și - cjolt.roHGR nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; HGR nr.642/29.06.2005 pentru...

1

HOT;RÂRE

cu privire la: aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor la nivelul Județului Olt, reactualizat pentru anul 2018

Având în vedere: ➢ Expunerea de motive nr. 4147/17.04.2018 cu privire la Proiectul de Hotărâre nr.

4148/17.04.2018 ; ➢ Raportul nr. 4149/17.04.2018 al Serviciului Dezvoltare Regională; ➢ Raportul nr.4473/25.04.2018 al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor omului şi relaţii cu cetăţenii; ➢ Raportul nr.4524/25.04.2018 al Comisiei pentru muncă, protecţie socială,

activităţi sportive şi de agrement; ➢ Raportul nr.4552/25.04.2018 al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie,

servicii publice şi comerţ ; ➢ Raportul nr.4557/25.04.2018 al Comisiei pentru organizarea şi dezvoltarea

urbanistică, realizarea lucrărilor publice, ecologie şi protecţia mediului, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură;

➢ Raportul nr.4512/25.04.2018 al Comisiei pentru studii economico-sociale, buget-finanţe, integrare europeană, administrarea domeniului public şi privat al judeţului;

➢ Adresa nr. 3911912/11.04.2018 a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Matei Basarab” al Județului Olt, înregistrată la Consiliul Județean Olt sub nr.3992/11.04.2018 prin care se solicită aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor la nivelul Județului Olt, reactualizat pentru anul 2018;

➢ Prevederile art.1 alin. (2) lit.j) , art.4 alin.(1) și (2) și art. 15 lit.a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,cu modificările și completările ulterioare;

➢ Prevederile art. 5 lit.b) și c) și art.12 lit.a) din Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 163/2007;

➢ Prevederile art. 2-4, art.6 și art.8 din Anexa nr. 1 „ Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor ” și Anexa nr. 2 „Structura-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor” la Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii- cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

2

➢ Prevederile art.4 și art.10 din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc ;

➢ Prevederile art.2 alin.(1) lit.d) din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004, modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2016;

➢ Prevederile art. 2 lit. a), d), g), i) și j), art.11, art.22 și art. 25 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare. În temeiul prevederilor art.91 alin.(1) lit.d), alin.(5) lit.a) pct.8, art.97 alin.(1) , art.98

coroborat cu art.45 alin.(1) și art.115 alin. (1) lit.c) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

CONSILIUL JUDEXEAN OLT adoptă prezenta hotărâre:

Art.1. Se aprobă Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor la nivelul

Județului Olt, reactualizat pentru anul 2018, comunicat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Matei Basarab” al Județului Olt, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. (1). Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Matei Basarab” al Județului Olt pune la dispoziția Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Olt, un exemplar din Planul de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul județului Olt și transmite extrase din acesta celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență în vederea cunoașterii și aplicării prevederilor documentelor respective.

(2). Prezenta hotărâre se comunică Serviciului Dezvoltare Regională, Direcţiei Economice, Buget - Finanţe din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Olt, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Matei Basarab” al Județului Olt pentru aducere la îndeplinire, Preşedintelui Consiliului Judeţean Olt şi Instituţiei Prefectului – Judeţul Olt.

PREŞEDINTE Marius OPRESCU

Contrasemnează,

Secretar al JudeYului, Marinela-Elena ILIE

Prezenta hotărâre a fost aprobată cu 32 de voturi “Pentru” Slatina, 26 aprilie 2018 Nr. 75 /L.D. ( 2 ex.)

Anex<ăla Hot<râreaăConsiliuluiăJude郡eanăOlt nr. 75/26.04.2018 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE NESECRET DEPARTAMENTULăPENTRUăSITUAXIIăDEăURGENX;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Nr. 3912522 INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAXIIăDEăURGENX;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Slatina, 19 .04.2018 INSPECTORATULăPENTRUăSITUAXIIăDEăURGENX;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ,,MATEIăBASARAB” ALăJUDEXULUIăOLT

COMITETULăJUDEXEANăPENTRUăSITUAXIIăDEăURGENX;ăOLT

PLANUL DE ANALIZ;ăŞIăACOPERIREă

A RISCURILOR

- 2018 - OLT

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR – JUDEŢUL OLT

Pag 1 din 172

Cuprins Capitolul I - DISPOZIXIIăGENERALE ................................................................................................... 3

SecYiuneaă1.ăDefiniYie,ăscop,ăobiective ................................................................................................. 3

SecYiuneaă2.ăResponsabilit<Yiăprivindăanalizaăşiăacoperireaăriscurilor .................................................. 3

2.1.ăActeănormativeădeăreferinY< ....................................................................................................... 3

2.2. Structuri organizatorice implicate ............................................................................................. 5

2.3.ăResponsabilit<Yiăaleăorganismelorăşiăautorit<YilorăcuăatribuYiiăîn ................................................ 6

Capitolul II – CARACTERISTICILEăUNIT;XIIăADMINISTRATIV- TERITORIALE ...................... 7

SecYiuneaă1.ăAMPLASAREăGEOGRAFIC;ăŞIăRELIEF .................................................................... 7

1.1ăSuprafaYaăjudeYuluiăşiăvecin<t<Yile ............................................................................................... 7

1.2.ăFormeădeărelief,ăspecificaYii,ăinfluenYe ....................................................................................... 8

1.3. Caracteristicile pedologice ale solului ....................................................................................... 9

SecYiuneaă2.ăCARACTERISTICIăCLIMATICE ................................................................................ 11

2.1.ăRegimăclimatic,ăspecificit<YiăşiăinfluenYe ................................................................................. 11

2.2. Temperaturi ............................................................................................................................. 12

2.3.ăRegimulăprecipitaYiilor,ăcantit<Yiălunareăşiăanuale,ăvaloriămedii,ăvaloriăextremeăînregistrateă–

vârfuri ............................................................................................................................................. 13

2.4. Fenomene meteo deosebite - extreme ..................................................................................... 14

SecYiuneaă3.ăREXEAUAăHIDROGRAFIC; ...................................................................................... 16

3.1.ăCursuriădeăap<,ădebiteănormale,ăcreşteriăînregistrateă– vârfuri istorice .................................... 16

3.2. Bazine hidrografice, lacuri de acumulare – suprafeYe,ăvolume .................................................. 17

3.3. Lacuri de acumulare nepermanente ......................................................................................... 19

3.4. Lacuri, iazuri – suprafeYe,ăadâncimi ........................................................................................ 21

3.5.ăAcumul<riăpiscicoleă– suprafeYe .............................................................................................. 21

3.6.ăAmenaj<riăăhidrotehniceă- diguri,ăbaraje,ăalteălucr<riădeăap<rareăîmpotrivaăinundaYiilor ......... 22

SecYiuneaă4.ăăPOPULAXIA ................................................................................................................ 28

4.1.ăNum<rulăpopulaYiei .................................................................................................................. 30

4.2.ăStructuraădemografic< .............................................................................................................. 33

4.3.ăMişcareaănatural<ălaănivelulăjudeYuluiăOlt ............................................................................... 34

4.4.Densitatea/concentrareaăpopulaYieiăpeăzone-aglomer<ri ........................................................... 34

SecYiuneaă5.ăăC;IăDEăTRANSPORT ................................................................................................. 34

SecYiuneaă6.ăăăDEZVOLTAREăECONOMIC; .................................................................................. 43


Pag 2 din 172

6.1. Zone industrializate/ramuri ...................................................................................................... 44

6.2. Depozite/rezervoare,ăcapacit<Yiădeăstocare .............................................................................. 45

6.3. Fondul funciar .......................................................................................................................... 46

6.4.ăCreştereaăanimalelor ................................................................................................................ 52

6.5. Turismul .................................................................................................................................. 53

6.6. Resurse Naturale ...................................................................................................................... 55

SecYiuneaă7.ăăINFRASTRUCTURIăLOCALE .................................................................................... 55

7.1.ăăINSTITUXIIăPUBLICE .......................................................................................................... 55

7.2.ăREXELEăDEăUTILIT;XIăPUBLICE ...................................................................................... 64

7.3.ăLocuriădeăAdunareă群iăCazareăaăSinistraYilor ............................................................................. 71

SecYiuneaă8.ăăSPECIFICăREGIONAL ................................................................................................ 74

CAPITOLUL III - ANALIZAăRISCURILORăGENERATOAREăDEăSITUAXIIăDEăURGENX; ...... 75

SecYiuneaă1ă- ANALIZA RISCURILOR NATURALE ..................................................................... 75

SecYiuneaă2.ăăANALIZAăRISCURILORăTEHNOLOGICE ............................................................. 104

SecYiuneaă3ă- ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE ................................................................. 132

SecYiuneaă4.ăANALIZAăRISCULUIăLAăINCENDIU ...................................................................... 143

SecYiuneaă5.ăANALIZAăRISCURILORăSOCIALE ......................................................................... 146

SecYiuneaă6ă- ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISC ...................................................................... 149

CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR............................................................................. 150

SecYiuneaă1.ăConcepYiaădesf<şur<riiăacYiunilorădeăprotecYie-intervenYie ........................................... 150

SecYiuneaă2.ăEtapeleădeărealizareăaăacYiunilor ................................................................................... 155

SecYiuneaă3.ăFazeădeăurgenY<ăaăac郡iunilor ......................................................................................... 160

SecYiuneaă4.ăAcYiunileădeăprotecYieă- intervenYie ............................................................................... 162

SecYiuneaă5.ăInstruirea ...................................................................................................................... 164

SecYiuneaă6.ăRealizareaăcircuituluiăinformaYional–decizională群iădeăcooperare ................................. 165

CAPITOLUL V - RESURSEăUMANE,ăMATERIALEăŞIăFINANCIARE ........................................ 167

CAPITOLUL VI - LOGISTICAăACXIUNILOR- ................................................................................ 171


Pag 3 din 172

Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE

SecYiuneaă1.ăDefiniYie,ăscop,ăobiective

Planulă deă analiz<ă şiă acoperireă aă riscurilor cuprindeă riscurileă potenYialeăidentificateă laă nivelulă judeYuluiă Olt,ă m<surile,ă acYiunileă şiă resurseleă necesareă pentruămanagementul riscurilor respective.

Scopurile planului suntădeăaăasiguraăcunoaştereaădeăc<treă toYiă factoriiă implicaYiăaăsarcinilorăşiăatribuYiilorăceăleărevinăpremerg<tor,ăpeătimpulăşiădup<ăapariYiaăuneiăsituaYiiădeă urgenY<,ă deă aă creaă ună cadruă unitară şiă coerentă deă acYiuneă pentruă prevenireaă şiăgestionarea riscurilorăgeneratoareădeăsituaYiiădeăurgenY<ăşiădeăaăasiguraăunăr<spunsăoptim înăcazădeăurgenY<,ăspecific fiec<ruiătipădeăriscăidentificat.

Obiectivele planului sunt: a) asigurarea preveniriiă riscurilorăgeneratoareădeă situaYiiădeăurgenY<, prin evitarea

manifest<rii acestora,ăreducereaăfrecvenYeiădeăproducereăoriălimitareaăconsecinYelorălor,ăînăbazaăconcluziilorărezultateăînăurmaăidentific<riiăşiăevalu<riiătipurilorădeărisc,ăconformăschemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasareaă şiă dimensionareaă unit<Yilor operativeă şiă aă celorlalteă forYeă destinateăasigur<riiăfuncYiilorădeăsprijinăprivindăprevenireaăşiăgestionareaăsituaYiilorădeăurgenY<;

c) stabilireaăconcepYieiădeăintervenYieăînăsituaYiiădeăurgenY<ăşi elaborarea planurilor operative;

d) alocareaăşiăoptimizareaăforYelorăşiămijloacelorănecesareăpreveniriiăşiăgestion<rii situaYiilorădeăurgenY<.

SecYiuneaă2.ăResponsabilit<Yiăprivindăanalizaăşiăacoperireaăriscurilor

2.1.ăActeănormativeădeăreferinY< OMAI nr.132/29.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului

deăanaliz<ăşiăacoperireăaăriscurilor; HGR nr.94/12.02.2014ă privindă organizarea,ă funcYionareaă şiă componenYaă

ComitetuluiănaYionalăpentruăsituaYiiădeăurgenY<; OUG nr.1/29.01.2014ă privindă uneleă m<suriă înă domeniulă managementuluiă

situaYiiloră deă urgenY<,ă precumă şiă pentruă modificareaă şiă completareaă OUG nr.21/2004 privindăSistemulăNaYionalădeăManagementăalăSituaYiilorădeăUrgenY<;

Legea nr. 481/08.11.2004ăprivindăprotecYiaăcivil<, republicat<; OUG nr.21/15.04.2004ăprivindăSistemulăNaYională deăManagementă alăSituaYiiloră

deăUrgenY<,ăaprobat<ăprinăLegeaănr.ă15/2005;


Pag 4 din 172

Legea nr.ă215/23.04.2001ăaăadministraYieiăpubliceălocale,ărepublicat<; Legea nr.ă446/30.11.2006ăprivindăpreg<tireaăpopulaYieiăpentruăap<rare; Legea nr.ă307/12.07.2006ăprivindăap<rareaăîmpotriva incendiilor; HGR nr.1490/09.09.2004ă pentruă aprobareaă Regulamentuluiă deă organizareă şiă

funcYionareăşiăaăorganigrameiăInspectoratuluiăGeneralăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<; HGR nr.1491/09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind

structura organizatoric<,ă atribuYiile,ă funcYionareaă şiă dotareaă comiteteloră şiă centrelorăoperativeăpentruăsituaYiiădeăurgenY<;

HGR nr.1492/09.09.2004ă privindă principiileă deă organizare,ă funcYionareaă şiăatribuYiileăserviciilorădeăurgenY<ăprofesioniste;

HGR nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; HGR nr.642/29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificareă aă unit<Yiloră

administrativ-teritoriale, instituYiiloră publiceă şiă operatorilor economici din punct de vedereăalăprotecYieiăcivile,ăînăfuncYieădeătipurileădeăriscăspecifice;

HGR nr.372/18.03.2004ăpentruăaprobareaăProgramuluiăNaYionalădeăManagementăal Riscului Seismic;

HGR nr.1286/13.08.2004ă privindă aprobareaă Planuluiă generală deă m<suriăpreventiveăpentruăevitareaăşiăreducereaăefectelorăinundaYiilor; HGR nr.1040/09.08.2006 pentruă aprobareaă Planuluiă naYională deă asigurareă cuăresurseăumane,ămaterialeăşiăfinanciare; OMAI nr.181/12.08.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaYiilorădeăurgenY<ăspecificeătipurilorădeăriscărepartizateăMinisteruluiăAdministraYieiăşiăInternelor;

OMAI nr.1134/13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,ăpreg<tirea,ăorganizarea,ădesf<şurareaăşiăconducereaăacYiunilorădeăintervenYieăaleăserviciilorădeăurgenY<ăprofesioniste; OMAI nr.1259/10.04.2006 pentruă aprobareaă normeloră privindă organizareaă şiăasigurareaă activit<Yiiă deă înştiinYare,ă avertizare,ă prealarmareă şiă alarmareă înă situaYiiă deăprotecYieăcivil<; OMAI nr.647/16.05.2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planuriloră deă urgenY<ă înă cază deă accidenteă înă careă suntă implicateă substanYe periculoase;

OMAI nr.ă 360/14.09.2004,ă pentruă aprobareaă criteriiloră deă performanY<ă privindăstructuraăorganizatoric<ăşi dotareaăserviciilorăprofesionisteăpentruăsituaYiiădeăurgenY<;

Ordinul nr. 1160/30.01.2006 al Ministerului Administra郡ieiă 群iă Internelor pentru aprobareaă Regulamentuluiă privindă prevenireaă şiă gestionareaă situaYiiloră deă urgenY<ăspecifice riscului la cutremure şi/sauăalunec<riădeăteren;

Ordinul nr. 1475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizareaăşiăgestionareaăriscurilorăcauzateădeăc<deriădeăgrindin<ăşi secet<ăsever<,ăa


Pag 5 din 172

Regulamentuluiă privindă gestionareaă situaYiiloră deă urgenY<ă înă domeniul fitosanitar - invaziiă aleă agenYiloră deă d<unareă şiă contaminareaă culturiloră agricoleă cuă produseă deă uzăfitosanitară şiă aă Regulamentuluiă privindă gestionareaă situaYiiloră deă urgenY<ă caă urmareă aăincendiilorădeăp<dure;

Ordinul nr. 1184/06.02.2006 al MinisteruluiăAdministra郡ieiă 群iă Internelor pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activit<Yiiădeăevacuareă înăsituaYii deăurgenY<.

Ordinul nr. 683/07.06.2005 pentru aprobarea Procedurilor generice pentru colectareaădatelor,ăvalidareăşiăr<spunsăpeătimpulăuneiăurgenYeăradiologice;

Ordinul comun nr.1422/192/16.05.2012 ală Ministerulă Mediuluiă şiă P<duriloră şiăMinisterulă AdministraYieiă şiă Interneloră pentru aprobarea Regulamentului privind gestionareaă situaYiiloră deă urgenY<ă generateă deă inundaYii,ă fenomeneă meteorologice periculoase, accidente laăconstrucYiileăhidrotehnice,ăpolu<riăaccidentaleăpeăcursurileădeăap<ăşiăpolu<riămarineăînăzonaăcostier<.

Ordinul comun nr. 1.576/161/2017 alăMinisteruluiăTransporturiloră群iăMinisterulăAfacerilor Interne pentru aprobareaă Regulamentuluiă deă gestionareă aă situa郡iiloră deăurgen郡<ăspecificeătipuluiădeăriscăc<deriămasiveădeăz<pad<ă群iăriscurileăasociateăacestora;

Ordinul comun nr. 3403/245/2012 al Ministerulă Mediuluiă şiă P<duriloră şiăMinisterulă AdministraYieiă şiă Internelor pentru aprobarea procedurii de codificare a inform<rilor,ăatenYion<rilor şiăavertiz<rilorămeteorologiceăşiăhidrologice;

Ordinul nr. 708/923 din 20 iunie 2005 privind comunicarea principalelor caracteristiciăaleăcutremurelorăproduseăpeăteritoriulăRomânieiăşiăconvocarea,ădup<ăcaz,ăaăstructurilor privind gestionarea riscului la cutremure;

2.2. Structuri organizatorice implicate

Autorit<Yileăşiăfactoriiăcareăauăresponsabilit<Yiăînăanalizaăşiăacoperireaăriscurilorăla nivelulăjudeYuluiăOlt suntăprezentateăînăanexa nr.1 – Lista autorit<Yilorăşiăfactorilorăcareăau responsabilit<Yiăînăanalizaăşiăacoperireaăriscurilorăînăunitateaăadministrativ-teritorial<.

Structurileăorganizatoriceăimplicateăsuntăceleăprev<zuteădeălegislaYiaăînăvigoare şiăcuprind:

Comitetulă JudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă ală JudeYuluiăOlt (conform anexei

nr.2); Centrele operativeăcuăactivitateătemporar<,ăpeătipuriădeăsituaYiiădeăurgenY<;ă Celuleleă deă urgenY<ă constituiteă laă nivelulă agenYiloră economiciă şiă instituYiiloră dină

judeY; Comitetele localeăpentruăsituaYiiădeăurgenY<; PopulaYiaăjudeYului.


Pag 6 din 172

2.3.ăResponsabilit<Yiăaleăorganismelorăşiăautorit<YilorăcuăatribuYiiăîn domeniu Responsabilit<Yileă privindă analizaă şiă acoperireaă riscuriloră revină tuturoră factoriloră

care, potrivit legii, au atribuYiiă oriă asigur<ă funcYiiă deă sprijină privindă prevenireaă şiăgestionareaăsituaYiilorădeăurgenY<ăînăprofilăteritorial (anexa nr.3-AtribuYiileăautorit<Yilorăşiăresponsabililor). Planurileă deă analiz<ă şiă acoperireă aă riscuriloră seă întocmescă deă c<treă comitetele locale pentruă situaYiiă deă urgenY<ă (112 structuriă laă nivelulă judeYului),ă respectivă deăcomitetulă judeYeană pentruă situaYiiă deă urgenY<ă ă şiă seă aprob<ă deă c<treă consiliulă local,ărespectivădeăcelăjudeYean.ăPrimarii,ărespectivăprefectulăr<spundădeăasigurareaăcondiYiilorănecesareăelabor<riiăPlanuluiădeăAnaliz<ăşiăAcoperireăaăRiscurilor.

Planul deăanaliz<ăşiăacoperireăaăriscurilorăseăîntocmeşte şiăseăaprob<ăînătermenădeă60 de zile de laă aprobareaă deă c<treă prefectă aă ,,Schemei cu riscurile teritoriale” din unitatea administrativ-teritorial<ă elaborat<ă deă Inspectoratul judeYeană pentruă situaYiiă deăurgenY< şiă seă actualizeaz<ă laă fiecareă începutădeăană sauăoriăde câteăoriă apară alteă riscuriădecâtă celeă analizateă sauă modific<riă înă organizareaă structuriloră care,ă potrivit legii, au atribuYiiă oriă asigur<ă funcYiiă deă sprijină privindă prevenireaă şiă gestionareaă situaYiiloră deăurgenY<ăînăprofilăteritorial.ă Prefectulăr<spundeădeăasigurareaăcondiYiilorănecesareăelabor<riiăPlanuluiădeăanaliz<ăşiăacoperireăaăriscurilor. Dup<ăelaborareăşiăaprobare,ăPlanul de Analiz<ăşiăAcoperire a Riscurilor se pun la dispoziYieă secretariateloră tehniceă permanenteă aleă comiteteloră judeYene/ală municipiuluiăBucureşti/localeă pentruă situaYiiă deă urgenY<,ă iară extraseă dină documenteleă respective se transmită celorlalteă instituYiiă şiă organismeă cuă atribuYiiă înă prevenireaă şiă gestionareaăriscuriloră generatoareă deă situaYiiă deă urgenY<,ă acesteaă avândă obligaYiaă s<ă cunoasc<,ă înăp<rYileăcareă leăprivesc,ăconYinutulăplanuriloră şiă s<ă leăapliceăcorespunz<toră situaYiilorădeăurgenY<ă specifice. Autorit<Yileă responsabileă peă tipuriă deă riscă suntă autorit<Yileă şiă organeleă deăspecialitateă aleă administraYieiă publiceă centrale,ă inclusivă structurileă teritorialeă aflateă înăsubordinea,ă subă autoritateaă sauă înă coordonareaă acestora,ă autorit<Yileă administraYieiăpubliceălocaleăşiăoperatoriiăeconomiciătitulariădeăautorizaYie. InspectoratulăJudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă„MateiăBasarab”ăalăjudeYuluiăOlt,ăprină CentrulăOperaYional,ă asigur<ă preg<tirea,ă organizareaă şiă coordonareaă acYiuniloră deăr<spuns,ă precumă şiă elaborareaă proceduriloră specificeă deă intervenYie,ă corespunz<toareătipurilorădeăriscuriăgeneratoareădeăsituaYiiădeăurgenY<.

Operatoriiă economici,ă instituYiileă publice,ă organizaYiileă neguvernamentaleă şiă alte structuri din unitatea administrativ-teritorial<ă auă obligaYiaă deă aă puneă la dispoziYiaăComitetuluiă JudeYeană pentruă SituaYiiă deă UrgenY<ă toateă documentele,ă dateleă şi informaYiileăsolicitateăînăvedereaăîntocmiriiăPlanuluiădeăAnaliz<ăşiăAcoperirea Riscului.


Pag 7 din 172

Documentele,ă dateleă şiă informaYiileă aă c<roră divulgareă poateă prejudiciaă siguranYaănaYional<ă şiă ap<rareaă Y<riiă oriă esteă deă natur<ă s<ă determineă prejudiciiă uneiă persoaneăjuridiceădeădreptăpublicăsauăprivatăseăsupunăregulilorăşiăm<surilorăstabiliteăprinălegislaYia privindăprotecYiaăinformaYiilorăclasificate.

Capitolul II – CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV- TERITORIALE

SecYiuneaă1. AMPLASAREăGEOGRAFIC;ăŞIăRELIEF

1.1 SuprafaYaăjudeYuluiăşi vecin<t<Yile

JudeYulăOlt esteăsituată înăsudulăRomâniei axat pe cursulă inferiorăală râuluiăceă i-a dat numele, f<cândăparteădinăcategoriaăjudeYelorăriveraneăfluviuluiăDun<rea.

Str<b<tutădeămeridianulă24ăgradeă longitudineăestic<ăpeă liniaă localit<Yiloră Iancu - Jianu - Baldovineştiă şiă deă paralela de 44 grade latitudine nordic<ă peă liniaă Vl<dila - Sc<rişoara,ăjudeYulăareăoăform<ăalungit<ăm<surândă138ăkmădeălaănordălaăsudăşiă78ăkmădeăla est la vest.

Extremitateaă nordic<ă aă judeYuluiă esteă comunaăVitomireştiă amplasat<ă peă paralelaă44ăgradeăşiă42ăminute,ăiarăîntindereaăsaăajungeăpân<ălaăparalelaădeă43ăgradeăşiă47ăminuteălaălimiteleădeăfrontier<ăcuăBulgaria,ăpeăDun<reăînăoraşulăCorabia.ă

Spre nord-vestă judeYulă Oltă seă învecineaz<ă cuă judeYulă Vâlcea,ă înă estă cuă judeYele ArgeşăşiăTeleorman,ăiarăînăvestăcuăjudeYulăDolj.

Laă sudăDun<reaă reprezint<ă limitaă judeYuluiă câtă şiăoăporYiuneădinăhotarulă Y<rii cu Republica Bulgaria pe o lungime de 51 km.

SuprafaYaătotal<ăaăjudeYulăOltăesteădeă5.498ăkm2, reprezentândă2,3șădinăteritoriul Y<rii,ăm<surândă138ăkmădeălaănordălaăsudăşiă78ăkmăpeădistanYa de la est la vest, fiind pe locul 22 la nivelă naYională caă suprafaY<.ă Caă poziYieă istorico-geografic<,ă judeYulă faceătrecereaă întreă vechileă provinciiă istoriceă Olteniaă şiă Muntenia,ă avândă oă leg<tur<ăpermanent<ă cuă restulă Y<rii,ă cuă Banatulă prină valeaă Dun<rii,ă cu Transilvania prin valea Oltului,ăiarăprinăportulădun<reanăCorabia,ăareăieşireălaăMareaăNeagr<.ă Faptulă c<ă judeYulă Oltă seă situeaz<ă laă periferiaă arculuiă carpatic,ă cuă oă structur<ăgeologic<ă complex<,ă determin<ă existenYaă unoră importanteă bog<Yiiă naturale. Astfel, se g<sescă importanteă z<c<minteă deă petrolă (Ciureşti,ă Oteşti,ă Iancuă Jianu,ă Potcoava,ăMovileni)ăşiăgazeănaturaleă(Icoana,ăCungrea, Movileni,ăPleşoiu,ăIancuăJianu).ăÎnăzonaădeăcâmpieăprincipalaăbog<Yieăoăconstituieă rezerveleădeăargil< (Arceşti,ăSl<tioara,ăCorabia,ăDr<g<neşti-Olt)ăşiădeăbalastă(Stoic<neşti,ăSlatina,ăIpoteşti,ăSl<tioara). Deă interesădeosebită suntămaterialeleădeăconstrucYieădeăoămareădiversitate:ăgresii,ăcalcar,ăcaolin,ăargile,ămarneăşiăgresiiăcalcaroase.


Pag 8 din 172

1.2. Forme de relief,ăspecificaYii,ăinfluenYe Dină punctă deă vedereă ală formeloră deă relief,ă judeYulă Oltă cuprindeă teritoriiă aleă

PiemontuluiăGeticăşiăaleăCâmpieiăRomâne. Relieful este predominantădeăcâmpieă(67șădinăsuprafaYaăjudeYului)ăşiăesteăformat<ă

din aproximativ 5-6 niveluriădeăteraseăaleăDun<riiăşiăOltului.ăRegiunileăsuntăacoperiteădeăformaYiuniăşiădepoziteăloessoideăpeăcareăs-au format diverse tipuri de cernoziomuri.

P<rYileă deă Nord şiă Nord-Vest (33șă dină suprafaYaă judeYului)ă suntă ocupateă deădealurile piemontate cu altitudiniă ceă variaz<ă întreă 200-400m. Teritoriulă judeYuluiăaparYineămaiămultorăunit<Yiăgeomorfologice,ălaănivelulăc<roraăstructura geologic<ăimpuneătipurileă şiă formeleă deă relief,ă precumă şiă proceseleă geomorfologiceă actualeă şiă careă subăacYiuneaăfactoruluiăclimaticădetermin< tipul de peisaje. JudeYulă Olt seă caracterizeaz<ă prină simetriaă reliefuluiă faY<ă deă albiaă Oltului,ăpredominareaăaltitudinilorăsubă200ăm,ăspecificeăcâmpiilorăşiăprinăsimplitateaăstructurilorăgeologice ale subsolului.

Analiza curbelor hipsometrice principaleă indic<ă oă pant<ă lin<ă aă reliefuluiă peădirecYiaănord-sud,ăextindereaădiferit<ăaăaltitudinilor,ăcuăpredominanY<ăcelorăsubă200ăm,ăaltitudiniăminimeălaăv<rsareaăOltuluiăînăDun<reăşiăapariYiaăcurbeiădeă400ăm,ăînăparteaădeănordăaăjudeYului.

Un rol deosebită îlă areă curbaă hipsometric<ă deă 200 m, care marcheaz<ă limiteăgeograficeă întreă PodişulăGetică şiă CâmpiaăRomân<ă peă direcYiaăBalş-Piatra Olt-Slatina-Corbu.

Unit<YileădeăreliefădinăjudeYulăOltăseăgrupeaz< astfel:ăcâmpii,ădealuriăsubcarpaticeăşiăculoareădeăvale,ăcareăseădistingăprinămorfometrie,ămorfologieăşiămorfodinamic<.

Unitatea deăcâmpieăesteăreprezentat<ăde: CâmpiaăBurnasului maiăînalt<ădecâtăunit<Yileădeăreliefădinăjur; CâmpiaăCaracalului cuăaspectăv<lurităşiăprezenYaăiazurilor;

Câmpiaă Boianului se prezint<ă caă oă prelungireă aă platformeiă Cotmeanaă şiă seăcaracterizeaz<ăprinăinterfluviiăcuăcrovuri. Caracteristicileămorfometriceăaleăunit<Yii deăcâmpieăreflect<ăsc<dereaăînăaltitudine de la nord la sud, valorile altitudinilor sunt de 70 -100m. Relieful petrografic este specific depozitelor de roci cu puternic caracter modelator,ă careă seă evidenYiaz<ă bineă înă peisajă cumă ară fiă celă deă duneă deă nisipă înă zonaăObârşia-PoteluăsauădeăcrovuriăînăCâmpiaăBoianului. Reliefulă antropică reflect<ă acYiuneaă omuluiă asupraă mediuluiă şiă esteă corelată cuăexploatarea z<c<minteloră şiăaăaltorăelementeănaturale. Înă judeYulăOltă formeleă reliefuluiă


Pag 9 din 172

antropicăceleămaiăr<spânditeăsuntăreprezentateădeăformeădeăacumulare (movile, depozite deămateriale),ădeăexcavareăşiădeănivelare.ă Unitatea dealurilor subcarpaticeăesteăreprezentat<ădeăparteaăsudic<ăaăpiemontuluiăCotmeana.ă Aceast<ă unitateă deă reliefă esteă dezvoltat<ă peă formaYiuniă mio-pliocene monoclinale, acoperite local. Sub aspect petrografic depozitele sedimentare din alc<tuireaăacesteiăunit<Yiădeăreliefăsuntămarnele,ănisipurile şiăpietrişurile. Fragmentarea reliefului este maiă accentuat<ă înă parteaă deă nordă aă ă judeYuluiă şiăevidenYiaz<ăcaăform<ăproeminent<ăDealulăDobrii - 383 m altitudine, situatăînăapropiereaăcomunei Sâmbureşti. Zona deădealuriă reprezint< din punct de vedere geomorfologic un compartiment alăpodişuluiăGeticăşi seăîntindeădeălaă limitaădeănordăaă judeYuluiă ăavândăcaăsubdiviziuniăădealurileăBalşuluiălaăvestăşiăpodişulăSpinenilorălaăest. Unitatea culoarelor de vale este reprezentat<ă deă culoareleă deă valeă cuă lunciă şiă teraseăspecifice marilor artere hidrografice: Culoarulă deă valeă ală Dun<rii este orientat Vest-Est,ă înă profilă transversal are un caracter asimetric, l<Yimeaăalbieiăesteădeă1-1,5Km, iar lunca 8-9Km.ăÎnădreptulălocalit<YiiăPotelu caracteristicileămorfologiceăseăreflect<ăînăformeleădeăreliefăfluvialăreprezentatădeăterase,ăceaămaiădezvoltat<ăfiindăterasa de 15-20mănumit<ăCorabia. Culoarul de vale al Oltului prezint<ă oă asimetrieă morfologic<,ă versantulă stângăfiindăabruptăiarăcelădreptăfiindăprelung;ăspecificeăacestuiăculoarădeăvaleăsuntămeandr<rileăputernice,ă despletireaă înă braYe,ă formeleă deă reliefă fluvială deă câmpie,ă ostroave,albii p<r<site,ăbelciuge, iar terasele sunt bine dezvoltate. CuloarulădeăvaleăalăOlteYului seădezvolt<ăatâtăînăzonaăcolinar<ădinăparteaădeănordăaăjudeYuluiăOltăcâtăşiăînăceaădeăcâmpieăundeăseăl<rgeşteăşiăprezint<ăterase. Culoarul de vale al Vedei seăg<seşteăpeăteritoriulăjudeYuluiăcuăunăsegmentămicăînăcareăîns< fenomenele de modelare fluviale sunt intense. Culoarul de vale al Tesluiului seă desf<şoar<ă paralelă cuă celă ală OlteYuluiă şiă seăcaracterizeaz<ă printr-oă albieă minor<ă meandrat<ă şi terase joase bine dezvoltate la Hot<rani.

Morfodinamica actual< este legat<ădeăproceseleădeăeroziuneăfluvial<ăşiădeăceleăde acumulareălaănivelulăalbiilor,ăprecumăşiălaănivelulămalurilor.

1.3. Caracteristicile pedologice ale solului

Solurileă reprezint<ă celă maiă generală termenă utilizată înă ştiinYaă soluluiă şiă înă

agricultura modern<.ă Elă esteă definită dreptă un corp natural, modificat sau nu prin activitateaă omuluiă formată laă suprafaYaă scoarYeiă terestreă caă urmareă aă acYiunii interdependenteă aă factoriloră bioclimaticiă asupraă materialuluiă sauă rociiă parentale.ă Înăgeneral, solul este caracterizată prină dou<ă straturiă deă baz<:ă sol şiă subsol.ă Primulăcorespundeă aproximativă stratuluiă deă dezvoltareă maxim<ă aă r<d<cinilor (gros de 60-80


Pag 10 din 172

cm).ă Ală doileaă corespundeă adâncimiiă cuprinseă întreă 80-140cm şiă înă careă seă execut<ălucr<riăpedoameliorativeădurabile (desecarea,ăsp<larea s<rurilor,ăetc.).Calitatea solurilor esteă determinat<ă înă principală deă propriet<Yileă acestora. Texturaă determin<ă sauăinfluenYeaz<ă alteă propriet<Yiă aleă solului,ă influenYeaz<ă condiYiileă deă creştereă aă plantelor,ădetermin<ăstabilireaădiferenYiat<ăaăm<surilorăagrochimice,ăagrotehniceăşiăameliorativeăceăurmeaz<ăs<ăfieăaplicateăsolului.

Înă ceeaă ceă priveşteă texturaă soluriloră dină judeYulăOlt, situaYiaă terenuriloră agricoleăesteăurm<toarea:

• Soluriăcuătextur<ăfin<ă(grele)ă– 3.300 ha; • Soluri cu textur<ăgrosier<ă(uşoar<)ă– 11.600 ha; • Solurileă greleă cuă textur<ă fin<ă seă întâlnescă cuă predilecYieă înă Câmpiaă

BoianuluiăşiăînăparteaădeăNord aăjudeYuluiăOltă(PodişulăGetic). Solurileăcuătextur<ăgrosier<ăseăîntâlnescăpeăsuprafeYeăapreciabileăînăparteaădeăSud -

Vest a judeYuluiă Oltă (zonaă localit<Yiiă Ianca),ă iară peă suprafeYeămaiă restrânseă înă luncileăprincipalelorăcursuriădeăap<.

ConYinutulăsoluluiăînăhumusădetermin<ăgradulădeăfertilitateăalăacestuia. ÎnăceeaăceăpriveşteăaprovizionareaăcuăhumusăaăsolurilorădinăjudeYulăOltăacesteaăseă

prezint<ăastfel: • Soluriăs<raceăşi foarteăs<raceă(subă2ș) cca. 39.362 ha = 9% • Soluri mediu aprovizionate (2-3%) cca. 387.844 ha = 88,8% • Soluri bine aprovizionate (peste 3%) cca. 9.300 ha = 2,2%.

M<suriădeăprevenireăşiăcombatere

La nivelulăjudeYuluiăOlt, aproximativ 97.102 ha teren agricol sunt afectate negativ

într-o m<sur<ămaiămareăsauămaiămic<ădeă fenomeneănefavorabile:ăeroziune,ă s<r<turare,ăalunec<riădeăteren,ăexcesădeăumiditate,ădeflaYie.

SoloneYurileă salinizateă seă afl<ă situateă înă arealulă comuneloră dină zonaă deă lunc<ăOlteY-Oltă cumă sunt:ă Osicaă deă Sus,ă F<rcaşele,ă peă parteaă dreapt<ă aă râuluiă Teslui,ă dup<ăintrarea acestuia înăLuncaăOltului,ăprecumăşiă laăsudădeăDr<g<neşti-OltăspreăD<neasaăşiăSprâncenataăînăluncaădeăsubteras<ăşiădeătranziYieăcorespunz<toareăperimetruluiăînăcareăs<ăseăevidenYiaz< pârâulăSîi.

Vertisolurileăalcalinizateăşi/sauăsalinizate,ăauăfostăidentificateăînăzonaăDr<g<neştiăOlt-D<neasaăprecumăşiăF<lcoiu,ăînăzonaădeăconfluenY<ăOlteYă- OltăăşiălaăOsicaădeăSus.

Solurile aluviale alcalinizateă şi/sauă salinizateă seă afl<ă situateă înăLuncaăOltuluiă laăDr<g<neşti-Olt,ăD<neasa,ăSprîncenataăşiăGostav<Yu.

L<covişteleăalcalinizateăşi/sauăsalinizateăauăfostădelimitateălaăD<neasa,ăF<rcaşele,ăF<lcoiu, precumăşiăGrojdiboduăşiăIancaăînăLuncaăDun<rii.


Pag 11 din 172

Psamosolurileă salinizateă şi/sauăalcalinizateăauă fostă semnalateă laăPoteluă înăLuncaăDun<rii,ăînăcadrulăunuiăreliefădeăduneăjoase.

Înă zonaă deă Sud-Vest aă judeYuluiăOltă înă zonaă Ianca,ă Potelu,ă Ştefană celăMareă seăîntâlnescănisipuriăşiăsoluriăafectateădeăeflaYie,ăcareănecesit<ăm<suriăspecialeădeăameliorareăprintreăcareăseăpotăaminti:ăperdeleădeăprotecYie,ăasolamenteăspeciale,ă irigaYii,ă fertiliz<riăspecifice.

SuprafeYeleă afectateă deă alunec<riă deă teren,ă înă ceaămaiămareă parteă stabilizate,ă seăîntâlnescă înă nordul judeYuluiă înă zonaă localit<Yiloră Vitomireşti,ă Sâmbureşti, Leleasca, Vultureşti, Verguleasa,ădarăşiăînăparteaădeăvestăaăjudeYuluiăînăzona localit<YilorăDobrun, Voineasaăşi Iancu-Jianu. Caăm<suriăspecialeădeăcombatere a acestui fenomen deosebit deă d<un<toriă privindă calitateaă soluriloră menYion<m:ă lucr<riă specialeă deă amenajareă aăversanYilor,ăîmp<duririăcuărolădeăprotecYie,ăcaptareaăizvoarelorădeăcoast<.

SuprafeYeleădeăterenăafectateădeăeroziuneaădeăsuprafaY<,ăocup<ăaproapeă15.500 ha, iar cele afectate de eroziunea de adâncimeăocup<ăoăsuprafaY<ădeă6.200 ha.

Sub aspectul deşertific<riiă zonaă dină Sud - Vestul judeYului,ă respectivă zonaăcomunelor Ianca – Potelu - Ştefan cel Mare – Urzica - V<d<striYa,ăpoateăfiăconsiderat<ăzon<ă critic<ă subă aspectulă deterior<riiă solului. Aceast<ă situaYieă esteă datorat<ă t<ierilorămasiveă deă perdeleă deă protecYieă ceă auă fostă f<cuteă dup<ă anulă 1990,ă câtă şiă aă desfiinY<riiăplantaYiilorădeăpomiăfructiferiădinăzon<.

Începândă cuă anulă 2002ă s-auă constituită perimetreă deă reconstrucYieă ecologic<ă înăLunca Dun<riiăînăsuprafaY<ăde 1.356ăha,ădinăcareăpeălocalit<Yi:ăOrlea-258 ha, Ianca-621 ha, Grojdibodu-169 ha, proiect care a continuată şiă înă perioadaă 2008-2010. Au fost finalizateălucr<rile pentruălocalit<YileăV<d<striYa-61 ha,ăŞtefanăcelăMare-161 ha, Urzica-86 ha.

Oăalt<ăzon<ăundeătrebuieăexecutateălucr<riăpentruăreconstrucYiaăecologic< este cea din partea de Nord-VestăaăjudeYului,ăzon<ăînăcareălocalit<Yileăpentruăcombatereaăeroziuniăsoluluiăatâtăînădomeniulăsilvicăcâtăşiăagricolăauăfostăabandonateădup<ăanulă1990.

SecYiuneaă2. CARACTERISTICI CLIMATICE

2.1.ăRegimăclimatic,ăspecificit<Yiăşi influenYe

Climatic, judeYulăOltă seă înscrieă înă sectorulă cuă clim< temperat - continental< cu nuanYeămediteraneene,ămaiăumed<ăînăNord,ăînăzonaăPiemontuluiăGeticăşiăcuăcaracter mai uscată înăzonaăsudic<ădeăcâmpie generateădeămaseleădeăaeră tropicală înăsezonulăcald,ădeăorigineăafrican<.

Aerul tropical din sud-vestădetermin<ăoăvremeăc<lduroas<ăşiăsecetoas<,ăefectăcareăseădiminueaz<ăspreănordulăjudeYului,ăînăzonaăsubcarpatic<. Media anual<ăaătemperaturiiăaerului este de cca 10 grade C. CirculaYiaă general<ă a atmosferei se caracterizează


Pag 12 din 172

printr-o interferenY<ăaăcurenYilorădeăaerădinăestulăCâmpieiăRomâneăcuăceiăspecificiădinăvestul acesteia.

Vânturileăce caracterizeaz<ăclimaăjudeYuluiăsunt: Criv<Yul, aduce iarnaăviscolăşiăz<pad<,ăprim<varaăploaieăşiăvaraăsecet<ă(iarna bate

din estăşiănord-est); Astrul (vara bate din sud-vestăşiăvest)ăfiind unăvântăsecetos; B<lt<reYul aduce ploaie. Vitezaă medieă aă vântuluiă esteă deă 5ă m/s.ă Regimulă eoliană influenYeaz<ă directă

pierderile deăap<ăprinăevaporare,ăaccentuândădeficitulădeăumiditateădinăsolăînăspecialăînăsudul judeYului.

2.2. Temperaturi

Temperaturaă medieă anual<ă variaz< întreă 11°C înă sudă (Corabia)ă şiă 10°Că înăextremitatea nordic<.ăLuna ceaămaiăc<lduroas<ăesteă iulie,ă fiind înregistrateă temperaturiămedii de 22 – 23°Că (Slatina,ăCaracal),ă cuă excepYiaămarginiiă deă nordă aă judeYuluiă undeăvalorile sunt de 20 – 21°C.

Înăceaămaiăreceălun<ăaăanului,ăianuarie,ăs-auăînregistratătemperaturiămediiăde -2ăşi -3oC înăceaămaiămareăparteăaăjudeYuluiă(Corabia,ăSlatina),ămaiăpuYinăzonaăcentral<ăundeăvalorile medii sunt mai mici de -3°C,ăiară înăparteaădeănordăvalorileăsuntămaiămariăde -2°C. Temperaturileămaximeăabsoluteădep<şescă40oCădatorit<ămaselorădeăaerăcontinentalăuscatădinăestăşiăcelătropicalădinăsud.

Iernile înăgeneralănuăsuntăaşaădeăaspreăcaăînărestulăY<rii.ăSuntădestulădeăfrecventeăcazurileă când,ă iarna,ă precipitaYiileă atmosfericeă suntă subă form<ă lichid<,ă iară valorileătemperaturiiăoscileaz<ăînăjurădeă0°C.

Prim<verile suntătimpuriiădatorit<ăcuren郡ilorădeăaerăcaldămediteraneanăcareăproducăuneoriă topireaă brusc<ă aă z<peziiă şiă inundaYii.ă Seă evidenYiaz<ă maiă alesă prină ridicarea temperaturii, la peste 4-5° Căînălunaămartie,ăajungândăînălunaămaiălaă16-20°C,ăprecumăşiăcantit<YileădeăprecipitaYiiăcareădep<şescăînăaceast<ălun<ă500 mm sau chiar 600 mm.

Verile suntădestulădeăcaldeăşiăsecetoaseăsauăcuădeficitădeăprecipitaYii. Toamnele suntămaiăcaldeăşiăumede,ădinăaceleaşiămotive,ăuneoriătrecereaăspreăiarn<ă

esteă brusc<,ă precipitaYiileă seă intensific<ă şiă dauă ală doileaă maximă secundară dină timpulăanului.

Extreme istorice ale temperaturii înregistrate la nivelul județului Olt. Sta郡iaămeteoăSlatina

• Temperatura maxim<ăăă 41,4°C înădataădeă24.07.2007. • Temperaturaăminim<ă - 24,0°C înădataădeă13.01.1985.


Pag 13 din 172

Stația meteo Caracal

• Temperatura maximă 42,3°C în data de 05.07.2000. • Temperatura minimă - 26,9°C în data de 15.01.1980.

Temperatura aerului – maxima și minima absolută în anul 2017

Nr. crt.

Stația de observație

Maxima absolută anuală

Data înregistrării

Minima absolută anuală

Data înrgistrării

1. Caracal 39,5 29.06.2017 -19,2 10.01.2017 2. Slatina 39,3 05.08.2017 -21,3 10.01.2017

Temperatura aerului – media lunară și anuală – 2017

Stația de observație

Media lunară

Media anuală

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Caracal -5,6 0,7 9,4 11,2 17,0 23,6 24,2 25,1 19,5 12,4 6,5 3,3 12,3 Slatina -5,3 1,3 9,4 11,0 16,6 23,0 23,6 24,4 18,7 11,6 6,4 2,9 12,0

InformaYiileăauăfostăfurnizate de Centrul Meteorologic Regional Oltenia

2.3. Regimulă precipitaYiilor, cantit<Yiă lunareă şiă anuale,ă valoriă medii,ă valoriăextremeăînregistrateă– vârfuriă

Regimulăpluviometricăseăcaracterizeaz<ăprintr-unămaximălaăsfârşitulăprim<veriiăşiă

începutulă veriiă şiă unăminimă înă cursulă ierniiă înă anotimpulă friguros,ă cândă temperaturileăscadăsubălimitaădeăîngheY.ăCantit<Yileămediiăanuale crescădeălaăsudăspreănordăşi variaz<ăîntreă500 mm şiă750 mm.

IulieăesteălunaăcuăprecipitaYiiăbogate,ăcuăvaloriămediiădeă50 mm - 70 mmăînăsudăşiă75 mm - 85 mmăînăzonaăsubcarpatic<.ăÎnăgeneral,ăprecipitaYiileăauăcaracterătorenYial.

Cantit<YileădeăprecipitaYiiămediiăc<zuteăseăînregistreaz<ăînălunaăianuarieăcuăvariaYiiăîntre 20 mm şiă50 mm,ăcuăexcepYiaăp<rYiiădeănordăaăjudeYului.

Caracterulă torenYialăesteă redatăprinăcantitateaădeăprecipitaYiiăc<zut<ă înăanul 2005, astfef:

• înălunaăiulieă– 298,0ăl/mp,ăînă51ăoreălaăpostulăpluvioăV<leni;ă • 199,5ăl/mpăînă52ădeăoreălaăpostulăpluvioăPotcoava;ă • 197,8ăl/mpăînă47ăoreălaăpostulăpluvioăBuzeşti;ă • 191,8ăl/mpăînă49ăoreălaăpostulăpluvioăM<runYei;ă • 158ăl/mpăînă46ăoreălaăstaYiaămeteoăSlatina;ă • 157ăl/mpăînă44ăoreălaăpostulăpluvioăCorbu.


Pag 14 din 172

Extremeă istoriceă aleă cantit<郡iloră anuale de precipita郡iiă înregistrateă laă nivelulă

jude郡uluiăOlt: Sta郡iaăhidrologic<ăSlatina

• Cantit<郡iămaximeăanualeă(mm)ă– 1024,2ăînăanulă2014 • Cantit<郡iăminimeăanualeă(mm)ă– 261,8ăînăanulă1992 • Cantit<郡iă deă precipita郡iiă maximeă înă 24ă deă oreă (mm)ă – 104,8ă înă dataă deă

08.08.2002. Sta郡iaăhidrologic<ăCaracal

• Cantit<郡iămaximeăanualeă(mm)ă– 1024,2ăînăanul 2014 • Cantit<郡iăminimeăanualeă(mm)ă– 261,8ăînăanulă1992 • Cantit<郡iă deă precipita郡iiă maximeă înă 24ă deă oreă (mm)ă – 104,8ă înă dataă deă

08.08.2002. Precipita郡iiăatmosfericeă– cantitateaălunar<ă群iăanual<ă(mm)ă- 2017

Sta郡iaădeăobserva郡ie

Cantitatea lunar<

Cantitatea anual<

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Caracal 49,8 12,5 45,5 34,0 54,8 12,6 88,2 5,0 11,6 110,8 55,6 58,0 538,4 Slatina 39,0 15,6 43,3 48,5 51,1 29,8 102,4 20,2 40,6 119,4 75,6 49,0 634,5

InformaYiileăauăfostăfurnizateădeăCentrulăMeteorologicăRegionalăOltenia.

2.4. Fenomene meteo deosebite - extreme

Variabilitateaă neperiodic<ă aă climeiă determin<ă oă gam<ă divers<ă de fenomene meteorologice extreme, unele dintre ele fiind periculoase sau cu risc climatic, deoarece prină genez<,ă evoluYieă şiă consecinYeă conducă laă efecteă negative,ă atâtă asupraă mediuluiăînconjur<torăcâtăşiăasupraăcomunit<Yilorălocale.ăFenomeneleămeteorologice extreme sunt consecinYaăprezenYeiă înă regiuneăaăunorămaseădeăaerăcuăpropriet<Yiă fiziceă specificeăcareădetermin<ăapariYiaăunorămanifest<riăextremeăaleăfenomenelorămeteorologice.

Pentru sezonul cald sunt specifice urm<toareleă fenomeneă meteorologice: canicula, averseădeăploaieăceăpotăaveaăşiăcaracterătorenYial,ădesc<rc<riăelectrice,ăvijelii şiăgrindin<. De cele mai multe ori aceste fenomene sunt asociate.

Canicula este un fenomen meteorologic care apareă totămaiă frecventă înăprocesulădeă înc<lzireă global<.ă Caniculaă seă manifest<ă printr-oă c<ldur<ă dogorituareă specific<ă


Pag 15 din 172

zileloră caldeă deă var<,ă arşiY<,ă z<puşeal<,ă n<duf. Vremea este caracterizat<ă caă fiind canicular<ăatunciăcândătemperaturileămaximeăatingăsauădep<şescă350 Căînăcursulăzileiăşiăseăsitueaz<ăînăjurulăînăjurul a 200 C sau pentru acest prag , noaptea.

Aversele de ploaie potă generaă situaYiiă deă riscă prină cantit<Yiă însemnateă deăprecipitaYiiă c<zuteă înă scurtă timp.ă PrecipitaYiileă atmosferice pot constitui factor de risc meteorologică atunciă cândă dep<şescă anumiteă cantit<Yiă şiă prezint<ă oă intensitateă foarteăputernic<.

Grindina esteă fenomenulă careă seă manifest<ă înă situaYiaă unoră mişc<riă convectiveăputerniceăaleăaeruluiăşiădevineăfenomenămeteoăpericulosăoriădeăcâteăoriăseăproducăc<deriădeă grindin<ă chiară dac<ă nuă suntă însoYite deă desc<rc<riă electrice.ăAcestă fenomenămeteoădevineă factorădeă riscăatunciăcândăseăproducăc<deri deăgrindin<ădeămariădimensiuni ori cândă grindinaă seă aşterneă subă formaă unuiă strată continuuă şi/sauă seă producă pagubeămateriale.

Desc<rc<rile electrice apară înăcondiYiileăunorămişc<riădeăconvecYieăputerniceăaleăaeruluiăşiăsuntăînregistrateămaiăalesăînăsezonulăcald,ădinălunaăaprilieăpân<ăînălunaăaugust. EleăpotăfiăînsoYiteădeăcreştereaăturbulenYeiăaeruluiămanifestat<ăprinăintensific<riăviolenteăaleăvântuluiăcareăpotăavea aspect de vijelie.

Pentru sezonul rece sunt caracteristice fenomene meteorologice periculoase de ninsoareăsauăstratăgrosădeăz<pad<,ăviscol,ădepuneriădeăgheaY<ăpeăconductoriăaerieni.ă

Ninsoarea poate constitui fenomen meteorologic deă riscă atunciă cândă se produc creşteriă ale stratuluiă deă z<pad<ă pesteă 50 cm înă 24hă careă determin<ă înz<pezireaădrumurilorăşiăaăc<iloră ferate,ăexistând pericolulădeăpr<buşireăaăacoperişuriloră şiăaăunorăconstrucYii.

Viscolul esteăfactorădeăriscăatunciăcând ninsorile abundente suntă însoYiteădeăvântăcuă vitez<ămaiămareă deă 16m/să şiă produce:ă troienireaă z<peziiă peă porYiunileă deschiseă deăteren,ă împiedicândă desf<şurareaă activit<Yiloră economice.ă Lunileă decembrie,ă ianuarie şiăfebruarieăsuntăceleăînăcareăseămanifest<ăacestăfenomenăcareăpoate produceăurm<riăgraveăaleăvieYiiăeconomice,ăizolareaăunorălocalit<Yi,ădistrugereaăunorăconstrucYii,ădefecYiuniăaleăreYeleiăelectriceăetc.

Depunerile de gheaY< (polei,ă chiciur<,ă z<pad<,ă ploaieă îngheYat<) se produc pe diferiteă obiecteă sauă solă şiă suntă fenomeneă deă riscă atunciă cândă pună înă pericol avarierea diferitelorăutilit<YiăsauăpotăîngreunaăcirculaYia.ă

Vântul poateăfiăfenomenădeăriscăatunciăcândăprinăintensitateaăsaădep<şeşteăanumite intensific<riăşiăpoate perturbaăactivitateaăsocial<ăşiăeconomic<ăaăsociet<Yii. Atunciăcândăvântulă dep<şeşteă 20m/să suntă situaYiiă meteoă deă risc,ă iară cândă dep<şeşteă 15m/să acestăfenomen poate deveni temporar periculos.


Pag 16 din 172

SecYiuneaă3. REXEAUAăHIDROGRAFIC;

3.1.ăCursuriădeăap<,ădebiteănormale,ăcreşteriăînregistrate – vârfuri istorice

ReYeauaă hidrografic<ă esteă foarteă bogat<,ă fiindă distribuit<ă uniformă peă toat<ăsuprafaYaă judeYului.ă Hidrografiaă zoneiă cuprindeă oă reYeaă hidrografic<ă codificat<, cu o lungime de 1451 km, din care fac parte fluviul Dun<rea,ă râurileă Olt, Vedea,ă Olte郡,ăC<lm<郡uiăîmpreun<ăcuăaflen郡iiălor,ăsistemeleălacustreăşiăapeleăfreaticeăşiădeăadâncime.ă

a) Fluviulă Dun<rea str<bateă judeYulă Olt,ă înă parteaă deă sud,ă peă oă distanY<ă deă51kmă şiă oă l<Yimeă ceă variaz<ă întreă 1-1,5 km,ă colectândă întreagaă reYeaă hidrografic<ă aăjudeYului.ă Peă oă lungimeă deă 32,4ă kmă fluviulă esteă îndiguit.ă Dină dateleă hidrometriceăînregistrateăreieseăc<ăDun<reaăaăatinsănivelulămaximădeă722 cmăînăanulă1940ăşiăchiară796 cmă înă anulă 1954,ă influenYată deă fenomeneleă deă îngheY.ă Dun<reaă areă nivelulă mediu multianual de 275 cm,ă înă perioadaă 1921-1960, iar nivelul minim absolut de 101cm înregistrată înă anulă 1947,ă rezultândă oă amplitudineă maxim<ă deă 823 cmă înă sectorulăCorabiei.ăDun<reaăpoateă atingeă laă4ă aniăunădebitămaximăanualădeă9.116ăm3/s. Debitul mediu multianualăvariaz<ăîntreă5.576ăşiă5.640ăm3/s,ăcuăvaloriămaximeăînăperioadaămartieă– maiăşiăminimeălaăînceputulătoamnei,ăaugustă– octombrie. Debitul maxim a fost apreciat la 16.800 m3/s.

b) RâulăOlt este axul principalăalăreYeleiăhidrograficeăcare str<bateăjudeYulăpeămijloc de la Nord la Sud, cu o lungime de 140km, pe care sunt amenajate opt lacuri de acumulare,ăaflateăînăadministrarea Sucursalei HidrocentraleăVîlcea, avândăcaăafluenYiădeădreaptaă râurileăBeica,ăOlteYă şiăTeslui,ă iarăafluenYiădeă stângaăDârjovăşi Iminog. Debitul mediuămultianuală variaz<ă întreă 160ăm3/s,ă laă intrareaă înă judeYă şiă 190ăm3/s,ă laă v<rsare.ăValoriămaximeăaleădebituluiăseă înregistreaz<ă înăperioadaăaprilieă – iunie,ă iarăminimeă înălunile noiembrie – ianuarie. Debitul maxim a fost apreciat la 3.700 m3/s (Stoeneşti). Valeaă Oltuluiă reprezint<ă oă adev<rat<ă ax<ă hidrografic<ă şiă economic<ă aă judeYuluiăăcaracterizat<ă prină asimetrieămorfologic<,ă cuăversantulă stângă înalt,ă abrupt,ă iară celădreptăprelung,ăcuăteraseăneinundabileăşiăterenuriăbruneăpentruăaşez<riăomeneştiăşiăagricultur<.ăAlbiaă Oltuluiă reprezint<ă elementulă celă maiă dinamică ală v<iiă şiă înă specială ală luncii, caracterizându-se printr-oămeandrareăputernic<ăşiădesp<rYireăînăbraYeăcareăînchidăostroave de dimensiuni variate.

c) RâulăOlteY ală treileaă râuă caă lungime,ă aparYineă judeYuluiă prină porYiuneaă saăinferioar<ădeălaăv<rsareaăîn Olt. Debitul mediu multianual este de circa 12,7m3/s. Valea OlteYului, aădouaăcaăm<rimeădinăbazinulăhidrograficăalăOltuluiăesteămaiăîngust<ăînăzonaădeădealăşiăseăl<rgeşteăînăcuprinsul CâmpieiăRomâne, unde primeşteăapeleăpârâuluiăBîrlui.ă


Pag 17 din 172

d) Râulă Vedea izvor<群teă dină zonaă subcarpatic<ă (Platformaă Cotmeana)ă 群iăbr<zdeaz<ăparteaădeănordăaăjudeYului pe o lungime de 87 km, fiindăîndiguit pe o lungime de 16,9 km. Prezint<ăunăbazinăcuăoăputernic<ăasimetrieăspreăstânga. AfluenYiiădeăstângaăsuntă VediYaă şiă Cotmeana,ă iară peă dreaptaă v<ileă Plapceaă şiă Dorofei. Scurgerea medie anual<ă peăVedeaă areă celeămaiămariă valoriă înă lunaămartie,ă iară celeămaiămiciă înă timpulăverii.ăScurgereaămaxim<ăaărâuluiăVedeaăareăvaloriăridicateăînăurmaăploilorăintense,ăcândăseăproducăinundaYii. ValeaăVedeiăprezint<ăoălunc<ădestulădeălarg<ăşiăoăalbieămeandrat<,ăintensăaluvionat<,ădomolit<ădeădou<ăteraseăjoase,ămaiăevidenteălaăPotcoavaăşiăSineşti.

e) Râul C<lm<Yui afluent direct al fluviului Dun<rea, prin lacul Suhaia, numit 群iă C<lm<郡uiulă Teleormanului sauă Burna群ului,ă izvor<群teă dină câmpiaă piemontan<ă a BoianuluiălaăestădeăB<rc<ne群ti. Râulăareătreiăsectoare:

• Sectorulăsuperiorăseăîntindeădeălaăizvoareăpân<ălaăconflen郡aăC<lm<郡uiuluiăcuăC<lm<郡uiulăSecă群iăseăsuprapuneăînăceaămaiămareăparteăCâmpieiăIminogului.

• Sectorulămijlociuăsituatăîntreăconfluen郡aăC<lm<郡uiuluiăcuăC<lm<郡uiulăSecă群iăconflen郡aăC<lm<郡uiuluiăcuăafluentulăUrlui.ă

• Sectorulăinferiorăesteăsituatăîntreăconflen郡aăC<lm<郡uiuluiăcuăaflentul Urluiă群iăv<rsareaăînăLaculăSuhaia.

Apeleă freaticeă apară înă diferiteă formaYiuniă geologice,ă careă leă determin< caracteristicile:ă înă structurileă piemontane sunt insuficiente, iar la câmpieă cevaă maiăbogate. Lacurileăauăorigineădiferit<,ămajoritateaăcelorănaturale fiind formate înăcrovuri.ă Lacurileăsuntădeădou<ătipuri:

• lacuriădeăacumulareăcuăfolosinY<ăexclusiv energetic<ăsituateăpeăcursulărâul Olt, • lacuriăcuăfolosinY<ăcomplex<ăsituateăpeăafluenYiăşiălacuriăantropogene

situateăînăspecialăînăalbiaămajor<ăaăfluviuluiăDun<rea. PeăteritoriulăjudeYuluiăOltăseăafl<ă62ălacuriădeăacumulare. Caracteristicileăcursurilorădeăap<ăsuntăprezentateăînăanexa nr. 4

3.2. Bazine hidrografice, lacuri de acumulare – suprafeYe,ăvolume

InundaYiileă produseă înă judeYulă Olt aă impusă realizareaă deă lucr<riă specificeă (înăspecialădup<ăinundaYiileădinăperioadaă1965-1970) privindăgospod<rireaăapelorămariăşiădeăamenajareă aă cursuriloră deă ap<:ă lacuriă deă acumulareă cuă volumă nepermanent,ă lacuriă deăacumulare cu scop complex pentru care s-auăprev<zut volumeănepermanente,ălucr<riădeăregularizareăaăcursurilorădeăap<,ălucr<riădeăîndiguireăşiăconsolid<riădeămaluri.


Pag 18 din 172

Lacuri de acumulare permanente Valorificareaă potenYialuluiă hidroenergetică aă reclamată amenajareaă râuluiă Olt,ă înă

judeYul Olt, prină8ăacumul<riădispuseăînăcascad<,ăavândăunăvolumătotalădeăcca.ă700ămil.ăm3, din care cca. 325 mil. m3 volum util. Centralele hidroelectrice aferente au o putere instalat<ădeă379ăMW,ăenergiaăprodus<ăînăanulămediuăfiindădeăcca.ă889ăGWh/an.

Lacurile de acumulare dispuse în salb<ă peă râulă Olt,ă cuă folosinY<ă complex<,ă înăprincipalăproducereădeăenergieăelectric<ă:

• Strejeşti – suprafaYaă– 2072,76ăha,ăadâncimeămedieă– 33,5m, lungime baraj -94 m,ă tipă folosinY<ă – hidroenergetic şiă irigaYii; tipologie ROLA02 ; secYiuniă deămonitorizare – mijlocălacăşiăbarajălac;

• Arceştiă – suprafaYaă – 795,46ă ha,ă adâncimeă medie – 30,5 m, lungime baraj – 74,5m,ă ă tipă folosinY<ă – hidroenergetic,ă irigaYiiă şi alimentareă cuă ap<ă înă scopă industrială(S.C. ALRO S.A. Slatina);

• Slatina - suprafaYaă – 562,58ă ha,ă adâncimeă medieă – 24,0 m, lungime baraj – 748m,ătipăfolosinY<ă– hidroenergetic şi irigaYii; tipologie ROLA02

• Ipoteşti - suprafaYaă – 2200ha,ă ă adâncimeă medieă – 30,5 m, lungime baraj – 396,7m,ătipăfolosinY<ă– hidroenergetic şi irigaYii; tipologie ROLA02.

• Dr<g<neşti-Olt - suprafaYaă– 1095ha,ăăadâncimeămedieă– 30,5 m, lungime baraj – 391,5m,ătipăfolosinY<ă– hidroenergetic şi irigaYii; tipologie ROLA02.

• Frunzaru - suprafaYaă – 1280ha,ă ă adâncimeă medieă – 30,5 m, lungime baraj – 391,5m,ătipăfolosinY<ă- hidroenergetic; tipologie ROLA02.

• Rus<neşti - - suprafaYaă – 1100ha,ă ă adâncimeămedieă – 28,5 m, lungime baraj – 391,5m,ătipăfolosinY<ă- hidroenergetic; tipologie ROLA02.

• Izbiceni - - suprafaYaă– 978,6ha,ăăadâncimeămedieă– 31,5 m, lungime baraj – 99m, tipăfolosinY<ă- hidroenergetic; tipologie ROLA02.

Principalele caracteristici tehnice

• Vt = 700 mil. m3, • Vu = 325 mil. m3, • asigur<ăalimentareaăcuăap<ăaăcca.ă122.500ăhaăamenajateăpentruăirigaYiiăînăjudeY. • asigur<ăcerinYaădeăap<ăindustrial<ăaăunorăobiectiveăeconomice.ăă • putereă instalat<ă deă 379ăMW,ă energia produs<ă înă anulă mediuă fiindă deă cca.ă 889ă

GWh/an. • lacurile de acumulare nu au efect de atenuare ale viiturilor şiăpotătranzita debitul

maxim cu probabilitate deădep<şireădeă1șăînălimitaădigurilorădeăconturăasigurândăneinundabilitatea zonelor limitrofe.

Acumularea Rusciori este amplasat<ă peă râulăPlapceaăMic<,ă laă aproximativă0,70ăkmă amonteă deă localitateaă Scorniceştiă şiă laă aproximativă 0,50ă kmă amonteă deă satul


Pag 19 din 172

Rusciori.ă Accesulă seă faceă dină DNă 65ă Piteştiă – Slatinaă şiă seă continu<ă peă DJă 703CăScorniceşti-Poboru, exploatareaă realizându-seă deă c<treă Sistemulă HidrotehnicăIndependent Olt,ăformaYiaădeăexploatareăJitaruă(Rusciori).

Amenajareaă aă fostă proiectat<ă şiă realizat<ă caă acumulareă cuă rolă complex,ă cuăurm<toareleăfolosinYe:

• Ap<rareaăîmpotrivaăinundaYiilorăprinăatenuareaăviiturilorăpeărâulăPlapceaă– Mic<.

• IrigaYii • Piscicultur< • Agrement

Principaleleălucr<riăcomponenteăaleăamenaj<riiăhidrotehniceăRuscioriăsunt: • Lacul de acumulare • Barajulădeăp<mânt • Desc<rc<torulădeăapeămari • Golirea de fund • InstalaYiaăelectric<.

3.3. Lacuri de acumulare nepermanente

• Pentru ap<rareaă împotrivaă inundaYiilor aă municipiuluiă Caracală funcYioneaz<ă 5ălacuri de acumulare nepermanente: Caracal,ăDr<ghiceni,ăAleşteu,ăDioşti,ăGroz<veşti cu un volum total de cca. 21 mil m3.

• Volumulă deă protecYieă aă celoră 5 lacuri: Caracal,ă Dr<ghiceni,ă Aleşteu,ă Dioştiă şiăGroz<veştiăesteădeăccaă17ămil.ăm3. Barajeleădinăp<mântă suntădotateă fiecareăcuăcâteăunădesc<rc<torădeăsuprafaY<,ătipăpragălată(Lăţă12÷30ăm)ăşiăoăgolireădeăfund.ăFuncYionareaălaăviituriăesteăbun<.

• Peă pârâulă Dârjovă (afluentă deă stângaă ală râuluiă Olt)ă exist<ă acumul<rileănepermanente S<lt<neştiă şiă Brebeni (volumă deă protecYieţ1,3ămil.ăm3)ă pentruă ap<rareaăîmpotrivaăinundaYiilorăaăunorălocalit<Yiăruraleădinăaval.

LaănivelulăjudeYuluiăOltăexist< trei bazine hidrografice:

✓ Bazinul Hidrografic Olt; ✓ BazinulăHidrograficăDun<re; ✓ Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea.


Pag 20 din 172

De asemenea, exist< opt hidrocentraleă amenajateă peă râulă Oltă astfel:ă Strejeşti, Arceşti,ăSlatina,ăIpoteşti,ăDr<g<neşti-Olt,ăFrunzaru,ăRus<neştiăşiăIzbiceni.

Nr crt.

Centrala

Curs ap<

An PIF

Putere instalat<

(Mw)

Vol. brut

(mil.mc)

Vol. util

(mil.mc)

NNR (mdM)

Nmax (mdM)

N min (mdM)

Q Instalat (mc/s)

Q max Evacuat (mc/s)

Q FolosinY<

(mc/s)

1. Strejeşti Olt 1979 50 191,67 136 140 143 137 330 7660 7,1 2. Arceşti Olt 1980 38 52,01 20 122 124 119,2 330 5300 21,1 3. Slatina Olt 1981 26 15,607 4,635 108 110,6 107 330 5604 10,8 4. Ipoteşti Olt 1986 53 110 30 98 98 96 500 4690 2

5. Dr<g<neşt

I Olt

Olt 1987 53 82,75 21 84,5 84,5 82,5 500 4810 2

6. Frunzaru Olt 1988 53 91,75 24,35 71 71 69 500 4850 4,56 7. Rus<neşti Olt 1988 53 82,21 20 57,5 57,5 55,5 500 4900 4,56 8. Izbiceni Olt 1996 53 74,65 20,29 44 44 42 500 4954 4,56

InventarulăbraYelorăcursurilorădeăap< Nr. Cod Denumire Denumire curs de Malul Lungime PoziYie SuprafaYa crt bazin Curs ap< principal(al carui confluenYei (Km) confluenY< (Kmp)

Ap< afluent este)

BRATE ALE CURSURILOR DE APA CODIFICATE

1. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc. Verguleasa

R. OLT(Contracanal Ac.Strejesti)

Stîng 2,25 4850-4873 0,225

2. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc. Curtisoara

R. OLT(Contracanal Ac.Strejesti)

Stîng 1,00 4950-4960 0,100

3. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc. Slatioara

R. OLT(Contracanal Ac.Slatina)

Drept 0,50 5120-5125 0,082

4 VIII-1. Vechi bratăalăRâului

Olt-Loc. Slatina R. OLT( Contracanal

Ac.Slatinai) Stîng 0,50 5135-5140 0,300

5. VIII-1. VechiăbratăalăRâului

Olt-Loc. Slatina+Milcov

R. OLT( Ac.Ipotesti) Stîng 3,00 5145-5175 0,625


Olt-Loc.Milcov R. OLT(Contracanal

Ac.Ipotesti) Stîng 1,50 5200-5215 0,150


Olt-Loc.Milcov R. OLT(Contracanal

Ac.Ipotesti) Stîng 1,50 5230-5245 0,150

8. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc.Brincoveni

R. OLT(Contracanal Ac.Ipotesti)

Drept 1,60 5215-5231 0,160

9. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc.Draganesti

R. OLT(Contracanal Ac.Draganesti)

Stîng 1,70 5400-5417 0,165


Olt-Loc.Pestra R. OLT(Contracanal

Ac.Frunzaru) Stîng 0,60 5500-5560 0,600

11. VIII-1. Vechi brat al Râului Olt-Loc.Farcasele

R. OLT(Contracanal Ac.Frunzaru)

Drept 1,40 5437-5451 0,140

12. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc.Gostavatu


Drept 1,60 5547-5563 0,160

13. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc.Sprincenata


Stîng 0,75 5563-5571 0,075


Olt-Loc.Babiciu R. OLT(Contracanal

Ac.Rusanesti) Drept 0,30 5690-5693 0,300

15. VIII-1. VechiăbratăalăRâului Olt-Loc.Scarisoara

R. OLT(Contracanal Ac.Rusanesti)

Drept 0,40 5737-5741 0,375


Olt-Loc.Cilieni R. OLT(Contracanal

Ac.Izbiceni) Drept 2,25 5800-5823 0,225

InformaYiileăauăfostăfurnizateădeăSistemulădeăGospod<rireăaăApelorăOlt


Pag 21 din 172

3.4. Lacuri, iazuri – suprafeYe,ăadâncimiăă

Beneficiar

Denumire obiectiv SuprafaYa Adâncime Localizare

S.C. Ecosalt S.R.L.

Vulpeni

Amenajare piscicole 0,5 ha 1,8 m SatăGropşani,ăcom.ăVulpeni

S.C.ăPiscicol<ăCherleştiăS.R.L.

Slatina

Amenajareăpiscicol<ăpentru pescuit de

agrement 29 ha

Medie 0,68 m Maxima 1,51

m

PeăbraYulăabandonatăalăOltului,ăîntreăsatulăCherleştiădinăDealăşiălaculă

Arceşti SC Grup

Primacons SRL Slatina

Amenajareăpiscicol< 7,19 ha Minim 5,00 m Maxim 10,00

m

SatăPetculeşti,ăcomăGr<dinari, PrâuăDalga,ămalădrept

SC Grup Primacons SRL

Slatina

Amenajareăpiscicol< 15,75 ha Minim 1,04 m Maxim 2,05

m

OraşăPiatraăOlt PârâuăJugalia,ămalădrept

Baduna Ninel PFA

Com. Izlaz, jud. Teleorman

Amenajareăpiscicol< 5,025 Maxim 1,50 m

Com.ăIzlaz,ăjud.ăTeleorman,ărâulăOlt, mal drept

3.5.ăAcumul<riăpiscicoleă– suprafeYe Acumul<riăpiscicoleăautorizateăînărazaădeăactivitateăaăSistemului de Gospod<rireăaăApelor Olt

Beneficiar Denumire Obiectiv

Suprafata (NNR)

Localizare

ŞuYuăăDoru Fr<sinetăII

Barajăşiălacădeăacumulareăcuăamenajareăpiscicol< 5,1 ha

PârâulăFr<sinet, com. Dobrosloveni

S.C. Royall Familly

S.R.L. Fr<sinetăI

Barajăşi lac de acumulare cuăamenajareăpiscicol<

16,9 ha PârâulăFr<sinet,

com. Dobrosloveni

Scaete Constantin Barajăşiălacădeăacumulareăcuăamenajareăpiscicol< 6,14 ha

Com. Brebeni, Valea Miloveanu

S.C. Hidroconstructia S.A.

Barajul si lacul de acumulare Streharet,

destinatie piscicultura, agrement

1,60 ha Adancime medie 5m

Pr, Valea Streangului, Slatina

S.C. Megalit S.R.L. Slatina

Barajăşiălacădeăacumulareăcuăamenajareăpiscicol< 4,63 ha

Com.ăG<neasa Pr. Vaslui

Visamir Eugen SRL Ianca

Barajăşiălac de acumulare cuăamenajareăpiscicol< 9,935 ha

Canal principal, Sistem de desecareăaăB<lYiiăPoteluă



Pag 22 din 172

SITUAXIA barajelor dinăcategoriaăCăşi D – Bazinul Hidrotehnic Olt

Nr. crt

Denumire obiectiv

Cursul de apa pe care este amplasat

obiectivul

Inaltime

(m)

Volum total

(mil.mc)

Suprafata ha

Detinator Obiectiv

1. Acumulare Ganeasa II

Vaslui 5,5 0,093 5,0 Consiliul Local Ganeasa

2. Acumulare Brebeni

Miloveanu 6,0 0,246 8,0 Consiliul Local Brebeni

3. Acumulare Olari

Birlui 5,0 0,245 14,0 Consiliul Local Pirscoveni

4. Acumulare Frasinet I

Frasinet 5,0 0,371 10,0 Consiliul Local Dobrosloveni

5. Acumulare Frasinet II

Frasinet 4,0 0,2 3,0 SC „Agroprod" SA-Slatina

6. Acumulare Redea

Vladila 5,0 0,24 8, Consiliul Local Redea

7. Acumulare Obirsia

Valea Obirsia 3,0 0,2 8,0 Consiliul Local Obirsia

8. Acumulare Crusov

Valea Crusov 8,0 0,2 9,0 Consiliul Local Brastavatu

InformaYiileăauăfostăfurnizateădeăSistemulădeăGospod<rireăaăApelorăOltă

3.6.ă Amenaj<ri hidrotehnice - diguri, baraje,ă alteă lucr<riă deă ap<rareă

împotrivaăinundaYiilor InundaYiileă înă judeYulă Olt, au impus realizarea unor lucr<riă specificeă deă

regulariz<riădeăcursuriădeăap<,ăîndiguiriăşiăconsolid<riădeămaluri.

a) SituaYiaădigurilorăadministrate SistemulădeăGospod<rireăaăApelor

Nr. crt.

Denumirea lucr<rii

Cursădeăap< Lungime (km) L<Yimeăcoronament

(m)

În<lYimeă digă(m)

Localizare

1. Digădeăap<rare

Potelu-Corabia Dun<re 31,565 6,0 5,0

Com. Ianca, Grojdibodu,Gura Padinii,Orlea,Corabia

2. Digădeăap<rare Schitu-Greci

Iminog

5,485,din care: 1,435km-mală stângăla Catane; 1,0 km-mal drept Greci 3,050 km mal Vâlcele;

1,5 2,0 5,0

0,7 0,7 1,2

Com. Schitu,Vâlcele

3. Digădeăap<rare

Morunglav OlteY 3,323 3,0 4,5 Com. Morunglav


Pag 23 din 172

4. Digădeăap<rare

Dobrun OlteY

2,534din care: 1,450km-râulă OlteYămal drept com. Osica de Jos 0,450 km- prâuăRoşuămalădreptăcom.ăOsica de Jos 0,373 km- râuă OlteYămal drept com. Dobrun 0,261km- prâulăRoşuămalăstângăcom.ăDobrun

3,0

3,0

2,7

2,7

2,5

1,5

2,5

1,2

Comunele: Osica de Jos

Dobrun


Lucr<rileădeădesecare au efecte pozitive asupra solului caracterizate prin:

• creştereaăsuprafeYeiăagricoleăprinăeliminareaăexcesuluiădeăap<; • diminuareaăsuprafeYelorăafectateădeăprocesulăs<r<tur<riiăsauăînml<ştinirii; • ameliorareaă structurii,ă temperaturiiă şiă aă raportuluiă aer-ap<ă aă soluriloră cuăefecte benefice asupra plantelor.

EvidenYaăbarajelorăşiălacurilorădeăacumulareădinăjudeYul Olt - B.H.ăOltăşiăB.H. Dun<re se reg<sescăînăanexa nr.5.

b) Cursuriădeăap<ămonitorizateăînăBazinulăHidrotehnică– Olt

Nr crt

Cursădeăap<

Denumire StaYieă

Hidrometric<

Coteădeăap<rareă(cm) Debit corespunz<toră(mc/s)

Nivelul maxim înregistrată(cm)

Debit maxim înregistrat (mc/s)

CA CI CP Q=CA Q=CI Q=CP DataăÎnregistr<rii

1. Teslui-

Muntean Teslui 250 350 400 13,0 41,3 60,3 430/15.05.2014 73,5

2. Cungrea Mare

CâmpuăMare 170 210 280 18,2 54,0 177 230/07.06.2005 129

3. CungreaăMic<

C<z<neşti 200 250 325 81,7 137 232 315/29.07.2015 218

4.

Mamu Strejeşti

300 400 500 45,1 104 184 466/02.07.1991 157

5.

Beica Pleşoiu 300 400 500 36,1 70,4 115 540/02.07.1991 155

6.

OlteY Balş 350 400 475 462 585 810 569/03.07.1991 1471

7.

Germ<t<lui Gropşani 330 390 450 40,3 68,2 137 416/10.11.1989 126

8.

Iminog M<runYei 150 200 350 75,0 160 621 200/03.07.2005 160

9.

Teslui-Oltean Reşca 310 410 460 46,7 145 215 442/17.07.2005 152


Pag 24 din 172

c) SITUAXIAăDIGURILORăŞIăREGULARIZ;RILORăDEăALBIIăDINăADMINISTRAREAă SISTEMULUI HIDROTEHNIC INDEPENDENT – OLT

Nr. crt.

DENUMIRE OBIECTIV

CARACTERISTICI TEHNICE OBSERVAXII

LUCR;RIăDEăÎNDIGUIRE

1. Dig I Tufeni – râuăVedea

MalăstângăVedeaă– com. Tufeni L – 8,7 km; h – 1,5 m L<Yimeăcoronamentă– 4 m Maluri abrupte Material de construcYieă- p<mânt

2. Dig II GhimpeYeniă– râuă

Vedea

MalăstângărâuăVedeaă– comunaăGhimpeYeni L – 8,2 km ; h – 1,5 m L<Yimeăcoronamentă– 4 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă- p<mânt

3.

Ap<rareăîmpotrivaăinundaYiilorărâuăVediYaălaă

Coloneşti (Diguri)

MalădreptărâuăVediYaă– comunaăColoneşti L – 0,5 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 4 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

MalădreptărâuăVediYaă– comunaăColoneşti L – 1,946 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 4 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt MalăstângărâuăVediYaă– comunaăColoneşti L – 3,564 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 4 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt MalădreptăpârâuăUlmuă– comunaăColoneşti L – 0,409 km ; h – 1,5 m L<Yimeăcoronament – 4 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

4. RgularizareărâuăVedeaălaă

Corbu (Diguri)

MalădreptărâuăVedeaă– comuna Corbu L – 0,7 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

Malăstângărâu Vedea – comuna Corbu L – 1,8 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

5. RegularizareărâuăVedeaălaă

Corbu (Diguri)

MalădreptărâuăVedeaă– comuna Corbu L – 0,350 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

MalăstângărâuăVedeaă– comuna Corbu L – 1,08 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m


Pag 25 din 172

Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

6.

RegularizareărâuăVedeaăşiăVediYaăînăzonaălocalit<Yiloră

afectate de inundaYiiă(parYial)ăT<tuleşti,ăB<r<şti,ăOptaşiăM<gura,ăSârbiiă

M<guraăşiăColoneştiă(Diguri) Lucrareăînăderulare

MalăstângărâuăVedeaăavalăpodăJugaruă– comunaăOptaşiăM<gura L – 0,447 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYie – p<mânt

MalădreptărâuăVedeaăamonteăpodăJugaruă– comunaăOptaşiăM<gura L – 0,623 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt. MalăstângărâuăVedeaăamonteăpodăVit<neştiă– comuna SârbiiăM<gura L – 0,695 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt MalădreptărâuăVedeaăamonteăpodăVit<neştiă– comuna SârbiiăM<gura L – 0,332 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt. MalădreptărâuăVedeaăamonteăpodăVit<neştiă– comuna SârbiiăM<gura L – 0,351 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt. MalădreptărâuăVedeaăavalăpodăVit<neştiă– comunaăSârbiiăM<gura L – 1,769 km ; h – 1,7 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt. MalăstângărâuăVediYaăsatulăP<v<loiu– comunaăB<r<şti L – 0,725 km ; h – 1,5 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt. Malăstângărâu Vedea – comunaăT<tuleşti L – 0,270 km ; h – 1,5 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

7. RegularizareărâuăVedeaăînăzonaălocalit<YiiăIcoanaă

(Diguri)

MalăstângărâuăVedeaă– comunaăCorbuă(Buzeştiă- Milcoveni) L – 1,7 km ; h – 1,8 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt


Pag 26 din 172

MalăstângărâuăVedeaă– comuna Corbu ( Milcoveni) L – 2,665 km ; h – 1,8 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt Malăstângărâu Vedea – amonteăpodăsatăBuzeştiă– comuna Corbuă(Buzeşti). L – 1,085 km ; h – 1,8 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

MalădreptărâuăVedeaăavalăpodăsatăBuzeştiă– comuna Corbuă(Buzeşti) L – 315 km ; h – 1,8 m L<Yime coronament – 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt MalădreptărâuăVedeaă– comuna Icoana L – 4,3 km ; h – 2 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt MalădreptăăpârâuăPlapceaă– comuna Icoana (Ursoaia) L – 2,7 km ; h – 2 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt MalădreptăpârâuăPlapceaă– comuna Icoana . L – 0,3 km ; h – 2 m L<Yimeăcoronamentă– 3 m Maluri abrupte MaterialădeăconstrucYieă– p<mânt

REGULARIZ;RIăDEăALBII

1. RegularizareăpârâuăPlapceaă

Mic<ălaăScorniceşti Lungime – 4,49 km

2. RegularizareăpârâuăPlapceaăMic<ăşiăTeiuşălaăScorniceşti

Lungime – 12,0 km

3. RegularizareăpârâuăPlapceaăMic<ăşiăŞuicaălaăScorniceşti

Lungime – 3,2 km

4. RegularizareăpârâuăDorofeiăla Movileni

Lungime – 5,7 km

5. RegularizareăpârâuăC<lm<YuiulăSecălaăMih<eştiă- Seaca

Lungime – 14,9 km

AP;R;RIăDEăMAL

1. RegularizareărâuăVedeaălaă

V<leniă(ap<r<riămal) Ap<rareădeămalăstângărâuăVedeaălaăV<leniă– 0,552 km

Ap<rareădeămalădreptărâuăVedeaălaăV<leniă– 0,972 km

ACUMUL;RIăăAGROPISCICOLEăCATEGORIAăCăŞIăD DEXIN;TORIă:ăTERXI


Pag 27 din 172

1. Acumularea Movileni

ComunaăMovileniă;ăpârâulăDorofei DeYin<tori:ăN<staseăMarianăCristian Lc – 345 ml; lc – 4 m ; H – 6 m; V – 0, 375 mil. mc. Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

2. Acumularea V<leni

ComunaăV<leniă;ăpârâuăC<lm<YuiăSec DeYin<tor:ăC.L.ăV<leni Lc – 162 ml; lc – 4 m; H – 7 m; V- 0,6 mil. mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

3. Acumularea Seaca

ComunaăSeaca;ăpârâuăC<lm<YuilăSec DeYin<tor:ăC.L.ăSeaca Lc – 120 ml; lc – 4m ; H- 6,0 m ; V- 0,22 mil mc. Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

4. AcumulareaăStoic<neşti

ComunaăStoic<neşti;ăpârâuăC<lm<Yui; DeYin<tor:ăDun<ăIlie Lc – 95 ml; lc – 4 m; H- 7,2 m ; V – 0,25 mil.mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

5. AcumulareaăB<rboasaăI

ComunaăStoic<neşti;ăpârâuăC<lm<Yui; DeYin<tor:ăC.L.ăStoic<neşti Lc – 130 ml; lc – 4 m ; H- 7,4 m; V- 0,36 mil mc. Golire de fund

6. AcumulareaăB<rboasaăII ComunaăStoic<neşti;ăpârâuăC<lm<Yui; DeYin<tor:ăAssaniăAbdulăRahnan Lc – 126 ml; lc – 4 m ; H- 6,0 m; V- 0,052 mil mc.

7. AcumulareaăB<rboasaăIII ComunaăStoic<neşti;ăpârâuăC<lm<Yui; DeYin<tor:ăAssaniăAbdulăRahnan Lc – 120 ml; lc – 4 m ; H- 5,0 m; V- 0,049 mil mc.

8. Acumularea Cr<ciunei ComunaăRadomireşti;ăpârâuăC<lm<Yui; DeYin<tor:ăC.L.ăRadomireşti Lc – 60 ml; lc – 4 m; H – 4,0 m; V – 0,05 mil. mc.

9. AcumulareaăRadomireşti ComunaăRadomireşti;ăpârâuăC<lm<Yui; DeYin<tor:ăC.L.ăRadomireşti Lc – 160 ml; lc – 4 m; H – 4,0 m; V – 0,1 mil. mc.

10. AcumulareaăC<lineşti ComunaăRadomireşti;ăpârâuăC<lm<Yui; DeYin<tor:ăC.L.ăRadomireşti Lc – 60 ml; lc – 4 m; H – 4,0 m; V – 0,042 mil. mc.

11. AcumulareaăB<r<şti

ComunaăB<r<şti;ăValeaăCraiului DeYin<tor:ăC.L.ăB<r<şti Lc – 55 ml; lc – 4 m; H – 4,0 m; V – 0,155 mil. mc. Desc<rc<torăfrontalădeăapeămari

12. Acumularea Vlaici

ComunaăColoneşti;ăValeaăCraiului DeYin<tor:ăC.L.ăColoneşti Lc – 220 ml; lc – 4 m ; H- 5,0 m; V- 0,044 mil. mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

13. Acumularea Bratcov

ComunaăV<leniă;ăpârâuăBratcovă DeYin<toră:ăC.ăL.ăV<leni Lc – 165 ml; lc – 4 m ; H- 5,0 m ; V – 0,225 mil.mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari.

14. AcumulareaăF<geYelu

ComunaăF<geYelu;ăpârâuăPlapcea; DeYin<toră:ăC.L.ăF<geYelu Lc – 163 ml; lc – 4 m ; H- 6,0 m; V- 0,39 mil. mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

15. AcumulareaăŞuica

OraşăScorniceştiă– satăŞuicaă;ăpârâuăŞuica DeYin<tor:ăC.L.ăScorniceşti Lc – 366 ml; lc – 4 m ; H - 10,0 m; V- 0,575 mil. mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torăde ape mari

16. AcumulareaăTeiuş

OraşăScorniceştiă– satăTeiuşă;ăpârâuăTeiuş DeYin<tor:ăC.L.ăScorniceşti Lc – 295 ml; lc – 4 m ; H - 7,7 m; V- 0,65 mil. mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

17. Acumularea Piscani OraşăScorniceştiă– sat Piscani ; Valea Piscani


Pag 28 din 172

DeYin<tor:ăSCăMarleneăComăSRLăScorniceştiă Lc – 140 ml; lc – 4 m ; H - 10,5 m; V- 0,15 mil. mc Golireădeăfundăşiădesc<rc<torădeăapeămari

18. AcumulareaăCîrîmpoia

ComunaăCrâmpoiaă;ăpârâuăBr<neasaă DeYin<tor:ăC.L.ăCrâmpoia Lc – 170 ml; lc – 4 m ; H - 6,0 m; V- 0,225 mil. mc Golire de fund

19. AcumulareaăVîlcele

ComunaăVîlcele;ăValeaăBungetului DeYin<tor:ăC.L.ăVîlcele Lc – 161 ml; lc – 4 m ; H - 7,0 m; V- 0,265 mil. mc Golire de fund

InformaYiiăfurnizateădeăSistemulăHidrotehnicăJitaru-Olt

d) Incintaăîndiguit<ăPoteluă– Corabia

1. Canale de desecare – canale principale CCP1, CCP2 situateă înă incintaă

îndiguit<ăPotelu. 2. StaYiiă deăpompareădeă evacuareă seă afl<ă amplasateă lâng<ădigulă longitudinală laă

Dun<reăcareăap<r<ăincintaăîndiguit<ăD<buleniă– Potelu – Corabia – SPEăVâlcovia,ăSPEăR<cariăII,ăSPEăCelei.

3. Canale de combatere a eroziunii solului • canalădeăevacuareăvaleaăUngureniăpeărazaăUATăG<v<neşti • canal evacuare valea Clocociov situat pe raza UAT Slatina.

SecYiuneaă4. POPULAXIA

Rezultatele Recens<mântului PopulaYieiăşiăLocuinYelorădină2011

Datele recens<mântului s-auă obYinută prină prelucrarea operativ<ă aă principalelorăinformaYiiăstatisticeă însumateălaănivelădeălocalitateă– municipiu,ăoraş,ăcomun<,ăpeăbazaătabeleloră centralizatoareă întocmiteă deă recenzoriă dup<ă perioadaă deă colectareă aă datelor,ăpentru cele 2,3 miiăsectoareădeărecens<mânt dinăjudeYulăOlt.ă

Rezultatele obYinute seăprezint<ăastfel: • populaYiaăstabil<:ă415,5ămiiă(415.530) persoane;

• gospod<rii:ă151,3(151.321)ăgospod<rii; • locuinYe: (inclusivă alteă unit<Yiă deă locuit):184,4 miiă locuinYeă (184.355ălocuinYeă din care:ă 184.276ă locuinYeă convenYionaleă şiă 79ă alteă unit<Yiă deălocuit);

• cl<diri:ă140,8ămiiăcl<diri; Potrivit rezultatelor recens<mântuluiădină2011,ăpopulaYiaăstabil<ăaăjudeYuluiăaăfostăde 415,5 mii persoane din care: 400,5 mii au fost persoane prezente, iar 15 mii temporar absente.ăDinătotalulăpopulaYieiăstabileă156,3ămiiăpersoaneăaveauădomiciliul/reşedinYaăînă


Pag 29 din 172

municipiiăşiăoraşeă(37,6ș), iar 259,2 mii persoane locuiauăînăcomuneă(62,4ș).ăJudeYulăOltăseăsitueaz<ăpeăloculă19ăînăierarhiaăjudeYelor.

Structuraăetnic<ăaăpopulaYieiăstabileăaăjudeYuluiăOlt Laărecens<mântulădină2011,ăînregistrareaăetnieiăs-aăf<cutăpeăbazaălibereiădeclaraYiiă

aăpersoanelorărecenzate,ărespectându-seăastfelădreptulăfundamentalăalăfiec<ruiăindividădeăa-şiădeclara, înădeplin<ălibertateăşiăf<r<ăniciăunăfelădeăconstrângere, apartenenYaăetnic<.ă Rezultatele recens<mântuluiă populaYieiă relev<ă faptulă c<,ă dină totalulă populaYieiăstabileăaăjudeYului,ă405,4ămii persoane (97,6%) s-au declarat români. DeăasemeneaăînăstructuraăpopulaYieiădup<ăetnieăs-au declarat 9,6 mii romi (2,3%) iară diferenYaă deă 0,4ă miiă persoaneă (0,09ș)ă esteă reprezentat<ă deă populaYiaă deă etnieămaghiar<,ă german<,ă ucrainean<,ă turc<,ă lipovean<ă şiă alteă etnii. PopulaYiaă stabil<ă dup<ăetnieăseăreg<seşteăînăanexaănr.6. Num<rulă persoaneloră pentruă careă nuă a fostă înregistrat<ă etniaă (nuă aă dorită s<ă oădeclare sau nu erau prezente) a fost de 0,1 mii persoane, reprezentândă 0,01șă dinăpopulaYiaăstabil<ăaăjudeYului.

Num<rulăgospod<riilorăpopulaYiei DinătotalulăpopulaYieiăstabileăaăjudeYuluiă99,8șă(414,8ămiiăpersoane)ăseăreg<seşteăînă celeă 151,3 miiă gospod<riiă aleă populaYiei.ă Restul de 0,7 mii persoane au fost înregistrateăînăspaYiiăcolectiveădeălocuităsauăsuntăpersoaneăf<r<ăad<post.

Gospod<riileăpopulaYieiăpeăcategoriiădeălocalit<YiăînăjudeYulăOlt

Num<rulăgospod<riiloră

populaYiei %

Persoane din gospod<riileăpopulaYiei

%

Num<rulămediuăde persoane pe oăgospod<rieăaăpopulaYiei

TOTALăJUDEX 151.321 100,0 414.763 100,0 2,74 MUNICIPII ŞIăORAŞE

57.666 38,1 155.837 37,6 2,70

COMUNE

93.655 61,9 258.926 62,4 2,76

M<rimeaămedieăaăuneiăgospod<riiăînăjudeYulăOltăesteădeă2,74ăpersoane/gospod<rieă(274persoane/100ă gospod<riiă aleă populaYiei).ă Aceastaă esteă maiă mic<ă înă mediulă urbană(2,70ăpersoaneăpeăoăgospod<rie)ăcomparativ cu cel rural ( 2,76 persoane).


Pag 30 din 172

Cl<diriă– LocuinYe

Laărecens<mântulădină2011ăaăfostăînregistratăunănum<rădeă140,7ămiiăcl<diriăînăcareăseăaflauă184,3ămiiălocuinYeăconvenYionale.ăAcesteaătotalizauăunănr.ădeă547,6ămiiăcamereădeălocuităcareăînsumeaz<ăoăsuprafaY<ălocuibil<ădeă8.226,8ămiiămp.ăComparativ cu mediul rural,ă înă urbană locuinYeleă convenYionaleă auă ună num<ră mediuă deă camereă maiămic,ă darăsuprafaYaămedieăaălocuinYelorăşiăaăcamerelor de locuit este mai mare.

Total Municipiiăşiăoraşe comune

Num<rulălocuinYelorăconvenYionale 184276 70591 113685 Num<rulăcamerelorădeălocuit

547634 186784 360850

SuprafaYaăcamerelorădeălocuită(miiăm.p) 8226,8 3470,5 4756,3 Num<rulămediuădeăcamereăpeăoălocuinY< 3,0 2,6 3,2

SuprafaYaămedieăaăcamerelorăde locuit (mp) pe o:

LocuinY<

44,6 49,2 41,8

Camer<ădeălocuit

15,0 18,6 13,2

Num<rulăcl<dirilor,ălocuinYelorăşiăgospod<riilor,ăpeăcategoriiădeălocalit<Yi, înăjudeYulăOltăesteăprezentat<ăinăanexa nr.7.

POPULAXIAăŞIăDENSITATEAăPOPULAXIEIăÎNăJUDEXULăOLT,ă

ÎNăPROFILăTERITORIALăLAăRECENS;MINTE

JudeYul Num<rulălocuitorilor la:

Olt

29.12.1930

25.01.1948

21.02.1956

15.03.1966

05.01.1977

07.01.1992

18.03.2002

380.663 442.442 458.982 476.513 518.804 523.291 498.274

4.1.ăNum<rulăpopulaYiei

JudeYul Olt esteăunulădintreăceleă41ădeăjudeYeăaleăRomânieiăfiindăorganizatăînă112 unit<Yiăadministrativ-teritorial din care 2ămunicipii,ă6ăoraşeăşiă104 comune cu 377 sate.

JudeYul Locuitori/km2

Olt

29.12.1930

25.01.1948

21.02.1956

15.03.1966

05.01.1977

07.01.1992

18.03.2002

69,2

80,5

83,5

86,7

94,4

95,2

89,0


Pag 31 din 172

POPULAXIAăSTABIL;ăDUP;ăDOMICILIU,ăPEăMUNICIPII, ORAŞE,ăCOMUNEăŞIăSEXEăLAă1 IULIE 2017

Nr. crt.

Localitate Total

populaYie Sex masculin Sex feminin

TOTALăJUDEXULăOLTă 443.449 219.361

224.088

1. Slatina 83.566 40.169 43.397 2. Caracal 34.558 16.597 17.961 3. Balşă 20.828 10.036 10.792 4. Corabia 17.779 8.667 9.112 5. Dr<g<neştiăOlt 11.864 5.919 5.945 6. Piatra Olt 6.498 3.288 3.210 7. Potcoava 5.795 2.895 2.900 8. Scorniceştiă 11.885 5.957 5.928 TOTAL URBAN 186.978 93.528 99.245 9. B<biciu 2.083 1.041 1.042 10. Baldovineşti 1.063 529 534 11. B<lteni 1.610 826 784 12. B<r<şti 1.339 647 692 13. Bîrza 2.631 1.328 1.303 14. Boboceşti 3.064 1.582 1.482 15. Brîncoveni 2.622 1.296 1.326 16. Brastav<Yu 4.357 2.216 2.141 17. Brebeni 2.657 1.352 1.305 18. Bucinişu 1.939 935 1.008 19. C<luiă 1.526 770 756 20. Cîrloganiă 2.266 1.138 1.128 21. Cezieni 1.695 855 840 22. Cilieni 3.177 1.612 1.565 23. Coloneşti 1.644 802 842 24. Corbu 2.256 1.132 1.124 25. Coteana 2.183 1.100 1.083 26. Crîmpoia 3.559 1.804 1.755 27. Cungrea 1.921 980 941 28. Curtişoaraă 4.302 2.179 2.123 29. D<neasaă 3.611 1.839 1.772 30. Deveselu 3.166 1.573 1.593 31. DobreYuă 1.225 611 614 32. Dobrosloveni 3.754 1.879 1.875 33. Dobroteasa 1.582 774 808 34. Dobrun 1.469 750 719 35. Dr<ghiceniă 1.804 926 878


Pag 32 din 172

36. F<geYeluă 838 398 440 37. F<lcoiuă 3.765 1.889 1.876 38. F<rcaşeleă 4.776 2.435 2.341 39. G<neasaă 3.547 1.734 1.812 40. Gîrcovă 2.314 1.149 1.165 41. G<v<neştiă 1.904 967 937 42. GhimpeYeniă 1.461 737 724 43. Giuv<r<ştiă 2.248 1.111 1.137 44. Gostav<Yu 2.811 1.423 1.388 45. Gr<dinariă 2.466 1.236 1.230 46. Gr<dinileă 1.495 773 722 47. Grojdibodu 2.730 1.368 1.362 48. Gura Padinii 1.688 850 838 49. Ianca 3.647 1.781 1.866 50. Iancu Jianu 4.309 2.169 2.140 51. Icoana 1.784 905 879 52. Ipoteştiă 1.555 789 766 53. Izbiceni 4.551 2.282 2.269 54. Izvoarele 3.519 1.847 1.672 55. Leleasca 1.360 647 713 56. M<runYeiă 3.915 2.003 1912 57. Mih<eştiă 1.455 717 738 58. Milcov 1.471 747 724 59. Morunglav 2.358 1.181 1.177 60. Movileni 3.383 1.757 1.626 61. Nicolae Titulescu 1.229 617 612 62. Obîrşiaă 2.584 1.298 1.286 63. Oboga 1.674 839 835 64. Oporelu 1.050 506 544 65. OptaşiăM<guraă 1.158 581 577 66. Orlea 2.199 1.077 1.122 67. Osica de Jos 1.557 799 758 68. Osica de Sus 4.783 2.359 2.424 69. Pîrşcoveniă 2.959 1.488 1.471 70. PerieYiă 2.043 1.044 999 71. Pleşoiuă 2.849 1.439 1.410 72. Poboru 1.922 926 996 73. Priseaca 1.601 782 819 74. Radomireştiă 3.101 1.482 1.619 75. Redea 2.750 1.421 1.329 76. Rotunda 2.716 1.392 1.324 77. Rus<neştiă 4.215 2.130 2.085 78. Sîmbureşti 1.017 522 495 79. SîrbiiăM<gura 1.862 934 928


Pag 33 din 172

80. Sc<rişoara 3.120 1.569 1.551 81. Schitu 2.616 1.346 1.270 82. Seaca 1.811 895 916 83. Şerb<neştiă 2.838 1.452 1.386 84. Sl<tioara 2.458 1.212 1.246 85. ŞopîrliYaă 1.195 623 572 86. Spineni 1.608 771 837 87. Sprîncenataă 2.406 1.237 1.169 88. ŞtefanăcelăMare 1.731 850 881 89. Stoeneştiă 2.302 1.133 1.169 90. Stoic<neştiă 2.608 1.322 1.286 91. Strejeştiă 3.021 1.469 1.552 92. Studina 2.690 1.337 1.353 93. T<tuleştiă 832 399 433 94. Teslui 2.446 1.214 1.232 95. Tia Mare 4.225 2.125 2.100 96. Topana 693 350 343 97. Traian 3.054 1.564 1.490 98. Tufeni 2.728 1.382 1.346 99. Urzica 2.131 1.032 1.099 100. V<dastraă 1.369 676 693 101. V<d<striYaă 3.232 1.636 1.596 102. Vîlceleă 2.348 1.178 1.170 103. Valea Mare 3.690 1.869 1.821 104. V<leniă 2.623 1.282 1.341 105. Verguleasa 2.724 1.349 1.375 106. Vişinaă 2.821 1.381 1.440 107. VişinaăNou< 1.692 851 834 108. Vitomireştiă 1.970 983 987 109. Vl<dilaă 2.043 1.021 1.022 110. Voineasa 2.125 1.087 1.038 111. Vulpeni 2.155 1.083 1.072 112. Vultureştiă 2.248 1.141 1.107 TOTAL RURAL 250.677 125.826 124.847

InformaYiileăauăfostăfurnizateădeăDirecYiaăJudeYean<ădeăStatistic<ăOlt

4.2.ăStructuraădemografic< Începândăcuăanulă1990ăau avutălocăschimb<riăimportanteăînăevoluYiaăfenomeneloră

demografice,ăînănum<rulăşiăstructuraăpopulaYiei,ăînăcalitateaăacesteiaădeăprincipalăfactorăşiăscopăalăprogresuluiăeconomico-social.ăÎnăesenY<,ăînăprezent,ăasist<mălaăunăpronunYatădeclin demografic, la oă tendinY<ă deă sc<dereă absolut<ă aă populaYieiă şiă laă accentuareaăprocesuluiă deă îmb<trânireă demografic<,ă cuă efecteă negativeă majoreă peă termenă lungă


Pag 34 din 172

pentruă dezvoltareaă durabil<,ă resurseleă deă munc<ă şiă sistemulă deă securitateă social<ă aăpersoanelorăvârstnice.

4.3. Mişcareaănatural<ălaănivelulăjudeYului Olt

20171)

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

N<scuYi-vii 294 224 229 176 265 279 289 367 310 296 253 229

DecedaYi 664 541 605 557 536 465 450 427 441 551 563 549

Spor natural -370 -317 -376 -381 -271 -186 -161 -160 -131 -255 -310 -320

C<s<toriiă 79 59 60 151 196 169 325 452 392 256 121 73

DivorYuri 5 87 48 37 36 43 9 76 32 30 48 29

DecedaYiăsubă1ăan 1 0 1 3 3 2 2 2 2 2 4 3

1)Date provizorii Not<:ăRepartizareaăpeăjudeYeăs-aăf<cut astfel:ăn<scuYii-viiădup<ădomiciliul sauăreşedinYaămamei,ă iară înă lipsaăacestora,ădup<ădomiciliulăsauăreşedinYa tat<lui,ădeceseleădup< domiciliul sau reşedinYa decedatului,ăc<s<toriileădup<ăloculă încheieriiăşiădivorYurileădup< ultimul domiciliu comun al soYilor. InformaYiile auăfostăfurnizateădeăDirecYiaăJudeYean<ă deăStatistic<ăOlt

4.4.Densitatea/concentrarea populaYieiăpeăzone-aglomer<ri TendinYaădeăcreştereăaăgraduluiădeăconcentrareăaăpopulaYieiăînămunicipiiăşiăoraşeă

seă explic<ă prină fluxulă migratoră rural-urban,ă caă urmareă aă menYineriiă înă continuareă aăanumitorădiferenYeăînăcondiYiileădeăviaY<ăşiădeămunc<ăîntreăceleădou<ămedii.ă

DistribuYiaă populaYieiă stabile pe principalele localit<Yiă aleă JudeYuluiă Oltă înăurmaărecens<mântuluiădinăanul 2011 seăreg<seşteăînăanexaă7.1.

SecYiuneaă5. C;IăDEăTRANSPORT A. C<iădeătransportărutiere

Din analizaăechip<riiătehniceăaăjudeYuluiăOltăcuădrumuriăpubliceă– drumuri

naYionale,ădrumuriăjudeYeneăşiăcomunale,ăreYeauaădeădrumuriăseăprezint<ăastfel:ă •ă6ătraseeădeădrumuriănaYionale,ădinăcareă:ă

• 2 drumuri europene: E70ă(DNă6)ăşiăE574ă(DNă65); • 1ădrumănaYional principal DN 64; • 3 drumuri naYionaleăsecundare:ăDN 54, DN 54A, DN 67B;

•ăăă41 drumuriăjudeYene; •ă143ădrumuriăcomunale.


Pag 35 din 172

Densitateaădrumurilorăpubliceă înă judeYulăOltă esteădeă39,5ăkm/100ăkm2, situândăjudeYulăprintreăprimeleălocuriădinăYar<,ăfiindăpeste densitateaăpeăYar<ăcareăesteădeă34,2ăkm/100km2 şiăpesteădensitateaăRegiunii Sud–Vest Oltenia (36,6km/100km2).

Total drumuri publice naYionale - lungimeăăreYeaăă301 km, din care: ✓ modernizateălungimeăreYeaă- 265 km, ✓ cuăîmbr<c<minYiăuşoareărutiere lungime reYeaă- 36 km,

Acesteă drumuriă situându-seă înă claseleă tehniceă IIIă şiă IV,ă avândăoă stareă tehnic<ă

considerat< caăfiindăbun<. (StrategiaădeăDezvoltareăaăJudeYuluiăOltăpentruăperioadaă2014ă- 2020).

Situatia drumurilorănaYionale şiăaăst<riiătehniceăaăacestoraăpe razaăjudeYului Olt esteăprezentat<ăînăanexa nr.8.

A1. DRUMURIăNAXIONALE

Nr. crt.

Denumirea drumului Traseul drumului

Pozitia kilometrica Lungime

Origine Destinatie

0 1 2 3 4 5

1. DN 6 (E70) Limita jud. Teleorman -

D<neasa-Caracal-Limita Jud. Dolj 132+710 184+505 52,603 km

2. DN 54 Caracal (DN 6)-Corabia- Limita Jud. Teleorman

0+223 54+500 54,277 km

3. DN 54 A Corabia (DN 54)-Limita Jud. Dolj 0+000 29+000 29,000km

4. DN 64 Caracal (DN 6)-G<neasa-

Limita Jud. Valcea 0+000 63+880 63,880 km

5. DN 65 (E574)

Limita Jud. Dolj - Balş-Slatina-Limita Jud. Arges

21+250 90+050 68,800 km

6. DN 67 B Limita jud. Vâlcea-

Poganu-Dobroteasa-F<geYelu-Limita Jud. Argeş

119+050 158+200 39,150 km

Total drumuri publice judeYene dinăjudeYulăOltăesteădeă1043,991km din care:

✓ modernizate 908,728 km ✓ nemodernizate 136,263 km

DrumurileăjudeYeneăsuntădeăclas<ătehnic<ăIVăşiăV,ăavândăoăstareătehnic<ăconsiderat<ăsatisf<c<toare.


Pag 36 din 172

A2. DRUMURIăJUDEXENE

Nr. crt.

Indicativ drum Enumerareălocalit<Yiă

beneficiare Lungimeătotalaăînăkm

Pozitiile km ale sectoarelor de

drum

Beton de Ciment

Pavaj Beton

asfaltic Imbracaminti

asfaltice Impietruire Pamânt

0 1 2 3 4 5 6 7

1.

DJ 542 Caracal(DN6)-Redea – V Soarelui lim. jud Dj.

L = 16,000 Km

0+000 – 16+000 16,000

2.

DJ 542A Redea(DJ 542)-Rotunda

Bucinisu (DJ604) L = 17,580 Km

0+000-17+560 17.580

3.

DJ 543 Corabia(DJ54) – Izbiceni

Baraj Olt L = 15,200 Km

0+000 -15+200

15,090

3,110

4.

DJ 544 DN 54

Brastavatu – V<dastraă– V<d<striYa- Urzica – Stefan Cel Mare – Potelu(DN54)

L = 36,000 Km

0+000 – 36+000

12,054

20,124

3,822

5.

DJ 544 A Corabia(DN54) – Vartopu –

V<dastriYa(DJ544) L = 16,800 Km

0+000 – 16+800

1,220

15,580

6.

DJ 546 Lim jud.Teleorman-

Sprîncenata-D<neasa(DN6)-Dr<g<neşti-Olt-M<runYei-Coteana-Brebeni-Slatina-

Curtişoara-Teslui-Verguleasa-Poganu

(DN 67B) L = 87,200 Km

40+000-127+200

5,681

16,360

63,159

7.

DJ 546A Brebeni (DJ546)– Greci-

Serbanesti de Sus– Crîmpoia- N. Titulescu-V<leni-

Stoic<neşti- Draganesti – Olt L = 59,450 Km

0+000 – 59+450

59,450

8.

DJ 546 B Serbanesti de Sus(DJ546A)– Movileni– Potcoava (703 C)

L = 19,650 Km

0+000 – 19+650 19,650

9.

DJ 546 C Potcoava(DJ546) – Perieti(DJ

653) L = 6,950 Km

0+000 – 6+950

1,000

5,950

10.

DJ 546 E Teslui (DJ 546)-Oporelu-

Poboru (DJ 703 C) L = 26,500 Km

0+000 – 26+500

1,648 16,364 8,488

11.

DJ 546 G Strejeşti(DNă64)-Teslui

(DJ 546) L = 5,675 Km

0+000 – 5+675

5,375 0,300


Pag 37 din 172

12.

DJ 604 Lim jud. DJ-Bucinişu-Obîrşia-Vişina-Cilieni

(DJ 642) L = 38,032 Km

36+717-74+749

38,032

13.

DJ 641 Caracal

(DN 6)-Cezieni - Bondrea-Lim. Jud. DJ

L = 15,000 Km

0+000 – 15+000

12,104 2,896

14.

DJ 642 Dobrosloveni (DN64)-F<rcaşele-Stoeneşti-Gostav<Yu-B<biciu-

Sc<rişoaraă– Rus<neştiă- Cilieni-Izbiceni-Giuv<r<şti-

Lim.jud.Teleorman L = 60,000 Km

0+000 – 60+000

5,375

0,795

52,345

1,485

15

DJ 642 B<biciu(DJ642)-Traian-Vl<dila-Rotunda(DJ542A)

L = 25,350 Km

0+000 – 25+350

21,416

3,934

16.

DJ 643 F<lcoiu(DN64)-Osica de Jos-

Dobrun– Voineasa- Bals-Oboga- C<lui- Iancu Jianu lim.jud. VL L=51,400 km

0+000 – 51+400

6,501

40,254

3,295

1,350

17.

DJ 643 A Balş(DJ643)ă– Balovineştiă–

G<v<neşti-Vulpeni – lim Jud DJ

L = 23,825 Km

0+000 – 23+825

20,495

3,330

18.

DJ 643 C

Gavanesti(DJ643A) – Brosteni – Horezu-Dobretu-

Curtişoara L = 13,297 Km

0+000- 13+297

4,899

4,498

4,100

19.

DJ 644 Osica de Sus (DN64)–ŞopârliYa-Pîrşcoveni-

Morunglav – Cîrlogani(DJă677)

L = 37,485 Km

0+000 – 37+485

33,705

3,760

20.

DJ 644 A Morunglav – Ghiosani – lim.

Jud Vl L = 4,350 Km

0+000 – 4+350

2,160

2,190

21.

DJ 648 lim. jud VL – Trepteni –

Vitomiresti(DJ 678b) L = 3,928Km

8+470 – 13+398

3,498 0,430

22. DJ 648 A

Lim. jud Vl 3+061 – 4+844 0,200


Pag 38 din 172

Dumitresti L = 1,763 Km

1,583

23.

DJ 651B lim jud. Vl – Preotesti –

Dobriceni(DJ643) L = 2,857 Km

11+240 – 14+097 2,857

24.

DJ 653 Slatina (DJ546)–Valea Mare-B<lteni– Perieti – Schitu –

VîlceleăStoicanestiă– Radomiresti –lim. Jud. TR

L = 66,120 Km

0+000 – 66+120

12,100 3,200 38,617

12,203

25.

DJ 657 Recea (DJ653)-Valea Mare – Priseaca- Poboru – Spineni-

lim DN 67B L = 46,920Km

0+000 – 46+920

5,300

23,432

8,788

9,400

26.

DJ 657 B Spineni(DJ657) – B<r<şti- Colonesti – Sîrbii-M<guraă

(DJ703) L = 31,160 Km

0+000 – 31+160

0,225

21,913

9,022

27.

DJ 657 D Potcoava(703C)-ChiYeascaă–

Negreni - ŞuicaăDJ703C L = 21,770 Km

0+000 – 21+770

10,330

1,000 10,440

28.

DJ 657 E Poboru(DJ657)– Spineni(DJ703) L = 4,515 Km

0+000 – 4+515

0,070 4,445

29.

DJ 677 Lim Jud. VL – Cirlogani – Cepari – Arcesti – Pleşoiu-Salcia – Criva-Piatra Olt

L = 33,450 Km

23+850 – 57+300

33,450

30.

DJ 677 C Gradinari(DN64) – lim jud.

VL L = 1,648 Km

0+000 – 1+648 1,648

31.

DJ 678 Dobroteasa (67B)– Lim jud

VL L = 2,190 Km

0+000 – 2+190

2,190

32.

DJ 678 B Dobroteasa – Vitomiresti –

Lim jud VL L = 17,390 Km

0+000 – 17+390

17,390

33.

DJ 678 E Lim jud VL – Sîmburestiă

(DN67B) L = 9,548 Km

11+362-20+910 0,050 5,550

3,948


Pag 39 din 172

34.

DJ 678 G Lim Jud AG – Sîmburesti

L = 2,769 Km 8+400 – 11+169 1,080 1,689

35.

DJ 679 Lim Jud Ag. – Tufeni –

Valeni – Seaca – Busca – Lim Jud TR.

L = 36,280 Km

46+220-86+500 4,940 0,200 29,700 3,440

36.

DJ 679 B Lim Jud TR – Mandra –

Valeni(DJ679) L = 3,600 Km

13+500 – 17+100

3,200 0,400

37.

DJ 703 Lim Jud Ag – Topana-

F<geYelu– Alunisu – Spineni – T<tuleşti-Optasi – Corbu – Icoana – Tufeni – Lim Jud

TR L = 69,231 Km

22+846 – 92+076

3,971 55,260

38.

DJ 703 B Lim Jud Ag – Barasti de

Cepturi – Barasti de Vede- Lim Jud Ag. L = 6,465 Km

34+810 – 41+275

1,340 5,125

39.

DJ 703 C Ciuresti (DJ703)– Potcoava – Scornicesti -Rusciori– Poboru – Albesti –Cungrea-Poganu-

(DN67B) L = 56,783 Km

0+000 – 56+783

6,400 2,580 1,445 46,358

40.

DJ 703 D Topana (DJ703)– Leleasca – Ursi – Ibanesti – Cazanesti –

Cucuieti(DJ548) L = 29,510 Km

0+000 – 29+510

0,860 16,595 12,055

41.

DJ 546 D Slatina(DJ546)- Milcov-Ipoteşti-Coteana(DJ546)

L=18,350

0+000 – 18+350 11,001 7,349

TOTAL KM = 1.043.991 74,901 2,580 148,041 683,206 114,073 21,190

Date furnizateădeăConsiliulăJudeYeanăOlt

DRUMURIăJUDEXENEăMODERNIZATEăPRINăPROGRAMUL OPERAXIONALăREGIONALă2007-2013ăAXAăPRIORITAR;ă2

1. DJ 677 km 23 + 640 – km 57 + 300 2. DJ 604 km 36 + 717 – km 74 + 749 3. DJ 643 A km 3 +300 – km 23 + 825 4. DJ 648 km 9 +953 – km 12 + 828 5. DJ 543 km 2 + 000 – 14 + 090 6. DJ 544 km 17 + 362 - 29

A3. DRUMURI COMUNALE


Pag 40 din 172

Total drumuri publice comunale - lungimeăreYeaăă 992 km

modernizate 210 km îmbr<c<minYiăuşoareărutiereă 230 km pietruite 405 km p<mântăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 147 km

SursaăINSTITUTULăNAXIONALăDEăSTATISTIC;ăDIRECXIAăREGIONAL;ăDEăSTATISTIC;ăOLT

B. C;IăDEăTRANSPORTăFEROVIARE

Lungimeaătotal<ăaăc<ilorăferateăaleăjudeYuluiăOlt este de 237 km. SituaYiaăgeneral<ăa reYeleiădeăc<iăferate publiceăînăexploatareăaăjudeYului, pe tipuri

deă lucr<riă pentruă traficulă feroviară înă funcYieă deă caracteristicileă tehnice, seă prezint<ăastfel:

▪ Totalăc<iăferateăpubliceăă lungimeăreYeaăăăăă237,000 km, din care: ▪ Linii electrificate lungimeăreYeaăăăăăăă 61,000 km, ▪ Linii cu ecartament normalăăăăălungimeăreYeaăăăăă 237,000 km, din care: ▪ Linii cu o cale lungimeăreYeaăăăăă 179,000 km, ▪ Linii cuădou<ăc<iăă lungimeăreYeaăăă 58,000 km, ReYeauaădeăc<iăferateădin judeY reprezint<ă2,2șădinătotalăreYeaăpeăYar<, care este

de 10.785 km, densitateaăliniilorădeăc<iăferate pe 1000km2 este de 43,1 km. JudeYulăOltăeste deservitădeămagistralaă900ăBucureştiă- Roşiori de Vede - Caracal

- Craiova - Timişoaraăcuăunătotalădeă533 km. Principaleleănoduriădeăcaleăferat<ăsuntăStaYiaăCaracal, situat<ăpeămagistralaă900,ă

careăasigur<ăleg<turaăcuădirecYiaănord-sud,ăaxaăprincipal<ăaăjudeYului şiăStaYia Piatra - Olt.

Stareaătehnic<ăaăreYeleiădeăcaleăferat<ădinăjudeYulăOltăesteăînăgeneralăbun<,ănivelulădot<rilorăşiăstareaătehnic<ăaăliniilorănuăpermităvitezeămaiămariădeă60-80km/h.

TeritoriulăjudeYuluiăesteădeservităde: ✓ magistrala 900ă Dr<g<neşti – Olt – Caracal – Leu - caleă ferat<ă dubl<ă

electrificat<; ✓ linia 901 Recea – Slatina - Balşă- caleăferat<ăsimpl<ăneelectrificat<; ✓ linia 201 Piatra Olt - Dr<g<şaniă- caleăferat<ăsimpl<ăneelectrificat<; ✓ linia 910 Piatra Olt - Dr<g<şaniă- caleăferat<ăsimpl<ăneelectrificat<

Stareaătehnic<ăaăreYeleiădeăcaleăferat<ădinăjudeYulăOltăesteăînăgeneralăbun<.ă


Pag 41 din 172

Nivelulădot<rilorăşiăstareătehnic<ăaăliniilorănuăpermit viteze mai mari de 60-80 km/h.

C. C;IăDEăTRANSPORTăNAVIGABILE JudeYulăOltăareăavantajul de a fi situat pe cursul navigabil al fluviuluiăDun<rea,

peăoădistanY<ădeă51 km,ă infrastructuraăportuar<ă fiindăasigurat<ă înăoraşulăCorabia care deYineăunăportăamenajat.

Portul Corabia, portă fluvială amplasată peă malulă stângă ală Dun<rii,ă între km. 628+600ăşiăkm. 630, are o vechime de 130 de ani. Portulădispuneădeăunăcheuădeăpiatr<ăînclinată– 1470m din care:

➢ dana pentru cereale - 150mă lungime,ă dotat<ă cuă ună siloză cuă oăcapacitateădeă6.000ătoneăşiăestacad<ăpentruăînc<rcareănave;

➢ danaă deă aşteptareă nave – 120mă lungimeă dotat<ă cuă instalaYiiă deăacostare a navelor;

➢ daneăoperativeăpentruăm<rfuriăgenerale -120m lungime . Alteădot<riăaleăportului: magaziiăşiăplatform<ădepozitareăm<rfuriăînăsuprafaY<ătotal<ădeă20.000ămp.

Accesulăînăportăseăfaceăpeădrumuriărutiereăşi caleaăferat<. DisfuncYionalit<YiălaănivelulăportuluiăCorabia: ➢ Lipsaăleg<turiiărutiereăşiăferoviareădeălaăoraşulăportăCorabiaăspreăBulgaria; ➢ Oăcapacitateădiminuat<ăaătransportuluiădeăpasageriăşiămarf<; ➢ Necesitateaăunorălucr<riăpentruăreabilitareaăinfrastructurii portuare; ➢ Porturileădun<reneăsuntăslabăechipate,ăf<r<ăposibilitateaădeătransbordareăRoă

- Roăşiăcontainere; Strategia de Dezvoltare a JudeYuluiăOltăperioadaă2014-2020.

D. REXELEăDEăCONDUCTEăMAGISTRALE

JudeYulă Oltă esteă traversată deă conducteămagistraleă prină careă seă transport<ă gazeă

naturaleăşiăproduse petroliere etc.


Pag 42 din 172

SituaYiaămagistralelor de transport produse petroliere

SituaYiaăconductelor magistrale de alimentare cu gaze

Denumirea magistralei

Produsul transportat

Agentul economic care: Alimenteaz<ăconducta Exploateaz<ăconducta

Piteştiă– Craiova motorin< S.C. OMVPetrom SA- Sucursala

Arpechim

PETROTRANS Dezafectat<

Gherceşti-Cartojani

YiYei S.C. OMVPetrom SA-ASSET III

Muntenia- Vest CONPET

Xicleniă-Ploieşti

gazolin< S.C.OMV Petrom SA-ASSET III

Muntenia- Vest CONPET

Orleşti-Poiana Lacului YiYei S.C.OMV Petrom SA-ASSET III Muntenia- Vest

CONPET

Oteşti-Orleşti YiYei S.C.OMV Petrom SA-ASSET III Muntenia- Vest

CONPET

Denumire conduct<

Agentul economic careăexploateaz<ă

conducta magistrala de transport gaz

Caracteristici tehnice Capacita

te de

transport

(mii mc/zi)

Localitatea (teritoriu

administrativ traversat)

SRM (racordat) Capacitate comerciala SRM mc/h

ObservaYii

Ø20"Hurezeni-Corbu-Bucureşti

(fir I)

SNTGN Transgaz-E.T.Craiova

1700

Vergulesa SRM Cungrea-Ote群ti 7200 Oporelu SRM Oporelu 2200 Scornice群ti SMRăScornice群ti 10000 Potcoava -

Corbu -

Ø20"Hurezeni-Corbu-Bucureşti

(fir II)

SNTGN Transgaz- E.T.Craiova

1700

Vergulesa - -

Oporelu - -

Scornice群ti - - Potcoava SRM Bircii 2200 Corbu - -

Ø20"Hurezeni-Corbu (fir III)


1200

Vergulesa -

Oporelu -

Scornice群ti - Potcoava - Corbu -

Ø6"Iancu-Jianu -

Balş


10

Iancu-Jianu SMR Rovifruct Iancu Jianu

2500

Calui Oboga - Bobice群ti SMR Bobicesti 2500

Bal群 SMR Bals 5800

Ø8"Mogoşeştiă-Slatina (fir I)


300

Scornicesti - - Priseaca - - Valea Mare - - Slatina SMR Slatina 20000

Ø10"Mogoşeştiă–

Slatina (fir II)


260

Scornice群ti - Priseaca - Valea Mare - Slatina -

Ø10"Doba-Slatina


10

Ple群oiuă SRM Doba 500

Ple群oiu SRMăCocor<群ti 1500 Curti群oaraă -


Pag 43 din 172

Datele au fost furnizate de S.N.T.G.N.Transgaz S.A.Mediaş

SecYiuneaă6. DEZVOLTAREăECONOMIC;

Economiaă judeYuluiă Oltă seă afl<ă înă plină procesă deă restructurareă şiă relansare,ătraversândăşiămomenteădificile,ăspecificeătranziYieiăpeăfondul unor fenomene economice şiăsocialeăst<pâniteăcuăgreu.

Slatina -

Ø20"Corbu -Turnu-M<gureleă

(fir I)

SNTGN Transgaz S.A.Media群-

E.T.Craiova 1040

Corbu - Icoana - Tufeni - 訓erb<ne群tiă SRM 訓erb<ne群ti 5000

Crâmpoia -

N.Titulescu -

V<leni - Seaca -

Mih<e群ti -

Radomire群ti -

Ø20"Corbu-Turnu-M<gureleă

(fir II)


E.T.Craiova 1040

Corbu -

Icoana -

Tufeni -

訓erb<ne群tiă -

Crâmpoia -

N.Titulescu -

V<leni -

Seaca -

Mih<e群ti -

Radomire群ti -

Ø16"Iancu-Jianu-

Deveselu


E.T.Craiova 50

Iancu Jianu -

-

Ø12"SchituăGoleşti-Piteşti-

Corbu (fir I)


E.T.Craiova 1080

B<r<群tiă -

Colone群tiă SRMăColone群ti 5000

SârbiiăM<gura -

Corbu -

Ø20"SchituăGoleşti-Piteşti-

Corbu (fir II)


E.T.Craiova 1080

Colone群tiă -

SârbiiăM<gura -

Corbu -

Ø3"- Ø10"RacordăSRMăDr<g<ne群ti,ă

Racord SRM Caracal


E.T.Craiova 120

V<leniă - Stoic<ne群tiă -

Dr<g<ne群ti-Olt SRM Dr<g<ne群ti-Olt 20000 Stoic<ne群tiă - F<rca群ele - Caracal SRM Caracal 5000

Ø12"ăTurnuăM<gurele-Corabia


E.T.Craiova 700

Giuv<r<群ti - Gîrcov -

Corabia SRM Corabia 5000


Pag 44 din 172

Rezultateleă obYinuteă înă domeniulă restructur<riiă şiă privatiz<riiă societ<Yilorăcomercialeă înă perioadaă 2004ă - 2011 determin<ă continuareaă procesului respectiv, cu accent pe modernizareaădezvolt<riiăagenYilorăeconomiciădinăsectorulăproductiv.

6.1. Zone industrializate/ramuri Activit<Yileă industrialeă auă oă tradiYieă îndelungat<ă înă judeYulă Oltă şiă auă fostă

determinate de planurile fostului regim comunistă careă militauă pentruă producereaă înăplanăinternăaătuturorăbunurilorăindustrialeăsauădeăalt<ănatur<.ăUneleădinăaceleăstructuriăauărezistatăşiădup<ă1990ădezvoltându-seăînăcompaniiăprofitabile,ămoderne.

Industriaă judeYuluiă Oltă reprezint<ă principalulă sector de activitate, fiind reprezentat<ă deă toateă ramurileă industriale,ă îns<ă pondereaă esteă deYinut<ă deă industria metalurgic<,ărespectivăproducereaăşi prelucrarea aluminiului.

Înăindustriaămetalurgic< societateaăreprezentativ< este:

S.C. ALRO S.A. Slatina unicăproduc<torădeăaluminiuăprimarădinăRomaniaăcare produceăşiăcomercializeaz<ăaluminiuătehnicăprimarăşiăaliajeădinăaluminiuăprimar.

Alteă societ<Yi comercialeă reprezentativeă aleă judeYuluiă cuă pondereă însemnat< înă

economia acestuia sunt: S.C. PIRELLI TYRES S.A. Slatina fabrica de anvelope ce a creat locuri de

munc<,ădarăşiăperspectiveăfavorabileăpentruănoiăinvestiYii. S.C. TMK ARTROM S.A. Slatina firm<ăspecializat<ăînăproducYiaădeăYeviătrase,ă

f<r<ăsudur<,ădinăoYelăcarbon,ăYeviădinăoYelăpentruăforaj,ăatâtăpentruănecesarulăinternăcâtăşiăpentru extern.

S.C. PRYSMIAN S.A. Slatina unitateăreprezentativ<ăpentruăproducYiaădeăcabluriăelectriceă armateă şiă nearmateă dină aluminiu,ă faceăparteădinăholding-ul Pirelli, 20% din cifraădeăafaceriăanual<ăesteărealizat<ăpentruăpiaYaăextern<.

S.C. BEKAERT S.R.L. Slatina–societate care produce componente pentru anvelopeăautoă(sârm<ădeăoYel).

S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina importantă produc<tor de produse carbografitice necesareă înă industriaămetalurgic<,ăproduceăşiăcomercializeaz< electrozi normaliă UHPă şiă HP,ă electroziă clorosodici,ă pl<ciă grafitate,ă past< Sodeberg, 6 % din producYiaăanual< fiindădestinatãăexportului.


Pag 45 din 172

S.C. ALTUR S.A. Slatina cel mai mareăproduc<torădeăpieseă turnateăşi pistoane auto din aluminiu, 40% din producYieăfiindădestinat< exportului. S.CăSOVECORDăINTERNAXIONALăS.A.ăSlatina – societate care produce lacuri şiăvopsele. S.C. POP INDUSTRY S.R.L. Slatina – societate care produce sulfat de aluminiu. S.C.INTERNAXIONALăAUTOMOTIVEăCOMPONENTS S.R.L.Balş – societate care produce componente auto. Principalul partener fiind uzina Ford din Craiova. S.C. YAZAKI S.R.L. Caracal – societate care produce cablaj auto.

Înă industriaă textil< şi a confecYiilor textile, principalele societ<Yi care activeaz< sunt:

SC Guraytex SRL, S.C. Uniconfex SRL, S.C. RomaniYa S.A. Caracal, SC Rocafranca Romania S.R.L. Caracal, S.C Marlen S.R.L. Scornicesti, S.C. Gama S.A. Scorniceşti.

Societ<Yileăreprezentativeăpeăgrupeădeăproduse înăindustria alimentar< sunt:

S.C. Aluta S.A., S.C. Alimentara SA, S.C. Pandipo SRL, SC Natural SRL - produseă specificeădeăpanificaYie, S.C. Sc Mallina Lux srl Caracal, S.C. Com Marcos SRL - produseă deă mezel<rie, Leader International S.A.Caracal, SC Hame Romania S.R.L. Caracal, - producYieăconserve,ăcarne,ălegume.

S.C. Vitipomicola S.A.ăSîmbureşti produceăvinuriă deămarc<,ă vechiă şi curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc<ă Regal<ă şiă Sauvignon,ă Yuic< şi rachiuri naturale,ăpruneăînăstareăproasp<t<,ămereăînăstareăproasp<t<.

Înă domeniulă construcYiilor celeă maiă reprezentativeă societ<Yiă sunt S.C. Scadt S.A. Slatina, S.C. Grup Primacons S.R.L. Slatina, S.C. Condor P<duraru S.R.L. Slatina, S.C. Comrem S.R.L. Slatina, S.C. Serena S.R.L. Slatina.

EvidenY<ătuturor operatorilor economiciădeăpeărazaăjudeYului Olt se regasesteăîn anexa nr. 9.

6.2. Depozite/rezervoare, capacit<Yiădeăstocare

1. S.C. OMV PETROM S.A. - ZonaădeăProducYieăIIIăMunteniaăVestă Depozit XiYeiăOteşti,ăcom.ăCungrea,ăjudeYulăOlt:ă

• 2 rezervoare x 1.000 m3

• 1 rezervor x 960 m3




Pag 46 din 172

utilizateăcaăseparatoare,ăpentruăseparareaăYiYeiuluiădeăextracYieădeăapaăs<rat<;ă 2. S.C. CONPET S.A. - StaYiaăAutomatizat<ădeăPompareăaăXiYeiuluiăOteşti Profilulădeăactivitate:ătransportăprinăconducteăalăYiYeiului.ă RezervoareăpentruăstocareaăcarburanYilor:ă - YiYei:ă1ărezervorăxă2021ăm3 şiă1ărezervorăxă1800ăm3

6.3. Fondul funciar

Modulădeăfolosin郡<ăalăterenurilorădinăjude郡ulăOlt

DinăpunctădeăvedereăalăstructuriiăpotenYialuluiăagricolăseăevidenYiaz<: 1. Localit<YiădinăjudeYulăOltăcuăspecificălegumicol:

➢ Parteaădeăsudăaă jude郡uluiăOlt: Gostav<Yu,ăB<biciu,ăSc<rişoara, Rus<neşti,ăCilieni,ăTiaă Mare,ă Izbiceni,ă Giuv<r<şti,ă Gârcov,ă Ianca,ă Grojdibodu,ă V<d<stri郡a,ă Urzica,ăVi群ina,ăVi群inaăNou<,ăBrastav<郡u;

➢ Parteaădeănordăaăjude郡uluiăOlt: Strejeşti,ăGr<dinari,ăPleşoiu,ăBobice群ti,ăBîrza;

2. Localit<Yiădin judeYulăOltăcuăspecificăpomicol:

➢ Sâmbureşti, Vitomireşti, Leleasca, B<r<群ti,ă Spineni,ă Cungrea,ă Poboru,ăVerguleasa, Dobroteasa, Oboga, Iancu Jianu, Strejeşti, Ple群oiu,ă G<neasa,ăVoineasa,ă Caracal,ă Dobrosloveni,ă Cezieni,ă V<d<stri郡a,ă Corabia,ă Urzica,ă Ianca,ăGrojdibodu.

1. Suprafa郡aătotal<ăaăjud. Olt 550276 ha 2. Suprafa郡aăagricol< 435351 ha 3. SuprafaYaăarabil< 389695 ha 4. P<şuni 33.310 ha 5. FâneYe 602 ha 6. Vii 7366 ha 7. Livezi 4378 ha 8. Suprafa郡aăneagricol< 114925 ha


Pag 47 din 172

4. SuprafaYele de sereăşiăsolariiă(culturi protejate) la nivelulăjudeYuluiăOlt: ➢ Suprafa郡aădeăSere 1,50 ha; ➢ Suprafa郡aădeăSolarii: 1877 ha.

DateăfurnizateădeăDirecYiaăpentruăAgricultur<ăJude郡ean<ăOlt Înă judeYulă Oltă suntă dezvoltateă toateă ramurileă sectoruluiă agricol:ă culturaă mare,ăhorticultura,ăcreştereaăanimalelor.ăDinăceleă1.799.230ăhectareăsuprafaY<ăagricol<ăcâtăareăregiunea Sud - VestăOltenia,ă32,54șă(585.469ăhectare)ăaparYinăjudeYului Dolj urmat de judeYulă Oltă (435.351 hectare)ă careă deYineă 24,15șă dină suprafaYaă agricol<ă aă Olteniei.ăAcesteă dou<ă judeYeă auă pondereaă ceaă maiă mareă aă suprafeYeloră agricoleă înă totalulăfondului funciarăjudeYean.

Beneficiindădeăsoluriăfertile,ăjudeYulăOltăareăunăpotenYialăuriaşăpentruădezvoltareaăagriculturii.ă Pentruă caă aceast<ă ramur<ă aă economieiă judeYuluiă s<ă seă dezvolte,ă suntănecesareă investiYiiă mariă înă modernizareaă şiă reorganizareaă fermelor,ă precum şiă înăreconversiaă anumitoră suprafeYe,ă cuă scopulă deăaă produceă alteă culturiădecâtă înăprezent.ăPoliticaă local<ă prevedeă stimulareaă mariloră exploataYiiă agricoleă şiă încurajareaă uneiăagriculturi performante.

AgriculturaăjudeYuluiăOltăbeneficiaz<ădeăcondiYiiăprielnice din punct de vedere al reliefului,ă climeiă şiă solului,ă calitateaă bun<ă aă terenuriloră agricoleă şiă cultivareaă unorăproduse specifice zonei (cereale, floarea-soarelui,ă soia,ă planteă tehnice,ă viY<-de-vie, legume)ăreprezint<ăunăpotenYialăceătrebuieăexploatat. Caăorganizare,ăînăjudeYăseădistingătreiăformeăprincipaleădeăexploataYiiăagricole:ă familialeăsimple,ăcareăreprezint<ămicaăproprietate; exploataYiiăagricoleăorganizateăasociativ,ăceăfuncYioneaz<ăcaăsociet<Yi agricole cu personalitateăjuridic<,ădarăf<r<ăcaracterăcomercial;ă societ<Yiăcomercialeăcreateădinăfosteleăunit<Yiădeăstat. Înăjude郡ulăOlt,ăcomuneleăcareăde郡inăponderiămaiămariădeă94șăterenăarabilăînătotalăagricolă suntă localizateă înă parteaă deă sudă şiă sud-estă aă jude郡ului:ă comuneleă Studina,ăVl<dilaă şiă Gr<dinariă de郡ină ponderiă deă pesteă 95ș.ă Înă parteaă deă nordă şi nord-est sunt localizate comunele care au ponderi mai reduse ale terenului arabil: comuna Sâmbureştiăde郡ineăceaămaiăredus<ăpondereăaăterenuluiăarabilă– 41,64%. P<şuniăşiăfâneYe ÎnăjudeYulăOlt,ăanalizaălaănivelădeălocalitateăaămoduluiăînăcareăsuntădispuseăspa郡ialăp<şunileă şiă fâne郡eleă aă condusă laă identificareaă unorămicrosistemeă rurale,ă înă func郡ieădeă


Pag 48 din 172

ariileădeăconvergenY<ăgeografic<ăfavorabileăacestorăcategoriiădeăfolosin郡<.ăZonaădeănordăşiănord-vestăseăcaracterizeaz<ăprinăprezenYaăunorăcomuneăînăcareăpondereaăp<şunilorăşiăaă fâneYeloră deYineă valoriă deă pesteă 15șă dină totalulă suprafeYeiă agricoleă aă localit<Yii: Cungrea,ăVulpeniăşiăTopana,ăavândăponderiădeăpesteă20ș.

Strategia de Dezvoltare a JudeYuluiăOltăperioadaă2014-2020.

EvidenYa fonduluiăforestierăadministratădeăc<tre DIRECXIAăSILVIC;ăOLT

SuprafaYaă(ha) DeYin<tori

Pe categorii de specii Alte terenuri

PeăgrupeăfuncYionale

Foioase R<şinoase DeăprotecYie

DeăproducYie

TOTAL 42.467 39.946

172 2.349 22.777 17.341

STAT 31.009 28.931

151 1927 20.645 8.437

PROPRIETATE PRIVAT;

11.458

11.015 21 422 2.132 8.904

ÎnăcadrulăDirecYieiăSilviceăOlt activeaz<ăşaseăocoaleăsilviceăcuăsediileăla Balş,ăCaracal,ăCorabia,ăDr<g<neşti-Olt,ăSlatina,ăVultureşti

1. OcolulăSilvicăBalş, str. Depozitelor, nr.7, tel/fax 0249/452.516. • SuprafaYaăadministrat<ăesteădeă10.971 ha din care:

8.596 proprietate de stat; 2.375ăproprietateăprivat<; Localit<Yiă peă razaă c<roraă seă afl<ă p<duriă înă administrare:ă G<neasa,ă Pleşoiu,ă

Bârza,ăBobiceşti,ăMorunglav,ăVoineasa,ăBalş,ăOboga,ăC<lui,ăIancuăJianu,ăBaldovineşti,ăVulpeni,ăDobreYu.

Teritoriul ocoluluiă esteă str<b<tută deă drumulă european E70 Craiova-Balş-Slatinaăşiăcaleaăferat<ăCraiova-Balş-Slatina,ăiarăpeăoăporYiuneămic<,ăînăparteaădeăsud-est a ocolului de calea ferat<ă Caracal-Piatra-Olt-Dr<g<şani.ă Înă afar<ă deă acesteă c<iăprincipale deătransport,ăteritoriulăOcoluluiăSilvicăBalşămaiăesteăstr<b<tutădeăoăserieădeădrumuriăjudeYeneăşiăcomunaleăcareăleag<ălocalit<Yileăruraleădinăzon<.

Din punct de vedere hidrologic, teritoriul Ocolului Silvică Balşă esteă situată înăbazinulăhidrologicăalărâuluiăOlteYăfiindăstr<b<tutădeăacestaădeălaănordălaăsud.


Pag 49 din 172

Dină planulă instalaYiiloră deă transportă rezult<ă c<ă acesteaă însumeaz<ă 183,5 km drumuri, din care 55,9 km drumuri forestiere, 106,3 km drumuri publiceă şiă21,3 km drumuriăaparYinând altor sectoare.

Accesibilitatea fondului forestier este de 100%.

2. Ocolul Silvic Caracal,ămun.ăCaracal,ăstr.ăCarpaYi, nr.139, tel./ fax 0249/512.573

• SuprafaYaăadministrat<ăesteădeă5.089 ha din care: 4.513 proprietate de stat;

576ăproprietateăprivat<; Localit<Yiă peă razaă c<roraă seă afl<ă p<duriă înă administrare:ă Voineasa,ă Dobrun,ă

Osica de Jos,ă Osicaă deă Sus,ă F<lcoiu,ă Dobrosloveni,ă F<rcaşele,ă Caracal,ă Deveselu,ăVl<dila,ăDr<ghiceni,ăGr<dinile.

P<durileădinăOcolul SilvicăCaracalăsuntăsituateăînănordulăCâmpieiăRomâne,ăînăpartea de vest a bazinului mijlociu inferiorăalărâuluiăOlt, fiind constituit din treiăunit<YiădeăproducYieă:ăIă- Vl<dila,ăII - Cezieni, III - Reşca.

Însumeaz<ă135.1ăkm drumuri,ădinăcareă15,9ăkmădrumuriăforestiereăşiă119,2ăkmădrumuri publice.

ÎnăgeneralădirecYiaădeăscurgereăaăpâraielor ce traverseaz<ăp<durileădinăOcolului Silvic Caracal sunt de la vest la est.

InstalaYiileă deă transportă asigur<ă accesibilitateaă integral<ă aă fondului forestier, concretizat< prinăurm<toarele:

a) Drumuri publice ➢ DrumulăNaYional Caracal-G<neasa

Drumămodernizat:ăReşca - Chiliile- RâulăOlt Drumăcomunal:ăReşca - Romulaăgar< Drumăcomunal:ăF<lcoiu - Gar<ăsată(asfalt) Drumăpietruit:ăGr<dini - Rus<neşti- Rotunda Drum pietruit: Studina Drumăcomunal:ăVl<dila - Redea

➢ DrumulăNaYional Caracal - Corabia Drumăcomunal:ăRedişoara - Caracal DrumăjudeYean:ăCorabia - Stoeneştiă(asfalt) Drum judeYean:ăCaracal - Cezieni- Bondrea (pietruit) DrumăjudeYean:Caracal–Osica-Ulmet- Roşieni-Dobrun-Chiliile (asfalt) DrumăjudeYean:Caracal – Vl<duleni - ŞopârliYa DrumăjudeYean:ăCaracal – Dr<ghiceni - Groz<veşti.


Pag 50 din 172

b) Drumuri industriale balastier<ăF<rcaşele - Stoeneşti canalădeversareăDr<g<neşti - F<lcoiuăsată(pietruit) exploat. Cezieni - LuncaăRâioas<ă(drumăp<mânt) exploat.ăBistriYa- Dealul Bobului- Mandrea (drum agricol).

3. Ocolul Silvic Corabia,ăoraşăCorabia,ăstr. C. Bolliac, nr. 37, tel./ fax 0249/561.230


535ăproprietateăprivat<;ăăăăăăăă Localit<Yiă peă razaă c<roraă seă afl<ă p<duriă înă administrare:ă Corabia,ă Tiaă Mare,

Gârcov,ăOrlea,ăGuraăPadinii,ăGrojdibodu,ăIanca,ăŞtefanăcelăMare,ăObârşia. TeritoriulăOcoluluiăSilvicăCorabiaăesteăstr<b<tutădeădrumurileănaYionaleăDNă54-

Caracal- Corabia- Tr.ăM<gurele,ăDNă54A- Corabia- Bechet,ădeădrumurileă judeYeneă– Corabia- Izbiceni- Cilieni- Vişina- Bucinişuăşiădeăcaleaăferat<ăCorabia- Caracal.

Înăafaraăacestorăc<iăprincipaleădeătransport, teritoriul Ocolului Silvic Corabia mai esteăstr<b<tutădeădrumuriăcomunaleăcareăfacăleg<turaăîntreălocalit<Yileăruraleădinăzon<.

Esteăconstituitădină7ăunit<YiădeăproducYie:ăIă- Corabia, II - Orlea, III - Potelu, IV - Br<nişte,ăV - Ianca, VI - Calnov<Y,ăVIIă- Perdele.

4. OcolulăSilvicăDr<g<neşti - Olt, oraşăDr<g<neşti-Olt, str. Oltului, nr.10, tel./ fax. 0249/465058

• SuprafaYaăadministrat<ăesteădeă5.892 ha din care:

3.917 proprietate de stat; 1.975ăproprietateăprivat<;ăăăăăăăă

Localit<Yiăpeărazaăc<roraăseăafl<ăp<duriă înăadministrare:ăF<lcoiu,ăOsicaădeăSus,ăM<runYei,ăVâlcele,ăCoteana,ăSprâncenata,ăB<biciu,ăD<neasa,ăV<leni,ăNicolaeăTitulescu,ăTufeni,ăCrâmpoia,ăIcoana,ăŞerb<neşti,ăMovileni,ăBrebeni,ăValeaăMare,ăPerieYi,ăSchitu,ăDr<g<neştiăOlt,ăIzvoarele,ăStoic<neşti,ăGostav<Yu,ăSc<rişoara,ăGhimpeYeni,ăStoeneşti.


Pag 51 din 172

P<durileăOcoluluiăSilvicăDr<g<neşti-Olt suntăsituateăînăYinutulăCâmpieiăRomâneăşiăanumeăînăzonaădeătranziYieădintreăCâmpiaăBoianuluiă(CâmpiaăIminogului)ăşiăCâmpiaăBoianu-Burdea.

Înă razaă teritorial<ă aă Ocoluluiă Silvică Dr<g<neşti-Oltă exist<ă oă reYeaă bogat<ă deădrumuri publice-210 km, drumuri forestiereă17,6ăkmăşiăaleăaltorăsectoare.

P<durileă suntă înă totalitateă accesibileă (93șă dină suprafaYaă fonduluiă forestier),ădatorit<ăexistenYeiămaiămultorădrumuriădeăp<mântăaflateăînărazaăOcoluluiăSilvic.

P<durileăsuntăr<spândite neuniform, de la parceleăizolateădeăcâteă1-2ăhaăpân<ălaătrupuriădeăp<dureărelativămariădeă200-600 ha.

5. Ocolul Silvic Slatina, mun. Slatina, str. T. Vladimirescu, nr.154

tel./fax 0249/416.101.


3.201ăproprietateăprivat<;ăăăăăăăă Localit<Yiăpeă razaăc<roraăseăafl<ăp<duriă înăadministrare:ăSlatina,ăCorbu,ăOptaşiă

M<gura,ă Sârbiiă M<gura,ă T<tuleşti,ă Spineni,ă F<geYelu, Leleasca, Cungrea, Poboru, Scorniceşti,ăValeaăMare, Priseaca,ăCurtişoara,ăTeslui,ăOporelu,ăVerguleasa,ăStrejeşti,ăPleşoiu,ăSl<tioara,ăBrâncoveni,ăPiatraăOlt,ăCârlogani.

Teritoriulă Ocoluluiă esteă str<b<tută deă D.N.ă E94ă Craiova-Piteşti,ă deă D.N. 64 Caracal-Dr<g<neştiăşiădeăoăserieădeădrumuriăcomunaleăşiăjudeYeneăceăleag<ălocalit<Yileăruraleăîntreăele. 6. OcolulăSilvicăVultureşti,ăcom.ăVultureşti,ăsatăValeaăluiăAlb,ăstr.

Principal<, nr.1, tel./fax 0249/468.401


2.796ăproprietateăprivat<;ăăăăăăăăăăăăă

Localit<Yiă peă razaă c<roraă seă afl<ă p<duriă înă administrare:ă Vultureşti,ăVerguleasa,Cungrea,ă Dobroteasa,ă Sâmbureşti,ă Vitomireşti,ă F<geYelu,ă Leleasca,ăTopana.


Pag 52 din 172

ReYeauaăinstalaYiilorădeătransportăutilizat<ăesteăde 186,3ăkmădrumuriăpubliceăşiă40,4 kmă drumuriă forestiere.ă Dină punctă deă vedereă hidrologică suprafaYaă ocoluluiă esteăstr<b<tut<ădeărâulăOlt amenajat hidrologic, cu afluenYiăpâraieăcareăpeătimpulăveriiăseac<.

7. Herghelia Slatina, mun. Slatina, str.Recea, nr.24, tel./fax 049/434849

SuprafaYaăadministrat<ăesteădeă594ăhaăterenăagricolăproprietateaăpublic<ăaăstatului.

Zonele împ<duriteă dină judeY reprezint<ă zoneă cuă riscă ridicată deă producereă a incendiilor,ădinăurm<toareleămotive: ✓ densitateăridicat<ădeămaterialăcombustibilăsolidă(arbori,ăarbuşti,ălitier<); ✓ posibilitatea ridicat<ă deă izbucnireă aă incendiiloră datorit<ă activit<Yiiă umane înregistrat<ăînăacesteăzoneă(activitate de exploatare a lemnului, turismul); ✓ accesă dificilă ală forYeloră şiă mijloaceloră destinate intervenYieiă datorit<ă terenuluiă

accidentat; ✓ lipsaăsurselorădeăap<ădinăzon<; ✓ posibilit<YiăreduseădeăobservareăşiăanunYareălaătimpăaăincendiilor.

6.4. Creştereaăanimalelor

SITUAXIAăEFECTIVELOR DE ANIMALE la data de 31.12.2017

PORCINE P;S;RI Iepuri

Anim. de

Blan<

Fam. de

Albine Câini Pisici

TOTAL Vieri Scroafe TOTAL Gaini Curci Gâşte RaYe

71.574 832 4.882 724.066 496.604 61.378 80.359 85.725 3.924 20 41.959 133.812 18.006

66.567 16 1.894 668.282 668.282

- - - - 13.932 369 -

138.141 848 6.776 1.392.348 1.164.886 61.378 98.380 85.725 3.924 20 55.891 134.181 18.006

InformaYiileăauăfostăfurnizateădeăDSVSAăOlt

Nr. crt.

Tipul de proprietate

BOVINE ECVINE OVINE

TO

TA

L

Cap

rine

TOTAL Tauri Vaci + juninci

ViYeiă0-6

TOTAL Asini Arm<-

sari Iepe TOTAL

Ber- beci

Oi + mioare

1. Persoane fizice

25.483 - 18344 2821 15.128 2937 2.911 4820 125614 3244 107011 80840

2. Persoane juridice

2.441 10 1440 800 60 - 58 - 3310 30 2130 3.565

TOTAL 27924 10 19784 3621 15188 2937 2.969 4820 128924 3274 109141 84405


Pag 53 din 172

6.5. Turismul

Turismul înă judeYulă Oltă îmbrac<ă formaă turismuluiă deă croazier<ă şiă agrement.ă

Zoneă cuă potenYială turistică deă agrementă înă bazinulă hidrografică alăOltuluiă seă g<sescă înăpreajmaă lacuriloră deă acumulareă aleă hidrocentraleloră deă laăArceşti,ă Ştrejeşti,ă Ipoteşti,ăDr<g<neşti,ăFrunzaru-Rus<neşti,ăprecumăşiăînăParculăRomanescuădinăCaracalăşiăLaculăRuscioriă dină Scorniceşti.ă Oă alt<ă form<ă aă turismuluiă oă reprezintãă turismulă pentruăvân<toareăşiăpescuit.ăPentruăvân<toare,ăatracYiileănaturaleăseăconstituieădinăparcurileăşiăp<durileădinăzoneleăpreor<şeneştiăşiă rezervaYiileăpentruăvân<toare:ăparculădinăCaracal,ăP<dureaăStrehareYi,ăP<dureaăReşca,ăSeaca,ăP<dureaăSarului.

Pescuitul seă practic<ă înă b<lYileă şiă lacurileă naturale,ă precumă şiă lacurileă deă

acumulareădeăpeă râulăOltă (Mamura,ăArceşti,ăSl<tioara,ă Ipoteşti,ăRus<neşti,ă Izbiceni). PescariiăîşiăpotăîncercaănoroculăînăapeleăOltuluiăşiăaleăDun<rii,ăcaăşiăînălacurileăBoazulăşiăLunga,ădeălaăDun<re,ăprecumăşiăb<lYileădeălaăStrejeşti,ăMilcov,ăIpoteşti,ăScorniceşti,ăCrâmpoia,ă Piatra-Olt,ă Vl<dila,ă Bucinişu,ă Izvoru,ă F<geYelu,ă Radomireşti,ă Poboruă şiăaltele.

FondulăpiscicolăesteăbineăreprezentatăatâtăînăbazinulăhidrograficăalăOltului,ăcâtăşiăînăDun<re,ăcuăspeciiăprecum:ăcrap,ăcaras,ăşal<u,ăsomn,ăbiban,ăpl<ticã,ăoblete.ăÎnăDun<reăseăreg<sescăspeciiăprecum:ămreana,ăsabităşiămaiărarăsturioni.

Ună altă elementă oferită suntă locurileă şiă construcYiileă dină patrimoniulă istorică şiăcultural. Numeroaseleămonumenteăistoriceăşiăarhitectonice, zonele turistice vestite prin numeroaseăvestigii:ăV<dastra,ăF<rcaşele,ăBrebeni,ăSlatina,ăDr<g<neşti,ăetc.ărecomand<ăjudeYulăcaăoăzon<ăturistic<ăaăY<rii.ă

Muzeulă JudeYeană dină Slatina g<zduieşteă secYiileă deă istorieă şiă etnografie. Înămunicipiulă Slatinaă poateă fiă vizitat<ă renumitaăM<n<stireă Clocociov cu harul SfinYilorăArhangheliăMihailăşiăGavril,ăesteăunaădinăceleămaiăvechiăaşez<minteămonahaleădinăYaraănoastr<.

Mân<stireaăStrehareYi fostulăSchităStrehareYiădevenităm<n<stireădinăanulă2008, esteăamplasatăînăparteaădeănordăaăoraşuluiăSlatinaăşiăareăvedereăspreăluncaăOltului.

M<n<stireaă C<lui aă fostă întemeiat<ă întreă aniiă 1516-1521ă deă c<treă boieriiăCraioveşti.ă Dup<ă cumămenYioneaz<ă pisania,ăM<n<stireaă C<luiă s-aă zidită „înă zileleă luiăBasarab Vod<ăNeagoe”ă deă c<treăVladăBanul,ăDumitruă Pârc<labulă şiă Balicaă Sp<taru.ăDatorit<ă instabilit<Yiiăpolitice,ăprimiiăctitoriăauă reuşită s<ă ridiceăbisericaănumaiăpân<ă laănivelulă temeliilor.ă Lucrareaă aă fostă des<vârşit<ă deă c<treă vestiYiiă FraYiiă Buzeştiă înă anulă1588.


Pag 54 din 172

M<n<stireaăBrâncoveni aăfostăridicat<ăînăsecolulăalăXVIăleaăşiăaăfostăref<cut<ăşiăfortificat<ă deă Mateiă Basarabă întreă aniiă 1634-1640,ă iară înă 1699ă deă c<treă ConstantinăBrâncoveanu. M<n<stireaăBrâncoveniăesteăsituat<ă laă20ădeăkmăsud-vestădeăSlatina,ă înăcomunaăBrîncoveni. Lâng<ăReşca,ă laăNordădeămunicipiulăCaracal,ăseăafl<ăvestigiileăcolonieiă romaneăRomula,ă dezvoltat<ă înă secoleleă II-IIIă d.Hr.ă Vestigiileă acesteiă aşez<riă geto-dacice Malavia,ă aă fostă ridicat<ă înă timpulă luiăAdrian,ă şiă apoiă înă timpulă împ<ratuluiă SeptimiuăSeverălaărangulădeă„municipiu”.Înăprezent,ăseăpotăvedeaăruineleăcl<dirilorăşiătemplelor.ă

LaăCorabiaăpotăfiăv<zuteăruineleăcet<YiiăSucidava de la Celei şiăurmeleăpoduluiăconstruit de Constantin cel Mare.ă Ruineleă acesteiă cet<Yiă auă fost g<siteă peă teritoriulăfostuluiăsatăCeleiuă(înăprezent,ăesteăunăcartierăalăoraşuluiăCorabia).ăAşezareaăaădevenităunăimportantăcentruămilitar,ăeconomicăşiăportuar,ăiarăînăanulă250ăd.ăHr.ăaădevenităoraş.

TurismulăruralăînăOlteniaăesteălaăînceputulăs<uăşiănumaiăcâtevaăcaseăşiăpensiuniăs-auăadaptatăcerinYelorăspecificeăacestuiătipădeăturism.

Oportunit<Yiădeăturismăînăzon<ăsunt: Bisericileădeălemnă“CuvioasaăParaschiva” situateăînăsateleăMomaiuăşiăT<tuleştiă

dinăcomunaăT<tuleşti.ăAcesteăbisericiăauăform<ădeăcorabieăşiăauăfostăconstruiteăînăaniiă1812ăşiă1817.ăAccesulăc<treăacesteaăseăfaceăprinădrumurileăcomunale.ă

Bisericaăfosteiăm<n<stiriăSeacaă- Muşeteşti,ăamplasat<ăînăafaraălocalit<YiiăSeaca,ălaă aproximativă 1ă kmă deă celă maiă apropiată drumă comunal.ă Aceast<ă biseric<ă aă fostăconstruit<ăîntreăaniiă1518ă- 1519,ăînătimpulădomnitoruluiăNeagoeăBasarabăiarăînătimpulăRevoluYieiă dină timpulă luiă Tudoră Vladimirescu,ă aă folosită caă ascunz<toare.ă Accesulă laămonumentăseăfaceădinăDCă50ăparcurgândăunădrumăforestierădeă1ăkm.ă

Bisericaădinălemnă“SfinYiiăArhangheli” esteăamplasat<ăînălocalitateaăCorn<Yelul,ălângãăDJă703C.ă

,,Vâlceauaă luiă P<ius” careă esteă inclus<ă înă Listaă Monumenteloră Istoriceă caăaşezareă dină epocaă ă geto-dacic<,ă secolulă I-IIă î.ă Hr.ă Acesteă ruineă suntă amplasateă înăextravilanulăsatuluiăCorn<Yelul,ăpeăvaleaăPlapcei,ălaă2ăkmădeăsat.ă

Monumentulă istorică ,,Ruineleă curYiiă boiereştiă aă mareluiă armaşă MarcoăDainoviciu” şiăBisericaăctitorit<ădeăacestaăpeămoşiaăprimit<ădeălaăMihaiăViteazu,ădreptărecompens<ă pentruă ap<rareaă Giurgiuluiă contraă turciloră înă anulă 1557ă - 1589. Acest complexăistoricăesteăamplasatăînălocalitateaăSâmbureşti,ăadiacentăDCă200.ă

Bisericaădină lemnăcuăhramulă ,,AdormireaăMaiciiăDomnului” esteăamplasat<ăizolată faY<ă deă satulă P<roşiă - Leleasca, accesul fiind asigurat de un drum pietruit, ce traverseaz<ăpârâulăCungrişoara.


Pag 55 din 172

6.6. Resurse Naturale Importanteă z<c<minteă deă petrolă seă g<sescă laă Ciureşti,ă Oteşti,ă Iancuă Jianu,ă

Potcoava,ă Movileniă şiă gazeă naturaleă la Icoana, Cungrea,ă Movileni,ă Pleşoiu,ă IancuăJianu. Înăzonaădeăcâmpieăprincipalaăbog<Yieăoăconstituieă rezerveleădeăargil<ă (Arceşti,ăSl<tioara,ăCorabia,ăDr<g<neşti)ăşiădeăbalastă(Stoic<neşti,ăSlatina,ăIpoteşti,ăSl<tioara).

SecYiuneaă7. INFRASTRUCTURI LOCALE 7.1. INSTITUXIIăPUBLICE 7.1.1. InstituYiiăPubliceădeăCultur<

Nr. crt

InstituYia Adresa

1.

MuzeulăjudeYeanăOlt SecYiaădeăIstorieăşiăArta;

str.ăAnaăIp<tescuănr.1;ătel/fax:ă0249-415279

Casaămemorial<ăNicolaeăTitulescu com. Nicolae Titulescu, tel/fax: 0249/485435

SecYiaă muzeal<ă deă etnografieă şiă cultur<ăpopular<ăChilia

com.ăF<geYelu

SecYiaămuzeal<ădeăarheologieăşiăistorieă OraşăPiatra-Olt

2. MuzeulăRomanaYiuluiă

Str.Iancu Jianu nr. 26,Caracal tel/fax: 0249-511344

3. Muzeul de Istorie Str.Cuzaă Vod<ă nr.65,Corabia;ă tel./faxă :ă 0249-

561364

4. MuzeulăCâmpiaăBoianuluiă Str. Nicolae Titulescu nr.360, Dr<g<neşti-

Olt; tel.: 0249-465239

5. MuzeulăS<tescăOrlea

str.Culturii nr.104, Com.Orlea.

6. MuzeulăcomunalăSprâncenata

str.Primarieinr.1,Com.Sprâncenata, tel./fax 0249-489002

7. CasaădeăCultur<ăaăSindicatelorăSlatina B-dulă IndependenYeiă nr.1,ă Slatina;ă tel./fax:ă

0249-437430

8. CasaădeăCulturaăRaduăŞerbanăCaracal Str. Cuzaă Vod<ă nr.ă 10,ă Caracal;ă tel.ă 0249-

512067

9. CasaădeăCulturaăDr<g<nesti-Olt Str.Nicolaeă Titulescuă nr.253,ă Dr<g<neşti-Olt;


Pag 56 din 172

tel.: 0249-465209

10. CasaădeăCultur<ăCorabia Str.ă Cuzaă Vod<ă nr.65,ă Corabia;ă tel.:ă 0249-

561233

11. CasaădeăCultur<ăScorniceşti B-dulă Munciiă nr.1,ă Scorniceşti;ă tel.ă 0249-

460455

12. CasaădeăCultur<ăaăTineretului Slatina Str. Ecaterina Teodoroiu nr.1, Slatina; tel./fax.:

0249-433414

13 CasaădeăCultur<ăaăTineretuluiăBalş Str.ăNicolaeăBalcescuănr.24,ăBalş;ătel.ă0249-

451695 14. Bibliotecaă judeYean<ă Ionă Minulescuă

Slatina B-dul Alexandru Ioan Cuza nr.3b, Slatina; tel./fax : 0249-435146

15.

Bibliotecaă municipal<ă VirgilăCarianopol Caracal

Str. Iancu Jianu, nr.18 A, Caracal

tel. 0349-511083 16.

Bibliotecaă or<şeneasc<ă VirgilăMazilescu Corabia

Str.ăCarpaYiănr.105,ăCorabia;ătel.ă:ă0249-561276

17.

Bibliotecaă or<şeneasc<ă DumitruăPopoviciăDr<g<neşti-Olt

Str.ăNicolaeăTitulescuănr.253,ăDr<g<neşti-Olt; tel. : 0249-465760

18.

Bibliotecaă or<şeneasc<ă Petreă PandreaăBalş

Str. NicolaeăBalcescu,ănr.6,ăBalş;ătel.ă 0249-450259

19. Centrul Cultural EUGEN IONESCU Slatina

B-dul A.I. Cuza, nr.28, Slatina, tel. 0751.177.700

20. TeatrulăăNaYionalăCaracal

Str.ăCuzaăVod<,ănr.ă10,ăCaracalătel/fax:0249-512067.

7.1.2. InstituYiiădeăOcrotireăaăS<n<t<Yii

Înă scopulă existenYeiă socio-umane,ă al<turiă deă educaYie,ă cercetareă şiă cultur<,ă

s<n<tateaă ocup<ă ună locă fundamental. Dup<ă 1989,ă sistemulă deă s<n<tateă poateă fiăcaracterizatăprinădou<ăelementeădistincte:ăpeădeăoăparteăexist<ăunăsistemăsanitarăunic,ădeăstat,ă cuă oă infrastructur<ă precar<,ă cuă oă baz<ă material<ă inadecvat<ă şiă cuă lipsaă uneiăcapacit<Yiăpentruăaăsatisfaceănevoileălegateădeăs<n<tateăaăcet<Yenilor;ăpeădeăalt<ăparte,ăseăpoateăobservaădezvoltareaăînăparalelăaăunuiăsistemăsanitarăprivatăcareăseădovedeşteămaiăcompetitivăşiămaiămodernădecâtăcelăpublic.ă


Pag 57 din 172

TABEL CU AUTORIT;XILEăDEăS;N;TATEăPUBLICEăLOCALEăŞIă UNIT;XILEăSANITAREăSUBORDONATE

Unit<Yileăsanitareă- sectorul de stat

Nr. crt.

Denumire unitate Adresa Date de contact

Nr. paturi

1. DirecYiaădeăS<n<tateăPublic<ăOlt

Str.Crişanănr.9-11, Slatina, jud.Olt

-

2. SpitalulăJudeYeanădeăUrgenY<ăSlatina

Str.Crişanănr.9-11, Slatina, jud.Olt

[email protected] tel: 0249/436139; fax: 0249/431.983

1153

3. Spitalul Municipal

Caracal

str.Plevnei,nr.36, Caracal

[email protected] tel:0249/512.371; fax: 0249/512.373

440

4.

Spitalul Or<şenescăBalş

B-dul

N.B<lcescu,nr.115 Bal群

[email protected] tel. 0249/451.650, fax. 0249/451.650

119

5. SpitalulăOr<şenescă

Corabia str.CarpaYi,nr.116Co

rabia

[email protected] tel.0249/560.671 fax.0249/563.171

123

6. Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu-Greci

com. Schitu,str.Satul Nou nr.2

[email protected] tel.0249/482.388 fax.0249/482.388

160

TABELăCUăUNIT;XILEăDINăSUBORDINEA / AUTORITATEA /

COORDONAREAăMINISTERULUIăS;N;T;XII

UNIT;XIăAFLATEăÎNăSUBORDINEAăMINISTERULUIăS;N;T;XII DirecYiaă deă S<n<tateăPublic<ăOlt

Str.Crişană nr.9-1,Slatina.

S<n<tateă public<,ă conducereă şiăcoordonareăasistenY<ămedical<

112ăangajaYi

Serviciul de AmbulanY<ăJudeYean

Str.Aleea Tineretului nr.1

AsistenY<ă medical<ă deă urgenY<,ătransport medical

Centrul de Transfuzie sanguin<

Str.Aleea Tineretului nr.1bis

Servicii de recoltare, conservare, conservare,ă prelucrareă sângeă şiăderívate.


Pag 58 din 172

CABINETE MEDICALE

• Ambulatoriu Slatina -25; • Ambulatoriu Scornice群tiă-2; • AmbulatoriuăBal群ă- 13; • Ambulatoriu Caracal - 22; • Ambulatoriu Corabia - 10; • Dispensar medical de specialitate (TBC) - 6; • CentruădeăS<n<tateăMintal<ăSlatinaă- 1.

LABORATOARE FARMACII STOMATOLOGII Laborator spital - 4 Farmacie spital - 5

Stomatologie spital - 1

Unit<Yileăsanitareă- sectorul privat ➢ Spitalul SC PHOENIX SRL – 20 paturi; ➢ cabinete medicale individuale - mediul URBAN – 96; - mediul RURAL – 143; ➢ cabinete stomatologice – 64; ➢ laboratoare medicale – 15; ➢ farmacii – 92.

7.1.3. CentreleădeăRecuperareăaflateăînăsubordineaăDirecYieiăGeneraleăde AsistenY<ă

Social<ășiăProtecYiaăCopilului

Nr. crt.

Denumire centru Adresa Coordonator centru Nr. telefon/fax

1. CRCD Slatina - centru de zi de

recuprare pentru copii cu dezabilitati

Str.Plevnei, nr.6 - Slatina Turcitu Gabriela

0744632225, 0725256330

2. CRR Caracal – central de recuperare

si reabilitare Str. Dragos Voda nr.2A - Caracal

AlexeăCostic< 0732750170, 0761612297

fax.0249516022

3. CSă,,Sf.Stefan″- complex servicii Str.Plevnie, nr.6 Slatina

Nicolae Cristina 0744633976, 0732750183 0249412552

fax.0249437514


Pag 59 din 172

4. CM Slatina – central maternal

,,Adelina″ Str.Primaverii, bl.FA10,sc.A,ap.5, Str.Al.Muncii, bl.FB14, sc.A, ap.15

Dobra Maria 0769233440

5. CRR Cezieni – central de recuperare

si reabilitare

Comuna Cezieni Ticu Ioana 0762673034 0732750161 0249510103

6. CSPA Slatina – complex servicii

persoane adulte

Str. Toamnei, nr.6, Slatina - Modul str.Arcului nr.73 A

Jianu Gheorghe 0732750166 0372900073

Fax.0249435395

7. CRCD Caracal –centrul de zi de

recuperare a copilului cu dezabilitati

Str.Dragos Voda, nr.2A, Caracal Hoar<ăM<d<lina 0744574843, 0725256324

8. CTFă,,Sf.Mihail″Caracal- casute de

tip familial

Str. Craiovei, nr.142 Str.Bistritei, nr.22 Str.Mircea Voda, nr.82 Str.Anton Pann, nr.10 Str.Mircea Voda, nr.108

V<duvaăDelia 0732750174

Fax.0349411802

9. CTF ,,Sf.Nicolae″ Caracal-casute de

tip familial

Str.Al.Cresei, bl.A6, sc.1, et.1, ap.4 Str.Dragos Voda, bl.A8, sc.1, ap.3 Str.Craiovei, nr.14 Str.Marului, nr.5 Str.Cale Bucuresti, nr.22, bl.A1, sc.A, et.3, ap.10 Str.Calea Bucuresti, nr.46, bl.A19, sc.1, et.1, ap.3

Zaharia Daniela 0732750173

Fax.0349108143

10. CSăCorabiaă,,Sf.Elena″- complex

servicii persoane adulte

Str. CA Rosetti nr. 21Corabia Dima Daniela 0732750179, 0741057214

Fax.0349883842

11. CSPA Corabia-complex servicii

persoane adulte Str.Bibescu Voda, nr.40, Corabia Butnariu Cristian

12. CTFă,,Sf.Elena″Corabiaă– casute de

tip familial

Str.CezarăBoliac,ănr.86,ăStr.ăCarpaYiănr.ă52ăbis,ăStr.ăCuzaăVod<ănr.ă115,ăstr.ăT.ăVladimirescuăbl. 1, sc A, ap. 1

Mohor Nicolae 0732750180 0741607872

Fax.0249561360

13. CPV Falcoiu –camin persoane

varstnice

Com. Falcoiu Dumitra Lucian 0769764595, 0732750168 0372725126

14. CIA Babiciu – Centruădeăîngrijireăşiă

asistenY<

Com. Babiciu AlexeăCostic< 0732750171, 0761612297

Fax.0249532141

15. CSPA Spineni – Centruădeăîngrijireă

şiăasistenY<

Com.Spineni Gheorghe Rodica 0732750172, 0729521740

Fax.0249469622

16. CIA Sopirlita – centru de ingrijire si

asistenta

Com. Sopirlita Ilie Gigi 0755132678, 0732750167


Pag 60 din 172

17. CTFă,,Sf.ăMaria″Balsă– casute de tip

familial

Str. N.Balcescu, nr.123, bl.51, sc.A, ap.1 Str.N.Balcescu, nr.207, bl.P2, sc.1, ap.19, et.4 Str.Ion Creanga, bl.18BC, sc.2, ap.21,et.3 Str.Ciresului, nr.88B Str.N.Balcescu, bl.48, sc.1, ap.3 si 4

NiYulescuăIulian 0742750183 0732750182

18. CSPV Slatina – complex servicii

persoane varstnice

Str.Basarabilor, nr.8 Gurlui Mihai 0735987293

19. CS,,Amicii″ă- complex servicii Str.Zmeurei, nr.5 - Slatina ToloşăEmanuela

0742896074, 0725256322

20. CTF,,Sf.Andrei″ Slatina – casute de

tip familial

Str.Dorobanti, nr.6, bl.6, sc.A, et.1, ap.3 Tel. 0349417849

Str.Dorobanti, nr.25, sc.A, et.2, ap.5 Tel. 0349417580

Str.Ec.Teodoroiu, bl.FB 24B, sc.C, et.3, ap.8 Tel. 0349417851 Str.Crizantemei, bl.6B, sc.A, et.1,ap.4 Tel. 0349417852 Str.Draganesti, nr.6, bl.8AB, sc.B, et.1, ap.3 Tel. 0349417853 Str.Tipografului, nr.2,bl.FA, sc.A, et.1, ap.3 Tel. 0349417854 Str.Arcului, nr.5, bl.(A, et.4, ap.18 Tel. 0771668481

GhiY<ăCamelia 0732750176

21. CTFă,,Luminita″Slatinaă– casute de

tip familial

Str.Al.Crizantemei, nr.1,bl.1ABC,sc.A, ap.1 Tel. 0372900692 Str.Prelungirea Tunari, nr.18, bl.S26, sc.A, ap.3 Tel. 0372900693 Str.Oltului, nr.107 Tel. 0372900732 Str.Andrei, nr.8 Tel. 0372900733

Croitoru Iulian 0733446958

22. CTFă,,Mugurel″Slatinaă– casute de

tip familial

Str.Vailor, bl.B12, sc.C, ap.3 Tel. 0372900718 Str.Vailor, bl.B14, sc.C, ap.2 Tel. 0372900717 Str.Elena Doamna, bl.18, sc.A, ap.3 Tel. 0372900714 Str.Dorobanti, bl.4, sc.A, ap.4 Tel. 0372900715 Str. Aleea Rozelor, bl.FB23, sc.C, ap.3 Tel. 0372900716

MişcuăMariana 0725256321 0752474175

23. CTF,,Sf.Valentin″ăSlatinaă– casute

de tip familial

Str.Elena Doamna, bl.16, sc.B, et.2, ap.63 Tel. 0349401490 Str.Cireasov, bl.18, sc.C, et.1, ap.3 Tel. 0349401519 Str.Aleea Macului, bl.FA22, sc.D, et.4, ap.15 Str.Aleea Muncii, bl.FA 24, sc.C, et.4, ap.10 Str.Cireasov, bl.6, sc.A, et.1, ap.4

CiudoescuăFlorenYa 0732750175 0760855806


Pag 61 din 172

Str.Arcului, bl.4, sc.C, et.1, ap.4 Str.Lalelelor, nr.5, bl.Fa12, sc.3, ap.2

24. CS Slatina Str.Draganesti, nr.7 Matei Dana

0763620233

25. C.I.T.O. Draganesti Str.Caritatii, nr.22, OraşăDraganesti Tel. 0765462420

Matei Valeriu Fax/Tel.0349401206

26. CPRU – VVF – centruădeăprimireăînăregimădeăurgenY<ăpentruăvictimeleă

violenYeiăînăfamilie

Str.Plevnei, nr.6 Slatina Nicolae Cristina 0744633976

Fax.0249437514 InformaYiiăfurnizateădeăDirecYiaăpentruăProtecYiaăCopilului Olt

7.1.4.ăINSTITUXIIăDEăÎNV;X;MÂNT Colegii

Nr. crt.

UnitateaădeăÎnv<Y<mânt Adresa

1. Colegiulă NaYională Agricolă ,,Carol I”,ăSlatina

str.ăStrehareYă150,ătel./fax:ă0249/43.15.62, e-mail: [email protected];

2. ColegiulăNaYionalăVocaYională,,Nicolae Titulescu”,ăSlatina

str. Aleea Rozelor, nr.5, tel: 0249/43.74.44, e-mail [email protected];

3.

ColegiulăNaYională,,Radu Greceanu”,ăSlatina

str. N.ăB<lcescu,ănr.ă8,ătel:ă0249/43.47.10,ăe-mail [email protected];

4. ColegiulăNaYională,,Ion Minulescu”, Slatina

str.Basarabilor,nr.33,tel:0249/41.41.71; fax:0249/4.13.08,e-mail [email protected];

5. Colegiulă NaYională Economic ,,P.S. Aurelian”, Slatina

str. Prim<verii,ănr.ă5,ătel:ăă0249/43.25.07, e-mail [email protected];

6. Colegiulă Tehnică ,,Alexeă Marin”, Slatina

str. Cireasov,nr 10, tel. 0249/43.62.10, e-mail: [email protected];

7. Colegiul Tehnic Metalurgic, Slatina

str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 64A, tel. 0249/43.14.49, e-mail [email protected];

8. Colegiulă Tehnică ,,Mateiă Basarab”, Caracal

str. 1 Decembrie 1918, nr.4,tel. 0249/51.43.81, e-mail: [email protected];

9. ColegiulăNaYională„IoniYaăAsan”, Caracal

str. N. Titulescu, nr. 39, tel. 0249/51.52.60, e-mail: [email protected];

10. Colegiul Agricol D. Petrescu, Caracal

str.Vasile Alecsandri nr.104,tel: 0249/51.33.74; fax:0249/511302,e-mail [email protected];

11. Colegiul Tehnic ,,Nicolae B<lcescu”, Balş

str.ăN.ăB<lcescu,ănr.47,ătel.ă0249/45.10.64,ă e-mail [email protected] ;

12. Colegiul Tehnic Balş str.ăN.ăB<lcescu,ănr.ă213,ătel.ă0249/ă45.12.87,ă e-mail [email protected];


Pag 62 din 172

13. Colegiul Tehnică,,Danubius”, Corabia

str Bucuresti, nr. 29, tel. 0249/ 56.07.44, e-mail [email protected];

14. Colegiulă NaYională A.ă I.ă Cuza, Corabia

str. 1 Mai, nr. 5, tel./fax: 0249/56.11.51, e-mail [email protected];

Licee

Nr. crt.


1. Liceul cu Program Sportiv Slatina str. Toamnei, nr.10, tel.0249/43.51.82, e-mail: [email protected] ;

2. Liceulă Teoretică ,,Petreă Pandrea”, Balş,

str.NicolaeB<lcescu,nr.25, tel.0249/45.01.62, e-mail [email protected];

3. Liceulă Teoretică ,,Mihaiă Viteazul”,ăCaracal,

str. Bicaz, nr. 1, tel./fax: 0249/51.22.06, e-mail: [email protected];

4. LiceulTeoretic,,Tudor Vladimirescu”, Dr<g<neştiă- Olt

str. Nicolae Titulescu, nr.129, tel.0249/46.52.62, e-mail [email protected];

5. Liceul Tehnologică „ConstantinăFilipescu”ăCaracal

str. V. Alecsandri nr.11, tel. 0249/51.16.97, e-mail [email protected];

6. LiceulăTehnologic,ăDr<g<nesti-Olt str. N. Titulescu, nr.308, tel. 0249/46.67.77, e-mail [email protected]

7. Liceulă Teoretică „Ionă Gh.ă Rosca”ăOsica de Sus,

com. tel. 0249/41.82.40, e-mail: [email protected];

8. Liceul Tehnologic Piatra- Olt str. Aleea Tineretului, nr.2, tel. 0249/41.70.09, e-mail [email protected];

9. Liceul ,,Ştefană Diaconescu” Potcoava

tel.0249/46.20.57,e-mail:[email protected];

10. LiceulTehnologic ”ConstantinBrâncoveanu”Scornicesti

str. Pompierilor nr. 33, tel. 0249/46.00.33, e-mail [email protected];

11. Liceul Tehnologică „ă Ionă PopescuăCilieni”, com. Cilieni

tel.0249/53.40.14,e-mail: [email protected];

12. Liceul Tehnologic com. Crîmpoia

tel.0249/48.52.38,e-mail:ăscoalacrî[email protected];ăă

13. Liceul Tehnologic com. Iancu Jianu


14. Liceul Tehnologic com. Izvoarele tel.0249/48.61.94,e-mail: [email protected];

15. Liceul Tehnologic com. V<leni tel.0249/48.77.17,e-mail: [email protected];

16. Liceul Tehnologic com.Tufeni



Pag 63 din 172

17. Liceul Tehnologic com. Vitomireşti


Înv<Y<mântăparticular

Nr. crt


1. ŞcoalaăPostliceal<ăSanitar<ă"Carol Davila" Caracal

str. str. Lotrului nr.31.b., tel. tel. 0249/51.70.25;

2. ŞcoalaăPostlicealaăSanitar<ă"CarolăDavila" Slatina

str.AleeaăÎnfr<Yiriiănră6,ă tel. 0249/42.37.74;

3. ŞcoalaăPostliceal<ăSanitar<ă Slatina

str. Tudor Vladimiorescu nr.1, tel. 0249/41.22.51

4. ŞcoalaăPosliceal<ăF.E.G.ăSlatina

str. str. Arinului,nr.1, [email protected], tel.0769.05.91.13,

5. ŞcoalaăPostlicealaăSanitar<ăăBals

str.N.Balcescunr.25,e-mail [email protected] tel. 0249/45.01.62;

Înv<Y<mântăspecial

Nr. crt.


1. Centrulă Şcolară pentruă EducaYieăIncluziv<ăBalş

str.Plopului nr 16, [email protected], tel.0249/45.19.37

2. ScoalaăProfesionalaăSpecial<ăBalş str. N Balcescu nr.16 Bis,

e-mail [email protected], tel.0249/45.19.37,

Unit<tiăconexe

Nr. crt.


1. InspectoratulăŞcolarăalăJudeYuluiăOlt str.Ecaterina Teodoroiu nr.65 B

tel. 0249/41.09.27;


Pag 64 din 172

2. Palatulă Copiiloră şiă Eleviloră "AdrianăBaran" Slatina

str.ăDr<g<neştiănr.ă25,ătel.ă0249/41.38.77

3. ClubulăCopiilorăşiăElevilorăBalş str. Nicolae B<lcescuănr.9, tel.0249/451359

4. Clubulă Copiiloră şiă Eleviloră "MariusăBunescu" Caracal

str. PiaYaăVictoriei nr.19, tel.0249/512242

5. ClubulăăCopiilorăşiăăElevilorăCorabia str. CuzaăVod<ănr.73,ătel.0249/561287

6. Clubulă Eleviloră şiă CopiilorăDr<g<neşti-Olt

str. NicolaeTitulescu,nr.218, tel.0249/465231

7. ClubulăSportivăŞcolarăSlatina str. Libert<Yiiănr.ă5ăa,ăătel.0349/402592

8. ClubulăSportivăŞcolarăCaracal Aleea Bibian Parc nr.3, tel.0249/511934

9. ClubulăSportivăŞcolarăCorabia, str.Elena Doamna nr. 2, tel.0249/516256

10. CentruăJudeYeanădeăExcelenY<ăOlt Str. Arinului nr.1, tel. 0349/402973

7.2. REXELEăDEăUTILIT;XIăPUBLICE

7.2.1 Rețele deăutilitațiă– rețele electrice

a) CentreădeărelaYiiăcuăclienYii de pe raza judeYului Olt

Nr. crt.

DenumireăCentruădeărelaYiiăcuăclienYii– Distribu郡ieăEnergieăOltenia SA

Adresa Nr.de tel./fax

1. CentrulădeăRelaYiiăcuăClienYiiăSlatina str.ăPrim<verii,ănr.ă18B

tel: 0249/524482 fax: 0249/524820

2. CentrulădeăRelaYiiăcuăClienYiiăCaracal

str.ăPiaYaăVictoriei,ăBlă1ăABC,ă

Parter

tel: 0249/524484

fax:0249/524824

3. CentrulădeăRelaYiiăcuăClienYiiăCorabiaă (1ăzi/s<pt<mân<)

str.BibescuăVod<ă21, Corabia,

tel: 0249/524484; fax:0249/524825.


Pag 65 din 172

b) Linii de transport aăenergieiăelectriceădinăjudeYulăOlt

Tipul

InstalaYiei

Amplasament

Tensiune de

funcYionare (kv)

Caracteristici reYea

Caracteristici transformareăînăstaYiiă (f<r<ăserviciiăinterne)ă(ÎT/ÎT,ÎT/MT,MT/MT)

Posturi transformare

(MT/JT) Localitate

intrareăjudeY (dac<ăexist<)

Localitate ieşireă

judeY(dac<ăexist<)

Tip (LEA,LES, SC.DC,MC

Lungime

(km) Nr.

(buc) Putere instalat<ă(MVA)

Nr. (buc)

Putere instalat

<ă(MVA)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ReYeleăelectrice

1.XânY<reni-

Slatina

Stâlpulă115-Vulpeni

Stâlpulă159-Iancu

Jianu

400

LEA

44,05

X

X

X

X

X

X

X

X Stâlpulă165-

Morunglav -

2.XânY<reni-

Sibiu


Stâlpulă159-Iancu

Jianu

400

LEA

79,9

X

X

X

X

X

X

X

X Stâlpul 165-

Morunglav Stâlpulă

380-Topana 3.PorYileădeăFier-Slatina


-

400

LEA

41,7

X

X

X

X

4.Urecheşti-Domneşti

Stâlpulă368-Vitomireşti

Stâlpulă479-B<r<şti

400

LEA

36,3 X

X

X

X

5.XânY<reni-

Bradu

Stâlpulă115- Vitomireşti

Stâlpulă115-

Spineni

400

LEA

35,8

X

X

X

X

Stâlpulă115- Spineni

Stâlpulă115- B<r<şti

6. Slatina-Dr<g<neşti

-

-

400

LEA

33,5

X

X

X

X

7. Bradu-Stup<rei

Stâlpulă86-Spineni Stâlpulă171-

Vitomireşti

220

LEA

45,05

X

X

X

X

8. Craiova Nord-Slatina

Stâlpulă47-Baldovineşti

- 220

LEA

33,5

X

X

X

X

9. Craiova Nord-Turnu M<gurele

Stâlpulă169-Redea Stâlpulă308-

Izbiceni

220

LEA

44,5

X

X

X

X

10.ăIşalniYa-Gr<diştea

Stâlpulă77-Baldovineşti

-

220

LEA

35,1

X

X

X

X

11.Gr<diştea-Slatina2

-

-

220

LEA

29,9

X

X

X

X

StaYiiăelectrice Slatina X X

400/200

X

X

ÎT/ÎT-4buc.

2x400=800 2x200=400

X

X

Gr<diştea X X

X

X

ÎT/ÎT-4buc.

2x200=400


Pag 66 din 172

220/100 ÎT/MT-2buc.

2x25=50

X X

Dr<g<neşti-Olt

X X 400/100

X X ÎT/ÎT-4buc.

1x250=250

ÎT/MT-2buc.

2x25=50

X

X

Datele au fost furnizate de Transelectrica – SucursalaădeăTransportăPiteşti

c) ReYeleădeădistribuYieăaăenergieiăelectrice,ăaparYinând DISTRIBUXIEăENERGIE OLTENIA SA

➢ Liniiăelectriceăaerieneădeăînalt<ătensiuneă(110kv)ăţă883,203ăkm; ➢ Liniiăelectriceăsubteraneădeăînalt<ătensiuneă(110kv)ăţă1,82ăkm; ➢ Linii electrice aeriene de medie tensiune (20kv) = 3000,355 km; ➢ Linii electrice subterane de medie tensiune (20kv) = 239,742 km; ➢ Liniiăelectriceăaerieneădeăjoas<ătensiuneă(0,4kv)ăţă3218,167ăkm; ➢ Liniiăelectriceăsubteraneădeăjoas<ătensiuneă(0,4kv)ăţă454,336ăkm; ➢ StaYiiăelectriceădeătransformare IT/MTă(110/20kvăşiă110/6ăkv)ăţ21 buc; ➢ StaYiiăelectrice de transformare MT/MT (20/6kv) = 22 buc; ➢ Puncteădeăconexiuneăşi/sauăPuncteădeăalimentareă(PC/PA)ăţă20ăbuc; ➢ Posturi de transformare MT/JT (20/0,4 kv) = 1365 buc.

7.2.2. Rețeleădeăutilit<ți - Gaze naturale

a) PeăteritoriulăjudeYuluiăOlt suntăsituateăobiectiveăşiăinstalaYiiăgeneratoareădeărisc,ă deă tipă Sector,ă StaYiiă deă reglareă şiă StaYiiă deă controlă vaneă peă razaă urm<toarelorălocalit<Yi:

S.C.V.Corbu situatăînăcomunaăCorbu,ăjud.Olt; S.R.M.ăScorniceşti înăoraşulăScorniceşti; S.R.M.ăColoneşti înăcomunaăColoneşti; Obiectiveăoperateăf<r<ăpersonal:ă S.R.M. ALPROM Slatina situatăînăincintaăS.C.Alprom Slatina; S.R.M. Bircii situatăînăoraşulăScorniceşti; S.R.M.ăŞerb<neşti situatăînăcomunaăŞerb<neşti;


Pag 67 din 172

Obiective automatizate: S.R.M. ALRO Slatina situatăînăincintaăALROăSlatinaă(cuăpersonal);

b) Localit<Yi dinăjudețul Olt alimentate cu gaze naturale:

1. SLATINA 17. GUIEŞTI 2. CIREAŞOV 18. M;RUNXEI 3. PLEŞOIU 19. NAVARGENI 4. DOBA 20. CEPEŞTI 5. COCOR;ŞTI 21. OTEŞTIăDEăSUS 6. SL;TIOARA 22. OTEŞTIăDEăJOS 7. POTCOAVA 23. ŞERB;NEŞTI 8. F;LCOIENI 24. ŞERB;NEŞTIăDEăSUS 9. SINEŞTI 25. CUNGREA 10. VALEA MERILOR 26. BALŞ 11. SCORNICEŞTI 27. TEIŞ 12. BIRCII 28. IANCU JIANU 13. PISCANI 29. BOBICEŞTI 14. B;R;ŞTI 30. CARACAL 15. COLONEŞTI 31. DR;G;NEŞTIă– OLT 16. B;T;RENI 32. COMANI

Lungimea re郡eleiădeăgazeănaturaleădeăpeăteritoriulăjudeYuluiăOlt este de 473,093 km.

Consumul de gaze naturale pe anul 2017,ăînăjudeYulăOltăeste: • pentru uz casnic - 39.459.153 mc; • pentru uz industrial – 81.021.272 mc.

Date furnizate de catre SC Distrigaz Sud Retelen - ENGIEăBucure群ti

7.2.3. Rețeleădeăutilit<țiă- Ap< potabil<

Municipiul Slatina areă dreptă surs<ă deă ap<ă maiă multeă fronturiă deă captareăsubteraneă constituiteă dină dou<ă feluriă forateă cuă adâncimiă şiă debite variate. Aceste fronturiădeăcaptareăsuntăamplasateă înăzonaădeănordăşiănord-vestăaăoraşuluiăpeăambeleămaluriăaleărâuluiăOlt.ăLungimeaăfronturilorădeăcaptareăseăîntindeăpeămai mult de 12 km, atâtăpeămalulăstângăalăOltuluiăcâtăşiăpeămalulădrept.ăDeălaăfronturile de captare apa este pompat<ăc<treămaiămulteărezervoareătamponădeăundeăesteădistribuit<ăc<treăoraş.

Municipiul Caracal esteă alimentată cuă ap<ă potabil<ă deă laă frontulă deă captareăRedea-Celaruă şiă Redea-Deveselu. Pe frontul de captare Redea-Celaruă seă g<sesc 7 posturi de transformare, iar pe frontul Redea-Deveseluă seă g<sescă 6ă posturiă deătransformare.


Pag 68 din 172

OraşulăCorabia esteăalimentatăcuăap<ăpotabil<ădină8ăpuYuriă forateă înăcartierulăVârtop cu ajutorul electropompelor AP6H6-10kw.ă StaYiaă deă repompareă esteă format< din 2 rezervoare cu capacitatea de 1000 mc fiecare. Localit<Yiăaferente judeYuluiăOltăcuăreYeaădeădistribuYieăapei potabile

1. Slatina 36. M<runYei 2 Caracal 37. Mih<eşti 3. Balş 38. Movileni 4. Corabia 39. Nicole Titulescu 5. Dr<g<neştiă- Olt 40. Oboga 6. Piatra Olt 41. Oporelu 7. Potcoava 42. Osica de Jos 8. Scorniceşti 43. Osica de Sus 9. Baldovineşti 44. Pleşoiu 10. B<lteni 45. Poboru 11. B<r<şti 46. Radomireşti 12. Bîrza 47. Redea 13. Bobiceşti 48. Şerb<neşti 14. Brastav<Yu 49. Sîmbureşti 15. Cezieni 50. Sl<tioara 16. Cîrlogani 51. Spineni 17. Coloneşti 52. Stoic<neşti 18. Corbu 53. Strejeşti 19. Coteana 54. Studina 20. Crâmpoia 55. T<tuleşti 21. Cungrea 56. Teslui 22. Curtişoara 57. Topana 23. Deveselu 58. Tufeni 24. DobreYu 59. Urzica 25. Dobroteasa 60. V<dastra 26. Dobrun 61. V<d<striYa 27. Dr<ghiceni 62. Valea Mare 28. F<geYelu 63. V<leni 29. G<v<neşti 64. Vîlcele 30. Gr<dinari 65. Vişina 31. Gr<dinile 66. VişinaăNou< 32. Ianca 67. Vitomireşti 33. Iancu Jianu 68. Vl<dila 34. Icoana 69. Vultureşti 35. Leleasca



Pag 69 din 172

Localit<YiăaferenteăjudeYuluiăOltăcuăcanalizareăpublic<

1. Slatina 14. Dobrun 2 Caracal 15. G<v<neşti 3. Balş 16. Gr<dinile 4. Corabia 17. Osica de Sus 5. Dr<g<neştiă- Olt 18. Pleşoiu 6. Piatra - Olt 19. Slătioara 7. Potcoava 20. Spineni 8. Scorniceşti 21. Sprâncenata 9. Bobiceşti 22. Strejeşti 10. Cîrlogani 23. Teslui 11. Coteana 24. V<dastra 12. Deveselu 25. Vi群ina 13. Dobre郡u 26. Vitomire群ti


Localit<YileăcuăreYeleădeăutilit<Yiă– ap<ăşiăcanalizare –

care fac parte din CompaniaădeăAp<ăOlt Sediu secundar Slatina

1. PopulaYieădeservit<ă- ap< 65.731 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal 60010 loc. 3. Volumădeăap<ăfacturat 3.094.870 mc. 4. LungimeăreYeaădeăap<ăă 151 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare 139 km.

Sediu Secundar Dr<g<neşti-Olt

1. PopulaYieădeservit< - ap< 4.595 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal 2.238 loc. 3. Volum deăap<ăfacturat 191147 mc. 4. LungimeăreYeaădeăap<ăă 30 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare 16,7 km.

Sediu Secundar Scorniceşti

1. PopulaYieădeservit<-ap<ă 5.139 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal 3.980 loc. 3. Volumădeăap<ăfacturat 157.072 mc. 4. LungimeăreYeaădeăap< 33 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare 17 km


Pag 70 din 172

Sediu Secundar Potcoava

1. PopulaYieădeservit<-ap< 924 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal 359 loc. 3. Volumădeăap<ăfacturată 34537 mc. 4. LungimeăreYeaădeăap< 15 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare 6,7 km

Sediu Secundar Piatra-Olt

1. PopulaYieădeservit<ă- ap<ăă 4.717 loc. 2. PopulaYieădeservit<ă- canal 703 loc. 3. Volumădeăap<ăfacturat 132765 mc. 4. LungimeăreYeaădeăap< 45,4 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare 7,5 km.

Sediu Secundar Corabia

1. PopulaYieădeservit<ă- ap< 5.802 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal 4126 loc. 3. Volumădeăap<ăfacturat 416160 mc. 4. LungimeăreYeaădeăap< 45 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare 30,5 km.

Sediu Secundar Caracal

1. PopulaYieădeservit<-ap< 21365 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal 20540 loc. 3. Volumădeăap<ăfacturat 1359782. mc. 4. LungimeăreYeaădeăap<ăă 100 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare 76 km.

Punct de Lucru Vitomireşti

1. PopulaYieădeservit<-ap<ăă 2.340 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal - 3. Volumădeăap<ăfacturat 53736 mc. 4. LungimeăreYeaădeăap<ăă 56 km. 5. LungimeăreYeaădeăcanalizare -

Punct de Lucru Sl<tioara

1. PopulaYieădeservit<-ap< 1.326 loc.


Pag 71 din 172

2. PopulaYieădeservit<-canal 811 3. Volumădeăap<ăfacturat 61179 mc 4. LungimeăreYeaădeăap< 18 km. 5. Lungimeă reYeaă deă

canalizare 17,6

Sediu Secundar Balș

1. PopulaYieădeservit<-ap< 17000 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal 15501 loc 3. Volumădeăap<ăfacturat - 4. LungimeăreYeaădeăap< 57 km. 5. Lungimeă reYeaă deă

canalizare 39 km

Punct de Lucru Valea Mare

1. PopulaYieădeservit<-ap< 1538 loc. 2. PopulaYieădeservit<-canal - 3. Volumădeăap<ăfacturat - 4. LungimeăreYeaădeăap< 34,3 km. 5. Lungimeă reYeaă deă

canalizare -

Datele au fost furnizate de S.C.CompaniaădeăAp<ă

7.3. LocuriădeăAdunareă群iăCazareăaăSinistraYiloră ConformăPlanuluiăJudeYeanădeăEvacuare. SituaYiaăcentralizatoareăaăspaYiilorădeăcazareătemporar<,ăpreparareăşiăservireăhran<ădinăjudeYulăOltăseăreg<seşteăînăanexa nr.10.


Pag 72 din 172

SITUAXIAăCENTRALIZATOAREăAăSPAXIILORăDEăCAZARE, PREPARARE ŞIăSERVIREăAăHRANEIăDEăLAăOPERATORII ECONOMICIăDINăJUDEXULăOLT

Nr. crt

Denumirea

Adresa/

localitatea

Nr.

camere

Capacitate cazare

(nr. persoane)

Capacitate servit hrana

(Telefon)

1. Hotel PRESIDENT-S.C.TEF-HOTELS

PRESIDENT

D.N. 65, Or. Scorniceşti-Piscani

40 65 750 0249/464043

2. Hotel ROMULA S.C.

PARC S.A. Str.ăPiaYaăVictoriei,ănr.ă

14, mun. Caracal 25 50 200 -

3. Hotel BULEVARD S.C. TOP TURISM INTERMED SRL

Str. A.I. Cuza, nr. 50, mun. Slatina

69 100 200 0349/801810

4. Hotel PARC

Complex hotelier Parc Str.ăCrişan,ănr.ă1,ămun.ă

Slatina 80 152 400 0249/430391

5. Hotel EST

S.C. Transbuz S.A. Str. Silozului, nr. 2,

mun. Slatina 10 14 100 0249/436201

6. PensiuneaăTuristic<ă

SENATOR S.C. PANDIPO SRL

Str. General Aurel Aldea, Slatina

7 8 250 0249/430682

7. Hotel Paradis

S.C. PARADIS 2000 SRL Str. Dinu Lipatti, nr.

31, mun. Slatina 16 24 100 0249/416218

8. Hotel City

COMPLEX HOTELIER CITY SRL

Str. Ec. Teodoroiu, nr. 1, mun. Slatina

35 60 250 0249/413532

9. Hotel Central Str. N. Balcescu, or.

Balş 24 48 250 -

10. Cabana Rusciori

S.C. TEHNIC 96 SRL Or.ăScorniceşti,ăsat,ă

Rusciori 19 19 310 -

11 Hotel Primavera

S.C. Duroni Imvestiment SRL

Mun. Caracal, str. Negruăvod<,ănr.ă29

17 37 120 -

12. Hotel NO-NAME Str. Negru Vod<,ă

nr.102, mun. Caracal 5 10 120 -

13. Hotel LA BELGIANU Str.ăMirceşti,ănr.ă41,ă

oraşăCorabia 21 41 350 -

14. Hotel SUCIDAVA Str. Portului, nr. 2, Oraş Corabia

7 13 450 -

15. Hotel ZYTTO

S.C. Pitic Sport SRL Str. Ec. Teodoroiu, nr.13, mun. Slatina

23 46 180 0722409016

16. Restaurant Hanul

CIREAŞOVăS.C.BachusăS.A.

Str.ăPiteşti,ănr.ă127,ămun. Slatina

- - 350 -

17. RestaurantăHanulăCireaşov

S.C. BACHUS S.A Str.PiaYaăVictoriei,ănr.10, mun. Caracal

- - 100 -


Pag 73 din 172

Nr. crt

Denumirea

Adresa/

localitatea

Nr.

camere

Capacitate cazare

(nr. persoane)

Capacitate servit hrana

(Telefon)

18. Restaurant AMBASADOR Str.ăDr<g<neşti,ămun.ă

Slatina - - 400 -

21. Restaurant CAPITOL Str. M. Eminescu,

nr.127, mun. Slatina - - 100 0249/414111

22. Restaurant LA NONEL

S.C. Daniela S.R.L. Str. Oituz, mun. Slatina - - 300 0249/410930

24. RestaurantăP;DUREAă

SARULUI Com.ăBobiceşti,ăP<dureaăSarului - - 150 -

25. Cantina S.C. TMK-

ARTROM S.A. Str.ăDr<g<neşti,ăkm.ă93,ă

mun. Slatina - - 200 0372489111

26. Cantina S.C. ALRO-

VIMETCO S.A. Str.ăPiteşti,ănr.ă116,ă

mun. Slatina - - 2000 0249/431921

27. Cantina S.C.

HIDROCONSTRUCXIAăS.A.

Str. T. Vladimirescu, nr. 150, mun. Slatina

- - 600 0249/413289

38.

Cantina S.C. ELECTROCARBON

S.A.

Str. Silozului, nr. 9, mun. Slatina

-

-

3000

0249/412051

39. Cantina S.C. ALTUR S.A. Str. Piteşti,ănr.ă114,ă

mun. Slatina - - 300 0249/436834

40. Cantina S.C. ALPROM

S.A. Str. Milcov, nr. 1, mun.

Slatina - -

275

-

41. Cantina S.C. INSTIRIG

S.A. Str.ăN.ăB<lcescu,ănr.ă

192,ăor.ăBalş - - 600 0249/450007

42. CantinaăSchelaăCiur<ştiă

S.C. OMV-PETROM S.A. Com. Icoana, jud. Olt - -

60

-

43. CantinaăSchelaăCiur<ştiă

S.C. OMV-PETROM S.A. Oraşă Potcoava,

jud. Olt - -

68

-

44. COOP DE CONSUM S.A.

Corabia Or. Corabia, str. Popa

Şapc<,ănr.ă1 - -

100

-

45. COOP DE CONSUM S.A.

Corabia Or. Corabia, str.

I.H.R<dulescu,ănr.ă1 - -

200

-

46. Restaurant DUN;REA Or. Corabia, str. Cuza-

Vod<,ănr.ă85 - -

200

-

47. Restaurant ANNDREEA Mun. Caracal, str. 1

Decembrie1918,nr. 1 - -

80

-

48. Restaurant COBRALI

2000 SRL Mun. Caracal, str.

Intrarea Muzeului, nr. 4 - -

130

-

49. Restaurant Central S.C. DARIA INVEST SRL

Mun.Caracal,str.ăPiaYaăVictoriei, jud. Olt

- -

250 -


Pag 74 din 172

SecYiuneaă8. SPECIFIC REGIONAL a) Vecin<t<Yi Nord – Vest: JudeYulăVâlcea; Nord – Est: JudeYulăArgeş; Sud – Vest: JudeYulăDolj; Sud – Est: JudeYulăTeleorman. PuncteăextremeăaleăjudeYului

Nord – ComunaăVitomireşti; Est – Comuna Tufeni; Vest – Comuna Vulpeni; Sud – Comuna Ianca.

b)Riscuri transfrontaliere

PeăoăporYiuneădeă51 kmăjudeYulăOltă seă învecineaz<ă înăparteaădeă sud cu fluviul Dun<rea.

C.N.E. KOZLODUI seăg<seşte pe teritoriul Bulgariei, construit< pe malul drept al fluviului Dun<reaă laă aproximativă 3ă Kmă sudă deă confluenYa râului Jiu cu fluviul Dun<reaă şi la aproximativ 12 Km sud-vest de localitatea Bechet, având în prezent o putere instalat<ă deă 3.538ăMWă în grupuri de tip PWR, din care 4 de 440 MW (e) neanvelopateăşi 2 de 1.000 MW (e) anvelopate. În caz de accidentănuclearăseăpotăeliberaăşi dispersaăîn mediu produşi de fisiune subăform< gazoas<, lichid<ăsau solid<. Produşiiă radioactiviă gazoşiă şi sub form< de aerosoli se pot r<spândi pe o suprafaY< mare, astfel încâtă în cazul unui accident nuclear major se pot dep<şi nivelurile de intervenYie asociate m<surilor de protecYie. SituaYiaăcuălocalit<YileădeăpeărazaăjudeYuluiăOltăceăpotăfiăafectateădeăaccidentănuclearălaăC.N.E.ăKozloduiăesteăprezentat<ăînăanexa nr. 11. Radioactivitatea poate dep<şiă normeleă admiseă atât din punct de vedere al expunerii extreme la radiaYii emise de radionuclizi prezenYi înănorăsauădepuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expuneriiă interneă prină inhalareă şiă prină consumulă apeiă şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronYiului,ăcesiului,ăprecumăşiăaiăgazelorănobileăşi tritiului. Produşiiă radioactiviă lichiziă şi solizi, cu activit<Yiă specificeă mariă şi arie de r<spândire mic<, pot ajunge in fluviul Dun<rea, contaminând folosinYele de ap< din avalăşiăîn mod deosebit priza de ap< a sistemului de irigaYii Sadova - Corabia amplasat<


Pag 75 din 172

la sud de localitatea Ianca. Pot fi afectateăîn raza de 30 Km 2 localit<Yi Ianca şi Ştefan Cel Mare, iar înărazaădeă100ăKmă70ădeălocalit<Yi.

CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

SecYiuneaă1 - ANALIZA RISCURILOR NATURALE a) Fenomene meteorologice periculoase

a1) Tipul de risc - INUNDAXII Inunda郡iileă constituieă ună tipă deă riscă careă aă existată 群iă vaă continuaă s<ă existe,ăproducândăsitua郡iiădeăurgen郡<ăceănecesit<ăunăr<spunsăoperativ,ăintegrată群i eficient pentru limitareaă 群iă înl<turareaă consecin郡eloră negativeă pentruă popula郡ie,ă valoriă materialeă 群iăculturale,ăeconomieă群iămediu.ăInunda郡iileăpotăaveaăcauzeănaturaleă- fenomene climatice manifestateă înă anumiteă condiYiiă geologice,ă geomorfologice,ă deă relief,ă deă solă şiă deăvegetaYieă– sauăantropice.ăăÎnăfunc郡ieădeăcauze,ăinunda郡iileăpotăfi:ă

• InundaYiiăcaăurmareăaărev<rs<rilorănaturaleăaleăcursurilorădeăap<ăcauzateădeăcreştereaă debiteloră proveniteă dină precipitaYiiă şi/sauă dină topireaă brusc<ă aă ă stratuluiă deăzapad<ăsauăaăblocajelorăcauzateădeădimensiunileăinsuficienteăaleăsecYiunilorădeăscurgereăaă poduriloră şiă podeYelor,ă blocajeloră produseă deă gheYuriă sauă deă plutitoriă (deşeuri,ămaterialălemnosăetc.),ăbar<riăartificialeăcreateădeăanimale,ăalunec<riădeăteren,ăaluviuniăşiăavalanşeădeăzapad<,ăfiecareădintreăacesteaăavândăcaăefectăblocareaăalbiei;ă

• InundaYiiădatorateăscurgerilorădeăpeăversanYi;ă • InundaYiiă provocateă deă incidente,ă accidenteă sauă avariiă laă construcYiileă

hidrotehnice;

• InundaYiiăproduseădeăridicareaăniveluluiăpânzeiădeăap<ăfreatic<ă(inundaYiiădin ape interne pe terenurile agricole, incintele de desecare).

Managementulă situa郡iiloră deă urgen郡<ă generateă deă inunda郡iiă seă realizeaz<ă prinăm<suriă preventive,ă operativeă deă interven郡ieă 群iă deă reabilitare,ă careă constauă înăidentificarea,ă înregistrareaă群iăevaluareaă tipurilorădeăriscă群iăaă factorilorădeterminan郡iăaiăacestora, în群tiin郡areaă factoriloră interesa郡i,ă avertizarea,ă alarmarea,ă evacuareaă 群iăad<postireaăpopula郡ieiă 群iăanimalelor,ă limitarea,ă înl<turareaăsauăcontracararea efectelor negativeăproduseăcaăurmareăaămanifest<riiăfactorilorădeărisc.


Pag 76 din 172

M<surileă deă limitare,ă înl<turareă sauă contracarareă aă efecteloră inunda郡iilorăconstituieă oă obliga郡ieă pentruă organeleă administra郡ieiă publiceă centraleă 群iă localeă cuăatribu郡iiăînăacest domeniu.

M<rimileăcaracteristiceădeăap<rareăîmpotrivaăinunda郡iilorăsunt: • m<rimiăzonaleădeăavertizare, stabiliteălaăsta郡iileăhidrtometriceă群iălaăposurileă

pluviometriceăsituateăînăamonteădeăobiectiveleăpericlitate,ădup<ăcaz,ăpentruăprecipita郡ii,ăniveluri sau debite;

• m<rimiălocaleădeăap<rare,ăstabiliteăînăapropiereaăobiectivelor,ăsubăform<ădeăniveluri sau debite. M<rimileăcaracteristiceădeăap<rareăînăcazădeăinunda郡ii pentru zonele îndiguite ale cursurilorădeăap<:

• cota fazei I deăap<rareă(CodăGalben) – atunciăcândănivelulăapeiăajungeălaăpiciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

• cota fazei a II a deă ap<rareă (CodăPortocaliu) - atunciă cândănivelulă apeiăajungeălaăjum<tateaăîn<l郡imiiădintreăcotaăfazeiăIă群iăceaăaăfazeiăaăIIIăaădeăap<rare;

• cota fazei a III a deăap<rareă(CodăRo群u) - atunciăcândănivelulăapeiăajungeăla 0,5 – 1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sub cota nivelului maxim pentru care s-aădimensionatădigulărespectivăsauălaădep<群ireaăunuiăpunctăcritic. M<rimileăcaracteristiceădeăap<rareă înăcazădeă inunda郡iiăpentruăzoneleăneîndiguite aleăcursurilorădeăap<,ăînăsec郡iunileăsta郡iilorăhidrometrice:

• cotaădeăaten郡ie (Cod Galben) – nivelul la care pericolul de inundare este posibilădup<ăună intervalădeă timp relativ scurt,ănecesitândăoăvigilen郡<ă sporit<ă înă cazulădesf<群ur<riiăunorăactivit<郡iăexpuseălaăinunda郡ii;

• cotaă deă inunda郡ii (Cod Portocaliu) – nivelulă laă careă seă producă rev<rs<riăimportanteăcareăpotăconduceălaăinudareaădeăgospod<riiă群iăobiectiveăsocial-economice;

• cota de pericol (Codă Ro群u)ă - nivelulă laă careă suntă necesareă m<suriădeosebite de evacuare aăoameniloră群iăbunurilor,ărestric郡iiălaăfolosireaăpoduriloră群iăc<ilorărutiere,ă precumă 群iă luareaă unoră m<suriă deosebiteă înă exploatareaă construc郡iilorăhidrotehnice.

InundaYiileăproduse înăjudeYulăOltăde-a lungul anilor aăimpusărealizareaădeălucr<riăspecificeă (înă specială dup<ă inundaYiileă dină perioadaă 1965-1970) privindă gospod<rireaăapeloră mariă şiă deă amenajareă aă cursuriloră deă ap<:ă lacuriă deă acumulareă cuă volumănepermanent, lacuri de acumulare cu scop complex pentru care s-auăprev<zutăvolumeănepermanente,ă lucr<riă deă regularizareă aă cursuriloră deă ap<,ă lucr<riă deă îndiguireă şiăconsolid<riădeămaluri.


Pag 77 din 172

Rev<rs<rileăcursurilorădeăap<ădeăpeă teritoriulă judeYuluiăOltăpotă fiăprovocate de: viituri,ăblocareaăscurgeriiă libereăaăapelorăprinăalunecareaăversanYiloră înăalbieăsauăprinăaglomerareaăgheYurilorăsauăaltorăplutitoriăînăsecYiuniăînguste.

InundaYiileă potă fiă previzionateă cuă ajutorulă Centrului Meteo Regional Oltenia, careălanseaz< prognozaăapariYieiăunorăformaYiuniănoroaseăcareăpotăproduceădeclanşareaădeăfenomeneămeteoăpericuloaseăcuăprivireălaăcreştereaănivelurilorăpeăfluviulăDun<reaăşiăpeă râurileă interioareă dină teritoriu,ă iară CentrulăOperaYional,ă dină cadrulă Inspectoratuluiăpentru SituaYiiă de UrgenY<ă “Mateiă Basarab”ă ală judeYuluiă Olt,ă transmiteă avertiz<riăcomitetelorălocaleăşiăagenYilorăeconomici.

Cele mai mari viituriăproduseăînăbazineleăDun<re, OltăşiăVedea s-auăînregistratăîn

anii 1969, 1970, 1971, 1972, 1975, 1991, 2005, 2006 şiă 2014 viituri provocate de cantit<Yiă importanteă deă precipitaYiiă c<zuteă înă bazină 150 - 200ă mm,ă înă aceştiă aniăînregistrându-seălaăuneleăstaYiiămeteorologiceădebitulămaximăistoric.

Zoneleă celeă maiă expuseă inundaYiilor înă judeYulă Oltă suntă cursurileă mijlociiă şiăinferioareă aleă râurilor Vedea,ă VediYa,ă OlteY,ă Iminog,ă Dorofei, Beica, Mamu şiă v<iălocale.

Înă ultimiiă aniă s-auă produsă pagubeă importanteă materialeă şiă umaneă datorateăefecteloră distructiveă aleă viituriloră înregistrate. Aceast<ă tendinY<ă scoateă înă evidenY<ăfaptulăc<ăpagubeleădatorateăinundaYiilorănuăconstituieăoăconsecinY<ăexclusivăaăregimuluiăhidraulică aă râuriloră ciă şiă aă ocup<riiă albieiă majore.ă Înă aceleaşiă condiYiiă hidrauliceăpagubeleăcrescăpeădiverseăperioadeădeătimpăcaăurmareăaăamplas<riiănecorespunz<toare deănoiăobiectiveăînăzoneleăinundabile. DateăstatisticeăprivindăinundaYiileădinăjudeYulăOlt Dină totalulă deă 112ă localit<郡iă aleă jude郡ului,ă potă fiă afectateă deă inunda郡ii din rev<rs<riădeăcursuriădeăap<ă群iăscurgeriădeăpeăversan郡iă110ălocalit<郡i.

Principaleleă cursuriă deă ap<ă dină judeYulă Olt,ă careă prezint<ă pericol mare de inundaYiiăsunt:

• fluviul Dun<rea,ă situată înă parteaă deă sudă aă judeYului,ă prină formareaă deăviituri datorit<ăprecipita郡iilorăabundenteă群iăaătopiriiăbruşteăaăz<pezilor;

• râulă Olt, prin ruperea sau avarierea celor opt baraje de pe cursul lui: Strejeşti,ăArceşti,ăSlatina,ăIpoteşti,ăDr<g<neşti-Olt,ăFrunzaru,ăRus<neştiăşiăIzbiceni;

• afluenYiiă râuluiă Olt,ă prină formareaă deă viituriă datorit<ă ploiloră torenYiale,ăscurgerilorădeăpeăversanYiăşiătopiriiăbruşteăaăz<pezilorăprim<vara;


Pag 78 din 172

• râulă Vedeaă şiă afluenYiiă acestoraă prină formareaă deă viituriă datorit<ă ploilorătorenYiale,ăscurgerilorădeăpeăversanYiăşiătopiriiăbruşteăaăz<pezilorăprim<vara.

Înă anulă 2005,ă înă lunaă iulie,ă înă judeYulă Olt,ă inundaYiile provocate de ploile torenYiale,ăscurgerileădeăpeăversanYi,ăşiărev<rsareaăunorăcursuriădeăap<:ăVedea,ăVediYa,ăOlteY,ăIminog,ăBeica,ăauăcreeatăpagubeădirecteăşiăindirecteăînă40ădeălocalit<Yi.ăViolenYaăviituriloră dină aceast<ă lun<ă aă dusă laă efecteă socialeă negative: decesul a 5 persoane, afectareaă lucr<rilorăcuă rolădeăap<rareă împotrivaă inudaYiilor,ăprecumăşiă imenseăpagubeămateriale (35.266.404 lei ). Înă lunaă augustă aă aceluiaşiă an,ă ploileă torenYiale,ă scurgerileă deă peă versanYi,ărev<rsareaă unoră cursuriă deă ap<:ăOlteY,ăGengea,ă auă produsă inundaYiiă careă auă provocatăpagubeămaterialeăînă22ălocalit<YiăaleăjudeYuluiăOlt,ăcuăoăvaloareădeă11.649.907ălei. BazinulăHidrograficăDUN;RE

Viitura din aprilie 2006 de pe fluviul Dun<rea reprezint<ă ceaămaiă important<ăviitur<ă produs<ă înă perioadaă deă observaYiiă 1840-2006,ă debitulă maximă înă secYiuneaăBaziaşăaăfostădeă15.800ămc/săfaY<ădeăcelămaiămareădebităînregistratăpân<ăînăprezentăînăanul 1895, de 15.082 mc/s. Cauzele producerii acestei viituri excepYionaleăauăfost:

➢ stratulădeăz<pad<ăexistentăînăaproapeătotăbazinulăDun<riiăaăm<suratăgrosimiădeăpân<ălaă2ă- 3ăăm,ăînăzoneleămontaneădinăAlpiăşiăCarpaYi;

➢ temperaturileă foarteă mariă laă sfârşitulă luniiă martieă careă auă dusă laătopireaăaccelerat<ăaăstratuluiăde z<pad<;

➢ precipitaYiileăc<zuteăs-auăsuprapusăpesteătopireaăstartuluiădeăz<pad<; ➢ producereaă aproapeă simultan<ă aămaiă multoră viituriă deă peă Dun<re,ă

Tisa,ăSavaăşiăTimiş. ÎnăjudeYulăOlt,ăcaăurmareăaăviituriiădeăpeăDun<reăînăperioadaăaprilie-mai, au fost

afectate 6ă localit<Yi,ă maiă multeă obiectiveă industriale,ă obiectiveă agricole,ă c<iă deăcomunicaYie,ăcareăauătotalizatăpagubeădeăpesteă121.790ălei.

Înăanulă2006ăpeăfluviulăDun<rea,ăfazeleădeăap<rareăauăevoluatăastfel: ✓ înăperioadaă13-15.03.2006 incinta s-aăaflatăînăfazaăIădeăap<rare; ✓ înăperioadaă15-21.03.2006 incinta s-aăaflatăînăfazaăIIădeăap<rare; ✓ înăperioadaă21-25.03.2006 incinta s-aăaflatăînăfazaăIădeăap<rare; ✓ înăperioadaă25.03ă– 09.04.2006 incinta s-aăaflatăînăfazaăIIădeăap<rare; ✓ înăperioadaă09-25.04.2006 incinta s-aăaflatăînăfazaăIIIădeăap<rare;


Pag 79 din 172

Înădataădeă25.04.2006,ăs-a rupt batardoul de la digul de compartimentare (de la subtraversareaă v<iiăM<guraăGâştii)ă dintreă incinteleăBechetă – D<buleniă şiăD<buleniă – Potelu,ăcaăurmareăaăced<riiădiguluiălongitudinal Ghindici-Rast-BistreYădinăamonte.

PentruămenYinerea,ăniveluluiăsc<zutăaăapeiăînăincintaăîndiguit<ăD<buleniă– Potelu şiă golireaă acesteia,ă s-aă creată oă breş<ă înă digulă longitudinală laă ceaămaiă sc<zut<ă cot<ă înălungime de 130 m, la km 29+400 pe dig. Înă anulă 2006,ă înă perioadaă 14.03.2006 - 24.05.2006,ă fluviulă Dun<rea a atins nivelul istoric deă 801cmă şiă debitulă deă 15.400ăm3/s,ă laămiraă PortăCorabiaă înă dataă deă23.04.2006.ă Înă dataă deă 27.04.2006, înă zonaă deă încastrareă aă diguluiă transversală deăcompartimentareăînăterenănatural s-aăprodusăoădeversareăşiăoăbreş<ăprinăcareăapaăaăintratăînăIncintaăPoteluă– Corabia.

Înădataăde 08.05.2006, laăkmă29ă+ă400ăalădiguluiădeăap<rareăPoteluă– Corabia din administrareaă Sistemuluiă deă Gospod<rireă aă Apeiă Olt,ă s-aă efectuată oă breş<ă înă corpul diguluiăpentruăevacuareaăgravitaYional<ăaăapeiădinăincint<.ă

Realizareaă breşeiă s-aă f<cută înă conformitateă cuă prevederileă Hot<râriiănr.4/30.04.2006 a Ministerului MediuluiăşiăGospod<ririiăApeloră- Comitetul Ministerial pentruă SituaYiiă deă UrgenY<.ă Digulă de ap<rareă deă laă Dun<re,ă Poteluă - Corabia, s-a comportată corespunz<toră înă aceast<ă perioad<,ă breşaă formându-se pentru a se putea evacuaăapaădinăincint<.ăă

IncintaăÎndiguit<ăşiăDesecat<ăPoteluă– Corabia Digulădeăap<rareăalăinciteiăPoteluă– Corabia,ăseăafl<ăînăadministrarea Sistemului

deă Gospod<rireă aă Apeloră Oltă – FormaYiaă Caracal.ă Digulă Poteluă – Corabiaă ap<r<ă oăsuprafaY<ă deă 14445ă haă teren,ă parYinândă comuneloră Ianca,ă Grojdibodu,ă Guraă Padinii,ăOrleaă şiă Corabia,ă oă lingimeă deă 32,4ă kmă şiă esteă situată peă malulă stângă al fluviului Dun<rea.ă

Ap<rareaă împotrivaă inundaYiiloră aă incinteiă îndiguiteă Poteluă – Corabia se realizeaz<ă prină digulă longitudinală Poteluă – Corabiaă şiă digulă transversală D<buleniă – Dun<reă (M<guraă Gâştii)ă construită cuă asigurareaă deă calculă deă 1șă şiă asigurareaă de verificare de 0,5%.

Amenaj<rileă pentruă desecareă şiă irigaYiiă dină incint<ă seă afl<ă înă administrareaăAgenYieiăNaYionaleădeăÎmbun<t<YiriăFunciareă– FilialaăjudeYuluiăOlt.

Canaleleădeădesecareăexecutateăulteriorădiguluiădeăap<rareăauăoălungimeădeă306,4ăkmăşiăconstau din: ✓ canaleăcolectoareăCCP1ăŞIăCCP2ăavândăoălungimeădeă40,184ăkm; ✓ canaleăprincipaleăînălungimeădeă84,ă116ăkm;


Pag 80 din 172

✓ canaleăsecundareăînălungimeădeă182,100ăkm. PentruăbunaăfuncYionareăaăsistemuluiădeădesecareăs-aăconstruităînăcadrulăincinteiăoă

staYieădeăpompareălaăVîlcoviaăkmă15ă+ă400,ăoăstaYieădeărepompareălaăR<cariăkmă21+100ăla dig, o statie la Celei, o statie la Racari 2, una pe canalul CP1, alta pe canalul CP 14 si statia PS km 4+500 reversibila, iarna desecare si vara irigatii.

Bazinul Hidrografic OLT

Laă postulă hidrometrică Gropşaniă - pârâulă Gem<rt<lui,ă înă dataă deă 12.07.2005ă aă

atinsăşiădep<şităcotaădeăinundaYieă(C.I.- 350) H-375; LaăpostulăhidrometricăRşca - pârâulăTesluiăOltean,ăînădataădeă03.08.2005ăaăatinsă

şiădep<şităcotaădeăinundaYie (C.I.- 350) H-442; Laă postulă hidrometrică Pleşoiu - pârâulăBeica,ă înă dataă deă 16.08.2005ă aă atinsă şiă

dep<şităcotaădeăpericolă(C.P.- 450) H-496; LaăpostulăhidrometricăBalşă- râulăOlteY,ăînădataădeă17.08.2005ăaăatinsăşiădep<şită

cota de pericol (C.P.- 475) H-513; BazinulăHidrograficăARGEŞă– VEDEA

Laă postulă hidrometrică Buzeştiă – râulă Vedea,ă înă dataă deă 23.09.2005 aă atinsă şiă

dep<şităcotaădeăpericolă(C.P.- 450) H-560. UnăfaptădeosebităalăinundaYiilorădinăanulă2005,ăaăfostăacelaăc<ădină61ădeălocalit<Yiă

care au fostăafectate,ăccaă30ădeălocalit<Yiăauăfostăinundateădeă2ăsauă3ăori,ăînăceleă10ăluniăînă careă s-auă produsă inundaYiiă (ploiă torenYialeă şiă scurgeriă deă peă versanYi).ă Înă acestă ană(2005)ăauăfostăavariateă15ăbarajeădeăp<mânt,ădinăcareădou<ăcuărolădeăap<rareăîmpotriva inundaYiiloră dină administrareaă Sistemuluiă deă Gospod<rireă aă Apeloră (S<lt<neştiă şiăBrebeni),ă celelalteă 13ă fiindă înă administrareaă prim<riiloră sauă suntă concesionateă(Ştreanguă – pârâulă Ştreangu,ă Brebeni- pârâulă Dârjov,ă CoteniYaă – pârâulăMiloveanu,ăDobrosloveni- pârâulăFr<sinet,ă Ipoteştiă – pârâulăOboga,ă Izvoareleă– pârâulăC<lm<Yui,ăOsica de Jops – pârâulă Bobu,ă Buiceştiă – pârâulă Dârjov,ă Priseacaă – pârâulă Dârjov,ăCtane- pârâulăMierleşti,ăOraşăPotcoavaăpârâulăDorofei,ăCrîmpoiaă – pârâulăBr<neasa,ăMovileni – pârâulăDorofei).ăLaăinundaYiileădinălunaăiulieăs-auăînregistratăunănum<rădeă5ădecese.

Înăanulă2014, fenomenele hidrometeorologice periculoase s-au manifestat cu o intensitateăsporit<ăfaY<ădeăaniiăanteriori,ăvaluriădeăinundaYiiăafectândăzeciădeălocalit<Yi,ălocuinYe,ă culturiă agricole,ă infrastructuraă local<ă şiă judeYean<.ă C<derileă însemnateă deă


Pag 81 din 172

precipitaYiiă careă deseoriă auă dep<şită 100ă l/mpă înă 24hă auă produsă înă perioadaă martie-decembrie 2014,ăpagubeăînsemnateăînătotăjudeYul.ăPrintreăceleămaiăafectateălocalit<Yiăale judeYuluiă auă fostă comuneleă Schitu,ă Şerb<neşti,ă Movileni,ă Coloneşti,ă Vitomireşti,ăMorunglav,ă Valeaă Mare,ă Voineasa,ă Oboga,ă Vulpeni,ă Vultureşti,ă Sîmbureşti,ăBrebeni,ăSîrbiiă- M<gura,ăOptaşi-M<gura,ăB<r<şti,ăIcoanaăşiăCorbu.

Înă vedereaă limit<riiă efecteloră inundaYiiloră s-aă impusă noiă lucr<riă deă ap<rareă sauăreabilitareăaăcelorăexistente,ăînăurm<toareleăzoneădeăriscămajoreădeăinundare:ărâulăOlteYălaăIancuăJianu,ăMorunglav,ăBalş,ăBârza,ăDobrun,ărâulăBârluiălaăMorunglavăşi Bobiceşti,ărâulăPlapceaăavalăDNă65ă– amonte Vedea,ărâulăVedeaălaăV<leni,ăCorbu,ăIcoana.

Dup<ă inundaYiileă dină anulă 2014,ă auă fostă executateă lucr<riă deă intervenYiiă prinăalocarea unor sume din Fondulă deă intervenYieă laă dispoziYiaă guvernului, pentru prevenireaă şiă înl<turareaă efecteloră calamit<Yiloră naturaleă produseă deă inundaYiiă peăcursurileădeăap<ă- pârâulăCâineluiăşiărâulăVedeaăînălocalitateaăIcoana şiărâulăTeleormanăînăsatulăBeiuăşiălucr<riădeăap<rareădeămalăpeărâulăOlteYăînăzonaălocalit<YiiăMorunglav.

EvidenYiereaăfrecvenYeiăproduceriiăfenomenelorădeăinundaYiiăînăperioadaă

1998-2015,ăpeălocalit<Yi:

Nr. Crt.

Localit<郡iăafectate Inunda郡ii 1998-2015

Nr. Crt.

Localit<郡iăafectate Inunda郡ii 1998-2015

1. Mun. Slatina 2005, 2003 44. Com. Ianca 2006, 2014

2. Mun. Caracal 2004, 2006, 2014 46. Com. Leleasca 2005, 2014

3. OraşăBalş 2005,2006,2014 47.

Com. Morunglav

2005, 2006, 2014

4. OraşăDr<g<neşti-Olt 2004, 2005 48. Com. Maruntei 2005

5. OraşăCorabia 1999, 2004,2005,2006

49. Com.

Morunglav 2005, 2014

6. OraşăPiatraăOlt 2005, 2006,2014 50. Com. Milcov 2005, 2006, 2014

7. OraşăScornicesti 2005, 2006,2014 51. Com. Movileni 2005, 2014, 2015

8.

OraşăPotcoava 2005, 2014 52. Com. Mihaiesti 2005

9. Com.ăB<r<şti 1998, 2005, 2014 53. Com. N Titulescu 2014 10. Com. Baldovinesti 2005, 2014 54. Com.ăOptaşi-M<gura 1998, 2005, 2014

11. Com. Bobicesti 2005, 2006, 2014

55.

Com. Osica de Jos 2005

12. Com. Balteni 2005

56. Com. Oporelu 2005, 2014

13. Com. Brebeni 2005, 2014, 2015 57. Com. Oboga 2005, 2014

14. Com. Babiciu 2006

58. Com. Orlea 2006

15. Com. Brancoveni 2006 59. Perieti 2005, 2014, 2015


Pag 82 din 172

16. Com. Barza 2006 60. Com. Plesoiu 2005, 2006, 2014,

2015 17. Com. Cezieni 2014, 2015 61. Com. Poboru 2005, 2014 18. Com.ăColoneşti 2005, 2014 62. Com. Priseaca 2005, 2014, 2015 19. Com. Corbu 2005,2014, 2015 63. Com.Pîrşcoveni 2003, 2006, 2014 20. Com. Cungrea 2005, 2006, 2014 64. Com. Radomiresti 2005, 2006 21. Com.ăCurtişoara 2014 65. Com.Sarbi – Magura 2005, 2006, 2014

22. Com.ăCrîmpoia 2003, 2005, 2014,

2015 66. Com. Scarisoara 2006

23. Com. Calui 2005, 2014 67. Com. Spineni 2005 24. Com. Coteana 2005, 2014 68. Com. Seaca 2005, 2015 25. Com.ăCîrlogani 2014 69. Com. Schitu 2005, 2014

26. Com. Dobrun 1998, 1999, 2003,

2006 70. Com. Serbanesti

2003, 2005, 2006, 2014, 2015

27. Com. Dobretu 2005, 2006, 2014 71. Com.ăSîmbureşti 2014, 2015 28. Com. Dobroteasa 2004, 2005, 2014 72. Com. Strejesti 2003, 2014, 2015

29. Com.

Dobrosloveni 2005,2006, 2014 73. Com.Stefan Cel Mare 2006

30. Com. Falcoiu 2005,2014 74. Com. Stoicanesti 2006

31. Com.ăF<rcaşele 2014 75. Com. Tufeni 2003, 2004, 2005,

2014 32. Com. Gradinari 2005,2014 76. Com. Teslui 2005, 2014

33. Com. Garcov 2004, 2005, 2006,

2014 77. Com. Tatulesti 2005

34. Com. Gavanesti 2005, 2014 78. Com. Valea Mare 2005, 2014, 2015 36. Com. Grojdibodu 1999, 2006 79. Com. Verguleasa 2005, 2014

37. Com.ăG<nesa 2014, 2015 80. Com.

Vitomireşti 2005, 2006, 2014

38. Com.Gura Padinii 2006 81. Com. Vulturesti 2005, 2014, 2015 39. Com.ăGhimpeYeni 2014 82. Com. Vulpeni 2005, 2014

40. Com. Iancu Jianu 1998,2005, 2006,2014

83. Com. Valcele 2005, 2014, 2015

41. Com. Icoana 2005, 2014 84. Com. Voineasa 2005, 2006, 2014 42. Com. Izvoarele 2005, 2006 85. Com. Valeni 2005, 2014 43. Com. Ipotesti 2005, 2014 86. Com. Vladila 2003

a2) Tipul de risc - C;DERIăMASIVEăDEăZ;PAD; C<derileămasiveăde z<pad<ăreprezint<ăefectulăcumulatăalămaiămultorăepisoadeădeăninsoriă abundente,ă înă aceea群iă zon<,ă într-un interval scurt de timp, care nu permit interven郡iaăpentruăînl<turareaăurm<rilorăninsorilorăabundente. Ninsorile abundente reprezint<ă ună volumă mareă deă precipita郡iiă subă form<ă deăninsoareă(densitateămareăaăfulgilor,ădeterminândăreducereaăsemnificativ<ăa vizibilit<郡iiăorizontale),ălaăscar<ăna郡ional<ăsauăregional,ăîntr-un interval scurt de timp. C<derileă masiveă deă z<pad<ă 群iă ninsorileă abundente pot duce la blocarea unor activit<郡iădeătransportăastfel:


Pag 83 din 172

• pe modul de transport rutier grosimeaăstratuluiădeăz<pad<ăsauăreducereaăaccentuat<ăaăvizibilit<郡iiăpoateăblocaăcircula郡iaăautovehiculelorăpe toate categoriile de drumuri;

• pe modul de transport feroviar stratulădeăz<pad<ăpoateăblocaă transportulăpeă liniileă deă caleă ferat<ă 群iă poateă perturbaă activitateaă înă g<ri,ă triaje,ă precumă 群iă aăregulatoarelorădeăcircula郡ieăaătrenurilor;

• pe modul de transport naval stratulădeăz<pad<ăinfluen郡eaz<ăactivit<郡ileădin porturi,ăîntârziindătimpiiădeăoperareăaănavelor;

• pe modul de transport aerian stratulăgrosădeăz<pad<ădepusăpeăpisteleădeădecolare-aterizare,ăpeăc<ileădeărulareă群iăpeăelementeleădeăbalizaj,ăprecumă群iăreducereaăaccentuat<ăaăvizibilit<郡iiăblocheaz<ătemporarăactivitateaădeăzbor,ăducândălaăanul<riăsauăîntârzieriădeăcurseăaeriene. Consecin郡eleăc<derilorămasiveădeăz<pad<ă群iăaăninsorilorăabundenteăpotăfi:

• punereaăînăpericolăaăvie郡iiăsauăs<n<t<郡iiăpersoanelor; • blocareaăactivit<郡iiăeconomice; • întreruperiă aleă furniz<riiă energieiă electrice,ă termice,ă gazeloră 群iă apeiă

potabile; • izolareaă unoră localit<郡iă 群iă imposibilitateaă aprovizion<riiă cuă alimenteă 群iă

medicamenteăaăpopula郡ieiă群iăanimalelor; • blocareaă evacu<riiă persoaneloră bolnaveă 群iă aă femeiloră gravideă c<treă

unit<郡ileăspitalice群ti; • deteriorareaăunorăconstruc郡iiădinăcauzaăgreut<郡iiăstratuluiădeăz<pad<; • înr<ut<郡ireaăcircula郡ieiăpietonale; • deterior<riă aleă re郡eleloră deă electricitate,ă telefonie,ă transmisiiă prină cablu,ă

rupereaăsauăpr<bu群ireaădeăcopaciădinăcauzaăgreut<郡iiăz<peziiă群iăavalan群eăcareăpotăblocaăanumiteăc<iărutiereăsauăferoviare. Evaluarea riscurilor c<deriă masiveă deă z<pad< 群iă asociateă acestoraă 群iă emitereaăavertiz<rilor/aten郡ion<riloră seă voră faceă înă modă corespunz<toră potrivită „Procedurii de codificareăaă inform<rilor,ăaten郡ion<riloră 群iăavertiz<rilorămeteorologiceăcareă seăemită înăcazulă produceriiă deă fenomeneă meteorologiceă periculoaseă laă scar<ă na郡ional<ă sauăregional<“ă (anexaănr.ă 1ă laăOrdinulăministruluiămediuluiă 群iă p<duriloră 群iă alăministrului administra郡ieiă 群iă interneloră nr. 3403/245/2012).ă Aten郡ion<rileă 群iă avertiz<rileămeteorologiceăprivindăc<derileămasiveădeăz<pad</ninsorileăabundenteăvorăfiăînso郡iteădeăun cod de culori atribuit astfel:


Pag 84 din 172

1. AtenYionareăcod galben seăemiteăcând: a) pe timpăscurt,ăcondiYiileădeăcirculaYieărutier<ăpotădeveniădificileăpeădrumurileăsecundareăşiăseăpotăproduceăperturb<riăaleătransportuluiăferoviar;ă b)ăpeătimpăscurtăşiăpeăariiărestrânseăseăpotăproduceăîntreruperiăaleăaliment<riiăcuă

energieăelectric<;ă c) ninsorileăabundenteăşi/sauăviscoliteăpotăprovocaăuneleăpagubeăînăgospod<rii.ă

2. Avertizare cod portocaliu seăemiteăcând:

a)ă condiYiileă deă circulaYieă rutier<ă potă deveniă foarteă dificileă şiă seă potă produceăperturb<riăaleătransportuluiăferoviar,ăducândălaăizolareaăunorăcomunit<Yi;ă

b)ăseăpotăproduceăîntreruperiăaleăaliment<riiăcuăenergieăelectric<;ă c)ninsorileăabundenteăşi/sauăviscolulăpot/poateăprovocaăpagubeăînăgospod<rii;ă

d)ăseăpotăproduceăpagubeăimportanteăînăsectorulăforestier;ă e)ăuneleădistrugeriăpotăafectaăreYeleleădeăelectricitateăşiădeătelecomunicaYii.ă

3. Avertizare codăroşu seăemiteăcând: a)ă circulaYiaă risc<ă s<ă devin<ă impracticabil<,ă peă durat<ă lung<,ă înă întreagaă reYeaă

(rutier<,ă feroviar<,ă maritim<ă şiă aerian<,ă afectândă gravă activit<Yileă umaneă şiă viaYaăeconomic<);ă

b)ănumeroaseălocalit<Yiăpotăfiăizolate,ăpunândăînăpericolăviaYaălocuitorilor;ă c) se pot produce pagube materiale foarte importante; d) seăpotăproduceăpagubeămajoreăînăsectorulăforestier;ă

e) reYeleleădeăelectricitateăşiădeătelecomunicaYiiăpotăsuferiădistrugeriăimportanteătimp de mai multe zile.

LaănivelulăjudeYuluiătoateădrumurileăprezint<ăriscădeăînz<pezire:

➢ drumuriănaYionale: DN 65 (E 574), DN6 (E 70), DN 64, DN 54, DN 54 A, DN 67 B.

➢ drumuriăjudeYene: DJ 542, DJ 542 A, DJ 543, DJ 544, DJ 544 A, DJ 546, DJ 546 A, DJ 546 B, DJ 546 C, DJ 546 E, DJ 546 G, DJ 604, DJ 641, DJ 642, DJ 642 A, DJ 563, DJ 643A, DJ 643 C, DJ 644, DJ 644 A, DJ 648, DJ 648 A, DJ 651 B, DJ 653, DJ 657, DJ 657 B, DJ 657 D, DJ 657 E, DJ 677, DJ 677 C, DJ 678, DJ 678 B, DJ 678 E, DJ 678 G, DJ 679, DJ 679 B, DJ 703, DJ 703 B, DJ 703 C, DJ 703 D, DJ 546 D.


Pag 85 din 172

a 3) Tipul de risc - FURTUNI ŞIăVISCOLE

a 3.1 Furtuna este un fenomen meteorologic, care const<ăînăploaieăşiădesc<rc<riăelectriceă (fulgereăşiă tr<snete),ă însoYiteăaproapeă întotdeaunaăşiădeăvânturiăputernice, de peste 75 km/h. a 3.2 Viscolul esteăunăvânt puternicăînsoYit de spuberarea z<peziiăşiădeătransportulăacesteia deasupra suprafeYeiă p<mântului. Înă multeă cazuri,ă viscoleleă suntă însoYiteă deăninsoriă careă reducă vizibilitatea.ă Viscoleleă devină hazardeă naturaleă atunciă cândă prinăefecteleă datorateă vânturiloră puternice,ă spulber<riiă z<peziiă şiă acumul<riiă acesteiaă subăform<ă deă troieneă producă pagubeă materialeă importante.ă Viscoleleă perturb<ă traficulărutier,ă feroviară şiă aerian,ă adeseori acestea fiindă întrerupteă pentruă diferiteă perioade. Vânturileăputerniceăproducădezr<d<cin<riădeăarboriăşiăîntreruperiăaleălivr<rilorădeăcurentăelectricăşiăaleăaprovizion<riiăpopulaYiei.ă

Ca mod de manifestare viscolele pot fi: a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) – esteă produsă deă vântulă puternică concomitentăcuăninsoare,ăantrenândăz<padaăînăc<dere;ă b) viscolul de jos (viscolul de sol) – esteăprodusădeăvântăputernicăcareăspulber<ăz<padaăafânat<ăc<zut<ăanteriorăpeăsuprafaYaăsolului;ă c) viscol general – esteădeterminatădeăviscolulădeăsusă(c<deriădeăz<pad<),ă concomitentăcuăviscolulădeăjos(antrenareaăz<peziiăc<zut<ăanterior). Xinândăseamaădeăvitezaăvântuluiăviscolele pot fi: a) viscole moderate – cândăvitezaăvântuluiăesteăcuprins<ăîntreă6ăşiă10ăm/s,ă b) viscole tari – cândăvitezaăvântuluiăesteăcuprins<ăîntreă11ăşiă16ăm/s,ă c) viscole violente – cândăvitezaăvântuluiăesteămaiămareădeă17ăm/s,ă d)ă furtuniădeăz<pad<ă– viscolulăgeneralăcuăoăvitez<ăaăvântuluiămaiămareădeă17ăm/s,ă cândă transportulă z<peziiă esteă foarteă intens,ă iarăvizibilitateaă esteă redus<;ă înă cazulăviscolelorălucr<rileădeădesz<pezireăsuntăîntrerupte.ă ÎnăceleămaiăfrecventeăsituaYii,ăviscoleleăsuntăînsoYiteădeăninsoriăabundenteăcareăreducăfoarteămultăvizibilitatea,ăperturb<ătraficulărutier,ăferoviarăşiăaerian,ăadeseoriăacesteaăfiindăîntrerupteăpentruădiferite perioade. ÎnăfuncYieădeăposibileleăconsecinYeăaleăvântuluiăputernic,ăseăemităatenYion<riăsauăavertiz<riămeteorologiceădup<ăcumăurmeaz<:

1. AtenYionareăcod galben seăemiteăcând:ă a)ăsuntăposibileăîntreruperiăaleăcurentuluiăelectric şiăaleăleg<turilorădeăcomunicaYiiăpe durate scurte; b)ăacoperişurileăşiăcoşurileăcl<dirilorăpotăfiăavariate;ă c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;


Pag 86 din 172

d)ăcirculaYiaărutier<ăpoateăfiăperturbat<,ăîndeosebiăpeăruteleăsecundareăşi înăzoneleăforestiere; e)ă funcYionareaă infrastructuriiă zoneloră deă schiă şiă transportă peă cabluă poateă fiăperturbat<.ă

2. Avertizare cod portocaliu seăemiteăcând:ă a)ăsuntăposibileăîntreruperiăaleăcurentuluiăelectricăşiăaleăleg<turilorădeăcomunicaYiiăpe durate relativ importante; b) acoperişurileăşiăcoşurileăcl<dirilorăvorăfiăavariate;ă c) circulaYiaă rutier<ăvaăfiăperturbat<,ă îndeosebiăpeăruteleăsecundareăşiă înăzoneleăforestiere; d) seăvorăproduceăc<deriădeăcopaci;

e) funcYionareaă infrastructuriiă zoneloră deă schiă şiă transportă peă cabluă poateă fiăperturbat<ăsauăîntrerupt<.ă

3. Avertizare codăroşu seăemiteăcând:ă

a)ăseăanticipeaz<ăc<ăactivit<Yileăsocioeconomiceăvorăfiăputernicăafectateăpeăoădurat<ădeăcâtevaăzile,iarăviaYaălocuitorilorădinăzoneleăafectateăesteăînăpericol;ă b)ăîntreruperileădeăelectricitateăşiădeăcomunicaYiiăpotăfiădeălung<ădurat<;ă c)ăseăpotăproduceăpagubeănumeroaseăşiăimportanteăpentruălocuinYe,ăparcuriăşiăzone agricole; d) zoneleăîmp<duriteăpotăfiăputernicăafectate;ă e) circulaYiaărutier<ăpoateăfiăîntrerupt<ăpeăzoneăextinse;ă f) transportulăaerian,ăferoviarăşiămaritimăpoateăfiăîntrerupt;ă g) funcYionareaă infrastructuriiă zoneloră deă schiă şiă transportă peă cabluă poateă fiăîntrerupt<. a3.3 Grindina esteă oă form<ă deă precipitaYii,ă particuleleă deă ap<ă dină atmosfer<ăc<zândăpeăsuprafaYaăsoluluiăînăform<ădeăgheaY<.ăSeăformeaz<ăatunciăcândăpic<turileădeăploaieătraverseaz<ăstraturiădeăaerăcuătemperaturiăsc<zuteă(subă0ă°C).ă Grindinaă seă produceă maiă alesă înă sezonulă cald,ă fiindă asociat<ă cuă averse,ă vântă şiădesc<rc<riă electrice.Desc<rc<rileă electriceă şiă grindinaă suntă fenomeneă meteorologiceăpericuloaseă careă seă asociaz<,ă deă celeă maiă multe ori, ploilor cu caracteră torenYială şiăintensific<rilorădeăvântăşiăpotăcontribuiălaăagravareaăposibilelorăconsecinYeăaleăacestora.


Pag 87 din 172

a 4) Tipul de risc - SECETA

Seceta este un fenomen climatic deosebit de complex, fiind reprezentat de o perioad<ădeătimpăcaracterizat<ăînăprincipalădeăunădeficitămareădeăprecipitaYiiăsauăchiarălipsaălor.ăAcestălucruăduceălaăoăsc<dereătemporar<ădrastic<ăaăresurselorădeăap<ădinărâuriăşiălacuri,ăprecumăşiăaărezervelorădeăap<ădinăsol.

➢ secetaăpedologic< este o perioad<ădeătimpălipsit<ădeăprecipitaYiileănecesareăvegetaYieiăşiăculturilorăagricole,ăafectându-leădezvoltareaănormal<;ă ➢ secetaă hidrologic< reprezint<ă oă perioad<ă înă careă cantit<Yileă deă ap<ă dină râuri,ălacuri,ăap<ăsubteran<,ăacvifereăşiăsolăseăg<sescăsubăvalorile medii;

Periodeleăsensibileăşiăcriticeăaleăplantelorădeterminateădeăsecet<:

a) Perioadaă sensibil<ă reprezint<ă perioadaă dină viaYaă uneiă planteă înă careă unăfenomenăclimaticănefavorabilăşi,ăînăspecial,ăsecetaăacYioneaz<ăasupraăcreşteriiăorganelorăvegetativeă (frunze,ă tulpini,ă r<d<cini)ă sauă reproductiveă (fructe,ă seminYe)ă avândă urm<riăasupraăgreut<Yiiăfinale,ăstrânsălegat<ădeăintensitateaăacestuiăfenomen.ă

Înă cazulă secetei,ă analizaă maiă am<nunYit<ă aă planteloră înă condiYiiă deă evoluYieăcontinu<ăaămediului hidric,ăarat<ăc<ăînăprimeleăfazeădeăusc<ciune,ătranspiraYiaăesteămaiăredus<ă decâtă fotosinteza,ă înă timpă ceă efecteleă suntă inverse,ă atunciă cândă secetaă seăprelungeşte.ăExist<ă ună punctă deă verificareă variabilă pentruă speciileă vegetaleă şiă anumeăcurbeleădeăevoluYieăaleătranspiraYieiăşiăfotosintezei,ăînăraportădeădeficitulăhidricăcareăleăafecteaz<ăînăacelaşiămod.ă

b) Perioadaăcritic<ăeste,ăînăgeneral,ăoăperioad<ăscurt<ădinăviaYaăplanteiăînăcareăeaăesteăfoarteăsensibil<ălaăunăevenimentăclimaticănefavorabil,ămaiăalesălaăunădeficit de alimentaYieă înă ap<ă careă determin<ă ună efectă deosebită deă d<un<toră asupraă recoltei,ăfructelorăşiăgrânelor.

Fenomenulă deă secet<ă peă suprafaYaă judeYuluiă Oltă depindeă peă lâng<ă cantitateaăredus<ădeăprecipitaYiiăşiădeălipsaăarealelorăîmp<durite.ăDeăaltfel, verileăseăcaracterizeaz<ăprinătimpăsenin,ăuscatăşiăc<ldurosăînăcareăperioadeleădeăsecet<ăsuntădestulădeănumeroaseăcuătemperaturiăceădep<şescă40ădeăgradeăCelsius,ăcaăurmareădirect<ăaăvalorilorăridicateăaleăbilanYuluiăradiativ,ăaăinfluenYeiămaselorădeăaerăcontinental uscat-fierbinteădinăestăşiăaămaselor de aer tropical din sud. Acestăfenomenămeteoăextremăpoateăafectaăînăcursulăunuiăanăagricolăfieănumaiăoăcultur<,ărespectivăgrâul, fie numai pe cea a porumbului. Înămod excepYional,ăcumăaăfostă


Pag 88 din 172

anul 2000ăsauă2003,ăcândăsecetaăexcesiv<ăs-a manifestat pe oăperioad<ălung<ădeătimp,ăau fost calamitate ambele culturi. ÎnăjudeYulăOlt,ăfenomenulădeăsecet<ăseămanifest<ăpeăurm<toareleăzone:

a) LaăconfluenYaăOlt - OlteYăîn urm<toareleălocalit<Yi:ăOsica,ăDr<g<neşti Olt, F<rcaşele,ăStoeneşti - poateăfiăconsiderat<ăzon<ăsensibil<ăproducândăpagubeăînăanumiYiăani de cca 40-50șălaănivelulăproducYiilorăagricole,ădac<ănuăseăintervineăprinăsistemeădeăirigaYii.

b) Laăsudădeălimitaălocalit<YilorăBalş,ăPiatraăOlt,ăBrebeni, Movileni - poate fi considerat<ă zon<ă sensibil<.ă Potă fiă produseă pagubeă înă anumiYiă aniă deă aprox.ă 30-40% dac<ănuăseăintervineăprinăsistemeădeăirigaYii.

c) Înă parteaă deă sud-vest aă judeYuluiă înă urm<toareleă localit<Yiă Ianca, Potelu, ŞtefanăcelăMare,ăpoate fi considerat<ăzon<ăcritic<,ăproducYiileăagricoleăpot fi diminuate pân<ălaă60șădac<ănuăseăintervineăprinăsistemeădeăirigaYii.ăÎnăanulă2002ăaăfostăconstruit perimetrulădeăreconstrucYieăecologic<ăînăLuncaăDun<riiăpeăoăsuprafaY<ădeă1048ăha,ăpeărazaălocalit<YilorăOrlea-258 ha, Ianca-621 ha, Grojdibodu-169 ha. Înăvaraăanuluiă2015,ăfenomeneleămeteorologiceăpericuloaseăcareăs-au manifestat cuă oă intensitateă sporit<ă faY<ă deă aniiă anteriori,ă auă fostă caniculaă prelungit< şiă seceta. Fenomenulădeăsecet<ăaăafectatămiiăde hectareădeăculturiăagricoleădeăpeărazaă judeYuluiăOlt. Prină Ordinulă Prefectuluiă nr.190ă dină dataă deă 11.09.2015,ă aă fostă constituit<ăcomisiaă judeYean<ă pentruă constatareaă şiă evaluareaă pagubeloră produseă deă efecteleănegativeă aleă secetei,ă format<ă din reprezentanYiiă DirecYieiă Agricoleă Olt,ă CamereiăAgricoleăOltă şiăAgenYieiăJudeYeneăaăFinanYelorăPubliceăOlt.ăLaăfinalulăacYiuniiăaă fostăîntocmită Raportulă sintez< nr.ă 2293,ă aprobată înă şedinYaă extraordinar<ă aă ComitetuluiăJudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ădin data de 07.10.2015.

Înă anulă 2016ă conformăOrdinuluiă Prefectuluiă nr.ă 223/13.09.2016ă s-a constituit comisiaădeăconstatareăaăpagubelorăproduseădeăefecteleănegativeăaleăseceteiămanifestat<ăînă anulă 2016.ă Înă acestă sensă aă fostă întocmit<ă de c<treă DirecYiaă pentru Agricultur< - SituaYiaăcentralizat<ăaăsuprafeYelorăagricoleăafectateă înăsectorulăvegetalădeă factorulănaturalădeăriscăsecet<,ălaănivelulăjudeYuluiăOlt – situaYieăprezentat<ăînăcadrulăşedinYeiăextraordinare a CJSU din data de 26.09.2016, care ulterior a fostăînaintat<ăMinisterului AgriculturiiăşiăDezvolt<riiăRurale şiăMinisteruluiăAfacerilorăInterne.


Pag 89 din 172

a 5) Tip de risc - TEMPERATURI EXTREME a5.1) Canicula esteă ună fenomenă meteorologică careă apareă totă maiă frecventă înăprocesulădeăînc<lzireăglobal<,ăseămanifest<ăprintr-oăc<ldur<ădogoritoareăspecific<ăzilelorăcaldeădeăvar<.ă ÎnăRomânia,ăvremeaăesteă caracterizat<ă caă fiindăcanicular<ă atunciă cândătemperaturileămaximeăatingăsauădep<şesc 35°Căînăcursulăzileiăşiăseăsitueaz<ăînăjurulăaă20°Căsauăpeste acest prag, noaptea. ÎnăfuncYieădeăposibileleăconsecinYeăaleătemperaturilorămaximeăextreme,ăseăemităatenYion<riăsauăavertiz<riămeteorologiceădup<ăcumăurmeaz<:ă

1. AtenYionareăcod galben seăemiteăcând:ă a)ă valorileă deă temperatur<ă provoac<ă disconfortă persoaneloră careă efectueaz<ăactivit<Yiăînăexterior;ă b)ă poateă fiă înr<ut<Yit<ă stareaă bolnaviloră cuă afecYiuniă cronice,ă cardiovasculare,ăhepatice,ărenale,ăpulmonare,ădeăcirculaYieăsauămentale.ă

2. Avertizare cod portocaliu seăemiteăcând:ă a)ăvalorileădeătemperatur<ăpotăpuneă înăpericolăpersoaneleă înăvârst<,ăpersoaneleăcuăhandicap,ăpersoaneleăcareăsufer<ădeămaladiiăcroniceăsauătulbur<riămentale,ăpersoaneleăcareăiauămedicamenteăcuăregularitate,ăprecumăşiăpersoaneleăizolate;ă b) persoaneleăcareălucreaz<ăînăaerăliberăpotăfiăpuseăînăpericolăînăanumiteăperioade;ă c)ăpoateăfiăafectat<ăviaYaăanimalelor;ă d)ăînăcazulătemperaturilorămaximeăextreme,ăexist<ăpericolădeăincendiu.ă

3. Avertizare codăroşu seăemiteăcând:ă a) temperaturileăextremeăafecteaz<ătoateăpersoanele,ăchiarăşiăpeăceleăcuăoăstareădeăs<n<tateăbun<;ă b) temperaturileăextremeăreprezint<ăunăriscăvitalăpentruăpersoaneleăcareăsufer<ădeădiverse maladii sau pentru persoanele izolate; c) persoanele care lucreaz<ăînăaerăliberătrebuieăs<ăîşiăîntrerup<ăactivitatea;ă d) poateăfiăafectat<ăviaYaăanimalelor;ă e) înăcazulătemperaturilorămaximeăextreme,ăexist<ăpericolămajorăşiăpeăariiăextinseăde incendiu. a5.2) DepuneriădeăgheaY<, chiciura,ăîngheYuriătimpuriiăsauătârziiă Chiciura esteăoăform<ădeăprecipitaYiiăprodus<ăprinăcondensareaăceYiiăpeăfulgiădeăz<pad<ă formândăunăbulg<reădeăchiciur<ăsauăacumulându-se pe ramurile copacilor, pe


Pag 90 din 172

conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecteă deă peă sol.ă Eaă constituieă oă mas<ăcristalin<ăalb<,ăcuăoăstructur<ăfin<.ăApareăprinădesublimareaăvaporilorădeăap<ăsauăprinăîngheYareaăpic<turilorăsuprar<cite. ÎngheYuriă timpuriiă sauă târzii sunt fenomene meteorologice foarte periculoase care seăpotăproduceătoamnaăsauăprim<varaăpeăîntregăteritoriulăjudeYuluiăşiăpotăafecteazaăgravăproducYiaădeăfructeăşiălegumeăînăjudeYul.

a5.3) Poleiul esteă oă depunereă deă gheaY<,ă compact<ă şiă neted<,ă înă generalătransparent<,ă careă provineă dină îngheYareaă pic<turilor deă ploaieă sauă deă burniY<ăsuprar<citeăpeăobiecteleăaăc<rorăsuprafaY<ăauăoătemperatur<ănegativ<ăoriăpuYinămaiămareăde 00 C.

Sub greutatea poleiului pot ceda cablurile telefonice, electrice etc. Transportul rutieră esteă şiă elă perturbat,ă iară uneoriă întreruptă din cauza stratului alunecos de pe carosabil, trotuare etc. Înă funcYieă deă posibileleă consecinYeă aleă poleiuluiă sauă ceYii,ă seă emită atenYion<riă oriăavertiz<riădup<ăcumăurmeaz<:ă

1. AtenYionareăcod galben seăemiteăcând:ă a)ăpeătimpăscurt,ăcondiYiileădeăcirculaYieărutier<ăpotădeveniădificileăpeădrumurileă

secundareăşiăseăpotăproduceăperturb<riăaleătransportuluiăferoviarăşiăaerian;ă b)ăînăcazulăceYii,ătransportulăfluvialăşiămaritimăpoateăfiăafectatăpeătimpăscurt;ă c)persoanele din zonele afectate pot suferi accident<ri;ă d)ăînăcazulăpoleiului,ădepunerileăpeăconductoriăpotăafectaăpeătimpăscurtăreYeleleă

deăelectricitateăşiădeătelecomunicaYii.ă 2. Avertiz<rileă codă portocaliuă sauă roşu seă emită înă funcYieă deă situaYiaămeteorologic<ăgeneral<ăşiăluândăînăconsiderareăurm<toareleăposibileăefecte:ă

a)ă seă anticipeaz<ă c<ă activit<Yileă socioeconomiceă voră fiă puternică afectateă peă oădurat<ădeăcâtevaăzile;ă

b) persoanele din zonele afectate pot suferi accidentări sau viaţa lor poate fi în pericol;

c) transportul rutier, feroviar,ă fluvial,ă maritimă şiă aeriană esteă foarteă dificilă sauăîntreruptăpeăoădurat<ăîndelungat<;ă

d)ă înă cazulă poleiului,ă depunerileă peă conductoriă potă avariaă puternică reYeleleă deăelectricitateăşiădeătelecomunicaYii.

a5.4) PoduriăşiăbarajeădeăgheaY<ăpeăapeă(z<poare) Înăperioadeleăcuătemperaturiăsc<zuteăunătimpămaiăîndelungat,ăsuprafaYaăliber<ăpeă

cursurileă deă ap<ă curg<toareă îşiă modific<ă structuraă formându-seă ună strată deă gheaY<.ă


Pag 91 din 172

PrincipaleleăformaYiuniădeăgheaY<ăîntâlniteăpeăcursurileădeăap<ăsunt:ăgheaY<ăla maluri - aceast<ăformaYiuneăcareăiaănaştereăprinădepunereaăsloiurilorălaămaluri.

Cândăacesteă sloiuriăplutitoareă seă îngr<m<desc,ă seăproduceăoăsudur<ă rapid<ădinăavalăc<treăamonteăformându-seăpodulădeăgheaY<ăcareăpoateăfi:

• Podă deă gheaY<ă continuu – râulă esteă îngheYată peă toat<ă lungimea,ă dară nuăpân<ălaăfund;

• Podă deă gheaY<ă cuă ochiuriă deă ap< - podulă deă gheaY<ă seă întindeă peă toat<ăsuprafaYaărâuluiădarăcuprindeăşiăochiuriădeăap<ăcareănuăsuntăîngheYate;

• PodădeăgheaY<ăîntrerupt – podulăprezint<ăîntreruperiăde-a lungulărâuluiăpeăporYiuniămaiămari.

Înă lunileă ianuarieă - februarie 2011, fenomenele meteorologice periculoase specificeăsezonuluiă receă (c<deriămasiveădeăz<pad<ăşiăviscol),ăauădusă laăblocareaăunorădrumuriă comunaleă şiă laă defecYiuniă aleă reYeleloră deă alimentareă cuă energieă electric<,ăposturiădeătransformare,ăreYeleădeăcomunicaYii.ăă

Înălunaăianuarieă2011,ădinăcauzaătemperaturilorănegative aleăaerului,ădeăpân<ălaă-20°ăC,ăvalorileăînregistrateăînătimpulănopYilorăşiăalădimineYilorăoscilândăcuătemperaturiămaximeă înă timpulăzileiădeăpân<ă laă2ăgradeăC,ă s-auă înregistrată fenomeneădeă îngheYăpeărâurileă interioareă deăpeă razaă judeYuluiăOlt,ă formându-seă fenomenulădeăpodădeăgheaY<ăcontinuuăpeărâulăOltăşiăz<poareăpeăcursurileădeăap<ăOlteY,ăC<lm<Yui,ăIminogăşiăDârjov,ăînăspecialăînăzonaăpodurilorărutiere.ă

FormaYiunileădeăgheaY<ă(gheaY<ălaămal,ăpodădeăgheaY<ăcontinuu,ăetc)ăprezenteăşiăcare s-auă menYinută peă toateă râurileă interioare,ă auă fostă înă uşoar<ă extindereă şiăintensificare,ă înă evoluYiaă loră producândă uşoareă variaYiiă deă niveluri pe unele sectoare, f<r<ăs<ăproduc<ăcreşteriăimportanteădeădebiteăsituându-seăsubăcoteleădeăatenYie.

a6) Tipul de risc - INCENDIIăDEăVEGETAXIE

CompoziYiaă p<duriloră aflateă înă administrareaă DirecYieiă Silvice Olt este urm<toarea: ➢ r<şinoase – 172 ha; ➢ foioase – 39.946 ha; ➢ alte terenuri – 2.349 ha.

Zoneleă împ<duriteă dină judeYă reprezint<ă zoneă cuă riscă ridicată deă producereă aăincendiilor,ădinăurm<toareleămotive:ă

• densitateăridicat<ădeămaterialăcombustibilăsolidă(arbori,ăarbuşti,ălitier<);ă


Pag 92 din 172

• posibilitateaă ridicat<ădeă izbucnireă aă incendiiloră datorit<ă activit<Yiiă umaneăînregistrat<ăînăacesteăzoneă(ăactivitateădeăexploatareăaălemnului,ăturismul);

• accesă dificilă ală forYeloră şiă mijloaceloră destinateă intervenYieiă datorit<ăterenului accidentat;

• lipsaăsurselorădeăap<ădinăzon<;ă • posibilit<YiăreduseădeăobservareăşiăanunYareălaătimpăaăincendiilor.

Vitezaădeăr<spândireăaăincendiilorădeăp<dure: Incendiileă deă p<dureă nuă seă dezvolt<ă numaiă liniară peă direcYiaă vântului,ă ciă îşiăl<rgescăcontinuuăfrontulădeăatac,ăsuprafaYaăaprins<ăcreşteăprogresivăodat<ăcuăvitezaădeăînaintare. Vitezaă cuă careă creşteă suprafaYaă incendiat<ă înă unitateaă deă timpă esteă definit<ă caăvitez<ădeăr<spândireăaăincendiului. Vitezaădeăr<spândireaăaăincendiuluiădepindeăde:

• ora de izbucnire; • temperaturaăexterioar<; • gradul de umiditate; • intensitateaăşiădirecYiaăvântului.

Cauze de incendiu la fondul forestier:

Dinăstudiereaăincendiilorăproduseălaăfondulăforestierărezult<ăunăsegmentălargădeăcauze de incendiuăcuprinzând:

• folosireaăiresponsabil<ăaăfoculuiădeschis; • aruncareaălaăîntâmplareăaăresturilorădeăYig<riăaprinse; • jocul copiilor cu focul; • arderea resturilor de exploatare; • ardereaăvegetaYieiăerbaceeăşiăarbuştiveărezultateădinăcur<Yireaăunoră

suprafeYeădeăteren; • tr<snetul; • autoaprindereaăp<turiiăorganiceădeăpeăsol; • razeleăsolareăcareătrecăprinăcioburiădeăsticl<ăaruncateălaă întâmplareă(efectulădeălupt<); • incendiereaăpremeditat<; • scânteileăproveniteădeălaămaşinileăşiăutilajeleăcuăcareăseălucreaz<ăînăp<dure;


Pag 93 din 172

• foculă deschisă (nesupravegheat,ă peă timpă deă vânt,ă oriă l<sată s<ă ard<ă pesteăă noapte).

Zonele cultivateăcuăcerealeăp<ioaseălimitrofeăfonduluiăforestierăînăpreajmaăşiăpeătimpul campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu, dinăurm<toareleămotive:

• cantitateămareădeăcombustibilăsolidăcuăgradăridicatădeăusc<ciune; • probabilitateă relativă mareă deă producereă aă incendiiloră datorit<ă activit<Yiiă

umaneă dină zon<: recoltare,ă transportă peă c<iă deă comunicaYiiă dină zon< - şosele,ăc<iăferate;

• lipsaăunorăsurseădeăap<ăcareăs<ăpoat<ăfiăutilizateăînăcazădeăincendiu; • combustibilitateaămaterialelorăşiăsuprafeYeleămariăceăpotăfiăafectate.ă

Vitezaădeădezvoltareaăaăincendiilorăpoateăfiăexprimat<ăînăurm<toarele m<rimi:ă • unitatea deădrumăstr<b<tut<ădeăfocăînăunitateădeătimpă(m/min,ăkm/or<); • înăunitateădeăcreştereăaăperimetruluiăîntr-oăunitateădeătimpă(km/or<); • înăunitateădeăcreştereăaăsuprafeYeiăîntr-oăunitateădeătimpă(hectare/or<);

Viteza de propagare: • vitezaăiniYial<ăţă0,1 – 0,7 m/min; • vitezaăulterioar<:ăcreşteălaă10ă– 15 m/min sau la mai mult.

Vitezaădeăpropagareaăaăincendiilorădeăp<dureădepindeăde: • vitezaăvântului; • tipul incendiului; • naturaăşiăvechimeaăp<durii; • gradul de umiditate; • densitateaăp<durii; • obstacole din teren.

b) Fenomeneădistructiveădeăorigineăgeologic< b1) Tipul de risc - CUTREMURE DEăP;MÂNT

Hazardul seismic este principala sursaădeăriscăpentruăconstructiiă群iăinăconsecint< este un factor de importanta sociala. Dupa numarul de persoane careă群i-auăpiedutăvia郡a in timpul unui cutremur în acest secol, Romania poate fi clasata a treiaă郡ar<ăînăEuropa,ădup<ă Italiaă 群i Turcia. Hazardulă seismică dină jude郡ul Olt este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea.

Cutremurul Vrancean cu cele mai distrug<toareă efecteăasupraăconstruc郡iilor si primul cutremur puternic pentru care s-a obYinută oă accelerogram<ă inregistrat< in România a fost cel din 4 Martie 1977.


Pag 94 din 172

Arealulă circumscrisă judeYuluiăOltă seă încadreaz<ă înămacrozonaă cuămagnitudineăseismic<ă71 – scara M.S.K. conform S.R.11.100/1 – 93 „ZonareaăSeismic<ăaăRomâniei“.

Raportat laăNormativulăpentruăproiectareaăantiseismic<ăaăconstrucYiilorăP100 – 92, anexaăAă„Zonareaăseismic<ăaăteritoriuluiăRomânieiădinăpunctădeăvedereăalăparametrilorădeă calcul“,ă judeYulă Oltă seă situeaz<ă înă zonaă Dă deă intensitateă seismic<ă (gradă seismicăechivalent – 7),ăprezentândăcoeficientulădeăseismicitateăKs – 0,16ăşiăperioadaădeăcolYăTc – 1,5ăsec.,ăcuăexcepYiaăextremit<YiiănordiceăaăjudeYuluiăundeăTc – 1,0 sec.

Localit<Yiăafectateădeăhazardurileănaturaleăcuprinseă înăLegeaă575/2001,ăcauzeleă

producerii pagubelor la hazardurile naturale - cutremure:

Nr. Crt.

JudeYul Unitatea administrativ-teritorial<

Num<rulădeălocuitori

Intensitateaăseismic<ăexprimat<ăînăgradeăMSK

1 Olt Municipiul Slatina 76.995 VIII 2 Olt Municipiul Caracal 34.588 VIII 3 Olt OraşulăBalş 20.748 VIII 4 Olt OraşulăCorabia 19.059 VIII 5 Olt OraşulăDr<g<neşti-Olt 12.055 VIII 6 Olt OraşulăPiatra-Olt 6.117 VIII 7 Olt OraşulăScorniceşti 12.261 VIII

Înă ultimeleă decenii, cele mai importante evenimente seismice s-au produs la

04.03.1977 (7 grade Richter), 31.08.1986 (5,9 grade Richter)ăşiă18.11.2004ă(5,3ăgradeăRichter)ă careă auă fostă resimYiteă laă locuitoriiă deă laă cas<ă şiă blocă deă peă întregă teritoriulăjudeYului,ădarănuăauăfostăînregistrateăvictimeăsauăpagubeămaterialeămajore.

b2) Tipul de risc - ALUNEC;RIăDEăTERENă Modelareaă actual<ă aă teritoriuluiă judeYuluiă Oltă esteă determinat<ă deă frecvenYaă

ploilor,ă înă specială aă ploiloră torenYiale,ă careă afecteaz<ă versanYiiă şiă albiileă torenYialeă şiăfluviatile.ă Intensitateaă ploiloră şiă suprafeYeleă afectateă descrescă deă laă zonaă platourilorăpiemontaneă dină nordă spreă câmpiileă piemontaneă şi teraseleă dină sudă datorit<ă sc<derii energieiă reliefului,ă extinderiiă câmpiiloră interfluvialeă şiă diminuareaă treptat<ă aăprecipitaYiilor. Zonaă dealuriloră piemontaneă includeă oă parteă dină Piemonturileă OlteYuluiă şiăCotmeana.ăAceast<ă zon<ă prezint<ă unămareă potenYială deămodelareă actual<ă aă reliefuluiădatoratăfrecvenYeiăridicateăaăversanYilorăcuăpanteămariăşiăexistenYeiărocilorăfriabile,ăpuYinărezistenteălaăeroziune.ăProceseleăgeomorfologiceăsuntămaiăaccentuateăînăactivitateaăloră


Pag 95 din 172

deă modelareă peă suprafeYeleă lipsiteă deă vegetaYieă ajungându-seă pân<ă laă degradareaăterenurilor. ProceseleădeăpluviodenudareăşiăeroziuneaăînăsuprafaY<ăseădesf<şoar<ăpeăunăarealămaiămareăpeăversanYiiăv<ilorăGem<rt<lui,ăOlteY,ăBârluiăşiăBeicaădinăpiemontulăOlteYuluiăşiă peă versanYii v<iloră Bolovanu,ă CungreaăMic<,Teslui,ă Plapcea,ăVedeaă şiăVediYaă dinăPiemontulăCotmeana,ăprecumăşiăpeăteraseleăOltului.ăAcestoraă liă seăadaug<ăravenarea,ăprocesăceăacYioneaz<ălaăobârşiileăv<ilorătorenYialeăunde,ăînătimpulăaverselorădeăploaie,ăseăremarc<ăavansareaărâpelorădeăobârşieăspreăcreast<. Alunec<rileăde teren au un caracter plastic - sufuzional datorit<ă preponderenYeiărocilorănisipoaseădeterminândăinstabilitateaăversanYilorăpeăv<ileătorenYialeădeăpeădreaptaăOlteYului,ăversanYiiăculmilorăpiemontaneăceădomin<ăterasaădinădreaptaăOltului,ălaănordădeăOlteYăşiăobârşiileătorenYialeăaleăv<ilorăBolovanu,ăCungreaăMic<ăşiăPlapcea.ăProcesulăde sufuziuneăesteăprezentăînăarealulărâpelorădeălaăobârşiileăv<ilorătorenYialeăşiăpeăfrunYileăteraselor Oltului.

Înă luncileăv<iloră torenYialeăGem<rt<luiăşiăBârluiădinăPiemontulăOlteYuluiăşiăceleădin Piemontul Cotmeana, Bolovanu, Teslui, Plapcea,ăCungreaăMic<,ăVedeaăşiăVediYa este evident procesul de colmatare cu material provenit din eroziunea versanYilorăşiădinărev<rs<rileăpârâielorărespective.ăDeăasemenea,ăeroziuneaădeămalădetermin<ăinstabilitateăînălungulăalbiilorăminore, maiăalesăînăcotulămeandrelor.

Degradareaă terenuriloră dină zonaăpiemotan<ă aă judeYuluiăOltă esteădeterminat<ă deăeroziuneaăînăsuprafaY<,ădeăraven<riăşiăalunec<rileădeăteren.ăAstfel,ăversanYiiăv<ilorăpotăfiăincluşiă înă dou<ă stadiiă deă degradare:ă terenuriă cuă eroziuneă foarteă puternic<ă pân<ă laăexcesiv<ăpeăv<ileătorenYialeădinăPiemontulăCotmeanaăşiăfrunYileăteraselorădeăpeăstângaăOltuluiă şiă terenuriă cuă eroziuneă moderat<ă pân<ă laă puternic<ă peă v<ileă torenYialeă dinăpiemontulăOlteYului.

Zonaă câmpiiloră piemontaneă şiă deă teras<ă ocup<ă jum<tateaă sudic<ă aă judeYului,ăunde,ăspreădeosebireădeăparteaănordic<,ăseăremarc<ăoăsc<dereăaăponderiiăversanYilorăcuăpanteămariă şiăoăcreştereă considerabil<ă aă suprafeYelorădeăcâmpie.ăProceseleă actualeădeămodelareă seă concentreaz<ă doară înă câtevaă v<iă ce fragmenteaz<ă câmpia.ă Înă CâmpiaăBoianuluiăversanYiiăv<ilorăOboga,ăDârjov,ăIminog,ăIloveanu,ăDorofei,ăPlapceaăşiăVedeaăsuntă afectateă deă eroziuneaă înă suprafaY<ă asociat<ă cuă şiroireă şiă ravenare. Astfel de procese,ălaăcareăseăadaug<ăsufuziuneaăşiăuneleăpr<buşiriălocale,ăauăfostăpuseăînăevidenY<ăşiăpeăfrunteaăteraseiădeăpeăstângaăOltului.

ÎnăCâmpiaăRomanaYiăproceseleădeăeroziuneăsuntămaiăreduse,ăfiindăîntâlniteădoarăpeă cursulă superioră ală pâraielor ce fragmenteaz<ă terasaă Oltuluiă şiă peă versanYiiă v<ilorăTeslui,ă Geam<rt<luiă şiă OlteY.ă Înă luncileă şiă albiileă minoreă aleă acestoră v<iă predomin<ăprocesul de colmatare.


Pag 96 din 172

Peă terasaă inferioar<ă aă Dun<rii,ă întreă Iancaă şiă Corabia,ă datorit<ă prezenYeiănisipuriloră şiă dunelor,ă apareă caă procesă specific,ă predominant,ă deflaYia,ă iară prezenYaăcrovurilorărelev<ăacYiuneaălocal<ăşiădispersat<ăaăprocesuluiădeătasare.

Degradareaă terenuriloră seă remarc<ă peă versanYiiă v<iloră şiă laă frunteaă teraselorăDun<riiă şiăOltului.ă Terenuriă cuă eroziuneă puternic<ă pân<ă laă excesiv<, datorit<ă şiroirii,ăraven<riiă aparăînăcazulăteraseiădinăstângaăOltului.ăTerenuriăcuăeroziuneămoderat<ăpân<ălaăputernic<ăseăremarc<ăpeăversanYiiăOlteYului,ăDârjovului,ăIminogului,ăSohodoluluiăşiăC<lm<Yuiului,ăiarăterenuriăcuăeroziuneăslab<ăpeăcâtevaăv<iugiăceăfragmenteaz<ăterasele deăpeădreaptaăOltuluiăşiăpeăfrunYileăteraselorăDun<riiăşiăOltului.ăÎnăzonaădintreăIancaăşiăCorabiaă seă individualizeaz<ăoăserieădeă terenuriăcuăeroziuneăeolian<ămoderat<ăpân<ă laăputernic<.

LuncaăDun<riiăşiăceaăaăOltuluiăinferiorăsuntăsupuseăproceselorădeăaluvionareăşiădeăeroziuneăaccentuateăînădecursulăviiturilor,ăcândăareălocăapariYiaăostroavelorăşiăschimb<riăînăprofilulăalbiilorăcelorădou<ăv<i.ăAcestoraă liă seăadaug<ăşiă ridicareaăniveluluiăpânzeiăfreatice cu consecinYeleăceădecurgădeăaici.

DistribuYiaăgeografic<ăaăvalorilorăcoeficientuluiămediuădeăhazard

laăalunec<riăde teren Înă vedereaă încadr<riiă potenYialuluiă deă producereă aă alunec<riloră deă terenă s-au

utilizatăcategoriileăspecificateăînălegislaYie,ăconformătabelului:

Probabilitateă(PotenYial)ădeăproducereăaăalunec<rilorădeăteren

Valoarea benzii factorului mediu Km

Redus< < 0,100 Medie 0,100 – 0,300 Medie – Mare 0,310 – 0,500 Mare 0,510 – 0,800

Caracteristici aleăteritoriuluiăjudeYuluiăOlt

- majoritateaă arealuluiă ocupată deă câmpiaă RomanaYilor, dealuriloră OlteYuluiă şiă

Cotmeanei, corespund valorilor reduse - parYială mediiă (Kmă = 0,100 – 0,300 ) ale factorilorădeăinfluenY<ăînăproducereaăalunec<rilorădeăteren;


Pag 97 din 172

- versanYiiă Oltului,ă OlteYului,ă Vedeiă şiă afluenYiloră acestora,ă precumă şiă uneleăsectoare dinăteraseleăDun<rii,ăcorespundăvalorilorămediiă– parYialămariă(Kmă= 0,310 – 0,500ă)ăaleăfactorilorădeăinfluenY<ăînăproducereaăalunec<rilorădeăteren;

- uneleăporYiuniădinăversanYiiăv<ilorăOlteYăşiăBârlui,ăsituateăpeăteritoriulălocalit<YilorăMorunglav, Bobiceni,ăBalşăşiăOsica,ăcorespundăvalorilorămariă(Kmă= 0,510 – 0,700 ) aleăfactorilorădeăinfluenY<ăînăproducereaăalunec<rilorădeăteren.

Conformă „Ghiduluiă privindă macrozonareaă teritoriuluiă României din punct de vedereă laă alunec<rileă deă teren,ă 1999“,ă alunec<rileă dină judeYulă Oltă sunt,ă înă genere,ăîncadrabileăînăcategoriaăadâncimeămic<ă(1,5ăm),ămaiărarăcategoriileăsuperficial<ă(Ţă1ăm)ăşiăadânc<ă(5ă– 20ăm),ăpreponderentădetrusiveăînăzoneleăcuăpanteăaccentuateăşiădelapsiveăînăversanYiiăceăm<rginescăv<ile,ăreactivateăsau primare.

Rolul de prevenire sau de atenuare/stopareăaăalunec<rilorădeăteren,ăprinăacYiuneaăfactorilorăperturbatoriăesteăesenYial.ăM<surileăfoarteăvariateăşiăspecificeăfiec<ruiăcazăînăparte,ăînăfuncYieădeăamploareaăfenomenului, pot fi grupate astfel:

▪ modificareaăgeometrieiăiniYiale; ▪ reducerea presiunii apei din pori; ▪ m<suriăfizice,ăchimice,ăbiologice; ▪ m<suriămecanice.

Avândă înă vedereă amploareaă degrad<riloră provocateă deă alunec<rileă deă terenă înăjudeYulă Olt,ă se impune executarea unui program de cercetare,ă cuprinzândă cartareaăam<nunYit<ă aă alunec<rilor,ă lucr<riă deă foraj,ă completateă cuă metodeă geofiziceă pentruădeterminareaă adâncimiiă suprafeYeiă deă alunecare,ă aă cauzeloră evoluYieiă imprevizibileă aăfenomenuluiăprecumăşiăm<suriădeăstabilizareăaăversanYilorădejaăafectaYiădeăfenomenăsauăcuăpotenYialăridicatădeădeclanşareăaăalunec<rilorădeăteren.


Pag 98 din 172

Localit<YiădinăjudeYulăOltăafectateădeăalunec<riădeăteren

înăperioadaă2005- 2016

Nr. crt.

Localitatea Anul produceerii

Cauza producerii

Zona afectat<

M<suriăde remediere

1. Com.Verguleasa Sat. Valea Fetei

2005 PloiătorenYiale DJ 546

s-auăefectuatălucr<ri de stabilizare a terenului

2. Com.Voineasa

2005

PloiătorenYiale DJ 643- 10 mp s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

3. Com.Vulpeni SatăPropşorelu

2005 PloiătorenYiale DJ 643 A – 50m s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

4. Com. Morunglav SatăMoroneşti

2005 PloiătorenYiale DJ 644 – 80m s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

5. Com. Schitu 2005 PloiătorenYiale DJ 546A – 90m s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

6. Oras Scornicesti SatăPopeşti-Mih<ieşti

2005 PloiătorenYiale DJ 75 s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

7. Com.Coloneşti 2005 PloiătorenYiale DJ 657 B s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

8. Com.ăV<leni SatăV<leni,satăMândra

2005 PloiătorenYiale DJ 679 B DJ 546 A

s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

9. Com.Vitomireşti SatăVitomireşti

2005 PloiătorenYiale DJ 678 B DJ 648


10. Com. Leleasca 2005 PloiătorenYiale DJ703D s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului


Pag 99 din 172

11. Com.F<geYelu 2005 PloiătorenYiale DJ 703 s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

12. OraşăBalş 2005 PloiătorenYiale DJ 643 s-au efectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

13. Com. Teslui 2005 PloiătorenYiale DC 21A s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

14. Com. Sîmbureşti 2005 PloiătorenYiale DJ 678E s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

15. Com. Cungrea 2005 PloiătorenYiale DJ 703C s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului

16. Com. N. Titulescu

2003 2005

PloiătorenYialeăşi izvoarele subterane

Zonaăfosteiăbrut<rii Zonacasaămemorial< N. Titulescu


17. Com. Vitomireşti Sat Bulimanu

2009 2015

PloiătorenYiale

Str.Liviu Rebreanu s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului prin forte proprii

18. Com.ăVitomireşti SatăVitomireşti

2010 2015

PloiătorenYiale

Str.Naiului s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului prin forte proprii

2015 PloiătorenYiale

Str.Libert<Yii s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului prin forte proprii

19. Com.ăVitomireşti SatăDejeşti


Str.Plopilor- zonaăpârâuluiăScorburoaia

s-auăefectuatălucr<ri de stabilizare a terenului prin forte proprii

20.

Com. Spâncenata C<tunul Gîlmee

2010

Topireaărapid<ăa z<pezii

Dislocareăversantăpeăoăraz<ădeă300 mp

s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare a terenului -auăfostăplantaYiă10.000 deăpuieYiădeăsalcâm


Pag 100 din 172

21.

Com. Teslui 2010 PloiătorenYiale DJă546ăzonaă„podulăluiăMavrodin”ă– 50m

s-auăefectuatălucr<riăde asanare, consolidare colectareăşiăscurgereăa apelor pluviale

2014 PloiătorenYiale DJă546ăzonaă„podulăluiăMavrodin”ă– 20m

s-auăefectuatălucr<riădeăasanare,ăconsolidarecolectareăşiăscurgereăa apelor pluviale.

22. Com.ăSîmbureşti satul M<nuleşti

2011

izvoarele din zon<

parteaăcarosabil<ă(100ămp)ăşiăreYeauaădeăalimentareăcuăap<ăaăsatuluiăM<nuleştiă(50ăm)

23. Com. Cungrea SatăSp<taru

2014 PloiătorenYiale DC – 0,06 km

24.

Com.ăVitomireşti

SatăVitomireşti

2014 PloiătorenYiale DC – 0,030 km s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

SatăDejeşti 2014 PloiătorenYiale DJ 617 B – 0,016 km s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

SatăDoneşti 2014 PloiătorenYiale DC – 0,055 km s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

SatăSt<nuleasa 2014 PloiătorenYiale DC 38 – 0,03km s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

Sat Bulimanu 2014 PloiătorenYiale DC – 0,58 km s-auăefectuatălucr<riăde stabilizare aterenului

25. Com.Teslui 2014 PloiătorenYiale DJ 546 – 0,02km 26.

Com. Poboru Sat Seaca 2014 DC 50 s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaă

terenului Sat Albesti 2014 PloiătorenYiale DJ 703 C s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăa

terenului


Pag 101 din 172

27.

Com. Dobroteasa SatăVulpeşti

2014 PloiătorenYiale str. Merilor s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

2014 PloiătorenYiale ReYeauaădeăap< potabil<

s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

2014 PloiătorenYiale DJ Dobroteasa – Sâmbureşti

s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

28. Com.ăColoneşti Sat Vlaici

2014 PloiătorenYiale DJ 657B ReYeaădeăalimentareăcu ap<ă-70mp


29.

Com.ăVultureşti Sat Valea lui Alb 2014 PloiătorenYiale Eroziune versant –

100mp s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

Sat Dienci 2014 PloiătorenYiale Eroziune versant s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

30. Com.Morunglav Sat Ghiosani

2014 PloiătorenYiale Ruptur<ăDJ 644 A- 30m

s-auăefectuatălucr<riădestabilizareăaăterenului

31.

Com.Vulpeni 2014 PloiătorenYiale Zona dintre satele Simniceni-Plopşorelu aproape de DJ 643A

-

32. Com. Cungrea 2014 PloiătorenYiale

Structura solului (stratădeăhum<)

DJ 403C-60m punctul„serpentine Sp<taru”

Terenul are un plan de alunecare continuu.

33. Com. Verguleasa


DC – 0,01km

34. Com. Poboru 2014 PloiătorenYiale

DC – 0,06 km

35. Com.ăV<leni 2014 PloiătorenYiale DJ 679 B – 0,02


Pag 102 din 172

km

36. Com. Voineasa PloiătorenYiale

DJ 643 – 0,50km

37. Com. Dobroteasa


DJ – 0,15km

38. Com. Vitomireşti

2014 PloiătorenYiale DC – 0,058km

39. Oraş Scornicesti

2014 PloiătorenYiale DC – 0,2 km s-auăefectuatălucr<riădeăstabilizareăaăterenului

40. Com.ăCârlogani

2015

PloiătorenYiale Acumulare de apa înăsol

Str.ăB<lşoaraăşiăRecunoştinYei Dou<ălocuinYeădistruse Opt locuinte avariate Treiăanexegospod<reşti distruse Nou<ăanexe gospod<reştiăavarite DC 22- 500mp 80.000 mp teren agricol afectat.

Studiu geotehnic efectuat

41. Mun. Slatina

2014

Pr<buşireăzid de sprijin Str.Varipatti, nr.4


2014 PloiătorenYiale cu antrenarea masei de p<mânt

ZonaăM<n<stirea StrehareY



Pag 103 din 172

2014

PloiătorenYiale, InfiltraYii din izvoarele deăcoast< cu antrenarea masei de p<mânt

Str.Oituz

2015

Pr<buşireă materialădeăumplutur<ăcu antrenarea masiv<ădeă p<mânt de pe versant

Str. Malu Livezi Studiu geotehnic efectuat

2015 PloiătrenYiale Areal construit Str. Dealul Viilor

42. Com. Sâmburesti

2015 PloiătrenYiale DC – 0,15km Str. Dealul Viilor

43. Com. Morunglav

2015 PloiătrenYiale DJ 644A – 0,05km

44. Com.Teslui 2016 ploi DJ546

45. Com.ăSâmbureştiă 2016 ploi str. Dealul Viilor

46. Com.Vitomireştiă Sat.ăDejeşti

2016 ploi str. Plopilor – 500 m.

47. Com.Curtişoaraă satăRaiYiu

2016 ploi DC 8

48. Com.V<leniă 2016 ploi str.ăMoşăPlat< , malul drept al raul

Vedea – 150 m.


Pag 104 din 172

Efecteleăalunec<rilorădeă terenăşiăm<surileănecesarăaă fiă întreprinse au fost analizate atâtă laănivelulăComitetuluiă JudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ăOlt,ă câtă şiă ală comitetelorălocale din zonele afectate,ăfiindăîntocmiteăRapoarteădeăSintez<.

SecYiuneaă2.ă ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

a1) Tipul de risc - ACCIDENTE,ă AVARII,ă EXPLOZIIă ŞIă INCENDIIă ÎNăINDUSTRIE,ă INCLUSIVă PR;BUŞIRIă DEă TERENă CAUZATEă DEă EXPLOAT;RIăMINIEREăSAUăALTEăACTIVIT;XIăTEHNOLOGICE

Societ<郡iăcomercialeădeăpeăteritoriulăjude郡uluiăundeăseăpotăproduceăastfelădeăaccidente

Nr. crt.

Obiectiv sursa de risc Adresa Substanta periculoasa

1 S.C. ALRO S.A. Slatina (amplasament Aluminiu Primar)

Slatina, str. Pitesti, nr. 116

Clor, acetilena, oxigen, criolit, motorina, ulei de condensator cu continut de PCB, distilate din petrol

2 S.C. ALRO S.A. Slatina (amplasament Aluminiu Procesat)

Slatina, str. Milcov, nr. 1

Distilate din petrol (somentor, hexol), motorina

3 S.C. ALTUR S.A. Slatina Slatina, str. Pitesti, nr. 114

Acetilena, oxigen, motorina, hipoclorit de sodiu solutie

4 S.C. SOVECORD INTERNATIONAL S.A. Slatina

Slatina, str. Pitesti, nr. 165

Acetat de butil, alcool izopropilic, metoxipropilacetat, metoxipropanol, butanol, butilglicol, diluant, rasini alchidice, rasini poliuretanice, rasini epoxidice

5 S.C. POP INDUSTRY S.R.L. Slatina

Slatina, str. Cireasov, nr. 34

Acid sulfuric, sulfat feric

6 S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina

Slatina, str. Silozului, nr. 9

Acetilena, oxigen, motorina, gudron rezidual

7 S.C. BEKAERT SLATINA S.R.L.

Slatina, str. Draganesti, nr. 33

Acid sulfuric, amoniac, acid fosforic, hodroxid de sodiu, acid polifosforic

8 S.C. PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME S.A. Slatina


Motorina, metil etil cetona, alcool izopropilic

9 S.C. TMK ARTROM S.A. Slatina


Acid sulfuric, acid clorhidric, oxigen, acetilena, lacuri


Pag 105 din 172

10 S.C. PIRELLI TYRES ROMANIA S.R.L. Slatina


Negru de fum, Acceleratori: (N-ciclohexil-2-benzotiazolăsulfamid<,ă N,N-diciclohexil-2-benzotiazol sulfamid<,ă N-ter郡-butil-benzotiazol-sulfenamid<,ă Di(benzotiazol-2-il) disulfit pe polimer, Perkalink 900), Promotori de atac: PREMIX RESORCINA blu, Înt<ritori: N-(ciclohexiltio)ftalimid<,ă Antidegradan郡i:ă N-(1,3-dimetilbutil)-N-Fenil-p-fenildiamin<,ă Activan郡i:ă Oxid de zinc

11 S.C. ADE GAS OIL COMPANY S.R.L. Caracal – Depozit si statie imbutelieire

Caracal, str. 1 Decembrie 1918, nr. 150 A

GPL (butan+propan)

12 S.C. ADE GAS OIL COMPANY S.R.L. Caracal – Depozit

Caracal, str. Vornicu Ureche, nr. 7

GPL (butan+propan)

13 S.C. BULROM GAS IMPEX S.R.L. Depozit GPL Bals

Bals, str. Nufarului, T 40/7, P2

GPL (butan+propan)

14 S.C. OMV PETROM S.A. (Puncte de lucru Icoana si Otesti)

Com. Icoana, Com. Otesti

Titei, metanol, xilen, acetilena

15 S.C. AQUATRANS S.A. Bals Bals, str. Fratii Buzesti, nr. 5

Clor, oxigen, motorina

16 S.C. C.A.O. S.A. Slatina Slatina, str. Artilerie, nr. 2

Clor

17 S.C. C.A.O. S.A. Caracal Caracal, str. Piata Victoriei, nr. 2

Clor

18 S.C. C.A.O. S.A. Corabia Corabia, str. Stefan cel Mare, nr. 11

Clor

19 S.C. COMFERT S.R.L. Dobrosloveni

Dobrosloveni, str. I.Ghe. Duca, nr. 2 A

Azotat de amoniu, pesticide

20 SC DANIELA SRL Slatina Slatina, str. St. Burca, nr. 2N

Oxigen, acetilena, azot, dioxid de carbon

21 S.C. VIMETCO EXTRUSION S.R.L.

Slatina, str. Milcov, nr.1

Hidroxid de sodiu, acetilena, amoniac, oxigen, motorina

22 S.C. IAC S.R.L. Bals Bals, str. N. Balcescu, nr. 256

Izocianat, poliol, adezivi, intaritori


Pag 106 din 172

a 2) Tipul de risc - ACCIDENTE, AVARII,ă EXPLOZIIă ŞIă INCENDIIă ÎNăACTIVIT;XIăDEăTRANSPORTăŞIăDEPOZITARE PRODUSE PERICULOASE

Avândă înă vedereă cantit<Yile/propriet<Yileă fizico-chimiceă aleă substanYelorăpericuloaseă depozitate/utilizateă înă procesulă tehnologică seă potă produceă accidenteăincidenteă careă s<ă impliceă substanYeă periculoaseă careă potă aveaă cosecinYeă atât pe amplasamentă (afectândă salariaYii/personalulă contractantă deă peă amplasament)ă câtă şiă înăafaraăamplasamentuluiă(afectândăvecin<t<Yileă– societ<Yiăcomercialeăaflateăînăvecin<tateăsau zoneleărezidenYiale).

Operatoriiăeconomiciăcareădesf<şoar<ăactivit<Yiiă înăcareăsuntă implicateăsubstanYeăpericuloase şiăcareăseăsupunăprevederilorălegiiăH.G.R. 59/2016.

LaănivelulăjudeYuluiăOltăauăfostăclasificaYiăcinciăoperatoriăeconomiciăcareăse supun

prevederilor HGR 59/2016 astfel: ▪ SC ALRO S.A. Aluminiu Primar Slatina; ▪ SC ADE GAS OIL COMPANY Caracal (DepozităşiăstaYiiăîmbuteliereăGPL); ▪ SC BULROM GAS IMPEX S.R.L. Balş (Depozit GPL); ▪ SC PIRELLIăTYRESăROMÂNIAăS.R.L. Slatina; ▪ SC ADE GAS OIL COMPANY Caracal (Depozit GPL); ▪ SC BOREALIS LAT ROMANIA Deveselu

SituaYiaădetaliat<ăcuăoperatoriiăeconomiciăsusăamintiYiăesteăprezentat<ăînă Anexa nr.12

a3) Tipul de risc - ACCIDENTE,ă AVARII,ă EXPLOZIIă ŞIă INCENDIIă ÎNăACTIVIT;XIIăDEăTRANSPORT a3.1) Terestre

JudeYulăOltă seă poateă confruntaă cuă accidenteă peă c<ileă deă comunicaYiiă înă specială peădrumurileă naYionaleăDNă6ă (Eă 70),ă limitaă deă judeYăDoljă – Teleorman (52 Km) si DN 65 (E574)ălimitaădeăjudeYăDolj- Argeşă(68ăKm)ăşiădeăDNă54- 54 Km; DN 54 A -29 Km; DN 64 – 63 km; DN 67 B – 39 Km. şiăcaleaăferat<.ă

Pe teritoriul judeYuluiă Oltă seă g<sescă operatoriă economiciă careă utilizeaz<ă reYeauaărutier<ăpentruătransportulămaterialelorăpericuloaseăavândăcontracteădeătransportăcuăsociet<Yiăcomerciale autorizate.


Pag 107 din 172

Societ<Yileăcomercialeăcareăexecut<ăfrecvent aceste transporturi sunt: SC Alro SA, SC TMK Artrom SA, SC Pirelly Tyres SA, SC Bekaert SRL, Sovecord InternaYionalăSlatina, SC Pop Industry Slatina. Deă asemenea,ă înă activit<Yileă desf<şurateă operatorii economici de pe teritoriul judeYuluiăOltă genereaz<ă oă serieă deă deşeuriă încadrateă conformăHGă856/2002ă înă categoriaădeşeurilor periculoase. Transportulă acestoră deşeuriă c<treă societ<Yiă autorizate, care efectueaz< lucr<riă de tratare/valorificare/eliminare,ă seă efectueaz<ă înă bazaă aprob<rilorăobYinuteă deă laă autorit<Yileă competenteă (APM, ISU). SituaYiaă centralizatoareă a transporturilorădeădeşeuriăpericuloaseăefectuateăpeăanulă2016ăesteăprezentat<ămaiăjos:


Pag 108 din 172

SituaYiaăcentralizatoareăaăautoriz<rilorărutelorăpentruătransportulădeşeurilorăconformăprevederilorăHGă1061/2008,ăprivindătransportul deşeurilorăpericuloaseăşiănepericuloaseădeăpeăteritoriulăRomâniei

Nr. crt.

Codădeşeuăpentruăcare s-a solicitat

avizul Denumireădeşeu

Num<rătotalădeăavize acordate

Num<rătotalădeătransporturi planificate

Num<rătotalădeătransporturi efectuate

Cantitatea total<ădeădeşeuriăplanificat<ăaăfiătransportat<ă(tone)

Cantitateaătotal<ădeădeşeuriăă

transportat<ă(tone) Rutele de transport autorizate

1. 05 01 03*

şlamuriădinărezervoare

1

100

0

2500

0

B<r<şti-DN67B –Mo群oaia-Pite群ti-A1-G<e群ti-Dragodana—DN72-Târgovi群te-Ulmi-Mija-

Arice群tiăRahtivani

2. 06 02 04* Hidroxidădeăsodiuă群iă

potasiu 1 50 18 220 149

Slatina (SC Delta Aluminiu SRL)-Valea Mare-Jitaru-Colone群ti-Lunca Corbului-Albota-Bradu (SC Enviro Eco Business

SRL)

3. 07 02 01*

Lichide apoaseădeăsp<lareă群iăsolu郡iiămuma

1

120

0

360

0

Str.ăDr<g<ne群ti-str. Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului

4. 11 01 11* Lichideăapoaseădeăsp<lare 1 70 4 2000 88,30 Slatina-Pite群ti-A1-Bucure群ti-A2-Slobozia-

Hîr群ova-Tulcea

5. 12 01 07*

Deăungereăuzateăf<r<ăhalogeni (cuăexcep郡iaă

2

100

0

1000

0

Slatina-Pite群ti-Bra群ov-Hoghiz

200 1 600 6 Slatina-str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului nr.3

6. 12 01 09*

Emulsiiă群iăsolu郡iiădeăungereă

f<r<ăhalogeni 2

200 3 2000 38 Scornice群ti-Colone群ti-Geam<na-com Bradu-A1-CenturaăSudăBucure群ti-str.Taberei nr.3-

ora群ăPope群ti-Leordeni, Ilfov

200 1 600 8,424 Slatinaăstr.ăDr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului, nr.3

7. 12 01 12* Ceruriă群iăgr<simiăuzate 2

100 0 1000 0 Slatina--Piteşti-Bra群ov-Hoghiz

200 1 600 0,176 Slatinaăstr.Dr<g<neştiănr.33-str.Artileriei-

str.Cireaşov-Slatina str. Constructorilor, nr.3

8. 12 01 14*

N<moluriădeălaăma群iniăunelteăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eăpericuloase

2

200

1

2000

14

Scornice群ti-Colone群ti-Geam<na-com.Bradu-A1-CenturaădeăSudăBucure群ti-str.Taberei

nr.3,ăora群ăPope群ti-Leordeni, Ilfov


Pag 109 din 172

10 2 30 7

Slatina-str.ăPite群tiănr.114-str.Cirea群ov-str.Artileriei-str.Milcov nr.4

9. 12 01 16* De群euriădeămaterialeădeăsablareăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eăpericuloase

1 200 1 2000 0 Scorniceşti- Colone群ti-Geam<na-com.Bradu-

A1-CenturaădeăSudăBucure群ti-str.Taberei nr.3ora群ăPope群ti-Leordeni, Ilfov

10. 12 01 18* N<moluriămetaliceă(deălaăm<run郡ire,ănonuire,ălepuire)ă

cuăcon郡inutădeăulei 2

150 0 1000 0 Slatina-Pite群ti-Bra群ov-Hoghiz

200 0 600 0 Slatina str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului, nr.3

11. 13 01 05* Emulsii neclorurate 1 10 0 40 0 Slatina-str.Pite群tiănr.114-str.Cirea群ov-

str.Artileriei-str.Milcov nr.4

12. 13 01 10* Uleiuri minerale hidraulice

neclorinate 1 50

0

300

0

Slatina-str.Milcov-str.Cirea群ov-str.Constructorului nr.3

13. 13 02 04* Ulei mineral clorurat de motor,ădeătransmisieă群iădeă

ungere 1 120 1 360 19,61

Str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului

14. 13 02 05* Uleiuri minerale

neclorurate de motor, de transmisieă群iădeăungere

2 3 0 8 0

Deveselu-Caracal-Slatina-Pite群ti-A1-G<e群ti-Târgovi群te-B<icoi-Câmpina

120 3 360 30,085 Str.ăDr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-

str.Constructorului

15. 13 03 07* Uleiuri minerale

neclorinateăizolanteă群iădeătransmitereăaăc<ldurii

1 10 0 10 0 Slatina-Bal群-Craiova-Filia群i-com.B<le群ti-

punctădeălucruăCorne群ti

16. 13 05 08* Amestecuriădeăde群euriădeălaă

paturileădeănisipă群iăseparatoareleăulei/ap<

3

100 10 2500 200

Slatina-DN65-Cerbu-Geam<na-DN65B-A1-DJ702F-Ione群ti-DN61-G<e群ti-DN7-Titu-

DJ701-MoaraăNou<-DN71-DJ711B-Racovi郡a-Buc群ani-DN72-Stoene群ti-Arice群tiă

Rahtivani

100

3 2500 76.64

Albe群ti-DJ703C-Scornice群ti-DN65-Cerbu-DN65B-A1-DJ720-Ione群ti-DN61-G<e群ti-Dragodana-Târgovi群te-DJ711-DJ720B-

Nisipurile-DN72-Stoene群ti-Arice群tiăRahtivani

100 0 2500 0 Cungrea-Ote群ti-DJ 703C-Ib<ne群ti-

Scornice群ti-DN65-Crebu-DN65B-A1-Dj720F-Ione群ti-DN61-G<e群ti-Dragodana—


Pag 110 din 172

Târgovi群te-DJ711-Dj720B-Nisipurile-DN72-Stoene群ti-Arice群tiăRahtivani

17. 14 06 03* Al郡iăsolve郡iă群iăamestecuriădeă

solven郡i 1 200 1 600 1,046 Slatinaăstr.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului nr.3

18. 15 01 10*

Ambalajeăcareăcon郡inăreziduuri sau sunt

contaminateăcuăsubstan郡eăpericuloase

1 150 0 1000 0 Slatina – Piteşti- Bra群ov-Hoghiz

19. 15 02 02*

Absorban郡i,ămaterialeăfiltrante(inclusiv filtre de uleiăf<r<ăalt<ăspecifica郡ie),ă

materiale de lustruire, înbr<c<minteădeăprotec郡ieăcontaminat<ăcuăsubstan郡eă

periculoase

3

40 0 500 0 Slatina-Jitaru-Lunca Corbului-Pite群ti-

com.Oarja


200 1 600 3,894 Slatinaăstr.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului nr.3

20. 16 02 11*

Echipamenteăelectriceă群iăelectronice casate cu

con郡inutădeăcloroflourocarburi

1 900 0 900 0 Slatina-Pite群ti-Târgovi群te-Ploie群ti-Buz<u-

FermaăFrasinuă(com.軍inte群ti)

21. 16 02 13*

Echipamenteăelectriceă群iăelectronice casate cu

con郡inutădeăcomponenteăpericuloase

1 900 0 900 0 Slatina-Pite群ti-Târgovi群te-Ploie群ti-Buz<u-

Ferma Frasinu ( com.ă軍inte群ti)

22. 16 06 01* Baterii cu plumb 1 24 0 50 0 Slatina – Piteştiă– A1 – 訓oseauaădeăCentur<ă

Bucure群ti-Chitila

23. 16 10 01* De群euriălichideăapoaseăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eă

periculoase 1 200 5 2000 90

Slatina-Piteşti-A1-CenturaădeăSudăBucure群ti-Pope群tiăLeordeni

24. 17 01 06*

Amestecuriăsauăfrac郡iiăseparateădeăbeton,ăc<r<mizi,ă郡igleăsauămaterialeăceramiceăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eă

periculoase

1 25 3 450 68,66 Oporelu-Ote群ti-Verguleasa-Prundeni-

B<beni-RîmnicuăVâlcea-Sibiu-Albe Iulia-Huedin-Varsolt-Nu群fal<u-SuplacuădeăVarc<u


Pag 111 din 172

25. 17 05 03* P<mântă群iăpietreăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eăpericuloase 6

23 12 400 251,46 Movileni-Icoana-Corbu-Opta群i-T<tule群ti-

B<r<群tiădeăVede

300 2 6000 60 Corn<郡elu-Poboru-Profa-Spineni-Vedea-

Chi郡ani-B<r<群tiiădeăVedeă(sta郡ia de Bioremediere)

300 4 6000 100 Spineni-Profa-Vedea-Chi郡ani-B<r<群tiiădeă

Vedeă(Sta郡iaădeăBioremediere)

300 0 6000 0 Ciure群ti-Potcoava-Jitaru-Negreni-Colone群ti-

Vlaici-B<r<群tiiădeăVede(sta郡iaădeăBioremediere)

300 0 6000 0

Deleni-Cucuie郡i-Verguleasa-Cungrea-Ote群tiiăde Jos-Corn<郡elu-Profa-Spineni-Vedea-Chi郡ani-B<r<群tiiădeăVedeă(sta郡iaădeă

Bioremediere)

13 0 200 0 Cungrea-Mie群ti-Corn<郡elu-Poboru-Cre郡i-Vine郡i-Lunca-Vlaici-B<r<群tiiădeăVede

26. 17 05 07* Resturi de balast cu con郡inutădeăsubstan郡eă

periculoase 2

25 8 450 202.08 Oporelu-Ote群ti-Verguleasa-Prundeni-

B<beni-RâmnicuăV郡lcea-Sibiu-Alba Iulia-Huedin-Varsolt-Nu群fal<u-SuplacuădeăBarc<u

4 1 50 27.9 Movileni-Potcoava-Jitaru-Slatina-Dr<g<群ani-RâmnicuăVâlcea-Sibiu-Alba Iulia-Huedin-

Varsolt-Nu群fal<u-SuplacuădeăBarc<u

27. 17 06 05* Materialeădeăconstruc郡ieăcuă

con郡inutădeăazbest 1 5 2 50 10 Slatina-Pite群ti-A1-CenturaădeăSudăBucure群ti-

Pope群tiăLeordeni

28. 18 01 De群euriărezultateădinăactivit<郡ileăunit<郡iloră

sanitare 3

300 65 60 8.66 Str. Plevnei nr.36 caracal-Leu-Craiova-com.I群alni郡a,ăstr.ăMihaiăEminescuănr.105T

360 46 20 6.2 Slatina str.Panselelor nr.44A-str.Basarabilor – str. Banului – str.CuzaăVod<-str.V<ilor-str.Ecaterina Teodoroiu-str. Milcov nr.4

168 5 288 3.8 Scornice群ti-Jitaru-E574-Slatinaă(str.Pite群ti)-

str.Ecaterina Teodoroiu-str.Dr<g<ne群ti-str.Milcov nr.4


Pag 112 din 172

29. 18 01 06* Chimicaleăconstândădinăsauă

con郡inândăsubstan郡eăpericuloase

1 48 4 13 1.6 Scornice群ti-Jitaru-E574-Slatina-str.Cri群an-

str.Ecaterina Teodoroiu- str.Dr<g<ne群ti-str.Milcov

30. 19 02 04* De群euriăpreamestecateăcon郡inândăcelăpu郡inăună

de群euăpericulos 3

50 1 1000 16 Slatina-Pite群ti-A1-CenturaăBucure群ti-

Afuma郡i-訓indrili郡aă(Ilfov) 150 0 1000 0 Slatina-Pite群ti-Bra群ov-Hoghiz

100 0 1000 0 Slatina-Jitaru-Lunca Corbului-Pite群ti-

comuna Oarja

31. 19 02 08* De群euriălichideă

combustibileăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eăpericuloase

2


200 0 600 0 Slatinaăstr.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului nr.3

32. 05 01 03* 群lamuri din rezervoare 2

300 9 6000 207,7 Ote群ti-Scornice群ti-Pite群ti-G<e群ti-Dragodana-Târgovi群te-Mija-D<rm<ne群ti-Stoene群ti-

Arice群tiiăRahtivani

300 0 6000 0 Spineni-Opta群i-Lunca Corbului-Albota-

Pite群ti-G<e群ti-Dragodana-Târgovi群te-Mija-D<rm<ne群ti-stoene群ti-Arice群tiăRahtivani

33. 07 02 01* Lichideăapoaseădeăsp<lareă群iă

solu郡iiămuma 1 50 4 1000 53.44 Slatina-Pite群ti-A1-CenturaăBucure群ti-

Afuma郡i-訓indrili郡aă(ilfov)

34.

08 04 09*

De群euriădeăadeziviă群iăcleiuriăcuăcon郡inutădeăsolven郡iă

organici sauăalteăsubstan郡eăpericuloase

1 20 1 30 0.357 Bal群-Dr<g<群ani-RâmnicuăVâlcea-Avrig-

F<g<ra群-訓ercaia

35. 11 01 11* Lichideăapoaseădeăcl<tireăcuă

con郡inutădeăsubstan郡eăpericuloase

2 50 2 100 54.68

Slatina str. Milcov-str.Cirea群ov-str.Constructorului nr.3


Afuma郡i-訓indrili郡aă(Ilfov)

36. 12 01 09* Emulsiiă群iăsolu郡iiădeăungereă

uzateăf<r<ăhalogeni 3 100 4 2000 50.28 Slatina-Pite群ti-A1-CenturaăBucure群ti-

Afuma郡i-訓indrili郡a(Ilfov)


Pag 113 din 172

200 19 2400 420 Slatina –DN65-Pite群ti-A1-G<e群ti-DN72-Târgovi群te-CenturaăPloie群tiăVest-Blejoi-

Pleasca

100 0 500 0 Slatinaăstr.Dr<g<ne群ti-str. Milcov

37. 12 01 12* Ceruriă群iăgr<simiăuzate 1 50 0 500 0 Slatinaăstr.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului

38. 13 01 10* Uleiuri minerale hidraulice

neclorinate 1 100 1 2000 12.43

Str.Constructorului nr.3-str.Cri群an-str.Oituz-E574-com.ăG<neasa

39. 13 02 04* Uleiuri minerale clorurate deămotor,ădeătransmisieă群iă

de ungere 1 100 5 1000 57.95

Slatina-Pite群ti-A1-Centura Bucure群ti-Afuma郡i-訓indrili郡aă(ilfov)

40.

13 02 05* Uleiuri minerale

neclorurate de motor, de transmisieă群iădeăungere

5

100 1 2000 12 Str.Constructorului nr.3-str. Constructorului

nr.3H

100 3 2000 29 Str. Constructorului-str.Cirea群ov-str. Dr<g<ne群ti-DJ 546-Comuna Brebeni

100 0 2000 0 Str.Constructorului nr.3-str.Cirea群ov-

str.Milcov

50 0 500 0 Str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-

str.Constructorului

900 0 900 0 Sat Profa,com.Spineni, Parc18 Vata

(coordonate 44.732208, 24.582311)-Pite群ti-A1-str.R<s<rituluiănr.4-5, Buftea, jud.Ilfov

41. 13 05 07* Ape uleioase de la

separatoareleăulei/ap< 2 150 5 3000 45.95

Slatina-Pite群ti-A1-CenturaăBucure群ti-Afuma郡i-訓indrili郡aă(Ilfov)

100 1 2400 10.6 Str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-

str.Constructorului

42. 14 06 03* Al郡iăsolven郡i 1 50 1 1000 5.77 Slatina-Pite群ti-CenturaăBucure群ti-Afuma郡i-

訓indrili郡a(Ilfov)

43. 15 01 10*

Ambalajeăcareăcon郡inăreziduuri sau sunt

contaminateăcuăsubstan郡eăpericuloase

3

100 1 2000 9.12 Str.Constructorului nr.3-str.Artileriei-

str.Milcov


str.Constructorului nr.3

50 0 100 0 Str. Milcov-str.Cirea群ov-str.Constructorului

nr.3

44. 15 02 02*

Absorban郡i,ămaterialeăfiltrate (inclusiv filtre de uleiăf<r< alt<ăspecifica郡ie),ă

materiale de lustruire, îmbr<c<minteădeăprotec郡ieăcontaminat<ăcuăsubstan郡eă

6

100 2 2000 16 Str.Constructorului nr.3-styr.Artileriei-

str.Milcov



100 2 500 17.34 Str.Dr<g<ne群ti-str.Milcov


Pag 114 din 172

periculoase 30 4 50 8.39

Bal群-Slatina-Pite群ti-Mioveni-Câmpulung-Bran-Râ群nov


Afuma郡i-訓indrili郡a(Ilfov)

5 1 15 2.5 Slatina-Pite群ti-G<e群ti-Ploie群ti-Buz<u-

Foc群ani-Bac<u-S<vine群ti

45. 16 01 21* Piese, subansamble uzate contaminate cu ulei uzat

1 100 1 360 3.66 Str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-

str.Constructorului

46. 16 03 03*

De群euriăanorganiceăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eă

periculoase 2

100 6 800 150 Slatina-DN65-Pite群ti-G<e群ti-DN72-

Târgovi群te-CenturaăPloie群tiăVest-Blejoi-Pleasa

De群euriăanorganiceăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eă

periculoase 100 0 1000 0

Str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-str.Constructorului

47. 16 06 01* Baterii cu plumb 4

30 1 50 1.03 Slatina-Pite群ti-A1-Centura Ciajna-Centura Domne群ti-Centura Jilava-Centura Berceni-

CenturaăPope群ti-Leordeni 100 0 2000 0 Slatina-Pite群ti-CenturaăBucure群ti-Pantelimon

400 1 8000 10 Caracal-Craiova-RâmnicuăVâlcea-Sibiu-

Cop群aăMic< 24 1 100 3.5 Slatina-Dr<g<群ani-RâmnicuăV<lcea-Bujoreni

48. 17 01 06* Amestecuriăsauăfrac郡iiă

separate de beton 2

200 17 5000 180,6 Ote群ti-Albe群ti-Poboru-Scornice群ti

200 0 5000 0 Ursoaia-Ciure群ti-Potcoava-Jitaru-Piscani-

Scornice群ti

49. 17 02 04*

Sticl<,ămateriale plastice sauălemnăcuăcon郡inutădeăsauăcontaminateăcuăsubstan郡eă

periculoase

1 50 1 200 2.64 Str.Dr<g<ne群ti-str.Artileriei-str.Cirea群ov-


50. 17 05 03* P<mântă群iăpietreăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eăpericuloase 3

300 12 6000 254,6 Tufeni-Bârla-Hârse群ti-Lunca Corbului-

Mârghia-B<r<群tiiădeăvede

70 25 1182 597.32 Tufeni-B<de群ti-Icoana-Opta群i-Colone群ti-

B<r<群tiiădeăVede

56 31 936 744.78 Oporelu-Constantine群ti-Poboru-Cre郡i-Vine郡i-

Vlaici-B<r<群tiiădeăVede

51. 17 06 05* Materiale deăconstruc郡ieăcuă

con郡inutădeăazbest 3

20 1 100 12 Caracal-Ro群ioriiădeăVede-Alexandria-Ghimpa郡i-Bragadiru-CenturaăBucure群ti-

Afuma郡i-訓indrili郡a

44 2 44 19 Str. Milcov-str.Cirea群ov-str.Constructorului

nr.3 30 1 200 19 Slatina-Pite群ti-A1-G<e群ti-Târgovi群te-


Pag 115 din 172

Stoene群ti-Arice群tiiăRahtivanăsatăTârgu群oruăNou

52. 18 01 De群euriărezultateădinăactivit<郡ileăunit<郡iloră

sanitare 2

360 63 20 4.25

Mun. Slatina str. Panselelor nr. 44A str. Basarabilor –str. Banului-str.ăCuzaăVod<- str.ăV<iloră– str. Ec. Teodoroiu – str. Milcov

nr. 4

384 18 76 1 Caracal – Slatina- Colone群tiă– Pite群ti-

C<line群ti

53. 18 01 06* Chimicaleăconstândădinăsau 1 7 2 2.5 1.5 Caracal- Slatina-Pite群ti-Bucure群ti-Splaiul

Unirii 313

54. 19 02 04* De群euriăpreamestecateăcon郡inândăcelăpu郡inăună

de群eu periculos 1 100 3 500 16.92

Slatinaăstr.ăDr<g<ne群ti- str. Artileriei- str. Cirea群ovă– str. Constructorului nr. 3.

55. 19 02 08* De群euriălichideă

combustibileăcuăcon郡inutădeăsubstan郡eăpericuloase

1 20 1 400 3.8 Slatina-Pite群ti-A1 – CenturaăBucure群tului-

Afuma郡i- 訓indrili郡aă(Ilfov)

56. 20 01 23* Echipamente abandonate cu

con郡inutădeăCFCă(clorofluorocarburi)

3

300 0 500 0 Slatina – Pite群ti- RmăVâlcea- Sibiu- Deva-

Frumu群eni

5000 0 5000 0 Slatina- Caracal- Ro群ioriiădeăVede- 訓oseauaă

deăCentur<ăBucure群ti - Jilava

200 0 200 0 Corabia- Caracal- Slatina- Scornice群ti-

Pite群ti- A1-G<e群ti- Ploie群ti- Mizil- Buz<uă– FermaăFr<sinu.ă


Pag 116 din 172

Din cauza circulaYieiă intenseă prină nodurileă deă caleă ferat<ăPiatra - Oltă şiăCaracal exist<ă risculă produceriiă unoră accidenteă înă careă potă fiăimplicateăsubstanYeăpericuloase.ă

ListaăcuăsubstanYeăpericuloaseă(materialele)ăpericuloase,ătransportateăînăactivitateaăSNTFMă„CFRăMarf<”ăSA

- Sucursala Banat-Oltenia,ădesf<şurat<ăpeărazaăjudeYuluiăOlt -

Nr. Crt.

Denumire substanY<

Propriet<Yi Cod UN Riscăpt.s<n<tate Risc pt.mediu Mijloace de protecYie

IntervenYie Prim ajutor Stingere Neutralizare

1.

Combustibil lichid uşor

Lichidă vâscos.ăDensitate 0,965g/cm, reacYioneaz<ă cuămaterialele oxidante, nu trebuieă s<ă fieă pusăînă contactă cuă apa. Limitaă inferioar<ăde explozie: 0,6%

1202 Ingestie: produce int inhalare: este un iritant respirator oxicaYie

Este poluant Se va folosi masca de gaze cu cartuşă filtrantăpentru vapori organici

Seă p<r<seşteă zonaă şiă seăschimb<ă hainele care au venită înă contact cu produsul. Seăvaăizolaăşiăseăvaăventilaăzona Personalulă careă asigur<ăcur<Yireaă zoneiă vaă purtaăechipamentulă deă protecYieăcorespunz<tor,ă pentruăprotejareaă împotrivaăinhal<riiă şiă aă contactuluiăcuăpieleaăşiăcuăochii.

Nu se va administra nimic pe cale oral<ă uneiă persoaneăf<r<ă cunoştinY<ă sauă cuăconvulsii. Nu se va provoca voma pentruă c<ă exist<ă pericolulăaspir<rii. Salvatorul nu va acorda primulă ajutoră f<r<ă s<-şiăprotejezeărespiraYia

InstalaYiiă deă spum<ăchimic<ă (c<suYeă deăspum<),ă spum<ăaeromecanic<ă pentruăproduse hidrocarbonate, sting<toareă cuă z<pad<ăcarbonic<,ă instalaYiiă deăstingere cu bioxid de carbon,ăceaY<ădeăap<ăsauăspray. R<cireaăutilajeloră vecineăseă faceă cuă ap<ăpulverizat<.

Se va acoperi cu nisip sau alte materiale necombustibile, absorbante.

2.

Carburant Diesel Stabil<ă chimic,ălichidă vâscos.ăDensitate 0,820-0,845 g/cmc

1202 Inhalare: este un iritant respirator. Ingestie: produce intoxicaYie

Este poluant Cândă concentraYiaăoxigenului este minim 17%, se va folosi masca de gazeă cuă cartuşăfiltrant pentru vapori organici.

Seă p<r<seşteă zonaă şiă seăschimb<ă haineleă careă auăvenită înă contact cu produsul

Accidentatul trebuie scos de subă acYiuneaă produsuluiă şiăîmbr<c<minteaă contaminat<ăvaăfiăîndep<rtat<ărapid.

Se va realiza dispozitiv circular de stingere. Se va folosiă spum<ăaeromecanic<ă pentruăproduse hidrocarbonate.

Materialele absorbante, îmbibateă cuămotorin<ă seă vorăcolectaă şiătransporta la halda de reziduri.

3.

Benzin<ă Lichid mobil, stabil<ă laătemperatura camerei

1203 Ingestie: produce intoxicaYie. Inhalare: este narcotic

Este poluant Costum complet deă protecYieăpentru temperaturi ridicate (anticaloric)ă şiă

Seă p<r<seşteă zonaă şiă seăschimb<ă haineleă careă auăvenită înă contact cu produsul

Nu se va administra nimic peă caleă oral<ă uneiă persoaneăf<r<ă cunoştinY<ă sauă cuăconvulsii. Nuă seă vaă provocaă vom<ăpentruă c<ă exist<ă pericolulă

InstalaYiiă semifixeă deăstingereă cuă spum<ăaeromecanic<ă pentruăproduse hidrocarbonate, sting<toareăcuăpulbereăşiăbioxid de carbon,

Materialele absorbante, îmbibateă cuăbenzin<ă seă vorăcolectaă şiătransporta la


Pag 117 din 172

rezistent la foc (aluminizat, prev<zută cuă glug<ăşiă ecrană aurit,ărezistentălaăflac<r<ăşiătemperatur<.

aspir<rii sting<toareă cuă z<pad<ăcarbonic<,ăsting<toareăcuăspum<ăaeromecanăic<

halda de reziduri.

4.

Gaze de petrol lichefiat (GPL)

Gaz la presiunea atmosferica, lichid la presiune ridicareă ridicat<,ăinsolubilăînăap<.

1975 La contactul cu pieleaă şiă ochii,ă„aragazul”ă lichidăpoate provoca arsuri sau deger<turi

redus< Cândă concentraYiaăoxigenului este minim 17%, se va folosi masca de gaze cu cartuşfiltratăpentru vapori organici

Seăvaăizolaăşiăseăvaăventilaăzona

Seă evacueaz<ă victimaă şiă seăpractic<ă respiraYiaă artificial<ăşi/sauă oxigenoterapie,ă dup<ăcareă seă vaă solicitaă asistenY<ămedical<.

InstalaYiiă deă spum<ăchimic<ă (c<suYeă deăspuma),ă spum<ăaeromecanic<ă pentru produse hidrocarbonate, sting<toareă cuă z<pasd<ăcarbonic<,ă instalatiiă deăstingere cu bioxid de carbonă ceaY<ă deă ap<ă sauăsprez.

5.

P<cur< Lichidă vîscos,ăinsolubilă înă ap<,ăesteă stabil<ă laătemperatura camerei

1268 Contractul prelungit sau repetat cu pielea poate provocairitaYie

poluant Se va folosi masca de gaze cu cartuşă filtrantăpentru vapori organici

Seăizoleaz<ăzonaăafectat< Persoanaă vaă fiă transportat<ăimediat la o unitate care poateă acordaă asistenY<ămedical<ădeăspecialitate.

InstalaYiiă deă spum<ăchimic< (casuYeă deăspum<),ă spum<ăaeromecanica pentru produse hidrocarbonat, z<pad<ă carbonica,ăinstalaYiiă deă stingereă cuăbioxidă deă carbon,ă ceat<ădeăap<ăsauăsprey;ăr<cireaăutilajelor vecine se face cuăapaăpulverizat<.

Materiale absorbante, îmbibate,ă cu p<cur<ă seă vor colectaă şiătransporta la halda de reziduri.

6.

Acid clorhidric Lichid incolor, Stabilă înă condiYiiănormale de presiuneă şiătemperatur<

1789 Coroziunea membranelor mucoase, diaree, seteă intens<,ădificult<Yiă deăînghiYire,ă colapsăcirculatoră şiăposibil<ămoarte.

SoluYiileă deă acidăclorhidric pot fi toxiceă areă oă bun<ăcapacitate de infiltrare

Pompierii vor fi dotaYiă cuă costumeăcomplete de protecYieăîmpotrivaă foculuiăşiăantiacide.

In caz de incendiu, contasinerele,ăvorăfiăr<cite,ăprină pulverizareă deă ap<ăpîn<ălaăstingereaăcoplet<ăaăfocului.

Seă vaă acordaă asistenY<ămedical<ăimediat<

Acidul colhidric sooluYiaănuăesteăinflamabil<

Scurgerile mici vor fi acoperite cuă p<m<nt,ă nisipăsauă alYiăabsorbanYiăcolectândă toateăacesteă reziduriă înăcontainere adecvate pentru evacuare.

7.

Hidroxid de sodiu Lichid incolor, nevolatil, corosiv

1824 Expunerea la concentraYiiă ridicateădeă noxeă proav<c<ăiritareaă pl<mânilor,ă

toxicitate Pompierii vor fi dotaYiă cuă costumeăcomplete de protecYieă şiă

Înă cază deă sc<p<riăaccidentale se va evacua personalul care nu participaă laă operaYiileă deă

Seă vaă acordaă asistenY<ămedical<ăimediat<

Pentru incendii se folosesc pulberi chimice uscate, bioxid de carbon

Deşeurileă cuăhidroxid de sodiu se vor neutraliza cu un acid diluat,


Pag 118 din 172

apariYiaătusei aparate respiratorii izolante autonome.

intervenYie la ph neutru.

8.

Amoniac anhidru Gaz incolor, puternic mirositor, cu efect iritantă ,ă uşorălichefiabil la presiune

1005 Seă remarc<ă prinăefect puternic iritant

Toxic pentru organismele acvatice

Se vor purta aparate respiratorii izolate autonome.

Se va evacua zona Se vor aplica comprese cu ap<ă receă peă zoneleă afectateăpentruăîndep<rtareaădurerii

Dioxid de carbon, pudre chimice uscate.

Seă foloseşteă ap<ăsauă ceaY<ă pentruăreducerea norului de gaz.

9.

Azotat de amoniu (îngr<şamântă cuănitrat)

Granule sau perle albe sau slab colorate, poate întreYineă ardereaăşiăoxidareaă

2067 Contractul prelungit poate produce iritaYii

Împ<ştiereaă deăcantit<Yiă mariăpoate avea un impact negativ asupra mediului precum eutrofiereaă înăsuprafeYeă închiseădeă ap<ă sau poate produce contaminarea cu nitriYi.ă

FolosiYiă masc<ă deăprotecYie,ă deăprotecYieă ,ă dac<ăconcentraYiaăpulberiiăesteăînalt<ă

Oriceă sc<pareă deăîngr<ş<mântă trebuie cur<Yat<ă imediată m<turat<ăşiă pus<ă într-un container deschis, curat, etichetat pentru debarasareă înăsiguranY<.

Sp<laYiăzonaăafectat<ăcuăap<.ăSeă vaă acordaă asistenY<ămedical<ăimediat<.

FolosiYiă ap<ă dinăabundenY<.ă Seă inund<ădepozitulăcuăap<.

Orceă sc<pareă deăîngr<ş<mântătrebuieă cur<Yat<ăimediat,ăm<turat<ăşiă pus<ă într-un container deschis, curat, etichetat pentru debarasareă înăsiguranY<.

10.

Titei (petrol brut) Lichidă vâscos,ăinsolubilă înăap<,esteă stabil<ă laătemperatura camerei

1267 Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate provoca iritaYie.

poluant Se va folosi masca de gaze cu cartuşă filtrantăpentru vapori organici

seă izoleaz<ă zonaă afectat< zonaăafectat<ă

Persoana va fi transportat<ăimediat la o unitate care poateă acordaă asistenY<ămedical<ădeăspecialitate.

InstalaYiiă deă spum<ăchimic<ă (c<suYeă deăspum<ă ),ă spumaăaeromecanic<ă pentruăproduse hidrocarbonat, z<pad<ă carbonic<,ăinstalaYiiă deă stingereă cuăbioxidă deă carbon,ă ceat<ădeă ap<ă sauă spraz;r<cireaăutilajelor vecine se face cuăap<ăpulverizat<.

Materialele absorbante, îmbibateă cuăp<cur<ă seă vorăcolectaă şiătransporta la halda de reziduuri.

11.

Cloroformiat de ciclobutilă (p<cur<ăgrea)

Lichidă vâscos,ăinsolubilă înă apa,ăesteă stabil<ă laătemperatura camerei

2744 Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate provoca iritaYie

poluant Se va folosi masca de gaze cu c<rtuşă filtrantăpentru vapori organici

Se izoleaz<ăzonaăafectat< Persoanaă vaă fiă transportat<ăimediat la o unitate care poate acorda asistenta medical<ădeăspecialitate.

InstalaYiiă deă spum<ăchimic<ă (c<suYeă deăspum<ă ),ă spum<ăaeromecanica pentru produse hidrocarbonat, z<padaă carbonic<,ăinstalaYiiă deă stingere cu bioxid deă carbon,ă ceat<ă

Materialele absorbante, îmbibateă cuăp<cur<ă seă vorăcolectaă şiătransporta la halda de reziduri.


Pag 119 din 172

deă ap<ă sauă spraz;racireaăutilajelor vecine se face cuăap<ăpulverizat<.

12.

Hidroxid de potasiu

Lichid incolor neinflamabil, corosiv

1814 Arsuri severe ale guriiă şiă gâtului,ăperforare a esofaguluiă şiăstomacului

Toxicitateă acut<ăoral<

Pompierii vor fi dotaYiă cuă costumeăcomplete de protecYieă şiăaparate respiratorii izolante autonome

Înă cază deă sc<p<riăaccidentale se va evacua personalul care nu particip<ă laă operaYiileă deăintervenYie

Seă vaă acordaă asistenYaămedical<ăimediat<

InformaYiiă suplimentare:ăseă vaă aveaă grij<ă caă apaăfolosit<ă laă stingereaăincendiiloră s<ă nuăcontamineze apa de suprafaY<ă sauă pânzaă deăap<ăfreatic<

Deşeurileă cuăhidroxid de potasiu se vor neutraliza cu un acid diluat la ph eutru.

M<rfurileă (substanYele)ă periculoase,ă prezentateă înă tabelulă deă maiă sus,ă suntă destinateă beneficiarilor,ă diverseă societ<Yiă

comerciale, societatea SNTFMă„CFR Marf<”ăSA fiind operator de transport feroviarădeămarf<.ă Înăanulă2017 peărazaădeăactivitateăaăjudeYuluiăOltănuăauăfostăevenimente/accidenteăînăcareăs<ăfieăimplicateăm<rfuriăpericuloaseă

transportateădeăc<treăăSNTFMă„CFR Marf<”ăSA – sucursala Banat–Oltenia. IntervenYiaăînăcazădeăaccidentăsauăevenimentăferoviar,ăînăprimaăfaz<,ăseăfaceădeăc<treăpersonalulădeătrenăaflatălaăfaYaăloculuiăprinăanunYareaăstructurilorăierarhicăsuperioareădespreăincidentulăprodus,ăanunYareaăincidentuluiălaănum<rulădeăurgenY<ă112,ăasigurarea materialului rulantăcontraăfugirii,ăacordareaăprimuluiăajutorăpersoanelorăaccidentate,ă îndrumareaăsiăajutareaăc<l<torilorăaflaYiă înă trenăc<treăc<ileădeăevacuareăînăscopulălimit<riiăproduceriiăaccidentelor.ă Concomitentă cuă evacuareaă c<l<toriloră seă procedeaz<ă laă stingereaă sauă localizareaă incendiiloră ap<ruteă dup<ă cază siă luareaămasurilorădeălimitareăaăpropag<riiăacestoraăpân<ălaăsosirea serviciilor specializate.


Pag 120 din 172

a3.2) Navale Exist< riscul de producerea unor accidente majore pe timpul transportului ocazional

de combustibil nuclear proasp<t şi consumat, pe fluviul Dun<resa, pentru centrala C.N.E. Kozlodui.

a3.3) ReYele magistrale Traversarea JudeYului Olt de conducteleă magistraleă deă petrolă şi gaze naturale

prezint< riscuri pentru populaYia localit<Yilorădinăzon<.

SituaYiaămagistralelorădeătransportăproduseăpetroliere magistralaăPiteşti-Craiova - transportădeămotorin< magistralaăPiteşti-Cartojani- transportădeăYiYei magistralaăXicleni-Ploieştiă- transport de gazolin< magistrala Orleşti-Poiana-Lacului - transportădeăYiYei magistrala Oteşti-Orleşti - transportădeăYiYei

SituaYiaăconductelorămagistraleădeăalimentareăcuăgaze

magistrala Hurezeni - Corbu - Bucureştiă magistrala Iancu - Jianu - Balş magistrala Mogoşeştiă- Slatina magistrala Doba - Slatina magistrala Corbu -TurnuăM<gureleă magistrala Iancu Jianu - Deveselu magistrala SchituăGoleşti – Piteşti - Corbu.

a4) Tipul de risc - ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII, INCENDII SAU ALTE EVENIMENTEăÎNăACTIVIT;XILEăNUCLEARE SAU RADIOLOGICE. C.N.E.Kozlodui esteă amplasat<ă peă teritoriulăBulgariei,ă peămalulă dreptă ală fluviuluiăDun<rea. În eventualitea producerii unui accident la C.N.E.Kozlodui, pot fi afectate în raza de 30 Km, 2 localit<Yi iar în raza de 100 Km, 70 localit<Yi (conform anexei nr.5).


Pag 121 din 172

SituaYiaă itinerariiloră ă deă evacuareă pentruă celeă 2ă localit<Yi din raza de 30 Km este prezentat<ăîn anexa nr.6.

C.N.E. Kosloduiăopereaz<ăcuăunănum<rădeă6ăreactoareăavândăoăputereătotal<ădeă3.538ăMW.Toateăunit<Yileăopereaz<ăreactoareădeătipăPWRă(PressurizedăWater Reactor).

- patru reactoare tip VVER model V230, neanvelopate, cu o putere de 440 MW fiecare:ăunit<Yileă1-4;

- dou<ă reactoareă tipăVVERă– 1000, anvelopate, cu o putere de 1000 MW fiecare: unit<Yileă5-6;

Înăcazulăunuiăaccidentănuclear,ăînămediuăseăpotăeliberaăşiădispersaăproduşiădeăfisiuneăsubăform<ăgazoas<,ălichid<ăsauăsolid<.

Produşiiăradioactiviăgazoşiăşiăsubăform<ădeăaerosoliăseăpotăr<spândiăpeăoăsuprafaY<ămare,ă astfelă încâtă înă cazulă unuiă accidentă nucleară majoră seă potă dep<şiă nivelurileă deăintervenYieăasociateăm<surilorădeăprotecYie.

Radioactivitateaăpoateădep<şiănormeleăadmiseăatâtădin punct de vedere al expunerii externeălaăradiaYiiăemiseădeăradionucliziiăprezenYiăînănorăsauădepuşiăpeăsolăcâtăşiădinăpunctădeăvedereăalăexpuneriiă interneăprinăinhalareăşiăconsumulăapeiăşiăalimentelorăcontaminate,ăprezentândăunăpericolădeosebităizotopiiă radioactiviăaiăiodului,ăstronYiului,ăcesiuluiăprecumăşiăaiăgazelorănobile.

Produşiiăradioactiviălichiziăşiăsolizi,ăcuăactivit<Yiăspecificeămariăşiăarieădeăr<spândireămic<,ă potă ajungeă înă fluviulăDun<rea,ă contaminândă folosinYeleă deă ap<ădină avală şiă înămodădeosebită pânzaă deă ap<ă aă sistemuluiă deă irigaYiiă Sadova-Corabiaă amplasat<ă laă sudă deălocalitatea Ianca.

Vântulăpredominantă înă zonaă IancaăareădirecYiaădinăvestă şiă sud-vest,ă cuăoă frecvenY<ămai mare vara.

PeăteritoriulăjudeYuluiăOltănuăexist<ăriscuriănucleare.

a5) Tipul de risc - POLUARE A APELOR Zoneăcriticeăsubăaspectulăpolu<riiăapelorădeăsuprafaY<ăşiăsubterane Zoneăcriticeăsubăaspectulăpolu<riiăapelorădeăsuprafaY<: ✓ Zonaăindustrial<ădeănord-vest - "punct fierbinte" – S.N.P. Petrom - O.M.V. -

SchelaădeăextracYieăOteşti-Cungrea; ✓ Platformaă industrial<ă şiă oraşulă Balşă - gospod<rieă comunal<ă şiă activit<Yiă

industrialeăşiădeăprest<riăserviciiă- (contribuieălaăafectareaăpârâuluiăOlteY);


Pag 122 din 172

✓ Municipiul Slatina caămareăaglomeraYieăurban<ăcuăevacuareaăapelor uzateăor<şeneştiăînărâulăOltă- zonaăSl<tioara;

✓ Platformaăindustrial<ăşiăMunicipiulăCaracal - caăaglomeraYieăurban<ă cu evacuarea apelor uzate;

✓ Platformaăindustrial<ăşiăoraşulăCorabia - contribuie la afectarea Fluviului Dunarea;

✓ Subtravers<rileăS.C.OMV-Petrom S.A; ✓ Subtravers<rile S.C. CONPET S.A.

Zoneăcriticeăsubăaspectulăpolu<riiăapelorăsubterane: ➢ Spargereaăaccidental<ăaăconductelorămagistraleădeătransportăYiYei,ămotorin<,ăgazeăetc.ă

ale S.C.OMV-Petrom S.A., S.C.Conpet S.A., S.N.T.G.N.Transgaz S.A. etc.

Unaădinăceleămaiămariăpolu<riăproduseăpeărazaă judeYuluiăOltăs-aăprodusăîn data de 30.05.2012, cândă Inspectoratulă pentruă SituaYiiă deă UrgenY<ă ,,Mateiă Basarab”ă Olt,ă aă fostăînştiinYată deă c<treă S.C.Conpetă S.A.Ploieştiă - DirecYiaă deă Operare-Sectorul de Operare/MentenanY<ăOrleşti-Gherceşti,ă c<ă înăpunctulă ,,AbatorăBalş”,ă laă subtraversareă râuăOlteY,ăconductaădeăYiYeiăGherceşti-Icoanaăaăfostăafectat<,ăproducândăoăpoluareăaccidental<.ăFenomenul s-aămanifestată prină apariYiaă laă suprafaYaă apeiă aă uneiă peteă deă YiYeiă careă aă fostăantrenat<ădeăcurentulădeăap<ăfoarteărapid,ăajungândălaăcca.15 km aval de punctul de avarie. Pentruă diminuareaă efecteloră polu<riiă s-auă deplasată laă faYaă loculuiă specialiştiă dinăurm<toareleă structuri:ă Inspectoratulă pentruă SituaYiiă deă UrgenY< Olt, Sistemul de Gospod<rireăalăApelorăOlt,ăComisariatulăJudeYeanăalăG<rziiădeăMediuăOlt,ăAgenYiaăpentruăProtecYiaăMediuluiăOlt.ă

LISTAăPRINCIPALELORăFOLOSINXEăDEăAP;ăăPOTENXIALăPOLUATOAREăŞIăAăCELORăCAREăPOTăPRODUCEăEVENIMENTEăCEăCONDUCă LA POLUAREAăăACCIDENTAL;ăAăRESURSELORăDEăAP;

Nr. crt

UnitateaăpotenYial

poluatoare

Adresa,telefon, fax,e-mail

Cursădeăap< PoluanYiă potenYiali

FolosinYeădeăap<ăprincipaleădin aval care pot fi afectate

Adresa,telefon, fax,e-mail

0 1 2 3 4 5 6

1.

S.C. ALRO S.A.

Slatina Sediu principal

Str.ăPiteştilorănră116

Slatina 0249 431901 0249 435117

021 3113595 f

[email protected]

Milcov (ValeaăUrl<toarea)

Fluoruri, cloruri,

ulei hidraulic pulberi de

cocs de petrol, gudron,

motorin<,ăacid sulfuric

1.A.N.I.F.ăăBucureşti Filiala jud. Olt-Dun<re

Caracal

2.HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale

RîmnicuăVîlcea UHE Slatina

1.Str.Vornicu Ureche , nr. 15 , Caracal 0249 515293

0249 512222 f

2. Str.T.Vladimirescu 156-158 Slatina

0249 436890 0249 436892f 0249 421515 0250735232f

Str. Milcov nr. 1

Milcov

Uleiuri ,oxizi şiăs<ruriă



Pag. 124 din 171

2. S.C. ALRO S.A. Slatina Sediu secundar

Aluminiu prelucrat

Slatina 0249 432521 0249 432520

0249 432884 f 0249 433883 f

(ValeaăUrl<toarea)

metalice, hidroxid de

sodiu acid sulfuric, acid azotic

Caracal



- II -

3.

TMK ARTROM S.A.

Slatina

Str.ăDr<g<neştiănr.30

Slatina 0249 434640,

1,2,3 0249 431144 f

[email protected]

Milcov

(ValeaăUrl<toarea)

Suspensii de fier

motorin<, ulei uzat

acid clorhidric

fosfaYi


Caracal



- II -

4. S.C. ELECTROCARBON

S.A. Slatina

Str.Silozului nr.9 Slatina

0249 412390, 91,92

0249 412122 f 0249 412090 f 0249 412080 f

office@ electrocarbon.ro

Milcov

(ValeaăUrl<toarea)

motorina, uleiuri

suspensii cloruri


Caracal



- II -


Pag. 125 din 171

5. S.C. CompaniaădeăAp<ăOltăă

S.A. Sediu secundar Slatina

Str. Artileriei nr. 2 Slatina

0249 431750 0249 431755

0349 401168 f

Olt

(Contracanal)

Fluoruri, Prod.

extractibile Subst.

organice, azot total, fosfor total (nutrienti)

1.A.N.I.F. Bucureşti Filiala jud. Olt-Dun<re

Caracal



- II -

6. S.C.TERMEX S.A. Balş

Str.N.B<lcescu nr.110ăBalş

0249 450920 0249 453616 f

OlteY Compuşiăcuă

azot Sulfat de

nichel

Gospod<riiăaval Prim<riaăVoineasa-0740129313

Dobrun-455072 F<lcoiu-530357

7. S.C. AP;ăCANALăOLTEXULă S.R.L.

Balş

Str.FraYiiăBuzeştiănr.ă5

Balş 0249 450154

0249 450154 f

OlteY

Subst. organice,

Comp.cu azot, prod.

petroliere

Gospod<riiăăaval

Prim<riaăVoineasa-0740129313 Dobrun- 455072 F<lcoiu-530357

8. RemizaăExpl.Marf< Piatra Olt

Str.G<riiănr.2 Piatra Olt

0372 84074f 0372 840742

Oltişor Prod. petroliere :

p<cur<, motorin<,

Gospod<riiăăaval Piatra Olt


Pag. 126 din 171

uleiuri , detergenYi

9.

S.C.

CompaniaădeăAp<ăOltăăS.A.

Sediu secundar Caracal

Str.ăPiaYaăVictoriei

nr. 2 Caracal 0249 511734 0249 511862 0249 512529

Caracal(Gologan)

Subst. organice

Comp.cu azot şiăfosfor

(nutrienti)

1.A.N.I.F. R.A. Filiala jud. Olt

Caracal

2.HIDROELECTRICA Sucursala. Hidrocentrale



0249 512222 f

2. Str.T.Vladimirescu 156-158 Slatina

0249 436890 0249 436892f 0249 421515 0250735232f

10.

SC CAO SA

Sed Secundar Corabia

Str.Cezar Boliac Nr. 25 Corabia 0249 560850

Dun<re

Subst. organice,

Compuşiăcuăazot, fosfor

Produse petroliere

S.G.A. Alexandria Str.1 Mai nr.124 , Alexandria

0247 317905

11.

S.C.

CompaniaădeăAp<ăOltăăS.A.

Str. Nicolae Titulescu

nr.173 Dr<g<neştiăOlt

Sâi

Subst. organice,

Compuşiăcuăazot, fosfor

Gospod<riiăăaval

Prim<riaăăD<neasaă-467016 Sprâncenata-489002

PlopiiăSl<viteşti-0247356701 SloboziaăMândra-0247359046


Pag. 127 din 171

Sediu secundar Dr<g<neştiăOlt

0249 465541 (nutrienYi)

Lunca-0247358362 TurnuăM<gurele

12.

S.N.CONPET S.A.

Ploieşti Sector Poiana Lacului

Oltă+ăafluenYiăstânga

Com. Poiana Lacului

jud.ăArgeş

Ploieştiă0244401360

0244516451 f Şefăservăprotămed Ing.Bratu Angela

0729036692 Şefăsectorăoperare

Ing.Dumitrache Ion 0720727590

ŞefăsectorămentenanY< Ing.Chira Gheorghe

0723557186

XiYei,ă

gazolin<,etan


Caracal



3.ăGospod<riiăpeăv<iăşiăăpârâuriămici

1.Str.Vornicu Ureche , nr. 15 , Caracal

0249 515293 0249 512222 f

2. Str.T.Vladimirescu

156-158 Slatina 0249 436890 0249 436892f 0249 421515 0250735232f

3.Prim<riaăValeaăMare-480310 Brebeni-419008 Oporelu-468020 Teslui-470524 Corbu-481006

13.

S.N.CONPET S.A.

Ploieşti SectorăOrleşti-Gherceşti

Oltă+ăafluenYiădreapta

Str.Prelungirea Teilor nr. 106

Craiova Jud.Dolj

Ploieştiă0244401360

0244516451 f Şefăservăprotămed Ing.Bratu Angela

0729036692

Şefăsectorăoperare Ing.Marin Mihail

0722378119 ŞefăsectorămentenanY<

XiYei,ă

gazolin<,etan


Caracal




0249 512222 f 2. Str.T.Vladimirescu

156-158 Slatina 0249 436890 0249 436892f 0249 421515 0250735232f

3.ăPrim<riaăIancuăJianuă-456011 Morunglav-455721


Pag. 128 din 171

Ing.Tudor Ion 0723557196

Ing.Grigorescu Daniel 0723658603

3.ăGospod<riiăpeăv<iăşiăăpârâuriămici

Bobiceşti-455501 Oboga-450129 Balş-450145 Bârza-451620

Voineasa-0740129313 Pârşcoveni-455308

Dobrun-455072 Osica de Sus-455015

F<lcoiuăă-530357 Prim<riaăPieleşti

Rob<neşti Dr<goteşti

Teslui Cezieni-510102

Dobrosloveni-530022 F<rcaşeleăăă-531302

14.

S.C. OMV PETROM S.A.ăBucureşti-

E&P ZonaădeăProducYieăIII

Muntenia Vest

Albeşti, Cungrea,CungrişoaraTe

slui(stg), Cungrea

Piteşti

B-dul Republicii nr.160

Jud.Arges

Responsabil Mediu Ing.Paunescu Ilie

0729884049

0372484332 t 0248630320 t 0248211559 f

Dispecerat 0372484263 t 0372160733 t

XiYei Ap<ădeă

z<c<mânt

- II -

- II -

Prim<riaăCungrea- 468603 Prim<riaăOporelu-468020

Teslui-470524 Corbu-481006

15. S.C. OMV PETROM S.A.ăBucureşti

E&P

Str.Brestei nr. 3

Craiova

Responsabil Mediu Ing.AnişoaraăChiosa

ŞefăServăHSSE

XiYei Ap<ădeă

z<c<mânt

Gospod<riiăpeăv<ileădinăzon<

Prim<riaăIancuăJianuă-456011 Morunglav-455721 Bobiceşti-455501


Pag. 129 din 171

ZonaădeăProducYieăII Oltenia

Teslui(dr),ăOlteY

Jud.Dolj St<iculescuăDan 0732130727

Tel 0372 855557 Fax 021 2647574

Oboga-450129 Balş-450145 Bârza-451620

Voineasa-0740129313 Pârşcoveni-455308

Dobrun-455072 Osica de Sus-455015

F<lcoiuăă-530357

16. SC HIDROELECTRICA

SA Suc.Hidrocentrale

Rm.Vâlcea UHE Slatina

Str.T.Vladimirescu nr.156-158 Slatina

0249 436892 0249 436890

Uleiuri , motorina


Caracal


Rm.Vâlcea UHE Slatina

1.Str.Vornicu Ureche , nr. 15 ,

Caracal 0249 515293

0249 512222 f

Înăanulă2017 nu s-auăprodusăpolu<tiăaccidentaleăcareăs<ăafectezeăapeleădeăsuprafaY<ăsauăsubterane.

SituaYiaăpolu<rilorăaccidentaleăproduseăînăjudeYulăOltăînăultimiiăaniăesteăprezentat<ăînăanexa nr. 13


Pag. 130 din 171

a6) Tipul de risc - PR;BUŞIRIă DEă CONSTRUCXII,ă INSTALAXIIă SAUăAMENAJ;RI Avândă înă vedereă urm<rileă cutremureloră deămareă intensitateă ceă potă afectaă peă scar<ă

larg<ăpopulaYia,ăconstrucYiile,ăbunurileăşiă funcYiunileăsocial-economice, reducerea riscului seismică ală construcYiiloră existenteă trebuieă considerat<ă caă oă acYiuneă deă interesă naYional.ăPriorit<Yileăînăceeaăce priveşteăreducereaărisculuiăseismicăsuntăurm<toarele:

➢ construcYiileădeălocuităînalteădinăbetonăarmatărealizateăînainteădeăanulă1941; ➢ construcYiileădeă importanY<ăvital<ăpentruăsocietate,ă aăc<roră funcYionalitateă înă

timpulăşiădup<ăproducereaăunuiăcutremurăputernicătrebuieăasigurat<ăintegral; ➢ cl<dirileăavândăpesteăP+3ăetaje,ăconstruiteă înainteădeăanulă1978ăşiăcareădeYină

spaYiiăpubliceălaăparterăsauălaăalteăniveleăaleăcl<dirii.ăă Ministerulă Dezvolt<rii,ă Lucr<riloră Publiceă şiă LocuinYeloră aă derulată trei

programeădeăconsolidareăaăcl<dirilor:ă ➢ programădeăconsolidareăaăcl<dirilorădeălocuitămultietajate; ➢ programă deă intervenYiiă înă primãă urgenY<ă laă construcYiiă vulnerabileă şiă careă

prezintãăpericolăpublic; ➢ proiectădeădiminuareăaă riscuriloră înăcazulăproduceriiăcalamit<Yilorănaturaleăşiă

preg<tireaăpentruăsituaYiiădeăurgenY<. CL;DIRIăEXPERTIZATEăTEHNICăPEăRAZAăJUDEXULUIăOLT

Nr.

crt.

Cl<diriăexpertizateătehnic ClasaădeăimportanY<ăseismic<

1 Bloc A, Sc.1, Str. Atonius Caracalla nr.2, Caracal

Cls. III

2. Bloc 17, Str.ăAleeaăR<s<rituluiănr.1,ăCaracal Cls. III

3. Bloc D, Str. Iancu Jianu nr.40, Caracal Cls. III

4. Bloc M1, Str. Aleea Virgil Carianopol, Caracal

Cls. III

5. Bloc CAM1, B-dul A.I. Cuza, Slatina Cls. III

6. Bloc FA16, Str. Unirii nr.4, Slatina Cls. III

7. BlocăL1,ăStr.ăN.ăB<lcescuănr.135,ăBalşă Cls. III

8. BlocăH5,ăStr.ăN.ăB<lcescuănr.139,ăBalş Cls. III


Pag. 131 din 171

a7) Tipul de risc - EŞECULăUTILIT;XILORăPUBLICE

Eşeculă utilit<Yiloră publice poate ap<reaă laă reYeleleă deă utiliz<Yi,ă ap<,ă canalizare,ăelectrice, gaze, etc.ămenYionateăînăcuprinsulăSecYiuniiă7ă„infrastructuriălocale”.

a8) Tipul de risc - C;DERIă DEă OBIECTEă DINă ATMOSFER;ă SAUă DINăCOSMOS Avândăînăvedereăc<ăînăvecin<tateaăRomânieiănuăseăg<sescăaerodromuriădeălansareăaăunor naveteă spaYiale,ă probabilitateaă c<deriiă unoră sateliYiă peă teritoriulă judeYuluiă Oltă esteăfoarteămic<.

Accidentulăunuiăsatelităcuăalimentareănuclear<ăpoateăfiăprev<zutăcuăcâtevaăs<pt<mâniăînainte.ăDeşiănuăseăpoateădeterminaăexactăloculăimpactului,ăseăpoateăfaceăo determinare a zoneiăundeăseăaşteapt<ăs<ăaib<ăimpactul. Peăteritoriulă judeYuluiăOltănuăs-auăprodusăc<deriădeăobiecteădinăcosmos,ădară înăaniiăanteriori s-auăpr<buşităaparateădeăzborăceăaparYineauăfosteiăunit<YiădeăaviaYieădinăMunicipiul Caracal.

a9) Tipul de risc - MUNIXIEă NEEXPLODAT;ă SAU NEDEZACTIVAT;ăR;MAS; DIN TIMPUL CONFLICTELOR MILITARE

Înăurmaăanaliz<riiădocumentelorădeăarhiv<ăaărezultatăfaptulăc<ăpeăteritoriulăjudeYuluiă

exist<ămaiămulteăzoneăînăcareăarăputeaăexistaămuniYieăneexplodat<ădinăcareăamintim: ➢ dină timpulă primuluiă r<zboiă mondial:ă zonaă Poduluiă deă laă Stoeneşti,ă zonaă

Podului Olt - Slatina,ăzonaăp<duriiăAlim<neşti,ăzonaăCorabia,ăzonaăsatuluiăIpoteşti; ➢ dină timpulă celuiă deă ală doileaă r<zboiă mondial: comuna PerieYi,ă Dobrotinet,

Dumitreşti,ăSpineni,ăStoic<neşti-p<dureaăFrunzaru,ăCr<ciuneiăşiăVlaici,ăzonaăSlatina-Gar<-PârliYi,ă zonaă unit<Yiloră militare,ă Spitalulă judeYean-sată Cireaşov,ă zonaă poduluiă CFRă pesteăOlt,ăzonaăGar<ăPiatra-Olt,ăzonaăp<duriiăSarului,ăzonaăCorabia-portăSiliştoara,ăzonaăIslazăşiăIzbiceni.

PeărazaăjudeYuluiăOltăs-auădescoperităcantit<YiăimportanteădeămuniYiiăneexplodate,ăînăspecială înă comuneleă limitrofeă oraşelor, astfel : Caracal-F<lcoiu-Redea,Slatina-Brebeni-Valea Mare-Curtişoara, Corabia-Izbiceni-Ianca, Balş-G<neasa-Pleşoiu,ă Dr<g<neştiă Olt - Vâlcele.


Pag. 132 din 171

SituaYiaămisiuniloră pirotehniceă şiăaămuniYiilorăasanateă înăperioadaă01.01.2017ă - 31.12.2017ădesf<şurateăpeăteritoriulăjudeYuluiăOlt.

SecYiuneaă3 - ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE a1) Tipul de risc - EPIDEMII Risculă biologică presupuneă expunereaă laă bacterii,ă viruşi,ă ciuperci,ă alteă

microorganismeă şiă toxineă asociate,ă reprezentYndă ună potenYială pericolă pentruă s<n<tateaăpublic<.

Epidemiile reprezint<ă extindereaă uneiă boliă contagioaseă într-un timp scurt prin contaminare,ă laăunănum<rămareădeăpersoaneădintr-oă localitate,ă regiuneă şiă careădetermin<ăperturbareaă activit<Yiloră economiceă şiă sociale.ă Termenulă deă epidemieă poateă fiă aplicatăoric<reiăcreşteriăsemnificativeăaănum<ruluiădeăîmboln<viriăpentruăoăanumit<ăboal<,ănefiindăaplicatădoarăpentruăr<bufnirileăbruşteădeăboal<.

SurseleăpotenYialeădeă izbucnireăaăunorăepidemii sunt reprezentate de oricare dintre obiectivele medico-sanitare publice sau private careămanipuleaz<ămaterialeă biologiceă cuă

JudeYulăOlt/

Localitatea

Misiuni Proiectile

Grenade Mine Bombe Lov MuniYieăInfanterie

Total muniYie

OF DEF AT/ AP

MAR /FL

AR AV AG

Elemente de munitie

Vulpeni Asanare, transport, depozitare

- - 1 - - - - - - 1

Vulpeni Asanare, transport, depozitare

- - 1 - - - - - - 1

Slatina Asanare, transport, depozitare

1 - - - - - - - - 1

Brebeni Asanare, transport, depozitare

1 - - - - - - - - 1

Nicolae Titulescu

Asanare, transport, depozitare

- - 1 - - - - - - 1

Caracal Asanare, transport, depozitare

- - 1 - - - - - - 1

Total 2 4 38 6


Pag. 133 din 171

potenYială infecYios:ă laboratoareă deă analize,ă secYiileă deă boliă infecYioase,ă laboratoareă deăanatomo-patologie,ăprinănerespectareaăregulilorădeăbun<ăpractic<.

M<suriăpreventive: - vaccinarea; - educareaăpopulaYiei; - p<strareaăigieneiăînăşcoal<, colectivit<Yiăşiăînăfamilie; - izolareaăfocarelordeădeclanşareăaăepidemiilor; - combatereaăagenşilorăpatogeni. PeăteritoriulăjudeYuluiăOltăs-au manifestat urm<toareleăepidemii - epidemiaădeărujeol<ă(2005-2007);

- forme de manifestare tip focare cu caracter endemo-epidemic (focare de colectivitate-varicela 2007- 2009, HAV tip A);

- Înăanulă2009,ăauăap<rutăşiăînăRomâniaăcazuriădeăinfectareăaăpopulaYieiăcuăvirusulăgripal de tip A/H1N1 (gripaăporcin<).

Înălunaăfebruarie 2016 s-aăconstatatăoăcreştereăconstant<ăcuăpesteă10șăaănum<ruluiădeăîmboln<viriăprinăafecYiuniărespiratorii,ăinclusivăgrip<,ăfaptăcareăaăreflectatădinăpunctădeăvedereă metodologică oă tendinY<ă deă evoluYieă endemic<ă laă nivelulă judeYuluiă şiă cuă focareăepidemiceălaănivelulăunorăzoneădelimitateăaleăjudeYului. AcYiunileă deă protecYieă şiă intervenYie,ă înă cază deă riscă biologic,ă seă refer<ă laăurmatoarele domenii de activitate: a. prevenirea (profilaxia).- implic<ă g<sireaă mijloaceloră deă întrerupere; sursa de infecYieă – cale de transmitere – organismă receptivă şiă aplicareaă unorăm<suriă laă îndemanaăcet<Yeanului,ă cumă ară fiă :ă izolareaă bolnavului,ă prevenireaă contamin<riiă celoră dină jur,ă etc.ăprecumăşiă intervenYiaăorganelorăspecializateădinăreYeauaămedicinei preventive (DSP Dolj) înăscopulăreduceriiăgravit<YiiăconsecinYelorăunorăeventualeăepidemii.ă b. protecYia – acYiuneaăcareăseădesf<şoaraă înăzoneleăafectate,ăcuăscopulădeăaăevitaăsau limita la minimum transmiterea bolilor contagioase, ridicareaă rezistenYeiă laăîmboln<vireă prină vaccin<riă preventiveă aă populaYiei,ă instituireaă m<suriloră deă carantin<ăprovizorie.

c. intervenYia – totalitateaă acYiuniloră careă seă desf<şoar<ă înă zoneleă afectateă deăepidemii,ă cuă scopulă deă aă salvaă populaYia,ă aă nimiciă agenYiiă vectoriă aiă epidemiilor;ă seăcontinu<ă acYiunileă deă observareă medical<,ă carantin<,ă izolareaă şiă tratamentulă celorăcontaminaYi,ă aplicareaă m<suriloră deă dezinfecYie,ă deratizare,ă dezintoxicare;ă continuareaătratamentelor preventive (administrare de antibiotice,ăvaccin<riăetc).ă


Pag. 134 din 171

Pentru limitarea extinderii infecYiiloră virale,ă inclusivă grip<,ăDirecYiaă deă S<n<tateăPublic<ăOlt a recomandat: • Respectareaăm<surilorădeăigien<ăindividual<; • Spalareaăpeămâiniăcuăap<ăşiăs<punăoriădeăcâteăoriăesteănevoie; • Evitarea zonelor aglomerate; • Evitarea contactului cu persoanele bolnave; • Evitareaăschimb<rilorăbruşteădeătemperatur<; • Folosireaăbatistelorădeăunic<ăutilizareăpentruăstr<nutăşiătuse; • Respectareaăunuiăregimăs<n<torădeăviaY<; • AlimentaYiaăbogat<ăînălegumeăşi fructe; • AdaptareaăuneiăYinuteăvestimentareăadecvateăsezonului. Cuă toateă eforturileădepuseă laănivelulă judeYuluiăOlt,ă auă fostă înregistrateă3ădeceseă înă

anul 2016.

Risculă transmiteriiă boliloră infecYioaseă înă cază deă situaYiiă deă urgenY<ă seă datoreaz<ăurm<torilor factori:

a) transmitereaăintens<ăaăagenYilorăpatogeni,ăprin:ă • deteriorareaăcondiYiilorădeăigien<ăaămediului,ăînăspecialămodific<rile

cantitativeăaleăapeiă(conducteărupte,ăinundateăcuăap<ădeăcanalizare,ăetc.)ă • dezorganizarea programelor deălupt<ăantiepidemic<,ăatâtăprinăpierderi

umaneă şiă materiale,ă câtă şiă prină implementareaă unoră m<suriă improvizate,ă de utilitateănesigur<ăşiăcostisitoare;ă

b) modificareaă receptivit<Yiiă populaYieiă faY<ă deă bolileă transmisibile,ă consecinY<ă aăstresului,ăalimentaYieiădeficitare,ălipseiădeăvitamine,ăproteine,ăetc.ă

c) introducereaă deă agenYiă patogeniă noiă prină importă dină alteă teritoriiă sauă prinăredeşteptareaăunorăsurseădeăinfecYie,ăascunseăconsecutivăapariYieiădeăcimitireăumane,ăouturiăseci contaminate etc.ăînăurmaăseismelor,ăalunec<rilorădeăteren,ăinundaYiilor.ă

Caă urmareă aă unoră categoriiă deă situaYiiă deă urgenY<,ă seă potă declanşaă oă serieă deăepidemii, astfel:

✓ înăcazădeăseism : - epidemiiă hidrice,ă prină afectareaă surseloră deă ap<ă sauă aă reYeleloră deă ap<ă şiăcanalizare (febraă tifoid<,ă boliă diareiceă acuteă cuă germeniă enterici-holera, dizenterie,salmonellozeăetc.,ăhepatitaăviral<ăacut<ădeătipăA);ă


Pag. 135 din 171

- toxiinfecYiiăalimentare;ă - tetanos – laăr<niYi;ă - zoonoze – tifosul exantematic

✓ înăcazădeăinundaYii : - epidemiiă hidriceă (febraă tifoid<,ă boalaă diareic<ă acut<ă cuă germeniă entericiă – dizenterie,holer<,ăsalmonelloze,ăhepatitaăviral<ăacut<ădeătipăA);ă - tetanos;

- tifos exantematic;

- toxiinfecYiiăalimentare.ă

✓ înăcazădeăaccident chimic potăap<reaăîmbolnaviri înămas<ăcauzateădeăinhalareaăvaporilorădeăamoniacădinăatmosfer<ăsauăaăaltorăsubstanYe.

a 2) Tipul de risc - EPIZOOTII / ZOONOZE Epizootiile reprezintă răspândirea în masă şi pe teritorii mari a unei boli

contagioase la animale domestice şi /sau sălbatice. Bolile caracteristice epizootiilor sunt: ➢ pesta ovină; ➢ pesta porcină; ➢ pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari; ➢ bruceloza.

Principaleleă surseădeă riscădeă epizootiiă sauă zoonozeădină judeYăpotă fiă datorateăurm<torilorăfactori:

• zoneleă situateă înă imediataă apropiereă aă bazineloră hidrografice,ă predispuseă laăinundaYii;

• fondurile cinegetice care ar puteaă fiă surs< de contaminare pentru unele boli infecto-contagioase sau parazitare;

• culoareleădeămigraYieăpentruăp<s<rileă s<lbaticeămigratoare,ă înă special,ăbazineă hidrografice,ă folositeă şiă caă locuriă pentruă iernată (b<lYileă Oltului,ă Dun<rii,ăOlteYuluiăetc.);

• obiective sau locuri cu animale neautorizate/neîregistrateă sanitar-veterinar, nesupuse controlului sanitar veterinar.

Situa郡iaăepizootiilorălaănivelulăjude郡uluiăOltădinăultimiiăani:ă • Înă2015, auăfostăînregistrateăunănum<răde:


Pag. 136 din 171

optă(8)ăfocareătrichineloz<ămistreY, un (1) focarătrichineloz<ălaăporcădomestic, un (1) focar rabie la vulpe dou<ă(2) focare salmoneloza zoonotica la galinacee.

• În 2016, auăfostăînregistrateăunănum<răde: optsprezeceă(18)ăfocareătrichineloz<ămistreY, un (1)ăfocarătrichineloz<ălaăporcădomestic.

• Înăanulă2017,ăauăfostăînregistrateăunănum<răde: cincisprezece (15) focareătrichineloz<ămistreY, un (1) focarătuberculoz<ăbovin<,

ună(1)ăfocarăviremieădeăprim<var<ăaăcrapului. Peă teritoriulă jude郡uluiă Olt,ă î群iă desf<群oar<ă activitateaă înă cadrulă Direc郡ieiă Sanitar<ăVeterinar< 群iă pentruă Siguran郡aă Alimenteloră Olt,ă Serviciulă Laborator,ă pentruă efectuareaăexamenelor de laborator conform Programului Strategic de supraveghere,ă prevenireă 群iăcontrolă ală boliloră laă animale,ă ală celoră transmisibileă deă laă animaleă laă om,ă protec郡iaăanimaleloră 群iă protec郡iaă mediului,ă deă identificareă 群iă înregistrareă aă bovinelor,ă suinelor,ăovinelor,ăcaprineloră群iăecvideelor. Situa郡iaăexploata郡iilorăcomercialeă群iăindustrialeădinăjude郡ulăOlt Fermeădeăpas<ri

Nr. crt.

Jude郡ul Denumireaăexploata郡iei Adresa

1. Olt SC Cortina Bioprod SRL Curti群oaraăTel.ă0721261785 2. Olt SC AT Grup Prod Impex SRL Scornicesti, sat Piscani tel. 0744117117 3. Olt SC Ital Agriprod SRL Stoene群tiătelă0744635980 4. Olt SC Assani Impex SRL Stoic<ne群tiătel.ă0742009801 5. Olt SC Free Range Eco SRL Leleasca tel 0762091938 6. Olt SC Free Range Eco SRL Leleasca tel 0762091938 7. Olt SC Marnews Agrotraiding SRL Stoene群tiătel.ă0741137907 8. Olt SC Esteban Trans Vet SRL Deveselu tel 0723514003 9. Olt SC Ghefex 03 SRL Dr<g<ne群tiăoltătelă0743038593

10. Olt SC Eggcellent farm SRL Sîmbure群tiăsatăTone群tiătel.ă0746163556 11. Olt SC Diamant Grup SRL V<leniă 12. Olt SC Interovo SRL Curti群oara,ăsatăDobrotinet 13. Olt SC Assani Impex SRL Ghimpe郡eni,ătelă0742009801 14. Olt PFA Enache I. Stelian Ghimpe郡eni


Pag. 137 din 171

Ferme de bovine

Nr. crt.


1. Olt SC Lubrichim SRL Corabia, str. Celeiului,nr.1Tel. 0788694663

2. Olt SC Zooprod Ameliorare Scornice群ti,ăsatăPiscani,ătel.ă0744117117 3. Olt I.I. Preda Marinel Valentin Dobrosloveni, tel. 0722339821 4. Olt SC Agro Chirea SRL Rus<ne群ti, tel. 0744380406 5. Olt SC Dancor Agro Prodaliment SRL Redea, Ferma Rotunda, tel. 0249406848 6. Olt SC Bovine Angus SRL Gîrcov 7. Olt SC Agrimet Solutions Dobrun 8. Olt SC Bovine Angus SRL Gîrcov

Ferme de porci

Nr. crt.


1. Olt SC Eurospa郡ial SRL Tufeni tel.024948668 2. Olt SC Suinscorini SRL Scornicesti, sat. Constantinesti, tel.

0729978637 3. Olt SC Romdencor SRL Scornicesti, sat. Constantinesti, tel.

0729978637 4. Olt SC Agromixt Serban srl Sirbii-magura, sat vitanesti, tel

0766423295 5. Olt SC Anaforest SRL Verguleasa, sat valea 6. Olt SC To-Mak Grup SRL Corabia, 0744512653 7. Olt SC Agrodun International SRL Radomiresti, tel 0722218616 8. Olt SC Premium Porc Negreni SRL Scornicesti, sat negreni 9. Olt SC Crisomar Suine SRL Curtisoara, sat proaspeti 10. Olt SC Pig Zooregal SRL Valea Mare, sat Recea

Herghelie

Nr. crt.


1. Olt Herghelia Slatina Slatina, tel. 0249434849


Pag. 138 din 171

a3) Tipul de risc - RISC RADIOLOGIC

Peă razaă judeYuluiă Oltă nuă seă afl<ă operatoriă careă utilizeaz<ă instalaYiiă cuă surse RADIOACTIVE închiseăsauădeschise. Toateă istalaYiileă careă potă emiteă radiaYiiă ionizate sunt cu tuburi de raze X, înăregim controlat cu timp de expunere controlat, nuă potă fiă acYionateă decâtă deă laă unăpupitruă deă comand<ă deă c<treă personală autorizat.ă Nuă prezint<ă riscă radioplogicădeosebit. SituaYiiăurgenteăradiologiceăposibile:

a) Transportăsurseăradioactiveăînchiseăsauădeschiseăcuăscopămedicalăsauăindustrială– c<iărutiere, feroviare, navale – accident rutier, incendiu, pierdere, furt.

b) G<sireaăunorăsurseăradioactiveăpericuloase:ăpierdut<,ă furat<ălaăoperatoriădeămaterialămetaliceăreciclabile,ălaăPCTF,ărezultat<ădinăactivit<Yiăilicite.

c) Controlă nedistructivă cuă radiaYiiă ionizateă înă afaraă incinteiă specială amenajateă peăamplasamentulăunuiăoperatorădeăpeărazaăjudeYuluiă– durs<ăprezent<ăîntr-un incendiu, sursaădeconectat<ăsauăsursaădeteriorat<;

d) Identificareaăunorămaterialeăradioactiveănaturaleăcareăprovinădinăactivit<Yiăindustriale dinătrecută(ardereăc<rbune,ăindustrieăîngr<ş<minteăchimice,ăapeăminerale).

AGENXIIăECONOMICIăCAREăAUăINSTALAXIIăRADIOLOGICEă

ÎNăJUDEXULăOLT

1. SPITALULăJUDEXEANăSlatina – Laboratoare de radiodiagnostic • röntgendiagnosticăstaYionareăşiămobile • instalaYieă ELTEXă 400ă (serieă 512/1975)ă cuă autorizaYiaă deă utilizare MG

1619/2011ăvalabil<ăpân<ălaă19.08.2014,ăresponsabilăcuăsecuritateaăradiologic<ăPricopescuăC-tin. Cu permis de exercitare nivel II RDG-RTG 611/2010 valabil – Policlinica TBC.

• instalaYieă Philipsă TELEDIAGNOST (serie 0006211123/2001) cu autorizaYiaă deă utilizareă MGă 102/2008ă valabil<ă pân<ă laă 16.09.2013,ă responsabilă cuăsecuritateaăradiologic<ăStancuăAdrianăcuăpermisădeăexercitareănivelăIIă613/2010ăvalabil.

• instalaYieă SIRESKOPă CXă – 3 (serie 01078/1999) cu autorizaYiaă deăutilizareăMGă698/2011,ăvalabil<ăpân<ălaă31.05.2016,ăresponsabilăcuăsecuritateaăradiologic<ăPricopescu C-tin. cu permis de exercitare nivel II 611/2010 valabil.

• instalaYieăPRECISIONăRXIă(serieă00469/2007)ăcuăautorizaYiaădeăutilizareăDC 037/2008 valabil<ă pân<ă laă 21.05.2013,ă responsabilă cuă securitateaă radiologic<ăM<rgineanuăGheorgheăcuăpermisădeăexercitareănivelăIIăRDG-RTG 614/2010 valabil.


Pag. 139 din 171

• instalaYieăMAMMOMATă3000ă(seriaă02208)ăcuăautorizaYiaădeăutilizareăIOă087/2010ă valabil<ă pân<ă laă 23.06.2015,ă responsabilă cuă securitateaă radiologic<ăGeorgescuăCristina cu permis de exercitare nivel II RDG-RTG 616/2010 valabil.

• instalaYieădeătomografieăcompiuterizat<ăBRILLANCEăTMăCTă6ăSLICEăcuăautorizaYiaădeăutilizareăZGă25/2007,ăvalabil<ăpân<ălaă16.07.2012,ăresponsabil cu securitatea radiologic<ă P<unescuă Mihaelaă cuă permisă deă exercitareă nivelă IIă RDG-RTG 616/2010 valabil – s-aăînaimtatădocumentaYiaăînăvedereaăreactualiz<riiălaăCNECAN.

• 1ă instalaYieăELTEXă400ăcuăunăpostăgrafieă (seriiă119/1975)ăşiă3ă instalaYiiăNANODOR 2 (seriiă 02181/1975,ă 02184/1975,ă 02193/1975)ă aflateă înă deYinereă cuăautorizaYiaădeădeYinereăOGă1893/2011ăvalabil<ăpân<ălaă08.12.2013.

• 1ăinstalaYieăDIAGNOMAXăM-125 (serie 1631-55-13)ăpropusălaăcasareăşiădezmembrat cu proce-verbal de dezmembrare, s-au distrus tuburile radiogene.

• 1ă instalaYieă ELTEXă – 400 (093/1973), DENTIX (serie 3279/1976) sunt dezmembrateăşiăpropuseăpentruăcasare,ăs-au distrus tuburile radiogene.

• autorizaYieă deă utilizareăOGă 765/2011ă valabil<ă pâlaă 14.06.2016,ă pentruă oăinstalaYieăMULTIXă COMPACTă K,ă responsabilă cuă securitateaă radiologic<ă cuă permisă deăexercitare nivel II RDG- RTG,ănr.ă612/2010ăvalabil<.ă

• pentruă instalYaYiileă BVă GOLDă 25ă (seriiă 02050/1976ă şiă 02074/1976)ă cuăautorizaYieă deă utilizareă OGă 1897/2011ă valabil<ă pân<ă laă 07.12.2016,ă responsabilii cu securitateaă radiologic<ă dr.ă Jidovină Stefană Raduă cuă permisă deă exercitareă RDG-RI nr. 675/2011ănivelăIIăşiăDumitrescuăDorinăcuăpermisădeăexercitareăRDG-RI nr.608/2010 nivel IIăvalabile,ălaăinstalaYiaăBVăGOLDăs-a defectat DAP - metrulăşiăaăfostăînlocuităcu un DAP-metruăidenticăşiăs-aăsolicitatălaăcncanălaămodificareaăautorizaYieiădeăutilizare.

• s-auă achiziYionată instalaYiileă deă mamografieă tipă MAMOMATă 3000ăNOVA,ă osteodenitometruă tipă MEDIXă 90ă ,ă instalaYieă tipă AXIOMă ICONOSă – R-200, PROPRIETARăConsiliulă JudeYean Oltă careă deYineă autorizaYieă deă deYinereă ZGă 889/2012,ăvalabil<ă pân<ă laă 02.05.2017,ă instalaYiileă auă fostămontateă deă c<treă SCăSIMENSăRomâniaă(instalaYiileă deă mamografieă tipă MAMOMATă 3000ă NOVAă şiă ă instalaYieă tipă AXIOMăICONOS – R-200)ăşiădeăc<treăBTLă(osteodensitometru tip MEDIX 90). 2. SPITALUL MUNICIPAL Balş Laboratoare de radiodiagnostic - röntgendiagnostică staYionareă – instalaYiaă DIAGNOMAXăMSă -125 cu un post de grafie (serie 175-19-45)ă autorizaYieă deă IOă 1500/2011ă valabil<,ă instalaYieăRIVIERAăBLADE cu autorizaYieă deă utilizareă MGă 019/2008ă valabil<ă pân<ă laă 20.02.2013,ă responsabilă cuăsecuritateaă radiologic<ă dr.ă St<nculescuă Ştefană cuă permisă deă exercitareă RDG-RTG nr. 572/2007ă valabilă pân<ă laă 24.ă 05.2012,ă s-aă casată instalaYiaă NANODORă 2ă şiă s-a primit confirmareaăcas<riiăPRINăADRESAă924/24.02.2012.


Pag. 140 din 171

3. SPITALUL MUNICIPAL Corabia Laboratoare de radiodiagnostic - röntgendiagnosticăstaYionare

• instalaYieă ELROMă 400ă serieă 002/2004ă cuă autorizaYieă deă utilizareă DCă 103/2009ăvalabil<ăpân<ălaă25.10.2014.

• instalaYieăMRSăPhilipsă(ASRăROCă78/1996)ăcuăautorizaYiaădeăutilizareăVIă134/2007ăvalabil<ăpân<ălaă17.06.2012.

• instalaYieă DENTIXă cuă autorizaYieă deă utilizareă VIă 256/2009ă valabil<ă pân<ă laă17.06.2012,ă responsabilă cuă securitateaă radiologic<ă dr.ă Mariusă Popescuă cuă permis de exercitareă nr.ă 565/2006ă cuă extindereă laă Spitalulă Or<şenescă Corabia,ă valabilă pân<ă laă20.07.20011. 4. SPITALUL MUNICIPAL Caracal - Laboratoare de radiodiagnostic - röntgendiagnostică staYionareă – instalaYiileă cuă generatoriă RXă dină dotareaă Spitalului Municipal Caracal:

• DUODIAGNOST Philips, ELETEX – 400, MULTIX COMPACT, SENOGRAPHE DMRăcuăautorizaYiaădeăutilizareăDAă009/2008ăvalabil<ăpân<ălaă10.07.2013,ăresponsabilăcuăsecuritateaăradiologic<ădr.ăMihaelaăIonescuăcuăpermisădeăexercitareănivelăIIăRDG-RTG nr. 794/2007,ăvalabilăpân<ălaă26.07.20012.

• InstalaYiaăPRESTIGEăVHăcareăaăfostătransferat<ădeălaăSpitalulăUniveritarădeăUrgenY<ăElias,ăseăprezint<ăautorizaYieădeăamplasare-construcYieăDLă111/2010,ăautorizaYieădeătransferăIO 120/2010; s-a transmis documentaYiaă înă vedereaă înă vedereaă obYineriiă autorizaYieiă deăutilizareă laă CNCANă şiă s-a primit adresa CNCAN cu nr. 5129/16.12.2011 prin care se solicitauă complet<riă laă documentaYieă – s-aă dată r<spunsă laă adresaă CNCANă cuă nr.ă5129/16.12.2011 prin adresa cu nr. 199/09.01.2012.

• InstalaYiileă ERGOPHOSă 4ă şiă ELECTRODELCAă TEMCOă GRX04ă deă laă SecYiaăPneumoftiziologieă cuă autorizaYieă deă utilizareăOGă 529/2011ă valabil<ă pân<ă laă 28.11.2016,ăresponsabilă cuă securitateaă radiologic<ă dr.ă Popescuă Constantină cuă permisă deă exercitareăRDG- RTGF nr. 373/2010; 5. SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE Scorniceşti – secYieă aă SpitaluluiăJudeYean: Laboratore de radiodiagnostic - röntgendiagnostică staYionareă – instalaYiiă deăroentgendiagnostic cu un post scopie-grafie tip OPERA T 30 cs (serie 25788/2007, ASR CC 165/2006), eltex - 400ă(347/1975),ăcuăautorizaYiaăCNCANădeăutilizareăMGă251/2012ăvalabil<ă pân<ă laă 05.02.2017,ă instalaYiaă TURă Dă 36-2ă areă autorizaYieă deă deYinereă MGă439/2011ă valabil<ă pân<ă laă 01.05.2013,ă responsabilă Doruă Dumitrescuă – instalaYia este dezmembrat<ăînăprezenYaăreprezentanYilorăCJAMăOlt. 6. CS DR;G;NEŞTI-OLT - Laboratore de radiodiagnostic - röntgendiagnosticăstaYionareă– 3ăinstalaYiiădeăradiologieătipurile:ăELTEXă-400 (un post grafie), Philips MRS


Pag. 141 din 171

şiăMEDIRONTă4ăcuăautorizaYiaădeădeYinereăMGă1022/2012ăvalabil<ăăpân<ălaă05.10.2013,ăresponsabil dl. Tobescu Emil – Prim<riaăDr<g<neştiăOlt. 7. SC ROMVAG SA Caracal – Laboratoră deă controlă nedistructivă radiaYiiă Xă – instalaşiiă cuă generatoriă Roentgenă dină dotareaă SCă ROMVAG SA Caracal, tipurile : ERESCOă 42ă MF2,ă ERESCOă 32ă MFC2ă ŞIă MXRă 300,ă autorizaYieă deă utilizareă cncanăVI040/2010ă valabil<ă pân<ă laă 28.02.2015,ă responsabilă cuă securitateaă radiologic<ă CristinaăV<duvaăcuăpermisădeăexercitareăGR-CNDXănr.ă1159/2007ăvalabil<ăpân<ălaă21.11.2012; 8. SCă SMRă Balş - Laboratoră deă controlă nedistructivă radiaYiiă Xă – instalaşiiă cuăgeneratoriăRöntgenăpentruădefectoscopieătipurileăERESCOă200ăMFăşiăERESCOă65ăMFă2ădinădotareaăSCăSMRăSAăcuăautorizaYieăCNCANădeăutilizareănr.ăVIă064/2008ăvalabil<ăpân<ăla 02.03.2013 – responsabil cu permis de exercitare GR-CNDXă valabil<ă pân<ă laă25.02.2013 – deYinereănuăseăutilizeaz<,ăvorăfiătransferate. 9. SC ALRO Slatina – Tehniciă nucleare,ă m<sur<toriă deă grosimetrieă cuă razeă X,ăspecometreăşiădifractometreădeăfluorescentaăradiaYiiăX- instalaYiaădeădifractometrieăRXătipăPOTFLUXăPWă1800,ăcuăautorizaYiaădeăutilizareăMBă33/2009ăvalabil<ăpân<ălaă17.02.2014,ăresponsabilă cuă securitateaă radiologic<ă Claudiaă Silviaă Florescuă cuă permisă deă exercitareă789/2007 GR-AFX.

• INSTALAXIILEăCUăRADIAXIIăX pentru grosimetre din cadrul SC ALRO SA – punctădeălucruăStr.ăMilcovănr.1ă(Alprom)ăautorizaYiiădeăutilizareăCNCAN,

• VIă132/2007ăvalabil<ăpân<ălaă04.06.2012:ă1ăinstalaYieămodelăFă3500ă(90ăkv,ă0,3ămA)ătip TS 90 C cu seria 3717264 – LBC, ASR VI 045/2007 la LBC;

• VIă209/2007ăvalabil<ăpân<ălaă01.09.20012:ă5ăinstalaYii,ă1ămodelăWESTON. 10. SC ALTUR SA Slatina – Laboratoră deă controlă nedistructivă radiaYiiă Xă – autorizaYiaă deă utilizareă VIă 073/2008ă valabil<ă pân<ă laă 05.03.2013ă pentruă 2ă instalaYiiă cuătuburi RX tipurile: DP 210 ERESCO 150/2 – RICHăSEIFERTă şiăMUă2000ă – ZXLON, responsabilă cuă securitateaă radiologic<ă ă Moraruă Mirceaă cuă permisă deă exercitareă GRă – CNDX,ănr.ă032/2008ăvalabilăpîn<ălaă14.02.2013; 11. SC PIRELLI TYRES SA Slatina - LaboratorădeăcontrolănedistructivăradiaYiiăXă– instalaYiileăcuăgeneratoriăRöntgenădinăcadrulăSCăPIRELLIăTYRESăROMÂNIAăSRLăcuăautorizaYiaăVIă1852/2011ăvalabil<ăpân<ălaă06.08.2014:ăinstsalaYiiătipăTIREă– Xă3000ăŞIăXă– RAPORT PCR (ASR VI 241/2009- SCă PIRELLIă TYRESă ROMÂNIAă SRLă ŞIă VIă1851/2011),ăresponsabilăcuăsecuritateaăradiologic<ăAurelianăN<rteaăcuăpermisădeăexercitareăARN – TNănivelăIăemisădeăCNCANănr.ă721/2009ăvalabilăpân<ălaă19.11.2014; 12. SCă CENTRULă DEă S;N;TATEă HELIOSă Slatina – Laboratoare de radiodiagnostic – rontgendiagnosticăstaYionare; 13. SC MEDICA G&S Slatina - Laboratoare de radiodiagnostic – rontgendiagnostică staYionareă – 3ă instalaYii:ăKODAKă2000ădentar,ă tomografă computerizată


Pag. 142 din 171

SOMATOM,ăinstalaYieăRXădiagnostic SIRESKOP II – autorizaYieăMNă222/2006ăvalabil<ă20.06.2011ădeYinere; 14. SC PROMED SRL Slatina - Laboratoare de radiodiagnostic – rontgendiagnostică staYionareă – instalaYii:ă deă roentgendiagnostică cuă ună postă grafică tipăTEMCO GRX – 01ăşiăosteodensitometruătipăCHALLANGERăcuăautorizaYiaădeăutilizareăAIă195/2007ăvalabil<ăpân<ălaă11.09.2012,ă responsabilăcuăsecuritateaă radiologic<ănominalizatădr.ăAdrianăIonelăST;NESCUăcuăpermisădeăexercitareăvalabil. 15. SC SANMED SRL – instalaYiaă deă tomografieă computerizat<ă tipăSOMATONăSPIRITăcuăautorizaYieaădeăutilizareăAlă1930/2016ăvalabil<ăpân<ălaă20.02.2019,ăresponsabilăcuă securitateaă radiologic<ă C<pitanuă Mariaă –Luiza cu permis de exercitare RDG-RTG nr.124/2012ăvalabilăpân<ălaă15.03.2017.

CABINETE MEDICALEăINDIVIDUALEăDEăRADIOLOGIEăDENTAR;ă

LaboratoareădeăradiodiagnosticădentarărontgendiagnosticăstaYionare

1. SC GASTEN SRL Slatina – InstalaYiileă cuă generatoriă Roentgenă dină dotareaă cuăautorizaYiaă CNCANă deă utilizareă AEă 126/2008ă valabil<ă pân<ă laă 06.11.2013 pentru 2 instalaYii:ă ROTOGRAPHă PLUSă STă şiă EXPLORă Xă 70,ă responsabilă cuă securitateaăradiologic<ădr.ăSt<nculescuăŞtefanăcuăpermisădeăexercitareăRDG-RTG valabil nr. 527/2007 valabilăpân<ălaă24.05.2012;

2. SC PRELISTOM SRL Slatina – instalaYieăX-MIND SATELEC – autorizaYieăCICă01/2004ăvalabil<ă06.01.2014;

3. SC ANDRONIE LARCIS SRL Caracal – instalaYieă IMAGEă X-70ă autorizaYieăutilizareăCIDAă04/2005ăvalabil<ă06.07.2015;

4. SC CABINET MEDICAL Dr. Anca Barbu Caracal SRL – instalaYieăXă – MIND autorizaYieăutilizareăCIDCă10/2000ăvalabil<ă03.11.2019;

5. SC MARCODENT SRL Caracal – instalaYieă5ăD2ă–ETăautorizaYieăutilizareăCIBă0ă09/2003ăvalabil<ă08.03.2013;

6. SC MAXIDENT SRL Caracal – instalaYieăPORTăXă– IIăautorizaYieăutilizareăCIAEă016/2008ăvalabil<ă25.02.2018;

7. SC CORATOM SRL Corabia – instalaYieă HELIODENTă VARIOă autorizaYieăutilizareăCIBă03/2004ăvalabil<ă14.02.2014;

8. SCăLASERDENTăSRLăBalş – instalaYiaăcuăgeneratoriăRXătipăXă– MIND DC din dotareaăSCăLASERDENTăSRL,ăcertificatădeăînregistrareăCINMă05/2007,ăvalabilăpân<ălaă23.01.2017, responsabilăcuăsecuritateaăradiologic<ădr.ăToraăM<d<linaăIonela.


Pag. 143 din 171

9. SC ANRODENT SRL Slatina – instalaYiiă diagnostică dentară intraoral,ă CSă 2200,ăserie:ăBHYOă049/2013ăşiărespectivăpanoramicătipăCSă8100,ăseria:ăbliaă041/2013ăamplasateăînăcadrulăLaboratoruluiădeăroentgendiagnostic dentar, la punctul de lucru din Slatina, str. Crişanănr.ă4,ăjud.Olt,ăcertificatădeăînregistrareăCIVIă728/2014ăvalabil.

Dateleă auă fostă furnizateă deă c<treă domnulă Octaviană Negreaă – INSPECTOR DE ZON;ă C.N.C.A.N.

SecYiuneaă4. ANALIZA RISCULUI LA INCENDIU

a) INCENDII

Esteă celămaiă frecventă riscă careă seămanifest<ăpeă teritoriulă judeYului,ăproducereaă luiăreprezentândă oă situaYieă deă urgenY<ă deă tipă special,ă fenomenă careă afecteaz<ă domeniiăimportanteă aleă activit<Yiiă vieYiiă economiceă şiă sociale,ă precumă şiă construcYii,ă instalaYii,ăamenaj<ri,ăp<duri,ămijloaceădeătransport,ăculturiăagricole,ăetc

Atâtăprină frecvenY<ă şiăpagubeăproduse,ă câtă şiăprinănum<rulădeăvictime,ă incendiulăproduce cele mai mariă pierderiă umane,ă culturale,ă socialeă şiă economice,ă cuă consecinYeădirecteăşiăindirecte.ă

LaănivelulăjudeYuluiăOltăzoneleăcuăriscuriădeăproducereăşi propagare a incendiilor

înămas< sunt: 1. Platformele industriale ale municipiilor Slatina şiăCaracal,ăplatformaăindustrial<ăaă

oraşuluiă Balş,ă careă cuprindă obiectiveă cuă potenYială economică ridicată şiă cuă proceseătehnologice care presupun producerea, prelucrarea, manipularea ori depozitarea unor cantit<YiăapreciabileădeămaterialeăsauăsubstanYeăpericuloase.

2. Parcurileă petroliereă şiă terenurileă undeă suntă amplasateă sondeleă deă extracYieă dinăzonele Potcoava-Ciureşti,ăDeleni-OteştiăşiăIancuăJianu.

3. Centreleă populateă înă careă seă g<sescă obiectiveă (spaYii)ă deă cazareă oriă social-culturale reprezentateăprinăcl<diriăînalteăsauăcuăaglomer<riădeăpersoaneă - Slatina, Caracal, Balş,ăCorabia.

4. Zoneleăstr<b<tuteădeătraseeleăconductelorămagistraleădeătransportăgazeăsauălichideăinflamabile.

5. Zoneleăîmp<duriteăaparYinândăfonduluiăforestier,ăîndeosebiăînăzoneleădeădeal greu accesibile.

6. Culturile agricole sunt situată înă principală înă parteaă deă sudă aă judeYului,ă de-a lungulăbazinelorăhidrograficeăaleăfluviuluiăDun<reaăşiăaărâuluiăOlt.ă


Pag. 144 din 171

Statisticaăincendiilorăşiăaăarderilorănecontrolateădinăultimiiăani,ărelev<ăcreştereaănum<ruluiădeăintervenYii:

Anul IntervenYiiălaăincendiiă Arderi necontrolate 2010 251 198 2011 357 358 2012 411 691 2013 328 143 2014 252 74 2015 304 194 2016 395 618 2017

Înăanul 2017 InspectoratulăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă„Matei Basarab”ăjudeYuluiăOlt a fostăsolicitatăs<ăintervin<ăla unănum<răde de 8.545 intervenYiiă(dinăcareă14ăintervenYiiăau fost pe teritoriulă judeYuluiăDoljă - 9ă incendiiă şiă5ăactivit<郡iădeăprotecYiaăcomunit<Yilor), faY<ădeă7.906 intervenYiiăînăanulă2016, creştereaăprocentual<ăfiindădeă8,08 %. PeătipuriădeăriscuriăsituaYiaăseăprezint<ăastfel: ➢ Incendiiăţă1024ăintervenYii; ➢ AsistenY<ămedical<ădeăurgenY<ăşiăprimăajutorăcalificatăţă5531ăintervenYii ➢ ProtecYiaăcomunit<Yilorăţă1657ăintervenYii; ➢ AsistenY<ăpersoaneăţă142ăintervenYii; ➢ AlteăsituaYiiădeăurgenY<ăţă88ăintervenYii; ➢ ExerciYiiătacticeăţă53ăexerciYii; ➢ AlteăintervenYiiăţă50ăintervenYii; ➢ Alarmeăfalse,ăîntoarceriădinătrase,ăetcăţă567.

SITUAXIA INTERVENXIILORăPEăSUBUNIT;XI

Nr. crt

Denumire Subunitate Num<rulădeăintervenYiiă Anul 2017

1 DetaşamentăSlatina 2291 (1459 SMURD) 2 DetaşamentăCaracal 1283 (858 SMURD ) 3 StaYiaăScorniceşti 866 (448 SMURD ) 4 GardaăVişina 966 (663 SMURD ) 5 Garda Balş 1016 (691 SMURD) 6 GardaăStoeneşti 1193 (819 SMURD) 7 Garda Osica 865 (593 SMURD) 8 SVSU/SPSU 65


Pag. 145 din 171

Dup<ădomeniulădeăactivitate,ă374 incendii s-auăprodusă laăgospod<rii,ăanexe,ăbunuriăaleăpopulaYiei,ăă40 incendii la domeniul public al statului, 3 incendii la domeniul privat al statului, 44 incendii laă domeniulă privată română şiă str<in,ă 2 incendii la domeniul privat mixt, iar 561 incendii s-auăprodusălaăvegetaYiaăuscat<,ămiriştiăetc. Principalele cauze care au dus la favorizarea incendiilor au fost:

Principalele cauze care au dus la favorizarea incendiilor au fost: ▪ instalaYiiăelectriceădefecteăţă109 ▪ echipamente electrice improvizate = 1 ▪ aparate electrice sub tensiune = 14 ▪ sistemădeăînc<lzireădefectăţă4 ▪ mijlocădeăînc<lzire improvizat = 4 ▪ mijlocădeăînc<lzireănesupravegheatăţă14 ▪ coş,ăburlanădefectăţă57 ▪ jocul copiilor cu focul = 12 ▪ cenuş<,ăjarăţă9 ▪ fumatul = 23 ▪ focădeschisăînăspaYiiădeschiseăţă95 ▪ autoaprindere = 5 ▪ scânteiămecaniceăţă8 ▪ scurgeri produse inflamabile = 5 ▪ defecYiuniătehniceăînăexploatareăţă6 ▪ explozieăurmat<ădeăincendiuăţă2 ▪ tr<snetăţă3 ▪ acYiuneăintenYionat<ăţă39 ▪ alteăîmprejur<riăţă35 ▪ focădeschisăînăspaYiiăînchiseăţă18 ▪ vegetaYieăuscat<ăţă561

• Incendiiăînămediuăurbanăţă286ăincendii • Incendiiăînămediuăruralăăţă738ăincendii Înă urmaă incendiilor,ă valoareaă estimat<ă aă pagubeloră esteă deă cca.ă 7.182.010 lei, iar valoareaăestimat<ăaăbunurilorăsalvateăesteădeăaproximativ 33.298.650 lei. ÎnăceeaăceăpriveşteăsituaYiaăvictimelor, s-auăînregistratăunănr. de 39 victime din care:

✓ 24ădecedaYi:ă7ădinăincendiuăşiă17ădinăalteăsituaYii; ✓ 15ăr<niYi:ă5ădinăincendiiăşiă10ădinăalteăsituaYii.

PeătimpulăacYiunilorăde intervenYieăauăfostăsalvateăă81ăpersoane,ă69ăadulYiăşiă12ăcopii,ăprecumăşiă464 animale.


Pag. 146 din 171

IntervenYiiădeosebiteăînăanulă2017 amintim:

• incendiulă produsă înă dataă deă 13.02.2017 la SC ECOZONE PROTECT SOLUTIONES A&D SRL Slatina,ăînăurmaăc<ruiaăauăarsămaterialeăplasticeă(plastisolăccaă21ătone,ă bidoaneă plastică ccaă 2ă tone,ăm<cin<tur<ăABSă ccaă 5,5ă tone,ă polistirenă ccaă 0,7ă tone,ăPVC cca 0,4 tone, plexiglas cca 0,35 tone, alte materiale plastice cca 7 tone), tuburi sprai/deodoranteă ccaă 0,5ă tone,ă cartonă ccaă 2tone,ă pale郡iă deă lemnă ccaă 40ă buc,ă unămotostivuitor,ăde群euriăambalajeăplastică- cosmeticeă群iăde群euriămenajereăccaă5t; S-au degradatăpere郡iiăîntregiiăconstruc郡ii,ătavanulăhaleiăs-aăpr<bu群ităpeăccaă150mp,ădou<ămoriădeămacinatăplastic,ăunăcompresor,ăunătoc<torăplastic,ăunăcircular,ătocariaămetalic<.ă PentruălichidareaăincendiuluiăauăfostănecesareăforYeădinăcadrulăDeta群amentulăSlatina, GardaăBalş,ăSta郡iaăScorniceşti,ăprecumăşiăforYeădinăcadrulăserviciilorăprivateăpentruăsituaYiiădeăurgenY<ăSCăTMK-ARTROMăşiăS.C.ăCentrulăRivergateăS.R.L. • incendiulăprodusă înădataăde 05.08.2017 la Halaădeăb<uturi, proprietatea SC Grozbi Impex SRL, înă urmaă c<ruiaă auă arsă bunurileă dină interiorulă haleiă peă ccaă 600ămp, (b<uturiăalcooliceăşiănonalcoolice,ădocumenteădeăgestiune,ăcalculatoare,ăimprimante etc)ăşiăădou<ămotostivuitoare,ă iară pentruă lichidareaă incendiuluiă auă acYionată forYeă dină parteaăDet. Slatina şiăSPSUăRivergate.

SecYiuneaă5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE

Înăfiecareăanăpeărazaămunicipiilor,ăoraşelorăşiăcomunelorăsuntăorganizateănumeroaseăactivit<Yiă cuă caracteră socio-economic,ă politic,ă religiosă câtă şiă manifest<riă tradiYionale.ă Cuăocaziaămanifest<rilorăperiodiceăcuăafluenY<ămareădeăpublic,ănuăauăavutălocăevenimenteăcareăs<ăpericlitezeăviaYaăsocial<ăaăcomunit<Yii.

Mişc<rileă socialeă posibileă potă fiă organizateă înă timpulă s<rb<toriloră religioaseăimportante (Paştele,ăCr<ciunul) sau în timpul manifest<rilorăculturaleă(ZiuaăInternaYional<ăa Muncii – 1 Mai, Ziua Europei – 9ăMai,ăZiuaăNaYional<ăaăRomânieiă– 1ăDecembrie)ăcâtăşiăînătimpulăevenimentelorăsocial-economiceă(bâlciuri,ătârguri,ăfestivaluri).

Înăconformitateăcuăm<surile deăimplementatăstabiliteăprinăPlanulădeăacYiuneăprivindăeficientizareaăsistemuluiănaYionalădeăr<spunsăînăsituaYiiădeăurgenY<,ălaănivelulăjudeYuluiăOlt,ăau fost identificate obiectiveăsurs<ădeărisc social conform anexei nr. 14. Calendarul pieYelor, târgurilor şiăbâlciurilorăprogramate înăjudeYulăOlt

Nr. crt.

Localitatea PiaY<ăagro-alimentar<

S<pt<mânalămixt Dateăcalendaristiceăaleătârgurilorăşiăbâlciurilor

1. Slatina Zilnic joi - 2. Caracal Zilnic sâmb<ta Bâlci anual de Rusalii 3. Balş Zilnic sâmb<ta Bâlciăanualăînădataădeă7-8 septembrie 4. Corabia Zilnic vineri Bâlciăanualăînădataădeă14ăoctombrie 5. Dr<g<şaniă-

Olt Zilnic sîmb<t< Bâlciăanuală27ăiulie,ă14ăseptembrie,ă14ăoctombrieă


Pag. 147 din 171

6. Potcoava - duminica Bâlciăînădataădeă21ămai 7. Scorniceşti - - S<rb<toareaăPâiniiă– 25 august 8. B<biciu - duminica Bâlciă20ăiulieăşiă26ăoctombrieăS<rb<toareaăTeiuluiăînă

data de 10-11 iulie 9. B<r<şti - - HoraăY<r<neasc<ă– aădouaăziădeăPa群tiăşiă15ăaugust

10. Bobiceşti - - Bâlciăanualăînădataădeă20ăiulie 11. Brastav<Yu - joi Bâlciăanualăînăzileleădeă29ăiunieăşiă20ăiulie 12. Brebeni - - Ziuaăcomuneiăînădataădeă8ăseptembrie 13. Bucinişu - sâmb<t< Duminica 14. Cezieni S<rb<toareaăIiloră– 25 iunie 15. Cîrlogani - duminica Ziuaăcomuneiăînădataădeă15ăaugust 16. Coloneşti - - Festivalulăc<luşerescăIlioeăMartinăînădataădeă20ăiulie 17. Corbu - sâmb<ta - 18. Coteana - - TârgulădeăFeteădeălaăCoteniYaă– 15 august 19. Crîmpoia - duminica BâlciăanualăînăzileleădeăRusaliiăşiă15ăaugustă,ăziuaă

comuneiăînădataăde 21 mai 20. Cungrea - vineri 21. Curtişoaraă - - Ziuaăcomuneiăînădataădeă3ăoctombrie 22. DobreYu - - BîlciăanualădeăÎn<lYareaăDomnului 23. Dobrosloveni - - FestivalulăNaYionalădeăFolclorăFloriădeăRomanaYiă– 1-2

septembrie 24. Dobroteasa - duminica Bîlciăînăzileleădeă9ămartieăşiă25ămartie,ăbîlciădeăRusalii 25. F<rcaşele - - Ziua comunei - Bîlciăanualăînădataădeă15ăaugust 26. G<v<neşti - - Bîlciăanualăînădataădeă15ăaugust 27. Giuv<r<şti - - Ziuaăcomuneiăînădataădeă21ămai 28. Gostav<Yu - - Bâlciăanualăînădataădeă6ăaugustă– ziua comunei 29. Gr<dinile - sâmb<t< BîlciăanualădeăÎn<lYareaăDomnului 30. Grojdibodu sâmb<t< joi Bâlciăanualăînădataădeă21ămai – ziua comunei 31. Gura Padinii - - Bâlciăanualăînădataădeă6ăaugust 32. Iancu Jianu - duminica Bîlciăanualăînădataădeă15ăaugust 33. Ipoteşti - - Bâlciăanualădeăsa<rb<toareaăDr<gaicaă– 24 iunie 34. Izbiceni duminic< duminic< Bîlciăanualăînădataădeă29ăiunie 35. Mih<eşti - duminic< Ziuaăcomuneiăînădataădeă29ămai 36. Movileni - vineri 37. N. Titulescu - marYi - 38. Obîrşia - - Bâlciăanualăînădataădeă30ăiulie,ăziuaăcomuneiăînădataădeă

21 mai 39. Oporelu - - S<rb<toareaăRozelorădeăRusalii 40. Orlea - - Bâlciăanualăînădataădeă26ăaugust 41. Osica de sus - duminic< Bâlciăanualăînădataădeă6ăaugust 42. PerieYi - - Ziua comunei prima zi de Rusalii 43. Pîrşcoveni - - Bâlciăanualăînădataădeă15ăaugust 44. Poboru FirulădeăAurădinăLadaădeăZestreăStr<bun<ă- 6 august 45. Radomireşti joi - Bâlciăanualăînădateleădeă15ăaugustăşiă26ăoctombrie 46. Redea - sâmb<t< HoraădeăPa群ti,ăFiiiăsatuluiă– 15 august, Balul

Cr<ciuniYeiă– 25 decembrie 47. Rotunda - duminica Zilele comunei – 9-10 septembrie 48. Rus<neşti - Bâlciăanualăînădataădeă8ăseptembrie 49. Sc<rişoara sâmb<t< - Bâlciăanualăînădataădeă15ăaugust 50. Seaca - sâmb<t< Bâlciăanualăînădataădeă26ăaugust 51. Schitu - joi - 52. Sl<tioara - sâmb<t< Botezul cailor – 6 ianuarie


Pag. 148 din 171

53. Spineni - - Bâlciăanualăînăzileleădeă21ămai,ă20ăiulieăşiă26ăoctombrie 54. Stoeneşti zilnic joi BâlciădeăSf.ăPetruăşiăPavelă– 29 iunie 55. Stoic<neşti - duminic< S<rb<toareaăFiiiăSatuluiă– 25 august 56 Strejeşti - - BâlciăanualăînăzileleădeăRusaliiăşiă6ăaugust 57. Studina - marYi,ămiercuri S<rb<toareaăComuneiăaădouaăziădeăPaşte 58. Şerb<neşti - sâmb<t< S<rb<toareaăsecerişuluiă– 20ăiulie,ăbâlciăanuală– 26

octombrie 59. Ştefanăcelă

Mare - joi -

60. T<tuleşti - - Întâlnireaăcuăfiiăsatuluiăînădataădeă8ăseptembrie 61. Tia Mare - - Bâlciăanualăînăzileleădeă5ăşiă6ăaugustă– ziua comunei 62. Traian - vineri Bâlciăanualăînădataădeă15ăaugust 63. Tufeni - duminica 64. Urzica - - Zilele comunei – 6 august 65. V<dastra - - Bâlciăanualăînădataădeă26ăaugust 66. V<d<striYa duminic< duminic< Bâlciăanualăînădataădeă15ăaugust 67. V<leni miercuri miercuri Bâlciăanualăînădataădeă21ămaiăşiă6ăaugust 68. Vişina Zilnic iunie -

octombrie luni,ăsâmb<t< Bâlciăanualăînădataădeă14ăseptembrie

69. VişinaăNou< - - Bâlciăanualăînădataădeă21ămai 70. Vitomireşti - - Bâlciăanualăînădataădeă21ămaiăşiă28ămaiă– ziua comunei 71. Vîlcele - duminic< - 72. Vl<dila sâmb<t< - Bâlciăanualăînădataădeă8ăseptembrie

Tipul de risc - SITUAXII DETERMINATE DE ATACUL ORGANISMELOR D;UN;TOAREăPLANTELOR

Prevenireaă 群iă gestionareaă ă situa郡iiloră deă riscă determinateă deă ataculă organismelorăd<un<toareăplantelorăreprezint<ăo activitateădeăinteresăna郡ional,ăprinădimensiuneaăurm<rilorănegativeăînăplanăeconomic,ăsocială群iădeămediu.

S<n<tateaă planteloră esteă fundamentat<ă pentruă sus郡inereaă 群iă competitivitateaăagriculturii,ă siguran郡aă alimenteloră 群iă aă protec郡ieiă mediului.ă Introducereaă 群iă stabilireaăorganismelorăd<un<toareăpeăteritoriulăRomânieiăpoateăaveaăcaăefectăcre群tereaăcantit<郡ilorădeăproduseădeăprotec郡ieăaăplantelorăutilizate.ăMaiămultăpentruăunănum<răreglementatădeăboliă群iăd<un<toriănu exist<ătratamente curative posibile.

Organismeleăd<un<toareăpotădeterminaădauneăserioaseăculturilorăagricole,ăplantelorădinăgr<diniăpubliceă群iăprivate,ăp<duriă群iădegradareaăecosistemelorănaturale.

Agen郡iiă deă d<unareă (agen郡iă fitopatogeni,ă d<un<tori)ă comuniă înă func郡ieă deă fenofazaăplanteloră群iăaăcondi郡iilorăpedo-climaticeăreprezint<ăunăriscăpentruăagricultur<ă群iădeăaceeaăseăurm<re群teă evolu郡iaă acestoraă prină inspec郡iiă fitosanitareă înă toateă culturileă 群iă seă transmită”Buletineădeă analiz<”ă sauă ”ăRecomand<ri”ă tuturoră agen郡iloră economiciă dină agricultur< 群iăPrim<riilorădinăjude郡ulăOlt.


Pag. 149 din 171

ÎnăBuletinulădeăanaliz<ăseărecomand<ăproduselorădeăprotec郡ieăaăplantelorăomologateădeă Comisiaă Na郡ional<ă deă Omologareă aă Produseloră deă Protec郡ieă aă Planteloră (CNOPPP) pentruăfiecareăcultur<ă群iăagentăd<un<tor.

Organele de carantin<ă fitosanitar<ă efectueaz<ă controaleă priivindă respectareaăregimuluiă deă carantin<ă fitosanitar<,ă f<r<ă niciă oă discriminareă înă ceeaă ceă prive群teă origineaăplantelor produselor vegetale sau a articolelor reglementate.

Controaleleă fitosanitareă deă carantin<ă seă realizeaz<ă conformă ”Planuriloră deămonitoizareăpentruăorganismeleădeăcarantin<”ă群iălegisla郡ieiăfitosanitareăînăvigoare.

Înălegisla郡iaăfitosanitar<ăsuntăprev<zute: - M<suriădeăeradicareăsauăprevenireăaăr<spândiriiăorganismelorădeăcarantin< - Evaluarea monitoriz<rii

Autoritateaă Na郡ional<ă Fitosanitar<ă (A.N.F.),ă prină Oficiileă Fitosanitareă Jude郡ene,ărespectivăaămunicipiuluiăBucure群ti,ă instituieă regimulădeăcarantin<ă fitosanitar<ă fitosanitar<ăsauăîlăridic<,ădup<ăcaz.

SecYiuneaă6 - ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISC Înă anulă 2017 echipajele de prim ajutor au participat la 5.531ă intervenYiiă dină careă5.511ăintervenYiiădeăprimăajutorăcalificatăăşiăă20ăintervenYiiălaădescarcerare.ăÎnăurmaăacestoraăau fost asistate medical 5.723 persoane din care 5.438ăadulYiăşiă285ăcopii. Dup<ătipulăintervenYie,ăacesteaăauăconstantăîn:

AsistenYaămedical<ădeăurgenY< 01.01– 31.12.2017

IntoxicaYii 326 AfecYiuniăcardiace 332 Traumatisme 1864 Arsuri 11 Stop cardio-respirator 109 Diverseă(chirurgicaleăşiăneurologicale; neurologiceăşiăpsihiatrice) 329

DiverseăAfecYiuniămedicale 2536 G<siYiădecedaYi 24

Nr. crt

IntervenYiileădeăprimăajutorăau fost finalizate astfel

01.01. – 31.12. 2017

1. UnitateăPrimireăUrgenYeă(ăUPU) 4734

2. IntervenYiiăcuăpersoaneăpredateăla ambulanY< 293

3. IntervenYiiăcuăpersoaneăcareăram<nălaă 504


Pag. 150 din 171

Nr. crt

IntervenYiileădeăprimăajutorăau fost finalizate astfel

01.01. – 31.12. 2017

loculăintervenYiei Din totalul intervenYiilorădeăprimăajutor 2.089ăintervenYii auăfostăînămediuăurban,ăiară3.442 intervenYii auăfostăînămediuărural. Înă ceeaă ceă priveşteă acYiunileă desf<şurateă pentruă protecYiaă comunit<Yilor,ă acesteaă auăconstantăîn: ▪ Activit<Yiădeărecunoaştereăşiăinstruireăînăterenăţă1509ăactivit<Yi; ▪ Asanare/Evacuareăap<ăţă14ăintervenYii; ▪ Degaj<riăarbori,ăYurYuriăetcăţă36ăintervenYii; ▪ ProtecYiaămediuluiăţă23ăintervenYii; ▪ Salv<riăanimaleăţă55ăintervenYii; ▪ Supraveghereăzon<ăproducereăsitua郡iiădeăurgen郡<ăţă20ăintervenYii.

➢ AlteăsituaYiiădeăurgenY<:

▪ Monitorizareăalunecareăterenăţă39ăintervenYii; ▪ AsanareămuniYieăţă7ăintervenYii; ▪ Asigurareăm<suriăev.ăpub.ăţă42ăintervenYii.

CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR

SecYiunea 1. ConcepYiaădesf<şur<riiăacYiunilorădeăprotecYie-intervenYie

ConcepYiaădesf<şur<riiăacYiunilorădeă intervenYieăareăcaăscopă reglementareaămoduluiădeă r<spunsă ală componenteloră localeă aleă Sistemuluiă NaYională pentruă ManagementulăSituaYiilorădeăUrgenY<ă- ComitetulăJudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<,ăInspectoratulăpentruăSituaYiiă deă UrgenY<ă „Matei Basarab”ă ală judeYului Olt şiă celelalteă instituYiiă implicateă înăgestionareaăsituaYiilorădeăurgenY<,ăpeă timpulă situaYiilorădeăurgenY<ăgenerateădeă tipurileădeăriscă ceă seă potă manifestaă înă zonaă deă competenY<,ă stabilireaă detaliiloră deă planificare,ăconducereaă şiă coordonareaă operaYional<ă necesar<ă puneriiă înă practic<ă aă acYiuniloră tuturorăfactorilorăîmplicaYiăînăvedereaăgestion<riiăriscurilorălaănivelulăjudeYului Olt.

AcYiunileă deă r<spunsă înă situaYiiă specialeă seă planific<ă şiă desf<şoar<ă peă treiă paliere:ăoperativ,ătacticăşiăstrategic.

Pentruă alertareaă capabilit<Yiloră specializateă prev<zuteă prină planurileă deă acYiuneă seăstabilescăurm<toareleăcoduri:

- ALPHA – pentruă celuleă deă alarm<ă organizateă laă nivelă judeYeană şiă celeă cuăcompetenY<ăregional<ăcuăprogramădeălucruă24/24ădeăoreăşiătimpădeăoperaYionalizareădeălaă3ăminuteăpân<ălaă60ăminute.


Pag. 151 din 171

- BRAVO – pentru celule deă alarm<ă organizateă laă nivelă judeYeană şiă celeă cuăcompetenY<ăregional<ăcuătimpădeăoperaYionalizareămaiămareădeă60ăminute.

- CHARLIE – pentru capabilit<Yileă specializateăcareă intervină înă sprijinulăcelulelorădeăalarm<.

CompetenYaă pentruă introducereaă codurilor deă alertareă menYionateă anterioră seăstabileşte,ăastfel:

- InspectoratulăjudeYeanăpentruăsituaYiiădeăurgenY<ăă- pentru ALPHAăşiăBRAVO.

- CentrulănaYionalădeăconducereăintegrat<ăalăMAI – pentru CHARLIE.

Capabilit<Yileăspecializateăprev<zuteăprinăplanurileădeăintervenYie/acYiuneăseăstabilescăpe coduri de alertare.

ConcepYiaăurm<reşteăîndeplinireaăurm<toarelorăobiective: ➢ menYinereaă laă niveluriă acceptabileă sau,ă dup<ă caz,ă limitareaă efecteloră manifest<riiă

riscurilor identificate; ➢ analizarea promt<ăşiărealist<ăaăsituaYiilorăoperativeăcreate,ăcuăluareaăînăconsiderareăaă

tuturoră elementeloră ceă potă influenYaă evoluYiaă factoriloră deă riscă cu impact negativ asupra vieYiiăşiăaăpersoanei,ăcomunit<Yilorăafectate,ăcaăurmareăaăhot<rârilorăadoptateăşiăaăm<surilor dispuseădeăfactoriiădeădecizieăabilitaYiăconformălegii;ă ➢ menYinereaă cooper<riiă permanenteă cuă toateă componenteleă subsitemuluiă locală deă

managementăalăsituaYiilorădeăurgenY<; ➢ asigurareaăunuiăgradăridicatădeăprotecYieăaăpopulaYieiăşiăaăpersonaluluiăpropriu; ➢ asigurareaăintervenYieiăoportune,ăcuăeficienY<ămaxim<,ăîncadrat<ăînătimpiiădeăr<spunsă

planificaYiăsauăordonaYi; ➢ limitareaă pierderiloră deă vieYi,ă aă pagubelorămaterialeă şiă aă efecteloră negativeă asupraă

mediului; ➢ realizareaăuneiărepartiYiiăjudicioaseăaăforYelorăşiămijloacelorădeăintervenYieăînăzonaădeă

competenY<;ă ➢ asigurareaăuneiăconduceriăşiăcoordon<riăunitareăaăacYiunilorădeăintervenYie;ă ➢ cunoaştereaă deă c<treă toYiă factoriiă implicaYiă înă gestionareaă situaYiiloră deă urgenY<,ă aă

riscurilorălaănivelulăjudeYuluiăOlt. ➢ punereaă înă aplicareă parYială sauă totală aă planuriloră operativeă înă vedereaă realiz<riiă

m<suriloră deă prevenire/protecYie,ă intervenYieă înă sprijinulă populaYieiă înă cazulă manifest<riiăunui anumit tip de risc; ➢ cunoaştereaăfluxuluiăinformaYional-decizional la nivelulăjudeYuluiăOlt;ă ➢ verificareaăviabilit<Yiiăplanurilorăoperativeăşiădeăcooperareădeăc<treăfiecareăinstituYieă

cuăfuncYiiădeăsprijinăîmplicat<ăînăgestionareaăsituaYiilorădeăurgenY<.


Pag. 152 din 171

Inspectoratulă pentruă SituaYiiă deă UrgenY<ă „Matei Basarab”ă ală judeYului Olt, ca structur<ă cuă rolă integratoră şiă coordonator,ă laă nivelă judeYean,ă ală tuturoră instituYiiloră cuăatribuYiiăînădomeniulămanagementuluiăsituaYiilorădeăurgenY<,ăînăscopulăevit<riiămanifest<riiăriscuriloră şiă pentruă minimalizareaă consecinYeloră acestora,ă precumă şiă pentruă aă reduceăfrecvenYaă acestoraă deă producere,ă îndeplineşte,ă sau,ă dup<ă caz,ă particip<ă laă asigurareaăurm<toarelorăacYiuni,ămisiuniăşiăfuncYiiădeăsprijin:ă ➢ monitorizareaăpermanent<ăaăparametrilorămeteo,ăseismici, de mediu, hidrografici, etc

şiătransmitereaădatelorălaăautorit<Yileăcompetente,ăprecumăşiăaătuturorătipurilorădeărisc;ă ➢ activit<Yiă preventiveă înă competenY<,ă organizateă şiă desf<şurateă înă scopulă acopeririiă

riscuriloră(controaleăşiăinspecYiiădeăprevenireă laă instituYiileăpubliceăşiăoperatoriăeconomici surs<ădeărisc,ărecepYionareaădeăspecialitateăaăobiectivelorădeăinvestiYii,ăavizareă/ăautorizareădeă securitateă laă incendiuă şiă protecYieă civil<,ă asistenY<ă tehnic<ă deă specialitate,ă informareaăpreventiv<,ă preg<tireaă populaYiei,ă constatareaă şiă sancYionareaă înc<lc<riloră prevederilorălegale,ăalteăformeăprev<zuteădeălege);ă ➢ informarea,ă educareaă şiă preg<tireaă preventiv<ă aă populaYieiă asupraă pericoleloră

specificeă unit<Yiiă administrativ-teritorialeă şiă asupraă comportamentuluiă adoptată în cazul manifest<riiăunuiăpericolăpotenYialăgeneratorădeăsituaYiiădeăurgenY<,ăinstruireaăpersonaluluiăcuăatribuYiiăînădomeniu,ăacordareaăasistenYeiătehniceădeăspecialitate;ă ➢ înştiinYareaă autorit<Yiloră administraYieiă publiceă localeă şiă avertizareaă populaYieiă prină

intermediul mijloaceloră tehniceă specificeă despeposibilitatea/iminenYaă produceriiă unorăsituaYiiădeăurgenY<;ă ➢ c<utareaădescarcerareaăşiăsalvareaăpersoanelorăşiăanimaleloră(alteleădecâtăfelineleăşiă

celeăs<lbatice)ăaflateăînăpericol,ăimobilizateăsauăcaptiveăînămediiăostileăvieYii, independent, cuăforYeleăşiămijloaceleădinădotareăşi/sauă înăcooperareăcuăceleăaparYinândăaltorăstructuriăcuăatribuYiiăînădomeniu;ă ➢ participareaălaăevacuareaăşiătransportul,ăatunciăcândăesteăposibil,ăaăpersoanelorăşiăaăaă

unor categorii de bunuri materiale periclitateădeăproducereaăsituaYiilorădeăurgenY<,ăprecumăşiăaătaberelorădeăsinistraYi;ă

acordareaăasistenYeiămedicaleădeăurgenY<ăprespitaliceasc<ăprinăintermediulăS.M.U.R.D;ă ➢ asigurareaăm<surilorăspecificeădomeniuluiădeăcompetenY<ăpeătimpulădesf<şur<riiăunor

evenimenteăpubliceădeăamploareăcareăpotăgeneraăsituaYiiădeăurgenY<;ă ➢ distrugeriăcontrolateădeăz<poare,ădiguriăşiăalteăamenaj<riăhidrotehniceăsauăgenisticeă

înăscopulăpreveniriiăproduceriiăunorăsituaYiiădeăurgenY<ădeterminateădeăalunec<riădeăterenăsauăfenomene meteorologice periculoase; ➢ localizarea,ălimitareaăpropag<rii,ăstingereaăincendiilorăşiăparticipareaălaăînl<turareaă

efectelor negative ale acestora; ➢ neutralizareaă materialeloră periculoaseă prină efectuareaă acYiuniloră deă asanareă aă

muniYieiăneexplodateăramase din timpul conflictelor militare;


Pag. 153 din 171

➢ participarea,ăcuămijloaceăproprii,ălaăacYiunileădeătransportăşiădistribuireăaăapei,ăhraneiăşiăbunurilorădeăprim<ănecesitateăpentruăpersoaneleăafectateăsauăevacuate; ➢ participareaăînăcadrulăstructurilorăceăasigur<ămanagementul riscului de poluare pe

fluviulăDun<reaăşiărâurileăinterioare;ă ➢ participareaă cuă forYeă şiă mijloaceă specializateă laă executareaă cercet<riiă C.B.R.N.ă şiă

marcarea zonelor contaminate; ➢ executareaădecontamin<riiăpropriuăşiăparticipareaălaădeconataminareaăpopulaYiei,ăcuă

mijloaceăspecializateăproprii,ăprecumăşiăaleăcelorlalteăstructuriădotateăcuătehnic<ăşiămaterialeăspecificeă şi/sauă aă puncteloră deă decontaminareă personal,ă recunoscuteă dină timpă înă profilăteritorial,ăînăzoneleăcontaminateănuclear,ăchimicăşiăbiologic; ➢ executareaă misiuniloră deă decontaminareă aă tehniciiă şiă aă terenuluiă cuă mijloaceă

specializateăpropriiăşiăaleăcelorlalteăstructuriădotateăcuătehnic<ăşiămaterialeăspecificeăşi/sauăaăpunctelorădeădecontaminareătehnic<ăşiăechipamentărecunoscuteădinătimp înăprofilăteritorial,ăînăzoneleăcontaminateănuclear,ăchimicăşiăbiologic;ă ➢ participareaă laă activit<Yiă deă evaluareă aă pagubelor,ă cercetareaă cauzeloră produceriiă

unorăsituaYiiădeăurgenY<ădinădomeniulădeăcompetenY<ăşiăcentralizareaădatelorăşiăinformaYiilorăînăvedereaăinform<riiăeşalonuluiăsuperior;ă ➢ planificarea,ă preg<tireaă şiă asigurareaă resurseloră destinateă intervenYieiă structuriloră

propriiă şiă punereaă laă dispoziYiaă altoră structuri,ăpotrivită reglement<riloră înă domeniu, a unor categoriiădeătehnic<,ămaterialeăşi tehnic<;ă ➢ exerciYiiăşiăaplicaYii.ă

Înăscopulăacopeririiăriscurilor transfrontaliere şiăstabiliriiăunuiăsetăunitarădeăreguliăşiăm<suriăpentruăasigurareaă intervenYieiăcomuneă înăcazulăproduceriiăunorăsituaYiiădeăurgenY<ăcareă implic<ăparticipareaăunorăcategoriiădeă forYeăşiămijloaceăaparYinândăstatuluiăvecin,ăcuăimplicaYiaă unoră instituYiiă similareă auă fostă întocmiteă Planurileă deă cooperareă înă domeniulăCBRN între Inspectoratul pentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă“MateiăBasarab”ăalăjudeYuluiăOlt şiă DirecYiaă Regional< de Pompieriă şiă ProtecYieă Civil<ă Plevenă dină Bulgariaă şiă DirecYiaăRegional<ădeăPompieriăşiăProtecYieăCivil<ăVratsaădinăBulgaria.

Planurile de cooperareăînădomeniulăCBRN reprezint<ădocumente elaborateăînăscopul:ă a)ă eficientiz<riiă cooper<riiă peă timpulă intervenYiiloră şiă activit<Yiloră deă preg<tireă

desf<şurateăînăcomunădeăc<treăstructurileădeăintervenYieăşiăstructurileădeăsprijină logisticăşiăcomunicaYiiăaleăcelorădou<ăp<rYi,ăînăzoneleădeăcompetenY<;ă

b)ăasigur<riiăcoordon<riiăforYelorăşiămijloacelor;ă c) stabiliriiăfluxuluiăinformaYional-decizional;

d)ăutilizariiăprocedurilorăcomuneădeănotificare,ămonitorizareăşiăintervenYie.ă


Pag. 154 din 171

Planurile suntă elaborateă înă bazaă reglement<riloră comuneă cuă incidenY<ă înă domeniile ap<r<riiăîmpotrivaăincendiilorăşiăprotecYieiăcivile:ă

a) Tratatulă deă prietenie,ă colaborareă şiă bun<ăvecin<tateă dintreăRomâniaă şiăRepublicaăBulgaria (Sofia, 27 ianuarie 1992);

b)ă Acordulă întreă Guvernulă Românieiă şiă Guvernulă Republiciiă Bulgariaă privindăcolaborareaăînădomeniulăprotecYieiăcivile,ăînătimpădeăpaceă(Bucureşti,ă18ăianuarieă1996);ă

c)ă Protocolă întreă guverneleă României,ă Republiciiă Turciaă şiă Republiciiă BulgariaăprivindăcooperareaăînădomeniulăasistenYeiăumanitareădeăurgenY<ă(Ceşme,ă15ămaiă2002);ă

d)ă Acordulă dintreă Guvernulă Românieiă şiă Guvernulă Republiciiă Bulgaria privind regimulăfrontiereiădeăstatăromâno-bulgare,ăcolaborareaăşiăasistenYaămutual<ăînăproblemeădeăfrontier<ă ratificată prină Legeaă nr.39/02.03.2007ă pentruă România,ă respectivă Hot<râreaăGuvernului Bulgariei nr.745/30.10.2006 pentru Bulgaria.

e) Planul deă intervenYieă comun<ă înă domeniileă deă competenY<ă aleă InspectoratuluiăGeneralăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ăşiăDirectoratulăGeneralădeăPompieriăşiăProtecYieăCivil<ă(19.03.2013)ăşiăPrevederileăProiectuluiăEmersysă– Pentru un sistem transfrontalier, integrat de detecYieă şiă proceduriă armonizateă deă r<spunsă rapidă laă situaYiiă deă urgenYeă nucleare,ăradiologice, biologice, chimice.

Activit<Yileă preventiveă planificate,ă organizateă şiă desf<şurateă înă scopulă acopeririiăriscurilor sunt: a)ă controaleă şiă inspecYiiă deă prevenire – executateă deă InspecYiaă deă Prevenireă aă

InspectoratuluiăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă”Matei Basarab”ăalăJudeYuluiăOlt,ăprecumăşiăînăcooperareăcuăreprezentanYiăaiăinstituYiilorămembreăaleăComitetuluiăJudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgenY< Olt (ComisariatulăG<rziiădeăMediu,ăAgenYiaădeăProtecYiaăMediuluiăetc.); b)ă avizare/autorizareă deă securitateă laă incendiuă şiă deă protecYieă civil<ă - InspecYiaă deă

PrevenireăaăInspectoratuluiăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă”Matei Basarab”ăalăJudeYuluiăOlt; c) acorduri; d) asistenY<ătehnic<ădeăspecialitate;ă e) informareăpreventiv<ă– pliante,ăbroşuriăpeătipuriădeăriscuri;ă

f) preg<tireaă populaYieiă – InspectoratulăpentruăSituaYiiă deăUrgenY<ă ”Matei Basarab”ă alăJudeYuluiăOltă;ă g)ăconstatareaăşiăsancYionareaăînc<lc<rilorălaăprevederile legale; h) alte forme.


Pag. 155 din 171

SecYiuneaă2.ăEtapeleădeărealizareăaăacYiunilor

Desf<şurareaăintervenYieiăcuprindeăurm<toareleăoperaYiuniăprincipale:

Organizareaă pentruă intervenYieă aă teritoriuluiă JudeYuluiă Oltă s-aă f<cută prinăîmp<rYireaăzoneiădeăcompetenY<ăînă群apte raioaneădeăintervenYie,ăfiecareăraionăfiindăacoperitădeăcâteăoăsubunitateădeăintervenYieăşiăunănum<răvariabilădeăcomiteteălocaleăpentruăsitua郡iiădeăurgen郡< careăauăînăsubordineăserviciiăvoluntareăşiăprivateăpentruăsituaYiiădeăurgenY<ăastfel:ă

• Detaşamentulă de Pompieri Slatina (Gardaădeă IntervenYieăSlatinaăşiăGardaădeăIntervenYieăBalş),ă

• DetaşamentulădeăPompieriăCaracală(GardaădeăIntervenYieăCaracal, Garda de IntervenYieăVişina, GardaădeăIntervenYieăStoeneşti,ăGardaădeăIntervenYieăOsicaădeăSus ),

• StaYiaădeăPompieriăScorniceşti. ÎnăsituaYiiădeăurgenY<ădeăoăgravitateăşiăcomplexitateădeosebiteăseăactiveaz<ăCentrul

JudeYeană deă Coordonareă şiă Conducereă aă IntervenYieiă (CJCCI),ă m<sur<ă ceă presupuneăcompletarea Centrul OperaYionalăJudeYean existentăînăstareădeănormalitateăcuăspecialiştiădinăcadrulăserviciilorădeconcentrateăşiădescentralizateădinăjudeYăşiăpreluareaăprerogativelorădeăcomand<ădeăc<treăprefect,ăînăcalitateădeăpreşedinteăalăComitetuluiăJudeYeanăpentruăSituaYiiăde UrgenY<.ă

Desf<şurareaăintervenYieiăcuprindeăurm<toareleăoperaYiuniăprincipale:

✓ Alertareaăşi/sauăalarmareaăpentruăintervenYie.ă Alertareaă pentruă intervenYie cuprindeă recepYionareaă şiă înregistrareaă anunYului,ă

introducerea semnalului acustic, transmiterea acestuiaă comandantuluiă intervenYieiă şiăadunareaăpersonaluluiăînăvedereaădeplas<riiălaăloculăacYiunii. RecepYionareaăapelului,ăînăvedereaăalert<riiăpentruăintervenYieăseăfaceăprinăSistemul naYionalăunicăpentruăapeluriădeăurgenY<ă112 sau prin declanşareaăsistemuluiădeăobservare-alarmareăautomat<ăaăincendiilor.ăOperaYiuneaădeăalertareăseăefectueaz<ăprinădeclanşarea,ădeăc<treă radiotelefonistulă deă serviciuă aă semnaleloră acusticeă şiă opticeă stabiliteă sauă laă ordinulăcomandantuluiăintervenYiei. Alertareaă seă poateă executaă şiă înă urmaă anunY<riiă telefoniceă directeă sauă verbaleă laăsediulăunit<Yiiăsauăsubunit<Yilor.ăÎnăcazulăanunY<riiădirecte laăsediulăunit<Yiiăşiăsubunit<YiiăaăsituaYiilorădeăurgenY<,ăseăprocedeaz<ălaălegitimareaăpersoanelorăşiăreYinerea datelor privind identitateaăacestora,ă loculăşiănaturaăevenimentului,ădup<ăcareăseădeclanşeaz<ăsemnalulădeăalertareăşiăseăraporteaz<ăeşalonuluiăsuperior. ÎnăcazulăînăcareăsolicitareaăforYelorăpentruăintervenYieăseăfaceăprinăordinătransmisădeălaăeşaloaneleăsuperioareăsauăcândăseădeclanşeaz<ăsistemulădeăobservare-alarmareăautomat<,ăseătreceăimediatălaădeclanşareaăalertei.


Pag. 156 din 171

Înă situaYiaăobserv<riiă directe aăproduceriiă unoră situaYiiă deăurgenY<,ă seădeclanşeaz<ăsemnalulădeăalertareăşi se raporteaz<ădespreăaceastaăeşalonuluiăsuperior. Înă conformitate cu prevederile OMAI nr. 360/14.09.2004, pentru aprobarea criteriiloră deă performanY<ă privindă structuraă organizatoric<ă şiă dotareaă serviciilorăprofesioniste pentru situaYiiădeăurgenY<ăart. 6 (1) lit.a, se stabilesc timpii de alertare pentru subunit<Yileă Inspectoratuluiă pentruă SituaYiiă deăUrgenY<ăOlt, din timpul zilei sau noaptea, funcYieădeăanotimp,ăastfel:

Nr. crt.

Subunitatea Vara Iarna Zi Noapte Zi Noapte

1. Detaşamentulă deă pompieri Slatina

2 min.

2 min.30 sec. 2 min.30 sec.

3 min.

2. Detaşamentulă deă pompieriăCaracal

2 min.

2min.30 sec. 2 min.30 sec. 3 min.

3. StaYiaă deă pompieriăScorniceşti

2min. 2min.30 sec. 2 min. 30 sec. 3 min.

4. GardaădeăintervenYieăBalş

1 min. 30sec. 2 min. 2 min. 2min. 30 sec.

5. Gardaă deă intervenYieăStoeneşti

1 min. 2 min. 2min. 2min. 30 sec.

6. GardaădeăintervenYieăVişina

1min. 30 sec. 2 min. 2 min. 2min. 30 sec.

7. GardaădeăintervenYieăOsica

2 min. 2 min.30 sec. 2min. 30 sec. 3min.

✓ Informarea personalului de conducere asupraăsituaYieiăcreate seăfaceăînăcelămaiăscurtătimpădeălaăprimireaăapeluluiădeăurgenY<,ădeăc<treăpersonalulădinăserviciulăoperativ. ✓ DeplasareaălaăloculăintervenYiei seăexecut<ăînăbazaăordinuluiădeădeplasare. ✓ Intrareaă înă acYiuneă aă forYelor,ă amplasareaă mijloaceloră şiă realizareaă

dispozitivuluiăpreliminarădeăintervenYie seărealizeaz<ăastfel: DispozitivulăpreliminarădeăintervenYie pentruăstingereaăincendiilorăseărealizeaz<ădup<ă

sosireaă laă loculă acYiunii,ă concomitentă cuă executareaă recunoaşteriiă şiă trebuieă s<ă asigureădesf<şurareaă rapid<ă aă forYeloră şiămijloaceloră înă dispozitivulă deă intervenYie,ă executareaă unorămanevreăînătimpăscurt,ăprecumăşiăscoatereaădeăsubăpericolăaăpersonaluluiăşiătehnicii.ăAcestaăseărealizeaz<ălaăordinul comandantuluiăintervenYiei,ăcareăcuprinde:

• loculădeăamplasareăaătehniciiădeăintervenYie; • num<rulăşiătipulăYevilorădeăînsoYireăpeătimpulărecunoaşterilor; • modulădeăalimentareăcuăap<ăşiăalteăsubstanYeădeăstingere; • num<rul,ătipulăşiădirecYiileădeărealizareăaădispozitivului; • aliniamentulăpân<ălaăcareăseărealizeaz<ădispozitivul.

Înă cazulă înă careă acYiuneaăurmeaz<ă s<ă seă executeă peă bazaă unoră situaYiiă prev<zuteă înădocumenteleă deă organizareă aă intervenYiei,ă seă treceă directă laă realizarea dispozitivului de intervenYie.


Pag. 157 din 171

Recunoaşterea,ăanalizaăsituaYiei,ăluareaădecizieiăşiădareaăordinuluiădeăintervenYie suntăactivit<Yiăcareă începăimediat,ădup<ăsosireaă laă loculăacYiunii,ăseăcontinu<ăpeătoat<ădurataăintervenYieiăşiăconstauăîntr-unăansambluădeăacYiuniăîntreprinseăînăscopulăcunoaşteriiăsituaYiei,ăanalizaăriscurilorăpentruăpersonalulădeăintervenYieăşiăpopulaYie,ăobYineriiăşiătransmiteriiădatelorănecesare pentru luarea deciziei.

Recunoaşterea seă realizeaz<ă deă oă echip<ă format<ă dină specialiştiă aiă obiectivuluiăafectatăşiăcomandanYiiădeăechipaj,ăcondus<ădeăcomandantulăintervenYieiăşiăseăexecut<ăpeămaiămulteădirecYii,ăprinăobservareăşiăcercetare.

Laărecunoaştereăseăstabilesc: 1)ă riscurileă laăcareăseăexpuneăpersonalulădeă intervenYie,ăpopulaYia,ăprecumăşiăc<ile,

mijloaceleăşiăprocedeeleădeăsalvare-evacuare; 2) locul,ănatura,ăproporYiile,ăposibilit<YileăşiădirecYiileădeăpropagareăaleătipuluiădeăriscă

produs; 3) dispunereaă obstacoleloră împotrivaă incendiilor,ă aă instalaYiiloră fixeă deă stingere,ă

stareaăacestoraăşiăeficienYaălorăpentruălimitareaăpropag<rii; 4)ă existenYaă golurilor,ă instalaYiiloră deă ventilaYieă sauă deă alt<ă natur<,ă ceă potă favorizaă

propagarea incendiului; 5) existenYaăbunurilorămateriale,ănecesitateaăevacu<riiălorăsauăaăprotej<riiăîmpotrivaă

efectelor tipului de risc produs; 6)ănecesitateaădesfacerii,ădisloc<riiăsauădemol<riiăelementelorădeăconstrucYie,ăceăpotă

contribui la propagarea efectelor tipului de risc produs; 7)ă dispunerea,ă capacitateaă şiă posibilit<Yileă deă folosireă aă surseloră deă ap<ă pentruă

alimentareaăautospecialelorăşiăutilajelor; 8)ă balizareaă zoneiă înă vedereaă protej<riiă şiă conserv<riiă datelor,ă informaYiiloră şiă

urmelorădeăoriceănatur<ăşiăevitareaăp<trunderiiăpersoanelorăneautorizate. AnalizaăsituaYiei esteăactivitateaădesf<şurat<ăînăbazaădatelorăşiăinformaYiilorăobYinuteă

înăurmaărecunoaşterii,ăseăconcretizeaz<ăînăluarea deciziei şiădareaăordinuluiădeăintervenYie deă c<treă comandantulă intervenYieiă înă toateă situaYiile,ă înă scopulă identific<riiă şiă evalu<riiăriscului,ă coordon<riiă acYiuniiă şiă întrebuinY<riiă forYeloră şiă mijloaceloră laă dispoziYieă într-o concepYieăunitar<,ăpotrivităsituaYieiăconcreteăevaluat<ăînăurmaăexecut<riiărecunoaşterilor.

Evacuarea, salvarea şi/sauă protejareaă persoanelor,animalelor, bunurilor şiămediului seăexecut<ădistinctăşiăprioritarădeăc<treăpersonalulăstabilităşiăpreg<tităînăacestăscop:

• cândăsituaYiaădeăurgenY<ăameninY<ădirectăviaYaăpersoanelorăoriăanimalelor; • cândăexist<ăunăpericolăiminentădeăproducereăaăuneiăsituaYiiădeăurgenY<ăcareăpuneă înăpericolăviaYa; • la ordinulăinstituYiilorăabilitate.

Evacuareaă şiă salvareaă persoaneloră seă execut<,ă înă toateă situaYiile,ă cuă sprijinulăpersonaluluiă dină obiectivulă afectat,ă înă raportă cuă pericolulă ceă leă ameninY<,ă folosindă


Pag. 158 din 171

procedeeleă adecvateă situaYieiă deă laă loculă acYiunii,ă specificulă obiectivuluiă şiă categoriaă deăpersoaneăşi/sauăanimaleăceăurmeaz<ăaăfiăevacuateă(salvate).

Evacuareaă animaleloră seă execut<ă cuă ajutorulă îngrijitorilor,ă folosindă procedeeă şiămetodeăînăraportăcuăspeciaăacestoraăşiăgradulădeădezvoltareăaăevenimentului,ădeăforYeleăşiămijloaceleălaădispoziYie.

Înă cazulă bunuriloră seă evacueaz<ă înă prim<ă urgenY<ă celeă cuă pericolă deă explozie,ăprecumă şiă celeă deă valoare.ă Bunurileă evacuateă seă depoziteaz<ă înă locuriă feriteă deă efecteleăincendiului,ăaleăapeiăşiăprecipitaYiilorăatmosfericeăetc.,ăasigurândăprotecYiaăacestora.

Realizarea,ă adaptareaă şiă finalizareaă dispozitivuluiă deă intervenYieă laă situaYiaăconcret< seă execut<ă peă bazaă ordinuluiă deă intervenYie.ăDup<ă realizareaă dispozitivuluiă deăintervenYie,ăacestaăpoateăfiăcompletat/modificat,ălaăordinulăcomandantuluiăintervenYiei,ăprinăintroducereaădeănoiăelementeădeădispozitiv,ăînăfuncYieădeăevoluYiaăsituaYiei. Pentruă asigurareaă desf<şur<riiă simultaneă aă acYiuniloră peă toateă direcYiileă şiă nivelurile,ă înămod deosebit la tipurile deă riscuriă majoreă produse,ă dispozitivulă deă intervenYieă seăorganizeaz<ăpeăsectoare,ăpentruăconducereaă ferm<ă şiăneîntrerupt<ă aă forYeloră şiă asigurareaălibert<YiiădeăacYiune.

Manevraă deă forYe seă realizeaz<ă prină grupareaă deă resurseă laă loculă intervenYiei,ă înăscopulă concentr<riiă efortuluiă peă direcYiileă deă intervenYie,ă concomitent cu asigurarea scoateriiă efectivelor,ă tehniciiă şiă materialeloră pentruă intervenYieă dină zoneleă cuă pericolăiminent. Manevraătrebuieăs<ăfieăsimpl<ăînăconcepYie,ăs<ăcorespund<ămisiunii,ăs<ăseăexecuteăînătimpăscurtăşiăs<ăasigureăcontinuitateaăintervenYiei.

Localizarea/limitareaă efecteloră situaYieiă deă urgenY< const<ă înă izolareaă arieiă deămanifestareăaăacesteiaăfaY<ădeămediulăînconjur<torăşiăstopareaăagrav<riiăefectelor produse, protecYiaă construcYiilor,ă instalaYiiloră şiă amenaj<riloră periclitate,ă concomitentă cuă creareaăcondiYiilorăpentruăînl<turareaăurm<rilorăevenimentuluiăcuăforYeleăşiămijloaceleăconcentrateălaăloculăintervenYiei,ăacesteaărealizându-se prin:

• acYiuneaă neîntrerupt<ă asupraă principaleloră direcYiiă deă propagare,ăutilizândămateriale,ăsubstanYeăşiăprocedeeădeăintervenYieăînăfuncYieădeănaturaăşiădezvoltareaăevenimentului;

• protecYiaăelementelorădeăconstrucYie,ăaăgolurilor,ă instalaYiilor,ăc<ilorădeăaccesăşiăvecin<t<Yilor,ăpeădirecYiileăşiăînălocurileăceleămaiăafectateăşiăasigurareaăcondiYiilorăpentruăsalvareaăpersoanelorăaflateăînăzoneăgreuăaccesibile;

• îndep<rtareaă substanYeloră şiă materialeloră combustibileă sauă protejareaălor;


Pag. 159 din 171

• desfacerea sau demolarea elementelorădeăconstrucYieăsauăaăunorăp<rYiăaăinstalaYiilor,ă cândă situaYiaă impune,ă pentruă creareaă deă culoareă sauă spaYiiă întreă obiectivulăafectatăşiăvecin<t<Yi. Evenimentulă seă consider<ă localizată atunciă cândăpropagareaă şiă dezvoltareaă acestuiaăesteă întrerupt<,ăprotecYiaăvecin<t<Yilorăesteă sigur<ăşiăsuntăcreateăcondiYiiăpentruă lichidareaăacestuiaăcuăforYeleăşiămijloaceleălaădispoziYie. Înl<turareaă efectelorănegativeăaleă evenimentului esteă fazaă înă careă seă execut<ă unăcomplexă deăm<suriă înă scopulă reducerii pagubelorămaterialeă şiă ă preîntâmpin<riiă apariYieiăaltorătipuriădeăriscălaăloculăintervenYiei,ăconformăatribuYiilorădinăcompetenY<.

Regrupareaă forYeloră şiă mijloacelor const<ă înă reorganizareaă parYial<ă sauă total<ă aădispozitivuluiă deă intervenYieă şiă seă execut<ă atunciă cândă apară schimb<riă importanteă înăevoluYiaăevenimentului,ălaăordinulăcomandantuluiăintervenYiei.

Stabilireaă cauzeloră produceriiă evenimentuluiă şiă condiYiiloră careă auă favorizatăevoluYiaă acestuia constituieă acYiunileă şiă activit<Yileă desf<şurateă înă scopulă procur<rii,ăanaliz<riiă şiă exploat<riiă dateloră şiă stabilireaă cauzeloră seă asigur<,ă laă cerere,ă şiă înă cazulăintervenYiilorălaăcareăauăacYionatăalteăforYeădeăintervenYieăsauăcet<Yeni.

Întocmirea procesuluiă verbală deă intervenYieă şiă aă raportuluiă deă intervenYie se realizeaz<ăînăconformitateăcuăprevederileăDispoziYiilorătehnice.

Retragereaă forYeloră şiă mijloaceloră deă laă loculă acYiunii esteă operaYiuneaă ceă seăexecut<ălaăordinulăcomandantuluiăintervenYieiăşiăcuprinde:

1) încetareaălucruluiătuturorămijloacelorădeăintervenYie; 2) strângereaădispozitivuluiădeăintervenYie; 3) cur<Yareaăsumar<ăşiăverificareaăaccesoriilorăşiăutilajelor; 4) verificareaăexistenYeiăşiăaşezareaăaccesoriilorăpeăautospecialeăşiăutilaje;

5) realizareaăplinurilorăcuăap<ăaăautospecialelor,ădac<ăsuntăposibilit<Yiădeăalimentare; 6) verificareaăprezenYeiăpersonaluluiăparticipantălaăacYiune; 7) îmbarcareaăpersonaluluiăpeăautospeciale; 8) încolonareaăautovehiculelor;

9) deplasarea forYelorăşiămijloacelorălaăunitate/subunitate.

Restabilireaă capacit<Yiiă deă intervenYie seă execut<ă dup<ă înapoiereaă forYeloră şiămijloacelorălaăunitate/subunitateăşiăconst<ăîn:

1) realizareaăplinurilorăcuăsubstanYeădeăstingere,ăcarburanYiăşiălubrifianYi; 2) întreYinereaă şiă verificareaă accesoriiloră şiă tehniciiă deă intervenYie,ă remediereaă

defecYiunilor,dac<ăesteăposibil; 3) înlocuireaăechipamentuluiădeăprotecYieăceănuămaiăpoateăfiăfolosit;


Pag. 160 din 171

4) reorganizareaăg<rziiădeăintervenYieăşiăînlocuireaăpersonalului,ădup<ăcaz; 5) asigurareaăasistenYeiămedicale.

Informareaăinspectoruluiăşef/comandantuluiăşiăeşalonuluiăsuperior seărealizeaz<ăprin rapoarte operative, rapoarteădeăintervenYie şiărapoarteădeăevaluareăaăintervenYiei.

Stabilirea cauzelor produceriiă evenimentuluiă seă faceă deă c<treă comandantulăintervenYiei,ă potrivită reglement<riloră aprobateă deă ministruă şi/sauă inspectorulă general,ăreferitoareălaăcercetareaălaăfaYaălocului.

SecYiuneaă3. FazeădeăurgenY<ăaăac郡iunilor

Înă funcYieă deă locul,ă natura,ă amploareaă şiă evoluYiaă evernimentului,ă intervenYiileăservicilorăprofesionisteăpentruăsituaYiiădeăurgenY<ăsuntăorganizateăastfel:

OperaYiunileădeăintervenYieăsuntăexecutateăînăsuccesiune,ăpeăurgenYe,ăastfel: • UrgenYaăI seăasigur< de garda de intervenYieăaăsubunit<Yiiăînăraionulăc<reiaăseă

afl<ă obiectivulă afectat.ă Gardaă deă intervenYieă esteă compus<ă dină personalulă operativă şiătehnicaă dină dotareă nominalizateă înăRegistrulă cuă organizareaă serviciuluiă deă permanenY<. Gardaădeă intervenYieăpoateăacYionaă independentă sauă înă cooperareă cuă forYeleă şiămijloaceleăexistenteă înă obiectivulă sauă localitateaă afectat<,ă precumă şiă cuă celelalteă SVSU/SPSUă dinăraionulădeăintervenYie.

Conducerea esteăasigurat<ădeăşefulăg<rziiădeăintervenYie/comandantulădeăechipaj,ăiarăînăsituaYiiăcomplexeăacYiuneaăvaăfiăcondus<ădeăcomandantulăsubunit<YiiăsauăunăofiYerădinăsubordinea acestuia.

• UrgenYaăa-II-a seăasigur<ădeăc<treăsubunit<YileăInspectoratului pentru SituaYiiăde UrgenY<ă„MateiăBasarab”ăalăjudeYuluiăOlt,ăiarăînăsituaYiiăcomplexe se pot solicitaăforYeăşiămijloaceăcuăcareăseăcoopereaz<,ăprecumăşiăceleăaleăServiciilor Voluntare pentru SituaYiiădeăUrgenY</Serviciile Private pentru SituaYiiădeăUrgenY< dinăzonaădeăcompetenY<ăaăI.S.U.Olt.

Conducerea acYiunilorăesteăasigurat<ădeăinspectorulăşefăalăInspectoratuluiăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ăOlt,ăfiindăsprijinitădeăpersoanaăcareăasigur<ăcontinuitateaălaăconducere,ăgrupaăoperativ<,ăalteăpersoaneăstabiliteădeăacestaăsau,ădup<ăcaz,ăspecialiştiădinăobiectivulăafectat.

• UrgenYaăa-III-a seăasigur<ădeădou<ăsauămaiămulteăinspectorateăpentruăsituaYiiădeăurgenY<ăălimitrofe.

Conducerea acYiuniloră seă asigur<ă deă c<treă inspectorulă şefă ală InspectoratuluiăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ăOlt,ăînăcoordonareaănemijlocit<ăaăprefectuluiăjudeYuluiăOlt.

• UrgenYaăaăIV-a înăcazulăunoră intervenYiiădeăamploareăşiădeălung<ădurat<,ăseăasigur<ăprinăgrup<riăoperativeădislocateălaăordinulăinspectoruluiăgeneral.ă

Conducerea acYiunilorăseăasigur<ădeăc<treăinspectorulăgeneral.


Pag. 161 din 171

a) ÎnăurgenYaăI, deăregul<,ăsuntăcuprinseămisiunileăcareătrebuieăexecutateădeăc<treăstructurileă specializate,ă înă scopulă preveniriiă agrav<riiă situaYieiă deă urgenY<,ă limit<riiă sauăînl<tur<rii,ădup<ăcaz,ăaăconsecinYelorăacestoraăşiăseărefer<ăla:

1.deblocareaăc<ilorădeăaccesăşiăaăad<posturilor ; 2.limitareaăefectelorănegativeăînăcazulărisculuiăiminentădeăpr<buşireălaăconstrucYii; 3.salvarea victimelor; 4.acordareaăasistenYeiămedicaleădeăurgenY<; 5.descoperirea,ă identificareaă şiă pazaă elementeloră deă muniYieă nefuncYionaleă sauă

neexplodate; 6.limitareaăşiăînl<turareaăavariilorălaăreYeleleădeăgospod<rireăcomunal<; 7.evacuareaăşiăasigurareaăm<surilorădeăad<postireăaăpopulaYieiăşiăaăsinistraYilorăaflaYiă

înăzoneleăsupuseăriscurilor; 8.stingerea incendiilor; 9.decontaminarea personalului,ăterenului,ăcl<dirilorăşiătehnicii; 10.asigurareaămijloacelorădeăsubzistenY<. b) ÎnăurgenYaăa-II-a seăcontinu<ăacYiunileădinăurgenYaă I,ăconcentrându-se la locul

evenimentuluiă forYeă şiă mijloaceă deă intervenYieă şiă seă îndeplinescă toateă celelalteă misiuni specifice,ăpân<ălaăterminareaăacYiunilorădeăintervenYie.ăAcesteaăseărefer<ăla:

1. dispersareaăpersonaluluiă şiăbunurilorăpropriiă înă afaraă zoneloră supuseă riscurilorăcomplementare;

2. evacuarea,ăprotejareaăşi,ădup<ăcaz,ăizolareaăpersoanelorăcontaminate; 3. asigurareaăsuportuluiălogisticăprivindăamenajareaăşiădeservireaătaberelorăpentruă

sinistraYi; 4. constituireaărezerveiădeămijloaceădeăprotecYieăindividual<ăşiăcolectiv<; 5. decontaminareaă personalului,ă terenului,ă cl<diriloră şiă tehnicii,ă dac<ă situaYiaă oă

impune; 6. executareaă controluluiă contamin<riiă radioactive,ă chimiceă şiă biologiceă aă

personaluluiăşiăbunurilorăproprii; 7. executareaăăcontroluluiăcontamin<riiăsurselorădeăap<ăpotabil<; 8. executarea controlului sanitar- epidemică înă zoneleă deă acYiuneă aă forYeloră şiă

mijloacelor proprii; 9. asanareaăterenuluiădeămuniYiaăneexplodat<,ăr<mas<ăînăurmaăconflictelorămilitare; 10. refacereaăsistemuluiădeăalarmareăşiăaăceluiădeăcomunicaYiiăşiăinformatic<; 11.controlulă şiă stabilireaă m<suriloră pentruă asigurareaă viabilit<Yiiă unoră c<iă deă

comunicaYie,ăpentruătransportulăşiăaccesulăforYelorăşiămijloacelorădeăintervenYie; 12. asigurareaămijloacelorădeăsubzistenY<; 13. îndeplinireaăaltorămisiuniăstabiliteăprinălege.


Pag. 162 din 171

c) ÎnăurgenYaăa-III-a, asigurat<ădeădou<ăsauămaiămulteăunit<Yiălimitrofe,ăşi a IV-a,

asigurat< prină grup<riă operative,ă dislocate la ordinul inspectorului general al InspectoratuluiăGeneralăînăcazulăunorăintervenYiiădeăamploareăşiădeălung<ădurat<,ăcontinu<ăs<ăseăexecuteăacYiunileădinăprimele urgenYeăînăfuncYieădeămomentulăînăcareăs-au declarat, cu forYeăşiămijloaceăsporite.

SecYiunea 4. AcYiunileădeăprotecYieă- intervenYie

IntervenYiaă reprezint<ă ansamblulă unitară şiă coerentă ală acYiuniloră deă gestionareă aăsituaYiilorădeăurgenY<ăşiăparticipareălaărestabilireaăst<riiădeănormalitate.

AcYiunileădeăintervenYieăprezint<ăuneleăparticularit<Yiădeterminate,ăînăspecial,ăde:ă a) natura,ăamploareaăşiăintensitateaăsituaYieiădeăurgenY<;ă

b) loculăşiăsituaYiaăconcret<ăînăcareăseăacYioneaz<;ă c) capacitateaă deă intervenYieă aă unit<Yilor,ă subunit<Yilor,ă aă serviciiloră voluntareă şiă

privateăpentruăsituaYiiădeăurgenY<;ă d) caracteristicileăterenuluiăşiăaleăobiectivului;ă e) timpul,ăanotimpulăşiăstareaăvremii;ăgradulădeăpericolăpentruăpersonalăşiătehnicaădină

dotare; f) natura,ăcaracteristicileăşiăpropriet<Yileăfizico-chimiceăaleămaterialelorăimplicateăşiă

aăcelorădinăimediataăvecin<tate. ForYeleă deă intervenYieă specializateă acYioneaz<ă înă domeniul loră deă competenY<,ă

pentru: a) salvareaăşi/sau protejarea oamenilor, animalelorăşiăbunurilorămateriale,ăevacuarea

şiătransportulăvictimelor,ăcazareaăsinistraYilor,ăaprovizionareaăcuăalimente,ămedicamenteăşiămaterialeădeăprim<ănecesitate;

b) acordareaă primuluiă ajutoră medicală şiă psihologic,ă precumă şi participarea la evacuareaăpopulaYiei,ăinstituYiilorăpublice şiăaăoperatorilorăeconomiciăafectaYi;

c) aplicareaă m<suriloră privindă ordineaă şiă siguranYaă public<ă peă timpulă produceriiăsituaYieiădeăurgenY<ăspecifice;

d) dirijareaăşiă îndrumareaăcirculaYieiăpe direcYiileăşiăînăzoneleăstabiliteăcaăaccesibile; e) diminuareaăşiă/sauăeliminareaăavariilorălaăreYeleăşiăcl<diriăcuăfuncYiuniăesenYiale,ăaă

c<roră integritateăpeădurataăcutremurelorăesteăvital<ăpentruăprotecYiaăpopulaYiei:ă staYiileădeăpompieriăşiăsediileăpoliYiei,ăspitaleăşiăalteăconstrucYiiăaferenteăserviciilorăsanitareăcareăsuntădotate cu secYiiă deă chirurgieă şiă deă urgenY<,ă cl<dirileă instituYiiloră cuă responsabilitateă înăgestionareaăsituaYiilorădeăurgenY<,ăînăap<rareaăşiăsecuritateaănaYional<,ăstaYiileădeăproducere şiădistribuYieă aă energieiă şi/sauăcareă asigur<ă serviciiă esenYialeăpentruăcelelalteă categoriiădeăcl<diriă menYionate,ă garajeleă deă vehiculeă aleă serviciiloră deă urgenY<ă deă diferiteă categorii,ărezervoareă deă ap<ă şiă staYiiă deă pompareă esenYialeă pentruă situaYiiă deă urgenY<,ă cl<diriă careă


Pag. 163 din 171

conYină gazeă toxice,ă exploziviă şiă alteă substanYeă periculoase,ă precumă şiă pentruă c<iă deătransport,ăcl<diriăpentruăînv<Y<mânt;

f) limitareaăproporYiilorăsituaYieiădeăurgenY<ăspecificeăşiăînl<turareaăefectelorăacesteiaăcu mijloacele din dotare.

Înă funcYieă deă destinaYiaă mijloaceloră deă intervenYie,ă pentruă îndeplinireaămisiunilor,ăsubunit<YileăseăpotăîntrebuinYa,ăînăprincipal,ăastfel:

Echipajeleădeăprim<ăintervenYieăşiăcomand< asigur<ăcoordonareaăforYelorăpropriiă

la loculăintervenYieiăşiăfluxulăinformaYionalăcuăpunctulădeăcomand<; EchipajeleădeăintervenYieăcuăap<ăşiăspum< acYioneaz<ăpentruăoprireaăprocesuluiă

deăardereăprinădiferiteăprocedee,ăprotecYiaăc<ilorădestinateăsalv<riiăşiăevacu<riiăpersoanelor,ăanimaleloră şiă bunuriloră materiale,ă protecYiaă instalaYiiloră şiă construcYiiloră situateă înă zonaăafectat<,ăalimentareaăcuăap<ămenajer<ăaăpopulaYieiăetc.;

Echipajeleăpeăautospecial<ădeăstingereăcu pulberi acYioneaz<ăpentruălocalizareaăşiăstingereaăincendiilorădeănatur<ăelectric<ăşiădinădomeniulăpetrochimiei;

Echipajeleă peă autospecialeă deă stingereă cuă prafă şiă azot acYioneaz<ă pentruăîntrerupereaăprocesuluiădeăardereălaăăincendiileăproduseăînăindustriaăpetrochimic<; Echipajele pentru evacuarea fumului,ăgazelorăşiăiluminat acYioneaz<ăpentruăevacuareaăproduselorădeăardere,ărefulareaăaeruluiăînăspaYiileăinundateădeăfum,ăexecutareaădesfacerilorăsauădemol<rilor,ăiluminareaăloculuiăacYiuniiăetc.;

EchipajeleădeăintervenYieăşiăsalvareădeăla în<lYime acYioneaz<ăindependentăsauăînăcooperareă cuă alteă echipajeă deă intervenYieă pentruă salvareaă persoaneloră deă laă în<lYimiă sauăpentruă realizareaă dispozitiveloră deă intervenYieă laă niveleleă superioareă aleă cl<diriloră şiăinstalaYiilor;

Echipeleă deă c<utare-salvare acYioneaz<ăpentruă c<utareaă şiă scoatereaă victimelorădeăsubăd<râm<turi,ădinăad<posturiăblocate,ăsalvareaăvictimelorădeălaăîn<lYimi,ăconsolidareaăcl<diriloră careă ameninY<ă cuă pr<buşirea,ă executareaă deă treceriă printreă şiă pesteă d<râm<turiăspre locul intervenYiei,ăprecumăşiăpentruăiluminareaăpunctelorădeălucru;

EchipajeleăserviciuluiămobilădeăurgenY<,ăreanimareăşiădescarcerare acYioneaz<ăpentruăpermitereaăaccesului,ădegajareaăvictimelorăînăceleămaiăbuneăcondiYiiăşiăcâtămaiărapidăposibil,ăf<r<ăaăagravaăleziunileăexistente,ăconcomitentăcuăacordareaăasistenYeiămedicaleădeăurgenY<,ă înă timpăutil,ă înăcazulă incendiilor,ăaccidentelorăşiăaltoră situaYiiădeăurgenY<ă înăcareăfuncYiileăvitaleăaleăpersoanelorăafectateăsuntăsauăseăpresupuneăaăfiăînăpericolăiminent;

Echipajeleăpeăautospecial<ădeăprim<ăcercetareăşiăevaluareăC.B.R.N. acYioneaz<ăpentruă determinareaă prezenYeiă şiă m<surareaă niveluluiă deă radiaYie,ă precumă şiă m<surareaăgraduluiădeăcontaminareăşiămarcareaăzonelorăcontaminate;


Pag. 164 din 171

SecYiuneaă5. Instruirea Preg<tireaă forYeloră profesionisteă deă intervenYieă seă realizeaz<ă înă cadrulă instituYiiloră

abilitateăprinălegeăpeăbazaăunorăprogrameăadecvateăavizateădeăinspectorateleăpentruăsituaYiiădeăurgenY<ăjudeYeneăşiăaprobateădeăcomiteteleăjudeYene.

Prefectul, primarii şiăconducerileă tehnico-administrative ale operatorilor economici şiă instituYiiloră auăobligaYiaădeă aă asiguraă cunoaştereaă deă c<treă forYeleă destinateă intervenYiei,ăprecumăşiădeăc<treăpopulaYie,ăaămodalit<YilorădeăacYiune,ăconformăPlanurilorădeăAnaliz<ăşiăAcoperire a Riscurilor.

LaănivelulăjudeYuluiăOlt,ăpreg<tireaăînădomeniulăsituaYiilorădeăurgenY<ăseădesf<şoar<ăînă conformitateă cuă prevederileă O.M.A.I.ă nr.ă 712ă dină 23ă iunieă 2005ă pentruă aprobareaăDispoziYiiloră generaleă privindă instruireaă salariaYiloră înă domeniulă situaYiiloră deă urgenY<,ăprecumăşiăaăOrdinuluiăPreşedinteluiăComitetuluiăJudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ăOlt de preg<tireăînădomeniulăsituaYiilorădeăurgenY<.

Instruireaă persoaneloră angajateă înă munc<ă înă domeniulă situaYiiloră deă urgenY<ăconstituie parte component<ă aă activit<Yiiă deă preg<tireă desf<şurateă deă persoaneleă fiziceă şiăjuridiceă înădomeniulămanagementuluiăsituaYiilorădeăurgenY<,ăpotrivităprevederiloră legaleă înăvigoare.

Conduc<toriiăinstituYiilorăpublice,ăpatroniiăşiămanageriiăoperatorilorăeconomici sunt obligaYi,ă s<ă organizezeă şiă s<ă executeă instruireaă înă domeniulă situaYiiloră deă urgenY<ă peă bazaăprezentelorădispoziYiiăgeneraleăşiăaăreglement<rilorăspecifice.

InstruireaăsalariaYilorăînădomeniulăsituaYiilorădeăurgenY<ăesteăcomponent<ăaăpreg<tiriiăprofesionaleă şiă areă caă scopă însuşireaă cunoştinYeloră şiă formareaă deprinderiloră necesareă înăvedereaăpreveniriiăşiăreduceriiăefectelorănegativeăaleăsituaYiilorădeăurgenY<ăsauăaleădezastrelorălaăloculădeămunc<ăşiăînăincintaăinstituYiilorăşiăoperatorilorăeconomici.

InstruireaăsalariaYilorăînădomeniulăsituaYiilorădeăurgenY<ăseărealizeaz<ăprinăinstructajeăşiă prină participareaă laă cursuri,ă aplicaYii,ă exerciYiiă practiceă şiă antrenamente,ă înă funcYieă deătipurile de risc specifice.

Periodicitateaă aplicaYiilor,ă exerciYiiloră şiă aă antrenamenteloră esteă stabilit<ă deăInstrucYiunileă privindă organizareaă şiă desf<şurareaă preg<tiriiă înă domeniulă situaYiiloră deăurgenY<,ăaprobateăprinăordinăalăministruluiăadministraYieiăşiăinternelor.

InstruireaăsalariaYilorăînădomeniulăsituaYiilorădeăurgenY<ăesteăobligatorieăşiătrebuieăs<ăaib<ăunăcaracterăpermanentăşiăsusYinutăînătimpulădesf<şur<riiăprocesuluiădeăproducYieăşiălaăloculădeămunc<.

Conduc<toriiă instituYiilorăpublice,ăpatroniiă şiămanageriiă operatoriloră economiciă auăobligaYiaăs<ăasigureăinstruireaăîntreguluiăpersonalăangajatăînămunc<,ăînăraportăcuănivelulădeăpreg<tireăalăsalariaYilorăşiăînăfuncYieădeăspecificulăactivit<Yiiădesf<şurateădeăfiecareăunitate.


Pag. 165 din 171

Operatoriiă economiciă careă desf<şoar<ă activit<Yiă ceă prezint<ă pericole de accidente majoreă înă careă suntă implicateă substanYeă periculoaseă seă supună şiă prevederiloră legislaYieiăspecifice.

Preg<tireaăînăunit<YiăşiăinstituYiiădeăînv<Y<mântăseărealizeaz<ădup<ăcumăurmeaz<:ă • InstruireaăpersoanelorăcuăfuncYiiădeăconducere/directorilor/cadrelor didactice

desemnateăs<ă efectuezeăpreg<tireaă înădomeniu,ăprină activit<Yiă organizateădeă InspectoratulăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă„MateiăBasarab”ăalăjudeYuluiăOlt;ă

• Preg<tireaă preşcolarilor,ă eleviloră şiă studenYiloră – seă organizeaz< şiă seădesf<şoar<ăconformăprevederilorăProtocoluluiă încheiată întreăMinisterulăAfaceriloră InterneăşiăMinisterulăEducaYieiăNaYionale.

PopulaYiaă seă instruieşteă prină participareaă laă exerciYiileă deă alarmareă public<ăorganizateă deă autorit<Yileă administraYieiă publiceă locale,ă prină exerciYiileă deă specialitateăorganizateă deă Inspectoratulă pentruăSituaYiiă deăUrgenY<ă „MateiăBasarab”ă ală judeYuluiăOlt,ăprecumă şiă prină intermediulă mass-mediaă oriă prină acYiunileă derulateă deă organizaYiileăneguvernamentale de profil, pe bazaă protocoaleloră încheiateă cuă Inspectoratulă pentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă„Matei Basarab”ăalăjudeYuluiăOlt.ă

Pentruăbunaăorganizareăaăsistemuluiădeăpreg<tireăComiteteleălocaleăpentruăsituaYiiădeă urgenY<ă organizeaz<ă şiă conducă activit<Yileă deă preg<tire din zona de responsabilitate, potrivită competenYeloră legale,ă întocmescă documenteleă deă organizareă şiă desf<şurareă aăexerciYiilorăşiăleăînainteaz<ăInspectoratuluiăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<ă„Matei Basarab”ăalăJudeYuluiăOlt,ăînăvedereaăaviz<riiăşiăavizeaz< Planurileădeăpreg<tireăînădomeniulăsituaYiilorădeă urgenY<ă deă laă nivelulă instituYiiloră publiceă şiă operatoriloră economiciă dină zonaă deăcompetenY<.ă

SecYiuneaă6.ăRealizareaăcircuituluiăinformaYional–decizională群iădeăcooperareă

Sistemulă informaYional–decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observ<rii, detect<rii,ă m<sur<rii,ă înregistr<rii,ă stoc<riiă şiă prelucr<riiă datelor specifice, alarm<rii,ănotific<rii,ăculegeriiăşiă transmiteriiă informaYiilorăşiăaădeciziilorădeăc<treă factoriiăimplicaYiăînăacYiunileădeăprevenireăşiăgestionareăaăuneiăsituaYiiădeăurgenY<.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare asupraă loculuiă produceriiă uneiă situaYiiă deă urgenY<ă specific<,ă evoluYieiă acesteia,ă efectelorănegativeăproduse,ăprecumăşiăasupraăm<surilorăluate,ăseărealizeaz<ăprinărapoarte operative.

Primarii,ăcomitetulăjudeYeanăşiăcomiteteleălocaleăpentruăsituaYiiădeăurgenY<,ăprecumăşiăconducerileăoperatorilorăeconomiciăşiăinstituYiilorăamplasateăînăzoneădeăriscăauăobligaYiaăs<ăasigureăpreluareaădeălaăstaYiileăcentraleăşiălocaleăaădatelorăşiăavertiz<rilorămeteorologiceăşiăhidrologice,ăînăvedereaădeclanş<riiăacYiunilorăpreventiveăşiădeăintervenYie.


Pag. 166 din 171

Pe linie de dezastre PreşedinteleăComitetuluiăJudeYean pentru SituaYiiădeăUrgenY< ia deciziaădeăintervenYieăpeăbazaăpropunerilorăf<cuteădeăc<treămembriiăComitetuluiăJudeYeanăpentruăSituaYiiădeăUrgentaăşiăaăspecialiştilorădinăcadrulăgrupurilorădeăsuportătehnicăpeătipuriăde riscuri.

Cooperareaă seă realizeaz<ă peă bazaă planuriloră deă cooperareă existenteă întreăInspectoratulă pentruă SituaYiiă deă UrgenY<ăOlt şi unit<Yileămilitareă dină cadrulăMinisteruluiăAp<r<riiă NaYionale şi Ministerul Afacerilor Interne precumă şi serviciile publice deconcentrateă aleăministerelor,ă instituYiilor publice,ă agenYiloră economiciă şiă organizaYiilorănonguvernamentale.

InformaYiileă despreă producereaă evenimenteloră ajungă laă dispeceratulă dină cadrulăCentruluiă OperaYională ală Inspectoratuluiă pentruă SituaYiiă deă UrgenY< JudeYean,ă careă leătransmite Comitetului JudeYeană pentruă SituaYiiă deă UrgenY< şiă Centruluiă OperaYionalăNaYionalădină cadrulă InspectoratuluiăGeneralăpentruăSituaYiiă deăUrgenY<.ăDeciziileăprivindăexecutareaă acYiunilorădeăalarmareă şiă evacuareă ină cazulăproduceriiă dezastreloră aădeclar<riiăst<riiădeănecesitateăsauădeăurgenY< seăiauădeăc<treăpreşedinteleăcomitetuluiăjudeYeanăpentruăsituaYiiădeăurgenY< sau, înălipsaăacestuia,ădeăc<treăunulădintreăvicepreşedinYi.

SistemulăinformaticăşiădeăcomunicaYiiăseăorganizeaz<ăpeăbazaăcadruluiănormativăînăvigoare, iar r<spundereaăpentruărealizareaăşiămenYinereaăleg<turiiăprinămijloaceăinformaticeăşiădeăcomunicaYii,ărevineăpersonaluluiăspecializatădinăorganigramaăunit<Yii.

PentruăorganizareaăsistemuluiăinformaticăşiădeăcomunicaYiiăseăfolosescăatâtămijloaceăproprii, câtă şiă celeă puseă laă dispoziYiaă unit<Yiloră prină implementareaă Sistemulă deăManagementă InformaYională pentruă SituaYiiă deă UrgenY<ă (SMISU) laă nivelă naYională şiăjudeYean. Mijloacele necesareă personaluluiă pentruă aă comunicaă atâtă internă (înă interiorul CJCCI),ă câtă şiă externă (cuă alteă instituYii deă comunicaYii /forYeă desf<şurateă şiă cuăpublicul),ăconstau,ăînăprincipiu,ădin: a) comunicaYiileăinterne,ăcareăinclud:ăsistemeăinterneădeătelefonieăcuăidentificatorăapelă şiă agend<ă telefonic<,ă cuă firă şiă f<r<ă firă LAN,ă intranet,ă e-mailă şiă sistemă deă mesajeăinstantaneeăşiăalteăsisteme electronice de colaborare; b) comunicaYiileăexterne,ăcareăcuprind: b1)ăconexiuneaăsistemuluiă telefonicăinternălaăreYeleleăpubliceă(reYeaăfix<,ămobil<,ăsatelit)ăpentruăcomunicaYiileăvoceăşiătransmiterea/primireaămesajelorăprinăfax; b2)ă accesă laă reYeleleă deă comunicaYiiă bidirecYionaleă prină radioă careă aparYinădiferiteloră autorit<Yiă implicateă înă gestionareaă situaYieiă deă urgenY<,ă cuă capacitatea de a asiguraăinteroperabilitateaăîntreăacesteăreYele,ăpersonalăşiăsistemulădeănotificareăaăcelorăcareădesf<şoar<ăactivit<YiăînăCNCCI/CJCCI; b3)ăconectivitateăredundant<ălaăinternet;


Pag. 167 din 171

b4)conectivitateă redundant<ă aă dateloră cuă sistemeă deă dateă ceă aparYină diferitelorăautorit<YiădeăsprijinăcapabilăşiădeăVoIPă(voceăpesteăprotocolăInternet). c5)ă comunicaYiileă publice,ă ceă seă reg<sescă în:ăbriefing-uriădeăpres<,ă internetăwebăsite,ăprezent<riăşiăinterviuri.

Sistemul informaticăşiădeăcomunicaYiiăasigur<: a)ătransmitereaălaătimpăaăordinelor,ădispoziYiilorăşiărapoartelorăpentruăconducereaăneîntrerupt<ăaăacYiunilorădeăintervenYie; b)ă primireaă informaYiiloră şiă anunYuriloră referitoareă laă producereaă situaYiiloră de urgenY<ăşiătransmitereaăsemnalelorădeăînştiinYareălaălocalit<Yileăposibilăaăfiăafectate; c)ă recepYionareaă şiă transmitereaă semnaleloră deă înştiinYareă şiă prealarmareă despreăiminenYaăproduceriiăsauăproducereaădezastrelorăşi/sauăconflictelorăarmateă localit<YilorădinăzonaădeăcompetenY<; d)ătransmitereaăşiăprimireaămesajelorăşiăinformaYiilorădeăcooperare; e) necesarulă deă echipamenteă deă comunicaYiiă pentruă îndeplinirea misiunilor specifice. Primireaă anunYuriloră despreă producereaă situaYiiloră deă urgenY<ă seă realizeaz<ă prinăSISTEMULă NAXIONALă UNICă PENTRUă APELURIă DEă URGENX;ă 112, conform metodologieiăelaborateăînăacestăsens. Prealarmareaăefectivelorădespreăpericolulăataculuiădinăaerăseărealizeaz<ăprinămesajeăuniceătransmiseădeăc<treăeşalonul superior. Fluxul informaYional-decizională laă nivelă judeYeană seă realizeaz<ă conformăăanexelor nr. 15,16,17.

CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocareaăresurselorămaterialeăşiăfinanciareănecesareădesf<şur<riiăactivit<Yiiădeăanaliz<ăşiăacoperireăaăriscurilorăseărealizeaz<,ăpotrivităreglement<rilorăînăvigoare,ăprinăplanurileădeăasigurareă cuă resurseă umane,ă materialeă şiă financiareă pentruă gestionareaă situaYiiloră deăurgenY<,ăelaborateădeăcomitetulăjudeYeanăşiăcomiteteleălocaleăpentruăsituaYiiădeăurgenY<.

Peălâng<ăstructurileăserviciilorăpubliceăcomunitareăprofesionisteăşiăvoluntareăpentruăsituaYiiă deă urgenY<,ă maiă potă acYiona:ă unit<Yileă poliYiei,ă jandarmeriei,ă structurileă poliYieiălocale,ăunit<Yiăspeciale deăaviaYieăşiăSMURD.,ăunit<Yileăspecializateă/detaşamenteădinăcadrulăMinisteruluiă Ap<r<riiă NaYionale,ă unit<Yileă pentruă asistenYaă medical<ă deă urgenY<ă aleăMinisteruluiăS<n<t<Yii,ăorganizaYiileănonguvernamentaleăspecializateăînăacYiuniădeăsalvare,ăunit<Yileă şiă formaYiunileă sanitareă şiă deă inspecYieă sanitar-veterinar<,ă formaYiuniă deă paz<ă aăpersoanelorăşiăaăbunurilor,ăprecumăşiădetaşamenteăşiăechipeădinăcadrulăserviciilorăpubliceădescentralizateă şiă societ<Yiloră comercialeă specializate,ă incluseă înă planurileă deă ap<rareă şiă


Pag. 168 din 171

dotateă cuă forYeă şiă mijloaceă deă intervenYie,ă formaYiunileă deă voluntariă aiă societ<Yiiă civileăspecializaYiă înă intervenYiaă înă situaYiiă deă urgenY<ă şiă organizaYiă înă ONG-uriă cuă activit<Yiăspecifice.

ForYeleă auxiliareă seă stabilescă dină rândulă populaYieiă şiă salariaYilor,ă formaYiuniloră deăvoluntari,ă alteleă decâtă celeă instruiteă specială pentruă situaYiiă deă urgenY<,ă careă acYioneaz<ăconformă sarciniloră stabiliteă pentruă formaYiileă deă protecYieă civil<ă organizateă laă operatoriiăeconomiciăşiăsociet<Yileăcomercialeăînăplanulădeăap<rareăspecific.

ResurseleăfinanciareănecesareăacYiunilorăşiăm<surilorăpentruăprevenireaăşiăgestionareaăuneiăsituaYiiădeăurgenY<ăspecificeăseăsuport<,ăpotrivitălegii,ădinăbugetulălocal,ăprecumăşiădinăalteăsurseăinterneăşiăinternaYionale,ăînăscopulărealiz<riiăacYiunilorăşiăm<surilorădeăprevenire,ăintervenYieă operativ<,ă recuperareă şiă reabilitare,ă inclusivă pentruă dotareaă cuă utilaje,ăechipamente,ămaterialeăşiătehnicaănecesareăşiăpentruăîntreYinereaăacestora,ăprecumăşiăpentruăpreg<tireaă efectivelor,ă atâtă pentruă forYeleă profesionisteă câtă şiă pentruă forYeleă specializateăvoluntareădinăcadrulălocalit<Yii. Avândăînăvedereăfaptulăc<ăprevenireaăesteăoăactivitateăpermanent<,ălogisticaătrebuieăs<ăasigureăderulareaătuturorăetapelorăap<r<riiăîmpotrivaădezastrelor,ăastfel:ă 1)ă asigurareaă finanY<riiă programeloră pentruă diminuareaă riscuriloră asupraă vieYiiă şiăs<n<t<YiiăpopulaYiei,ămediuluiăînconjur<tor,ăvalorilorămaterialeăşiăculturale;ă

2)ă asigurareaă finanY<riiă şiă derul<riiă programeloră deă îmbun<t<Yireaă dot<riiă pentruăgestionarea dezastrelor;

3)ăasigurareaăresurselorănecesareăfuncYion<riiăstructurilorăcuăactivitateăînădomeniulăpreveniriiăşiăgestion<riiădezastrelor;ă 4)ăfinanYareaăprogramelorăpentruăpreg<tireaăautorit<YilorăşiăpopulaYiei;ă 5)ă constituireaă prină bugete,ă procentuală faY<ă deă prevederileă acestora,ă deă fonduriă

pentruăintervenYieălaădispoziYiaăautorit<YilorăcuăatribuYiuniăînămanagementulădezastrelor;ă 6)ă constituireaă şiă împrosp<tareaă stocuriloră deă materialeă necesareă înă situaYiiă deă

dezastre. FinanYareaăacYiunilorăpreventive,ădeăintervenYieăşiăreabilitareăseăface,ăpotrivită legii,ă

prinăbugetulălocalăalăjudeYului,ăprecumăşiăaleăinstituYiilorăşiăoperatorilorăeconomici,ădinăalteăsurseăinterneăşiăinternaYionale.

FinanYareaă m<suriloră şiă acYiuniloră deă protecYieă şiă supravieYuireă aă populaYieiă peătimpulăşiădup<ăproducereaăsituaYiilorădeăurgenY<ăseăfaceăprinăbugetulălocal,ăbugetulădeăstat,ădeăc<treăoperatoriiăeconomiciăşiăinstituYiileăpublice,ăcareăauăobligaYiaăprevederiiăînăbugetele propriiă aă fonduriloră necesareă protecYieiă şiă supravieYuiriiă salariaYiloră pentruă asigurareaăcontinuit<Yiiăactivit<YiiăpeătimpulăsituaYiilorădeăurgenY<.ă

Resurseleă materialeă suntă asigurateă potrivită normeloră deă dotareă emiseă deă c<treăministere pe domenii deăactivitate,ăautorit<YileăcentraleăşiălocaleăaleăadministraYieiăpublice.ă


Pag. 169 din 171

Resursele umane necesare pentru prevenirea si gestionarea tipurilor de risc din zonaă deă competenY<ă voră fiă asigurateă de:ăComitetulă JudeYeană pentruă SituaYiiă deăUrgenY<,ăComitetele localeăpentruăsituaYiiădeăurgenY<,ăServiciileăvoluntareăşiăprivateăpentruăsituaYiiădeă urgenY<ă şiă alteă forYeă careă aparYină instituYiiloră cuă responsabilit<Yiă înă managementulăsituaYiilorădeăurgenY<.ă

ForYaăuman<ăprezentat<ămaiăsusăvaăacYionaăpentruăintervenYie cu tehnica din dotare precumăşiăcuăceaădeălaăoperatoriiăeconomiciădinăjudeYăcuăcareăs-auăîncheiatăprotocoaleăşiăplanuriădeăintervenYieăpentruăsituaYiiădeăurgenY<. Consiliulă judeYeană şiă consiliileă localeă prev<dă anual,ă înă bugeteleă proprii,ă fondurile necesareă pentruă asigurareaă resurseloră umane,ămaterialeă şiă financiareă necesareă analizeiă şiăacopeririiăriscurilorădinăunit<Yileăadministrativ-teritorialeăpeăcareăleăreprezint<.

ForYeăşiămijloaceănecesareăpentruăprevenireaăşiăintervenYiaăînăsituaYiiădeăurgenY<: ServiciiăpentruăsituaYiiădeăurgenY<: profesioniste- Inspectoratulă pentruă SituaYiiă deă UrgenY<ă „Mateiă Basarab”ă ală

JudeYuluiăOlt areăurm<toareaăstructur<ădeăintervenYie: ✓ DetaşamentulădeăPompieriăSlatina; ✓ GardaădeăIntervenYieăBalş; ✓ DetaşamentulădeăPompieri Caracal; ✓ GardaădeăIntervenYieăStoeneşti; ✓ GardaădeăIntervenYieăVişina; ✓ GardaădeăIntervenYieăOsica; ✓ StaYiaădeăPompieriăScorniceşti.

Înă judeYulă Oltă suntă constituiteă laă nivelulă municipiilor,ă oraşeloră şiă comuneloră unănum<ră ădeă111ăServiciiăVoluntareăpentruăSituaYiiădeăUrgenY<,ădintreăcareăunănum<rădeă6ăserviciiă voluntareă suntă constituiteă înă localit<Yileă undeă funcYioneaz<ă serviciiă profesioniste pentruă situaYiiădeăurgenY<ă (Caracal,ăBalş,ăScorniceşti,ăStoeneşti,ăOsicaădeăSusăşiăVişina).ăAceste 6 localit<Yiă seă încadreazaă înă prevederileă art.52ă dină Legeaă 307/2006,ă neavândăobligaYiaăînfiinY<riiădeăserviciiăvoluntareăpentruăsituaYiiădeăurgenY<. Dină totalulă deă 112ă localit<Yi,ă 14ă localit<Yiă suntă dotateă cuă autospecial<ă deă stinsăincendii, una la celămultă2000ădeăgospod<riiăsauălocuinYeă individuale,ă înăconformitateăcuăprevederile Ordinul MAI nr.96/2016, astfel:

SITUA軍IAăMIJLOACELORăSERVICIILORăVOLUNTAREăPENTRUă SITUA軍IIăDEăURGEN軍;

Nr. crt.

LOCALITATEA MIJLOACE NUM;RăDEăVOLUNTARI

1. Corabia 1 APCA – 12215 50-5+1 2. Bucinişuă 1 APCT R 8135 scoasa din interventie


Pag. 170 din 171

3. Iancu Jianu 1 APCT R 8135 45-4 4. Izbiceni 1 IVECO MAGIRUS 32-1 5. Radomireşti 1 APCT R 8135, 1 MERCEDES 6. Spineni 1 APCT R 8135 -3 7. Tia Mare 1 APCT R 8135 8. Movileni 1 APCA 9. Dr<g<neşti-Olt 1ăAPCTăRă8135ă(ăscoasaădinăinterven郡ie), 48-6 10. Stoic<neştiă 1 RENAULT 11. Giuv<r<ştiă 1 IVECO DAILY 12. Urzica 1 MAN 13.

Brastav<Yuă 1 MAN

14. Icoana

1 MAN NÎNCADRAT;

SITUA軍IAăMIJLOACELORăSERVICIILOR PRIVATE PENTRU SITUA軍IIăDEăURGEN軍;

Nr. crt.

SPSU MIJLOACE FOR軍E

1. SC Pirelli Tyers Slatina INSTALA軍IIă SPECIALEă DEă PREVENIREă 訓IăSTINGERE A INCENDIILOR

7ăagaja郡i

2. SCăIACăGroupăBalş, INSTALA軍IIă SPECIALEă DEă PREVENIREă 訓IăSTINGERE A INCENDIILOR

24ăagaja郡i

3. SC TMK Artrom Slatina 1 IVECO MAGIRUS 450 27ăagaja郡i 4. SC Centrul Rivergate

Slatina 1IVECOă(5.ă000ăLăap<ă群iă500ălăspum<) 1 IVECO (3000 Kg. praf) 2 MAN (2600ălăap<,ă400ălăspum<ă群iă300ăkgăpraf) 1ăMERCEDESă(2000ăLăap<ă群i200ălăspum<) 1 DENIS (2000 L ap<ăă群iă200ălăspum<) 1ăMANă(2ă300ăLăap<ă群iă200ălăspum<)

60ăagaja郡i

5. SC Electrocarbon Slatina 1ăATIăRă26250ă(10.000ăLăap<) 1ăATIăăRă19256ă(10.000ăLăap<) 1 APCA (9000ălăap<ă群iă1.000ălăspum<) 1 ASCM 8135 – 33 m

16ăagaja郡i

6. SC OMV Petrom Schela de Petrol Ciure群tiă- Potcoava

2 Autospeciale NISSAN 1 mercedes UNIMOGU 1ăAspăcuăap<ă群iăspum<ăMAN

28ăagaja郡i

7. SC Dedeman Slatina, INSTALA軍IIă SPECIALEă DEă PREVENIREă 訓IăSTINGERE A INCENDIILOR

7ăagaja郡i


Pag. 171 din 171

CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACŢIUNILOR-

Sistemulă forYeloră şiă mijloaceloră deă intervenYieă înă cazulă produceriiă uneiă situaYiiă deăurgenY<ă seă stabileşteă prină planurileă deă ap<rareă specificeă elaborate,ă potrivită legii,ă deăautorit<Yile,ăinstituYiileăpublice,ăsocietateaăcivil<ăşiăoperatoriiăeconomiciăcuăatribuYiiăînăacestădomeniu,ăconformăregulamentelorăprivindăprevenireaăşiăgestionareaăsituaYiilorădeăurgenY<ăspecifice tipurilor de riscuri.

ForYeleă şiămijloaceleă deă intervenYieă seă organizeaz<,ă seă stabilescă şiă seă preg<tescă dinătimpăşiăacYioneaz<ăconformăsarcinilorăstabiliteăprinăplanurileădeăap<rareăspecifice.

Logisticaă acYiuniloră deă preg<tireă teoretic<ă şiă practic<,ă deă prevenireă şiă gestionareă aăsituaYieiădeăurgenY<ăspecificeăseăasigur<ădeăautorit<Yile,ă instituYiileăşiăoperatoriiăeconomiciăcuăatribuYiiăînădomeniu,ăînăraportădeăr<spunderi,ăm<suriăşiăresurseănecesare.

INSPECTORăŞEF alăINSPECTORATULUIăPENTRUăSITUAXIIăDEăURGENX;

,,MATEIăBASARAB”ăALăJUDEXULUIăOLT

Locotenent colonel,

AdrianăT;NASE

Date post:	11-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

și - cjolt.roHGR nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; HGR nr.642/29.06.2005 pentru...

Documents