Testul H.S.P.Q.

1

Ceea ce trebuie să faci

Tu dispui de un caiet şi de o foaie de răspuns.Scrie numele, vârsta, etc. pe foaia de răspuns la locurile indicate.Vrem să ştim ce tip de persoană eşti.Caietul pe care-l ai în faţă conţine întrebări despre interesele tale, despre ceea ce-ţi place şi ceea ce nu-ţi place.Vom rezolva împreună două exemple pentru a ştii exact ce ai de făcut.Fiecare întrebare are un număr şi este urmată de trei răspunsuri A, B, C, dintre care îl vei alege pe cel care-ţi convine.Apoi, pe foaia de răspuns lângă numărul întrebării, vei înscrie răspunsul A, B sau C corespunzător celui ales de tine.Citeşte exemplele următoare şi răspunde pe foaia de răspuns la Exemplul 1 şi la Exemplul 2.

Exemple:1.Ai prefera să:

A. vizitezi o grădină zoologicăB. nu ştiuC. te plimbi cu avionul

2.Dacă te cerţi cu cineva, te împaci repede cu el?A. DaB. PoateC. Nu

După cum observi, nu există în mod obişnuit răspuns bun sau rău.Fiecare om este diferit de ceilelţi şi arată pur şi simplu ceea ce este valabil pentru el însuşi.Trebuie să găseşti totdeauna răspunsul care-ţi convine; nu trebuie să laşi nici o întrebare fără răspuns.Vei găsi în caiet şi alte întrebări ca acestea.Când ţi se va indica, vei întoarce pagina, vei începe cu întrebarea 1 şi vei continua până la ultima întrebare fără să te opreşti.Nu uita:1.Să răspunzi sincer şi cinstit.Nu ai nici un interes să dai răspunsuri inexacte gândind că “este mai bine să spui aşa”.2.Să răspunzi la întrebări că de repede posibil.Nu risipi timpul reflectând prea mult; dă primul răspuns care-ţi vine în minte.Anumite întrebări se aseamănă între ele, dar nu sunt exact aceleaşi şi, în acest caz, răspunsurile vor fi diferite.3.Nu trebuie să foloseşti răspunsul din mijloc, B, decât atunci când nu te poţi hotărî pentru A sau C.În majoritatea cazurilor trebuie să răspunzi prin A (Da) sau C (Nu).4.Ai grijă să nu sări peste nici o întrebare.Uneori vreuna din întrebări pare să nu ţi se potrivească, dar totuşi răspunde la ea aşa cum poţi.Dacă întâlneşti totuşi într-o întrebare vreun cuvânt pe care nu-l înţelegi ridică mâna şi întreabă.

2

FORMA A

1. Aţi înţeles instrucţiunile?A. daB. nu sunt sigurC. nu

2. În timpul unui picnic (plimbare la iarbă verde) preferaţi să petreceţi un timp:A. mergând singur prin pădureB. nu ştiuC. jucându-vă cu ceilalţi

3. Când îţi aşterni gândurile şi sentimentele personale: A. îţi place să vorbeşti despre tine însuţi

B B. nu ştiuC C. preferi să păstrezi secrete unele dintre ele

4. Când faci vreo gafă te simţi atât de stânjenit încât ai vrea să te înghită pământul.?A. daB. poateC. nu

5. Ţi se pare uşor să păstrezi un secret pasionant?A. daB. uneoriC. nu

6. În comparaţie cu alţii iei decizii:A. cu greutateB. potrivitC. foarte uşor

7. Când lucrurile nu merg bine şi eşti agasat, crezi că trebuie:A. să râzi (să te amuzi)B. să-ţi păstrezi calmulC. să le dai importanţă

8. Dacă părerile prietenilor diferă de ale tale, eviţi să le spui că ale tale sunt mai juste pentru a nu le nărui sentimentele?

A. daB. uneoriC. nu

9. În clasă râzi împreună cu amicii, mai mult decât alţii?A. daB. poateC. nu

10. Eşti căutat în colectiv?A. da, multB. oarecumC. nu

11. Care din expresiile următoare te caracterizează cel mai bine?A. un şef în care poţi avea încredereB. un om obişnuitC. o persoană încântătoare, agreabilă

3

12. Simţi uneori, înainte de a merge la o petrecere sau într-o vizită, că nu ai chef să te duci?A. daB. poateC. nu

13.Când eşti mânios pe cineva, crezi că este mai bine ca persoana respectivă să ştie?A. daB. poateC. nu

14.Când colegii îţi fac o farsă, te amuzi împreuna cu ei?A. daB. poateC. nu

15. Te gândeşti uneori că oamenii sunt atât de proşti încât nu te poţi încrede în ei?A. daB. poateC. nu

16. Poţi să-ţi dezvălui propriile sentimente de exemplu, dacă eşti obosit sau plictisit de cineva?A. daB. poateC. nu

17. Crezi că ai putea deveni, în viitor, o persoană cunoscută, celebră?A. daB. poateC. nu

18. când ţi s-au acordat note mai mari ca de obicei, ai impresia că s-a înşelat profesorul?A. daB. poateC. nu

19. Ai prefera să fii:A. un actor de cinemaB. nu ştiuC. un medic

20. Ai impresia că viaţa a fost pentru tine mai fericită decât pentru alţii?A. daB. poateC. nu

21. Îţi este atât de neplăcut să-ţi aminteşti de o glumă (farsă) care ţi s-a făcut încât n-o poţi povesti altora?A. daB. uneoriC. nu

22. Ţi-a plăcut să joci piese de teatru, la şcoală?A. daB. nu sunt sigurC. nu

23. “Împăcare” este sinonim cu:A. reparare

4

B. compromisC. reconciliere

24. “Adevărat” este opus lui:D A.fantezistE B.falsF C.negativ

25. Înţelegi relativ uşor tot ce citeşti pentru şcoală?A. daB. deseoriC. nu

26. Te deranjează scârţâitul cretei pe tablă?A. daB. uneoriC. nu

27.Când ţi se întâmplă ceva, te înfurii pe cei vinovaţi înainte de a te gândi ce s-ar putea face?A. adeseaB. uneoriC. rar

28. Când vei termina şcoala, ţi-ar place:A. să desfăşori o activitate prin care să-ţi dobândeşti mulţi prieteni, chiar dacă vei avea mai puţini baniB. nu ştiuC. să câştigi mulţi bani

29. Îţi face rău să mergi în peşteri întunecoase sau să urci la mari înălţimi?A. daB. uneoriC. nu

30. Eşti întotdeauna gata să demonstrezi oricui că eşti capabil să faci tot atât de mult bine ca ceilalţi oameni?

A. daB. poateC. nu

31. Îţi place să atragi atenţia celorlalţi să respecte regulile şi normele sociale?A. daB. uneoriC. nu

32. Poţi să te adresezi unui grup de persoane străine fără să te bâlbâi şi fără să-ţi vină greu să te exprimi?A. da B. poateC. nu

33. Te tulbură anumite tipuri de filme?A. daB. poateC. nu

34. Ţi-ar place mai mult să asişti la un meci de box decât la un spectacol de dans?A. daB. poateC. nu

35. Dacă cineva nu a fost amabil cu tine, cauţi totuşi o altă ocazie să i te adresezi?

5

A. da B. poateC. nu

36. Ai uneori impresia că nu eşti capabil să faci nimic valoros?A. daB. poateC. nu

37. În timpul primului an de şcoală ai plecat de multe ori la şcoală fără ca mama să ţi-o ceară?A. daB. poateC. nu

38. Te simţi bine şi mai liniştit când ieşi la plimbare cu un grup de prieteni (decât singur)?A. daB. uneoriC. nu

39. Ceilalţi te consideră o persoană pe care poţi totdeauna conta pentru a realiza sarcinile cu exactitate şi metodic (îngrijit)?

A. daB. poateC. nu

40. Dacă cineva pune muzică zgomotoasă în timp ce tu încerci să lucrezi, poţi să continui?A. daB. poateC. nu

41. Când ai bani de buzunar, preferi să-ţi cumperi:A. un disc cu muzică de dans la modăB. nu ştiuC. o carte care arată cum să câştigi mulţi bani

42. Te simţi ofensat dacă cineva îţi împrumută lucrurile fără să întrebe?A. daB. poateC. nu

43. “Ferm” reprezintă contrariul (antonimul) lui:A. durB. amabilC. moale

44. “Bogat” este faţă de “bani” ceea ce “trist” este faţă de:A. “necazuri”B. “prieteni”C. “locuri”

45. Eşti întotdeauna de acord cu părinţii, fraţii şi surorile?A. daB. poateC. nu

46. Dacă prietenii te lasă în afara preocupărilor lor:A. te gândeşti că greşescB. indecisC. te simţi jignit şi te înfurii

47. Sunt persoane care te consideră nepăsător şi neglijent, deşi tu ştii că nu este adevărat?

6

A. daB. poateC. nu

48. Ai spus vreodată părinţilor că unii profesori sunt prea în vârstă pentru a înţelege pe tineri?G A. daH B. poateI C. nu

49. Ai prefera să fii:A. cel mai popular din şcoalăB. nu ştiuC. cel care are cele mai bune note

50. Într-un grup de persoane eşti în general cel care face glume şi povesteşte întâmplări hazlii?A. daB. poateC. nu

51. Suporţi în general cu calm pe oamenii care vorbesc prea repede sau prea rar?A. daB. uneoriC. nu

52. Eşti sensibil la ofense?A. daB. poateC. nu

53. Într-o piesă de teatru ţi-ar place să joci rolul unui profesor de artă celebru sau cel al unui corsar curajos?A. daB. poateC. nu

54. Ce curs ai prefera să urmezi?A. matematică aplicatăB. nu ştiuC. o limbă străină sau teatru

55. Ai prefera să-ţi petreci timpul liber:A. singur, cu o carte sau o colecţie de timbre?B. nu ştiuC. lucrând sub coordonarea altora întro acţiune colectivă?

56. Ai impresia că progresezi în activitatea ta şi că faci tot ce se aşteaptă de la tine?A. daB. poateC. nu

57. Ţi se întâmplă să fredonezi melodii la modă?A. daB. poateC. nu

58. Când se lansează o nouă modă în îmbrăcăminte sau muzică:A. o urmezi imediat şi în mod prelungit?B. nu ştiuC. aştept înainte de a hotărî

59. Îţi place să fii o persoană remarcată de ceilalţi oriunde şi oricând?A. da

7

B. poateC. nu

60. Ai impresia că-ţi sunt satisfăcute majoritatea dorinţelor?A. daB. poateC. nu

61. Când citeşti un roman de aventuri:A. eşti neliniştit întrebându-te dacă se va sfârşi bineB. nu ştiuC. îţi face plăcere oricum se va desfăşura acţiunea

62. Prinzi repede ritmul unui dans sau al unei melodii?A. daB. uneoriC. nu

63. “Soare este faţă de “a lumina” aşa cum este “barcă” faţă de:A. a ancoraB. a plutiC. a merge

64. Dacă mama lui Ion este sora tatălui meu, tatăl lui Ion este:A. tatăl meuB. fratele meuC. unchiul meu

65. Îţi faci adesea planuri de care te entuziasmezi, pentru a-ţi da seama apoi că nu se pot realiza?A. daB. după împrejurăriC. nu

66. Poţi să lucrezi concentrat fără să fii deranjat de zgomotele puternice din jur?A. daB. poateC. nu

67. Îţi aminteşti adesea de unele întâmplări pe care le-ai trăit gândind că nu eşti de acord cu ce s-a întâmplat şi că ai acţiona altfel în prezent?

A. daB. poateC. nu

68. Preferi ca profesorii să-ţi spună cum să rezolvi problemele tale?A. daB. poateC. nu

69. Ai prefera ca în viitor să desfăşori o muncă:A. regulată şi fără riscuri, chiar dacă ar fi o muncă fizică greaB. nu ştiuC. care să fie plină de schimbări şi de contacte cu oamenii activi

70. În activităţile grupei ce preferi?A. să conduciB. calea de mijlocC. să execuţi, să fii drept

8

71. Dacă ai gasi alt elev (coleg) dispus să facă ceea ce ţi s-a cerut ţie:A. i-ai cere să te lase pe tine să terminiB. nu ştiuC. l-ai lasa să continue el până când profesorul ar veni să hotărască

72. Poţi să lucrezi la fel de bine când eşti privit fără să faci greşeli?A. daB. poateC. nu

73. Când priveşti o piesă de teatru cu conţinut tragic:A. ţi-e greu să-ţi reţii lacrimileB. calea de mijlocC. îţi spui că nu este real

74. Ai prefera să petreci o după-amiază la marginea unui lac:A. asistaţi la o cursă de schi nauticB. nu ştiuC. plimbându-te pe mal cu un prieten

75. Când te afli într-un grup, îţi place să:A. te bucuri în compania prietenilorB. nu ştiuC. observând ceea ce se întâmplă

76. În şcoală, pentru ce schimbări ai opta?A. repartizarea celor rămaşi în urmă în clase specialeB. nu ştiuC. desfiinţarea unor pedepse inutile

77. Când treburile îţi merg minunat:A. sari în sus de bucurieB. nu ştiuC. te bucuri în sinea ta, fiind în aparenţă calm

78. Ai prefra să fii:A. constructor de pod;B. nu ştiuC. angajat al unui circ ambulant

79. Când te enervează ceva, crezi că e mai bine:A. să-ţi ţii cumpătul până când te calmeziB. nu ştiuC. să ţipi pentru a te descărca

80. Spui uneori prostii numai pentru a vedea ce zic ceilalţi?A. daB. poateC. nu

81. Când ai jucat prost într-o partidă:A. îţi spui “n-a fost decât un joc”B. nu ştiuC. te înfurii şi te consideri un dobitoc

82. Schimbi drumul pentru a evita străzile şi autobuzele aglomerate?A. daB. poateC. nu

83. “În mod obişnuit” are acelaşi sens cu:

9

A. uneoriB. totdeaunaC. în general

84. Dacă toţi brazii sunt conifere şi toate coniferele sunt arbori cu frunze persistente, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?

A. toţi brazii au frunze persistenteB. toţi arborii cu frunze persistente sunt braziC. toate coniferele sunt brazi

85. Eşti convins că ai realizat ceea ce ceilalţi aşteaptă de la o persoană de vârsta ta?A. daB. poateC. nu

86. Dacă ţi se întâmplă să spargi sau să strici ceva fără voia ta, îţi păstrezi totdeauna calmul?A. daB. poateC. nu

87. Când colegii tăi devin prea gălăgioşi, le ceri să vorbească mai încet?A. adeseaB. uneoriC. rar

88. Într-o excursie cu naturaliştii găseşti mai amuzant:A. să prinzi păsări pentru a le conserbva la colecţieB. nu ştiuC. să faci fotografii artistice sau picturi ale păsărilor în zbor

89. Ai prefera:A. să citeşti romane de aventuri extraordinareB. nu ştiuC. să ţi se întâmple în realitate ceva extraordinar

90. Îţi îndeplineşti sarcinile fără ezitare în mod regulat?A. rarB. uneoriC. totdeauna

91. Cu oamenii cărora le trebuie mult timp să răspundă la o întrebare:A. ai răbdare, îi aştepţi să termineB. uneoriC. încerci să-i grăbeşti, te impacientezi

92. Te simţi uneori neliniştit de anumite situaţii chiar dacă şti că nu sunt periculoase deloc?A. daB. poateC. nu

93. Poţi face faţă orelor de clasă fără să fii nervos şi incomodat?A. daB. poateC. nu

94. Ce preferi să vizionezi dacă ai o seară liberă? A. o cursă automobilisticăB. nu ştiuC. un spectacol muzical în aer liber

10

95. Te-ai gândit vreodată ce ai face dacă ai rămâne singura persoană de pe planetă?A. daB. nu sunt sigurC. nu

96. Cel mai adesea când trebuie să stai la coadă:A. aştepţi răbdătorB. nu ştiuC. te agiţi şi renunţi

97. Ţi-ai dori să poţi fi mai puţin precupat şi mai puţin îngrijorat de situaţia ta şcolară?A. daB. poateC. nu

98. Ţi-e puţin teamă de fulgere, ca tuturor oamenilor?A. daB. poateC. nu

99. I-ai sugerat deja dirigintelui un nou subiect de discuţii în clasă?A. daB. poate C. nu

100. Cum preferi să-ţi petreci timpul în pauza dintre lecţii:A. jucând cărţiB. nu ştiuC. făcând mici lucruri utile

101. Când mergi pe o stradă liniştită şi întunecată ai adesea impresia că eşti urmărit?A. daB. poateC. nu

102. Când discuţi cu colegii de clasa, te jenezi să le mărturiseşti impresiile tale intime?A. daB. uneoriC. nu

103. Când cunoşti un nou grup de colegi:A. ai impresia că-ţi sunt cunoscuţi cu toţiiB. aşa şi aşa (indecis)C. îţi trebuie timp pentru a te obişnui cu ei

104. Dintre următoarele cinci cuvinte: “mai ales”, “cu plăcere”, “în special”, “în majoritate”, “în mod deosebit”, “în particular”, cel care nu se potriveşte este:

A. mai alesB. cu plăcereC. în particular

105. Te simţi unori fericit iar alteori deprimat fără motiv?A. daB. nu ştiuC. nu

106. Când lumea râde şi vorbeşte în jururl tău în timp ce tu asculţi la radio sau priveşti la TV:A. poţi să asculţi fără să te deranjezeB. aproximativC. te enervezi şi îi rogi să tacă

11

107. Dacă faci o gafă întâmplător, în compania unui prieten, rămâi mult timp ruşinat şi uiţi greu?A. daB. poateC. nu

108. Eşti considerat de prieteni descurcăreţ şi perseverent în situaţiile care te privesc?A. daB. poateC. nu

109. Eşti mai degrabă:A. o persoană care gândeşteB. indecisC. o persoană care acţionează

110. Cheltui cea mai mare parte a banilor de buzunar pentru distracţii (în loc să priveşti în viitor)?A. daB. poateC. nu

111. Ceialţi se contrapun adesea în calea realizărilor tale?A. daB. poateC. nu

112. Cum te apreciezi tu însuţi?A. ca un om morocănosB. potrivitC. vesel, agreabil, simpatic

113. La şcoală, ai impresia că profesorii:A. ţin seama de persoana taB. nu ştiuC. nu te bagă în seamă

114. Eşti interesat de:A. multe lucruriB. aproximativC. unul sau două lucruri importante

115. Ai adesea neplăceri spunând prietenilor care vor să se distreze:A. “hai să mergem”B. nu sunt sigurC. “prefer să nu mă asociez cu voi”

116. Când erai mai mic, te aşteptai ca cei mari:A. să fie mai drăguţi şi mai plini de grijă cu tineB. nu ştiuC. să fie mai duri şi mai severi faţă de tine

117. Ţi se pare simplu să te prezinţi singur unei persoane importante?A. daB. poateC. nu

118. Crezi că cei care fac parte din conducerea clasei iau adesea decizii mai nepotrivite decât ar face-o o singură persoană, sau că le trebuie prea mult timp pentru a decide?

A. daB. poateC. nu

12

119. În mod obişnuit:A. acţionezi aşa cum crezi tu că este bineB. nu ştiuC. faci ca ceilalţi

120.Faci uneori lucruri ruşinoase chiar dacă nu eşti aprobat?A. daB. poateC. nu

121. Când cineva nu este de părerea ta:A. îl laşi să termine ce are de spusB. nu sunt sigurC. ai tendinţa de a-l întrerupe înainte de a sfârşi

122. Ai prefera să trăieşti:A. într-o pădure numai cu cântecul păsărelelorB. nu ştiuC. în colţul unei străzi foarte animate, unde se întâmplă o sumedenie de lucruri

123. Când clasa voastră are un nou profesor, reuşeşte destul de repede să-ţi reţină numele?A. daB. poateC. nu

124. Reţine aceste cinci cuvinte: dedesubt, deasupra, alături, în spate, între.Cel care nu se potriveşte cu celelalte cuvinte este:

A. dedesubtB. întreC. alături

125. Dacă cineva îţi cere să faci o muncă nouă şi grea:A. eşti mulţumit şi îi arăţi de ce eşti în stareB. aproximativC. ţi-e teamă să nu strici tot

126. Când ridici mâna pentru a răspunde la o întrebare în timpul lecţiei te stimulează dacă ridică mâna şi alţii?

A. uneoriB. nu preaC. deloc

127. La şcoală ai prefera să fii:A. bibliotecarul care veghează asupra cărţilor de lecturiB. nu ştiuC. căpitanul unei echipe sportive

128. La aniversarea ta ai prefera să:A. ţi se ceară parerea cu scopul de a-ţi alege cadoul pe care ţi-l doreştiB. nu ştiuC. ai plăcerea de a primi un cadou care să fie o surpriză?

129. Eşti atent să nu răneşti sau să nu faci să sufere pe cineva chiar şi în glumă?A. daB. poateC. nu

130. Dacă lucrezi în clasă în grupe mici, preferi:A. să circuli pentru a duce bilete de la unul la altulB. nu ştiuC. te margineşti să arăţi celorlalţi cum să rezolve o problemă grea

13

131. Te gândeşti pentru a fi sigur ca ai dreptate înainte de a lua cuvântul în clasă?A. totdeaunaB. în generalC. de obicei

132. Ţi-e atât de teamă de consecinţe, încât eziţi să iei hotărâri într-o direcţie sau alta?A. deseoriB. uneoriC. niciodată

133. Sunt perioade când te simţi total epuizat?A. rareoriB. câteodataC. deseori

134. Când un prieten bun preferă compania altuia într-o anume împrejurare:A. îi reproşezi că te-a neglijatB. indecisC. consideri că este pur şi simplu dreptul lui să hotărască

135. La ţară, ţi-ar place:A. să participi cu clasa la un picnic la iarbă verdeB. nu ştiuC. să cunosti diferite specii de arbori din padure

136. În colective, adesea:A. nimeni nu-ţi împărtăşeşte părereaB. nu ştiuC. eşti de acord cu grupul

137. Sentimentele tale sunt atât de intense încât ai senzaţia că exploadezi?A. adeseoriB. uneoriC. foarte rar

138. Ce fel de prieteni ai dori, aceia care:A. te pot influenţa şi dirijaB. nu ştiuC. sunt serioşi şi gravi

139. Dacă nu ai fi om ai prefera să fiiA. un vultur pe un munte îndepărtatB. nu ştiuC. o focă în mijlocul unei colonii de foci pe malul mării

140. Te gândeşti că pentru a fi bine crescut trebuie să şti să-ţi controlezi sentimentele?A. daB. poateC. nu

141. Ai necazuri cu nervii, chiar dacă şti că nu au mare importanţă?A. daB. poateC. nu

142. Eşti sigur că ai răspuns la toate întrebările?A. daB. poateC. nu

14

15

I.Consideraţii generale

Chestionarul a fost adaptat la populaţia franceză de către R.B.Cattell şi H.B.Beloff după “The Jr. Sr. High School Personality Questionnaire” şi editat în 1966 în Franţa de către Centrul de Psihologie Aplicată Paris.

Lucrările lui R.B.Cattell privind analiza factorială a personalităţii s-au concentrat asupra construirii unui chestionar care să permită măsurarea simultană a 14 dimensiuni ale personalităţii la subiecţii între 12 şi 17 ani.Principiile care au stat la baza construcţiei acestui instrument sunt următoarele:

a) trebuie să se acopere cea mai mare parte a câmpului personalităţii;b) trebuie să se aplice uşor, eventual în colectiv;c) trebuie să permită măsurarea trăsăturilor grupate într-un sistem coerent

de factori având corespondenţe cu trăsături izolate evidenţiate la subiecţii adulţi.

Ca şi chestionarul 16PF este preferabil să se sacrifice din fidelitatea testului în favoarea măsurării simultane a unui mare număr de trăsături.Într-adevăr, lungimea totală restrictiv limitată a unui chestionar impune psihologului necesitatea unei decizii în acest domeniu şi atitudinea adoptată de Cattell este conformă cu tendinţele recente cu privire la utilizarea testelor în perspectiva teoriei informaţiei.

Factorii reţinuţi sunt în număr de 14.Fiecare dintre ei este măsurat de 10 itemi.Pentru că există două forme paralele ale testului, A şi B, este posibilă sporirea fidelităţii măsurărilor administrând aceluiaşi subiect cele două forme şi însumând rezultatele.

H.S.P.Q. a făcut obiectul a numeroase studii de validare empirică.Manualul testului conţine rezumate ale principalelor studii privind utilizarea rezultatelor pentru diagnosticul şi prognosticul şcolar şi clinic.

Au fost stabilite profile tip care pun în relaţie rezultatele la H.S.P.Q. cu rezultatele şcolare, cu interesul pentru sport, cu interesul pentru şcoală, cu aptitudinile de conducere, cu “popularitatea” şi adaptarea socială şi cu delincvenţa.Pe de altă parte, combinaţiile deosebite ale rezultatelor permit estimarea dimensiunilor mai vaste ale personalităţii ca extraversia sau anxietatea (ca factori de ordin secund).

Chestionarul, uşor de aplicat, are un câmp larg de utilizare.Prin obiectivitatea şi simplitatea corectării sale, el poate aduce mari servicii în psihologia adolescenţei.

II.Ce măsoară testul

Măsoară un ansamblu de 14 dimensiuni ale personalităţii, independente, a căror semnificaţie psihologică şi bazele cercetării prin care s-a stabilit natura lor le vom descrie în continuare.

În primul rând, aceste trăsături fundamentale sunt desemnate prin literele alfabetului, păstrând aceleaşi semnificaţii care au fost utilizate tradiţional în 16PF (24) şi CPQ (45) şi în zeci de publicaţii asupra cercetărilor psihologice.

Ele au în plus denumiri tehnice care dau semnificaţia cea mai exactă în lumina cunoştinţelor actuale (4, 8, 9, 30) şi titluri curente pentru nevoile comune.

Pentru scopuri de cercetare mai largi, li s-au atribuit numere din Indexul Universal (9,10) care s-au dovedit utile în confruntările ştiinţifice internaţionale.

Traducerile testelor 16PF şi H.S.P.Q. sunt în prezent folosite în 15 ţări diferite şi sistemul de identificare a Indexului Universal a fost foarte util.

Dacă ne referim la caracterul lor psihologic remarcăm că anumite dimensiuni, cum ar fi A (ciclotimie (căldură) vs. schizotimie) şi D (excitabilitate)se referă la trăsături de temperament.Altele, cum ar fi E (dominanţă vs. supunere) sau F (expansivitate vs. nonexpansivitate) sunt ceea ce se numeşte în mod obişnuit trăsături – dispoziţii, determinate în general de mediu.Altele, cum ar fi C (forţa Eului) reprezintă nivelele de integrare dinamică, în timp ce un altul , G (forţa Supraeului) este o măsură a ceea ce în mod obişnuit este dezvoltarea simţului moral.S-a inclus şi o dimensiune – aptitudine (inteligenţa generală) factorul B, pentru că în acelaşi timp profesori şi psihologi găsesc mai comod să dispună de o scurtă indicaţie asupra acestui factor mental general în paralel cu alte dimensiuni, deşi rezultatul unui examen mai complet al inteligenţei printr-un test separat ar putea fi util în anumite situaţii şi considerat ca valabil.

O descriere mai completă a fiecăruia dintre cei 14 factori este dată în secţiune VIII şi psihologul sau profesorul va putea astfel să se familiarizeze complet cu sensul acestor dimensiuni sau trăsături fundamentale.Această familiarizare cu factorii este vitală dacă vrea să înţeleagă profund diagnosticurile şi prognosticurile pe care le extrage din test.Deşi cercetările continuă, pentru a putea apărea anumite semnificaţii şi implicaţii psihologice generale ale acestor dimensiuni, este indubitabilă existenţa lor independentă ca factori, ca dimensiuni ale personalitaţii confirmate experimental şi independente.În consecinţă, nu există îndoială asupra necesităţii de a le nota separat sau asupra puterii predictive în termeni de corelaţie cu criterii variate.

Totuşi pentru început dăm, în tabela 1., lista literelor, denumirilor şi numerelor Indexului Universal, a celor 14 dimensiuni.

Desemnarea trăsăturii

Denumirea tehnicăNumele curent în paranteză

Numărul Indexului Universal

A Schizotimie (constrâns, distant) Ciclotimie (cald, sociabil)U.I.

(LQ)1

BAptitudine mentală generală slabă

(stupid, prost)Inteligenţă generală (strălucitor)

U.I. (LQ)2

CInstabilitate emoţională nevrotică sau

slăbiciunea Eului (emotiv, imatur, instabil)

Forţa Eului (matur, calm)U.I.

(LQ)3

D Temperament flegmatic (greoi) Excitabilitate (spontan)U.I.

(LQ)4

E Supunere (blând)Ascendenţa, dominanţă

(autoritate)U.I.

(LQ)5

F Nonexpansivitate (moderat, serios)Expansivitate (entuziast,

expansiv, nepăsător)U.I.

(LQ)6

GAbsenţa acceptării normelor morale

colective (dezinvolt, puţin sigur, inconstant)

Forţa Supraeului (conştiincios, perseverent)

U.I. (LQ)7

HThrectia (anxietare)

(timid sensibil la ameninţare)

Parmia (predominant parasimpatic)

(curajos, insensibil, scorţos)

U.I. (LQ)8

IHarria (duritate, realism)

(dur, realist)

Premsia (sensibilitate emoţională protejată)

(sensibil din punct de vedere estetic)

U.I. (LQ)9

J Simplicitate dinamică (plăcându-i Tendinta neurastenică către U.I.

17

acţiunile colective) autocritică (individualist delicat) (LQ)10

O Adaptare încrezătoare (încrezător)Tendinţă la culpabilizare

(neliniştit)U.I.

(LQ)15

Q2Dependenţa grupului (dependent de

grup)Suficient însuşi (plin de resurse

prin el însuşi)U.I.

(LQ)17

Q3Slăbiciunea sentimentului de sine

(lipsindu-i controlul, relaxat, moale)Puterea sentimentului de sine (disciplinat, decis, controlat)

U.I. (LQ)18

Q4 Scăzută tensiune ergică (calm, destins)Înaltă tensiune ergică (încordat,

excitabil, frustrat)U.I.

(LQ)19

III.Construcţia testului

S-a ţinut seama de criteriile construcţiei unui test, dând deosebită atenţie următoarelor puncte:1. Garanţia că fiecare item trebuie să contribuie la notarea unui factor dat s-a asigurat prin analiza factorială, saturată semnificativ în acest factor (în corelaţie cu acest factor).2. Alegerea în acelaşi timp, când este posibil, a itemilor care să acţioneze ca “suprimatori” mutuali (17, 20) a altor factori comuni nedoriţi în scara dată.3. Să se inventeze, când este posibil, itemi care să fie saturaţi într-un factor dar care, în ceea ce priveşte conţinutul, să nu apară astfel subiectului prin “validitate aparentă”, ceea ce face simularea dificilă.4. Să se stabilească identitatea psihologică a fiecărui factor, nu plecând de la conţinut sau prin introspecţie, adică prin “validitatea aparentă” a itemului, ci plecând de la corelaţia între nota pentru factorul din chestionar şi factorii de notaţie ai comportamentului (criteriu) şi între diverse criterii ale vieţii reale.Aceste identificări au fost controlate prin corelaţii obţinute între factorii din H.S.P.Q. şi factorii din 16PF cunoscuţi deja ca trăsături psihologice de referinţă.5. Să se atrbuie scării fiecărui factori toţi atâţia itemi pentru care răspunsul “DA” contrbuie pozitiv la nota totală câţi itemi pentru care răspunsul “NU”.În acest fel atitudinile mentale în faţa anumitor răspunsuri nu vor introduce distorsiunea notei (17, 27, 51).6. Să se utilizeze itemi variind, convenabil, unii faţă de alţii în ceea ce priveşte frecvenţa relativă a răspunsurilor “DA” şi “NU”, adică pentru excentricitatea “loviturii” (sau pentru ceea ce s-ar numi “grad de dificultate în cazul aptitudinilor).Adunând pe aceeaşi scara o colecţie de itemi având excentricităţi de “lovitură” adaptabile s-a urmărit obţinerea: a)unei note medii situată, pentru populaţia generală, aproximativ în centrul marginii variaţiei notelor brute; b)o distribuţie aproximativ normală; c)o depărtare tip, asigurând deplina utilizare a marginii variaţiei notelor brute. Tabelele de etalonaj arată că aceste scopuri au fost în mod sensibil atinse.În mod incidental nu s-a lăsat nici o formulă la modă pentru eşalonarea acestor itemi interferenţi cu scopul fundamental de a obţine o veritabilă scară unifactorială.7.Să se împartă simetric itemii între formele A şi B.În construcţia testelor pentru crecetare, etapele de mai sus conduc la alcătuirea iniţială a unei scări unice cu itemii disponibili, de la cei mai puternici la cei mai slabi saturaţi printr-un factor, înaintea repartiţiei între formele A şi B.După aceea, aceste forme sunt construite aşezând itemii pari în A şi itemii impari în B pentru a asigura echivalenţa saturaţiei scărilor A şi B.

18

8.Să se pună itemii în ordine ciclică în funcţie de factori, dar cu modificări capabile să uşureze la maximum corectarea pe o foaie de răspuns.9.Să se atingă ce ami înaltă fidelitate a fiecărei scări compatibile cu o lungime totală a fiecărei forme astfel încât să fie administrată în cursul unei ore de 45 de minute.O mai mare fidelitate poate fi obţinută prelungind testul prin forma B şi extinzându-l la mai multe şedinţe.

Aceste etape au condus la construirea unui test de 140 itemi (în total 280, dacă se calculează cele două forme A şi B), comportând 10 itemi pentru fiecare din cei 14 factori (142 itemi, socotind şi itemii “tampon” de început şi de sfârşit).Pentru cei mai mici sau pentru cei care citesc lent, 140 itemi poate părea prea mult, dar nu este de dorit să se coboare validitatea şi fidelitatea sub minimum obţinut cu 10 itemi de factor.Poziţia itemilor şi răspunsurilor, respectând repartiţia pe factori este identică pentru formele A şi B, astfel încât aceeaşi foaie de raspuns şi aceeaşi grilă de corecţie pot fi utilizate pentru amândouă.

V.Îndrumări pentru administrarea testului

Ca de obicei, în cazul testelor I.P.A.T., testul H.S.P.Q., este prevăzut pentru a fi administrat colectiv, de exemplu în clasă sau individual, de exemplu, în consultaţie.Următoarele instrucţiuni detaliate sunt destinate să rămână la îndemâna examinatorului pentru a-l ghida în timpul examinării.

Indicaţii detaliate pentru examenul colectiv

Din momentul când s-a înaintat fiecărui copil un caiet de teste şi o foaie de răspuns separată, se ia un exemplar din fiecare şi se spune: “Acesta este caietul şi conţine întrebările la care trebuie să răspundeţi.Această foaie separată este foaia de raspuns.Toate răspunsurile voastre trebuie înscrise numai pe foaia de raspuns, în modul următor.Acum, puneţi foaia de răspuns alături de caiet şi scrieţi-vă numele (şi orice altceva ce doreşte examinatorul).Haideţi. (se aşteaptă pâna când elevii termină).Acum citiţi instrucţiunile de pe prima pagină a caietului în timp ce le citesc şi eu cu voce tare.

Examinatorul citeşte cu voce tare, oprindu-se pentru a aminti copiilor să răspundă la exemple.După ce s-a făcut aceasta el spune: “nu deschideţi caietul înainte de a vă spune.Mai întâi spuneţi-mi: aveţi să-mi puneţi întrebări asupra acestor indicaţii?Ridicaţi mâna dacă da”.Răspundeţi complet la aceste întrebări căci nu este vorba de un test de aptitudini şi este necesar ca chiar şi cei mediocri să înţeleagă bine cum se răspunde.

“Acum, dacă aţi răspuns la exemplele de pe această primă pagină şi dacă nu sunt întrebări puteţi începe.”

Deschideţi caietul.Nu uitaţi să marcaţi răspunsul la numărul corespunzător de pe foaia de răspuns. Acum continuaţi cu celelalte întrebări la rând, marcând de fiecare dată raspunsul pe foaie. Aveţi grijă să puneţi bine crucea pe foaia de răspuns, în faţa fiecărui număr coincident de acela al întrebării.

Când există un real handicap de lectură, examinatorul va citi fiecare întrebare din caiet sau poate indica de la început că dacă cineva găseşte un cuvânt pe care nu-l poate citi, să ridice mâna.Însă, în general vocabularul fiind ales pentru nivelul de înţelegere de 11ani, majoritatea grupelor de copii de 12-13 ani vor putea răspunde fără probleme.

19

În toate cazurile, este important ca încă de la început examinatorul să circule rapid în clasă pentru a fi sigur că instrucţiunile au fost înţelese.În particular, vegheaţi ca toţi copiii să răspundă la toate întrebările fără să omită vreuna şi să înţeleagă ca răspunsul să fie înscris la numărul corespunzător întrebării.În acest scop aşteptaţi ca majoritatea copiilor să termine prima pagină a caietului şi apoi indicaţi-le să verifice dacă au răspuns la fiecare întrebare pentru că foaia indică totdeauna când ajunge pagina copilului la sfârşit.

Apelurile reînnoite din când în când cu privire la momentul unde ar trebui să se găsească copiii, ajută evitarea rămânerii în urmă a unora dintre copii.Timpul mediu pentru a termina testul, pentru copiii de învăţământ secundar este inferior duratei de 40-50min. (Exceptând anumite situaţii cei care termină mai devreme pot fi lasaţi liberi, sau cel puţin autorizaţi să predea foile).

Un rezultat mai bun poate fi obţinut cu cei mai lenţi dacă se reînnoieşte apelul după 10, 20, 30min. După 10 min li se spune: “ar trebui să fiţi acum la întrebarea 35, dacă nu trebuie să mergeţi mai repede.Nu vă gândiţi aşa de mult pentru fiecare întrebare, ci daţi primul răspuns care vă vine în minte când citiţi întrebarea”.Interveniţi în acelaşi fel la întrebarea 70 şi 105, după 20, respectiv 30 min.

Principala remarcă ce trebuie făcută la sfârşitul testului este: “priviţi foaia de răspuns şi asiguraţi-vă, înainte de a o da, că aţi raspuns la fiecare întrebare.”Trebuie descurajată tendinţa de a face numerose rectificări şi de a o preveni când este posibil, adunând foile pe măsură ce copiii au terminat.

Îndrumări privind examenul individual

Cum s-a indicat mai sus, examenul individual poate fi condus după acelaşi procedeu ca pentru examenul colectiv, adică lăsându-l pe subiect să citească el însuşi instrucţiunile, să pună eventual întrebări şi apoi să muncească singur.Fireşte că în situaţia deosebită când se are de a face cu analfabeţi, întrebările trebuie citite cu voce tare de către profesorul examinator, pentru ca răspunsurile de ales să fie corect identificate pe foaia de raspuns de către toţi copiii.

VI Notaţia: principii şi proceduri

În mod obişnuit se obţin notele plecând de la foaia de răspuns a H.S.P.Q.-ului completată.În cazuri speciale, de exemplu în capul unui copil foarte mic, căruia i s-a permis să răspundă direct pe caiet, se poate economisi timpul total de corecţie cerând cuiva foaia de raspuns şi cu grila, în mână.Un corector antrenat poate să revele cele 14 note ale unei foi de răspuns în 40-50 secunde cu ajutroul grilelor speciale divizate în zone, pe factori.

Aceleaşi grile sunt utilizabile atât pentru forma A cât şi pentru B, deoarece itemii factorilor particulari şi poziţia răspunsurilor contribuind la fiecare notă, sunt aceiaşi pentru ambele forme.

Indicaţiile sunt următoarele:1. Să se verifice ca fiecare întrebare să primească un singur răspuns.În acelaşi timp să se

noteze dacă există vreo ciudăţenie flagrantă a răspunsurilor.Să se bage de seamă în special cazul accidental al vreunui copil care a marcat toate răspunsurile sau care a procedat mecanic, marcând răspunsurile de la dreapta sa, etc.

2. Se va potrivi grila de corecţie peste foaia de raspuns, astfel încât cele două steluţe ale foii (în stânga jos şi în dreapta sus) să apară în cercurile corespondente de pe grilă;

20

3. Pentru banda A, se numără, plecând de la dreapta, 2 puncte pentru fiecare răspuns care apare în cerculeţ plin, apoi se revine către dreapta, se adaugă 1 punct pentru fiecare punct care apare într-un cerculeţ întrerupt;

4. Se înscrie rezultatul pe linia A a coloanei – nota brută a foii de răspuns;5. Se procedează la fel pentru ceilalţi 13 factori, în afara factorului B, pentru care

răspunsurile bune se vor nota toate cu 1.

VII.Utilizarea şi semnificaţia notelor standard

Pentru numeroase cercetări în care sunt examinate corelaţiile între factori şi criterii, sau semnificaţia diferenţelor între grupe pentru factori variaţi, este mai bine să se utilizeze direct notele brute.În alte situaţii, în special în psihologia aplicată, este necesar să ştim unde se situează copilul în raport cu populaţia generală şi pentru aceasta avem nevoie de note standard.

Tipul de etalonaj utilizat pentru acest inventar este etalonajul cu 11 clase normalizate.Deşi poate satisface majoritatea utilizatorilor, este important ca fiecare cercetător să poată ajunge la forma notelor standardizate pe care o doreşte.Prezentarea mediilor şi a depărtărilor-tip, abaterilor, în tabele, permite în mod real fiecăruia să construiască tabele în stanine sau de orice altă formă.

Prin convenţie, etalonajul în 11 clase normalizate ia nota brută medie ca valoare mediană a clasei 5, iar valoarea 2/5 abatere ca întindere a fiecăreia dintre cele 9 clase intermediare.Tabela 5 ia pentru fiecare clasă valoarea centrală în abatere şi valorile limită în abatere şi în centrală, de unde rezultă procentajul teoretic al fiecărei clase.

ClasaValori centrale în

centileValori limită în

centileProcentaje teoretice

0 - -1,8 3,6 3,61 -1,6 -1,4 8,1 4,52 -1,2 -1,0 15,8 7,73 -0,8 -0,6 27,4 11,64 -0,4 -0,2 42,0 14,65 0 +0,2 58,0 16,06 +0,4 +0,6 72,6 14,67 +0,8 +1,0 84,2 11,68 +1,2 +1,4 91,9 7,79 +1,6 +1,8 96,4 4,510 - 100 3,6

Se poate constata că clasele de la 3 la 7 înglobează complet limita de variaţie cuprinsă între medie şi abaterea ±1.

Totuşi, caracteristicile exprimate în termeni de abatere standard nu sunt perfect valabile decât atunci când repartiţia reală a notelor brute urmăreşte legea normală, ceea ce presupune ca ea să fie simetrică.Este preferabil să se folosescă calsamentul în procente şi conţinutul claselor în note brute să fie stabilit făcându-se cât mai mult posibil apropierea de procentajele teoretice indicate în ultima coloană a tabelei.

În acest sens se poate spune că etalonajul este “normalizat”.Mediile şi abaterile standard exacte date în tabela de etalonaj pentru fiecare factor ne permite utilizarea acestor norme şi în alte scopuri decât acela de a obţine notele standard individuale, de exemplu, în numeroasele studii experimentale care tind să descopere tipuri deosebite de

21

copii faţă de cei normali, ca bâlbâiţi, delincvenţi, elevi dotaţi pentru muzică etc. În multe dintre cercetări, datorită particularitatilor locale este de dorit să existe un grup de control local.

VIII.Semnificaţia psihologică a celor 14 trăsături fundamentale

Notele standard arată în mod firesc dintr-o dată unde se situează o persoană pentru un factor în raport cu populaţia generală.

De exemplu, o notă standard de 5 sau 6 semnifică faptul că individul se situează în mijlocul populaţiei, în timp ce o notă 0 sau 10 (media) indică o pozitie extrema.Notele unui subiect între 13-19 ani, dispuse în profil pe foaia de răspuns permite de asemenea comparaţii cu profilele tip ale diferitelor grupuri profesionale sau clinice.

Exactitatea ajustării este baza deciziilor psihologului pentru orientare şi prognostic sau aceste note standard precise pot fi utilizate ola fel de bine pentru a preciza un anume criteriu de performanţă, în modul descris în secţiunea următoare.

Înainte de a proceda la un calcul pur psihometric, cititorul trebuie să se familiarizeze (mai mult) cu semnificaţia psihologică a factorilor.Deşi pot fi făcute predicţii prin tratarea pur statistică a notelor, cu ajutorul fomulelor sau a ponderilor gasite experimental, aceste predicţii sau estimari vor fi mai clare şi mai fidele dacă se întelege în acelaşi timp ce se petrece din punct de vedere psihologic.

De aceea, semnificaţiile psihologice ale factorilor sunt dezvoltate cu termeni de comportament general.În acest manual de utilizare poate fi dată doar o scurtă descriere.

Tabele următoare arată formele de comportament din viaţa reală care s-au relevat prin experienţă şi prin studiile de notaţie, expresiile fiecărui factor, adică acelea care au pentru factorul respectiv saturaţii semnificative.

Formele de comportament, apărând primele în fiecare listă sunt astfel plasate pentru că au corelaţii ridicate cu factorul.Fiecare factor este prezentat ca un continuu bipolar, cele două titluri polare şi cele două liste de comportamente dispuse la dreapta şi la stânga descriind polii extremi.

O notă ridicată la test corespunde totdeauna polului indicat la dreapta.Totuşi, nu trebuie să se creadă că polul “ridicat”, figurând la dreapta, este “bun”, în sensul psihologic şi polul “inferior” este “rău”.

După performanţele şi scopurile considerate sunt avantajoase ambele, alternativ.Acest lucru va apărea mai clar în prezenta corelaţiilor pozitive şi negative pentru aproape toate criteriile.

Factorii sunt prezentaţi aici în ordinea lor alfabetică obişnuită, această simbolizare provenind la origine din plasarea factorilor în ordinea contribuţiei lor descrescătoare: adică factorul A influenţează mai mult comportamentul total al unei persoane ca factorul Q4.În scopul de a facilita corespondenţele de la o cercetare la alta, factorii sunt desemnaţi în acelaşi timp prin titlul lor tehnic psihologic şi între paranteze printr-o denumire descriptivă mai comună, dar mai vagă, potrivită să faciliteze explicarea rezultatelor în discutarea cazurilor cu profanii.Totuşi, desemnarea codificată este aceea prin care aceşti factori sunt în prezent cunoscuţi în mod obişnuit şi comod pentru psihologii cercetători (literele de la A la Q constituie referinţele principalilor factori cunoscuţi ai personalitaţii, dintre care unii sunt absenţi din acest test).

Cercetătorul poate dori de asemenea cotele Indexului Universal pentru descrierea datelor de observaţie în viaţă, (U.I. (L)=life) şi (U.I. (Q)…) pentru chestionare, datele de autoevaluare.

22

Factorul A ( U.I.(L.Q.) 1)A-

SCHIZOTHYMIE(distant, rigid)-agresiv, critic-opozant, rezistent la indicaţiile adulţilor-rece, distant-dur, precis-bănuitor, gelos-rigid-rece-fioros şi plângăreţ(pus pe ţâfnă şi plâns)

A+CYCLOTHYMIE

(cald, sociabil)-bunătate naturală, agreabil-gata de cooperare-preventiv-tandru, dezinvolt-încrezător-adaptabil, nepasător-cordial-zâmbitor, pus pe râs

Această dimensiune factorială relevă, după toate indicaţiile disponibile, dimensiunea dihotomică fundamentală cunoscută de mult timp în psihiatrie între dezordinile ciclice (maniaco-depresive) şi în psihozele schizofrenice.Profesorul se poate întreba de ce termenii complecşi (neorientaţi spre anomalie) de ciclotimie şi schizotimie trebuie să fie întrebuinţaţi mai degrabă ca termenii mai simpli şi netehnici de mai sus (ex. cordial, etc).Motivul este că aceste exprimări sunt bogate în semnificaţii în operele lui Bleuler, Freud, Kretschmer, White şi alţii.În mod deosebit, observaţiile fine ale lui Kretschmer adaugă mult la ceea ce psihologul poate deduce din notele acestui factor.

Notaţia oscilaţiilor excitaţia-depresia umorului apare uneori şi în partea dreaptă, dar trasăturile cele mai constante ale ciclotimiei sunt: uşurinţa de a trăi, uşurinţa de a se emoţiona, interesul pentru oameni, care apare în tabel pe primul loc.În răspunsurile la chestionar elevii notaţi cu A+ exprimă o preferinţă marcată pentru activităţi în legatură cu oamenii, le fac plăcere contactele sociale şi sunt în general dispuşi să se conformeze convenienţelor, în timp ce persoanele A- sunt mai puţin conciliante, mai serioase şi preferă lucrurile sau cuvintele în locul oamenilor, iubesc munca solitară, camaraderia intelectuală şi introspecţia.

Există indicii că reunirea persoanelor A- dă mai uşor grupuri reactive şi există dovada experimentală că acestea sunt mai generoase în raporturile sociale, mai puţin tulburate de critică, mai apte să-şi amintească numele oamenilor.

Schizotimicii sunt mai penetranţi în aprecierea lucrurilor şi a oamenilor, mai siguri într-o muncă de precizie, mai inventivi, mai atacaţi în a-şi ţine promisiunile şi a-şi îndeplini obligaţiile.

Factorul B (U.I. (L.Q.) 2)B-Aptitudine mentală generală slabă(sporit limitat)-de moralitate inferioară-abandonează uşor-grosier, neinteresat de subiectele intelectuale

B+Inteligenţă generală(inteligenţă vie ascuţită)-conştiincios-perseverent-intelectual, cultivat

Aceste asociaţii indică o tendinţa a copilului inteligent de a fi mai moral, mai perseverent, de a arăta mai mult interes pentru şcoală.Ele indică, de asemenea, pentru ce tinde el să fie pentru ceilalţi un bun tovarăş de muncă, bine adaptat la şcoală, fiind uneori

23

recunoscut ca şef, şi de ce nu devine delincvent.Totuşi, principalul scop al măsurii (factorului) B nu este acela de a adăuga informaţii asupra personalitaţii ci de a completa masurarea celorlalţi factori importanţi pentru majoritatea previziunilor şcolare şi clinice cu o scurtă apreciere a inteligenţei generale.

Majoritatea programelor examenelor şcolare şi clinice au acordat în trecut prea mult timp măsurării aptitudinilor atunci când o predicţie şi o înţelegere mai bună puteau fi obţinute prin cunoaşterea mai completă a dimensiunilor personalitaţii.

Totuşi, principala aptitudine, adică capacitatea mentală generală (“g”-ul lui Spearman) este totodată importantă, de aceea i s-a rezervat un rol propriu alături de celelalte dimensiuni ale personalităţii, de o valoare predictivă aproape egală.Există în şcoală şi în clinică, în majoritatea situaţiilor de examen, o măsură a acestei aptitudini mai susţinută şi mai fidelă decât această scurtă scară introdusă de H.S.P.Q. (cu scopul de a completa pe celelalte).

Rezultatele unui asemenea test mai fidel şi mai de durată vor fi considerate cu mai multa greutate atunci când vor fi disponibile pentru a fi combinate cu nota scării B.

Să menţionăm de asemenea că această scară mai are o corelaţie perfectă cu un test de inteligenţă obişnuit, cu timp limiatat.Măsura factorului B este o masură de putere şi nu de rapiditate, ea măsoară mai degrabă aptitudinea generală “cristalizată” şi mai puţin pe cea “fluidă”.

Factorul C (U.I. (L.Q.)3)C-Instabilitate emoţională sau slăbiciunea Eului(emotivitate, imaturitate, instabilitate)-reactiv emoţional la frustraţie-inconstant în atitudini şi interese-excitabil, hiperactiv-evită responsabilitaţile, abandonează uşor-neliniştit-se afla implicat în conflicte şi accidente

C+Forţa Eului(maturitate, calm)-matur emoţional-stabil, constant în interesele sale-calm, flegamtic-realist, adaptabil-placid, imperturbabil-evită cazurile dificile

Forţa Eului este considerată de obicei un factor exprimând gradul de realizare a integrării dinamice şi a controlului emoţional, adică, succesul instruirii emoţionale.Dar lucrările lui Eysenck şi Cattell arată că forţa Eului nu este în întregime o problemă de formaţie, pentru că tendinţele constituţionale determină dificultăţi în realizarea controlului emoţional.Acest lucru trebuie luat în seamă în diagnosticul diferenţelor în aptitudini de a tolera frustraţia.

Din studiile clinice rezultă că această slăbiciune a Eului este o bază comună pentru majoritatea formelor de nevrozism.

Copilul C-, după răspunsurile sale la itemi, este uşor contrariat de lucruri şi de oameni, este adesea nemulţumit de familia sa şi de şcoală, îi vine greu să-şi păstreze calmul, este descurajat de inaptitudinea sa de a respecta regulile de conduită.El are reacţii nevrotice generalizate sub formă de tulburări digestive şi de somn, temeri nemotivate, comportament şi oarecare tulburări de sănătate.O notă slabă în factorul C se întâlneşte într-o mare varietate de tuolburări de caracter şi în nevroză.

Copilul care are o slăbiciune marcată a Eului, poate să eşueze în mod grav în adaptarea sa dacă este rupt de anturajul familial sau dacă este supus înregimentării (înrolării) sau constrângerilor, de exemplu, într-o tabără militară sau de muncă.

24

Factorul D ( U.I. (L.Q.) 4)D-Temperament flegmatic(greoi)-placid, suficient sieşi-chibzuit-indiferent-şters-constant-calm, liniştit

D+Temperament excitabil(neînfrânat)-exigent, nerăbdător-captând atenţia, afectat-excitabil, hiperactiv-predispus la gelozie-cu tendinţă de afirmare, egoist-distras, în care nu poţi avea încredere-cu simptome de nervozitate

Această dimensiune se distinge de C prin calitatea temperamentală mai imediată a excitabilităţii, prin distragerea spiritului care rătăceşte, printr-o tonalitate de insecuritate şi printr-o accentuare irepresibilă, pozitivă, afirmativă, stenică, a emotivităţii.

Un copil cu nota D ridicată are un semn agitat, uşor de distras de la munca sa de către un zgomot intrinsec, care se poate simţi suparat sau rănit în lipsa unei poziţii importante sau de fiecare dată când este constrâns sau pedepsit.Deşi amabil şi afectuos într-o dispoziţie calmă, atunci când este constrâns el poate fi foarte impulsiv.

Factorul E ( U.I. (L.Q. ) 5)E-Supunere(dulce)-supus-dependent-binevoitor, tandru-expansiv-conformist-derutabil uşor-suficient sieşi

E+Dominanţă sau asecndenţă(agresiv, combativ)-afirmativ, sigur de sine-independent de spirit-dur, sever, ostil-solemn-neconformist, rebel-tenace-captând atenţia

Modul de expresie a trasăturii dominanţei la femei pare puţin diferit de cel al bărbaţilor.În plus, ansamblul trăsăturilor femeilor (tendinţa spre ipohondrie, echilibrul social, dorinţa de a fi remarcată, de a capta atenţia) diferă de ansamblul caracteristicilor bărbaţilor.Dominanţa tinde să fie pozitiv corelata cu statutul social şi este mai ridicată pentru şefii recunoscuţi decât pentru cei ascultători.

Totuşi, corelaţia este mai puternică cu comandamentul căutat decât cu cel acceptat.Experienţa arata că grupurile în care toţi membri sunt de acord cu acţiunea dominantă arată o interacţiune de roluri mai eficace şi procedee veritabil democratice.Ei se simt liberi să participe, ei traversează fără ezitare problemele privind grupul şi critică imperfecţiunile grupului.

Cele două poziţii extreme ale acestei dimensiuni ridică probleme de adaptare.Nota ridicată (dominanţa) face parte din paternul asociat problemelor de comportament delictual la adolescenţi, dar şi notele joase sunt la fel de “patologice”, căci apar în profilurile nevroticilor tradiţionali.

Factorul F ( U.I.(L.Q.) 0 )F- F+

25

Non-expansivitate(moderat, serios)-taciturn, introspectiv-deprimat, care se reţine-plictisit, visător-necomunicativ, ataşat valorilor personale-lent, chibzuit

Expansivitate(entuziast, nepasător)-gălăgios-vesel, hazliu-nepasător, senin-franc, expresiv, reflectă grupul din care face parte-vioi şi alert

Este unul din constituenţii cei mai importanţi ai extraversiei (care este un compus de ordin secund al mai multor trăsături primare fundamentale).Aparent este aceeaşi dimensiune ca starea de Excitaţie-Depresie între care pot oscila anormal psihoticii, de la manie la depresie şi melancolie.

Persoanele expansive au în general un aer mai puţin sever, mai creator, optimist, au o atitudine mai nepasătoare, deci aspiraţii mai puţin exigente.

Non-expansivii sunt cotaţi ca secreţi, visători, cu o înclinare pentru obişnuinţa nervoasă aparte de a-şi roade unghiile.

Expansivitatea are legătură semnificativă cu preferinţa pentru viata în marile oraşe şi cu poziţia în familie, primuol născut tinzând să fie mai rezervat, cel mai mic fiind mai expansiv.Absolut independent de acest efect de rang în familie, expansivitatea descreşte după adolescenţă, cu vârsta, datele cele mai frecvente arătând o cădere marcată între 17-35 ani.În limbaj curent non-expansivitatea poate fi considerată ca o creştere a încărcăturii grijilor.

Factorul G ( U.I. (L.Q.) 7)G-Absenţa acceptării normelor morale colective(inconstant, puţin sigur)-abandonează uşor-inconştient-frivol-exigent, nerăbdător-relaxat, indolent-puţin sigur, delicvent-neglijând obligaţiile sale faţa de oameni

G+Forţa caracterului sau a Supraeului(conştiincios, perseverent)-perseverent, hotărât-responsabil-maturizat emoţional-ordonat în mod consecvent-conştiincios-atent faţă de oameni şi lucruri

Acest factor care are o asemănare superficială cu C, în ceea ce indică mai degrabă controlat, decât emoţional este caracterizat prin energie şi perseverenţă.Se poate emite ipoteza că acest factor corespunde Supraeului din psihanaliză.S-ar părea că acest factor descrie cel mai bine atitudinea faţă de normele morale, tendintele de susţinere a Eului şi de frânare a Sinelui care sunt în general considerate ca indicatori ai Supraeului şi pe care le putem distinge de stabilitatea emoţională mai imposibilă a factoerului C, rezultând dintr-o bună integrare dinamică de-a lungul întregii vieţi.

Subiectiv, o persoană G+ se vede ea însăşi ca respectuoasă şi responsabilă, metodica, capabilă de concentrare, cu grija de a reflecta înainte de a vorbi şi preferând oamenii eficace altor companii.Un mare numar de teste obiective au fost deja găsite pentru acest factor şi par să indice reuşita în activităţi variate reclamând perseverenţă, regularitate şi o bună organizare a gândirii.O notă ridicată în factorul G este în general de bun augur pentru rezultatele, interesul, popularitatea şi aptitudinea de ajuca rolul de şef în şcoală şi mai târziu, reuşita profesională.

26

O forţă a Supraeului slabă care asociata cu minciuna, lăudăroşenia, distrugerea proprietăţii, dispreţul faţă de lege şi ordine, cu accese de furie (atunci când se încearcă disciplina copilului) este cu adevărat o trăsătură centrală a profilului delicventului şi reprezentativă pentru educarea caracterului.

Factorul H ( U.I. (L.Q.) 8)H-Threctia(temator, timid, sensibil la ameninţări)-temător, în retragere-retrăgându-se în faţa sexului opus-distant, rece, stăpânit-tendinţa de a se înăcri-moderat, conştiincios-interese limitate-grijuliu, chibzuit, prevăzând rapid riscurile

H+Parmia(îndrăzneţ, insensibil)-îndrăzneţ, doritor de a întâlni oameni-activ, interesat de sexul opus-sensibil, cordial-binevoitor-impulsiv şi frivol-interese emoţionale şi artistice-nepăsător, nevăzând semnele primejdiei

Este un factor bine definit care a fost descoperit în mai multe etape în notaţii şi în chestionare.Probabil că H- reprezintă temperamentul constitutional schizotimic, leptosom (el este în mod manifest mai puternic determinat de ereditate decât comportamentul A- schizotimic).Copilul H- prezintă sindromul replierii, sindromul de grijă, de bună conduită, care poate fi o condiţie la schizoizii prepsihotici (care este însă întru-totul normal în afara circumsatnţelor traumatizante). Individul H- se prezintă el însuşi temător, în exces, lent, împiedicat să se exprime, evită profesiunile care antrenează contacte personale, preferând unul sau doi prieteni intimi, evitând marile reuniuni sau competiţiile publice, temându-se de situaţii noi, cumva ranchiunos şi bănuitor, dar plin de solicitudine pentru sentimentele altora şi nesimţindu-se capabil să menţină (păstreze) contactul cu realitatea din jurul lui.

În grup, persoanele având un H ridicat se simt libere să participe, dar sunt în general judecaţi ca oratori prolicşi, insensibili şib tind să facă mai mult remarci de ordin interpersonal decât remarci privind problema în chestiune.

Un mare număr de indicii fiziologice s-au dovedit a fi în corelaţie cu H şi se pare că H- este: a)În mod esenţial un factor constituţional; b)în legătură cu reactivitatea sistemului nervos autonom ameninţării.Termenul de Threctia (de la threat=ameninţare) pentru H- este determinat să amintească această sensibilitate la ameninţare, în timp ce Parmia, dimpotrivă, este o prescurtare pentru “predominanţa parasimpatică”.

Factorul I (U.I. (L.Q.) 9 )I-Harria(dur, realist)-realist, fără să se aştepte la fapte extraordinare-încrezător în sine, asumându-şi responsabilităţi-dur ( până la cinism)-reacţionând slab la problemele artistice (dar nu lipsit de gust)-deloc marcat de opere ale fanteziei-acţionează din raţiuni practice, logice-suficient sieşi

I+Premsia(sensibil din punct de vedere estetic)-exigent, nerăbdător, nedăjduind atenţia-dependent, cautând ajutor şi simpatie-amical, dulce, indulgent cu sine şi cu semenii-dificil de satisfăcut, în artă manierat (politicos)-imaginativ în viaţa sa interioară şi în conversaţie-acţionează datorită inruiţiei, sensibilitaţii-caută să atragă atenţia, frivol

27

-dă puţină atenţie incomodităţilor fizice -ipohondru, anxios

În studiile pe chestionare, subiectul “premsic” I+, a dovedit o repulsie din delicateţe faţă de oamenii bădărani şi faţă de meseriile aspre (grele), a descoperit gustul plăcut al călătoriilor şi al noilor experienţe, a dovedit o imaginaţie labilă, instabilă, un spirit artistic, gust pentru teatru, o anumită capacitate practică în afacerile generale.Există indicaţii că artiştii au note ridicate la acest factor şi că factorul este sensibil la diferenţele de patern cultural, căci normele europene iniţiale sunt mai ridicate decât cele din SUA.Femeile şi fetele se situează detaşat mai sus decât bărbaţii şi băieţii. Rezultatele muncii în grup tind să fie cu atât mai scăzute cu cât nota I+ medie a membrilor grupului este mai ridicată, şi subiecţii I+ sunt descrişi mai degrabă ca agitându-se inutil, îndreptând munca grupului către decizie şi făcând remarci de natură socială şi emoţională negative (indulgenţe pentru ei înşişi, subtile în exces, descurajante).I- reprezintă, dimportivă, o dimensiune temperamentală dura, masculină, practică, matură, generatoare a solidarităţii de grup şi realistă (prin opoziţie cu tendinta de “a spune prostii”).

Un rezumat al acestui patern se găseşte deja la W.James, în continuumul să de bază “Sensibilitate- Asprime”.Faptele arată că el nu este temperamental ci din contră este aproape în întregime determinat de mediu şi de cultură.

Astfel, I+ este asociat cu căminele supraprotejate şi în unele cazuri, de o cultură delicată, de asemenea cu culturi perimate, cu un patern desemnat mai bine ca “sensibilitate emoţională protejată”, pe scurt Premsia.În acelaşi mod, “Harria” rezumă titlul “duritate şi realism”, la polul opus I-.

Totuşi, trăsătura principală pentru I+ este căminul complezent penhtru expresia emoţională, supraprotejată şi nu rafinamentul căci I+ poate fi întânit şi în căminele de nivel cultural foarte scăzut.

Copiii având un I ridicat raportează că evită situaţiile aspre şi aventuroase, că le polace să depindă de un stăpân, sunt artişti şi îngrijiţi, dar dezorganizaţi.Ei tind să fie solitari şi ineficace în caz de urgenţă.

Apar ca fiind greu de satisfăcut, dependenţi, povestind întâmplări şi reclamând atenţia, precauţi, plângându-se de oboseală, de coşmaruri, de tulburări de stomac şi indispoziţii imaginare, cu tendinte de sustragere în faţa jocurilor şi a exerciţiilor fizice.Copilul având o notă I foarte ridicată trebuie încurajat să-şi dezvolte responsabilitatea, să se agăţe mai puţin de şef ca subordonat sau de parinţi şi să se implice mai mult în activităţile grupului de vârsta lui.

Semnele clinice arată că se pot dezvolta sindroamele isteriei de conversie, isteriei de angoasă şi ipohondrie.Studiul logitudinal al lui Hoffman arată o tendinţă mai marcată a isteriei de angoasă la adulţii care au avut în copilărie un I ridicat.

Factorul J (U.I. (L.Q.) 10)J-Zeppia(iubind acţiunea colectivă)-plăcându-I să acţioneze în grup-plăcându-I atitudinea prevenitoare-relevându-şi şi construindu-şi personalitatea în acţiuni de grup-viguros-acceptând normele comune

J+Coasthenia(individualist, dificil de satisfăcit)-acţionând singur-fiindu-şi suficient lui însuşi-opozant prin exigenţă-obosit ca un neuroastenic-înclinat să cântărească totul (intelectual)

28

Acest factor s-a dovedit un patern greu de interpretat.A fost denumit în mod divers factorul lui Hamlet, neurastenic, etc.

În raspunsurile la chestionar, copilul J+ preferă să facă lucrurile el însuşi este dificil de satisfăcut fizic şi intelectual, el reflectă la greşelile sale şi la modul cum pot fi evitate, tinde să nu uite dacă a fost nedrept tratat, are vederi personale, diferite de cele ale grupului, dar preferă să le păstreze pentru el şi să evite discuţiile, ştie că are puţini prieteni.Psihologul va recunoaşte că acest factor susţine comportamentul obsesional-compulsiv şi neuroastenic, de unde termenul de “co-astenie”.

Factorul O (U.I. (L.Q.) 15)O-Adaptare încrezătoare(încrezător, simţindu-se în securitate)-încrezător în sine-vesel, cu resurse-rezistent, liniştit-eficace (chiar dacă foloseşte mijloace ilicite)-nepasător-viguros, cu asprime-fără temeri-dedându-se la activităţi simple

O+Tendinta spre culpabilizare(timid, nu se simte în siguranţă)-grijuliu, anxios-deprimat, plângăreţ-sensibil, tandru, uşor de tulburat-având un simţ marcat al datoriei-exigent, aferat (ocupat până peste cap)-ipohondriac-având simptome fobice-morocănos, solitar, absorbit

Pentru chestionarele mai vechi s-au utilizat termeni ca “tendinţa depresivă”, “tendinţa morocănoasă”, “tendintă emoţională”, “deprecierea Eului” şi chiar “nevrozism” pentru acest factor şi toate denumirile au ceva exact.Aşa cum arată şi itemii, persoana O+ pare foarte obosită de situaţiile excitante, se simte inaptă să înfrunte diversele cerinţe cotidene ale vieţii, este împiedicat să doarmă de griji, este uşor de descurajat şi în mod deosebit plin de remuşcări, găseşte că oamenii nu sunt aşa de morali şi atenţi pe cât ar trebui să fie, este înclinat către compasiune, preferă subiectele şi ocupaţiile liniştite decât relaţiile cu oamenii şi zgomotul.Astfel de oameni reacţionează vehement în faţa dificultăţilor şi au nevoie de încurajare.

La copii pot fi remarcate temeri precise şi un sentiment central de insuficienţă şi solitudine, ca subiecţi cu note O+.

Experienţele de dinamică a grupului arată că subiecţii care au un O ridicat nu se simt acceptaţi sau liberi să participe , că sunt sensibili la normele de grup şi gata să se conformeze lor, sunt consideraţi ca jenaţi în colectiv.

Ei nu sunt acceptaţi în colectiv, adică sunt slab adaptaţi social.Clinic, o notă O ridicata apare în toate cele 40 profile care cuprind diverse forme de nevroză, psihoză, tulburări caracteriale şi chiar infirmitate psihică.

Factorul Q2 ( U.I. (Q.) 17)Q2-Dependent de grup(depinzând social de grup)

Q2+Suficient sieşi(fiindu-şi suficient sieşi, plin de resurse)

Acest factor, aşa cum îl indică desemnarea prin litera Q nu este stabilit în mod clar în notaţiile comportamentului extern şi se manifestă mai degrabă în atitudinile interne.Este unul din factorii principali în factorul de ordin secund al

29

introversiei.Conţinutul itemilor arată în Q2+ o persoană decisă şi obişnuită să decidă singură, în timp ce la polul Q2- descoperim o persoană care merge cu grupul, valorizând aprobarea socială, care este convenţională şi urmează moda.Oamenii de ştiinţă, cadrele superioare şi alţi indivizi care reflectă mult prin ei înşişi se situează deasupra mediei la acest factor.În dinamica grupului, persoana care are un factor Q ridicat este în mod semnificativ nesatisfăcută de integrarea în grup, facând remarci care sunt adesea soluţii mai degrabă decât întrebări şi, de accea, tinde să fie înlăturata.La şcoală, copiii Q2 stau în mod obişnuit deoparte.Se pare că au amici mai mari, având interese mature şi atingând un nivel de reuşită generală mai ridicat.

Factorul Q3 (U.I. (Q.) 18)Q3-Sentiment de sine slab(moale, care nu se controlează)

Q3+Sentiment de sine puternic(disciplinat, exigent, voluntar)

Acest factor, ca şi cel precedent este indexat cu Q pentru că nu a fost stabilit clar decât în răspunsurile la chestionare, deşi are corelaţii cu câteva criterii de comportament importante.Faptul că scapă notaţiei poate ţine, dacă ipostazele prezente sunt corecte, de atitudinea faţa de sine; el exprima de fapt gradul în care individul a adoptat un sentiment faţă de al însuşi ideal, prin care el îşi dirijează comportamentul.

Există toate motivele să se creadă că dezvoltarea sa poate fi stimulată printr-o educaţie a valorilor directă, constructivă şi o încurajare a respectului de sine.

La prima vedere, poate fi surpinzător că un factor aşa de însemnat, cu legături aşa de numeroase cu alte orientări nu s-a regăsit în notaţii, dar cauza poate apărea în ipoteza că el se relevă în principal în afectele subtile ale controlului şi bunului gust.Răspunsurile saturate în acest factor arată că un copil având o notă Q3 ridicată se controlează foarte bine, străduindu-se să aprobe normele etice acceptate, este dornic să facă bine, are consideraţia pentru alţii, este prevăzător, dispus să-şi reducă şi să-şi controleze exprimarea emoţiilor sale, este conştiincios.Acest factor are o corelaţie subsatbţială cu sentimentul de sine, adică integrarea pulsiunilor în sentimentul vizând să menţină o idee despre sine adecvată.Polul său negativ este în mod esenţial o emotivitate necontrolată, o excitabilitate, o respingere a cerinţelor culturale, care are o anumită asemănare cu factorul D şi ne aminteşte că factorul Q3, nu este, dupa cercetări, în întregime determinat de mediu ( în testul 16PF, n-a fost factorial posibil să se separe clar Q3 de D).

Cercetarea asupra anxietăţii arată că Q3 este de pondere mare în factorul de anxietate de ordin secund.

În dinamica grupului, o notă Q3 ridicata se întâlneşte în mod special la persoanele care sunt alese ca şefi, şi chiar mai mult, pentru şefii eficienţi decât pentru şefi bucurându-se de favoarea celorlalţi. Aceşti indivizi stăpâni pe ei înşişi şi obiectivi fac mai mult reflexii asupra grupului decât alţii, în special ei ridică probleme, propun soluţii, sunt doriţi în colectiv şi nerepugnabili.Un Q3 ridicat este asociat reuşitei în mecanică, în matematică şi activităţi de organizare a producţiei.El este ridicat la coordonatori, la funcţionarii din serviciul de personal, la psihiatri, la cei la care obiectivitatea, echilibrul şi decizia sunt cerute în mod deosebit.

Datorită rolului său în numerose situaţii de control, Q3 a fost denumit factorul “gyroscopic” al personalităţii furnizând stabilitatea şi orientarea.O notă slabă la Q3 este deci asociată delicvenţei juvenile.

30

Factorul Q4 (U.I. (Q.) 19)Q4-Tensiune ergică joasă(destins, calm)

Q4+Tensiune ergică înaltă(tensionat, excitabil, frustrat)

Acest ultim factor din cei 14 este de asemena desmnat prin Q pentru că este un patern care apare mai bine în chestionare, în timp ce în notaţii este greu de cuprins.

Copiii şi adulţii având o notă Q4 ridicată se descriu ei înşişi fiind îngrijoraţi fără motiv, tensionaţi, iritabili, agitaţi.Ei se simt frustraţi şi sunt conştienţi că sunt criticaţi de parinţii lor pentru neglijenţă, pentru caracterul lor fantezist şi pentru neatenţia lor în legătură cu obiective importante.

O anumită asemănare superficială există între Q4 si factorul D, dar o adevărată relaţie există mai degraba între Q4 şi C-, slăbiciunea Eului, şi O+, tendinţa de culpabilizare, cu care el are în comun o controbuţie la factorul de ordin secund al anxietăţii.

Din punct de vedere clinic, este important faptul că Q4 împarte cu O capacitatea de a diferenţia subiecţii nevrotici de cei normali şi este unul din cei trei factori puternici ai anxietăţii generale.El este de asemenea ridicat în tulburarile caracteriale, în infirmitaţile psihice şi în psihoze.Cea mai bună interpretare generală a foctorului Q4, până în prezent, este aceea care prezintă un nivel de excitaţie şi de tensiune datorat pulsiunilor nedescărcate ( frustrari).

IX.Utilizarea prognostică şi diagnostică a notelor, la şcoală şi în clinică

Notele la H.S.P.Q. vor apărea în final, urmărind metodele descrise la secţiunile VI şi VII, ca un profil al notelor standard pentru fiecare individ.Pentru sfat, pentru diagnosticul clinic, pentru selecţia şcolară se pot utiliza aceste note în două feluri:1. fie pentru a înţelege individul direct pe baza interpretărilor psihologice ale factorilor

date în secţiunea precedentă şi îmbogăţite prin lecturi suplimentare;2. fie pentru a formula prognosticurile statistice fundamentate pe calculele făcute,

plecând de la notele factoriale.Aceste metode de cunoaştere a personalitaţii ar trebui combinate mai degrabă,

decât utilizate izolat. Diagnosticul unui caz individual este uşurat dacă se apreciază asemănarea sa cu sindroamele tip şi dacă se calculează posibilitaţile lui de a fi încadrate într-una sau alta dintre categoriile prognostice.

Reciproc, un prognostic pur statistic, chiar atunci când e stabilit mecanic prin formule asupra unui mare număr de cazuri este mai bogat şi mai precis dacă este extins şi nuanţat ţinând seama de natura psihologică a factorilor.Acest lucru presupune cunoaşterea evoluţiei lor în raport cu vârsta şi dupa modul cum acţiunea lor poate fi modificată în situaţia dată.

Profesorii şi consilierii pot folosi prima metodă (de cunoaştere); psihometricienii vor recunoaşte că în cadrul celei de a doua metode, “statistică”, trebuie să ia în consideraţie alte două metode subordonate, secundare, având scopuri şi ipoteze diferite, adică:1.metoda estimării prin ajustare, prin care se calculează în ce masură profilul personalităţii subiecţilor se ajustează profilului criteriu, care mai târziu poate fi profilul mediu al unei profesii.2.metoda estimării nivelului în criteriu.Testul masoară un criteriu mic, de exemplu, succesul într-o profesie sau cunoştinţele la o disciplină şcolară sau prognosticul vis-à-vis

31

de un anume tratament (probabilitatea unui bun răspuns terapeutic).Se cunosc ponderile cu care fiecare notă factorială trebuie să fie multiplicată înainte de a fi însumată în ecuaţia de regresie pentru a da estimarea cea mai bună a acestui criteriu.

Problema nu este dacă “aparţine el acestui grup” ca în cazul metodei estimării prin ajustare, ci mai degrabă “în ce măsură este el un bun…” în termenii unui anumit criteriu de performanţă. Acest lucru presupune aproape invariabil o relaţie binară între nota factorială şi criteriu în ecuaţia de specializare ordinară.

Profesorul poate totuşi foarte simplu să compare şi vizual un profil dat cu profilurile stabilite.Datorită marii varietăţi a problemelor individuale, orientare, rezultate obţinute, adaptare, vis-à-vis de care un profil al notelor H.S.P.Q. poate fi util, este recomandabil, din punct de vedere al organizării muncii să se aplice sistematic ambele forme, annual sau din doi în doi ani.

Rezultatele clasate, a căror stabilitate sporeşte prin acumulare, pot fi utilizate de cum se ridică o problemă individuală.Majoritatea corecţiilor acestor teste pot fi făcute de catre funcţionari de birou, administrarea şi confruntările cu observaţiile în clasă pot fi făcute de către profesori, lăsând prelucrările statistice şi concluziile clinice mai complexe în grija clinicianului sau psihologului şcolar calificat.

X.Obţinerea şi interpretarea notelor speciale: extraversie, anxietate şi alţi factori

În afara notelor celor paisprezece dimensiuni primare, se pot obţine largi măsurări ale personalităţii prin combinaţii.

Tehnic sunt numiţi factori de ordin secund şi constituie fie drept cauze, fie drept consecinţeale combinaţiilor factorilor primari.Dacă examinatorul doreşte să împingă mai departe analiza, el notează copilul pentru factorul larg extraversiune-introversiune, care exprimă tendinta generală a intereselor individuale către exterior sau către interior şi care este util pentru sfat.Nivelul total al anxietăţii este un aport valabil pentru înţelegerea stilului motivaţiei şi pentru diagnosticul de interpretare.

Nota extraversiune-introversiune este pozitivă la polul extraversiune, dar acest lucru nu implică faptul că extraversiunea ar fi preferabilă introversiunii, fiecare tendinţa cu virtuţile şi pericolele ei.

Analizele factoriale de ordin secund au arătat că acest factor larg saturează cei patru factori primari de mai jos.Se iau notele standard ale individului pentru factorii indicaţi, se ponderează prin valorile indicate în coloana din mijloc şi se totalizează notele ponderate.(Pentru Q2, care contribuie negativ la nota totală, nota standard trebuie să fie împărţită la 10.)

Trăsături Tratarea notei standardLimită

minim maximA. Ciclotimie Se multiplică cu 2 0 20B. Parmia Se multiplică cu 2 0 20C. Expansivitate Se multiplică cu 2 0 20D. Incapacitatea de a-şi fi suficient sie însuşi

Se scade din 100 100 70

Nota extraversiune-introversiune este utilă pentru a înţelege inadaptarea pentru că simptomele introvertitului (nota joasă), în acelaşi tip de situaţie de stres, se prezintă diferit de cele ale extravertitului (nota ridicata).

32

Ultimul exteriorizează adesea ceea ce primul converteşte într-un conflict interior nevrotic.În sfatul şcolar sau profesional se precizează de asemenea că ceea ce este bun pentru introvertit este foarte diferit de ceea ce convine extravertitului.

Notele nivelului de anxietate se obţin combinând, dupa acelaşi procedeu, notele standard ale factorilor primari ai personalităţii D, Q4 , O , Q3- , C- , H-.

Anxietatea operează ca un alt factor de ordin secund, la care contribuie slăbiciunea Eului ( C- ), tensiunea ergică ridicată ( Q ), timiditatea constituţională ( H- ), excitabilitatea ( D ).

Trăsături Tratarea notei standardLimită

minim maximD. Excitabilitate Se multiplică cu 2 0 20Q4. Tensiune ergică Se multiplică cu 2 0 20Q3. Slab control al sentimentului de sine

Se scade din 10 şi se multiplică cu 2

0 20

O. Tendinţă de culpabilizare Se multiplică cu 2 0 20C. Slăbiciunea Eului Se scade din 10 0 20H. Threctia Se scade din 10 0 20

0 100

O anxietate puternică se regaseşte în cele 14 profile – criterii analizate, oricare ar fi tipul general: nevrotic, psihotic, tulburarea de caracter sau chiar infirmitate fizică.O anxietate slabă, în consecinţa se poate apropia de ceea ce în mod obişnuit se desemnează prin termenul de “sănătate mintală”.O anxietate puternică poate fi fie nevrozism, fie o puternică tensiune situaţională.Astfel, o anxietate slabă poate revela fie o adaptare bună, fie o simplă absenţă a incitării.

Aceleaşi cercetari care au condus la definirea factorului anxietate de ordin secund a arătat că nevrotismul (sau tendinţa nevrotica) diferă de anxietate.

Există, în general, o anumită tendinţa la nevrotici de a fi mai anxioşi, dar anxietatea nu este nevrozism şi merită să fie estimată separat.

XI. Etalon

Etaloanele au fost construite pornind de la 1925 subiecţi protocol ( 484 (A) + 462 (13) băieţi + 530 (A) + 449 (B) fete ).Analiza rezultatelor obţinute la test de aceşti subiecţi a arătat că:1. Diferenţele dintre băieţi şi fete merg în acelaşi sens şi sunt date în tabelul VII.2. Influenţa vârstei nu este sensibilă.3. Diferenţele de origine şcolară nu antrenează variaţia sistematică a rezultatelor pentru

nici unul dintre cei 14 factori.Tipul de etalonaj adoptat este etalonajul în 11 clase normalizate cu un interval de

2 / 5 departare-tip pentru 9 clase intermediare.Procentajele corespunzând pentru fiecare clasă:

03,6

14,5

27,7

311,6

414,6

516

614,6

711,6

87,7

94,5

103,6

CHEIA CHESTIONARULUI H.S.P.Q

33

FACTORULITEMNR.

RASPUNSCOTA

PUNCTAJ POSIBIL

+ -

2p 1pITEM

NRR PCT

ITEMNR.

R PCT

A-Schizotimie

A +Ciclotimie

Ciclotimie pctMax=20

2322426282102103122123

CAACACCACA

BBBBBBBBBB

3226210312324282102122

AAAAACCCCC

2222222222

3226210312324282102122

CCCCCAAAAA

0000000000

B-Inteligenţă slabă

B+Inteligenţă forte

Inteligenţă fortePct max=10

2324434463648384104124

ABCABCCCBB

C-Instabilitate emoţională

C+Forţa Eului

Forţa EuluiPct max=20

4562526456585105125

CACACACACA

BBBBBBBBBB

5254585125462665105

AAAAACCCCC

2222222222

5254585125462665105

CCCCCAAAAA

0000000000

D-Temperament flegmatic inert

D+Temperament coleric mobil

Temperament coleric mobilPct max=20

727464766678687106126

CACACACACA

BBBBBBBBBB

274767871267466686106

AAAAACCCCC

2222222222

274767871267466686106

CCCCCAAAAA

0000000000

E-Supunere, toleranţă

E+Dominant,

agresiv

DominantPctmax=20

8928486888107108127128

CACACACACA

BBBBBBBBBB

9488810812882868107127

AAAAACCCCC

2222222222

9488810812882868107127

CCCCCAAAAA

0000000000

F-Introversiune,

non-expansivitateF+

Extraversie, expansiv, entuziast

ExtraversiunePctmax=20

1029304950697089109129

ACAAACACCC

BBBBBBBBBB

1030495070296989102129

AAAAACCCCC

2222222222

1030495070296989109129

CCCCCAAAAA

0000000000

G-Inadaptat social,

neacceptarea normelor

G+Adaptat social, forţa Supraeului

113151719091110111

AAACCACC

BBBBBBBB

113151911317190110

AAAAACCC

22222222

113151911317190110

CCCCCAAA

00000000

34

Adaptare socialăPctmax=20

130131

CA

BB

111130

CC

22

111130

AA

00

H-Threctia (fricos,

timid, pasiv, sensibil la

ameninţare)H+

Parmia (curajos, îndrăzneţ, activ,

cordial)Parmia

Pctmax=20

123252729293112113132133

CACAAACACA

BBBBBBBBBB

327292931131331252112132

AAAAACCCCC

2222222222

327292931131331252112132

CCCCCAAAAA

0000000000

I-Harria (dur,

realist, încredere în sine)

I+Premsia (sensibil,

fantezie)

Sensibil, pretenţios

Pctmax=20

1333345354737494114134

CACACACCAA

BBBBBBBBBB

3353731141341334547494

AAAAACCCCC

2222222222

3353731141341334547494

CCCCCAAAAA

0000000000

J-Zeppia (atitudine

de cooperare, sociabilitate)

J+Co-astenia

(individualism, sufiecienţă de sine, obosit)

IndividualismPctmax=20

141535557595115116135136

CACACACACA

BBBBBBBBBB

155595116136143575115135

AAAAACCCCC

2222222222

155595116136143575115135

CCCCCAAAAA

0000000000

O-Încredere în sine(preferă activităţi

uşoare)O+

Tendinţă la culpabilizare(timiditate,

insecuritate)pctmax=20

1636565776779697117137

CACACACACA

BBBBBBBBBB

3657779713716567696117

AAAAACCCCC

2222222222

3657779713716567696117

CCCCCAAAAA

0000000000

Q2-Dependenţă de

grupQ2+

Suficienţa de sine

Pctmax=20

17183738587898118138139

CACACACACA

BBBBBBBBBB

18387811813917375898138

AAAAACCCCC

2222222222

18387811813917375898138

CCCCCAAAAA

0000000000

Q3-Sentiment de sine

slabQ3+

Sentiment de sine puternic

Pctmax=20

193959798099100119120140

CACACACACA

BBBBBBBBBB

397999119140195980100120

AAAAACCCCC

2222222222

397999119140195980100120

CCCCCAAAAA

0000000000

Q4-Tensiune ergica

scăzutăQ4+

Tensiune ergică

2021404160

CACAC

BBBBB

214161101141

AAAAA

22222

214161101141

CCCCC

00000

35

ridicată 6191101121141

ACACA

BBBBB

20406081121

CCCCC

22222

20406081121

AAAAA

00000

Nivele superioare la fete-sensibilitate emoţională ( I )-sociabilitate călduroasă ( A )-tendinţă mai puţin marcată, dar încă subsatnţială pentru tensiune ( Q4 )-expansivitate ( F )-tendinţă spre culpabilizare ( O )-uşoară tendinţă posibilă pentru un individualism delicat ( J )-putere a voinţei ( Q3 )-forţă a Supraeului ( G )Nivele superioare la baieţi-maturitate emoţională şi stabilitate ( C )-caracter aventuros ( H )-o anumită tendinţă spre a fi suficient lui însuşi ( Q2 )-dominanţă

Factorii de ordinul doi

Introversiune-Extraversiune

Exemplu:TRASATURA NOTA STANDARD PONDERARE NOTA PONDERATA

AHFQ2

8674

X2=X2=X2=

10-4=

161214648

0-30 =INTROVERSIUNE35 = MEDIA (48 = persoană mai degrabă extravertită)40-70=EXTRAVERSIUNEA

Anxietate

Exemplu:TRASATURA NOTA STANDARD PONDEREA NOTA PONDERATA

DQ4

OQ3

CH

435857

X2=X2=X2=

10-2X2=10-5=10-7=

861045336

Sub 50 = sănătate minunată, bună adaptare (persoană mai puţin anxioasă decât media) 0 = media

36

60 = uşoară anxietate 75 = nivel de anxietate, dar care nu trebuie în mod necesar interpretat ca nevrozism pentru că poate semnifica fie isterie de angoasă fie o anxietate pur legată de o anumită situaţie a realitaţii (anxiogenă).

Tendinţa nevrotică

Se determină astfel:1. se calculează nota de anxietate (de exemplu 36)2. se împarte nota de anxietate la 10 şi se rotunjeşte spre cea mai apropiată cifră întreagă

(de exemplu 36:10=4)3. se adună la această notă (4) valoarea notei standard de la factorul I4. se adună apoi valoarea de 10 minus nota standard pentru factorul E5. se adună valoarea de 10 minus nota standard pentru factorul FTotalul variază între 0 şi 40. 20 = media>30 = tendinţe nevroticeExemplu (pornind de la exemplul precedent cu anxietate 36):Presupunem următoarele note standard pentru factori; I=5; E=8; F=7a.Anx=36; b.36:10=4; c.I=5; d. E=10-8=2; e. F=10-7=3; Total = 14 (persoană fără tendinţe nevrotice)

37