HRISTOS VOSCRES! - UUR 189_190.pdf„Balada“ de Ciprian Porumbescu, interpre-tatã la vioarã de...

Serie nouå, nr. 189-190 / aprilie 2011

În septembrie 2010, a fost depus în RadaSupremã proiectul legii privind limbile în Ucraina,elaborat de deputaþii O. Efremov, P. Symonenko ºiS. Hryneveþkyi. Deoarece acest proiect a provocatdiscuþii aprinse în societatea ucraineanã, preºedin-tele Radei Supreme, Volodymyr Lytvyn, l-a înaintatComisiei de la Veneþia pentru formularea observa -þii lor ºi concluziilor.

Analizând proiectul legii privind limbile înUcraina, Comisia de la Veneþia a apreciat cã acestproiect legislativ nu este echilibrat ºi a propus au to -ritãþilor ucrainene sã opteze pentru o abordare maicomplexã a problemei definirii întregii politici aUcrainei în domeniul limbilor.

Dupã cum a declarat agenþiei de presã UNIANMaryna Stavniciuk, membrã a Comisiei de laVeneþia, acest for al Consiliului Europei a analizat,în ºedinþa sa, proiectul de lege menþionat ºi a adop-tat o serie de recomandãri.

Stavniciuk a menþionat cã aceastã comisie apre-ciazã inten þiile Ucrainei de a elabora o legislaþiemodernã privind folosirea limbilor, având în vederefaptul cã pânã acum era în vigoare, cu mici modifi -cãri, o lege încã de pe vremea URSS. De asemenea,Comisia recunoaºte faptul cã, în contextul dez-voltãrii istorice, lingvistice ºi politice a Ucrainei,structurarea mediului lingvistic al þãrii re prezintã oadevãratã provocare. În ºedinþã s-a apre ciat ca pozi -tiv faptul cã, în ceea ce priveºte pre ve derile gene -rale, proiectul legii respectã documen tele inter-naþionale privind apãrarea drepturilor omului, aminoritãþilor naþio nale ºi a limbilor acestora.

Pe de altã parte, însã, Comisia considerã cãproiectul legislativ nu oferã o bazã juridicã suficientde clarã, consecventã ºi echilibratã pentru utilizareaºi protejarea limbilor în Ucraina. Dimpotrivã, dacãlegea va fi adoptatã în actuala formã, ea ar puteadeveni chiar un mijloc contraproductiv de regle-mentare a folosirii limbilor în þarã.

Problema limbilor în Ucraina este una complexãºi sensibilã, deseori folositã în campanii electoraleºi care nu o datã a provocat tensiuni în societateaucrai neanã.

În primul rând, din punctul de vedere al echili-brului corect între protejarea limbilor minoritãþilornaþionale ºi a limbii de stat, chiar dacã proiectullegii nu prevede nici un statut oficial suplimentarpentru limba rusã, el este perceput ca fiind o încer-care de a lãrgi sfera de utilizare a limbii ruse înUcraina, ºi practic, ca un prim pas spre bilingvismoficial ucrainean ºi rus. El limiteazã vizibil statutullimbii de stat ucrainene, deoarece principalul efectal proiectului legii este apãrarea ºi susþinerea limbii

ruse cel puþin la acelaºi nivel cu limba de stat înmulte sfere de activitate ºi pe tot cuprinsul Ucrainei.

În al doilea rând, sunt foarte limitate eforturile înceea ce priveºte susþinerea limbilor altor mino ri tãþi.Comisia este de pãrere cã o abordare mai atot cu -prin zãtoare a acestei probleme în cadrul cãre ia sã seacorde atenþia cuvenitã nevoilor tutu ror limbilor dinUcraina ºi tuturor minoritãþilor ar fi mai utilã ºi maicorectã.

Aºadar, faþã de proiectul legii sunt multe obser-vaþii care privesc neconcordanþa lui cu prevederileConstituþiei Ucrainei (mai ales cu art. 10) ºi cuacordurile internaþionale în materie.

În afarã de aceasta, o problemã importantã a pro -iec tului legii este utilizarea inadecvatã a principiilordefinirii juridice ºi proporþionalitãþii. Textul proiec-tului conþine numeroase probleme tehnice privindreglementarea juridicã, el nu asi gurã echilibru întrelibertatea individualã de opþiune, folosirea limbii în

viaþa privatã ºi socialã ºi eventualele res tric þii înceea ce priveºte opþiunea respectivã care trebuiedefinite clar în lege ºi care nu trebuie sã contravinãConstituþiei ºi actelor juridice internaþionale. El tre-buie sã permitã oamenilor sã înþeleagã exact modulîn care ei îºi pot exercita drepturile. Pe de altã parte,criteriile de folosire a limbii propuse în proiect potduce la denaturarea nejustificatã a compoziþiei ling -vis tice reale ºi nu corespund principiilor respectuluifaþã de autoidentificarea persoanei.

În opinia Comisiei de la Veneþia, autoritãþileucrai nene trebuie sã elaboreze soluþii legislativemai adecvate pentru a stabili un echilibru corectîntre protecþia drepturilor minoritãþilor, pe de o par -te, ºi pãstrarea limbii de stat ca instrument de inte-grare a societãþii în toate sferele, pe de altã parte.

Comisia de la Veneþia propune puterii din Ucrai -na sã opteze în favoarea unei abordãri comple xe aproblemei definirii întregii politici lingvisticeucrainene ºi sã iniþieze un proces atotcuprinzãtor derevizuire ºi modernizare în conformitate cu Consti -tuþia Ucrainei ºi cu obligaþiile ei interna þio nale învigoare.

Comisia de la Veneþia apreciazã cã o politicã însfera limbilor, clarã ºi consecventã, bazatã pe unlarg consens naþional este o condiþie-cheie pentruun proces legislativ reuºit. În afarã de aceasta, încondiþiile de faþã, sunt extrem de importante datelestatistice reale privind autoidentificarea lingvisticãa persoanelor. Ca urmare, o atenþie deosebitã tre-buie acordatã modului în care problema limbii va fievidenþiatã în timpul efectuãrii urmãtorului recen-sãmânt al populaþiei.

Ion ROBCIUC

Aprecieri çi observaÆii asupra proiectuluide lege privind limbile în Ucraina

HRISTOS VOSCRES!HRISTOS VOSCRES!

Cu ocazia Sãrbãtorilor de

Paºti, colectivul redacþional al

revistei vã doreºte ca în sufletele

voastre speranþa sã înfloreascã

mai puternicã, mai vie ca nicio-

datã! Paºte fericit!

Curierul ucrainean

Ucrainenii din Municipiul Iaºi, mobilizaþi demembrii Comitetului filialei Uniunii Ucrainenilordin România, au participat du mi nicã, 20 martie2011, la festivi tãþile dedicate ce lei de-a 197-aaniversãri a naºterii marelui poet ucrainean Tarasªevcenko.

Am participat la acest eveniment din douãmotive, ºi anume pentru a susþine organizaþia laacest eveniment ºi pentru a vedea cum s-a instalatîn noul sediu cumpãrat de Uniunea Ucrainenilordin România în strada prof. A. Sesan, nr. 46, bl.C5, ap. 3, format dintr-un apartament cu patrucamere ºi situat la parterul unui bloc de locuinþe.

În drumul meu spre acest eveniment am vizitatºi noua construcþie a sediului filialei UUR -Botoºani, în localitatea Rogojeºti, unde ne-amîntâlnit cu executantul ºi cu preºedintele filialei,dl Victor Semciuc.

La Iaºi, am ajuns sâmbãtã, 19 martie, pentru avizita noul sediu ºi pentru a mã întâlni cuComitetul filialei UUR, format din: VictorHrihorciuc - preºedinte, Daniel Seredenciuc -vicepreºedinte, Sorin Scalschi - vicepreºedinte,Timofte Macovei - secretar, Irina Seredenciuc ºiSilviu Ilie Sorgot - membri.

Am purtat discuþii despre dotarea noului sediudespre atragerea tineretului ucrainean care studi-azã la facultãþile din Iaºi, despre confecþionareacostumelor pentru dansatori ºi procurarea instru-mentelor muzicale necesare noii formaþii muzi-cale.

Festivitãþile de duminicã au început la orele11:00 cu un cuvânt de salut din partea preºedin-telui filialei Victor Hrihorciuc ºi a preºedinteluiUniunii Ucrainenilor din Ro mânia, deputatul ªte-fan Buciuta, care a prezentat ºi unele gânduridespre poetul ucrainean Taras ªevcenko.

A mai luat cuvântul în timpul programului ºi aprezentat salutul din partea ambasadoruluiUcrainei în România, Markian Kulyk, ºi dinpartea consulului general la Suceava, Vasyl Boie -ciko, dl consul Vasyl Nerovnyi.

Programul alcãtuit de UUR, filiala Iaºi ºiColegiul Naþional de Artã „Octav Bãncilã“ dinIaºi s-a derulat astfel: expoziþie de carte scrisã descriitori ºi poeþi din Ucraina, de scriitori ºi poeþiromâni de etnie ucraineanã; expoziþie de ziareeditate de Uniunea Ucrainenilor din România;expo ziþie de imagini „Din viaþa ºi preocupãrileucrai nenilor“; încondeiere ºi expoziþie de ouãîncondeiate din zona Paltinu - Suceava, îndrumã-tor prof. Ilie Sauciuc; moment poetic, versuri dincreaþia lui Taras ªevcenko recitate de AdrianaMarusec - UUR Iaºi, Gheorghiu Smaranda,

Marin Vasile, Da -maschin Ale xandru,Rîpã Ale xandrina,îndrumãtor prof. NucuIonescu - ColegiulNaþional de Artã „O.Bãn cilã“ din Iaºi;„Balada“ de CiprianPo rum bescu, interpre-tatã la vioarã de elevulPã duraru Tudor, în -dru mãtor prof. ªer banMereuþã, la pian prof.Carmen Costea; pro-gram muzical coregra -fic sus þinut de eleviiColegiului Peda gogicdin Kolomyia - Ucrai -na, îndrumãtor prof.Maria Ce cho vyci,prof. Mariana Iakubiv, prof. My kola Skilskyi ºiprof. Ivan Nykolaiciuk; „Polichinelle“ de S.Rahmaninov, interpretat la pian de eleva GoroveiRuxandra, îndrumãtor prof. Carmen ªoltuz;„Sarabanda ºi Allegro“ pentru oboi ºi pian de G.Grovlez, interpretate la oboi de eleva BoiangiuAna Maria, îndrumãtor prof. Ilie Gorovei, la pianprof. Luiza Botez; moment mu zi cal la drâmbãoferit de prof. Ilie Sauciuc; program coregraficsusþinut de grupul de dansatori „Veselka“ al fi -lialei UUR Iaºi ºi al Colegiului Naþional de Artã

„Octav Bãncilã“, îndrumãtor prof. RodicaFãliºteanu; program muzical susþi nut de grupulvocal - instrumental „Bukovynka“ - fi liala Iaºi aUUR, îndrumãtor prof. Ilie Gorovei; momentmuzical al studenþilor mediciniºti ucraineni aflaþila studii în Iaºi, Inga Vasilaki ºi Vitali Povzik.

La festivitate au participat din partea PrimãrieiIaºi, viceprimarul Romeo Olteanu ºi consilierulprimarului Sorin Iacoban care a þinut sã precizezecã sunt mulþumiþi de colaborarea cu UniuneaUcrainenilor din România ºi cã în continuare nevor sprijini în demersurile membrilor filialei Iaºi.

La întâlnirea de dupã program am felicitat ºieu conducerea filialei UUR Iaºi ºi am apreciatmodul sincer de apropiere dintre studenþii ºitineretul ucrainean din Iaºi ºi tinerii din Ucrainacare studiazã la Universitatea din Iaºi.

Le doresc ucrainenilor din Iaºi activitate rod-nicã ºi prosperã în noul lor sediu.

ªtefan BUCIUTA

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:[email protected]

redactor-çef:Ion robciuc

redactori:Gheorghe Andraçciuc

Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMArT orGAnIzATIon Srl“

curierul UcrAIneAn52

cUrIerUl UcrAIneAn

Sårbåtorirea mareluipoet ucrainean

Taras Çevcenko la Iaçi

InformareÎn data de 05.04.2011, la sediul Autoritãþii

Naþionale pentru Sport ºi Tineret, a avut locîntâlnirea de constituire a Consiliului Consul -tativ pe Probleme de Tineret (CCPT), unde afost invitatã ºi Uniunea Ucrainenilor din Ro -mâ nia ºi unde a fost delegat sã reprezinte Or -ganizaþia de Tineret a Uniunii Ucrainenilordin România Petreþchi Nicolae Miroslav, mem-bru al Consiliului UUR ºi al Comisiei pentruTineret.

La aceastã întâlnire au mai participatreprezentanþi ai Consiliului Tineretului din Ro -mânia, organizaþiilor nonguvernamentale detineret cu personalitate juridicã de nivelnaþional, organizaþiilor neguvernamentale deti neret aparþinând minoritãþilor naþionale,organizaþiilor neguvernamentale de tineret aletinerilor români din strãinãtate, precum ºi re -pre zentanþi ai organizaþiilor neguvernamenta -le de tineret afiliate internaþional.

Scopul acestei întâlniri a fost prezentareaRegulamentului de organizare ºi funcþionare aConsiliului Consultativ pe Probleme deTineret (CCPT), constituirea Consiliului Con -sultativ, precum ºi stabilirea componenþeiprincipalelor comisii de lucru ale CCPT.

În comisiile de lucru au fost propuse ºi or -ga nizaþiile neguvernamentale de tineret alemi noritãþilor naþionale, iar Organizaþia de Ti -ne ret a UUR a fost aleasã sã facã parte dinComisia de Educaþie, Formare ºi Culturã.

Nicolae Miroslav PETREÞCHI

Elevii de la Colegiul Pedagogic din Kolomyia - Ucraina

6 curierul UcrAIneAn

curierul UcrAIneAn4

(Urmare din pagina 3)

În finalul programului nostru pe scenã au urcatansamblurile „Zadunaiska Sici“ din Tulcea,„Rybalka“ din Criºan ºi „Dunai“ din Pardina careau interpretat cu mult suflet cunoscuta melodie peversurile poetului Taras ªevcenko „Reve tastohne Dnipr ºyrokyi“.

Dupã îndelungi aplauze care au rãsplãtitevoluþia artiºtilor pe scenã, la invitaþia preºedin-telui filialei Tulcea a UUR, Dumitru Cernencu, aurcat pe scenã primarul Municipiului Tulcea,domnul Constantin Hogea, care dupã un elegant„laudatio“ la adresa activitãþii noastre ºi aparteneriatului activ ce ne caracterizeazã, ne-a în -

demnat sã continuãm aceste acþiuniºi manifestãri mai ales aici, laTulcea, unde cele 14 minoritãþinaþionale trãiesc ºi muncesc alãturide populaþia majoritarã într-un cli-mat profund european, în care tole -ranþa, respectul reciproc, esteticulprofund ºi un nivel civic evoluatsunt chestiuni cotidiene, normale.

Reuºita acestui spectacol a fostcompletatã în mod plãcut de echipade prezentatori constituitã dinGeorgiana Furtunov pentru limbaromânã ºi ªtefan Lupºac pentrulimba ucraineanã care au asigurat

f l u e n þ a ,a c c e s u lfacil la in -forma þie apu bliculuispectator ºi eleganþaatât de necesarã unuiase menea moment deo -sebit.

Nu puteam încheiaacest material înaintede a mulþumi tuturorcelor care au depuseforturi consistente lapregãtirea, organizareaºi desfãºurarea acesteimanifestãri fãrã de carereuºita deplinã ar fiavut de suferit.

Mulþumesc pe aceastã cale echipei de ucrai -neni de la „SC Feral SA“ - Tulcea, echipã con-dusã de domnul Serghei Efremov care a fostalãturi de noi la aceastã manifestare, precum ºipersonalului de la „SC Calypso SRL“ - Tulcea,personal domnului Aurel Cacencu pentru efor-turile deosebite depuse.

Mulþumesc, de asemenea, preºedinþilor deorganizaþii locale, membrilor organizaþiilor, copi-ilor, tineretului ºi celor care în ziua de 20 martieau lãsat totul la o parte pentru a fi împreunã cu noila aceastã manifestare prilejuitã de omagiereavieþii ºi operei lui Taras H. ªevcenko.

Dumitru CERNENCU

Ansamblul de tineret „Zadunaiska Sici“

Ansamblul „Bila makovka“ din Chilia Veche

150 de ani de la moarte. La fiecareînceput de primãvarã, ucrainenii dinîntreaga lume îºi primenesc sufletelepentru a-l cinsti cum se cuvine pe poetullor naþional, Taras ªevcenko. Ucraineniidin România îºi aduc ºi ei prinosul dedragoste ºi recunoºtinþã pentru cel careºi-a iubit þara ºi limba pânã la sacrificiulde sine, lãsându-le drept testament urmã-toarele versuri: „De ce-i al vostru nu vãlepãdaþi/ Iar ce-i strãin învãþaþi“.

Supranumit Cobzarul, Taras ªevcenkos-a nãscut la 25 februarie (9 martie dupãstilul nou) 1814, într-o familie de iobagi,în satul Morynþi, judeþul Zvenyhorodsk,gubernia Kiev. Va face pasul spre eterni-tate în 1861, la vârsta de doar 47 de ani,dupã o existenþã cumplitã, cu nepu tin þãde imaginat: din cei 47 de ani ai dramati -cei ºi zbuciumatei sale vieþi, 24 i-a petre-cut în ºerbie, 10 - în deportare, iar 13 -sub severã supraveghere poliþieneascã.

A fost întemeietorul literaturii ºi alartelor plastice moderne ucrainene; unpictor ºi un gravor de frapantã originali-tate, dublat de un gânditor de anvergurãºi de un pilduitor militant pentru elibe -rare socialã ºi naþionalã a poporului sãu, pentruînfãptuirea aspiraþiilor ºi a idealurilor sacre aleacestuia.

„A fost fecior de þãran, dar a devenit stã pânîn împãrãþia spiritului. A fost iobag, dar adevenit titan în împãrãþia culturii umane.Soarta vitregã l-a urmãrit în viaþã pe cât i-a statîn putinþã, dar n-a izbutit sã-i transforme aurulsufletului în ruginã ºi nici iubirea faþã desemeni în urã ºi trufie, iar credinþa în Dum ne -zeu, în necredinþã ºi pesimism“, spunea despreco naþionalul sãu Ivan Franko, un alt exponentde geniu, postºevcenkian, al literaturii ucrai -nene.

Poetul Ion Cozmei, traducãtorul poeziei luiTaras ªevcenko în limba românã, este de pãrere

cã „ceea ce reprezintã geniul eminescian pen-tru existenþa ºi perenitatea limbii ºi literaturiiromâne, pentru fizionomia poporului român,întru chi peazã plenar pentru poporul ucraineancreaþia literarã ºi plasticã a lui Taras ªevcenko,unul dintre cei mai însemnaþi re prezentanþi airomantis mu lui slav ºi european“.

Dan Horia Mazilu considerã cã „Taras ªev-cenko îºi adjudecã locul într-un ºir de cãrturarimilitanþi, solida rizaþi - în ciuda unor diferen þede orientare politicã, mai pregnante ori maimici - de niºte idealuri comune: al li bertãþiipoporului ucrai nean, al recâºtigãrii demnitãþiisale politice (care echivala cu pãstrarea fiinþeinaþionale), al eliberãrii sociale ºi, desigur, aledificãrii unei culturi proprii, în continuarearemarcabilelor tradi þii folclorice ºi prin asimi-

larea specificã ºi reelaborarea unorachizi þii ale culturii universale.“

Încheiem cu gândurile poetului ªte -fan Tca ciuc: „Taras ªevcenko este pro-rocul ce i-a redat poporului ucrai neanidentitatea naþionalã ºi geniul ce a con-sacrat dreptul limbii ucrainene la eterni-tate, într-un moment când patria lui,Ucraina, gemea de veacuri sub domi-naþie strãinã. Pentru poporul ucrainean,Taras ªev cenko întruchi peazã genezanoii lumi ucrainene ºi repunerea multi-milenarei Ucraine la locul cuvenit peharta lumii. Taras ªevcenko re pre zin tãpentru ucraineni ceea ce reprezintãMihai Eminescu pentru români. În ziuacând România va fi ocupatã de Tarasªevcenko ºi Ucraina de Mihai Emi -nescu, în ziua aceea Cobzarul ºi Lucea -fãrul vor strãbate braþ la braþ lumea înlung ºi-n lat ºi tot la braþ vor urca înîmpãrãþia celor douã limbi materne,ucraineana ºi româna, iar Ucraina ºiRomânia vor rãmâne cele mai frumoaseicoane în memoria umanitãþii.“

Spectacol omagial Taras ªev-cenko la Negostina ºi Siret

Anul acesta, comunitatea ucraineanã dinBucovina l-a sãrbãtorit pe poetul naþional alUcrainei, Taras Hryhorovyci ªevcenko, la 197de ani de la naºtere, printr-un spectacol oma-gial prezentat în localitãþile Negostina ºi Siret,sâmbãtã, 12 martie 2011.

Manifestãrile au început la biserica orto-doxã din satul Negostina, unde s-a sãvârºitpanahida la 150 de ani de la moartea poetului.

(Continuare în pagina 5)

Marele cobzar - Taras Çevcenko

Bustul lui Taras ªevcenko din Negostina, judeþul Suceava

3curierul UcrAIneAn

Odatã cu sosirea primãverii, deºi anulacesta primãvara întârzie sã revinã pemeleagurile noastre, luna martie a produsîn rândul etniei ucrai ne ne un sentimentaparte, sentiment generat de comemorareavieþii ºi a operei poetului naþional Tarasªevcenko.

Trebuie sã recunosc cã am avut ºi euserioase reþineri în privinþa organizãrii,pregãtirii pânã la cele mai mici detalii aacestei manifestãri, mai ales acum cândsituaþia socio-economicã este destul dedelicatã, fapt care genereazã multe sur-prize.

Cu toate acestea, dupã ce în cadrul co -mi tetului am stabilit câteva linii de acþiune,dupã o discuþie serioasã, chiar profesion-istã cu unii preºe dinþi de organizaþii localeºi coordonatori de an sam bluri ºi grupurivocale, am convenit ca aceastã mani-festare sã fie pregãtitã ºi desfãºuratã în ultimadecadã a lunii martie.

Sunt convins cã vor exista reproºuri cã nu amrespectat datele de 9 ºi 10 martie, dar trebuie sãinformez publicul cã în judeþul nostru organizareaºi logistica unei acþiuni de anvergurã presupune oanalizã competentã ºi realã a tuturor factorilor,inclusiv ai celor de risc, fapt ce ne-a determinat sãorganizãm acþiunea în ziua de duminicã, 20 mar-tie.

Astfel cã în dimineaþa acelei zile, înce pând cuorele 04:00, a început afluirea grupurilor invitatecu mijloace de transport diferite (ocazionale,auto, na va le...), acþiune care s-a încheiat cu suc-ces în jurul orei 11.30 în locaþia stabilitã, Teatrul„Jean Bart“ din Tulcea.

În acest timp, în foaierul ºi pe scena teatruluise desfãºurau ultimele pregã tiri pentru acþiune.

Astfel, în foaier, Maria Reva, Vero nica Sacui,ªtefana Cernencu, Gheor ghe Toader, Ion Irimia ºialþi voluntari pregãteau o expozi þie de carte,presã, ar tã tradiþionalã ºi picturã, iar pe scenãartiºtii noºtri încheiau ultimele repetiþii.

Începând cu ora 11:30 deja sosiserã primiispec tatori fapt ce demonstra cã acþiunea noastrã atrezit emoþie în rândul publicului larg.

La ora 11:45, m-am deplasat la Hotel Select deunde i-am însoþit pe dl Iuri Verbyþkyi, ministruconsilier în cadrul Ambasadei Ucrainei laBucureºti, ºi pe dna Iaroslava Colotelo, consilierla MCPN.

De asemenea, am fost onoraþi de prezenþaviceprimarului Municipiului Tulcea, AndrianAm pleev, a domnului senator Trifon Belacu ren -cu, a re prezentanþilor Episcopiei Tulcea, a re pre -zentanþilor celorlalte minoritãþi, iar publiculnumeros a completat imaginea de sãrbãtoare aacþiunii noastre.

Am deschis acþiunea, prezentând oaspeþii carene-au onorat cu prezenþa ºi adresând un salut cãl-duros publicului numeros care umpluse dejafoaierul teatrului ºi, bineînþeles, gazdei noastre,partener în multe acþiuni culturale, Teatrul „JeanBart“ din Tulcea.

Manifestarea a continuat cu scurte alocuþiunirostite de invitaþi, oficialitãþi ºi cu un succint, darcompetent referat pe tema operei lui Taras ªev -cenko, prezentat de doamna profesoarã UlianaSamoschi.

Dupã aceasta, am invitat publi cul sã vizitezeexpoziþia noastrã ºi, încet-încet, sã ne de plasãm însala de spectacole, unde urma un spectacol artis-tic pregãtit ºi prezentat cu multã trudã ºi emoþiede artiºtii noºtri.

Spectacolul a debutat cu un slide, pregãtit deªtefan Lupºac, urmat de un program în care tine -rii ºi seniorii ansamblului „Zadunaiska Sici“ -Tulcea ºi-au arãtat mãiestria artisticã atât în ceeace priveºte regia, cât ºi arta interpretativã.

Astfel, sub bagheta doamnelor Maria Carabin,Lioara Teodorov ºi a domnului profesor Dan Mi -ro nov (acordeon), care împreunã cu Laura Do rof -tei la vioarã au asigurat un acompaniament muzi -cal deosebit, au intrat în scenã tinerii, copiii ºiapoi seniorii, într-o miºcare scenicã inspiratãparcã din baletul lui P.I. Ceaikovski, prezentândpublicului spectator un moment artistic Tarasªevcenko, moment ce a cuprins cântecele,„Revut, stohnut hory-chvyli“, „Vitre buinyi“interpretat de soliºtii Lioara Teodorov ºi ªtefanLupºac ºi cântecul „Tece voda v synie more“,poeziile fiind recitate de Ale xandra Feleaga cu„Vesna“, iar Geor ge Zaharencu ºi ªtefan Lupºaccu „Zapovit“ în limba ucraineanã ºi „Testa -mentul“ în limba românã.

Spectacolul a continuat cu ansamblul vocal ºide dansuri „Rybal -ka“ din Criºan, coor -do nat de Fãnica ªer-ban care a inter pre tatcân tecele „Huk ma -ty, huk“, „Zir vauviter þvit z kalyny“,„Dolea mo ia dolea“ºi gru pul de copii dinCriºan, coordonat deLucica Ghermancare a de bu tat inter-pretând cântecele„Ivanko ta Ivanko“ ºi„Oi za ha iem“, pre-cum ºi mon tajul lit-erar, reci tând poezia„Za Sy bi r om sonþescho de“.

Urmãtorul debutpe scena teatrului l-aconstituit interpretarea ori ginalã de cãtre grupulvocal „Bila roja“ din Letea, coordonat de FloricaSni hur, a cântecelor „Za tumanom“, „Na ºyrokimta buni“ ºi „Posadyla roju krai vikna“. Un momentspecial l-a constituit recitarea unor poezii de cãtreDiana Crimschi, Ema Mironov ºi AdelinaMaxim.

Nici nu se stinserã aplauzele publicului cândpe scenã a urcat grupul de copii „Dunaveþki koza -ciky“, coordonator ªtefan Lupºac care au prezen-tat un scurt program artistic ce a cuprins un colajde cântece ucrainene, poezia „Dolea“ ºi un danstradiþional ucrainean, „Zolote nebo“.

Programul a continuat cu grupul vocal „Du -nai“ din Pardina, coordonat de Dumitru Dani len -cu, care în acompaniamentul lui Cornel Timofanla armonicã a interpretat cântecele, „Kruhomsadu“, „Oi pidu ia lujkom“, „Try horody obroby -la“ ºi „Oi, sad-vynohrad“.

În continuare, au urcat pe scenã cei mai micireprezentanþi ai noºtri Oana Carp, Maria Sili -vestru, Cristiana Tutuianu, Alexandra Feleaga ºi

Teodora Cordon care au debutat cu succesprezentând un frumos dans tematic.

Un alt debut pe scena teatrului l-a con-stituit prezenþa grupului vocal „Ciornemore“ din Sfântu Gheorghe, coordonat deAnca Simion ºi acompaniat la armonicãde Nicolae Paimschi care a interpretatcântecele „Ty moreak“, „ªach ta ro ci ka“ ºi„Vaniuºa“, evoluþia acestui grup fiindmult apreciatã de publicul spectator.

Am continuat programul artistic cugrupul vocal „Bila makovka“ din Chilia,coordonat de Florea Lisavencu care ainterpretat cântecele „Tem noi noci“, „Oina hori koryto“ ºi „Ivanko ta Ivanko“.

Reuºita deplinã a apariþiei grupuluivocal pe scenã a constituit-o prezenþa co -piilor Dãnuþ Cozlov, Tatiana Lisavencu,Irina Voicu ºi Teodora Babencu care auîncântat publicul recitând în limba

românã, iar Dãnuþ Cozlov s-a remarcat dansândîn mod original „Kozaciok“.

Programul nostru a cuprins ºi un moment demuzicã româneascã folk prin debutul tinerilorGeorgiana Furtunov, Andreea Carnat, MirelaBrailovschi ºi acompaniaþi la chitarã de CristianMihai, George Zaharencu ºi Marian Nicolov careau produs o vie emoþie în rândul publicului inter-pretând melodia „Nebun de alb“ pe versuri deAdrian Pãunescu.

Pe scenã a urcat ºi grupul „Zirocika“ din Ciu -cu rova, coordonator Cristina Ioja care ne-a delec-tat cu melodiile „Horeat leampatociky“, „Oi, svi -te hora“ ºi „Svite, svite“.

O menþiune cu totul specialã se cuvine grupu-lui de tineret „Zadunaiska Sici“ din Tulcea coor-

donat de Lioara Teodorov ºi ajutat de DavidNichiforov, Aurora Calenic, Andreea Car nat,Laura Doroftei, George Zaharencu, Marian Nico -lov, Adrian Claudiu Cernencu ºi Mãdãlin Baccelacare prin prezenþa scenicã deosebitã, prin ele-ganþa elaboratã ºi esteticã a costumelor au încân-tat publicul spectator, interpretând în mod origi-nal melodia „Ciornomoreþ“ de cãtre solisteleLioara Teodorov ºi Laura Doroftei într-un acom-paniament deosebit la nai de cãtre Cristian Mihaiºi acordeon de cãtre Dan Mironov, precum ºimelodia „Tam u luzi“.

De asemenea, trebuie sã remarc evoluþiadeosebitã a grupului de tineret prin prezentarea pescenã a suitelor de dansuri, „Petrecere ucrai -neanã“, „Petre când la nuntã“ ºi dansul tema tic„Grã di na verde“, evoluþie care a cules aplauzeînde lungi ale publicului spectator.

(Continuare în pagina 4)

Martie - Taras Çevcenko - Tulcea

Dl Dumitru Cernencu, dl Iuri Verbyþkyi ºi dl Serghei Efremov

Ansamblul vocal ºi de dansuri „Rybal ka“ din Criºan

curierul UcrAIneAn 9





Sâmbãtã, 26 martie 2011,în organizarea IªJ Suceava ºi aUUR - filiala Suceava, laSiret, s-a desfãºurat cea de-atreia ediþie a Concursuluijudeþean „Versul lui ªev cen -ko“. Au participat 80 de eleviînsoþiþi de 12 cadre didacticede la ºcolile din Bãlcãuþi,Cacica, Cãlineºti-Cupa ren cu,Negos ti na, Paltinu, ªerbãuþi,Vãº cãuþi, de la ªcoa la cuclasele I-VIII „Petru Muºat“ Siret,de la Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“Siret ºi de la Colegiul Na þional„Mihai Eminescu“ Su ceava.

Toþi participanþii s-au întâlnit laorele 10 ale dimineþii la sediul UURSiret. Le-au urat bun venit ºi succesconsulul Ucrainei la Su ceava, dom-nul Vasyl Nerovnyi, inspectorul delimba ºi literatura ucraineanã de laIªJ Suceava, doamna Lucia Mihoc,ºi preºedintele UUR-filiala Suceava,domnul Ioan Bodnar. Repre zen tantulCon sulatului Ucrainei la Su ceava aoferit cu aceastã ocazie doamnelorprofesoare de limba ºi literaturaucrai neanã câte o carte de bucatetradiþionale din bucãtãria ucrai neanã.

De la sediul UUR participanþiiau plecat la sediul Primãriei oraºuluiSiret, unde în sala de festivitãþi aînceput desfãºurarea Concursului derecitare a poeziei lui ªevcenko. În

faþa juriului au recitat elevi din ciclulprimar, gimnazial ºi liceal de la ºco -lile sucevene în care se studiazãlimba ucraineanã. Dupã cum ne-adeclarat doamna inspector LuciaMihoc, care este ºi iniþiatoarea aces-tui concurs, pe an ce trece con-curenþii vin foarte bine pregãtiþi ºidornici de a-ºi face cunoscut talentulacto ri cesc. „E îmbucurãtor sã vezicã acest concurs este tratat cu multãseriozitate atât de profesorii îndru -mã tori, cât ºi de elevi. Se simteaceasta din alegerea poeziilor, dincorectitu dinea exprimãrii, dinîmbunãtãþirea dicþiei, din faptul cãse acordã multã atenþie þinuteiscenice ºi interpretãrii artistice.“ Înfuncþie de calitatea recitãrii, eleviiau fost recompensaþi cu premiile I,II, III ºi diplome care sã le amin -teascã de participarea la acest con-curs. Din partea UUR, elevii auprimit o masã caldã.

De asemenea, în cadrul mani-festãrii de la Siret au fost premiaþi ºielevii câºtigãtori ai olimpiadei delimba ºi literatura ucraineanã-fazajudeþeanã.

A fost la Siret o activitate didac-ticã deosebitã din cadrul celorînscrise în calendarul activitãþilorextraºcolare. Cei prezenþi în salã -elevi, profesori ºi pãrinþi - au pututasculta versuri ale clasicului ucrai -nean în diverse interpretãri, toate înlimba ucraineanã. Pro punem organi-zatorilor ca la ediþiile viitoare sãincludã în cadrul concursului unmoment de recitare a poeziei luiªevcenko ºi în limba românã, prinimplicarea unor elevi români. Operalui ªevcenko meritã sã fie cunoscutãnu doar de ucrai neni, ci de toþiiubitorii de poezie ºi de frumos.

Spunea Cobzarul: „Iubirea-ifocul creator din sufletul omului. ªitot ce-i creat de om sub im boldul

acestui simþãmânt di vin seaflã sub pecetea vieþii ºi apoe ziei.

Un adevãrat artist este unom cu un suflet ales ºi dãruitcu multã bunãtate. Oamenii,în general, nu pot sã se ata -ºeze atât de repede de cinevaºi sã-i iubeascã dezinteresatpe orop siþii vieþii.

Acest admirabil ata ºa mentdezinteresat este doar ur -

marea fi reas cã a sentimen telor re ci -proce de afecþiune pentru tot ce-imãreþ ºi superb în fiinþa umanã. Cutoþii ar trebui sã fim aºa, potrivit firiinoastre ºi poruncii Învãþãtoruluinostru ceresc.

Dar, vai! Foarte puþini dintre noiau înþeles sfânta poruncã ºi-i dau as -cultare, pãstrându-ºi natura divi nã îniubire ºi înþelepciune. Foarte pu þini!ªi de aceea ni se pare neo biº nuitomul care iubeºte dezinte resat, omulcare are într-adevãr un suflet ales."

Gânduri înveºmântate în cu vinteacum peste 150 de ani...mulþi dintrecititori se vor regãsi în ele...ªi cusiguranþã vor dori sã-l cunoascã peautorul lor... O întâlnire posibilã,cãci sufletele alese se cautã ºi segãsesc, necunoscând limita timpuluiºi a spaþiului...

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

nemuritorul vers al lui Çevcenko

Despre activitãþile cultural-educative dincadrul ªcolii cu clasele I-VIII din Cãlineºti-Enache, comuna Dãrmãneºti, judeþul Suceava amscris de nenumãrate ori. Cum sã nu scrii despreactivitãþile de aici, când în fruntea unui colectivmic, dar minunat de cadre didactice se aflã, deani buni, un inimos director, dl prof. VasilePerpeliuc.

Cu toate cã s-au scurs numai trei luni din acestan, aici s-au organizat urmãtoarele evenimente: afost ziua „Luceafãrului poeziei româneºti“, ZiuaMamei, a fost omagiat Cobzarul poeziei ucrai -nene, marele ªevcenko. ªi, parcã, pentru a întãrifaptul cã elevii de aici cocheteazã ºi cu limba luiAlexandre Dumas, la finele lunii lui mãrþiºor, afost marcatã Ziua Internþionalã a Francofoniei.

Se impune un mic istoric al acestei zile, subli -niat de doamna Mihaela Onisim, profesoarã delimba francezã la ºcoala de aici.

Începând din 1986, data de 20 martie a devenitîn mod oficial Ziua Internaþionalã a Franco foniei.Este ziua în care limba francezã este onoratã înlumea întreagã. Cu aceastã ocazie sunt organizate

manifestãri culturale în majoritatea þãrilor mem-bre ale comunitãþii francofone.

Francofonia reuneºte þãri care vor sã coo -pereze pe plan edu cativ, cultural, tehnic ºi ºtiinþi -fic. Accentul este pus pe limba francezã ca limbã

vehi cu larã, chiar ºi înþãrile în care franceza nueste limba oficialã ca:Bulgaria, Moldova, Ro -mâ nia etc.

Datoritã francofoniei,þãrile care au în comunlimba fran cezã fac posi-bil dialogul între culturiºi cultura dialogului.

Francofonia are cascop in staurarea ºi dez-voltarea de mo craþiei, pre -venirea conflic telor, sus -þinând drepturile omu lui,intensificarea dialoguluiîntre culturi ºi civilizaþii,apro pierea între popoareprin intermediul cunoaº -terii reciproce ºi promovarea educaþiei.

Aºadar, în cadrul ºcolii din Cãlineºti-Enache,fran cofonia s-a sãrbãtorit sub urmãtorul titlu:„J' aime le Francais!“

Acþiunea s-a realizat printr-un efort uriaº din partea profe-soarei de limba francezã, dnaMihaela Onisim. A fost o regiebine gânditã. S-a început cu unconcurs în patru etape: între-bãri de culturã generalã dinistoria Franþei, re citãri, cânteceºi reþete culinare din gastrono-mia francezã. Au participat ele-vii Monica ªveduneac, DanielaCuºnir, Ionuþ Bu cinschi,Mariana Lucan ºi EmilianUrsu. Aceasta este ordinealocurilor ocupate la sfârºitulconcursului. Iatã ºi ordineapremiilor la reþete culinare:„Choux a la creme“ (Da niela

Cuºnir), „Trouffes au chocolat“ (Monica ªve-duneac), „Crepes cu chocolat“ (Ionuþ Bu cinschi),„Pain d'epices“ (Emilian Ursu). Un juriu compe-tent ºi exigent format din profesorii VasilePerpeliuc, Radu Cazacu, Andreea Grãmadã,

Narcisa Plecan ºi Simona Racolþa, dupã degus -tarea preparatelor, a dat note.

Concurenþii au primit diplome ºi premii.A urmat un frumos program artistic cu

recitãri, scenete, cor (prof. Petru Ilincãi) ºidansuri fran ceze. S-a remarcat formaþia clasei aIV-a ºi solista Diana Cozmeniuc. Sceneta„Anotim purile“ în limba francezã, a fost inter-pretatã de elevii Andreea Maruneac, DianaLucan, Ilinca Cuºnir ºi Roxana Maruneac. EleviiVictor ºi David Zbiera au purtat un interesant dia-log la telefon în francezã, se înþelege. Mai notãmfaptul cã elevii Ionuþ Ciobotari ºi Rãzvan Tofanau construit o copie fidelã a turnului Eiffel.

Au luat parte la acest program clasele II-VIII,care studiazã limba francezã din clasa a II-a, pelângã limbile românã ºi ucraineanã, iar din clasaa V-a ºi engleza. Sã nu uitãm ºi implicarea doam-nelor învãþãtoare Valentina Ciobãniþei ºi LauraAroneþ.

Aºadar, elevii din Cãlineºti-Enache, îndrumaþide un colectiv de cadre didactice, dedicate trup ºisuflet profesiunii alese, pot face ca aceºtia sã stã -pâneascã limbile românã, englezã, francezã ºiucraineanã.

Kolea KURELIUK

„Multilingvism“ la cålineçti-enache

Anotimpurile franceze

Juriul

5curierul UcrAIneAn

(Urmare din pagina 4)

Dupã oficierea serviciului religios, a urmatdepunerea de coroane de flori la bustul lui Tarasªevcenko din faþa Cãminului Cultural dinNegostina. Oficialitãþile ºi personalitãþile parti -cipante la eveniment au rostit cuvinte evocatoaredespre personalitatea marelui om de culturãucrainean. Au onorat cu prezenþa lor amintireaCobzarului Vasyl Boieciko - consul general alUcrainei la Suceava ºi Vasyl Ne rov nyi - consul,Vasile Ilie - vicepreºedinte al Consiliului Jude -

þean Suceava, prof. Ioan Bodnar - în triplã calita -te: preºedinte al UUR - filiala Suceava, prim-vicepreºedinte al UUR ºi reprezentant al institu -þiei prefectului, consilier la Depar ta men tulAfacerilor Externe ºi Relaþii Inter na þio na le,Viorel Seredenciuc - viceprimar al Muni ci piuluiSuceava, Vladimir Hapenciuc - Departamentulpentru Relaþii Interetnice, Iaroslava OreseaColotelo - consilier superior la MinisterulCulturii din Ro mânia, Eugen Bejinariu - deputat,Petru Beje nariu - fost deputat, Vasile Ursachi -primar, Bãlcãuþi, Iulian Chideºa - director, ªcoalacu clasele I-VIII, Bãlcãuþi, Ivan Draci - poet, fostdeputat al Radei Supreme, un cunoscut activistsocial, preºedintele Societãþii „Ucraina ºi Lu -mea“, Alla Kendzera - secretar al Societãþii„Ucrai na ºi Lumea“, Miroslav Petreþchi - prim-vi ce preºedinte UUR, scriitorii: Iuri Pavliº, Mihai

Mihailiuc, Mihai Traista, Mihai Corsiuc ºi MihaiVoloºciuc.

Spectacolul omagial „Pãrintele Taras“, gãz-duit de sala Cãminului Cultural din Negostina ainclus momente recitative din lirica ºev cen kianã(instructor profesor Ioan Chideºciuc), melodiiucrainene în interpretarea formaþiei vocal-instru-mentale „Strunele Negostinei“ (instructor profe-sor Nicolae Maidaniuc), dan suri populare ne -gostinene în interpretarea formaþiei „Ne hos - tynka“ (in structori educator Felicia Grigoraº ºiînvãþãtor Mihaela Piþuc). Momentul artistic de pe

scena negos tineanã s-a în -cheiat cu un concert ex -cepþional al An sam blului fol-cloric „Vyºy van ka“ - Kiev(Ucrai na).

Manifestarea cul turalã aconti nuat, dupã-amiazã, pescena Casei de Culturã„Mihai Teliman“ din Siret.S-au alãturat oficialitãþilor ºipersonalitãþilor pre zente laNegos ti na, Adrian Po poiu -primarul oraºului Siret, Lu ciaMihoc - in spector ºcolar delimba ºi litera tura ucraineanãde la IªJ Suceava, de pu tatulVa lentyn Kar ba ºevs kyi -Ucrai na, inspector-ºef col.Ion Burlui de la InspectoratulGe neral pentru Si tua þii deUrgenþã Suceava, ºeful De -par - t a -

men tu lui de PompieriRã dãuþi - domnul SorinPopo vici, poetul IonCozmei.

La spectacolul oma-gial de la Siret au parti -ci pat formaþia vocal-instrumentalã „Soa cre -le“ - Suceava (instructorprofesor Au ro ra Hu -þanu), An sam blul decântece ºi dansuri „Ko -lo myika“ - Siret (in -struc tor profesor ZircaIanoº), formaþia vocal-instrumentalã a Depar -ta men tului de PompieriRãdãuþi (in structor plt.

Bog dan Popovici), An sam blul de cântece ºidansuri „Kozaciok“ Bãlcãuþi (in struc tor profesorPetru ªoi man). Ca ºi la Ne gos tina, a încheiatmomentul artistic Ansamblul folcloric „Vy -ºyvanka“.

Amintim ºi faptul cã Societatea „Ucraina ºiLumea“ a oferit Medalia Specialã domnilor IoanBodnar, Ion Cozmei, Mihai Corsiuc ºi doamneiIaroslava Oresea Colotelo pentru promovareaculturii ucrainene în România ºi pentru men þi ne -rea bunelor relaþii culturale dintre România ºiUcraina.

Omagierea poetului naþional ucrainean Tarasªevcenko a continuat duminicã, 13 martie 2011,cu întâlnirea delegaþiei ucrainene cu re pre zen -tanþii Uniunii Ucrainenilor din Româ nia - filialaSuceava.

Prima lunã a primãverii aduce o mare sãrbã-toare pentru ucrainenii din întreaga lume. Pe stru -ne le sufletului se-nfiripã gânduri bune în amin -tirea poetului Taras ªevcenko. Marele Cob zar ne-a lãsat moºtenire gândurile lui înveºmântate încuvinte nemuritoare prin adevãrul pe care-l ex -primã, veºnic purtãtoare ale fru museþii artistice.

Când vine luna martie, sufletele ucrainenilorºi ale tuturor celor iubitori de frumos înflorescasemenea ghioceilor, cântã credinþa ºi speranþa înînãlþãtoarele idealuri umane, cu alte cuvinte,sufletele tuturor se întâlnesc cu ªevcenko... Oastfel de întâlnire a avut loc ºi la Negostina ºiSiret, o întâlnire care a adus ºi primãvara peplaiuri sucevene...

Lãcrãmioara GRIGORCIUCPoetul Ivan Draci ºi dna Alla Kendzera la bustul lui ªevcenko

Participanþi la omagierea lui Taras ªevcenko

Primãvara ne aduce în fiecare an zilele mare-lui nostru poet ucrai nean Taras ªevcenko saunaºterea marelui Taras ªevcenko ne aduce înfiecare an primãvarã în suflet, în viaþã. Zilelemarelui poet vin pentru noi cu soare, cu o adiereîn miresmatã în vãzduh, aceste zile aduc speranþe

proaspete de mai binepentru toþi ucraineniidin România, dinUcrai na ºi de pretutin-deni.

ªtim cu toþii, cei ceîl iubim pe Taras ªev -cen ko, cei care îl pur -tãm în inimã de ucrai -nean cã poetul de miccopil a înþeles cã sis te -mul în care s-a nãscutºi trãieºte este un sis-tem nedrept. Avândtalent a folosit cuvân-tul pentru a scrie ver-suri îndreptate împo -triva împilãrii celoroprimaþi, împotrivane drep tãþii sociale.

Pentru caracterul anti feudal, anti þarist aloperelor sale poetul a fost întemniþat ºi exilat.

În satul Rogojeºti, în toþi anii, începând din1963 ºi pânã în prezent, poetul Taras ªevcenko afost sãrbãtorit de elevi, de tineret ºi de oameni învârstã.

Anul acesta rogojeºtencele împreunã cu ele-vii, învãþãtorii ºi cu dl director Victor Semciuc,l-au sãrbãtorit pe poet la ªcoala din Ro gojeºtiunde subsemnata a prezentat biografia mareluipoet, iar elevii au recitat poezii ºi au cân tat cân-tece pe versurile lui Taras ªevcenko.

Olimpia IVANICIUC

Taras Çevcenko întotdeauna la rogojeçti

Elevi de la ªcoala din RogojeºtiAspect de la sãrbãtorirea marelui poet


7curierul UcrAIneAn

În data de 24 martie 2011, peste o sutã de per-soane s-au adunat la bustul marelui poet Tarasªevcenko, situat în parcul de pe bulevardul VasileLucaciu din Satu Mare pentru a participa la come -morarea a 150 de ani de la moartea ilustrului omde culturã, poetul naþional al ucrainenilor.

Manifestãrile au fost coordonate de cãtre MihaiMacioca, preºedintele UUR - filiala Satu Mare.

Personalitatea poetului Taras Sevcenko a fostevocatã de Mihai Macioca, Iuliu Ilyeº - primarulMunicipiului Satu Mare, Patachi Csaba - subpre-fectul judeþului Satu Mare, Adrian ªtef - vice pre -ºedintele Consiliului Judeþean Satu Mare, ViorelSolschi - preºedintele Comisiei pentru Culturã alConsiliului Municipal, Gheorghe Toduþ din parteaDirectiei pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional aljudeþului, profesor doctor Ioan Corneanu - preºed-intele Organizaþiei Refugiaþilor, Vasile Moiº - fos-tul vicepreºedinte al Senatului ºi Pavel Prodaniuc- prim-vicepreºedinte al UUR - filiala Satu Mare.

Tot cei care au luat cuvântul, l-au evocat pemarele poet Taras ªevcenko, considerându-l cãeste nu numai poetul ucrainenilor, ci ºi al lumiiîntregi. Opera marelui Cobzar a intrat în tezaurulculturii europene ºi mondiale.

La adunarea comemorativã au luat parte per-sonalitãþi de seamã ale judeþului, directori de insti-tuþii, simpatizanþi ai ucrainenilor, reprezentanþi aialtor minoritãþi naþionale din judeþ cum ar fi:Johann Forstenheizler - preºedintele ForumuluiDemocrat German, Deicei Nicolae - preºedinteleFederaþiei Comunitãþilor Evreieºti, Dancu Paul -preºedintele Uniunii Democrate a Slovacilor ºiCehilor din România. Astfel, împreunã cuucrainenii, l-au comemorat pe Taras ªevcenko ºialte naþionalitãþi din judeþ: români, maghiari, ger-mani, ºvabi, evrei ºi slovaci.

Aceastã participare este o dovadã a multicultu -ralitãþii sãtmãrene ºi a toleranþei. Cei care au luatcuvântul, pe lângã evocarea personalitãþii mareluipoet Taras ªevcenko, au apreciat ºi au aduscuvinte de laudã conducerii UUR - filiala SatuMare, apreciind faptul cã, deºi este o comunitaterelativ micã în judeþ, a întreprins acþiuni mari careau condus la o afirmare puternicã a acesteia înjudeþul Satu Mare. S-a mai precizat faptul cãucrainenii au o conlucrare foarte bunã cu organelelocale, mass-media, implicându-se în acþiuniprivind realizarea ºi extinderea relaþiilor trans-frontaliere între locali tãþi sãtmãrene ºi cele dinTranscarpatia, participarea la acþiuni în cadrulunor programe ºi proiecte, care au devenit utileatât pentru cei din Ucraina, cât ºi pentru oraºul ºijudetul Satu Mare.

Efortul ºi insistenþa depuse pentru amplasareabustului poetului Taras ªevcenko în Satu Mare adat posibilitatea ca în jurul acestuia sã se întâl-neascã toate naþionalitãþile existente în judeþulnostru ºi chiar oaspeþi care viziteazã oraºul SatuMare.

Dupã intonarea celor douã imnuri de stat, alRomâniei ºi al Ucrainei, în cuvântul de des chi -dere, Mihai Macioca a evocat personalitatea mare-

lui Cobzar Taras ªevcenko pe care îl redãm în con-tinuare:

Dragi prieteni, onoratã asistenþã,

Comemorãm astãzi 150 de ani de la trecerea îneternitate a marelui poet ucrainean TarasHryhorovyci ªevcenko, care a trãit între 9 martie

1814 ºi 10 martie 1861. Daþi-mivoie sã vã prezint câteva date bio -gra fice ale marelui poet Taras ªev-cenko. Provine dintr-o familie deiobagi, el însuºi iobag pânã lavârsta de 24 de ani.

La vârsta de 9 ani, se stinge dinviaþã mama poetului, lãsând casacu 6 copii. Peste 2 ani moare ºitatãl sãu, copiii rãmânând orfani.Locuieºte o vreme la unchiul sãu,apoi ajunge argat la dascãlulBohorskyi. Argaþia cruntã îl deter-minã sã ia calea pribegiei, cãutândun meºter care sã-l înveþe meseriade zugrav ºi de pictor (prima sapasiune).

Printr-un concurs de împre-jurãri ajunge la curtea baronuluiEngelhardt, care face o cãlãtorie

îndelungatã, fiind însoþit de un grup de slugi,printre care se aflã ºi Taras ªevcenko. În aceastãcãlãtorie, baronul, convingându-se de aptitudinileieºite din comun ale iobagului adolescent, îiînlesneºte sã facã ucenicie de picturã, dându-lprintr-un contract de iobag meºterului bresleizugravilor pe nume ªyreaev (1832 - 1838).Aceasta este cea mai fructuoasã perioadã a sa.Lucreazã la decorarea Teatrului Mare dinPetersburg, realizeazã o serie de compoziþii pediverse teme, propuse de Academia de ArteFrumoase, scrie versuri, face cunoºtinþã cu oseamã de personalitãþi cu renu me ºi influente cuajutorul cãrora apoi obþine actul de slobozenie diniobãgie.

Mentorul sãu, Karl Pavlovici Briullov a pictatportretul lui Jukovski, care larândul sãu îl ofe rã familieiimperiale în schim bul sumei de2500 de ruble, cu care este rãs-cumpãrat ucenicul iobag Tarasªevcenko. Din acel momentTaras ªev cen ko a început sãurmeze cursu ri le Academiei,devenind bursie rul Societãþiipentru Ocrotirea Pictorilor.Taras ªev cenko a ajuns om liberîn anul 1840. Pentru el este unan fast, în care primeºte de laAcademia de Arte Fru moasemedalia de argint clasa a II-apentru picturã, îi apare primulvolum de versuri intitulat„Cobzarul“, primeºte atestatulde pictor (1845), pu bli cãfrecvent versuri, îi apare al doi -lea volum de poezii, „Cobzaruldin Cihyryn“ ºi „Hai da ma cii“(1844).

Opera marelui Cobzar a avut o mare influenþãasupra culturii spirituale a poporului ucrainean.Ea a intrat în tezaurul culturii europene ºi mondi-ale. Dupã stabilirea sa la Kiev, intrã în Orga -nizaþia politicã secretã „Kiril ºi Metodiu“ careavea ca scop eliberearea naþionalã a Ucrainei ºilichidarea iobãgiei. Organizaþia este descoperitãºi sunt arestaþi mai mulþi membri printre care ºiTaras ªevcenko. Acesta este incri minat pentru ver-surile sale re voluþionare ca fiind extrem de pericu-loase. În aceastã situaþie, þarul Nicolae I încuvi-inþeazã deportarea lui în þinutul Orenburg, cu pre-cizarea sã fie þinut sub strictã supraveghere. Dupãmoartea þarului Nicolae I, vine la tron Alexandrual II-lea, când în urma multor intervenþii alepersonali tãþilor de culturã din acea vreme, este

eliberat (mai 1857) cu interdicþia de a se stabili înPetersburg sau Moscova ºi cu recomandarea sã fiesupravegheat.

Taras ªevcenko va face pasul cãtre eternitate în1861, la vârsta de doar 47 de ani, dupã o existenþãcumplitã, cu neputinþã de imaginat. Din cei 47 deani ai dramaticei ºi zbuciumatei sale vieþi, 24 deani i-a petrecut în ºerbie, 10 în deportare, iar 13ani sub severã supraveghere.

Taras ªevcenko este un simbol al poporuluiucrainean, este prorocul ce a redat poporuluiucrainean identitatea naþionalã ºi geniul ce a con-sacrat dreptul limbii ucrainene la eternitate.Pentru poporul ucrainean Taras ªevcenko întru -chipeazã geneza noii lumi ucrainene ºi repunereamultimilenarei Ucraine la locul cuvenit pe hartalumii.

Taras ªevcenko reprezintã o figurã emblemati -cã pentru spaþiul cultural ucrainean. Numele sãuse confundã cu cel al patriei ºi al neamului în cares-a nãscut ºi faþã de care a nutrit o dragostenemãrginitã dusã pânã la sacrificiul de sine. Afost, este ºi va rãmâne întru veºnicie supranumitclasicul fãrã de seamã, bardul, poetul naþional,poetul popular, întemeietorul literaturii ºi artelorplastice moderne ucrainene. Un gânditor deanvergurã, militant pentru eliberararea socialã ºinaþionalã a poporului sãu. „A fost iobag, dar adevenit un titan în împãrãþia culturii umane“(Ivan Franko).

Operele sale au fost traduse în numeroaselimbi ale lumii, inclusiv în românã de cãtre maimulþi scriitori printre care aº aminti: C. Dobro -geanu-Gherea, scriitorul Zamfir Arbore, MihailSadoveanu, Mihai Beniuc, Victor Tulbure ºi mulþialþii. În ultimul deceniu a ieºit de sub tipar cule -gerea de prozã în douã volume „Viaþã de artist“ alui Taras ªevcenko tradusã în limba românã decãtre regretatul om de culturã al ucrainenilor dinRomânia, preºedintele ºi fondatorul UUR, ªtefanTcaciuc.

Iar poetul Ion Cozmei traduce ºi-ºi susþine tezade doctorat din opera lui Taras ªevcenko.Numãrul monumentelor dedicate poetului Taras

Sevcenko se ridicã la peste 1100, unul din eleexistã ºi în Satu Mare, lucru cu care ne putemmândri.

În încheierea acþiunii festive de comemorare,copiii ucraineni de la ªcoala din Micula au prezen-tat un program artistic, fiind pregãtiþi ºi conduºi deprofesoara Nadia Corsiuc ºi acompaniaþi de MorarLoredana ºi Igoz Georgeta. La acest program ºi-aadus contribuþia eleva de la Liceul „Taras ªev -cenko“ din Sighet, Beatrice Popovici, recitând opoezie a marelui Taras ªevcenko. Înainte de înce -perea programului artistic s-a intonat cântecul peimpresionantele versuri ale poeziei „Tes ta men tul“a lui Taras ªevcenko în limba ucraineanã ºiromânã.

Mihai MACIOCA

Taras ªevcenko comemorat la Satu Mare

Aspect de la manifestare

Ansamblul „Miculeanca“

curierul UcrAIneAn6

CLUJ-NAPOCA. Urmând tradiþia comemo-rãrii ma relui Cobzar, Uniunea Ucrai ne nilor dinRo mânia - filiala Cluj, sub condu cerea dlui prof.univ. dr. Ioan Ardelean în co la borare cu spe-cializarea Lim ba ºi litera tura ucrai neanã din ca -drul Cate drei de filologie sla vã a Facultãþii deLitere de la Universitatea „Babeº-Bolyai“ -Cluj-Napoca, a organizat, la 19 martie a.c., ma -

ni festarea „150 de ani de la moartea poetului,artistului ºi a gânditorului Taras H. ªevcenko“.Acest prilej ne-a oferit posibilitatea, o datã înplus, de a reconstitui imaginea copleºitoare a luiT. ªevcenko, evidenþiind totodatã laturile poe -ticã, filosoficã, liricã ºi plasticã a personalitãþiisale complexe, care se îmbinã armonios într-untot unitar, omogen ºi desãvârºit.

Pentru ca invitaþii sã simtã spiritul evenimen-tului, la sosire, au fost întâmpinaþi de cântece peversurile poetului, în interpretarea iluºtrilorartiºti ucraineni. Mani festarea a debutat cu unmoment liric inedit: cântecul „Suspinã Niprul“pe versurile poeziei „Fata vrãjitã“ („Priqinna“)rãsu nând în difuzoare, în interpretarea CoruluiEmerit de Stat al Ucrainei („Naw$o nal" ni<zaslujeni< academ$qni< narodni< horUcra&ni $m. G. Ver"ovci“). Sensi bilitatea mo -mentului a fost urmatã de pragmatismul comu-nicãrilor, ale cãror rol de necontestat a fost apre-ciat în egalã mãsurã de cãtre invitaþi. Datedespre viaþa ºi opera lui Taras H. ªevcenko auprins contur atât în limba ucraineanã, cât ºi înlimba românã, în prezentãrile a douã studente dela secþia ucrai neanã: Narcisa Semeniuc ºi,respectiv, Elena-Mãdãlina Moºneguþu.

Pentru a ilustra iubirea pe care a manifestat-oposteritatea faþã de „bardul“ sãu, dl lect. univ. dr.Ioan Herbil a prezentat o serie de monumentededicate marelui poet naþional, amplasate pe totglobul pãmântesc, mai exact în 48 de þãri. Anultrecut, la 21 mai 2010, cu o zi înaintea împliniriia 149 de ani de la reînhumarea lui Taras ªev -cenko la Kaniv, a fost prezentatã la Lviv harta„Monumentele din Ucraina ºi din strãinãtateridicate în cinstea lui Taras ªevcenko“. Realizatãdin iniþiativa fondului de binefacere „Ucraina-Rus“ („Ucra&na-Rus"“), condus de RostyslavNovojeneþ, aceasta cuprinde informaþii referi-toare la numãrul de monumente ridicate în cin-stea Cobzarului atât în Ucrainea, cât ºi în alteþãri ale lumii. Totodatã, sunt indicate locurile încare au fost ridicate monumente în cinsteaMarelui Cobzar, începând cu ªevcenkove, loca -litatea natalã a marelui poet, continuând cuArgentina, Brazilia, Canada, S.U.A., Rusia,Georgia, Kazahstan, Italia, Franþa, Româniaetc., cu alte cuvinte acolo unde au existat sauexistã ºi astãzi ucraineni. Numãrul acestoraajunge la aproximativ 1100. Prezentarea vizua -lã, în PowerPoint, a materialului a fost însoþitã

de comentarii ale fotografiilor ºi, totodatã, aufost oferite numeroase informaþii legate dediverse evenimente interesante.

A urmat o altã prezentare (tot în PowerPoint,însoþitã de cea verbalã), de data aceasta a laturiiplastice a poetului, în comunicarea dnei dr.Mihaela Herbil. Dacã Taras ªevcenko - poetuleste recunoscut pe întreg mapamondul, Taras

ªevcenko - pictorul nu este valori-ficat îndeajuns. Moºtenirea plasticãlãsatã nouã numãrã peste 1200 depicturi în ulei, acuarelã sau creion,va loarea acesteia putând fi obser-vatã în faptul cã, stilul sãu a prece-dat ºcoala realistã ºi curentulimpresionismului. Au trebuit sãtreacã 146 de ani pânã sã fierecunoscutã genialitatea mareluiCobzar ºi în ceea ce priveºte artaplasticã, nu doar cea literarã, aces-ta repetând, de exemplu, soarta luiEl Greco care a fost recunoscutabia dupã 300 de ani de la moarte,pe cea a lui Rembrandt Har menszvan Rijn - 100 de ani de negare,Paul Cé zanne nu a fost acceptat

timp de 40 de ani, iar impresionismul ºi-a intratîn drepturi abia dupã 30 de ani.

ªirul eveni-mentelor a înno-dat un alt mo -ment emoþio-nant, ºi anumevizionarea unuifilm de scurt-metraj, realizatpe baza celor maireprezentat iveopere ºev cen -kiene. Cum leit-motivul filmuluiera cuvântul „tes -tament“, s-a do -vedit a fi un bunprilej de a trecela urmãtoareaetapã, recitarea de cãtre studenþi ºi profesor,deo po trivã, a poeziei „Zapov$t“ („Tes tamentul“)în 12 limbi strãine, dupã cum urmeazã: VasileProcopliuc a recitat în limba lui T.H. ªevcenko,în ucraineanã, Cristina-Ioana Pop - în francezã,Bárbara Krucká - în cehã, Anca Lenuþa Glodean- în italianã, Hanna Herych - în polonã, NarcisaSemeniuc - în spaniolã, Ibolya-Enikö Barabas -în ma ghiarã, Dia na Balogh - în ro mânã, Simona-Lorena Tot - înenglezã, Emima-Rebeca Cioba niuc- în rusã, Elena-Mãdãlina Moº -neguþu - în ger-manã, SlaucaClem puº - în slo-vacã ºi Ioan Her -bil - în norve gia - nã. De menþionatcã, poezia a fosttradusã în peste160 de limbi ºidialecte.

Traiectoria dela recitarea „Tes -tamentului“ la ur -mãtorul momentliric a fost „între-ruptã“ de vizio -narea celui de-al

doilea film de scurtme traj, des pre înmormân ta -rea marelui poet naþional, la Kaniv. Trãirileprovocate de imaginile mai mult decât grãitoareale filmului au fost amplificate de corul mem-brilor filialei clujene format din studentelesecþiei noastre, Dochia Drozd, Anca LenuþaGlodean ºi Narcisa Semeniuc ºi studenþii MihaiBodnariuc de la Facultatea de Teologie Orto do -xã a Universitãþii „Babeº-Bolyai“, Ioan Boiciucde la Universitatea Tehnicã ºi Simion Bodnariucde la Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Me -dicinã Veterinarã din Cluj-Napoca, care ne-auoferit clipe de adevãratã încântare, prin inter-pretarea a douã cântece pe versurile lui Tarasªevcenko („Plava<, plava< lebedon"co...“ ºi„V$tre bu<ni<, v$tre bu<ni<!“).

La finalul manifestãrii, dl lect. univ. dr. IoanHerbil a subliniat nemurirea „celui comemorat“,prin aceea cã Taras ªevcenko va exista în conºti-inþa umanitãþii atâta timp, cât aceasta va dãinui.Înainte de a trece la momentul discuþiilor, amavut ocazia sã ne desfãtãm urechea, încã o datã,prin audiþia cântecului „Zapov$t“, în inter-pretarea Corului de Copii al Radio tele vi ziunii deStat din Ucraina („Ditxqi< hor Der jte le -rad$o“).

Printre invitaþii de seamã care au participat lamanifestare s-au numãrat dl prof. univ. dr.Onufrie Vinþeler, dl prof. univ. dr. Ioan Seme -niuc, dl prof. univ. dr. Marius Ilie Oros, dna lect.univ. dr. Balázs Katalin, ºeful Catedrei de filolo-gie slavã, dna lect. univ. Letiþia Beche rescu, dnalect. dr. Judith Bartalis ºi lista poate continua. Înmijlocul nostru s-au aflat ºi reprezentanþii mass-me diei, care organizeazã emisiuni în limbaucraineanã: dna Maria Cinar-Jiga, realizatoareaemisiunii pentru minoritãþi - TVR 3 ºi dna Liud -mi la Doroº, redactor al revistei „Dzvonyk“.

Evenimentul s-a desfãºurat sub atenta îndru-mare ºi cu sprijinul deosebit acordat de cãtre dlprof. univ. dr. Ioan Ard elean, preºedintele filialeiCluj a UUR.

În încheiere, ne exprimãm gratitudinea faþãde dl ªtefan Buciuta, preºedintele UniuniiUcrainenilor din România ºi deputat în Parla -mentul României, pentru sprijinul financiaracordat realizãrii evenimentului.

Nãdãjduim cã am reuºit sã împlinim cuvin-tele testamentare ale Marelui Cobzar: „Iar înnoua voastrã casã / Când veþi sta-mpreunã, / Sãvã amintiþi de mine / Cu o vorbã bunã“ (în tra-ducerea lui Victor Tulbure).

dr. Mihaela HERBIL

150 de ani de la moartea poetului,

artistului ºi a gânditorului Taras ªevcenko

Prezidiul manifestãrii: prof. univ. dr. Ioan Ardelean ºi lector univ. dr. Ioan Herbil

O parte dintre studenþii care recitã „Testamentul“ lui T. ªevcenko în 12 limbi

Dna dr. Mihaela Herbil îºiprezintã comunicarea


În zilele de 8 ºi 9 aprilie 2011,la Cluj-Napoca, s-a desfãºurat aIV-a ediþie a Simpozionului Inter -naþional „Dialogul slaviºtilor laînceputul secolului al XXI-lea“,organizat de Catedra de filologieslavã a Facultãþii de Litere dincadrul Universitãþii „Babeº-Bolyai“ în parteneriat cu UniuneaUcrainenilor din Româ nia - filialaCluj-Napoca, Centrul de Limbã ºiCulturã Polo nezã ºi cu AsociaþiaSlaviºtilor din România - filialaCluj-Napoca.

Semnificative alocuþiuni ladeschidere au fost rostite deprorectorul Universitãþii, prof.univ. dr. Toader Nicoarã, decanulFacultãþii de Litere, prof. univ. dr.Corin Braga, dl Anatoli Loºakovdin partea Ambasadei Federaþiei Ruse laBucureºti, dl Piotr Wysocki din parteaAmbasadei Republicii Polone la Bucureºti.Reprezentanþii UUR ºi-au fãcut simþitã

prezenþa prin alocuþiunea preºedintelui filialeiCluj-Napoca a UUR, prof. univ. dr. IoanArdelean.

Notabile au fost participarea ºicomunicãrile susþinute în plenulºedinþei de personalitãþi ale unorinstituþii ºtiinþifice prestigioasedin România ºi de peste hotare,de diplomaþi: Natalia Stra -tanovska (Ucraina) - Europa îndiscursul politic european (câte-va aspecte conceptuale ºi lingvis-tice), Marius Ilie Oros (România)- Cercetarea ºtiinþificã prin dia-log, Ion Robciuc (România) -Unele consideraþii în legãturã cuîmprumuturile ucrainene dinlimba românã, Beata Mar -kiewicz-Saab (Polo nia) - Înfi-inþarea Centrului de Dezvoltare aEducaþiei Poloneze în Strãi nãt a -te, Anatoli Loºakov (FederaþiaRusã) - 50 de ani de la primulzbor în spaþiul cosmic.

În continuare, pezentareacomunicãrilor s-a derulat pe

secþiuni. La secþiunea „Lite raturã“ au fost dez-voltate urmãtoarele teme mai importante:Încercarea identificãrii spiritului rusesc decãtre români (pe baza povestirii "Rusoaica" de

Gib Mihãiescu) -Diana Tetean (Ro mâ -nia), Corespondenþalui Antioh Can temir -Leonte Ivanov (Ro -mânia), Din concep -þia literar-criticã a luiIvan Franko - Mi -haela Herbil (Româ -nia), Proza OlhãiKobyleanska ºi a luiWladyslaw Rejmont -Svitlana Kyryliuk(Ucraina) º.a.; secþi-unea „Cul turã ºi soci-etate“: Kazahstanul ºiRusia: factorii coope -rãrii internaþionale -Sagintay Berdagulova(Kazahstan), Rusia ºilumea europeanã: încãutarea unui modelde dezvoltare - AlinCodoban (România),

Cristalizarea ºi afirmarea spiritualitãþii dinÞara Maramu reºului - Ion Petrovai (Ro mânia),Biblia ºi literatura - Onufrie Vinþeler

(România) º.a.; secþiunea „Pro -bleme ale lingvis ticii“: Cercetãri deslavisticã la Universitatea dinCernãuþi în perioada 1919-1940 -Gheorghe Jernovei (Ucraina), Ten -dinþa istorico-etimologicã ºi purist-foneticã în lingvistica româ neascãºi ucrai neanã la mijlocul secoluluial XIX-lea - Serhi Lucikanyn(Ucraina), Particularitãþi sintacticeale graiului ucrainean din Rona deSus (judeþul Maramureº) - IoanHerbil (România), Interjecþia îngraiurile bucovinene - NinaHuivaniuk (Ucraina), Românismeleîn publicaþiile ziarului „Bukovyna“- Nicoleta Holovaci (Ucraina),Analizã contrastivã a denumirilorde medicamente în limbile polonã ºirusã - Macej Walczak (Polonia) º.a.;

secþiunea „Dialog intercultural. Teoria ºi prac-tica traducerii“: „În afara cercului“. Odiseeaatipicã de rãzboi a unui tânãr intelectual clu-jean ºi relaþiile lui cu Rusia - Judit Bartalis(România), Polonezii din Sibiu. Un episodpuþin cunoscut din viaþa oraºului multicultural- Maulgorzata Tomaszkiewicz (Polonia),Despre rolul traducãtorului în procesul de tra-ducere - Katalin Balázs (România), Tra -ducerea jargonismelor în limba polonã (încontext ºi în afara contextului) - GustawMichal Akartel (Polonia) º.a.

Bogata ºi diversa tematicã a comunicãrilorprezentate timp de douã zile de cãtre cunoscuþicercetãtori din þarã ºi de peste hotare au condusla numeroase întrebãri ºi la discuþii interesantepe marginea acestora. Ne exprimãm speranþacã prestigioasa manifestare ºtiinþificã inter-naþionalã va aduce un suflu nou ºi va mobilizanoi energii în activitatea de cercetare ºistudiere a filologiei slave.

Nu mai puþin importante au fost eveni-mentele subsumate Simpozionului Inter -naþional: expoziþia „În ritmul epocii. ViaþaKazimierei I³³akowiczówna“, organizatã deAmbasada Republicii Polone în colaborare cuCentrul de Limbã ºi Culturã Polonezã aUniversitãþii „Babeº-Bolyai“ ºi cu BibliotecaJudeþeanã „Octavian Goga“ din Cluj; concertulCorului studenþesc „Vissza hang“ din Cluj-

Napoca; expozi þia „50 deani de la primul zbor înCosmos“, organizatã deAmbasada Federaþiei Ru -se; programul artistic alGrupului vocal „Cervonakalyna“ din Rona de Sus(Maramureº), condus deprof. Miroslav Petreþchi.

Plecând de la multi-tudinea de teme dezbãtuteºi de la programul culturalbogat, se poate afirma cãSimpozionul Inter na þio -nal, organizat la Cluj-Napoca, a fost fãuritor depunþi de înþelegere întrepopoare ºi civilizaþii alecãror acþiuni pot duce la ocât mai bunã comunicare.

Ion ROBCIUC

A IV-a ediÆie a Simpozionului InternaÆional din cluj-napoca

Dl Ioan Ardelean adreseazã cuvântul de salut al UUR

Aspecte de la expoziþia organizatã la Biblioteca Judeþeanã „Octavian Goga”

Dl Ion Robciuc îºi prezintã comunicarea


Preºedintele Ucrainei,Viktor Ianukovyci, a efec-tuat, în perioada 27-29martie 2011, o vizitã destat în Republica Sin -gapore, la invitaþia omo-logului sãu singaporez,S.R. Nathan.

În cadrul vizitei, ºefiicelor douã state au parti -cipat la Forumul de afa -ceri ucraineano-singapo -rez, organizat de Fe de ra -þia Oamenilor de Afaceridin Republica Singapore

ºi Camera de Comerþ ºi Industrie a Ucrainei, prilejcu care preºedintele ucrai nean a rostit urmãtoruldiscurs (în extras):

Sunt bucuros cã am ocazia sã mã întâlnesc cuDvs. Ucraina acordã o importanþã prioritarã întãririilaturii economice a politicii sale externe. În acestsens, acordãm o însemnãtate deosebitã dezvoltãriicolaborãrii economice cu parteneri din Asia de Sud-Est.

Aº dori sã vã informez despre ceea ce se întâm-plã astãzi în Ucraina, sã vã împãrtãºesc opiniilemele cu privire la perspectivele extinderii cola bo -rãrii dintre þãrile noastre.

Sarcina noastrã prioritarã în ceea ce priveºte moder -nizarea sistemicã a þãrii o constituie aplicareaProgramului de reforme economice pe anii 2010-2014.

Putem vorbi încã de pe acum despre unele suc-cese în realizarea acestui program; au fost iniþiatereforme în sistemul fiscal, bugetar, administrativ,judiciar ºi în domeniul pensiilor. Acordãm o atenþiedeosebitã îmbunãtãþirii mediului de afaceri înUcraina, mai ales sub aspectul reducerii presiuniiadministrative, al simplificãrii procedurilor deobþinere a apro bãrilor ºi al luptei împotrivacorupþiei ºi birocraþiei.

Este cunoscut faptul cã Singapore se aflã printreþãrile lumii care au pus în prim-plan crearea mediu-lui de afaceri prielnic. De aceea, sperãm cã lãrgireacontactelor între cercurile de afaceri din þãrile noas-tre va duce la preluarea de cãtre Ucraina a unorstandarde înalte de administrare a afacerilor, urmatede obþinerea unor avantaje reciproce.

Principala sarcinã de perspectivã a relaþiilorucraineano-singaporeze (care a fost accentuatã ºi încadrul întâlnirilor mele cu conducerea þãrii Dvs.)este dezvoltarea în continuare a colaborãrii eco-nomico-comerciale ºi în sfera investiþiilor.

Subliniez faptul cã, în ultima vreme, a crescutvizibil interesul partenerilor de afaceri strãini faþãde Ucraina.

În anul 2010, investitorii strãini au investit înUcraina 6 miliarde de dolari investiþii directe, cuaproape 7% mai mult decât în 2009.

Creºterea totalã a investiþiilor în economiaUcrainei, de la începutul anului 2010, a fost de11,6%. Semnificativ în acest sens este faptul cã ocreºtere substanþialã s-a înregistrat încã din a douajumãtate a anului trecut. Aceasta aratã cã a crescutîncrederea investitorilor strãini în autoritãþile dinUcraina. ªi acest lucru nu este unul neaºteptat, cãcidupã anii de crizã 2008 ºi 2009 se constatã orevenire treptatã la o dinamicã pozitivã a creºteriieconomice a Ucrainei. Produsul intern brut alUcrainei a crescut, în 2010, cu 4,2% comparativ cuscãderea record din ultimii 15 ani înregistratã în2009, ºi anume cu 14,8%. Iar în ianuarie 2011,creºterea PIB se situa la nivel de 6%.

Nu este un rezultat rãu, dar noi vrem sã asi gurãmo creºtere economicã durabilã prin restructurarea ºimodernizarea economiei.

În momentul de faþã, o serie de experþi derenume din lume se aºteaptã ca în Ucraina sã seînregistreze, în acest an, unul dintre cei mai buniparametri de creºtere a PIB de pe continent. În afarãde aceasta, în Ucraina creºte producþia industrialãcu 11%, conform datelor pe anul trecut, a expor-turilor cu aproape 30% ºi a importurilor cu peste30%.

Ne ocupãm intens de perfecþionarea mecanis-melor de îmbunãtãþire a climatului investiþional prinsimplificarea la maximum a activitãþii investitorilorstrãini. Au fost adoptate, printre altele, o serie deproiecte de legi care reduc substanþial numãrul deorgane de control ºi al tipurilor de activitãþi pentrucare trebuie sã se obþinã licenþã; au fost simplificateprocedurile de obþinere a aprobãrilor.

Pentru stimularea investiþiilor strãine, Programulguvernului prevede acordarea sprijinului complexinvestitorilor care realizeazã proiecte investiþio naleprioritare pentru dezvoltarea economicã a þãrii, ºianume în domeniul transporturilor, energetic, tele-comunicaþiilor ºi ecologic, în dezvoltarea infra-structurii municipale, în sfera întreprinderilor miciºi mijlocii.

A fost creatã Agenþia de stat pentru investiþii ºigestionarea proiectelor naþionale ale Ucrainei carese ocupã de proiecte investiþionale în regim de„ghiºeu unic“.

Doresc sã subliniez faptul cã proiectele naþio -nale apreciate drept prioritare de cãtre preºedinteleºi Guvernul Ucrainei trebuie sã devinã locomotivacreºterii economice a þãrii.

Cunoscând mai îndeaproape RepublicaSingapore, infrastructura ºi mediul ei de afaceri, amajuns la concluzia cã majoritatea proiectelornaþionale ale Ucrainei trebuie sã se realizeze în modobligatoriu, þinând cont de experienþa voastrã.Proiectele noastre, precum „Spaþii locative accesibi -le“, „Oraºul curat“, „Apã de calitate“, „Viaþã nouã“,„Oraºul viitorului“ reprezintã încercãri de a aplicaîn Ucraina rezultatele pe care Dvs. le-aþi obþinutdeja.

Toate proiectele naþionale ale Ucrainei suntdeschise investitorilor strãini. Realizarea acestoriniþiative se bucurã de un sprijin maxim din parteaorganelor de stat. Reprezentanþii oamenilor de afa -ceri singaporezi vor avea, în curând, posibilitatea sãobþinã informaþii detaliate privind proiectelenaþionale într-o limbã ce le este accesibilã, aceea acifrelor.

Ne propunem ca în toamna acestui an sã leprezentãm în centrele financiare reprezentative alelumii. Bineînþeles cã Singapore va ocupa unul din-tre primele locuri pe listã.

Una dintre prioritãþile politicii externe aUcrainei este o mai bunã valorificare a potenþialuluide colaborare cu noi centre mondiale de creºtere ºicu regiuni ce prezintã o dinamicã înaltã de dez-voltare economicã. Asia de Sud-Est ºi mai alesSingapore prezintã, sub acest aspect, un interesaparte. Noi considerãm cã Singapore este un centrueconomico-financiar regional ºi mondial recunoscutºi apreciem cã þara Dvs. este un partener economi-co-comercial ºi investiþional de mare perspectivã.

Pe de altã parte, piaþa noastrã internã de marecapacitate, necesarul de resurse investiþionale,statutul Ucrainei de þarã de tranzit deschid posibi -litãþi destul de mari pentru oamenii de afaceri sin-gaporezi.

Prin þara noastrã trec cele mai scurte rute cãtrenumeroase pieþe din spaþiul postsovietic ºi dinEuropa de Vest, ceea ce face ca Ucraina sã fie un felde „platformã“ de pãtrundere pe pieþele terþelor þãri.

Între Crimeea ºi Singapore sunt multe lucruricomune. Republica Autonomã Crimeea este unadintre cele mai atractive regiuni ale Ucrainei din

punct de vedere investiþional datoritã poziþiei saleeconomico-geografice favorabile, existenþei diver -selor resurse naturale, potenþialului staþiunilor salede odihnã ºi tratament, puterii industriale ºi ºtiinþi-fice, infrastructurii de transport ºi sistemului bancarºi datoritã accesului uºor la pieþele de pe întreg teri -toriul Ucrainei, la pieþele þãrilor CSI, Europei ºiAsiei.

Direcþiile prioritare de dezvoltare a domeniuluieconomic al Crimeei care necesitã investiþii urgenteºi masive sunt: turismul, sectorul agroindustrial,construcþiile de maºini ºi industria de înaltã tehnici -tate, complexul energetic ºi de combustibili prinaplicarea tehnologiilor cu con sum redus de energieºi ecologice, Cri meea fiind înconjuratã din trei pãrþide mare, boga tã în hidrocarburi, precum ºi domeni-ul valorificãrii deºeurilor.

Dinamica actualã a colaborãrii economico-co -mer ciale ucraineano-singaporeze aratã cã mai existãun important potenþial nevalorificat.

Volumul comerþului bilateral care, în 2010, adepãºit cu puþin 190 milioane de dolari nu reflectãposibilitãþile ºi nevoile reale ale þãrilor noastre.

Unul dintre mecanismele viabile ale claborãriieconomice dintre Ucraina ºi Singapore îl poate con-stitui crearea Consiliului de Afaceri bilateral, iar înperspectivã a Casei Comerciale „Ucraina-Singa po -re“ ca loc de comunicare regulatã ºi schimb deexperienþã între întreprinzãtorii din þãrile noastre.

Am convingerea cã convorbirile avute cu con-ducerea Republicii Singapore au confirmat disponi-bilitatea ambelor pãrþi de a intensifica în modsubstan þial colaborarea.

Deocamdatã, au loc discuþiile legate de înche -ierea acordurilor de colaborare, mai ales în ceea cepriveºte crearea zonei de liber schimb, transpor-turile aeriene ºi regimul fãrã vize, toate me nite sãcontribuie la dezvoltarea relaþiilor de afaceri, turis-tice ºi interumane între þãrile noastre.

Avem o serie de direcþii de perspectivã pentrurealizarea proiectelor comune. Am în vedere dome-niul extracþiei de petrol ºi gaze, industria petrochi -mi cã, construcþiile de maºini ºi avioane, dezvoltareatehnologiilor aerospaþiale, sectorul agrar, transpor-turile ºi logistica, medicinã, turism, învãþãmânt ºiºtiinþã.

Ca exemplu de colaborare în domeniul teh no lo -giilor de vârf îl poate constitui conlucrarea com-paniilor ucrainene ºi singaporeze ºi a oamenilor deºtiinþã la modernizarea aparatelor cosmice aleRepublicii Singapore destinate sondãrii de la dis-tanþã a suprafeþei Terrei.

Având în vedere experienþa deja existentã acolaborãrii întreprinderilor ucrainene din domeniulaerospaþial în acest plan, serviciile competitive ºicalitatea superioarã a muncii lor, o asemenea cola -bo rare ar fi reciproc avantajoasã.

Vreau sã subliniez în mod special, între altele, ºifaptul cã noi ne pregãtim pentru desfãºurarea înUcraina a unui mare eveniment sportiv - finalaCampionatului European de Fotbal 2012. Ucrainaeste acum un imens ºantier de construcþie; se con-struiesc drumuri, stadioane, infrastructurã sportivãºi hotelierã etc.

Vom fi bucuroºi sã salutãm participarea oame-nilor de afaceri singaporezi la realizarea tuturoracestor proiecte de perspectivã.

Sunt convins cã, pe baza încrederii reciproce ºi apotenþialului de colaborare existent, vom reuºi sãridicãm relaþiile bilaterale dintre Ucraina ºi Sin ga -pore la un nivel calitativ superior.

Suntem deschiºi la dialog.Ne intereseazã în mod sincer propunerile Dvs.

de afaceri constructive ºi le vom saluta ºi susþineprin toate mijloacele. Vã mulþumesc pentru atenþie!

UUccrrAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Viktor Ianukovyci: Suntem deschiçi la dialog


În seara zilei de 7 aprilie 2011, aavut loc concertul cvartetului decoarde „Phoenix“ din Lviv(Ucraina), la sala Centrului Naþio -nal de Artã „Tinerimea Românã“(al cãrui director este cunoscutuldirijor Voicu Enãchescu). Eveni -men tul, organizat de Centrul Cul -tural ºi de Informare al AmbasadeiUcrainei în România, coordonat dedl ministru-consilier Iuri Verbyþ kyi(ºi rãsplãtit, în final, de Mi nisterulCulturii ºi de Uniunea Ucrai ne nilordin România prin în mâ narea, decãtre dna consilier a ministrului,Iaroslava Colotelo, a câte uneiDiplome, fiecãrui interpret) a fãcutparte din multitudinea de mani-festãri cultural-artistice, des fã -ºurate în Ucraina ºi peste ho tareleei, în cinstea marelui poet ucrai -nean Taras ªevcenko, sãrbãto rit, ande an, cu o crescândã pre þuire, cageniu naþional, ca martir ºi sfânt alneamului.

Fiecare generaþie aduce la pi cioa - rele acestui nemuritor strãjer spi -ritual al integritãþii în duh ºi cre dinþãa ucrainenilor, tot ce are mai bun.

Aºa cum au fãcut-o ºi aceºtipatru tineri frumoºi ºi talentaþi prin

geniala lor interpretare a unuirepertoriu variat ºi dificil, dar ºiprin cuceririle lor naþionale ºi inter-naþionale de pânã acum - la concur-suri ºi spectacole desfãºurate înpres tigioase sãli din Ucraina, în þãridin Europa, Asia ºi America.

Dupã cum spunea dl MarkianKulyk, ambasadorul Ucrainei laBucureºti în cuvântul sãu dedeschidere, prezentat în faþa unuipublic compus din numeroºi repre -zentanþi ai Corpului Diplomatic dinRomânia, ai Guvernului, ai Parla -mentului, oameni de culturã ºi artã,membri ai Uniunii Ucrainenilor,alþi invitaþi, „eleganta muzicã decamerã interpretatã de foarte tineriicomponenþi ai cvartetului «Phoe -nix», întotdeauna ºi peste tot creea -zã o atmosferã uluitoare“.

Am avut ºi noi privilegiul de ane lãsa pãtrunºi, timp de douã ore,de aceastã atmosferã plinã de har ºide subtilã originalitate în abordarearepertoriului care, deºi reunind ge -nuri diferite, s-a constituit într-untot unitar printr-o bine definitãintenþie stilisticã pentru subliniereaunui motiv fundamental comun:dramã umanã al cãrei fundal încar-

cã frumosul ºi exultanþa de gândulreflexiv, sau, cum s-ar spune, detrez vie.

ªi, într-adevãr, a fost uluitoareaceastã performanþã! „Cvartetul îndo minor pentru douã viori, violã ºivioloncel“ de Ludwing van Beet -ho ven, ºi în „Simfonia simplã pen-tru cvartetul de coarde“ de Ben ja -min Britten, dar ºi în pieseaparþinând ne-simfonicului („sim-fonizat“, însã, de artiºtii-interpreþi)precum „Tango“ din filmul „Mou -lin Rouge“ sau „Parfum de fe meie“de Pyatsolla, ori „Melo die“ deMyroslav Skoryk.

O abordare aparte a avut-o„Ciocârlia“ româneascã; nu pot são povestesc: cum nu poþi sã poves -teºti suferinþa cerului cã nu poateabsorbi trilul ºi avântul; cã le-ardori veºnicite „precum în cer aºa ºipre pãmânt“ unde... (ni le-a poves -tit, însã, cu tainã, vioara I).

Dar poate cã cel mai rãscolitor afost momentul de încheiere alConcertului, compus dintr-o succe-siune de piese pe motive populareucrainene care au pictat sonor(preg nant, „penelul“ violoncelului)chipul unui popor înnobilat de

suferinþa care nu doboarã, ci în tã -reºte, care nu seacã inima ºi virtu þi le,ci le înfloreºte ºi le afirmã în rosturice înfruntã vremurile cu discreþie, cutãrie ºi cu o dragoste în care îi tih-neºte chiar ºi lui Dumne zeu.

De aceea spun: a fost o searã devis. Numele acestor Patru Cavaleriai Speranþei sunt: Mykola Haviuk(vioara I), Petro Titeev (vioara a II-a), Ustim Juk (violã) ºi Denys Lyt -vynenko (violoncel).

Nici unul dintre ei nu a împlinit,încã, 30 de ani...

Silvia ZABARCENCO

Cei Patru Cavaleri ai Speranþei

La cea de-a XXX-a se -siune a Conferinþei GeneraleUNESCO care s-a desfãºuratla Paris, în perioada 27octombrie - 17 noiembrie1999, a fost proclamatã ZiuaInternaþionalã a Limbii Ma -terne, ziua „sus þinerii diver-sitãþii lingvistice ºi culturale,a multilingvismului“. S-ahotãrât ca începând din anul 2000, la data de 21februarie, sã fie sãrbãtoritã în fiecare an aceastãzi pe plan internaþional.

Deoarece din cele aproximativ 6000 delimbi vorbite pe glob, aproapejumãtate sunt ameninþate cudispariþia, UNESCO ºi-a pro-pus sã susþinã perpetuarealimbilor materne, considerând,totodatã, cã studiul limbilorstrãine ºi multilingvismul suntcheile principale pentru sta-bilirea înþelegerii ºi a respectu-lui reciproc.

Istoricul acestei sãrbãtoriprovine de la un incident pe -trecut în anul 1952 în Pakistan,când autoritãþile de atunci audeclarat limba urdu ca singuralimbã de stat, deºi a fost vor-bitã doar de 3% din populaþiaþãrii. În data de 21 februarie, laDaku, a avut loc o demonstra -þie a celor care vorbeau lim babengalezã, cea mai rãs pânditãdin þarã, iar poliþia a interve nit, ucigând câþivastudenþi demonstranþi. Imediat dupã procla-marea independenþei Pakistanului de Est (Ban -gladeº), în anul 1971, aceastã zi este declaratãca Zi a mucenicilor, iar la propunerea acesteiþãri, UNESCO a proclamat ziua de 21 februa rieca Zi Internaþionalã a Limbii Materne.

Începând din anul 2000 ucrainenii dinRomânia mar cheazã aceastã zi, iar la unii din-tre ei, precum la ucrainenii din Suceava, ea adevenit o sãrbãtoare tradiþionalã, fiind una din-tre cele mai importante acþiuni culturale organi-zate de UUR.

În Bucureºti, neavând ºcoalã în care sã fiepredatã limba ucraineanã, UUR nu a organizatpânã acum, în mod special, aceastã sãrbãtoare.

Anul acesta, însã, douã organizaþii aleminoritãþilor naþionale din Capitalã, Uniunea

Elenã din România ºi cea a ComunitãþiiRuºilor-Lipoveni, au avut iniþiativa sã mar -cheze Ziua Limbii Materne printr-o acþiuneinteretnicã, cu etniile care se aflã bine reprezen-tate în Bucureºti, inclusiv cea ucraineanã.

Aºadar, în dupã-amiaza zilei de 21 februa rie,la sediul Uniunii Elene din strada VasileAlecsan dri, câteva organizaþii ale minoritãþilornaþio nale ºi-au trimis reprezentanþii: Liga Alba -nezilor din România, Federaþia Comu nitãþilorEvre ieºti, Uniu nea Democratã a Maghiarilor,Aso ciaþia Ita lienilor ROASIT, Asociaþia Ma -cedonenilor, Asociaþia Arme nilor ºi Aso cia þia

Par tida Romilor PRO-Europa.Programul manifes tã rii a

fost amplu ºi interesant. Dupãcuvântul de bun venit rostit degazdã, domnul preºedinte ºideputat Rãz van Zisopol, auurmat cuvinte de salut rostitedin partea DRI de dna RodicaPrecupeþu, din partea Gu -vernului, de dna Gabriella

Pasztor º.a. Am avut onoarea de a saluta aceastãfrumoasã iniþiativã din partea MCPN ºi de ascoate în evidenþã importanþa pãstrãrii ºi dez-voltãrii limbii materne, precum ºi a propriei

culturi care defineºte oricegrupare etnicã. L-am amintit,în acest context, pe poetulnaþional ucrainean Taras ªev -cenko, aniversat de curând,care a îndemnat poporul sãu„sã înveþe ce-i strãin, dar sã nuse dezicã de ce-i al lui“ („iqujomu nau qa<tes", < svogone ºwura<tes"“).

Apoi s-a cântat, s-au spuspoezii în limba proprie fiecã -ruia, dar cea mai frumoasãidee mi s-a pãrut recitarea poe -ziei eminesciene „Ce-þi doresceu þie, dulce Românie“ în toatelimbile ale mino ri tã þilor naþio -nale.

Pe lângã aceastã poezie,grupul nostru a recitat pe derost binecunoscuta poezie a

lui Isydor Vorobkevyci „Movo ridna“ ºi a cân-tat 4 cântece populare ucrainene, în aplauzelepubli cului spectator.

M-am bucurat cã „reprezentanþii ucrai neni -lor au fost iarãºi la înãlþime“, cum a apreciat odoamnã din partea etniei elene. ªi nu numaidumneaei.

Seara s-a încheiat cu un cocteil, oferit deorganizatori, într-o atmosferã caldã, priete-neascã, caracteristicã comunitãþilor etnice dinRomânia.

Iaroslava-Oresea COLOTELO

ziua InternaÆionalå a limbiiMaterne sårbåtoritå deucrainenii din Bucureçti


(Urmare din numãrul 187/188)

O altã secvenþã reiteratã de memoria maturuluiOstap se referã la momentele de nedumerire ale copilu-lui Ostap, cauzate de reacþia „celorlalþi“ care îi perce-peau tatãl ca pe un „bandit“. În opinia fiului, pãrintelesãu nu a fãcut decât sã se opunã stãpânirii asupritoareîntr-un mod justificat, luptând pentru libertatea conºti-inþei. Fiind marcat de tragedia trecutului, pe parcursulderulãrii firului epic, naratorul subiectiv încearcã sãînþeleagã motivaþia ce a stat la baza atitudinii teme rare atatãlui sãu. Demersul fiului este focalizat pe identifi-carea ºi pe explicarea dinamicii personalitãþii ocroti-torului familiei, aflatã într-o continuã pendulare întredatoria faþã de comunitate ºi responsabilitatea fami lialã.Imaginea tragicã a pãrintelui determinã maculareaspaþiului copilãriei protagonistului, asociat cu durerile ºicu dezamãgirile unei fiinþe aruncate brutal în luptasocialã ºi istoricã. Fragilitatea structurii personalitãþiiurmaºului luptãtorului pentru dreptate a fost subjugatãde greutãþile generate de o societate ce nu þinea cont deaspiraþiile, de durerile ºi de nemulþumirile oamenilor.Din aceastã perspectivã, copilãria ºi o parte a adoles cen -þei eroului pot avea anumite asemuiri cu destinul per-sonajelor precum Darie al lui Zaharia Stancu sau DavidCopperfield din romanul omonim al lui CharlesDickens.

Cu aceeaºi tonalitate gravã, Ostap evocã prezenþamamei, profund marcatã de dispariþia soþului sãu.Pentru a reconstitui o altã dimensiune a propriei drame,cronologia trãirilor este „ruptã“ prin eludarea înlãnþuiriisecvenþelor existenþiale ale naratorului ºi prin focali -zarea atenþiei pe imaginea anilor pierduþi. Pe retinamemoriei povestitorului subiectiv s-a imprimat o sec -venþã cutremurãtoare prin tragismul ei, atunci când,dispe rat, se ruga la cãpãtâiul mamei, implorând-o sã numoarã ºi sã nu-l lase singur cu „tuºa“ Ana pe care nu oiubea. Rugã ciunea fierbinte a micuþului Ostap a trezit-odin „visul cel urât“. Fiind copleºitã de greutãþile materi-ale, agravate în urma morþii soþului, aceasta a fostnevoitã sã-ºi vândã caii, cu toatã opoziþia fiului ei,Ostap. Mai târziu, privind retrospectiv, acesta a realizatcã toatã copilãria sa se învârtea în jurul cailor. Pe de oparte, aceºtia îi aduceau aminte de tatãl sãu, pe de altãparte, ei constituiau un mijloc de existenþã. Odatã cuvânzarea lor, s-a fãcut ruptura de universul copilãriei,asociat, prin memoria voluntarã, cu „paradisul pierdut“.Împle tind planul trecutului cu cel al prezentului, scri-itorul reuºeºte foarte bine sã construiascã un destin con-fruntat cu toate vicisitudinile sociale ºi istorice. Prinintermediul lui Ostap, Nebeleac puncteazã influenþastructuralã a dramei sociale ºi familiale, cu puterniceconsecinþe asupra echilibrului psihologic al eroului.

O altã componentã importantã a diegezei scriituriieste reprezentatã de imaginarul rãzboiului. Prin accentulpus pe scindarea fiinþei ºi a materiei ºi prin absenþamitizãrii raportului dintre individ ºi perspectiva mailargã a rãzboiului, Nebeleac împrumutã ceva din vi -ziunea lui Camil Petrescu, Cezar Petrescu, LiviuRebreanu, Felix Aderca ºi Alexandru Ivasiuc. Fiind lip-sit de abordarea pragmaticã a spiritului patriotic, înAproapelui, dragoste, rãzboiul este vãzut ca un spaþiu alrezolvãrii conflictelor create dincolo de perimetrul fron-tului. De exemplu, pentru Andrei Leanciuc, acest con-text tragic al istoriei îi oferã prilejul de a se rãzbuna peMekola, ucigându-l doar pentru a-i „fura“ soþia. El sefoloseºte de haosul creat de rãzboi pentru a-l ucide ºi peMehailo pentru cã l-a umilit în vãzul comunitãþii, cãsã-torindu-se cu fata la care râvnea ºi el.

Dincolo de aspectul modificãrii fundamentale a des-tinelor individuale ºi, în fond, a destinului colectiv, con-flictele sociale au lãsat imagini puternice în memoriaeroului, ce nu au putut fi ºterse de-a lungul timpului. AlDoilea Rãzboi Mondial este privit retrospectiv, din per-spectiva maturului care tinde sã retrãiascã cu ajutorulmemoriei propriei copilãrii tenebrele acelei perioade.Oprindu-se într-un sat din nordul þãrii, autorul descrierãzboiul dintr-o perspectivã demitizatã, dimi nuându-lde fapte ºi de întâmplãri ieºite din comun. Momentulfotografiat de memoria naratorului surprinde toamnaanului 1944, în timpul retragerii subunitãþilor germane,când reþine atmosfera deprimantã, amplificatã ºi de vre-mea capricioasã a sosirii iernii. Dincolo de anxietatea

generalizatã, eroul-narator se opreºte asupra momentu-lui în care Vasile ªchiopul anunþã încheierea rãzboiuluiºi semnarea tratatului de pace. Odatã cu întoarcereaoamenilor de pe front, Ostap - pe atunci avea zece ani -spera sã vinã ºi tatãl sãu, dar ºi caii pe care mama a fostnevoitã sã-i vândã. Pânã la urmã, copilul a înþeles cãeste o simplã iluzie. Dorinþa lui era atât de mare, încâtimaginea cailor a fost prezentã chiar ºi în spaþiul visu-lui, unde aceºtia apãreau legaþi de un copac. Erau atât deflãmânzi, încât au ros mesteacãnul pe jumãtate. Copiluldorea sã-i elibereze, dar pe mãsurã ce se apropia de ei,aceºtia se îndepãrtau din ce în ce mai mult. Creatã însubconºtientul personajului, aceastã imagine reprezintãobsesia actantului de a nu-ºi putea atinge þelul.

O altã consecinþã a rãzboiului asupra cãreia seopreºte romancierul, este sãrãcia. Condiþiile paupere îideterminã pe oameni sã încerce sã-ºi scape familia deimpasul economic, înrolându-se în armata horthystã. Înurma acestor lupte, mulþi dintre ei nu s-au mai întors, iarcei care au reuºit sã scape din ghearele morþii au rãmascu puternice sechele fizice ºi morale. Pentru a redaatmosfera tragicã a consecinþelor rãzboiului, autorulinsereazã, în text, relatãrile „Generalului“, un chiul luiOstap Pidhirnei, Ivan, care dezvãluie istoria tumul-tuoasã ºi dramele propriei familii ridicate la nivelul unuiexemplu cu care se identificau multe alte familii. Avândo situaþie materialã pauperã, tatãl eroului „a plecat înlume“ pentru a câºtiga suficienþi bani, pentru a-ºi con-strui o casã, dar, din pãcate, visul acestuia s-a spulberatîntrucât el a murit înainte de a începe rãzboiul. Odatã cudeclanºarea luptei, fiul sãu, Ivan, a fost luat pe frontîmpreunã cu tatãl lui Ostap Pidhirnei ºi a fost transferatîntr-un batalion disciplinar, cu pretextul cã s-a opus noiiputeri. Cu acest prilej a fost grav rãnit, motiv pentru carei s-a amputat un picior. Atunci când s-a întors, ºi-a gãsitmama alienatã, din cauza dorului de el. În fiecare zi, eaîl aºtepta la poartã, iar noaptea plângea, chemându-l.Când fiul ei s-a întors, n-a fost recunoscut de aceasta ºica atare a fost tratat ca un strãin. Astfel, dupã patru anide chinuri, a murit, aºteptându-ºi fiul. Tragedia pãrin þi -lor care ºi-au vãzut copiii schilodiþi ºi omorâþi în rãzboieste comunã multor personaje ale scriiturii autorului.Printr-o grilã realistã, prozatorul surprinde sce ne cutre -murãtoare, în momentul întoarcerii de pe front. Dinmulþime, iese în evidenþã „ciungul“, „pocitania“, „slu-tul“, „strãinul de necunoscut, sprijinit în cârje“ etc. Înaceastã panoramã sumbrã, este inseratã secvenþa în caremama îi blestemã pe acei conducãtori care i-au handi-capat fiul, pe Iov, cel care, dupã ce a auzit cã sora sa semãritã cu un ofiþer, în timp ce ceilalþi „s-au mãritat cumoartea“, pe front, s-a încãpãþânat sã lupte în linia întâi.

Respectând viziunea scriitorilor tradiþionaliºti,autorul surprinde legãtura organicã a omului cu gliavãzutã ca o componentã a fiinþei þãranului. Dupãîncheierea rãzboiului, mulþi oameni au primit pãmânt,motiv pentru care toþi s-au bucurat, întrucât acestareprezenta singura sursã de subzistenþã. „Oamenii careprimiserã pãmânt îl sãrutau ca pe o fiinþã dragã, ca pe uncopil mult aºteptat. Unii nu ºtiau cum sã-ºi mai aratebucuria, plângeau, râdeau. Pentru toþi a-nceput viaþa ceanouã. Anii grei trecuserã. Mai erau de ferit din drumulnoii vieþi strigoii trecutului, cei care nu înþelegeau mer-sul istoriei“ (p.164). Ca ºi în proza lui Liviu Re breanu,relaþia indisolubilã a omului cu pãmântul reprezintã ele-mentul de definire a individului în raport cu ceilalþimembri ai comunitãþii. Într-o societate tradi þio nalistã,cu puternice diferenþe sociale, pãmântul devine o grilãimportantã de apreciere în cadrul comunitãþii. Mai multdecât atât, inclusiv cãsãtoriile se întemeiau cu respec -tarea acestui principiu. Însã, în roma nul lui MychailoNebeleac, o parte a eroilor eludeazã conservatorismulpãrinþilor, þintind, în mod primordial, spre împlinireaafectivã. De exemplu, Ana Tesleariuc, învãþãtoarea sat-ului, deºi aparþinea unei familii înstãrite, s-a îndrãgostitde Mihailo, un flãcãu sãrac. Fiind copleºitã de dorulîmplinirii afective, Ana reuºeºte sã obþinã binecu-vântarea tatãlui în privinþa cãsãtoriei ei cu cel pentru

care nutrea sentimente puternice. Pornind de la aceastãsituaþie, ceea ce imagineazã autorul este un fel depedeapsã datã perechii care a eludat perspectivatradiþionalistã asupra dimensiunii economice a înte-meierii cãsãtoriei, sancþionând aspru pe cel care adezechilibrat aceastã lege ancestralã nescrisã. Astfel, înnoaptea nunþii, Mihailo, mirele, este împuºcat mortal decãtre Andrei Leanciuc.

Dincolo de reprezentãrile conflictelor sociale, scrii -torul insereazã în spaþiul imaginarului scurte secvenþe încare surprinde viziunea personajelor asupra iubirii. LaNebeleac, aceasta este lipsitã de frumuseþea trãirii spir-ituale, deoarece actanþii sunt preocupaþi mai degrabã decunoaºterea ei prozaicã ºi imediatã. Ea este vãduvitã deacea flacãrã interioarã capabilã sã eternizeze clipaprezentului. Din aceastã cauzã, formarea cupluluiîntâmpinã multiple impedimente, de la conflictul socialla caracterul ei aventuros. Scriitura este presãratã cuscurte scene de iubire, maculate ºi limitate atât de inger-inþa rãzboiului, cât ºi de vitregiile sociale care constitu-ie principalele obstacole ale clãdirii fericirii perechii deîndrãgostiþi. Pentru a radiografia fluctuaþiile interior-itãþii, autorul insereazã câteva poveºti de iubire, arun-cate în spaþiul eºecului. Toate sunt redate din perspecti-va prezentului, prilej pentru narator de a încerca sã sta-bileascã motivaþia ce a dus la înfrângerea ºi la anulareaposibilitãþii reiterãrii iubirii primordiale. De exemplu,naratorului interdiegetic i-a rãmas în minte iarna anului1941, când starostele, surprinzându-ºi nevasta cu unhusar tânãr, a împuºcat-o, apoi s-a sinucis. Povesteaaceasta a fost comentatã toatã iarna într-un modpluriperspectivist. Stãpânirii nu îi convenea aceastã ºtirecare îi putea ºtirbi autoritatea, întrucât se considera oelitã a armatei moderne.

O altã poveste de iubire, decupatã din panoramarãzboiului, este cea a Vasilenei. Ambivalenþa persona -litãþii eroinei este determinatã de plasarea ei undevaîntre dorul de Mekola, soþul ei, omorât pe front ºi do -rinþa acesteia de a-l avea în preajmã pe Andrei Leanciuc.Dualitatea dezideratului Vasilenei subliniazã dominareaconºtiinþei ei de tot felul de impulsuri interioare, pe carenu le poate controla. Dacã, la început, ºtia cã soþul ei afost ucis de un ofiþer, pentru cã refuzase sã lupte, ulteri-or, a aflat chiar de la autorul crimei, motivul care a statla baza actului abominabil. Dupã mãrturisirea faptei,anularea retroactivã este zadarnicã. Andrei Leanciuc numai beneficiazã de niciun fel de reabilitare din parteaautorului. Iubirea dintre Vasilena ºi Andrei Leanciuceste caracteristicã unei situaþii de rãzboi, în carepulseazã aprehensiunea, graba, imprevizibilitatea,armele, bãutura etc. Vasilena este vãduvã, însã nu-ºipoate uita soþul. Fiind tânãrã, se îndrãgosteºte de AndreiLeanciuc. Cuprinsã de iubirea pentru acesta, începe sã-luite pe Mekola, pe care nu l-a iubit, însã a fost obli ga tãde rude sã se mãrite cu el, datoritã bogãþiei lui.Pãtrunzând în mecanismele psihologice ale eroinei,autorul urmãreºte cu multã atenþie metamorfozele inte-rioritãþii, dupã aflarea adevãrului privind circumstanþelemorþii soþului ei.

Universul ficþional al prozatorului este populat cu totfelul de personaje contradictorii, care scot în evidenþãcomplexitatea ºi imprevizibilitatea vremurilor tulburi.Din aceastã prismã, eroii sunt clasificaþi în mai multecategorii. În prima categorie, se situeazã cei care luptãîmpotriva asupririi celor slabi, de cãtre cei care deþineauputerea ºi refuzau sã înþeleagã necesitãþile omului obiº-nuit. În a doua categorie, se încadreazã personajele carereprezintã statul expansionist, dar ºi oportunismul auto-htonilor. Ambele categorii sunt supuse proceselor psi-hologice îndelungate, create de foca lizarea discursuluiepic pe complexitatea ºi pe analitismul manifestãriiplanului ideatic.

Fiind o mãrturie a metamorfozelor socio-politice dela începutul secolului al XX-lea, Aproapelui, dragostereuºeºte, prin arta retoricii, sã capteze atenþia narataru-lui. Construcþia scenariului fabulei ºi intriga scriituriireuºesc sã mobilizeze lectorul „obligat“ de prozator sãurmãreascã atât transformãrile interioare ale perso -najelor, cât ºi cauzele care au declanºat mobilitateaspaþiului lor imanent. Romancierul reuºeºte foarte binesã construiascã un destin confruntat cu toate vicisitu-dinile sociale ºi istorice, modelate de principiile impre-vizibilitãþii. Printr-o raportare realistã la spiritul meta-morfozelor sociale ºi politice, prezente în prima parte asecolului trecut, Mychailo Nebeleac puncteazã influenþastructuralã a dramelor sociale ºi familiale, cu pu terniceconsecinþe asupra echilibrului psihologic al prota -goniºtilor ficþiunii sale. Fiind o scriiturã psihologicã,atenþia autorului este focalizatã pe surprinderea dina -micii mecanismelor de gândire ºi pe trãirile interiori tãþiipersonajelor.

Gheorghe ANDRAªCIUC

Aproapelui, dragoste

Mychailo nebeleac

SS cc rr ii ii tt oo rr ii uu cc rr aa ii nn ee nn ii dd ii nn RR oo mm ââ nn ii aa

curierul UcrAIneAn8

A fost luna martie, luna în care natura s-a tre -zit la o nouã viaþã, luna care a adus primãvara nunumai dincolo de ferestrele caselor noastre, ºi însufletele noastre. Dar pentru noi, ucrainenii, dupãcum toþi ºtim, luna martie mai este ºi luna în careîl sãrbãtorim pe Cobzarul literaturii ucrai nene -Taras ªevcenko. El e mãreþ prin aceea cã estepoetul naþiunii ucrainene, dar mai ales prin aceeacã este un poet popular - a spus despre poet A.Luna cears ki. ªevcenko a deschis lumii sufletuliubitor de libertate al poporului ucrainean; al sãucelebru „Cobzar“ a izbucnit ca un vulcan al sufe -rinþelor oamenilor ºi speranþelor la o soartã maibunã.

Tocmai cu acest prilej de sãrbãtoare, îmi estegreu sã îmi þin în frâu gândurile ºi senti-mentele resimþite, acum, în primul meuan în care duc dorul zilelor de pregãtirepentru marea serbare, alãturi de toþiucrainenii mei dragi, profesori care ne-auîndrumat ºi prieteni alãturi de care amtrãit atâtea clipe minunate, având învedere faptul cã drumurile noastre s-auseparat, fiecare plecând în altã direcþieimediat dupã terminarea liceului.

Nici nu ºtiu cu ce cuvinte sã încep sãdescriu toate gândurile; multe amintiriîmi strãbat mintea, mã fac sã zâmbesc,mã fac sã mã pierd în ele, sã uit ce mi-ampropus sã fac, sã mã emoþionez din nou.Sunt gânduri despre anii copilãriei,despre graiul natal ucrainean al negosti-nenilor, despre colegii alãturi de caredescopeream limba maternã ucraineanã,despre micile sau mai marile spectacolepe care le pregãteam cu atâtea emoþiipentru serbarea lui ªevcenko ºi nunumai. Rãsfoind albumele, parcã fiecare foto -grafie spune câte ceva, iar mai multe de la acelaºieveniment spun parcã o adevãratã poveste.

Îmi aduc aminte ºi acum de momentele dedinaintea programelor, când repetam cu atâteaemoþii poeziile, cântecele, compunerile, pentru catotul sã iasã foarte bine. Evenimentul era cu atâtmai important, cu cât ºtiam cã vor veni oficialitãþidar ºi diferite formaþii din Ucraina, pe care mereuîi primeam, alãturi de alþi colegi, cu pâine ºi sare,puse pe tradiþionalul ºtergar. Erau organizate ce -re monii de depunere de flori la bustul lui ªev -cenko care se aflã amplasat în faþa CãminuluiCultural din satul Negostina. Am ºi acum în gândimaginea plinã de viaþã a mulþimii adunate în faþaCãminului Cultural, sub privirea cãreia noi, ele-vii, recitam poezii ale marelui poet ªevcenko,asemeni unei mici introduceri a ceea ce urma sãfie pe scena cãminului.

Nu pot sã nu-mi amintesc ºi de olimpiadele delimba ºi literatura ucraineanã la care am partici-pat, de care îmi este cel mai mare dor. Nu pot uitapregãtirile sau emoþiile de dinaintea probelor. Îmiaduc aminte de starea de neliniºte ºi nerãbdare atuturor de dinaintea examenului, când fiecare îºipropunea sã dea tot ce-i mai bun; apoi, senti-mentele care ne încercau la premiere erau ºi eleincomparabile; aplauzele ºi felicitãrile care ur -mau la final erau mereu pe placul sufletului nos-tru.

De asemenea, nu pot sã nu-mi amintesc ºi detoate întâmplãrile prin care am trecut alãturi defoºtii colegi, dar nici de sumedenia de prieteniilegate cu alþi ucraineni din diferite colþuri aleþãrii, prietenii care sunt pãstrate ºi acum ºi pe carele voi preþui mereu. Cu zâmbetul pe buze îmiaduc aminte cum ne bucuram unii pentru alþii ºicum ne felicitam ºi ne încurajam dupã ce erampremiaþi, sau bucuria ºi entuziasmul cu care neaplaudam unii pe alþii când urcam pe scenã sã neluãm premiile. Momente remarcabile erau ºi celede dupã premiere când ne întâlneam cu profesoriicare ne-au îndrumat ºi ne-au pregãtit; ne bucuramatât de mult cã îi puteam face mândri.

Totodatã, nu pot uita ºi sentimentele de o aºa-

zisã rivalitate sau mai bine zis „întrecere“ dintrenoi, cãci era o competiþie pânã la urmã. Dar toateacestea erau în cele din urmã nevinovate, pentrucã apoi toate erau uitate, nefiind deci o piedicã încalea prieteniilor noastre.

Frumoase erau ºi reîntâlnirile din fiecare an, lafiecare nouã olimpiadã, dar care acum pentrumine ºi pentru colegii de aceeaºi vârstã nu vormai fi atât de dese. Au rãmas în urmã multeamintiri care ne vor lega mereu pe noi, eleviiucraineni din diferite colþuri ale României. Þin sãprecizez cã toate aceste gânduri de care amamintit ºi multe altele care mã rãscolesc acum,vor fi mereu legate de sãrbãtoarea lunii martie, alui ªevcenko, a tuturor ucrainenilor. Voi pãstra

mereu în amintire ºi în suflet aceºti ani, care mãvor însoþi de-a lungul vieþii, oriunde m-aº afla.

În acest an, când sunt în oraºul Iaºi, am luatparte la sãrbãtorirea marelui poet pe scena Cole -giului Naþional „Octav Bãncilã“, pe care cuvântullui ªevcenko a rãsunat în cântece ºi poezii, într-uncadru pe mãsurã, din care ieºea în evidenþãportretul impunãtor al sãrbãtoritului ºi steagurileUcrainei ºi României. Cu atât mai important afost acest eveniment pentru mine, cu cât am avutºansa sã iau parte la organizarea lui, ºansa oferitãde Uniunea Ucrainenilor - fi liala Iaºi. Dupãprimele impresii, se pare cã spectacolul a încântatpublicul ºi invitaþii, fiind de o mare diversitate,bogat în apariþii încântãtoare. Þin sã precizez, înprimul rând, cã aplauzele care rãsunau în salã îiîncântau nu numai pe participanþi, ci ºi pe noi,organizatorii, care am încercat sã pregãtim spec-tacolul cât mai bine cu putinþã.

Cu atât a fost mai important spectacolul, cu câta evoluat ºi grupul format din elevii ColegiuluiPedagogic din Kolomyia, Ucraina, însoþiþi dedoam na director adjunct Cechovyci Maria.Aceºtia au încântat publicul timp de aproximativpatruzeci de minute, cu minunatele lor costume,viu colorate, având în program melodii ºi dansuriucrainene, specifice zonei. Þin sã menþionez cãaceºtia au sosit în Iaºi cu o zi înaintea spectacolu-lui astfel încât au avut timp sã se împrieteneascãcu noi, ucrainenii din oraº, dar ºi cu ucrainenii -studenþi ai acestui oraº. Ne-am înþeles atât de bineºi am petrecut atât de frumos, încât atunci când avenit timpul sã ne luãm rãmas bun, ne era greu são facem, spunând chiar foarte hotãrât ºi cu zâm-betul pe buze cã trebuie neapãrat sã ne mai vizi -teze cât mai curând. Cu siguranþã a fost un week-end pe care nu îl vom uita niciodatã.

Momente încãrcate de emoþii au fost ºi pentruelevii componenþi ai grupurilor nou înfiinþate dinpartea Uniunii Ucrainenilor - filiala Iaºi, „Vesel -ka“ ºi „Bukovynka“, care ne-au înfrumuseþat pro-gramul. Spectacolul oferit de micii dansatori,elevi ai Colegiului „Octav Bãncilã“, care ne-agãzduit, sub îndrumarea domniºoarei profesorRodica Fãliº teanu, au impresionat publicul ºi

invitaþii de seamã prin jocurile lor vesele, dupãcum le e ºi numele - „Veselka“ - prin dansurilepline de viaþã ºi prin zâmbetele lor inocente, darpline de frumuseþe. Pe lângã dansurile clasiceprezentate, aceºtia ne-au dãruit, de asemenea,douã minunate dansuri tradiþional ucrainene -„Huþulca“ ºi „Berez neanka“ - dansuri pe care auavut ocazia sã le exerseze nu demult în Ucraina,printr-un scurt stagiu de pregãtire.

Aplauze au strâns ºi elevii ºi studenþiiucraineni ai oraºului Iaºi, care sub îndrumareadomnului profesor Ilie Gorovei din parteaColegiului de Artã „Octav Bãncilã“ ºi a filialeiIaºi a Uniunii Ucrainenilor din România au reuºitsã formeze grupul vocal-instrumental sub denu-

mirea de „Bukovynka“. Fiind eleviai domnului profesor NicolaeMaidaniuc, din judeþul Suceava,aceºtia au interpretat cu succes lamandolinã ºi voce, pe lângã altele, ºicelebra melodie pe versurile lui ªev-cenko - „Dumy moi“, acompaniaþifiind de tamburinã ºi oboi.

De asemenea, în cadrul progra-mului în cinstea sãrbãtoririi mareluipoet nu putea sã nu ia parte ºicolegiul care ne-a gãzduit, care ne-aoferit minunate melodii, interpretatela diverse instrumente muzicale,având în vedere ºi faptul cã este uncolegiu de artã. Totodatã, pe lângãaceasta, ne-a fost oferit ºi un momentpoetic de mare însemnãtate, cuprin -zând poezii celebre din creaþia luiªevcenko, cum sunt: „Testa mentul“,„Amar în noap te“, „Soarta“ sau„Livada de viºini“; toþi aceºti elevi

au fost îndrumaþi de cãtre cadre didactice aleColegiului de Artã „Octav Bãncilã“, precum IlieGorovei sau Nucu Ionescu.

Nu pot sã nu amintesc ºi de prestaþiile muzi-cale oferite de studenþii ucraineni aflaþi la studiiîn oraºul Iaºi, studenþi la medicinã sau studenþi aiuniversitãþilor de arte, cum sunt Tereþanu Ale -xandru cu melodia „Tu eºti a mea“, Ilie Caraº cuinterpretarea melodiei „Sprâncene negre“ sauVitali Povzik în duet cu Ioana Babala.

Þin sã menþionez ºi onoarea de care am avutparte prin prezenþa la serbarea noastrã, în speciala preºedintelui Uniunii Ucrainenilor din Ro mâ -nia, ªtefan Buciuta, care de altfel a ºi þinut un micdiscurs, în semn de mulþumire ºi bucurie de a seafla alãturi de noi. Ne-au mai onorat cu prezenþaprim-vicepreºedintele Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia - Ioan Bodnar, consulul gene ral alUcrainei la Suceava - Vasyl Boieciko, deputatulîn Consiliul Local al oraºului Cernãuþi - Kova -ºevskyi V.T. De asemenea, au participat la ser-barea noastrã ºi oficialitãþi locale ale oraºului Iaºi,viceprimarul Romeo Olteanu, consilierul jude -þean Vasile Citea, respectiv consilierul primaruluiMunicipiului Iaºi, Sorin Iacoban.

Invitaþi de onoare au fost ºi domnii IvanofLeonte, profesor universitar la Catedra de slavis-ticã din cadrul Universitãþii „Alexandru IoanCuza“ din Iaºi, actorul Teatrului Naþional din IaºiRadu Ghilas, dar ºi directorul ºcolii Paltinu dinjudeþul Suceava - Ilie Sauciuc, care, de altfel, a ºipregãtit-o pe eleva Ioana Cotnalciuc care ne-aîncântat cu melodia „Huþulca“ interpretatã într-unmod impresionant atât la drâmbã, cât ºi la voce.

Voi încheia prin a mulþumi tuturor oaspeþilornoºtri care ne-au onorat cu prezenþa la acest spec-tacol, în cinstea marelui poet naþional ucrai neanTaras ªevcenko, sperând cã programul prezentata încântat cu adevãrat publicul ºi cã va rãmâne oamintire frumoasã pentru toþi participanþii, iarcuvântul Cobzarului sã ne reuneascã ºi pe viitorpentru a sãrbãtori în stil ucrainean.

Adriana-Ioana MARUSEC

Çevcenko - Amintiri - Sentimente

Grupul vocal-instrumental „Bukovynka“ din Iaºi



Încadrat într-un amplu program de acþiuniorganizate la nivel judeþean, intitulat „Paºtele înBucovina“, tradiþionalul Târg de Paºti de la GuraHumorului a ajuns anul acesta la a 13-a ediþie.

Acest târg se desfãºoarã de fiecare datã marþi,înainte de Florii, sãrbãtoare din calendarulcreºtin-ortodox. Actuala ediþie a Târgului de ouãs-a desfãºurat marþi, 12 aprilie, la MuzeulObiceiurilor Populare din Bucovina - GuraHumorului. Scopul Târgului a fost stimulareacreatorilor populari autentici, promovarea valo-rilor culturale durabile din spaþiul bucovinean ºi,în egalã mãsurã, promovarea în spaþiul europeana staþiunii turistice Gura Humorului.

Conform regulamentului, Târgul este deschisîntotdeauna meºterilor care respectã tehnica,cromatica ºi motivistica de „închistrire“ aouãlor, specifice localitãþii sau zonei din careprovin. Astfel se explicã faptul cã în fiecare an,la Târg, se reuneºte un mare numãr de meºteridin multe localitãþi ale judeþului Suceava dar,uneori ºi din zonele limitrofe.

Este cunoscut faptul cã în zona Bucovineitradiþia „închistririi“ ouãlor este foarte rãspân-ditã în multe localitãþi, îndeosebi în cele mon-tane, locuite în mare parte de ucrainenii huþulicare, în privinþa „închistririi“ ouãlor, sunt meº-teri neîntrecuþi din cele mai vechi timpuri.

Deºi, în mod obiºnuit, Târgul de Paºti sereferã exclusiv la ouã „închistrite“, în ultimii anis-a lãrgit permanent gama de produse prezen-tate, acestea incluzând, în prezent, ºi obiecteprelucrate din lemn, icoane pe sticlã, ceramicã ºialte produse artizanale specifice zonei.

Ca ºi în anii trecuþi, la Târg au fost mulþi par-ticipanþi, printre care ºi unele cunoºtinþe maivechi de la ediþiile anterioare. Astfel, ne-amrevãzut cu membrii familiei Iasinovschi, cuLucreþia Fercal, Aurica ºi Gheorghe Aneci,Aurelia Ciuverca din Paltinu, cu Andreea ºiPetru Torac din Brodina, dar ºi cu Maria Zinicidin Rãdãuþi ºi mulþi alþii. Bineînþeles cã nu putealipsi nici renumitul meºter în arta prelucrãriilemnului, Florin Cramariuc. Anul acesta, printreparticipante s-au numãrat Elena Vereha ºi SilviaEvdoºec din Paltinu. Dna Evdoºec, pe lângã fap-tul cã este o creatoare desãvârºitã de ouã încon-deiate, are ºi talent poetic, versurile sale fiinddeosebite.

Ca o noutate a acestei ediþii a fost prezenþa laTârg a creatorilor de la Rogojeºti-Botoºani din-tre care menþionãm pe Alina Cerepaniuc, BiancaHleuca, Denisa Coop, Gabriel Scolschi.

Îmbucurãtoare a fost prezenþa multor copii devârstã ºcolarã, care au dovedit mãiestriedeosebitã în încondeierea ouãlor, concurându-ichiar pe adulþii de la care au învãþat aceastã artã.Încântaþi de succesul copiilor lor - schimbul demâine - pãrinþii au declarat cã nu se vor „supãra“dacã, cândva, copiii lor îi vor întrece. Din con-trã, vor fi mândri de ei cãci alegerea culorilor ºia modelelor se perfecþioneazã chiar dacã tehnicade bazã a „închistririi“ rãmâne aceeaºi.

Unul dintre punctele de atracþie a vizitatorilorlocalnici, dar ºi a turiºtilor, unii veniþi ºi dinstrãinãtate, ca de exemplu din Vilnius, capitalaLituaniei, a fost efectuarea „pe viu“ a procesuluide „închistrire“. Ei au putut admira demonstraþiipractice, folosirea chiºiþei, tehnica colorãrii,alegerea modelelor ºi îmbinarea culorilor ºi alte„secrete“. Turiºtii strãini au fost încântaþi sãvadã ºi sã admire costumele tradiþionale ale par-ticipanþilor deoarece, conform regulamentului,fiecare participant trebuia sã fie îmbrãcat în cos-tum specific localitãþii pe care o reprezenta. Înfelul acesta, vizitatorii localnici, turiºtii auto-htoni sau strãini au avut un plus de satisfacþie,admirând astfel ºi o „expozi þie“ originalã a por-tului popular.

O impresie plãcutã a fãcut-o ºi modul deprezentare a oãulor, care erau puse în coºuleþeîmpletite din nuiele aºezate pe mese acoperitecu ºtergare, având ºi ele modele originale speci-fice zonelor de unde proveneau.

Cu ocazia desfãºurãrii acestui Târg, a fostorganizatã ºi o jurizare a lucrãrilor prezentate,juriul fiind format din specialiºti în domeniu. Aufost acordate „Trofeul Târgului de Paºti“ dinGura Humorului ºi „Premiul pentru revigorareatradiþiei“ plus unele recompense bãneºti. Toþiparticipanþii au primit diplome de participare.

Trofeul Târgului de Paºti de la Gura Humo -rului conferã câºtigãtorului recunoaºterea cali -tãþii de maestru/meºter autentic la categoria ouãpascale româneºti.

Indiferent cine au fost câºtigãtorii trofeului ºial premiului, se poate spune cã, de fapt, toþi aufost câºtigãtori atât participanþii ºi organizatoriicare s-au ales cu un plus de experienþã, cât maiales vizitatorii care nu vor uita curând cele

vãzute, cu atât mai mult cu cât totul a rãmasimprimat pe fotografii sau video, oferindu-leastfel posibilitatea de a vedea ºi revedea dupãplac desfãºurarea acestui târg. Cu aceeaºiplãcere ei vor privi ºi ouãle-suvenir cumpãratecu aceastã ocazie.

Deºi totul a fost frumos, chiar „super“,cuvânt la modã în zilele noastre, conºtienþi cãfiecare ediþie a Târgului vine cu noutãþi, aspecteinedite ºi cu surprize, vizitatorii aºteaptã, înfiecare an, cu nerãbdare ediþia urmãtoare. Înegalã mãsurã, ea este aºteptatã ºi de participanþi.

Ne alãturãm ºi noi cu aceeaºi dorinþã ºi aºtep-tãm sã treacã cât mai repede încã un an care, defapt, nici nu este aºa de lung, având doar 365 dezile...

Iarema ONEªCIUC

Târgul de Paçti la a 13-a ediÆie

Cu nostalgie îmi aduc aminte cum, încopilãria mea desculþã, aºteptam cu nerãbdarevenirea Sfintelor Paºti.

Noi, copiii, mici fiind, fãceam rost de carbidºi strângeam toate cutiile. Mai fãceam ºi multe„repe tiþii“ înainte, ocazie cu care eram blagos -lo viþi de bunica mea Ana Horodenciuc cu„hriºnyky“, probabil, ceva ce are legãturã cu„pãcãtoºi“. Erau vremuri grele ºi cutii goale delac nu se gãseau pe toate drumurile. Mergeamde înviere la Mãriþeia Mare ºi cum era beznãpeste tot, la vremea aceea, legam capacul cutieicu sârmã. Mamã, ce lovituri primeam pestedegete!

Mamele, bunicile, ajutate de fete tinere,„pysaly pysanky“ (= încondeiau ouãle). Ceicare mergeam la ºcoalã, aºteptam acele zilepentru a ne aproviziona cu cernealã de toateculorile. Pe atunci pixurile ºi stilourile încã nuerau cunoscute. Aºadar, toþi eram mânjiþi înverde, albastru, violet, roºu etc.

De câþiva ani, acum când se gãseºte cu ceîmpuºca, bãietanii din zilele noastre nu mai facaºa ceva. Oare de ce? Au fost subjugaþi de cal-culatoare? Nu le mai plac jocurile copilãriei?Nu mai þin la tradiþii?

„Pysanky“ (= ouãle încondeiate) se mai facîncã! Dar ele nu mai reprezintã o platã pentru„chitanka krucena“ (= scrânciob), ci doar pen-tru a merge la miruit.

Încet, încet, se tot pierd obiceiurile...

Kolea KURELIUK

Paºtele - sãrbãtoare creºtinã Paºtele - sãrbãtoare creºtinã Paºtele - sãrbãtoare creºtinã

ªi totuºi...

Creatoarea de ouã încondeiate Maria Zinici

vv


Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului prin Direcþia Generalã deÎnvãþãmânt în Limbile Minoritãþilor, Relaþia cuParlamentul ºi Partenerii Sociali organizeazã înfiecare an, în perioada vacanþei de primãvarã,olimpiadele ºi concursurile ºcolare - etapelenaþionale la diferite discipline de studiu.

Pentru buna desfãºurare a Olimpiadei delimba ºi literatura ucraineanã, în acest an, ca ºiîn anii precedenþi s-a implicat ºi UniuneaUcrainenilor din România. Astfel, încã dinfazele judeþene ale olimpiadei ne-am implicat,acolo unde era necesar, pentru asigurareatransportului ºi a unei mese calde pentruelevii participanþi.

Pentru a veni în sprijinul olimpiadei denivel naþional, care asigurã prestigiul ºcoliiromâneºti ºi al comunitãþii ucrainene dinRomânia, la solicitarea factorilor implicaþiîn derularea acestui eveniment în frunte cuconsilierul de specialitate, dna prof. ElviraCodrea, am rãspuns pozitiv, obligându-nesã asigurãm cazarea elevilor, asigurareahranei pentru elevi ºi profesori participanþi,suportarea cheltuielilor de organizare aunei excursii în ziua de marþi, dupã ce severificã lucrãrile scrise ºi se soluþioneazãcontestaþiile.

Participanþilor la Olimpiada de limba ºilite ratura ucraineanã le-a fost stabilittraseul excursiei cu vizitarea „CimitiruluiVesel“ din Sãpânþa, a ªcolii cu clasele I-VIIIdin Remeþi, localitate cu populaþie majoritarucrai neanã, apoi prin Þara Oaºului, pe laNegreºti, la Baia Mare unde se viziteazã mu -zeele oraºului, iar în continuare pe traseul BaiaMare - Baia Sprie, prin trecãtoarea Gutâiuluiºi prin locurile unde a poposit haiducul PinteaViteazul, sã se întoarcã la cinã la locurile decazare.

Prin grija Uniunii Ucrainenilor din Românias-a asigurat ºi popularizarea acestui eveniment;au fost invitate televiziunile regionale de statdin Cluj ºi din Ujhorod - Ucraina, ultima re -prezentatã prin fostul consul al ConsulatuluiSuceava, în prezent redactor coordonator TV,Victor Focºa.

Manifestãrile ocazionate de deschidereaolimpiadei în sala de spectacole „George Enes -cu“ a ªcolii de Arte Plastice din Sighetu Mar -maþiei s-au bucurat de prezenþa reprezentanþilororganelor administraþiei locale, ºi anume a pri-marului Eugenia Godja, a deputatului UDMRBereº Istvan, a profesorilor ºi locui torilorinteresaþi ai oraºului Sighet.

A mai participat consulul general al Ucraineila Suceava, dl Vasyl Boieciko, care cu aceastãocazie a avut întâlniri de lucru la ConsiliulJudeþean Maramureº, cu preºedintele MirceaMan ºi la Prefecturã cu subprefectul dna Gyon -gyike Bondi, a vizitat sediul organizaþiei UURBaia Mare ºi s-a deplasat în comuna Remeþi,unde s-a întâlnit cu organele locale ºi cu cadreledidactice la ºcoala din localitate. Pe tot traseul,de asigurarea oficiilor s-a preocupat prim-vicepreºedintele UUR, dl Miroslav Pe treþchi,

care, de fapt, s-a ocupat de tot ce este necesarpentru sprijinirea olimpiadei de limba ºi litera -tura ucraineanã, iar împreunã cu soþia sa Getaºi fiul Nicolae-Miroslav au asigurat ºi des -fãºurarea programului artistic, la des chi dere.

La deschiderea festivã a olimpiadei, au fostinvitaþi ºi copii de la Grãdiniþa cu predare înlimba ucraineanã din Valea Viºeului, împreunãcu educatoarea lor Narcisa Greceniuc, care auprezentat un frumos program artistic.

Concursul s-a desfãºurat la Liceul Ucrainean„Taras ªevcenko“ al cãrui director este dl Mihai

Cucicea, un excelent profesor de matematicã,care tot timpul m-a þinut la curent cu pro ble -mele liceului ºi cu stadiul de pregãtire pentruolimpiadã.

Uniunea Ucrainenilor din România, pringrija conducerii sale, a asigurat anul acesta,stimularea tuturor elevilor participanþi la Olim -piada de limba ºi literatura maternã ucraineanãprin acordarea de diplome, cãrþi ºi sume bã -neºti, demonstrându-le prin aceasta cã cei careparticipã la astfel de concursuri îºi asigurã nunumai un bagaj mai mare de cunoºtinþe ºi ridicãprestigiul ºcolilor ºi das cãlilor de unde provin,ci ºi un câºtig material care nu este aºa uºor deobþinut în aceste vremuri.

Dorim sã sprijinim ºi pe viitor astfel de con-cursuri ºi sã ne bucurãm de participarea unuinumãr tot mai mare de concurenþi din fiecarejudeþ unde vieþuiesc ucraineni ºi unde se învaþãlimba maternã în ºcoli.

Dascãlilor care predau limba maternãucraineanã le mulþumim din inimã ºi le dorimsã dobândeascã succese ºi mai mari în profesialor ºi sã fie apreciaþi de toatã lumea.

ªi acum, rezultatele Olimpiadei de limba ºiliteratura ucraineanã, etapa naþionalã, atribuitede Comisia de evaluare compusã din IonArdelean - preºedinte, Elvira Codrea - vice pre -ºedinte, Ion Câmpeanu - secretar, Mihoc Lucia- membru, Marta Hreniuc - membru, SimonaMalearciuc - membru, Ledia Spivaliuc - mem-bru, Anca ªtiubianu - membru, Mihai Bobic -membru.

Pe primele locuri s-au clasat urmãtorii elevi:Clasa a VII: locul I: Usatiuc Andrei

Octavian, ªcoala cu clasele I-VIII din Bãlcãuþi,

prof. îndrumãtor Anca ªtiubianu; locul II:Laviþa Oxana, ªcoala Valea Viºeului, prof.îndrumãtor Ledia Spivaliuc; locul III: DumniciLoredana, ªcoala Remeþi, prof. îndrumãtorLivia Roman; menþiuni: Moisiuc Bogdan,ªcoala din Crãciuneºti, Cail Ionela, ªcoala dinValea Viºeului.

Clasa a VIII-a: locul I: Homeniuc RalucaDana, ªcoala cu clasele I-VIII din Bãlcãuþi,prof. îndrumãtor Anca ªtiubianu; locul II:ªofineþi Alexandra, ªcoala Remeþi, prof.îndrumãtor Maria Dragun; locul III: Haureº

Larisa Marinela, ªcoala cu clasele I-VIIIdin Bãlcãuþi, prof. îndrumãtor Anca ªtiu-bianu; menþiuni: Taficiuc Ionela, ªcoaladin Valea Viºeului, Traista Emanuelaªcoala din Valea Viºeului.

Clasa a IX-a: locui I: PopoviciBeatrisa, Liceul „Taras ªevecnko“ dinSighetu Marmaþiei, prof. îndrumãtorSimona Borota; locul II: ªmighelschiSergiu Ionuþ, S. T. Ortodox „MitropolitulDosoftei“ din Suceava, prof. îndrumãtorLucia Mihoc; locul III: Turcin Daniela,Colegiul Naþional „C. Brediceanu“ dinLugoj, prof. îndrumãtor Ana Bereghi;menþiuni: Spivaliuc Diana, Liceul „Tarasªevcenko din Sighetu Marmaþiei, SlavitaOxana, Liceul „Taras ªevcenko dinSighetu Marmaþiei.

Clasa a X: locul I: Ursachi Diana Andreea,Colegiul Naþional „Eudoxiu Hurmuzachi“ dinRãdãuþi, prof. îndrumãtor Georgeta ªtefan;locul II: Maidaniuc Ana Maria Georgeta,Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, prof.îndrumãtor Antoneta Chideºa; locul III: CiuriaLiliana, Liceul „Taras ªevcenko“ din SighetuMarmaþiei, prof. îndrumãtor Emilia Codrea;menþiuni: Maliar Mihai, Liceul „Taras ªev-cenko din Sighetu Marmaþiei, Ieremiaº Melita,Liceul „Taras ªevcenko din Sighetu Marmaþiei.

Clasa a XI-a: locul I: Habur Maria,Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“ dinSuceava, prof. îndrumãtor Lucia Mihoc; loculII: Bilici Olesia, Liceul „Taras ªevcenko“ dinSighetu Marmaþiei, prof. îndrumãtor MartaHreniuc; locul III: Godenciuc Camelia, Liceul„Taras ªevcenko“ din Sighetu Marmaþiei, prof.îndrumãtor Marta Hreniuc; menþiuni: Dza be -niuc Tamara, Liceul „Taras ªevcenko dinSighetu Marmaþiei, Cîntea Daniela, Liceul„Taras ªevcenko din Sighetu Marmaþiei.

Clasa a XII: locul I: Boþoc MalearciucNicolae, Liceul „Taras ªevcenko“ din SighetuMarmaþiei, prof. îndrumãtor Marta Hreniuc;locul II: Romaniuc Ionela, Liceul „Taras ªev-cenko“ din Sighetu Marmaþiei, prof. în -drumãtor Marta Hreniuc; locul III: MaciocaLarisa, Liceul „Taras ªevcenko“ din SighetuMarmaþiei, prof. îndrumãtor Emilia Codrea;menþiuni: Chiverega Nicoleta, Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“ din Siret, Moroºan AndreeaMaria Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret.

ªtefan BUCIUTA

olimpiada de limba çi literatura

ucraineanå, etapa naÆionalå

Aspect din sala de concurs


(Urmare din numãrul 187/188)

Perpessicius, în schimb, este de pãrere cã eposibil ca Eminescu sã fi citit varianta francezã,„Chanson de la chemise“, a „Cântecului cãmã -ºii“, din care ar fi împrumutat anumite ele-mente, inexistente în poezia lui Thomas Hood5.

Impresiile lui Eminescu din 1873 „s-au în -trupat“ (C. Popovici) în poemul sãu, „Viaþa“, în1879, publicat pentru prima datã în „FântânaBlanduziei“ (nr. 27, 1899), la o lunã ºi jumãtatedupã moartea poetului (15 iunie 1889).

Prin conþinutul ei ideatic, al criticii necruþã-toare, conform propriei sale expresii, al „pãturiisuperpuse“, poemul „Viaþa“ prezintã o serie deasemãnãri cu „Scrisorile“ poetului, formândtoate împreunã un ciclu tematic contestatar,conceput între anii 1870-1880.

Poate cã fiecare dintre cele douã poezii îndiscuþie aici au fost compuse ca urmare a unuiimpuls ideologic comun. Mihail Dragomirescu,spre exemplu, susþinea cã poemul „Viaþa“„vãdeºte influenþa socialismului, care, pe vre-mea aceea (…) zdruncinase echilibrul sufletescal tineretului“6. Biografii lui Hrabovskyi, deasemenea, relevã interesul poetului faþã deideile marxiste ºi influenþa acestora asupraoperei sale.

Cea mai mare parte a elementelor existenteîn impresiile lui Eminescu din 1873 seregãseºte în poemul sãu. În discursul acestuiapoetul a introdus ºi o „linie“ colateralã asubiectului, a albinei, primite de „sãrmanacopilã“ drept „singura amicã“, ca sã con-vieþuiascã împreunã ca „douã proletare“, „Oinsectã-umanã, una zburãtoare“. Prietena albinãn-o pãrãseºte când fata moare, „ªi vrea cuamica-i de-odatã s-o-ngroape“.

Poemului sãu, Eminescu i-a conferit ºi osemnificaþie social-filosoficã, sugeratã chiar întitlul acestuia, arãtând, apoi, în textul operei, cãsensul vieþii din acea vreme nu este cel sugeratde „egumenul rotund din amvon“, ci aceladescifrat de poet din cele vãzute nu o datã„printr-o albã perdea strãvezie“ a geamuluiunui „mic iatac“, la care „o fatã de-o paloarecrudã„ „din zori pânã-n noaptea neagrã ºitârzie“ lucreazã din greu „s-aibã pâne goalã“,cãci „Tot ce-n astã lume mai poate pricepe/ E cãde-nceteazã lucrul, foamea-ncepe“, iar „lucrul(ei) scump ºi harnic“ este însuºit de negustorul,care, vânzându-l ducesei, se îmbogãþeºte.

Consonantã cu aceastã interpretare filosoficãa lui Eminescu, poate fi consideratã „punc -tarea“ liricã în poezia lui Hrabovskyi a faptuluicã „blestemata ºi dezgustãtoarea coasere“ olasã „fãrã sânge“ pe biata fatã, iar lucrul ei „ma -nierata odraslã domneascã capricioasã îl aruncãla gunoi“.

În traducere româneascã, poezia lui ThomasHood a apãrut în 1883 („Contemporanul“, 16august), cu 6 ani înainte de moartea lui Emi -

nescu, având ca titlu „Cusãtoreasa“, ca ºi poe -zia lui Hrabovskyi „ªvacika“ („Cusã to reasa“).

Dintre cei care în istoria literaturii românes-au referit la poemul „Viaþa“, Elena Balmoº,spre exemplu, gãsea în 1939 cã ar fi greºit de ase traduce acest poem în englezã, „pentru a nutrezi bãnuiala unei imitãri sau chiar a unui pla-giat“7.

Presupuneri referitoare la o eventualã legã-turã geneticã a poeziei lui Hrabovskyi, „ªvaci-ka“ cu poezia „Cântecul cãmãºii“ a lui ThomasHood, personal, în ºtiinþa literarã ucraineanã nuam întâlnit (poate, eventual, din cauza inaccesi-bilitãþii la toate izvoarele critice), larg cunoscutfiind doar faptul cã Hrabovskyi a tradus ºi pre-lucrat în stil propriu din creaþia poeþilor ruºi,georgieni, armeni, estonieni, polonezi, cehi,bulgari, sârbi, croaþi, sloveni, maghiari,norvegie ni, italieni, francezi, germani, ameri-cani ºi englezi, inclusiv ºi douã poezii ale luiThomas Hood, „Cântecul cãmãºii“ ºi „Aurul“.Nu se precizeazã însã dacã traducerile au fostfãcute din limbile poeþilor enumeraþi, nicidatele efectuãrii lor.

Din cauza lipsei izvoarelor documentare(drumul vieþii dramatice a poetului ar fi putut sãducã la aceastã situaþie), cum am opinat anteri-or, apariþia poeziei lui Hrabovskyi este învãluitãîntr-un fel de mister. Tipãritã pentru prima datãîn 1894, cu un an înainte de publicarea tradu -cerii (1895) „Cântecului cãmãºii“, poezia origi -nalã a lui Hrabovskyi sau prelucrarea în stilpropriu a poeziei lui Thomas Hood, este con-sideratã de critica ucraineanã drept reflex alpoetului asupra vieþii grele a oamenilor munciidin acea vreme. Cum s-or fi petrecut lucrurileîn „laboratorul“ poetic al lui Hrabovskyi e maidificil de rãspuns. Faptul cunoscut însã esteacela cã în perioada traducerii de cãtreHrabovskyi a poeziei lui Thomas Hood, „Cân -tecul cãmãºii“ a fost tradus în multe limbieuropene, inclusiv ºi în limba rusã, traducereafiind realizatã de Mihail Larionovici Mihailov(1826-1865), exilat în 1861, ca ºi Hrabovskyi,mai târziu, în Siberia. Hrabovskyi a cunoscutaceastã traducere. Într-un articol din revista ga -l i þianã „Jytie i slovo“ („Viaþa ºi cuvântul“,Lvov, 1895, t.4, p.376-379) pe autorul ei,Mihail Larionovici Mihailov, Hrabovskyi îlconsiderã drept „poet-traducãtor model, fãrãegal printre poeþii acelei vremi“8.

Lectura poemului lui Eminescu, „Viaþa“ (82versuri), a poeziei „Cusãtoreasa“ lui Hrabov -skyi (12 versuri), paralel cu sursa lor geneticã,poezia „Cântecul cãmãºii“ (89 versuri) a luiThomas Hood, relevã cât se poate de pregnantsimilitudinile constructive ºi consonanþele poe -tice cu poezia lui Hood, precum ºi particula ri -tãþile structural-stilistice ale fiecãruia dintre ceidoi poeþi, Eminescu ºi Hrabovskyi: 1/ Perso -najul liric comun celor trei poezii este fata carecoase „ºi cãmaºa ºi linþoliu“ (Hood), „o pânzã

moale de in“ (Eminescu), „o pânzã“ (Hra -bovskyi); 2/ „Lucrul (ei) scump ºi harnic“(Eminescu) este destinat pentru cineva „careare surori, soþie, mamã“ (Hood), ducesei(Eminescu), „odraslei domneºti manierate ºica pricioase“ „care-l va arunca la gunoi“ (Hra -bovskyi), poeþii imitatori conferind o conotaþiesocialã gradual diferitã, la Hrabovskyi ºi parti -cularizatã prin punctarea aºa-zisei „liberãþinevolnice“ din societatea ucraineanã de dupãdesfiinþarea iobãgiei; 3/ Cusãtoreasa lucreazãdin greu „În zilele înnegurate din decembrie“,„De când rãsare ºi pânã când apune steaua pecer“ (Hood), „Din zori pânã-n noaptea neagrã ºitârzie“ (Eminescu), „ziua ºi noaptea“ (Hra bovs -kyi); 4/ Ea lucreazã mereu în condiþiile „unuipost veºnic“ întrebându-se „când Domnul vareduce preþul la pâine“ (Hood), „s-aibã pânegoalã“ (Eminescu), „o coajã de pâine muce -gãitã“ (Hrabovskyi); 5/ Truda-i este asemenea„surghiunitului hoþ în temniþã“, drept pentrucare „ar da frâu liber plânsului“, însã „lacrimi-le dãuneazã ºi acului, ºi aþei“ (Hood), „Ochiulei cel tulbur nu mai poate plânge“ cãci are partede „lacrimi ºi boalã“ (Eminescu), „pleoapele ise lipesc“ de plâns (Hrabovskyi).

Traducerea de cãtre Hrabovskyi a „Cân -tecului cãmãºii“ ºi realizarea de cãtre acesta aprelucrãrii poetice, „ªvacika“, a dus, poate, înmod involuntar la utilizarea unor expresii iden-tice, spre exemplu: „ªvacika i holkoiu vertyt vjurbi“ - „Cusãtoreasa tristã mânuieºte aculrepede“ („Cântecul cãmãºii“, traducere) ºi „Zrannioho ran ku do piznioii nicenky/ Holkoiudenno ver ty“ - „Dis-de-dimineaþã pânã noapteatârziu/ Zil nic trebuie sã mânuieºti acul repede“(„ªvacika“) º.a.

„Dialogul“ consonanþelor poetice dintreMihai Eminescu ºi Pavlo Hrabovskyi, care nus-au cunoscut reciproc denotã faptul cã în con-textul literar european a avut loc un permanentschimb de valori culturale ºi cã nu existã vreoliteraturã naþionalã (cum ar crede cineva nefa-miliarizat cu literatura ucraineanã) care sã nu fifost sincronizatã într-un fel sau altul cu acestmacrocontext cultural.

Note

5 M. Eminescu, Opere. Vol. V. Ediþie criticãîngrijitã de Perpessicius, p. 388.

6 Citat dupã M. Eminescu, Opere. Vol. IV. Poeziipostume. Ediþie criticã îngrijitã de Per pe ssicius,Bucureºti, 1958, p. 387.

7 Ibidem, p. 388.8 Citat din ediþia Pavlo Grabovs"ci<, Z$ bra nnx

tvor$v u tr"oh tomah. Tom perki<, Vi -

davniwtvo Acad. Nauc URSR , Kiev, 1960, p. 91.

Ioan REBUªAPCÃ

Mihai Eminescu - Pavlo Hrabovskyi: „dialogul“ consonanÆelor poetice


Date post:	04-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

HRISTOS VOSCRES! - UUR 189_190.pdf„Balada“ de Ciprian Porumbescu, interpre-tatã la vioarã de...

Documents