata ajutorului de şomaj) s-au evidenţiat doar pe sexe (31 decembrie 2004).
Sex Număr %Bărbaţi 2637 58.82Femei 1846 41.18
Indicele de recalificare a forţei de muncă (31 decembrie 2004) este de 2,05 %, din totalul de 7488 de şomeri recalificându-se 154 de persoane.
Se observă că în paralel cu dezvoltarea IMM-urilor şi atragerea de investiţii în Arad, numărul şomerilor a cunoscut o evoluţie descendentă în ultimii 6 ani.
Reţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa judeţului, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana), 68 de comune şi 273 sate.
Date generale privind nivelul de urbanizare al judeţului ( 1 iulie 2004)
Suprafaţătotalăjudeţ (ha)
PopulaţieTotală 01.07.2004
Populaţieurbană
%populaţieurbană
Nr. UATurbane
Nr. UATrurale
Dens. pop. (loc./km)
775.409 460.466 256.117 55,62 10 68 59.4
Judeţul Arad prezintă o distribuţie teritorială echilibrată (excepţie făcând zona estică, predominant montană) şi un nivel de urbanizare mediu; în municipiul Arad este concentrată cca.66% din populaţia urbană (36.8% din populaţia totală), restul reţelei urbane fiind constituită din aşezări mici (mărimea medie a acestora este sub 9000 de locuitori).
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
MUNICIPIUL ARAD - este situat în partea sudică a Câmpiei Mureşului la distanţe apreciabile de alte centre urbane importante, astfel:
ARAD - ORADEA 118 KMARAD - DEVA 157 KMARAD - TIMIŞOARA 48 KMARAD - FRONTIERA DE STAT 52 KM
Totodată, Aradul este un important nod de căi rutiere şi de cale ferată. Legătura cu celelalte localităţi ale judeţului se realizează prin drumuri naţionale (DN7, DN79 şi DN69), drumuri judeţene (DJ790C Arad-Iratoşu, DJ790B Arad-Curtici, DJ709 Arad-Şiria, DJ682 Arad-Zăbrani şi DJ682 Arad-Zădăreni) şi pe cale ferată (Nădlac-Deva, Arad-Curtici, Arad-Brad, Arad-Oradea, Arad-Timişoara şi Arad-Secusigiu).
Oraşul Arad a fost semnalat în documente începând cu anul 1132. Cetatea Veche a Aradului, sub denumirea de Cetatea Orod (situată pe teritoriul actual al comunei Vladimirescu) este amintită ______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
pentru prima dată în anul 1216. Mai târziu, în 1241 şi 1285 cetatea este distrusă de tătari dar reconstruită de fiecare dată.
După distrugerea, de către turci, în anul 1551, a vechii Cetăţi Orod, aceştia ridică (1552-1554) o altă fortificaţie pe malul drept al Mureşului (pe locul actualei Fabrici textile TEBA). În jurul acestei Cetăţi se dezvoltă aşezarea civilă a vechiului oraş, Aradul devenind un important punct strategic şi un renumit centru de schimb comercial.
După retragerea stăpânirii turceşti, Aradul trece sub dominaţia Imperiului Habsburgic (1687), care imprimă oraşului un avânt economic, politic şi demografic. Între 1763-1783, din ordinul împărătesei Maria Tereza, se construieşte - în bucla Mureşului - noua Cetate a Aradului, care trebuia să răspundă dezvoltării tehnicii militare din acea perioadă.
În anul 1834, declararea Aradului ca “oraş liber regesc” favorizează, în continuare, dezvoltarea sa: în această perioadă se conturează actuala Zonă centrală (cu edificii impunătoare, care imprimă un caracter specific oraşului), cartierele Pârneava, Şega, Gai şi Mureşel.
La sfârşitul sec. al XIX-lea bulevardul central devine o importantă zonă comercială, determinată de construirea principalelor edificii: Teatrul, Primăria, Banca Naţională, Palatul Cenad, Palatul CFR, biserici şi hoteluri. În perioada interbelică oraşul se extinde în continuare prin înglobarea satului Micalaca şi a altor suburbii: Grădişte, Poltura şi Bujac, se dezvoltă cartierele Subcetate şi Gai; ca atare, se extind şi reţelele de apă şi canalizare.
După cel de-al doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă ca centru industrial, conturându-se marile platforme industriale, ce au atras populaţia din mediul rural. Ca urmare, au apărut şi noile cartiere de locuinţe Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micalaca, Faleza Sud, Banu-Mărăcine şi dotări de importanţă orăşenească (cinematograful Dacia, hotelurile Astoria şi Parc, Casa de Cultură, Sala polivalentă, Spitalul judeţean, ştrandul).
Astăzi, cu o populaţie de 169.574 de locuitori, municipiul Arad ocupă un teritoriu administrativ de 26.148 ha. Din acestea, cca. 200 ha sunt ocupate de Cetatea Aradului şi de o zonă verde aferentă, încadrate de bucla Mureşului.
Resursele naturale se limitează pe teritoriul administrativ al Municipiului Arad la argile comune, balastiere şi ape geotermale.
ORAŞUL PECICA – este situat la 25 de km de municipiul Arad, pe Drumul Naţional DN7 (Nădlac-Arad). Este o localitate multietnică, de câmpie, situată pe Mureş, la 01.07.2004 având 13.222 locuitori. A fost declarată oraş în aprilie 2004.Între ramurile industriale prezente în localitate predomină industria uşoară, în special cea de încălţăminte, pielărie şi confecţii.Configuraţia geografică a localităţii este propice tuturor sectoarelor agricole cu accent pe producţia vegetală (culturi de cereale, plante tehnice – floarea soarelui,cânepă, soia, legume şi zarzavaturi) şi creşterea animalelor.
ORAŞUL SÂNTANA – se situează în zona de N – V a judeţului Arad, în câmpia Tisei. Este o localitate de şes, cu relief plat şi uşor denivelat. În anul 2003, comuna Sântana devine oraş, la
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
01.07.2004 având 13.152 locuitori.
În Sântana există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor.
ORAŞUL LIPOVA - este situat de o parte şi de alta a râului Mureş, la 32 km de municipiul Arad. Oraşul se află pe Drumul Naţional DN7 (Nădlac - Arad - Deva) şi tronsonul feroviar Arad -Bucureşti. Istoria oraşului este legată de cetatea Lipovei şi fortăreaţa Şoimoş, a căror urme se mai păstrează şi astăzi.
Populaţia totală a oraşului este de 11.440 locuitori (01.07.2004), fiind al patrulea oraş ca mărime din judeţ, după municipiul Arad, Pecica şi Sântana. Resurse naturale: apă minerală.
Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: industria (industria alimentară, industria prelucrării lemnului, industria construcţiilor de maşini şi industria textilă) şi agricultura (cultura cerealelor, pomicultura, viticultura, creşterea animalelor).
ORAŞUL INEU - se situează în Câmpia Zărandului, pe cursul mijlociu al râului Crişul Alb, la o altitudine medie de 110 m şi la 56 km de reşedinţa judeţului. Oraşul se află la intersecţia Drumului Naţional DN 79A (Vărşand - Deva), cu Drumul Judeţean DJ 792 (Ineu - Nădab) şi pe linia ferată Arad - Brad. Pe raza teritorială a oraşului Ineu se află localitatea Mocrea.
Populaţia totală a oraşului Ineu este de 9.999 locuitori (01.07.2004). Resurse naturale: nisipuri, andezit.
Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: industria (industria lemnului, industria alimentară, industria textilă) şi agricultura (cultura cerealelor, creşterea animalelor, piscicultura).
ORAŞUL CHIŞINEU-CRIŞ - se situează în Câmpia Crişurilor, de o parte şi de alta a Crişului Alb, pe drumul naţional – DN79 şi calea ferată Oradea – Arad – Timişoara. Oraşul se află la o distanţă de 42 km de municipiul Arad şi la 25 km de PCTF Vărşand. Pe raza teritorială a oraşului se află şi localitatea Nădab.
Populaţia totală a oraşului este de 8.454 locuitori (01.07.2004).În ultimii ani în oraşul Chişineu-Criş s-au dezvoltat industria construcţiilor de maşini şi industria alimentară.
ORAŞUL CURTICI - se află la 17 km nord de municipiul Arad şi este punct de trecere a frontierei spre Ungaria, pe linia principală de cale ferată între Bucureşti - Budapesta - Paris. Localitatea se află pe drumul judeţean DJ 709B (Arad - Macea). În administrarea teritorială a oraşului Curtici se afla şi localitatea Dorobanţi, care între timp a devenit comună de sine stătătoare.
Populaţia totală a oraşului este de 8.171 locuitori.
Societăţile Comerciale de pe raza oraşului Curtici asigură întreaga gamă de servicii către populaţie şi turişti. În oraşul Curtici, în ultimii ani s-au înfiinţat numeroase firme, orientate spre industria de prelucrare a lemnului, industria textilă, creşterea animalelor, comerţ şi transport de
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
marfă. În anul 1999, pe o suprafaţă de 75 ha, s-a înfiinţat Zona Liberă Curtici - Arad, care asigură locuri de muncă pentru câteva mii de persoane din zonă.
ORAŞUL PÂNCOTA - se situează în partea centrală a judeţului, la 36 km de municipiul Arad, la intersecţia Drumurilor Judeţene DJ 792C şi DJ 709 . În administrarea teritorială a oraşului Pâncota se află şi satul Măderat, situat la 2 km sud-est de acesta.
Populaţia totală a oraşului este de 7.532 locuitori.Localitatea s-a dezvoltat în timp prin preocuparea locuitorilor pentru cultivarea pământului şi creşterea animalelor, devenind pe urmă un important târg pentru toate localităţile din jur.
La începutul secolului XX s-a deschis o fabrică de mobilă, una de cărămidă şi alta de piele. Acest fapt a dus la răspândirea în zonă a meşteşugurilor în domeniul pielăriei, tâmplăriei, zidăriei şi croitoriei.
ORAŞUL NĂDLAC - se situează în vestul judeţului Arad, pe malul drept al râului Mureş, acolo unde acesta atinge graniţa cu Ungaria. Localitatea se găseşte la 47 km vest de municipiul Arad, legătura cu acesta realizându-se prin Drumul European E68 şi prin calea ferată.
În anul 1968 localitatea redevine oraş şi tot în acelaşi an este deschis şi Punctul de Trecere Frontieră - PCTF NĂDLAC.
Populaţia oraşului Nădlac este de 8.057 de locuitori.
Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: agricultura (cultura cerealelor, creşterea animalelor) şi industria (industria prelucrării lemnului şi a cânepii).
ORAŞUL SEBIŞ - se situează în partea de nord a judeţului Arad, în Depresiunea Zărandului, lunca mijlocie a Crişului Alb, la aproximativ 80 km de municipiul Arad, la intersecţia Drumurilor Judeţene DJ 792B (Bârsa-Moneasa) şi DJ 793 (Sebiş-Sintea Mare). Oraşul Sebiş constituie principala poartă de intrare în Munţii Apuseni, din judeţul Arad.
Populaţia totală a oraşului este de 6.516 de locuitori.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, oraşul mai are în componenţă trei sate: Donceni, situat în partea de nord-est la 5km de oraş pe şoseaua Sebiş-Moneasa Prunişor, situat în partea de nord-est la 5km de oraş pe şoseaua Sebiş-Beliu Sălăjeni, situat în partea de est la o distanţă de 4km de oraş.
Oraşul Sebiş are rol important din punct de vedere al exploatării şi industrializării lemnului şi a prelucrări pieilor.
DEZVOLTAREA RURALĂ
Comunele, care în totalitate cuprind 261 de sate, în funcţie de numărul satelor componente pot fi grupate astfel:
Numărul total al Ponderea
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/
comunelor %
Total din care: 68 100Cu un sat 7 10,3Cu două sate 14 20,6Cu trei sate 14 20,6Cu patru sate 13 19,2Cu cinci sate 8 11,7Cu şase sate 5 7,4Cu şapte sate 1 1,4Cu opt sate şi peste 6 8,8
Din tabelul de mai sus rezultă că în judeţul Arad ponderea cea mai mare, 20,6%, o deţin comunele cu două şi trei sate şi ponderea cea mai mică, 1,4%, comunele cu şapte sate .
Un rol important îl joacă şi comunele care reprezintă potenţiale centre de dezvoltare. Ele deţin roluri şi structuri importante în structura reţelei de localităţi. Aceşti "poli de dezvoltare" de importanţă zonală sunt Gurahonţ şi Săvârşin.
De importanţă intercomunală sunt Hălmagiu, Vinga, Şiria, Beliu, Bârzava, Cermei, Târnova şi Moneasa.
Poli de dezvoltare cu rol şi funcţii comunale, reprezentate de celelalte localităţi reşedinţă de comună, neincluse în primele categorii sunt: Almaş, Apateu, Archiş, Bata, Birchiş, Bârsa, Brazii, Buteni, Cărand, Chisindia, Conop, Covăsânţ, Craiva, Dezna, Dieci, Dorgoş, Felnac, Fântânele, Ghioroc, Grăniceri, Hălmăgel, Hăşmaş, Igneşti, Iratoşu, Livada, Macea, Mişca, Olari, Păuliş, Peregu Mare, Petriş, Pilu, Pleşcuţa, Secusigiu, Seleuş, Semlac, Sintea Mare, Socodor, Şagu, Şeitin, Şiştarovăţ, Şofronea, Tauţ, Vărădia de Mureş, Vârfurile, Vladimirescu, Zăbrani, Zărand, Zerind şi Zimandu Nou.
Gruparea comunelor după numărul populaţiei la 1 iulie 2004:
Comune după nr. de locuitor Nr. comuneTOTAL COMUNE 68Până la 2000 locuitori 222001-3000 locuitori 183001-4000 locuitori 154001-5000 locuitori 65001-6000 locuitori 16001-7000 locuitori 47001-8000 locuitori8001-10.000 locuitori 110.000 locuitori şi peste 1*
x) Vladimirescu
Din totalul de 68 de comune, mai mult de 32% au până la 2000 de locuitori şi doar 1 comune, reprezentând 1,4% din total, au o populaţie de peste 10.000 de locuitori.
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
CAPITOLUL I - POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 1.3/ANEXĂ/50
1.3.2 FORŢA DE MUNCĂ - ŞOMAJULANEXA 01 - SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎN JUDEŢUL ARAD ÎN PERIOADA 30.12.2002-31.07.2005
Nr.crt.
Luna Anul Rata şomajului %
1 Decembrie 2002 5.02 Iunie 2003 4.13 Decembrie 2003 4.84 Ianuarie 2004 4.935 Februarie 2004 5.36 Martie 2004 5.07 Aprilie 2004 4.98 Mai 2004 4.29 Iunie 2004 4.1
10 Iulie 2004 3.4211 August 2004 3.5412 Septembrie 2004 3.8213 Octombrie 2004 3.714 Noiembrie 2004 3.615 Decembrie 2004 3.6716 Ianuarie 2005 3.6917 Februarie 2005 3.5618 Martie 2005 3.419 Aprilie 2005 3.4120 Mai 2005 3.1721 Iunie 2005 3.1922 Iulie 2005 3.18
________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
Reţeaua de căi ferate şi drumuri este bine dezvoltată în întreaga regiune, fiind mult mai densă decât în celelalte zone ale ţării. Bazele acestei reţele au fost puse încă pe vremea Imperiului Austro-Ungar.
Pe teritoriul judeţului nu există autostrăzi.Drumurile naţionale (DN) însumează 405 km, ceea ce reprezintă 18,9% din lungimea totală a drumurilor publice.
O parte din DN sunt clasificate ca "europene" (E), fiind incluse într-o reţea continentală. Judeţul Arad este traversat de următoarele drumuri europene:
E 68 (DN7) - intră în ţară dinspre Ungaria (Szeged) pe la punctul de frontieră Nădlac şi face legătura, prin Arad, cu centrul ţării (Sibiu, Braşov), apoi cu Bucureşti.
E 671 (DN69, DN79) - trece de la nord la sud, prin Arad şi Timişoara.
În aceste condiţii tronsoanele Arad–Timişoara şi Arad–Bucureşti au fost modernizate şi îmbunătăţite, actualmente putând face faţă standardelor, inclusiv pentru traficul greu.
Drumurile locale (drumuri judeţene DJ şi drumuri comunale - DC) însumează 1685 km. Drumurile judeţene reprezintă 51,4% din acest total. Numai un procent de 74% din totalul drumurilor judeţene reprezintă drumuri modernizate. Din totalul drumurilor modernizate, 774 km, 59,7% au durata de exploatare expirată.
Situaţia drumurilor locale din judeţul Arad la 31 decembrie 2004
Categoria de drum Total Modernizate Pietruite Pământ
Drumuri judeţene km 1078,327 725,444 287,718 65,165Drumuri comunale km 756,756 70,107 510,202 176,447Total km 1835,083 795,551 797,92 241,612%Din care cu durata de exploatare expirată, km
651,694 651,694 - -
% 35,5 % 81,9 % - -
Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme:- Calitatea drumurilor nu se ridică la standardele europene- Lipsa unor trasee de mare viteză (autostrăzi, drumuri expres)- Număr foarte mare de intersecţii de nivel cu calea ferată - produce stopări în trafic şi
numeroase accidente- Lipsa arterelor ocolitoare pentru traficul de tranzit în perimetrul localităţilor urbane- Drumuri modernizate cu durata de exploatare depăşită- Sisteme intermodale de transport slab dezvoltate
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
- Fragmentarea şi încorsetarea circulaţiei datorită lipsei de poduri peste râul Mureş în municipiul Arad
- Trasee de căi ferate şi linii de garaj prin zonele de locuinţe ale municipiului- Intersecţii foarte importante neamenajate pentru traficul existent şi nedimensionate pentru cel
de perspectivă- Traseele de tranzit nord-sud (Oradea-Timişoara) şi est-vest (Nădlac-Deva) se intersectează în
Piaţa Podgoria, cea mai solicitată intersecţie a oraşului Arad- Lipsa de parcaje şi garaje - concură la blocarea carosabilului, reducând substanţial capacitatea
de transport a străzilor din municipiul Arad- Lipsa drumurilor de centură în municipiul Arad- Lipsa de poduri peste râul Mureş în municipiul Arad- Număr prea mic de pasaje denivelate la intersecţia drumurilor cu calea ferată- Traficul de tranzit afectează zona istorică a centrului municipiul Arad
Echiparea cu căi ferate
Construcţia căilor ferate în zonă a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primul traseu construit în judeţul nostru a fost Timişoara - Arad, în 1871.
În anul 2004, lungimea totală a reţelei feroviare a fost de 485 km, din care 196 km linii electrificate.- Linie normală: 485 km- din care cu o cale: 355 km- cu două căi: 130 km
Densitatea căilor ferate în judeţul Arad este cu mult mai mare decât media pe ţară: şi anume, dacă la nivel naţional avem 47,8 km de cale ferată la 1000 km2, la nivelul judeţului Arad sunt 62,5 km cale ferată la 1000 km2, pe teritoriul judeţul Arad fiind 4,26 % din totalul căilor ferate.
Linii electrificate în judeţul Arad: Timişoara-Arad, linie simplă electrificată Curtici-Deva (Săvârşin), linie dublă electrificată Arad-Utvinişul Nou, linie dublă electrificată Arad-Sântana, linie dublăRestul liniilor din judeţul Arad: Sântana-Ciumegiu, Nădab-Grăniceri, Aradul-Nou-Periam, Arad-Nădlac, Sântana-Brad sunt linii CF simple cu staţiile nesistematizate, cu instalaţii de centralizare vechi după primul război mondial.
Cel mai mare nod de cale ferată din judeţul Arad se află în oraşul Arad, de unde pornesc linii ferate în 6 direcţii: Arad-Lipova-Deva Arad-Vinga-Timişoara Arad-Curtici Arad-Ineu-Brad Arad-Felnac-Secusigiu-Periam Arad-Pecica-Nădlac
O serie de trasee, care trec prin judeţul Arad, asigură legăturile internaţionale ale României:- Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad-Curtici-spre Budapesta- Braşov-Sibiu-Simeria-Arad-Curtici-spre Budapesta
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
Un traseu de interes naţional merge paralel cu graniţa cu Ungaria: Satu-Mare-Carei-Oradea-Arad (linie simplă, neelectrificată).
Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme:
- Materialul rulant este vechi şi nu corespunde standardelor europene- Din lungimea totală a reţelei feroviare din judeţul Arad este electrificată numai 40%- Există sectoare suprasolicitate, cum este sectorul Arad-Timişoara, din cauza traficului intens
pe linia simplă- Starea fizică a staţiilor feroviare
Transportul aerian
Aeroportul din Arad a fost fondat în 1935 şi este situat în partea de vest a Aradului, la o distanţă de 4 km de centrul oraşului. Aeroportul are acces la Drumul European E68 - Budapesta-Arad-Deva-Bucureşti şi la calea ferată: Budapesta-Curtici-Arad-Bucureşti.Suprafaţa totală a aeroportului este de 160 ha.
Pot ateriza avioane de transport pasageri şi marfă de tip mediu (clasa BO737 – 60 t); lungimea pistei este de 2000 m. Capacitatea aeroportului de 50 pasageri curse interne/oră, 70 pasageri curse externe/oră şi cargo 7–8 t/oră.
S-a inaugurat TERMINALUL CARGO în cadrul Aeroportului Internaţional Arad, care va crea cadrul transportului de marfă internaţional cu toate facilităţile aferente: platformă de staţionare pentru aeronave, zone acoperite de depozitare a mărfurilor, mijloace fixe şi mobile de deservire a aeronavelor.
Judeţul Arad se confruntă cu următoarele probleme:- Echipamentele de deservire a aeronavelor sunt îmbătrânite- Pe aeroportul din Arad există curse externe regulate: Arad – Verona (Italia) şi Arad –
Valencia (Spania); în perspectivă Arad – Frankfurt (Germania)- Poluare fonică
Puncte de control pentru trecerea frontierei (PCTF)
Judeţul Arad are trei PCTF rutiere deschise permanent (Nădlac, Turnu, Vărşand) şi un PCTF feroviar (Curtici). Cele două PCTF rutiere deschise ocazional sunt la Grăniceri şi Variaşul Mic.
Anul deschiderii birourilor vamale şi anul ultimei modernizări
Biroul vamal Anul deschiderii Ultima modernizareARAD 1968 -CURTICI 1919 -NĂDLAC 1971 1994-1996TURNU 1994 1994-1996VĂRŞAND 1970 1994-1996
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
Gradul de acoperire a capacităţii: traficul se aglomerează în funcţie de sezon (vara) şi în anumite zile ale săptămânii (joi, vineri, sâmbătă), dar sunt efectivele necesare pentru acoperirea capacităţii.
PCTF TURNU - este un PCTF pentru trafic de călători.
Destinaţia călătorilor este următoarea: cetăţenii străini care intră în România în majoritate sunt în tranzit 70% din cetăţenii români care pleacă în străinătate călătoresc în Ungaria şi 30% în spaţiul
Schengen.
Gradul de acoperire a capacităţii a punctului pentru trecerea frontierei este de 70%: se folosesc 4 + 4 benzi pentru intrări + ieşiri,
PCTF VĂRŞAND - este un PCTF pentru trafic de călători şi mărfuri.
Gradul de acoperire a capacităţii a punctului pentru trecerea frontierei este de 100%.
Transport feroviar
PCTF CURTICI
Vama Curtici este cea mai mare vamă feroviară din România. Este considerată legătura dintre orient şi occident. Majoritatea pasagerilor călătoresc în Ungaria.Toate vagoanele de marfă, care vin dinspre occident sau orient, trec prin PCTF Curtici.
Gara CFR Curtici are 18 linii în grupa principală şi 24 linii în triaj.
PCTF Curtici se confruntă cu următoarele probleme:- trafic persoane: sosirea în acelaşi timp a două trenuri de călători datorită întârzierilor CFR şi
datorită Mersului trenurilor de călători, care prevede sosirea a 2 trenuri la o diferenţă de 10 minute.
- trafic marfă: nu sunt disfuncţionalităţi
1.4.2. GOSPODĂRIREA COMPLEXĂ A APELOR
Apa, componentă de bază şi de neînlocuit a activităţii sociale şi economice, a devenit în ultimii ani pe plan mondial obiectul unor preocupări tot mai largi şi insistente, fiind necesară elaborarea şi promovarea unei politici a apelor.
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
Dezvoltarea industrială şi a aşezărilor urbane, intensificări ale producţiilor agricole, impun nemijlocit creşteri ale cerinţelor de apă şi în acelaşi timp măresc pericolul de poluare a resurselor de apă prin deversările debitelor provenite din activităţi industriale, complexe şi ferme zootehnice, aglomerări urbane, impunându-se permanent gospodărirea complexă a resurselor de apă.
Resursele de apă ale judeţului sunt constituite din ape de suprafaţă, lacuri de acumulare artificiale, precum şi din ape subterane freatice şi de adâncime.
Reţeaua hidrografică măsoară o lungime de 2.200 km, reprezentând 3% din reţeaua ţării, iar volumul scurs într-un an mediu este de 7.051 mil. mc/an, respectiv un debit mediu multianual de 224 mc/s, ceea ce revine la 14.103 mc/locuitor faţă de 1.700 mc/locuitor în România.
Apele subterane sunt cantonate în mari rezervoare naturale, constituind în prezent principala sursă de alimentare pentru populaţie.
Resursele de apă subterană ale judeţului sunt din: conul aluvionar al Mureşului, care are un debit de 11,0 mc/s, conul aluvionar al Crişului Alb cu 3,3 mc/s, alte acvifere care furnizează 0,25 mc/s, totalizând 14,85 mc/s. La ora actuală din acest potenţial se exploatează cca. 27%, din care mai mare parte, 90%, din conul Mureşului.
Pe această hidrostructură funcţionează captarea de apă a municipiului Arad şi localităţilor limitrofe, frontul de captare având 105 puţuri cu adâncimi de la 120 m.
Din totalul suprafeţei de 765.400 ha aparţinând judeţului Arad, 216.917 ha sunt potenţial inundabile, din care 117.711 ha sunt apărate prin lucrări de îndiguire (561,5 km), regularizări (460,8 km) şi acumulări (124,82 mil mc), din care 33,0 mil mc acumularea permanentă Tauţ.
Reţeaua hidrografică
Denumirea cursului de apă Poziţie confluenţă
Bazinul hidrograficLung. curs de apă în jud. Arad (km)
Crişul Alb 146Valea Băneşti d Crişuri 19Leasa d Crişuri 5Valea de la Lazuri d Crişuri 22Valea Mare s Crişuri 6Tăcăşele d Crişuri 19Gruieţ d Crişuri 4Sighişoara s Crişuri 18Zimbru d Crişuri 20Musteşti s Crişuri 14Feniş d Crişuri 9Crocna d Crişuri 9Dumbrăviţa d Crişuri 10Craicova d Crişuri 9Almaş s Crişuri 9Topasca d Crişuri 8
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
Chisindia s Crişuri 21Cleceova s Crişuri 13Sebiş d Crişuri 30Hodiş s Crişuri 16Potoc s Crişuri 12Trei Holâmburi s Crişuri 6Gut s Crişuri 23Cigher s Crişuri 56Valea nouă Chişer s Crişuri 15Canalul Morilor s Crişuri 45
Crişul Negru 25,5Beliu s Crişuri 46 - prin canal
Cermei-TauţTeuz s Crişuri 87
Mureş 202Petriş d Mureş 14Crăciuneasca d Mureş 8Pestiş s Mureş 9Căpriorişca s Mureş 6Troaş d Mureş 22Somoniţa s Mureş 20Vineşti d Mureş 18Birchiş s Mureş 9Izvor s Mureş 10Corbul s Mureş 7Stejar d Mureş 16Juliţa d Mureş 25Săliniş d Mureş 11Grosul (Dumbrăviţa) d Mureş 20Monoroştia d Mureş 12Labaşânţ s Mureş 8Bârzava d Mureş 18Nadăş d Mureş 6Conop d Mureş 11Cornic d Mureş 8Chelmac s Mureş 6Pârâul Mare s Mureş 18Milova d Mureş 16Jernova d Mureş 6Şoimuş d Mureş 11Radna d Mureş 7Şiştarovăţ s Mureş 11Cladova d Mureş 16Valea Fâneţelor de Jos s Mureş 17Crac d Mureş 21Ier d Mureş 61
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
În procesul de dezvoltare economico-socială a judeţului este foarte important să fie luate în considerare şi evaluate amenajările hidroameliorative (irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului) existente la ora actuală, mai cu seamă că au o pondere însemnată în balanţa suprafeţelor judeţului.În judeţul Arad lucrările de îmbunătăţiri funciare organizate din sisteme hidroameliorative însumează 24.551 ha irigaţii, 222.394 ha desecări şi 10.284 ha amenajări pentru combaterea eroziunii solului.Prezentăm mai jos suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare pe sisteme hidroameliorative:
Nr. Denumirea sistemului
hidroameliorativ
Suprafeţe amenajate cu lucrări de:Irigaţii Desecare
TOTAL 24551 23746 83565 79921 138829 130759 101284 10284
1.4.4. ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ A LOCALITĂŢILOR
Judeţul Arad dispune de rezerve importante de apă subterană şi de suprafaţă pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi pentru asigurarea necesarului de apă pentru diversele activităţi economice.
Alimentarea cu apă a întregului judeţ se asigură cu preponderenţă din resursele de apă subterană şi numai într-o mică măsură din resurse de apă de suprafaţă. Resursele de apă subterană sunt asigurate de conurile aluvionare ale râurilor Mureş şi Crişul Alb, iar cele de suprafaţă sunt asigurate de cursuri de apă.
Captarea apelor subterane se realizează prin foraje de 40-100m adâncime iar apele de suprafaţă sunt captate prin prize amenajate în albia minoră.
Alimentarea cu apă în sistem centralizat se realizează în 55 unităţi teritorial-administrative din cele 78.
Canalizarea apelor uzate în sistem centralizat este realizată numai în 15 unităţi administrativ-teritoriale din cele 78.
1.4.5 TERMOFICARE
Resursele naturale de producerea energiei termice ale teritoriului judeţului Arad sunt: hidrocarburile, lemnul şi apa geotermală (într-o mai mică măsură).
Sursele de producere a energiei termice la nivelul localităţilor judeţului sunt: În municipiul Arad, zonele noi de locuinţe, clădiri de locuit, gospodării individuale, unităţi
economice şi social-culturale sunt alimentate în sistem de termoficare având ca sursă de producere a energiei centrala electrică de termoficare (CET I şi CET II) ce funcţionează pe bază de hidrocarburi, lignit şi gaze naturale
În oraşele Chişineu-Criş, Ineu, Lipova, Nădlac, Sebiş zonele de locuinţe nou construite şi unele gospodării individuale sunt alimentate în sistem centralizat, având ca surse de producere a energiei centrale termice de cvartal ce funcţionează pe bază de combustibil lichid uşor, apă geotermală şi gaze naturale
În localităţile rurale majoritatea locuinţelor şi dotărilor scocial-culturale utilizează sobe cu combustibil solid
Unii consumatori particulari, unele obiective social-culturale, întreprinderi mici şi mijlocii, hoteluri în mediul urban şi rural au centrale termice proprii.
Transportul agentului termic se realizează în felul următor: În municipiul Arad agentul termic primar de la centralele electrice de termoficare prin
conducte de magistrale este transportat în puncte termice unde prin schimbătoare de căldură ______________________________________________________________________________________________
este transformat în agent termic secundar respectiv în apă caldă menajeră transportate prin conducte de consumatori
În oraşe agentul termic şi apa caldă menajeră produşi în centralele termice sunt transportaţi prin conducte la consumatori
În Anexa 02 prezentăm situaţia existentă a alimentării cu energie termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră în municipiul Arad.
1.4.6 ECHIPAREA ENERGETICĂ
SITUAŢIA EXISTENTĂ
Judeţul Arad dispune de resurse energetice şi utilizează o parte din acestea, prin sursele de producere a energiei materializate pe teritoriul judeţului. Potenţialul energetic este determinat de existenţa surselor de producere a energiei şi de existenţa sistemului de transport a energiei de la sursa de producere la consumator.
Resursele de energie primară existente sunt:- hidrocarburi în zona vestică a judeţului (Nădlac, Turnu, Pecica)- lemnul - fondul forestier ocupă 26,3% din suprafaţa judeţului
Potenţialul hidroenergetic al apelor de suprafaţă în prezent este studiat de organele de specialitate, punând accent pe potenţialul energetic al cursurilor de apă mai însemnate de pe teritoriul judeţului (Mureşul, Crişul Alb, pârâuri cu debit mai însemnat).
Potenţialul hidroenergetic al apelor geotermale este studiat de organele de specialitate, de acesta dispunând zona de vest al judeţului (sistemul hidrogeotermal Crişul Negru-Mureş cu temperaturi ale apei de 50oC - 70oC).
Potenţialul energiei solare este mai semnificativ în zonele limitrofe Banatului de Vest şi potrivit unor studii efectuate de organele de specialitate în aceste zone radiaţia solară globală (suma mediilor anuale) este de 125-127,5 Kcal/cm2, faţă de maximul de 135 Kcal/cm2 în zona litoralului Mării Negre.
Potenţialul energiei eoliene este mai semnificativ în zonele cu direcţia vântului predominant E-V.
La realizarea reţelelor electrice existente de înaltă tensiune, s-au luat în considerare atât dezvoltarea în ansamblu, în profil teritorial a consumului de energie şi putere electrică, cât şi amplificarea surselor de energie.
Staţiile de transformare a energiei electrice de înaltă tensiune la nivelul judeţului au o putere instalată de 1500 MVA cu o încărcare de 50% - 70%.
Liniile electrice de distribuţie de medie tensiune (35 KV, 20KV, 6KV) având trasee aeriene în extravilan şi subteran (în general) în intravilan, asigură alimentarea tuturor localităţilor.
Gradul de electrificare a judeţului: 99,6%din care - mediul urban: 99,8%
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
Teritoriul judeţului Arad dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile petrolifere situate în N-V judeţului, la Turnu (Comuna Pecica), Nîdlac şi Sânmartin (Comuna Macea). Acestea furnizează gaze Sistemului Naţional de Transport şi Distribuţie Gaze. Totodată,teritoriul judeţului e traversat de magistrala de transport gaze a Sistemului Naţional de Transport şi Distribuţie Gaze pe direcţia N-S: judeţul Bihor-judeţul Arad-judeţul Timiş. Această magistrală are Dn=20”, presiunea de 40 bari, pe o lungime de 66 km pe traseul: jud. Bihor-Iermata Neagră (comuna Zerind)-Chişineu Criş-Nădab-Şimand-Sântana-Zimandu Nou-Vladimirescu(SRM) şi, respectiv, Dn=16”, presiune de 40 bari, pe o lungime de 39 km, pe traseul: Vladimirescu (SRM)-Fântânele-Tisa Nouă(comuna Fântânele)-Fiscut (comuna Şagu)-jud. Timiş; Fântânele-Arad; Horia (Comuna Vladimirescu)-CET II.
Lungimea reţelelor şi numărul consumatorilor sunt în permanentă creştere, volumul de gaze naturale livrat fiind în funcţie de necesităţi. Potrivit opţiunii populaţiei, a unităţilor economice şi social-culturale, în funcţie de posibilităţi economice, se execută extinderi ale sistemelor de reţele existente şi treptat, înfiinţări de noi distribuţii de gaze naturale în localităţi ale judeţului.
În privinţa consumului anual, consumul total al judeţului reprezintă cca. 17% din consumul total la nivel naţional, iar consumul casnic, raportat la cel naţional, reprezintă cca. 2,6%.
1.4.8. TELECOMUNICAŢII
Telecomunicaţiile reprezintă un domeniu care a înregistrat progrese remarcabile în ultima perioadă. Accesibilitatea acestor mijloace de comunicare modernă diferă însă foarte mult de la o regiune la alta, sau de la oraş la sat.
În momentul de faţă cel mai răspândit sistem de telecomunicaţii este telefonia pe cablu. Baza de dotare şi numărul de abonaţi al acestui sistem este prezentată în tabelul de mai jos conţinând datele furnizate de Direcţia de Telecomunicaţii a judeţului Arad (decembrie 2004).
Din tabelul de mai sus se poate calcula gradul de telefonizare în: judeţul Arad: 21 % municipiul Arad: 31 % mediu urban: 27 % mediu rural: 14 %
Comunicaţiile digitale permit comunicaţii locale, interurbane, internaţionale, fax, acces INTERNET, transmisii de date şi servicii cu valoare adăugată.Teritoriul judeţului este străbătut de o reţea amplă de telecomunicaţii, municipiul Arad reprezentând un nod important în reţeaua naţională de telecomunicaţii atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional
Localităţi fără instalaţii de telefonie pe cablu(Sursa: SNT ROMTELECOM - Direcţia de Telecomunicaţii Arad)
Localităţi ca Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Bodrogu Vechi, Sederhat, Tisa Nouă, Fiscut, Firiteaz, Hunedoara Timişană, Zimand Cuz sunt fără instalaţii de telefonie pe cablu, dar există telefonie prin retea de acces radio aparţinând Romtelecom.
______________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ARAD – 2005
