ANALELE A. R.TOM. XXXIV.MEM. SECT. ISTORICE. No. 15.

ACADEMIA ROMANA

U\ OFITER ROMAN

IN OASTEA LUI CAROL AL X I I E A

CATEVA NOTE

DE

N. IORGAMEAIDRU AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMANE

Seria II. Torn. XXXIV.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA §i LIBRARIA NATIONALA

LEIPZIGOTTO HARRASSOWITZ.

VIENAGEROLD & COMP.

1912. 32.125.

Pretul 20 basil.

. . . .

I

,.

.

.

,,

., . i ,

. ... .-

, - _

.

.

#

_

. ,.

r_,UN.

.

. _...

, . - .. . .

a' i.k

. -7---

. r% -

. . .

.,

..

,. 4' , .

". .

J- .

,. ,. . . .

, . . '.1_ '.'i

. ', ' '1 .

urm. 0. pua -- .:-.I A %jai 1" It ,.

r. .sk age 1 z 1. Z

..:

.) ."-.: , ' ...., / _.`0 o ,

rori.aw- x .\ . il -1.- s

' 4

. .

,

. - ' . 5...

. .

. .

I,

5'

h 1)1 I r I

,

-, ,

4r.

..

.,.SIT Ika... . _

SatitilECk C 1

. AhatelAllet Atli Academice Romilne. Seria I :SliiitTi" Tom 1 --.,AT. Sesiunile anilor 1867-1878.Cola .......ilf Anatel iiei Romilne. Seria II: L. B.

boar"' , Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2.Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfaetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXI. Desbaterile Academiei in 1898-9 . 5.

. XXI.Memoriile Sectiunii Istorice 6.XXII. Desbaterile Academiei in 1899-1900 6.XXII.--111emoriile Sectiunii Istorice 3.XX/71.Deshaterile Academiei in 1900-1901 5.XXIILMemoriile Sectiunii Istorice 4XX/VDesbaterile Academiei in 1901-2 6.XXIV.Mentoriile Sectiunii Istorice 3XX V.Desbaterile Academiei in 1902-3. 5,50XXVIDesbaterile Academiei in 1903 4 5XXVI.Memoriile Sectiunii Istorice 5.XXVIIDesbaterile Academiei in 1904-5 8.XXVILIllemoriile Sectiunii Istorice 4.

Stefan eel Mare, Mihaiu Viteazul siMitropolia Ardealului, de N. Iorga ,40Romanii din Bosnia si Hertegovina in trecut si in prezent, de

Isidor Iesan ,30Cateva manuscripte si documente din Cara si din strainatate re-

lative la istoria Romanilor, de N. Iorga ,20Vieata lui Alexandru Voda Callimachi Domn al Moldovei, cu prile-

jul descopeirii testamentului situ, de N. Iorga ,20Indreptari si intregiri la istoria Romanilor dupa acte desooperite

in arhivele sasesti. I. Brasovul, de N. Iorga ,50Barbatii culti greci si romani si profesorii din Academiile de Iasi si

Bucuresti din epoca zisa fanariota (1650-1821), de C. Erbibeanu. ,50Nichifor dascalul, exarh patriarhal, si h. gaturile lui cu terile noastre

(1580-1599), de N. Iorga ,20Datele cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai lui Ale-

xandru eel Bun, de Dimitre Onciul ,30Contributiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, de

I. Tanoviceanu. (Cu 1 tabela.) . . . .......... . . . ,30Despre Ungurii si Episcopiile catolice din Moldova, de Radu Rosetti. ,80Vieata si Domnia lui, Barbu Dimitrie Stirbei, Domn al Terii-Ro-

manesti (1849-1856). Memoriul I, de N. Iorga ,30. XXV/H.Desbaterile Academiei in 1905-6 5.

XXVILLMentoriile Sectiunii Istorice 6Vieata si Domnia lui Barbu Dimitrie tirbei, Domn al Terii-Roma-

nesti (1849-1856). Memoriul II, de N. Iorga 1,60Cronica Bohotinului, de Radu Rosetti 1,60Notiunea valorii in istorie, de A. D. Xenopol ,30Din Nichita Acominatos Honiatul, tradue3re a partilor privitoare la

Istoria Asanizilor, cu introducere si index, de Gheorghe Murnu 1,20Note genealogice $1 biografice despre famijiile Buhus si Rosetti,

fosti proprietari ai mosiei Bohotinul, de Radu Rosetti . . . . ,40Cateva manuscripte si documente din ,tara si strainatate relative

la istoria Romanilor, de N. Iorga ,30Cauzalitatea in succesiune, de A. D: Xenopol ,50Originile partidului national in Romania, de A. D. Xenopol . . ,20

XXIX. Desbaterile Academiei in 1906-7 6.XXIX.Menzoriile Sectiunii Istorice 8

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti 1,50Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu Rosetti ,70Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

*tirbei in apus, de N. Iorga . ,20Congresul pentru Proprietatea literara si artistica, de A. D.

Xenopol ,20Cateva farame din corespondenta lui Alexandru Voda Ghica, Domn

si Caimacam al Terii-Romanesti, de N. Iorga --,20Congresul sociologic din Londra si organizarea militara a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol ,30Despre censura in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, deRadu Rosetti ,40II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti 1,50III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti. ,60

-

-

-.

.

'

.

-_-

'

..... . . .

.

. . .

. . .

.

...

. . . . . -. . ...... . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

........ . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . ...... . . . .

. . . . . . . ., . . . . . . . ..... . .

. ...... . . . . . . . . . . . . ..

. . . . . . . . .

. . ..... . ...... . . . . , . . . .

.

UN OFITER ROMAN IN OASTEA LUI CAROL AL XIV"

CATEVA NOTEDE

N. IORGA.Membru al Academiei Romano.

)51edinta dela 9 Martie 1912.

«Societatea pentru editarea izvoarelor privitoare la istoria Sue-diei», societate intre membrii careia mi s'a facut onoarea de a macuprinde, public& o culegere do scrisori ale lui Carol Piper si CarolGustav Rehnschiold in timpul captivitatii for in Suedia (Carl Pipers ochCarl Gustaf Rehnschiolds koncept till utgaende skrifvelser under derasfangenskap i Ryssland, 1709-1715), editata de d-1 Petru Sorensson.

Se stia ca intre ostasii lui Carol al XII-lea, «leul nebiruit» alSuediei, ca si intre ai lui Petru eel Mare, erau si Romani, cari gasiauastfel, intr'o mare lupta europeana, putinta de cheltui o energieviteaza, de care tara for n'avea nevoie. Postolachi Chigheciu, fost«horonje», stegar al regelui Joan Sobieski §i un time pazitor de gra-nita la Campulungul Bucovinei, e cunoscut, ca §i colegii sai de subtsteagurile polone, ca Vasile Isacescul, Toader Calmasul, un parintede Domn, §i altii (1). Prin cronici publicate in ziarul «Minerva», d-1D. N. Ciotori, care a facut studii in Suedia, pomeneste pe SandulColtea, care state& in slujba regelui Suediei.

Despre dansul se vorbeste in lucrarea de astazi a d-lui Sorensson.()data, intro cei ce ar trebui strajuiti in prinsoarea for ruseascaapare «Sandulln, ca maior, si anume inaintea celui dintaiu ce s'aasezat intre Rusi din familia Kaulbars, care a dat, cum se stie, in tim-

(1) In Volumul XXI din Studii 0 Documente, am publicat si in facsimile un act, dincare se vede cia Intro strelitii din Moscova era Romanul oandro fost izbaqa destrealeV1 dims Rosii, dela Trebled,

Avoid() A. R. Tom. =IV. Monsoriile Sect. Iatorice. 1

I

a-si

-

craw

.1

2 N. IORGA 866

purile noastre, un guvernator general al Bulgariei: «ofverster San-dull, ofverst-lieutenant Kau Mars» (p. 86). El state trei ani in Rusiasi in adevar primi ajutoare (p. 162).

La 10 Decemvrie 1710 i se zice der Obrister von den WallachenSandul ». Se vede ca a fost prins la Pultava, cu Kaulbars si un ca-pitan Saxe, si dus in Siberia. Aici fura asezati tocmai la Tobolsc,ain cea mai mare mizerie si lipsa de toate cele de nevoie n, ducandvieata necajitan. Nu se mai putt' rade, acolo, ci fugi, cu Saxe. Fu

prins in tale. Ca pedeapsa, ei doi, si Kaulbars, fura porniti si maideparte, la Mout°, ela cel mai din urma capat al Imparatiei, unde,lipsiti de tot ajutorul omenesc, nu OA inaintea ochilor decal nea-paratul sfarsitn. Se Mai o staruinta pentru Kaulbars, dads nu sipentru ceilalti doi fugari, cari puteau fi pedepsiti.

Ew. Excellence wird zweiffelsohne erinnerlich seyn, wasmassen aufhohen Befehl Ihr. Zar. Maytt. nachfolgende drey gefangene Officierer,nembl. der Obrister von den Wallachen Sandul, der Obrist-LieutnantKaulbars und Capitain Saxe, von denen andern Gefangenen bey Pul-tava weggenommen und nach Siberien verschicket worden, woselbstsie bissher in der Stadt Tobolsk in groster Misere und Mangel allerNothdurft ihr kiimmerliches Leben zugebracht, so dass auch end-lich zwey davon, nembl. der Obrister und Capitain, die ungliicklicheResolution gefasset sich mitt der Flucht auss solcher Gefangenschafftzu rotten, aber das Ungliick gehabt dass sie wieder ertappet worden,der Obrist-Lieutenant Kaulbars indessen hievon weder die geringsteKundschafft gehabt, noch mitt ihnen sich auff die Flucht begeben;denne ungeachtet dennoch alien dreyen angesaget worden dass sieehestens von dannen nach Jakutzki weggeffihret werden sollen, anden aussersten Grenzen dieses Reiches, woselbst sie, als von allermenschlicher Hiilffe entblosset, nichts anders dan ihren unvermeid-lichen Untergang vor Augen sehen. Wir lassen dahin gestellet seyn warsdenen wiederfuhret so sich mitt der Flucht zu salviren vorgehabt,wiewohl auch sie als miserable Personen einiges Mittleyden verdienen,konnen aber nicht umhin in Sonderheit vor den Obrist-Lieutenant Kaul-bars bey Ew. Excellence dienstlich zu intercediren, dass er, wanja der Andern Verbrechen eine so hart° Straffe als die Relegirungnach Jakutzki verdienen solte, nicht mitt ihnen gleich tractiret, sondernentweder hieher nach Moscow zu den andern Gefangenen gefiihret,oder auch hiss weiter dorten in Tobolsko gelassen werden mop.Wie dieses eine billige Sache zu seyn scheinet, nachdem genieldterKaulbars sich nicht aufs Neue verbrochen, so leben wir der gewissen

,

;

867 UN OFITER ROMAN IN OASTEA LVI CAROL AL XII -L2A. a

Hoffnung, Ew. Excellence werden entweder selbst die Ordre stellenoder solche, wan es nothig, von hoherer Hand zu erlangen suchen,damit mehrgemeldter Obrist-L. Kaulbars zum Wenigsten, wo esnicht vor alle drey, zu erhalten, entweder noch in Tobolsko gelassenoder auch hieher zu denen andern Gefangenen gefiihret werdenmOge» (pag. 259-60).

In acts el nu e numit faptul ca, in tabla numelor se trimitela a Koltza n arata ca el §i regimentul sau de a Valahi» sunt bine cu-noscuti. Cu privire la ei, bunul prieten al Romaniei care e d-1 TeodorWestrin, arhivar la Stockholm, care ne-a dat copia documentelor sue-deze pentru volumul IX din colectia Hurmuzaki, ne trimite lamuririinteresante. Am cerut lamuriri, si d-lui Sorensson, i vi le voiu co-munica.

D. Westrin ne comunica acest act:Sekreta utskottat till konung Fredrik I any. afsked ur rikets tjanst an. an.

for Ofverste Sandul Kolza.Den 16 maj 1723.

Hartiu resolverade Regeringen: Bifalles, och afgar harom befallning tillStatscontoiret, Stockh., i Radcammaren, d. 24 Maj 1723. Expedit.

(Re feral).

Se dan Sekreta Utskottet i und. memorial of den 25 April,begart att Kon-glig Majestat ville forse Ofverste Rasochacki och 6 harvarande rythmastaremed sOkt dimission och benada dem i ett for alit med ett hell ars afskeds-penningar efter svensk Stat, sa hade f. d. Ofversten for Konung Karl XII: sVoloscher Sandul Kolza i en supplik till Sekreta Utskottet framhallit sva-righeter for sig att stanna i Sverige till foljd of sin obekantskap med desssprat: och seder och bristen pa kyrka att forratta sin gudstjanst i, och anhallitom nad. dimission for att kunna resa hem till sift fadernesland och omnagot understOd till underhall och respenningar for sin langliga tjanst samtsina manga olyckor och svarigheter, i synnerhet under den langa fangens-kapen, heist general-lOjtnant Gyllenkrok i Krigskollegium 1722 forsakrat omnad. afsked och en beloning pa 1.000 rdr. Sekreta Utskottet hade visserlingen, i formodan att Sandul skulle stanna i landet, anslagit at honom 400 dlrsmt i pension och dessutom i afrakning pa pension ett hemman att bo pa.Men pa skal, som han sjalf anfort, och da en besparing i staten under dessaknappa tider kunde ske genom indragning of bans pension, begar SeskretaUtskottet att K. M. behagade utfarda dimission for Sandul och utom pen-

.

. .

t.

1

.1

4 N. tonne 868

sionen, som han egde atnjuta till manadens slut, benada honom, som framfordet andra palska manskapet tiger besynnerliga meriter och fortienster, ruedde lofvade 2.000 dlr. smt, som kunde honom anordnas of de till afskedspen-mingar for afgaende officerare an, slagna medel.

Comisiune secrete ceitre regele Frederic I-iu cu privire la demisia dinserviciul Statului a colonelului Sandul Coltea.

16 Maiu 1723.

Face parte din hartiile oficiale rezolvate. Se admite si se trimite odath cuporunca in acest Bens la Biuroul tezaurului public. Stockholm, in sala Con-siliului, la 24 Maiu 1723. Expediat.

Re feral.

Dupt ce Comisiunea Secrete a cerut, prin memoriul din 25 Aprilie, ca Males-tatea Sa sit aprobe demisia Colonelului Rasocachi si a altor vase ofiteri decavalerie aflatori aici si sit acorde, pentru fiecare in parte, pensia din par-tea Statului pe un an intreg, astfel a aratat si colonelul Sandul Coltea, fostulcomandant al Valahilor sub Carol al XII-lea, printr'o cerere adresata Comi-siunii Secrete, greutatile pe cari le intampinit aici si ca numai poate sta inSuedia din pricing ca nu canasta limba si obiceiurile terii si lipseste o bi-serict in care sit se fact slujba dupt cum e religia lui, si a cerut sit i seprimeasca demisia spre a pitted sit se intoarca acast, in patria sa si sit i sedea un ajutor de intretinere si drum pentru indelungatul situ serviciu,precum si pentru multele lui nenorociri si necazuri indurate mai cu osebirein indelungata lui captivitate, precum si Locotenentul-General Gyllenkrok,din Consiliul de RA sboiu, in 1722, i-a recomandat licentiarea o recompensede 1.000 riksdaleri, Comisiunea Secreta, inchipuindu-si de sigur et Sandul varamanea in tart, a aprobat pentru e1400 riksdaleri ca pensie, precum si tot capensie i-a dat si o loduintA in care sit sad'. Dar, dupt cererea pe care ni-oface el insus si cum nu avem rezerve in Cassa Statului in aceste vremuride lipsa nu i se poate da pensiunea, Comisiunea Secreta', core ca M. Sa sit de-creteze licentiarea lui Sandul si, afar) de pensiune, pe care o primeste lasfarsitul lunii, sit -i acorde lui, care, inaintea altor ostasi polonezi, are meriteextraordinare si servicii aduse terii, 2.000 de riksdalleri, cari sit i se ran-duaesch din banii pentru ajutorarea oficerilor pensionari. (Traducere de D. N.Ciotori).

Deci Coltea iesi din inchisoarea militant siberiant, dupt vreo zece anide suferintA. I se filet o pensie de 400 de rixdaleri pe an si i secast de locuinta. El nu se invoi sa rAmAie tams: necunostinta limbii si lipsa

. .

dada ci

869 UN OFITER ROMAN IN OASTEA LUI CAROL AL XII-LEA. 5

hicasului de inchinare dupa dating neamului sau it flour& sä cear& a i seingadui intoarcerea acasa. «Neobisnuitele merite slujbe aduse Suediei»facur s i se acorde atunci, pe Mega ultima pensie, insemnata recom-pense de 2.000 de rixdaleri.

$i tine stie undo va fi murit in obscuritate acest colonel Co Itea nu-mele-i aminteste biserica Coltii din Bucuresti, in jtirul careia a dainuit le-genda cladirii prin Suedezi, ostas de aventura care acoperise de glorie, intovarasia celui mai mare viteaz, numele natiei sale!

91

si

N. Iorga, lin ofifer roman in oastea lui Carol al XI1-lea.

Ana lele A. R.Torn. XXXIV.Menzoriile Seq. letorice.

741

/ 7"4-"nt... (;4/ Zyiel-el 4r-e4 .1771 Col

.24 re'r (.1 /1.71 ''." IrZe. %,414,/, CA77 eVeer

174a (not...*

Cop 4-,1

Jr Gt.- let{

'CP lt..-Ltegt.

4-( p-

Analele Academiei Rol-name. L. B.

Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol -,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol -,30Traditia istorica in chestiunea originilor romane, de Dimitre Onciul. -,20Doua Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran-

silvania, de roan Puscariu ,30Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor $i

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . -,30Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. -,30Evangheliile dela Horror si Voronet din 1473 $i 1550, de I. Bogdan 1.-

Tom. XXX.-Desbaterile Academiei in 1907 -8. 5.-XXX.-Memoriile Secliunii Istorice . . . - . . 6.-

Despre censura in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica $i des-fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.-

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu. -,20Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.-Lupta intre Draculesti si Danesti, de A. D. Xenopol 1.-Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubau, Vasile Damian), de Const. Giurescu -,40Inscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan 1.-Documentul Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I. Bogdan 1.-Indice alfabetie al volumelor din Anale pentru 1898 -19081 8 9 8- 1 9 0 8 . . . . . . . .

XXXL Desbaterile Academiei in 1908 -9 5.-. XXXL-Memoriile Secliunii Istorice .... . . . . . . . 10.-

Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de .Radu Rosetti . . -,50Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60Cum se cautau mosiiie in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de rafueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798 -1812, de Radu Rosetti 1,50

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sulu. -,20Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2.-

Negru Voda $i epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . - . . . -,50Criminalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu. -,30A rhiva senatorilor din Chi$inau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

II. Negotierile diplomatice $i operatiunile militare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionist' $1 separatisti, de A. D. Xenopol ...... -,50XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-XXXII. - Memoriile Sectiunii Istorice 14.-

1.iri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 2,-Despre elementele cronologice in documentele romane$ti, de N.

Docan. . . -,50Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

de A. D. Xenopol -,60Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan 1,20*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80Conflictul dintre guvernul Moldovei $i manastirea Neamtului.

I. Inainte de 1 'Julie 1858, de Radu Rosetti. 1,60Marcie spatar Ilie Tifescu $i omorirea lui Miron $i Veli$co

Costin, de I. Tanoviceanu -,50Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 $1 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Neisturel . ...... . . . -,50Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.

Dupe 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti 1,50Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a vea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814 -1878, de A. D. Xenopol . . -,70a Doamna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.-Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol -,20Despre metoda in $tiinte $i in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

.

.

' 2.-Tom.. -

.

.

--3. .

C n

.... ..

.

.

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

.

. . . . . . . . .

. . . .

. . . . .

. . . . . . . ...... . . . . . . .

. . . .

...... . . . . .

.

. . . . . . .

. . . . . .

.

. .

. . . . . . . .

- ..... . . . . .... . .

. ........ . . . . ..... .. . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . ..... . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . .

Ana lele Academiei Romane. L. B.

Torn. XXX/11.Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.XXX/H. Memoriile Sec(iunii Istorice 12.

Francisc Rakoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu.resti si Romanii, de N. lorga . . . . ,40

Un calator italian in Turcia si Moldova in limpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga ,30

Dona documente privitoare la Revolta boierilor din Cara Fagara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu ,20

Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. lorga . 1.Cateva note despre cronicele $1 traditia noastra istorica, de

N. lorga 90.Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga ,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga ,30Cava despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. Iorga 1.Insemnatatea divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza.I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi $i Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca

(influente $i conflicte), de N. lorga ,20Muntii Tamas si Tarnasel, de loan Puscariu ,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasiu M. Marieneseu 1.

XXXIV. Desbaterile Academiei in 1911-1912 (Sub preset).» XXXIV.Memoriile Sectiunii Istorice (Sub preset).

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul $i actele ei, de N. Iorga. ,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.

Insemnatatea divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza.

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.VII. Anul 1858. Caimacainia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, Joan Mann si Ioah A. Filipeseu si influentaprecumpanitoare a Adunarei Elective din Iasi asupra Aduna-rei Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de Ioan C. Filitti 1.

Contributii In istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. II. Balinesti, de N. Iorga . . ,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan ,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.Insemnatatea europeana a realizarei definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I ,80

II. ,40III.. ,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupd Catalogul lui din

1847, de N. lorga ,60Politica Austriei fats de Unire. I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga ,30

Inst. de Arte Grafice CAROL GOBLa S-sor St. Rasidescu.

1

. . .

. r.

-

:

".

.

L. I

.

.

.' ............ . . . . .

3,

-

.-

!.I.S' F 4L, L s

-

I

.

.

. .

. . . .

. ...... . . . . ..... .

. . ...... . . . . . . . . . . . -. . ..... .

--. . . . . .

. . . . . . .

........ . .

. .

. . .

-

- . . . . .

. . . . . . . .

. . . .-- . . ...... . . . . . . . . .-