+ All Categories
Home > Documents > HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 ·...

HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 ·...

Date post: 21-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
'MARINARII DE A P Ă DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10 împlngătoare, unele de mal bine de o lună de rlle, sub pavilion ucrainean, "cu 52 do urtllăţi, caro nu îndeplinesc condiţiile impuse de embargoul ONU asupra Iugoslaviei. Tot în portul Galaţi se află ţi un împingător cu 5 unităţi, încărcate cu peste 4f>00 de tone de mărfuri generale. Prezenţa accst port u celor 10 convoaie, ancorate pe o distanţă de peste 5 km, pune în pericol siguranţa circulaţiei în port, mal ales jio timp de rioepie, şl nu permite ancorarea navelor maritime, (EASTERN PRESS) •SSSP independent ANUL V NR. 881 MIERCURI 26 M A I 1993 S PAGINI II) LEI. t" I I I PRINDEŢI HOŢUL!” — STRIGĂ HOŢII I , m trtiut relativ uşor sub .ispiti politic ţi pragul de r * ia 1 mai; începem sâ ne obişnuim cu noile preţuri caro cresc precum ciupercile după ploaie, • uncie produse ajungînil să -fl'*r mai scumpe de 40—50 de ori. faţă. de perioada de dinain- tea- ; „liberalizării'* preţurilor. Ne-atn obişnuit şi cu vitrinele încărcate cu „bunătăţi" occiden- tale şl orientale, dar de care prea puţini cctăţcni se pot atin- ge. Ne-am obişnuit cu făina, cu mălaiul, cu zahărul şi uleiul din import, noi caro pînă mai ieri eram exportatori de produse a- Umentaro de provenienţă agri- colă.' Ne-nm obişnuit cu tot ce ne-a adus noul sistem social-politic car.e so Instalează, nedefinit clar, dar -îi vedem, prin ceaţă &-a'V «Ml ' comîuuriie. Nu ştim dacă nu cumva- este o iluzie optică. Cu toate ne-am obişnuit, inclusiv; cu valurile.de „războaie" politi- ce mascate, pe care le vedem în sferele economic şi social, pu- ternic „manipulate1* şl susţinute prin presă, fără deosebire de... culoarea politică şl de sursele de finanţare. „Războiul" la mo- dă a devenit cel al corupţiei: - unii se războiesc, timid e drept şi în parte cu mîinile; legate, împotriva. corupţiei, iar cei ce o practică se războiesc cu cei ce tnccarcă, sab diferite forme să le reducă din sfera de acţiune. Ui» război mai mult .subteran decît la vedere, un război dur. în care finalul unor bătălii es- te: cunoscut. înainte. de a fi în-' ««•puie. :. Este, oare, vorba cum spu- ‘ neau unele ziare, unii protago- nişti -doar de un joc politie ai Puterii pentru a distrage aten- ţia do la greulăţile prin Care trece ţara? Sau de un adevărat război, ba do apărare, ba de- ofensivă a celor cu musca pe căciulă, pentru a prelungi pu- nerea în. lumină a faptelor ţt trimiterea după gratii a celor vinovaţi? « Nu pun la îndoială cinstea unor oameni din conducerea • . Procuraturii Generale, Ministe- ■ < ruiui de Interne, Ministerului de Justiţie, Curţii do Conturi etc., dar se pare că şi în respective- le instituţii sînt mulţi oameni cu mîiniie legate, care nu pot sau nu au voie să facă nimic pentrn a clarifica lucrurilc. Des- pre cotni'ii i parlamentară care a ' fost constituită pentru a anche- ta cazdrilo de corupţie... Să fim serioşi, d-lor! Prea ne-am obiy-i' miit şl lămurit cu eficienţă u- nor astfel de comisii parlamen- taro. N-au anchetai ele eveni- mentele din decembrie 1939, ce- le -de ia Tg. Mureş, din jude - ţele Harghita şl Covasna, mine» '-rindele şi mai ştiu care alte „în- tâmplări**? Ş» cu ce ne-am ales? Cu rapoarte stufoase, dominate de; considerente teoretice; iar, : Ici-coio fapte concrete şl încer- cări do a face lumină; clilar dai că lumină s-ă făcut în unele si- tuaţii, totul s-a Oprit aci. Atunci? ce rost au mai avut anchetele? De ce nu se duc;juCrtirile pînă la capăt şl nu îi pedepsim pe cei vinovaţi? , Cam la o astfel He situaţie vom ajunge dacă lăsăm o comi- sie parlamentară, să facă lumi* nă in problema corupţiei şl riu cei 'ce'.sînt; plătiţi pentru a asi- gura respectarea legilor ţării. " . _ Ion GOIA Conferinţa judeţeană a „Vatra Românească” Uniunea „VATRA ROMA- . NEASCA" — filiala CLUJ — a- fiuce la cunoştinţa membrilor săi câ In ziua de 20 mal 1993 orele Q9.C0, va avea lob în Sala de Spectacole a Cercului Militar (Ca- ia "Armatei) Conferinţa judeţeană A flltalel. Intrarea pe bază de Invitaţii, delegaţii, prin holul cinematogra- ful ni'Victoria. Asociaţiile vor ridica delegaţii- le de'la sediul UVR, P-ţa Păcii nf, lşa-3 pină vineri 28 mai 1093 Oi-eiC 20,00. Otisrvsio d-î presă care doresc »ă aşiste la lucrările Conferinţei Pot solicita acreditare de la se- diul ^uniunii pînă vineri 28 mai 1933 .orale 12,00. COMITETUL DIRECTOR iz. Ar pu et * apară''.ca' obse-; .şiviî preocuparea pentrii; proble-; . matica . rciaţmor dintre Ungaria şi România. Dar ea. se justifică 'măcar" din mptivul : că relaţiile dintre cele dctiă ţări nu sînt nor-, "mâlc. Problematica lor Izvorăşte dintr-o istorie plină de fapte în relaţie directă cu Transilvania. , iar noi trăim în Transilvania. A-. dică" într-o zonă care, conform unor previziuni sumbre, ar putea deveni una de . conflict, imediat c© războiul din Bosnia s-ar stlr- .şi. Nu spun o noutate afirrr.trtd ci de cind lumea e dominată de simţul proprietăţii, neînţelegerile se ţin. lanţ.''Neînţelegeri . între indivizi — care se. ceartă pentru că un răzor care parc trasat strîmb ia clţiva centimetri . din proprietatea vecinului. Neînţele- geri lntro popoare şi naţiuni, în- tre ' care' nici graniţele naturale — apele — nu rezolvă Întotdeau- na blestemata problemă a pro- prietăţii. Cu atît mal greu sînt de împăcat ambiţiile atunci cînd graniţa nu este altceva decît o . fîsie .'de'"teren, pe' care o poate traversa orice * unitate militarii, cît de mică ar fi ea. MU Toate acestea constituie '„supor -tur*, istcrlo al neînţelegerilor, llc--- venind la problema relaţiilor din- tre România şir Ungaria,‘ deci a posibilităţii linul’ război"intre ee-’ ie două ţări, voi aminti aici da- tele; (făcute publice de ziarul „Me- ridian") cuprinse în cartc\v „Răz-'- boaie; viitoare. Cele mai pericu- loase puncte fierbinţi ale lumii", scrisă de colonelul american Tre- vor N. Dupiiy. autor recunoscut in domeniu, avînd, deci. o anume IM BTU W U i POLITICE IN C O T I» !.* !* „Ruptura F.S.N . a creat un partid demn • DIALOG CU D-L IULIU PÂCURÂRIU, PR EŞEDINTELE ORGAN!Z>\TIEI DIN JUDEŢUL CLUJ A F.S.N. • D.S.: Domnule Iuliu Păcurariu, din anumite sur. ie am aflat că partidul dumneavoastră se aratîi îngrijorat de creşterea pericolului naţionalist, al iredentismului, a diferitelor forme confllctuale ce ar putea degenera... I.P.: Aici există, aşa cum mai discutam, tensiuni mai voalate sau făţişe. Eu, ca lider al acestei or- ganizaţii, nu pot sâ mă laud că am o misiune chiar foarte uşoară. Nu fao pe eroul, dar trebuie iă fiu mereu cu ochii în patru. Tot ceea ce pot să spun este faptul că am avut o întilniro cu U.D.M.U.-ul, la nivelul conduccril judeţene, ln ca- ra ara dorit să aflu care este cadrul în caro aceas- tă organizaţie politică sau etnică vede rezolvai ă problema minorităţii maghiare. Pentru că este cert ci U.D.M.R, se ocupă numai de problema mino- rităţii maghiare. Ml s-a răspuns câ dinşii nu sînt abilitaţi să poarte o asemenea discuţie. N-am rc- hunţat la această idee şl consider, rii F.S.N. trebuie să aibă o discuţie frontală la nivel naţional cu U.D.M.R., in care sâ-1 oblige să-şi spună cxact, sau mai bine spus să răspundă la problema pe care noi am ridicat-o In discuţia cu dinşii. Mă repet: doresc sâ ştiu cum văd dînşil rezolvată pro- blema minorităţii maghiare In Româniai Pentru că eu personal consider că Legea fundamentală a României, care este Constituţia, dă răspunsul co- rect la aceastâ problemă. Constituţia Întruneşte ca- drul In care trebuie să apară iniţiative legislative referitoare la această problemă. Consider că a- ceastă întilnlre Intre F.S.N. şl U.D.M.R., pe care eu am să o solicit In cadrul Colegiului Director sau la Convenţia care va avea loc la Constanţa, această discuţie şl răspunsul dat de U.D.M.R. vor (Continuare în pag. IV) Dorin SERGIIIk credibilitate în cercurile militare. Aceste puncte fierbinţi sînt ur- mătoarele zece: 1. al şaselea răz- boi arabo-izraelian; 2. ol patru- lea război. dintre India şi: Paki- tan; 3. un război civil în Ru- sia; 4. un al doilea război In Africa; 5. al treilea război ' ln ■Golful Perslo; 6. uri ăl doilea război în Peninsula Coreeană; 7. an război sândinist în America Centrală; 8. un război între Ro- mflnia şi Ungaria pentru Transil- vania; 9. un război Intre Egipt, Libia* şi Sudan; 10. un război în- -tro. Rusia şi China.; Această succesiune de posibile conflicte, suportă citeva observa- ţii, întîi de toate trebuie spus câ ele sînt astfel plasate Incit să /cuprindă, practic, toate zonele globului, ea pentru n mulţumi pe toată' lumea. Se pare câ cercetă- torul "american a adoptat una din- tre: metodele mai simple de ma* nevrat In stabilirea, atît a punc- telor .fierbinţi .de pe glob, cît' şî o > posibilltăţll rezolvării lor' pe cale armată. El a considerat, pro- babil, că acolo unde există cor- turi pentru teritorii revendicate, Vnlcr CinOREANU (Continuare tn pag. IV)- .^estivalul păsării” ile la Abbeville - Baia de Somnie 9 Ţara dlntro pămînt şl mare 0 Omul, arta, culorile şt pasă- rea ... tar pasărea începe să cînte ..; In cin tecul Iul Pr6vert, pre- cum ln toate poveştile popula- re, pasărea ne vorbeşte In lim- ba dragostei şl a libertăţii. Pe- rechi de turturele, porumbei ai păcii, rlniunelele primăverii, pă- sări ale paradisului sînt toate simboluri purtătoare de speran- •ţă. Cu speranţă In suflete, s-au îndreptat în această primăvară spre cel de al treilea Festival al păsării de la .AbbevlIle — Baie de Somme (Franţa) artişti din ' ţara gazdă şl din multe ţări eu- ropene, printre care şi România. - Patrie a păsărilor şl a apel. :ţara dintre "pămînt şi mare, . a- ceastă Cote Picarde unică â o- ferit artiştilor participanţi posi- bilitatea cunoaşterii. unul - patri- moniu de natură, peisaj şl Istorie de o neasemuită valoare. Intre aceşti artişti s-a aflat şl concita- fîina noastră, tlnăra şi talentata plasţiciană Manueîa Dotiş.' 1 ;Al treilea' Festival al ’ păsării a reunit, ca de fiecare dată, îndrăgostiţi de natură, de flora şl fauna ce populează teritorii scăldate de ape, astfel încît Ba- ie de Somme a devenit simbo- lul „naturii ln mişcare" — mo» tto-ul festivalului din acest an. Programul ' festivalului a cu- prins.expoziţii de pictură, sculp- tură şi fotografie, concursuri de film, spectacole în aer liber, conferinţe, ateliere; de creaţie şi animaţii (îh care concurenţii tre. • buiau sâ imite cît mai fidel cin* tecul/strigătul păsărilor). Eclec* tism şl calitate intr-o manifesta* re ludică, dar şi cu efecte pe» dagogice — aşa cum o deflnesi . organizatorii — unde arta româ- nească a făcut, In cel mal bun înţeles al cuvîntului, notă dls* tinetă. Trebuie să vâ mal ■sptl* nem că prezenţa artistei clujenâ Jti Franţa s-a datorat şi genero- zităţii sponsorului, .Banca „Da- cia Felix" din Cluj-Napoca. Alâ» ,'turîndu-se unui număr de 30 de artişti Invitaţi să participe cti; lucrări In cadrul expoziţiei lnti* tulate „Arta şl pasărea", Mânu* ela Botiş, asemeni păsării mira* culoase ce se-nalţâ Intr-un zbor nu mâl puţin; miraculos s-a re- marcat prin' ineditul şl reflna- , ..mentul tapiseriei preientate.; Şl aceasta; pentru că, veţi fi de cord, însăşi tema expoziţiei tn» dcatnnă. către o abordare 1 inteţ ligentă şi rafinată o motivului păsării, ce naşte In om vlsi sau cel mal îndrăzneţ: acela di ii se lansa în aer precum Ica: de pe stlncă. Tot mal departe, tot mal sus, pasărea este pentru om cheia orizontului... J Michaela BOCU care va avea loc în data de 2,06.1993. ora 17, la CLUBUL CFR, 6tr. C.D.Gherea nr,17. îl
Transcript
Page 1: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

'MARINARII DE A P Ă DULCE

Şl EMBARGOUL O .N .U .

Tn portul Galaţi staţionează 10 împlngătoare, unele de mal bine de o lună de rlle, sub pavilion ucrainean, "cu 52 do urtllăţi, caro

nu îndeplinesc condiţiile impuse de embargoul ONU asupra Iugoslaviei.

Tot în portul Galaţi se află ţi un împingător cu 5 unităţi, încărcate cu peste 4f>00 de tone de mărfuri generale. Prezenţa

accst port u celor 10 convoaie, ancorate pe o distanţă de peste 5 km, pune în pericol siguranţa circulaţiei în port, mal ales jio

timp de rioepie, şl nu permite ancorarea navelor maritime, (EASTERN PRESS)

•SSSP

i n d e p e n d e n tANUL V NR. 881

MIERCURI

26 MAI 1993

S PAGINI II) LEI.

t " I I I

PRINDEŢI HOŢUL!” — STRIGĂ HOŢII

I

, m trtiut relativ uşor sub .ispiti politic ţi pragul de

r * ia 1 mai; începem sâ ne obişnuim cu noile preţuri caro cresc precum ciupercile după ploaie, • uncie produse ajungînil să -fl'*r mai scumpe de 40—50 de ori. faţă. de perioada de dinain­tea- ; „liberalizării'* preţurilor. Ne-atn obişnuit şi cu vitrinele încărcate cu „bunătăţi" occiden­tale şl orientale, dar de care prea puţini cctăţcni se pot atin­ge. Ne-am obişnuit cu făina, cu mălaiul, cu zahărul şi uleiul din import, noi caro pînă mai ieri eram exportatori de produse a- Umentaro de provenienţă agri­colă.'

Ne-nm obişnuit cu tot ce ne-a adus noul sistem social-politic car.e so Instalează, nedefinit clar, dar -îi vedem, prin ceaţă

&-a'V «M l '

comîuuriie. Nu ştim dacă nu cumva- este o iluzie optică. Cu toate ne-am obişnuit, inclusiv; cu valurile.de „războaie" politi­ce mascate, pe care le vedem în sferele economic şi social, pu­ternic „manipulate1* şl susţinute prin presă, fără deosebire de... culoarea politică şl de sursele de finanţare. „Războiul" la mo­dă a devenit cel al corupţiei: - unii se războiesc, timid e drept şi în parte cu mîinile; legate, împotriva. corupţiei, iar cei ce o practică se războiesc cu cei ce tnccarcă, sab diferite forme să le reducă din sfera de acţiune. Ui» război mai mult .subteran decît la vedere, un război dur. în care finalul unor bătălii es­te: cunoscut. înainte. de a fi în-' ««•puie.

:. Este, oare, vorba cum spu-

‘ neau unele ziare, unii protago­nişti -doar de un joc politie ai Puterii pentru a distrage aten­ţia do la greulăţile prin Care trece ţara? Sau de un adevărat război, ba do apărare, ba de- ofensivă a celor cu musca pe căciulă, pentru a prelungi pu­nerea în. lumină a faptelor ţt trimiterea după gratii a celor vinovaţi?« Nu pun la îndoială cinstea unor oameni din conducerea •

. Procuraturii Generale, Ministe- ■< ruiui de Interne, Ministerului de Justiţie, Curţii do Conturi etc., dar se pare că şi în respective­le instituţii sînt mulţi oameni cu mîiniie legate, care nu pot sau nu au voie să facă nimic pentrn a clarifica lucrurilc. Des­pre cotni'ii i parlamentară care a

' fost constituită pentru a anche­

ta cazdrilo de corupţie... Să fim serioşi, d-lor! Prea ne-am obiy-i' miit şl lămurit cu eficienţă u- nor astfel de comisii parlamen­taro. N-au anchetai ele eveni­mentele din decembrie 1939, ce­le -de ia Tg. Mureş, din jude­ţele Harghita şl Covasna, mine»

'-rindele şi mai ştiu care alte „în­tâmplări**? Ş» cu ce ne-am ales? Cu rapoarte stufoase, dominate de; considerente teoretice; iar,

: Ici-coio fapte concrete şl încer­cări do a face lumină; clilar dai că lumină s-ă făcut în unele si­tuaţii, totul s-a Oprit aci. Atunci? ce rost au mai avut anchetele? De ce nu se duc; juCrtirile pînă la capăt şl nu îi pedepsim pe cei vinovaţi? ,

Cam la o astfel He situaţie vom ajunge dacă lăsăm o comi­sie parlamentară, să facă lumi*

• nă in problema corupţiei şl riu cei 'ce'.sînt; plătiţi pentru a asi­gura respectarea legilor ţării.

" . _ Ion GOIA

Conferinţa judeţeană ‘ a

„V a tra Românească”Uniunea „VATRA ROMA-

. NEASCA" — filiala CLUJ — a- fiuce la cunoştinţa membrilor săi câ In ziua de 20 mal 1993 orele Q9.C0, va avea lob în Sala de Spectacole a Cercului Militar (Ca­ia "Armatei) Conferinţa judeţeană A flltalel.

Intrarea pe bază de Invitaţii, delegaţii, prin holul cinematogra­ful ni'Victoria.

Asociaţiile vor ridica delegaţii­le de'la sediul UVR, P-ţa Păcii nf, lşa-3 pină vineri 28 mai 1093 Oi-eiC 20,00.

Otisrvsio d-î presă care doresc »ă aşiste la lucrările Conferinţei Pot solicita acreditare de la se­diul ^uniunii pînă vineri 28 mai 1933 .orale 12,00.

COMITETUL DIRECTOR

■ iz. Ar pu et * apară''.ca' obse-;. şiviî preocuparea pentrii; proble-; . matica . rciaţmor dintre Ungaria şi România. Dar ea. se justifică 'măcar" din mptivul : că relaţiile dintre cele dctiă ţări nu sînt nor-,

"mâlc. Problematica lor Izvorăşte dintr-o istorie plină de fapte în relaţie directă cu Transilvania.

, iar noi trăim în Transilvania. A-. dică" într-o zonă care, conform unor previziuni sumbre, ar putea deveni una de . conflict, imediat c© războiul din Bosnia s-ar stlr-

. şi. Nu spun o noutate afirrr.trtd ci de cind lumea e dominată de simţul proprietăţii, neînţelegerile se ţin. lanţ.''Neînţelegeri . între indivizi — care se. ceartă pentru că un răzor care parc trasat strîmb ia clţiva centimetri . din proprietatea vecinului. Neînţele­geri lntro popoare şi naţiuni, în­tre ' care' nici graniţele naturale — apele — nu rezolvă Întotdeau­na blestemata problemă a pro­

prietăţii. Cu atît mal greu sînt de împăcat ambiţiile atunci cînd graniţa nu este altceva decît o . fîsie .'de'"teren, pe' care o poate traversa orice * unitate militarii, cît de mică ar fi ea.

MU

Toate acestea constituie '„supor -tur*, istcrlo al neînţelegerilor, llc--- ■ venind la problema relaţiilor din­tre România şir Ungaria,‘ deci a posibilităţii linul’ război"intre ee-’ ie două ţări, voi aminti aici da­tele; (făcute publice de ziarul „Me­ridian") cuprinse în cartc\v „Răz-'- boaie; viitoare. Cele mai pericu­loase puncte fierbinţi ale lumii", scrisă de colonelul american Tre- vor N. Dupiiy. autor recunoscut in domeniu, avînd, deci. o anume

I M B T U W U i P O L I T I C E I N C O T I » ! . * ! *

„Ruptura F.S.N. a creat un partid demn• DIALOG CU D-L IULIU PÂCURÂRIU, PR EŞEDINTELE ORGAN!Z>\TIEI DIN JUDEŢUL

CLUJ A F.S.N. •D.S.: Domnule Iuliu Păcurariu, din anumite sur.

ie am aflat că partidul dumneavoastră se aratîi îngrijorat de creşterea pericolului naţionalist, al iredentismului, a diferitelor forme confllctuale ce ar putea degenera...

I.P.: Aici există, aşa cum mai discutam, tensiuni mai voalate sau făţişe. Eu, ca lider al acestei or­ganizaţii, nu pot sâ mă laud că am o misiune chiar foarte uşoară. Nu fao pe eroul, dar trebuie iă fiu mereu cu ochii în patru. Tot ceea ce pot să spun este faptul că am avut o întilniro cu U.D.M.U.-ul, la nivelul conduccril judeţene, ln ca- ra ara dorit să aflu care este cadrul în caro aceas­tă organizaţie politică sau etnică vede rezolvai ă problema minorităţii maghiare. Pentru că este cert c i U.D.M.R, se ocupă numai de problema mino­rităţii maghiare. Ml s-a răspuns câ dinşii nu sînt abilitaţi să poarte o asemenea discuţie. N-am rc- hunţat la această idee şl consider, rii F.S.N. trebuie

să aibă o discuţie frontală la nivel naţional cu U.D.M.R., in care sâ-1 oblige să-şi spună cxact, sau mai bine spus să răspundă la problema pe care noi am ridicat-o In discuţia cu dinşii. Mă repet: doresc sâ ştiu cum văd dînşil rezolvată pro­blema minorităţii maghiare In Româniai Pentru că eu personal consider că Legea fundamentală a României, care este Constituţia, dă răspunsul co­rect la aceastâ problemă. Constituţia Întruneşte ca­drul In care trebuie să apară iniţiative legislative referitoare la această problemă. Consider că a- ceastă întilnlre Intre F.S.N. şl U.D.M.R., pe care eu am să o solicit In cadrul Colegiului Director sau la Convenţia care va avea loc la Constanţa, această discuţie şl răspunsul dat de U.D.M.R. vor

(Continuare în pag. IV)

Dorin SERGIIIk

credibilitate în cercurile militare. Aceste puncte fierbinţi sînt ur­mătoarele zece: 1. al şaselea răz­boi arabo-izraelian; 2. ol patru­lea război. dintre India şi: Paki- tan; 3. un război civil în Ru­

sia; 4. un al doilea război In Africa; 5. al treilea război ' ln ■Golful Perslo; 6. uri ăl doilea război în Peninsula Coreeană; 7. an război sândinist în America Centrală; 8. un război între Ro- mflnia şi Ungaria pentru Transil­vania; 9. un război Intre Egipt, Libia* şi Sudan; 10. un război în- -tro. Rusia şi China.;

Această succesiune de posibile conflicte, suportă citeva observa­ţii, întîi de toate trebuie spus câ

■ ele sînt astfel plasate Incit să /cuprindă, practic, toate zonele globului, ea pentru n mulţumi pe toată' lumea. Se pare câ cercetă­torul "american a adoptat una din­tre: metodele mai simple de ma* nevrat In stabilirea, atît a punc­telor .fierbinţi .de pe glob, cît' şî o > posibilltăţll rezolvării lo r' pe cale armată. El a considerat, pro­babil, că acolo unde există cor­turi pentru teritorii revendicate,

Vnlcr CinOREANU

(Continuare tn pag. IV)-

.^estivalul păsării” ile la Abbeville - Baia

de Somnie9 Ţara dlntro pămînt şl mare

0 Omul, arta, culorile şt pasă­

rea

. . . tar pasărea începe să cînte . . ; In cin tecul Iul Pr6vert, pre­cum ln toate poveştile popula­re, pasărea ne vorbeşte In lim­ba dragostei şl a libertăţii. Pe­rechi de turturele, porumbei ai păcii, rlniunelele primăverii, pă­sări ale paradisului sînt toate simboluri purtătoare de speran-

•ţă. Cu speranţă In suflete, s-au îndreptat în această primăvară spre cel de al treilea Festival al păsării de la .AbbevlIle — Baie de Somme (Franţa) artişti din

' ţara gazdă şl din multe ţări eu­ropene, printre care şi România.

- Patrie a păsărilor şl a apel. :ţara dintre "pămînt şi mare, . a- ceastă Cote Picarde unică â o- ferit artiştilor participanţi posi­

bilitatea cunoaşterii. unul - patri­moniu de natură, peisaj şl Istorie de o neasemuită valoare. Intre aceşti artişti s-a aflat şl concita- fîina noastră, tlnăra şi talentata plasţiciană Manueîa Dotiş.'

1 ;Al treilea' Festival al ’ păsării a reunit, ca de fiecare dată, îndrăgostiţi de natură, de flora şl fauna ce populează teritorii scăldate de ape, astfel încît Ba­ie de Somme a devenit simbo­lul „naturii ln mişcare" — mo» tto-ul festivalului din acest an. Programul ' festivalului a cu­prins.expoziţii de pictură, sculp­tură şi fotografie, concursuri de film, spectacole în aer liber, conferinţe, ateliere; de creaţie şi animaţii (îh care concurenţii tre.

• buiau sâ imite cît mai fidel cin* tecul/strigătul păsărilor). Eclec* tism şl calitate intr-o manifesta* re ludică, dar şi cu efecte pe» dagogice — aşa cum o deflnesi

. organizatorii — unde arta româ­nească a făcut, In cel mal bun înţeles al cuvîntului, notă dls* tinetă. Trebuie să vâ mal ■ sptl* nem că prezenţa artistei clujenâ

J t i Franţa s-a datorat şi genero­zităţii sponsorului, .Banca „Da­cia Felix" din Cluj-Napoca. Alâ»

,'turîndu-se unui număr de 30 de artişti Invitaţi să participe cti; lucrări In cadrul expoziţiei lnti* tulate „Arta şl pasărea", Mânu* ela Botiş, asemeni păsării mira* culoase ce se-nalţâ Intr-un zbor nu mâl puţin; miraculos s-a re­marcat prin' ineditul şl reflna- , ..mentul tapiseriei preientate.; Şl aceasta; pentru că, veţi fi de cord, însăşi tema expoziţiei tn» dcatnnă. către o abordare 1 inteţ ligentă şi rafinată o motivului păsării, ce naşte In om vlsi sau cel mal îndrăzneţ: acela di ii se lansa în aer precum Ica: de pe stlncă. Tot mal departe, tot mal sus, pasărea este pentru om cheia orizontului... J

Michaela BOCU

care va avea loc în data de 2,06.1993. ora 17,

la CLUBUL CFR,6tr. C.D.Gherea nr,17.

îl

Page 2: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

©e m m *

A M U R IT ... „HELP"-ULTinârul Someşan Iulian A-

lexandru, student la Facultatea de construcţii din Cluj-Napoca (domiciliat fn Dej) s-a hotărît să facă bani. Lovitura vieţii lui urma să fie societatea de aju­torare „IIELP". A adunat suta de milioane de Ici şi. cînd să înceapă plăţile a renunţat. A declarat că nu vrea să aibă de a face cu legea şl cu cetăţenii ei, în consccinţă, abandonează. Mai afirmă S.I.A. că va face o

programare (ştiinţifică) cu ce­tăţenii cărora urmează să le restituie banii. Minus comisi­onul, desigur.

Poliţia efectuează cercetări cu privire la legalitatea desfăşură­rii acestei activităţi. Căci. intre noi fie vorba şl comisionul sa ridică la cîteva zeci de milioa­ne. Iar statul nu-şi permite să piardă nişte bani, nici măcar de dragul unul student care a vrut să devină milionar.

UN MILION DE LEI DONAŢIE

Fundaţia Europeană Drăgan, printr-un fax semnat de prim- vicepreşedintele dr. Aurel Ne- meşiu, a comunicat dlui Gheor­ghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca următoarele: „Apre­ciind fn mod deosebit Iniţiativa domniei voastre de a ridica In inima Ardealului un grup statu­ar „Avram lancu şl tribunii sâl“; închinat luptătorilor pentru li­bertatea şi demnitatea Români­lor, Fundaţia Europeană Drăgan, din dispoziţia preşedintelui său prof. dr. Josif Constantin Drăgan a virat astăzi, 20 mai, a.c. suma de un milion de lei In contul nr. 4072996175809 — Statuia Avram - lancu — deschis la Banca „Da­cia Felix" din Cluj-Napoca."

CĂRŢI PENTRUREPUBLICA MOLDOVA

Aflăm cu întirziere — dar mai bine mai tîrziu decit niciodată — de un gest de nobleţe sufleteas­că şi patriotism: cu prilejul Îm­plinirii a 75 de ani de la reuniu- rea Basarabiei cu patria mamă, Editura „Sfynx* a donat pentru Republica Moldova,- prin Inter­mediul Bibliotecii Judeţene Cluj, cărţi tn valoare de trei milioa­ne de leL Autorul acestui fru- most gest este scriitorul Vasile Rebreanu, proprietarul editurii Sus-menţlonate.

LOCURI DE MUNCA VACANTE

In data de 24 mai situaţia lo­curilor demuncă vacante era ur-

I BULETIN METEO \

Azi vremea va fl Instabilă, cu Cerul temporar noros. Local vor Cădea averse de ploaie însoţite f i de descărcări electrice. Vtntul va sufla slab Ia moderat din sec­tor nord-vestic.

Temperaturile minime vor fi ţuprinse tntre 10 ţi 12 . grade, ţar cele . maxime Intre 19 ţl 22 fie grade.

Ieri la ora 12 la Cluj-Napoca *e înregistrau 16 grade, iar pre- şiunea atmosferică a fost de 734 ţnm Hg. tn scădere. Ioan Giur­giu, meteorolog de serviciu.

mătoarea: Spitalul clinic Jude­ţean — un portar, un infirmier, un Îngrijitor, S.C. „Alimentara" S.A. — 12 remizieri, pentru transportul laptelui la .domiciliu, S.C. Bondor Comimpex — şase remizieri, S.C. Prota SRL — cinci muncitori necalificaţi, S.C. Nijea SNC — cinci muncitori ne- calificaţl. S.C. Nneţ SNC — cinci confecţionări In marochină- rie şi Încălţăminte, S.C. „Flacă­ra* S.A. — 20 de confecţloneri îmbrăcăminte, R.A. a Domeniului Public — doi Instalatori catego­ria 2—6, 5 asfaltatori, categoria2—6, S.C. „Carbochim" S.A. —2 instalatori, 5 operatori produse abrazive, 2 zidari-şamotori, S.C. Indcoop S.A. — 3 tinichigii au­to, un mecanic auto, 10 tîmplari, S.C. de construcţii „Napoca" S.A.— 20 de zidari, PSA CUG S.A.— S frezori şi un sudor instala­tor, S.C. Castor construcţii SRIi— 2 mozaicari, 2 zidari, S. C Karla construcţii şl proiectări SRL — doi dulgheri, un zidar, doi tlmplari, doi zugravi, S. C. Someş Balastiere S.A. — 10 zi­dari, 8 dulgheri, 5 mozaicari, 5 zugravi, S.C. Bell construcţii SRL— 10 zidari, 2 fterar-betomşti,6 tlmplari-dulgheri, 4 instalatori, •4 zugravi vopsitori, 3 tinichigii auto, 4 mozaicari-faianţarl, S.C. Exproiect — 20 de zidari, 5 mo­zaicari, 5 dulgheri. Informaţii su­plimentare pot fi obţinute de la Oficiile forţei de muncă dtn Cluj

Napoca, Huedin, Dej, Gherla, "turda şi Cîmpia Turzii.

CONFERINŢA A DLUI

OCTAVIAN PALER

Mîine, la ora 17, în sala mare a Casei Universitarilor este pro? gramată conferinţa dlui Octavian Paler pe tema: „România şi Eu­ropa". Manifestarea este susţinu­tă de Fundaţia Culturală „Tri­buna Ardealului" şi este organi­zată de Alianţa Civică Cluj şl Academia Civică. Va urma un recital de poezie din închisoare,

S.M.

SIMPOZION

„CONSTANTIN DAICOV1CIU"

Universitatea „Babeş-Bolyal" din Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj- Napoca. Muzeul Naţional de Is­torie a Transilvaniei, organizea­ză Simpozionul omagial „ Cons­tantin Daicoviciu", în zilele de27 — 28 mai. Deschiderea festivă va avea Ioc In sala „Vasile Bo* grea" a Universităţii „Babeş-Bo­lyal" la ora 9, In data de 27 mai. Sponsorii manifestării sînt: Prefectura Cluj, Inspectoratul pentru Cultură, Compexit SRb, Credit Bank şt Romdilta : Ex* change. S.S.

SOLEMNITATE

, Filiala „Avram lancu" a Aso­ciaţiei : Veteranilor de Război li Invită pe aceştia să participe la solemnitatea ce va avea loc la Cimitirul Eroilor din Calea Tur­zii, Cluj-Napoca, In 27 mai. Ve­teranii, împreună cu familiile, pot participa în aceeaşi zi, ora18. la spectacolul de la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, ce le este dedicat.

y SPECTACOL

Formaţia de teatru „Gaudea- mus" a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca prezintă astăzi, tn-

Contravenienţi amendaţiApliclnd prevederile Legii Nr.

10/1982, privind obligaţiile regii­lor autonome, societăţilor comer­ciale, Instituţiilor şl cetăţenilor cu privire la întreţinerea şl păstrarea curăţeniei pe raza mu­nicipiului Cluj-Napoca, Corpul de Control al Primăriei munici­piului Cluj-Napoca şi-a intensi­ficat verificările sub acest as­pect

Astfel, In perioada 17.05.1993— 22.05.1993 au fost încheiate un număr de 155 procese verbale de contravenţie, aplicîndu-se amenzi In sumă totală de 1.290 mii lei. , Printre contravenienţi amin­tim: MAJA IOAN, str. lancu de Hunedoara nr. 27; DEMETER MIHAI, str. Fîntlnele nr. 61—63; IAŞCAU DAN VASILE str. Karl

Marx nr. 118, care aii fost găsiţi cu turme de oi, capre şi vaci In zona Colina şl pe malul sting al Someşului, pe domeniul pu­blic.

De asemenea, a fost depistată cetâţeanca MUJ ELENA, str. Pe- tfifi nr. 6, care deţine animale In condiţii Igienlco-sanitare necores­punzătoare şi pentru care a fost sancţionată conform Hotăririi 4/1D79.

Rugăm şi de această dată per­soanele fizice şi persoanele ju­ridice de pe teritoriul municipi­ului nostru să-şi onoreze obliga­ţiile legale în acest domeniu de activitate.

P R I M A R , Gheorghe FUNAR

pepînd de la ora 19,30, la Facul­tatea de Litere, comedia „Despre jjaptele şi pildele vitejeşti ale bu­nului Pantagruel", adaptare de Rodica Radu, după Fr. Rablais.

ANUNŢ IMPORTANT

ASOCIAŢIA PENTRU PRO­TEJAREA ŞI AJUTORAREA HANDICAPAŢILOR NEURO- PSIHICI CLUJ, cu sediul In Cluj-Napoca, str. Cuza VODA nr. 16, invită toţi membrii săi, miercuri, 26 mai 1993, ora 17,00, la ADUNAREA GENERALA ca- ţe va avea loc la sediul ASOCI­AŢIEI.

C O M I T E T U L

MEMBRU DE ONOARE

Astăzi, la ora 18, în amfitea­trul „Ioan Goia" al U.M.F. are loc ceremonia decernării titlului de Membru de Onoare al Uni­versităţii de Medicină şi Far­macie Înalt Prea Sfinţiei Sale Bartolomeu Anania. Ceremonia Va fi urmată de un dialog pe tema relaţiei dintre medicină şi religie.

SEMNALE DIN PARTEA

ASOCIAŢIILOR DE LOCATARI

Ne adresăm redacţiei ziarului dumneavoastră cu speranţa că vom primi răspuns la cele trei întrebări cărora noi nu le-am dat de capăt, deşi am făcut cîteva drumuri de colo, colo; 1. Ce cons­trucţie este prevăzută a se ridi­ca pe str. Observatorului între nr. 109—115, 2. Cînd şi unde es­te prevăzută construirea spitalu­lui „Sf. Maria Internaţional" în cartierul Zorilor? 3. Care insti­tuţie se face răspunzătoare de faptul că la intersecţia străzilor Viilor şi Lunii cu str. Observator nn sînt trasate trecerile de pie­toni şi nu sînt montate sema (oarele cu lumină galbenă inter mitentâ; cum poate fi remediată această gravă neglijenţă care reprezintă un real pericol rutier pentru şcolari, deoarece autotu­rismele nu acordă întîietate pie­tonilor la traversarea străzii Ob­servator?

Asociaţia de locatari,Str. Observator nr. 109, bl. O 3

CONFERINŢA MUNICIPALA F.D.S.N.

Biroul de coordonare al FDSN Cluj-Napoca convoacă pe toţi membrii săi la conferinţa muni­cipală ce va avea loc tn ziua de28 mai 1993 orele 16 Sn sala din P-ţa Unirii nr. 1. (fosta primă­rie).

Rugăm membrii care nu şi-au ridicat noile carnete de membru sâ treacă pe la sediul FDSN din B-dul Eroilor nr. 2 cam. 6, pen tru ridicarea acestora.

DOCTOR HONORIS CAUSA

Astăzi, ora 11, la Universitatea de Medicină şi Farmacie, ar£ loc ceremonia decernării titlu* lui de Doctor Honoris Causa lui Maurice Tubiana, profesor la Fa­cultatea de Medicină din Paris ‘ in perioada 1963—1989, preşe-? dintele Comitetului Experţilor Europeni (C.E.E.), ccnsultant-ex- pert al O.M.S.

V \ /W VW W \ AAA/W W W VS

IMPORTANT, PENTRU i-

AGENŢII ECONOMICI!

în vederea pregătirii introdu­cerii noului sistem de impozitări— TAXA PE VALOAREA ADA£ UGATA — Direcţia Generală 4 Finanţelor Publice şi Controlu­lui Financiar de Stat a judeţului Cluj organizează cursuri de ins* truire cu toţi- agenţii economici din cadrul judeţului.

In acest sens, _ cei interesaţi sînt rugaţi sâ ia legătura cu ad-ţ ministraţiile financiare şi cir­cumscripţiile fiscale din raza ■ proprie de activitate. x.--

Pentru agenţii economici cu sediul în comune, centrele di instruire vor fi organizate la nl-> velul percepţiilor, după urmă­torul program: ’*• •

— Percepţia Apahida în periea-.. da 07—11.06.1993; — Percepţii1" Baciu In perioada 07—11.06.1993;— Percepţia Gilău în perioada07—11.06.1993; — Percepţia Hu­edin în perioada 14—18.06.1993;

— Percepţia Mociu în perioada14—18.06.1993; — Percepţia Ic-* Iod în perioada 14—18.06.1993; — Percepţia Băişoara ln perioada14—18.06.1993.

In municipiul Cluj-Napoca sint organizate patru centre de Ins­truire, la Sala Clujana", Sala „Carbochim", Sala „16 Februa­rie" şi sala mare a Direcţiei Ge­nerale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj. Agenţii; econo­mici din Cluj-Napoca sînt invi­taţi • la sediul Administraţiei Fi­nanciare din P-ţa Victoriei, nr.19, et. I, cam. 53, pînă la data de 28 mai 1993 pentru progra­mare, cursurile urmînd să se desfăşoare ln perioada 31 mai— 25 iunie 1993.

NOTES CULTURAL

# Teatrul Naţional — sala Studio — astă-seară: Ileana Ne­gru In spectacolul Lacrima tă­cerii, ora 19

# Opera Română — MV FAIR LADY, ora 17

4 Universitatea liberă prezintă azi, ora 16,30 în sala mieă a Ca­sei : universitarilor, expunerea: Teatrul şcolar medieval. Prezin­tă: prof. univ. dr. Egyed Emes. Program artistic susţinut de ele­vii Şcolii generale nr. 5 pregă­tiţi de prof. Majo Iulia; ora 18,30 expunerea: Grenoble. Prezintă cu diapozitive: conf. univ. dr. Cor­nelia Berindan, arhitect.

A G E N DT t t l S P B C T A T O n

7,00 TVM. Telematinal; 10,00 TVR Iaşi; 10,50 Cha­llenge Day; 11,00 TVR Cluj-Napoca; 12,30 Video-satellt; 13,35 Desene animate; 14,00 Actualităţi; 14,10 Challenge Day; 14,20 Ora de muzică; 15,00 Challenge Day; 15,15 JMdactica; 15,45 O samă de cuvinte; 16,00 Challenge Day; 16,25 Reflector; 16,53 Actualităţi; 17,00 Documentar artistic; 18,00 Festivalul — concurs de Interpretare „Ma­fia Tănase"; 19,00 Challenge Day; 19.30 Desene animate; C0.00 Actualităţi; 20,35 Azi tn prim-plan; 21,10 Fotbal: JA C. Mllan — Olymplque Marseille (finala CCE); 23,05 'Actualităţi; 23,20 Simpozion.

Redacţia nu tşi asumă responsabilitatea în legătură cu ţventuale modificări Intervenite în programul anunţat

j ™ ---- ,-- -

fantome orele 12; 14; 16; 18 0 Victoria — încleştare pînâ la moarte, luni—joi orele 9; 11; 13; 15; 17; 19; Suspiciune — vineri—duminică orele 9; 11; 13; 15; 17; 19) 9 Arta — Vraciul din Junglă — luni—joi orele 11; 13; 15; 17; 19. Miercuri spectacolele tncep de la ora 9, de la ora 19 Cinemateca franceză; Formidabilul — vi­neri—duminică orele 11; 13; 15; 17; 19 0 Apolo (fostul Muncitoresc) — 24, 25 mai Air America; 26, 27 mai — Hook; 28, 30 mal — Arma mortală 3 # Favorit — Dra­goste şi apă caldă, orele l l ; 13; 15; 17; 19 • Timpuri noi — Mina de oţel, luni—Joi orele 11; 13; 13; 17; 19; Atac în bibliotecă, vineri—duminică, orele I I ; 13; 15; 17; 19 # Cnpitol — Program video orele 15; 17; 19

Oradea (ora): 0,40; 7,20 (nu circulă In perioada 12 VI — 20 IX 1993); 15,08; 17,43; 21,09; Timişoara (ora): 1.30; 5,38; 14,10 (circulă cu ordin special); 15,44; 22,50; Iaşi (ora): 0,44; 13,05; 21,05; Baia Mare (ora): 5,31; 16,15; Tîrgu Mureş (ora): 16,31; 20,41; Galaţi (ora): 9,08; Sibiu (ora): 10,55; 15,30 (prin Vinţu de Jos).

F A R M A C I I

T A fl O M

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 3 „HIGEEA AESCULAP", Piaţa M. Viteazul nr. 36, tel. 13-03-64, ora: 20—8.

FARMACII CU SERVICIUL PERMANENT: FARMA­CIA „COIîAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, tel. 17-51-05.

r i t m e

# Decolări din Cluj-Napoca spre Bucureşti (ora): 7.00 (ltml pfnă tîmbfltă inclusiv), 10,20 (luni pînâ vineri in­clusiv), 17,00 (luni ptnfl simbătă Inclusiv).

t e i c f o a n c U T I L E

Republica — Formidabilul — Iun!—Joi, orele: 9; 11 j 13; 15j 17; 19; După gratii — vineri—duminică orele 0: 111 13; 15; 17; |9 % Daria sala A — Ochii nopţii. Interzis sub 16 ani. luni—vineri orele 15: 17; 19; stm* bată—-duminică orele 13; 19; 17; 19 • sala B — Pro­gram video, orele J4; 16; 18 • Mărăşti sala A — Julle Darling orele 11; 13) 15; *7; 19; sala B, Vlnătorll de

(1 T R A N S P O R T

Plecări dtn Cluj-Nnpoca (trenuri accelerate şl rapide) spre: Bucureşti (ora): 0,59; 7,52 (nu circulă simbata, du­minica şi ln sărbătorile legale); 10,21; 14,43; 22,00; 23,53;

• Politia Cluj! 953» Poliţia feroviară: 13 49 76t Pom­pierii: 981: Salvare: 9fll: Salvarea CFR: 11 83 91; Inter-. naţional: 9711 Interurban: 99U Ora exactă: 9^8; i’ autonomă dt ternioflcare .dispecerat: 11 87 48; RcRi» autonomă d* apă canal, dispecerat: I I 63 021 S C „Salu­britatea* S A., dispecerat: 14 40 27| (Comenzi speciale pentru transport reziduuri: 11 10 12. Interior 132)! OarSi— Intnrmstllr 9*S

Page 3: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

> PAGINA 5

A C T U A L I T A T E A C U L T U R A L A

UN INTERESANT STUDII DE GEOGRAFIE APLICATA

CÂNTECUL GINTEI LATINE— Ecouri transilvane —

Recenta carte a geografului clujean, conf. univ. dr. Vasile Surdu (Aşezările din bazinul montan al Arieşului, Editura „Interferenţe*, Cluj-Napoca, 1993, 143 p.), este rodul fructificării unor serioase cercetări pe teren şi al consultării unei bogate bibliografii (156 titluri).

Structurată tn 10 capitole, impresiontnd printr-o serioasă argumentaţie, lucrarea dobîndeşte un pro­nunţat caracter monografic, impunîndu-se prin metodă adecvată şi originalitate în studiul aşeză­rilor. Desigur, autorul a avut fn vede re contri­buţiile unor prestigioşi geografi înaintaşi sau con­temporani.

„Inarmat“ cu un astfel de fond Ideatic, Vasile Surdu conduce cititorul spre un lung şl temerar periplu, care debutează cu „Limitele" şi „Consi­deraţiile istorice" ale bazinului montan al Arie­şului, continuînd cu „Factorii procesului de siste­matizare", analiza acestora şi a factorului demo- grafic;:rpigmentînd profundele analize cu pătrun­zătoare: aserţiuni privind „Evoluţia numerică şi mărimea demografică a aşezărilor", indicii de creş­tere (descreştere) şi îmbătrînire demografică, totul fundamentat pe: „Potenţialul neagricol", „Fondul construit", „Densitatea clădirilor în vatră", „Indi­cele-de.-înnoire edilitară", „Suprafaţa pentru locuit".

Argumentaţia riguroasă, experienţa în cercetare, profesionalismul desăvlrşit şi cunoaşterea exhaus­tivă a literaturii de specialitate au concurat la re­

alizarea unei îndelung aşteptate monografii a aş> zărilor montane. De aceea, modelul de revitalizai economicii şi socială a întregii arii bazjnale pro pus de conf. univ. dr, Vasile Surdu merită să fie confruntat cu părerile altor specialişti şi ale fac­torilor potenţiali interesaţi. Succint, In capitolul IX — în loc de concluzii —, autorul punctează:— modelul trebuie să pornească de la înlăturarea efectelor cauzelor care au generat şi menţin mi- graţiile definitive; — ca elemente de început tre­buie folosiţi germenii pozitivi de natură economică— facilitarea construcţiilor de case noi; înlesnirea aprovizionării cu produse agroalimentare; — ame­najarea unor microcentrale pe afluenţii de ordinul I ai Arieşului, care se pretează ca debit şi regim hidrologic; — revitalizarea şi modernizarea ocu­paţiei tradiţionale de bază — creşterea animalelor;— realizarea de către industrie a unor seturi de mijloace mecanizate de muncă adaptate economiei montane; — încurajarea ocupaţiilor legate de dez­voltarea turismului care se va putea constitui ca o sursă secundară de venituri pentru populaţia din zonă.

Aşezările din bazinul montan al Arieşului este o lucrare incitantă, ce prezintă „cea mai populată zonă înaltă din cuprinsul ţării", fiind dedicată lo­cuitorilor acestor meleaguri — MOŢII —, o ' gru­pare etnică dirză, solidară şi pilduitoare pentru naţiunea din care face parte.

Corneliu IUREŞ

fWT '"lt SKB5I9 <WBWP

MARCH UIIEÂIJ-DOTIÎS CONTRA PIEDICILOR

şi alte eseuriO traducere eveniment. De a-

ceea ̂ ăubliniem de la început originalitatea formulei folosite de ijina Petraş, dupâ regula tăieturii de aur: selecţia celor mai semnificative fragmente din abia o treime din cărţile (peste 30 la număr) lui Marcel Mo­reau, „care să intermedieze o primă recunoaştere" a acestui mare scriitor belgian contempo­ran. Secvenţele alese, cartouche- le, notele şi comentariile ne con­duc prin „ţinutul straniu şi fer­mecător care se numeşte Marcel Moreau".

Lăsăm lectorului bucuria des­coperirii acestui univers. Vom spune doar că Irina Petraş a fost traducătorul (şi cititorul) i- deal. al lui Marcel Moreau; nu numai în sens artistic, ci şi în acela de critic lucid. Fără să-şi anihileze propria personalitate (individualitatea care a marcat fericit transpunerea), traducă­toarea a fixat momentul lectu­rii, jsensibilitatea colectivă e „datată istoric" şi exprimată în cel mal contemporan limbaj.

Dacă în principiu nu vorbim niciodată de o traducere defini­tivă, în schimb putem considera pe cea de faţă una de referinţă. Afirmaţia se susţine prin tactul lingvistic al traducătoarei, care a salvat transparenţa salubră a originalului (alte soluţii ar fi opacizat textul, l-ar fi încărcat de denotaţii şi conotaţii autoh­tone) şi prin exacta măsură a lucrurilor: Irina Petraş a reali­zat, adică, acel fericit raport în­tre propria activitate creatoare şi devoţiunea faţă de opera ori­ginală şi faţă de cititor. Toate acestea au fost posibile şi pentru că aulor şi traducător sunt nu numai contemporani, dar şl a- parţin unul spaţiu cultural cre­ator, unui univers spiritual co­mun, de esenţială comunicare.

Iată schiţat secretul acestei re­uşite. Facem cunoştinţă cu o o- peră de rezonanţă nu numai eu­ropeană, de tulburătoare actuali­tate; şi înălţfltonrea bucurie o datorăm criticului, eseistului şi . .. traducătorului Irina Petraş.

Aurel CAMPKANU

Medalion componisticO plasare Intr-un anumit cu­

rent muzical contemporan a cre­aţiei compozitorului clujean Va­

lentin Timaru este dificil a , în-; treprinde. Creaţia muzicală din ultimii ani a compozitorului clujean este consistentă. In pri­mul rînd cele patru simfonii, ultima scrisă în anul 1990 — Simfonia giocosa — îl definesc pe V, Timaru ca un slmfonist. Pe această coordonată se pot îns­crie şi alte lucrări simfonice şl vocal-simfonice. Recentul meda­lion componistic a cuprins lu­crări din genul. cameral şi coral. Ceea ce produce satisfacţie, mai ales melomanului avizat, este faptul că lucrările prezentate au fost, cu două excepţii, în primă audiţie: „Elegie şi coralM (cor mixt), „Canticum" pentru vibra- fon solo, „Axion" (cor bărbătesc) „Obstinatus" (percuţie solo), „Tuba mi rum" (cvartet de trom­boni), „Cântece pe versuri de Lucian Blaga". Valetin Timaru relevă şi în acest medalion de compozitor că este pătruns de o sensibilitate creatoare fertilă. In muzica lui găsim cu predilecţie primatul cantabilităţii, chiar şi atunci cînd melodia este trans­bordată şi transfigurată în dife­rite forme de expresie. întotdea­una însă izvorîte, nu din artifi­cii contrapunctice sau armonice, ci dintr-o stare creatoare ade­vărată. Şi-au dat concursul la realizarea acestei manifestări, Corul Academiei de Muzică, dirijor Ciprian Para, Corala „Psalmodia Transylvanica", dl- . rijor preot. prof. Vasile Stanciu, Grigore Pop, percuţie. Cvartetul

de tromboni al Academiei de

Muzică — Mircea Neamţ, Euse-

biu Sandu, Cristian, Mezei, lanoş

David, solistul Gheorghe Roşu,

acompaniat la plan de Julia Jur-

ja, şi Ansamblul „Anonymus",

dirijor Peter Szeghfi.

Emiliu DRAGEA

sonalilăţi prin manifestări con- ccrthtice. Recitalul din creaţia lui George Enescu a fost susţi­nut de un cuplu cameral foar­te valoros: Barbu Casiu — vi­oară, Ileana Janky-I’rada — pian. Jnterpietînd „Sonata a IH-a ' pentru vioară şi pian op. 25 în la minor" şi „Suita pen­tru pian şi vioară — Impresii din copilărie — cci doi solişti şi valoroşi pedagogi ciujsiii au creat" 'uri 'model interpretativ

. care se poate caracteriza suc. cinf Printr.o sonoritate cu o deosebită rafinaţie spirituală. Se poate chiar afirma că Bar­bu Casiu şi Ileana janky-I’ra-

■ da au cre«it un model enescian de mare nobleţe, curgerea mu­zicii avînd harul de a releva bogăţia expresivităţii într un autentic stil românesc pe care geniul muzicii noastre a revăr­sat-o cu generozitate în cele două lucrări pentru vioară şi pian. (E.D.)

Recitai

Luna mai aro o semnificaţie deosebită pentru calendarul mu. zicii româneşti. în această lu. nă, Sn anul 1955, s-a slins din viaţă George Enescu. geniul muzicii româneşti. Sl toi în lu­na mai n anului 1908 s-a năs­cut Siglsinuml Toduţă, creator de şcoală românească, savantul compozitor al Clujului. Acade­mia de muzică „George Dima" a cinstit aceste două mari per.

şi publicaţie culturalăIn zilele de 27—28—29 mai,

Ia Cluj-Napoca, au Ioc manifest ţările din cadrul ediţiei a IlI-â* a Salonului naţional de carte şi publicaţie culluralâ. Deschiderea Salonului se desfăşoară la 27 mai, ora 11,00, la Secţia Donaţii a Muzeului Naţional de Artă, un­de, la ora 16,00, se va desfăşura simpozionul „Comerţul cărţii — carte comercială". A doua zi vor avea loc lansări de carte şi în- tîlniri cu scriitori, iar a treia zi vor fi decernate premiile. Vom reveni cu amănunte.

Olga Caba, Ia 00 de aniCu prilejul împlinirii de către

doamna Olga Caba a vîrstei de 80 de ani, redacţia revistei ..Ex- celslor" a organizat, la Şcoala nr. 11 din Cluj-Napoca, un me­dalion literar, care a cuprins o expunere privind viaţa şl activi­tatea scriitoarei, o expoziţie documentară (fotografii de fa­milie, scrisori adresate unor personalităţi, manuscrise, cărţi cu autograf), o retrospectivă edi­torială cu toate volumele scrii­toarei. Medalionul s-a încheiat cu un recital din creaţia poetică a sărbătoritei, susţinut de ele­vii clasei a Vl-a E.

(Dem, ŞOFRON)

La mijlocul lunii mai a anu­lui 1878, Vasile Alecsandri a pri­mit în unanimitate premiul pen­tru „Cântecul gintei latine". Ga­zetele au comentat acest eveni­ment, relevînd semnificaţia lui

ilturală şi politică pentru Ro- Mnia din acea perioadă când ma să-l fie recunoscută, după

i /boiul de Neatârnare, inde­pendenţa şi suveranitatea. „Cân­tecul gintei latine" a fost pu­blicat în aproape toate gazetele, şi, în afară de versiunile în lim­bile romanice, a fost tradus tn limbile polonă, maghiară şi e- braică, a fost pus pe muzică de Marchetti şi Miculi şl interpre­tat, cu diferite prilejuri, de gru­puri corale şl Instrumentale.Despre traducerea în limba ma­ghiară a acestei poezii, Alecsan­dri avea să scrie că este de pri­sos a spune „cât de nimerite sunt toate încercările de strânsă apropiere între români şi unguri în privinţa viitorului".

In Transilvania, entuziasmul premierii de la Montpellier a fost pe măsura popularităţii pe care Alecsandri o avea peste munţi ca „rege al poeţilor ro­mâni". Revista „Familia", edita­tă de Iosif Vulcan, aprecia „în-, coronarea" poetului român ca „o i mare sărbătoare a naţiunii ro­mâne", iar „Ogservatoriul", .scos- la Sibiu de George Bariţiu, spria că acest triumf era cu atât mai.- mare cu cât el făcea ca celelalte ţări latine să recunoască Româ-"

S3BI3BBS3S9BB B B R n BU BIS B9S9 B B 3 B f3RE !9B H R B S Q

DOCUMENTAR

nia „de a lor soră bună dreaptă".

Vasile Alecsandri a prinvi numeroase telegrame şi serisnr- de felicitare. Profesorul Griuorn Silaşi, de la Universitatea Hin Cluj, remarca în cuvântarea rostită îa deschiderea adunai' generale a ASTREI de la S;m- leul Silvaniei, din vara ao-bn an. că laureatul poet a exprimai In aplauzele lumii latine acelaşi adevăr susţinut de Al Papiu Ma­rian în scrierile sale că po­poarele de stârpe latină au fnst păstrătoare a ceea ce aevoa «ste mare în dezvoltarea umanit.Mii" Revista ..Cărţile Săteanului Ro­mân", editată la Gherla de Ni­colae F. Negruţiu. a publicat „Cântecul gintei latine" în pri­ma pagină din numărul din luna iulie 1878.

O altă publicaţie, tot din Gherla. „Amicul Familiei". de asemenea a consacrat prima pa­gină a pr'mului număr, apărut în august, premierii iul Alec­sandri. publicând „Cântecul ain- tei latine", atât în limba româ­nă, cât şi în latină, franceză si italiană.

„Cântecul gintei latine", de Ia premierea căruia s-au împlinit 115 ani, ca şi alte versuri ale lui Alecsandri, a constituit pen­tru românii transilvăneni un ca­talizator In lupta pentru eman­cipare şi unitate naţională.

Marin OPREA

CE ESTE BAHAISMUL? (11)ORGANIZAREA ■

Cu perioada „protecţiei", - a lui HAGIII EFFENDI, începe o nouă epocă în această mişcare religioasă, care pînă atunci a fost slab organizată. ■ EFFF.'IDI a condus ca un autocrat nelimi­tat şi a cerut din partea cre­dincioşilor săi ascultare necondi­ţionată. El a considerat ca "tră­dători şi a excomunicat un nu­măr mare de membri ai familii­lor lui BAHA’ULLAH şi ABOUL B AH A, astfel încît la moartea sa nu a fost găsit nimeni pentru o Succesiune legală, de aceea a urmat o serie de lupte ■ internet Acestea s-au încheiat odată '- cu întemeierea, ln 1963, a unei ,>ca- se universale a dreptăţii", un co­lectiv de conducere format din nouă bărbaţi (femeile nu sînt , admise), care îşi au sediul în Hai fa. Această autoritate supre­mă deţine puteri nelimitate:- ;ceea ce ea decide vine de ' la dumnezeul lor, este infailibil şi : nu poate fi pus la îndoială. -A- ceastă „casă universală" -se pre­găteşte pentru preluarea v eondu- ; cerii în acel stat teocratic . in­ternaţional. La nivel local exis­tă „consilii spirituale" care sînt subordonate, în fiecare ţară. U-;; nui „Consiliu Spiritual Naţional". . Şi acestea sînt tn deciziile lor infailibile şi răspund numai ln faţa dumnezeului lor. Neascul­tarea şi împotrivirea duc la ex­comunicarea din comunitatea ba- hai. Cea mai mare parte a acti­vităţii lor şi a publicaţiilor lor slujesc aproape exclusiv întări­rii „ordinii administrative" şi îndeplinirii regulilor el.

VIAŢA PRACTICA

Bahaiştil sint convinşi că fără întemeierea teoeraţiei lumea ar fi pierdută. Omenirea se află în întuneric, iar mîntuirea vine prin convertirea la singura profeţie adevărată, cea a Iul BAHA'U- LLAH. Ţelul lor este convertirea tutror popoarelor şl realizarea mult doritei teocraţil; de aceea toţi bahaiştii sînt obligaţi să fi- că misiune (!). Misionarismul es­te foarte important, alături de supunerea faţă de deciziile in­failibile şi încrederea în învă­ţătura absolută bahalstă. Deviza lor sună: un dumnezeu, o religie, o omenire, o împărăţie. Aparte­nenţa concomitentă la două re­ligii este exclusă. Căsătoria cu necredincioşii nu este exclusâ şi el nu sînt obligaţi la convertire, dar, totuşi, actul căsătoriei tre­

buie încheiat după ritul baha- ist, iar copiii trebuie educaţi în această credinţă. Pentru aecep- . tare noilor prozeliţi nu Ii se im- ' pune cunoaşterea credinţei ba- haiste (I), ci recunoaştere şi su­punere sub semnătură (!) faţă ,

,, de BAHA'ULLAH. In religia ba- ; hai nu există stare clericală.

RASI’ÎNDIREA

Numărul bahaiştilor nu se poai- te stabili cu exactitate. Apro­ximativ. în lumea întreagă, tră­iesc 3 milioane (1990), din care circa 300.000 în ţara de origine. Iran. Alte ţări de răspîndire sint

. India, Filipine, Uganda, Bolivia, '^Ecuador, Brazilia şa. tn SU A .

trăiesc circa 40 000, dar comu- ‘ nităţile de acolo sînt cele mai

puternice din punct de vedere ; financiar. Răspîndirea în Europa

este relativ redusă, cei mai mulţi sînt în R.F.G., circa 2000, din ' care mulţi sînt iranieni (conv-r-

;cianţi, studenţi, emigranţi). îti Iran, precum şi în celelalte ţări islamice şi în alte cîteva ţări,

‘ bahaismul este Interzis.

CONCLUZII

Bahaismul este, aşadar, o sec­tă musulmană. întrucît este în-'

•‘ .terzisă în ţările musulmane, ba- •’ haismul caută să se răspînd^as-

că acum în ţările creştine, mai ales în cele din lumea a treia. Rîndurile pe care le-am scris mai sus au fost impuse şl de faptul că, din păcate şi ţara noastră a fost cuprinsă de un val misionar bahaist de nuanţă păgînă. Privind istoria ţării noastre, constatăm cu satisfacţie că poporul nostru n-a cedat In faţa presiunilor păgîne fie ar-

, mate, fie religioase. Domnitorii noştri au zidit biserici plinind crucea peste semilună ca semn al biruinţei creştinismului tn fa­ţa islamului. In toată istoria noastră n-au existat români mu­sulmani. Cum sună, a-stăzl, „ro­mân bahaist, român adept al unei secte musulmane"? Ar fi O ruşine naţională, care şi pe Sf. ŞTEFAN CEL MARE l-ar în­toarce din mormînt

Pentru noi, românii, ce poate fi mai sfînt decît cuvintele Sf. Ap. Ioan: „Căci aşa de mult a iubit Dumnezeu lumea, Incit pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, cl să albă viaţă veşnică" (Ioan, 3, 16). Fraţilor, Hristos trăieşte!„Telegraful Romăn“ (Sibiu) —•

nr. 17—18/01.05.1993

Page 4: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

ADEVĂRUL DE GLUJ<i*

m m^PAGINA 4

iSfcto*

NE-O ACOPERI GUNOIUL?...

Dacă cineva m-ar întreba care este problema numărul 1 a ora­şului, problemă ce-şi cheamă re­zolvarea urgentă, aş răspunde fără ezitare: rampa de gunoi de Ja Pata-rit. Este adevărat că A trebuit să o văd, ca să ajung la această părere. O imagine de coş­mar: un imperiu al gunoiului ce nu se mai poate Întinde pe ver­ticală şi a luat-o pe orizontală, ripropiindu-se tot mai mult de oraş, ameninţlndu-1 © la poalele muntelui de gunoi a apărut o „rampă-pilot" ® se „sortează" gu­noiul de o echipă de oacheşi ce-şi duce veacul Sn nişte coşmelii © „Mafia" funcţionează: nil oricine te poate apropia de autocontai- nerul ce soseşte cu „prospături"O focul se face cu cauciuc, fu­mul iese mai abitir ca dintr-un furnal © o turmă de. mioare paşte liniştită © o lume a mize­riei nestingherită de nimeni.

Discuţia cu doamna dr. Mcla- nia Postescu, şefa serviciului „I- giena Mediului" din cadrul In­spectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă, s-a axat pe acest subiect: rampa de gu- jnoi.

I.: Aş dori cîteva prccîzări des­pre rampa de Ia Pata-rit....

R.: Rampa de la Pata-rît. este singura rampă pentru reziduuri menajere — (fac o paranteză: pentru reziduurile industriale ar trebui să existe alte rampe, sînt cîteva unităţi care şi-au amena­jat rampe, în cea mai mare par­te,- însă, se aruncă aceste rezi­duuri aiurea), dar care funcţio­nează de ani de zile fără autori­zaţie, pentru că nu îndeplineşte condiţiile sanitare minime prevă­zute de lege, condiţii care, la urma urmei, sînt nişte cerinţe logice. Rampa, în primul rînd trebuie să fie izolată, aici fiind depozitate reziduuri, reziduri ca­re sînt substanţe organice, deci un mediu bun de cultură — ro­zătoare, gîndaci. O rampă de gunoi este efectiv un loc insalu- . bru, o sursă de infecţie. De â- ceea, trebuie să fie izolată de

Traseele i

A M I G O© BARUL CARE UNEŞTE

Şl DEZBINA ©

La arestul preventiv l-am gă­sit pe Mureşan Iosif Dumitru. Om

■ voinic, mereu găsind explicaţii pentru una şi alta. Nu-i trebuie avocat, cu aite cuvinte. Asta în viaţă, desigur, pentru că acum...' Noi l-am întrebat cum a fost cu beţia şi mai apoi, cu agresarea adjunctului şefului de post din Bonţida. . Răspunsul a Venit prompt: „Nu l-am agresat*.

M.I.D. este un om recalcitrant şi-şi..; alimentează această latu­ră a caracterului cu alcool. GU încape! In ziua cu pricina a 'bă­ut 900 g. coniac şi cum-necum, a ajuns la barul „Amigo" din Bonţida. Pentru o mai serioasă documentare şi pentru a îndepli­ni cerinţa „audialur ct altera pars“ am fost în comună. La barul cu pricina am văzut prie­teni, aşezaţi la „Una mică", Se pare că intre poliţist şi eroul nostru sînt animozităţi mai vechi. Bărmana ne-a declarat că M.I.D. a venit, s-a luat de subofiţer, l-a înjurat şi a vrut să sară la bă­taie. Adjunctul şefului de post, domnu] plutonier- major Rusu ne-a spus acelaşi lucru, cu pre­cizarea câ au sărit oamenii şi i-au despărţit, că „altfel, vedeţi

' rit sint eu şi cit o el!" (Intr-ade­văr. adjunctul şefului de post nu se numără printre oamenii înalţi şi solizi, pc cind M.I.D.- este un zdrahon de bărbat,..).

Din cercetările noastre a mal rezultat că autorul agresiunii şl n injuriilor aduse unul organ de ordine este recidivist, din „pal­maresul" său nelipsind tilhăria. Zugravul col vînjos îl acuză pe poliţist că s-a legat de cl, recu- noscind că l-a înjurat ln fel şl chip. Poliţistul afirmă că la ru-

jona locuită, sâ fie Împrejmuită, tă nu permită accesul din afară 81 oamenilor şl al animalelor. Şpun al oamenilor pentru că la feta, oamenii au acces la sorta­te de deşeuri, Iar de animale nu mai zic...

I.: Aveţi vreo posibilitate de sancţionare a celor care „cotro- băie“ prin mormanul de gunoi?

R.: Nu, nu avem posibilitatea să îi amendăm pe cei care pă­trund acolo. De aceea, revin la ideea eă o rampă de gunoi tre buie să fie îngrădită şi păzită, aşa cum era rampa Făget în pe­rioada cind a funcţionat. Aveao singură poartă de acces pentru maşini şi un paznic care asigura efectiv ca în rampă să nu între nimeni. Noi putem amenda pose­sorii rampei de gunoi. Dînşii au obligaţia să-şi creeze condiţiile care se cer. Cu ani în urmă e rdsta un gard — din care au mai rămas nişte stîipi —, dar dacă nu este întreg, tot nu înseamnă nimic.

I.: Iar rampele clandestine, ca­re mal există pe ici, pe colo?,,

R.: In primul rînd trebuie de pistat proprietarul zonei unde a- par aceste rampe, cum este cea de lîngă stadion, de exemplu. Ştiu că există un corp mare de inspectori la Primărie, care are în atribuţie depistarea acestor rampe şi sancţionarea celor vi­novaţi. ideal ar fi ca noi să co-

■ laborăvn cu acest corp de inspec­tori, că numai eu adrese prin ca­re s în tem atenţionaţi să' Juăm măsuri, nu se va face curăţenie tn oraş. .

★ .Revenind Ja singura rampa

autorizată, cea de la Pata-rît: ştiu că amenajarea unei rampe moderne înseamnă bani mulţi. De asemenea, şi înfiinţarea unei staţii de incinerare a deşeurilor. Dar, împrejmuirea rampei şi asi­gurarea unei surse de apă — ab­solut necesare, aşa cum sublinia doamna doctor Postescu— pen­tru funcţionarea rampei, nu sînt chiar imposibil de realizat. Pen­tru că mai ştiu că există o tendinţă generală de sporire a cantităţii de gunoi „comise" deo persoană. Şi ar fi păcat să fim acoperiţi de propriul nostru gunoi...

Ftavia SERGIIIE

juniigămintea lui de a părăsi localul (nu uitaţi cele 900 g. coniac ce pot doborî şi un taur), a fost fă­cut ceauşist, comunist, restul — de mamă! tală şi obscenităţi greu suportabile de hîrtie.

Nu noi sintem puşi să împărţim dreptatea. O va face instanţa. Ceea ce am urmărit prin descri­erea prescurtată a acestor rin­duri a fost să atragem atenţia că este nemaipomenit de uşor să a- jungă cineva după gratii dintr-o prostie, în fond. După consuma­rea faptei, explicaţiile, regretele, rămln de domeniul teoriei pure. Rămine hotărîrea judecătorească, temniţa privatoarc de libertate, măcinarea nervilor, a sănătăţii şi ura. Ura care, în asemenea condiţii, poate genera, la nesfîr- şit, izbucniri, tensiuni, altercaţii.

Iar ciclul „afară” — „înăun­tru" se poate repeta Ja nesfirşit. Şi zău, viaţa-i prea scurtă pen­tru n o petrece după gratii. Fie şi numai <, parte din cal

Radu VIDA

cv*-*-

IjlMTlfl 1 II

Ruptura r.S.N. a creat un partidlimpezi foarte mult Politica Frontului în aceasta problemă. Pentru că o asemenea discuţie şi răs­punsul necesar, puse faţă în faţă cu cerinţele co­munităţii internaţionale,. vor fi un semnal pozi­tiv şi favorabil, pentru toată. lumea şl un avan­taj pentru poziţia noastră constantă în această pro­blemă. Implicit, asta înseamnă că U.D.M.R.-ul îşi va arăta adevărata faţă. Vreau să dau un singur exemplu despre o poziţie absolut incorectă din partea U.D.M.R.-ului: problema aut - . ■ i bazată pe criteriu etnic.

D.S.; Ce argumente aveţi?

I.P.: Prin legea 69, prin tehnica alegerilor loca­le, prin care se practică votul proporţional pe lis­te în orice localitate unde minoritatea este majo­ritară, va avea Sn conducerea acelei localităţi, de la primar pînă la componenţa consiliului, prezen­ţa respectivei minorităţi. „In facto", ei vor avea decizia majoritară.

D.S.: Domnule Păcurariu, reprezentaţi conduce­

rea unui partid singular ţi oarecum singuratec in

peisajul politic şi aici este un judeţ dificil. In ca­

drul unor dificultăţi politice — căderea guvernu­

lui, alegeri anticipate etc. — cu cine aţi face un

cartel sau o alianţă?

I.P.: Continuind ideea dumneavoastră, trebuie sâ accentuăm că momentul, punctul culminant al ori­cărui partid este acccderea la putere. în acelaşi timp, trebuie să facem distincţie între alegerile locale şi alegerile legislative. In vederea alegeri­lor locale sigur că o eventuală alianţă se face pe plan local şi găsirea unui eventual partener ţine de situaţia concretă, din acel moment. Referitor la alegerile legislative, consider că Frontul Salvării Naţionale, viitorul Partid Democrat Român, este bine organizat ca structură, dar esenţial e ca platformă politică şi consider că electoratul sim­ţind, pe propria sa piele, rezultatele guvernării actualei puteri a F.D.S.N.-ului, sau a acoliţilor săi, începe să-şi dea seama că noi am avut o politică coerentă. Nu csle o laudă, cei ce privesc în urmă şi nu sint slugile, mai mici sau mai mari, aie actualului guvern pot să confirme acest lucru! F.S.N., trecînd in opoziţie, şi-a păstrat coloana ver­tebrală. Noi am avut o strategie clară, măsuri lo­gice de guvernare. Referindu-mă îa acest luciu ştiu câ tehnocraţii din economie, în clipa de faţă, îşi dau seama de uriaşa diferenţă de calitate din­tre guvernarea F.S.N., pentru eă guvernul Roman, care este în clipa de faţă actuala con^n ere a F.S.N., are O continuitate'..clară.

D.S,: Este un guvern pregătit? -

I.P.: Nu neapărat, dac am -subliniat . cănu există o discontinuitate. Asemenea aprecieri în­cep să facă, tet mai mult, liderii sindicali. Asta tine bineînţeles de constatarea uriaşei minciuni e- lectorale care a dus la această configuraţie nefe­ricită din conducerea României.

D.S.: V-aii 'referit la anumite tratative cu U.D.

M.R.-U).

I.P.: E cazul să specificăm eă n-a lest vorba de tratative şi nici un fel de apropiere, cred că aţi înţeles greşit. A fost un dialog politic! Pentru eă este vorba de o problemă extrem de importan­tă. Şi modul în care noi am rezolvat această pro­blemă — şi cind spun noi mă refer la Ţară — este unui dintre principalele capete de acuzare a- duse nouă de uneie organisme europene, care au dus pină la urmă la antînarea primirii României în Consiliul Europei. Deci a fost un dialog politic!

un război m

D.S.: Cum aţi vedea un dialog politic eu l ’.U. ^Uî.-ul? El este un partid bazat pe criterii etnice, ca şi U.D.MJR.-uI! Partidul dumneavoastră, consi­derat destul de moderat de către unii, mai ales din cei aflaţi în opoziţie, „înjurat” pe faţă do F.D.S.N., păstrează o anumită idee a grijii pentru na­ţiune şi pentru ceea ce înseamnă România şi ro­mânii?

I.P.: Eu consider că ln clipa de faţă P.U.N.R.-ui este în curs de restructurare. Sînt în acest partid (şi am tras această concluzie din luările de poziţie ale diferiţilor membri marcanţi ai acestui partid!) două curente: un curent neoliberal şi un curent oarecum puţin mai la stînga.

D.S,: Dumneavoastră, care observaţi spectrul po­

litie de :nai mult timp, cui daţi prima şansă?

I.P.: în mod firesc P.U.N.R.-ul, declarîndu-se neoliberal, întotdeauna este firesc ca acest curent să eîştige.

D.S.: Studiile dumneavoastră (sinteţi cercctător

fizician), felul cum aţt acţionat în partid, metode­

le folosite pentru a vă pune în realitate ideile po­

litice v-au remarcat ca un bun „tehnician*'. Din

acest punct de vedere doresc sâ cunosc părerea şi corecţiile pe care Ie aduceţi guvernului Văcăroiu.

I.P.: Ar trebui să începem cu începutul. începu­tul este momentul cînd a avut loc ruptura in Frontul Salvării Naţionale, în urma căreia s-a creat F.D.S.N.-ul. Alegerile erau prevăzute să aibă loc în mai 1992, cel mai tîrziu în iunie. Acest lu­cru acorda posibilitatea să avem un guvern pînă în 1 iunie sau 1 iulie, ctea ce ar fi făcut posibilă punerea în practică a strategiei economice, conce­pută global şi unitar de către F.S.N. La ce mă re­fer: este faptul că la 1 iulie trebuiau retrase ul­timele subvenţii, la faptul că la 1 ianuarie 199J’ trebuia aplicat T.V.A. (taxa pe valoarea adăugată). Acesta două măsuri corelate, poate ar fi mai bi- ’ ne să mă refer la prima — momentul 1992, ar fi creat eu un an de zile mai devreme resursele ne­cesare relansării economice. Şi, în al doilea rînd stă faptul că la 1 iulie 1992 P.N.B.-ul (produsul naţional brut al României), care reflectă toate pro­centele economice exacte, a fost eu 15 la sută mai mare decît în mai 1993. Ceea ce ar fi însemnat acest lucru.- costurile, le suportă populaţia. Marea nonstră greşeală, din punctul de vedere ai guver­nului Văcăroiu, e că el n-a fost capabil să expli­ce necesitatea acestei măsuri, şi nu a arătat mo­dul în care se vor folosi banii ridicaţi în urma acestor subvenţii. Nu putem în nici un caz sâ fim de acord ca două sute de miliarde de lei, re­zultaţi din subvenţie, să vină să subvenţioneze in­dustria minieră, în situaţia în care materia primă este mai scumpă de patru ori decît cea din im­port. Sînt trei sute de mii de locuri de muncă in industria minieră, care, în situaţia din acest mo­ment, ar fi putut să facă posibilă (acum, cînd Ro­mânia are finanţare externă) absorbirea acestei forţe de muncă şi nu accentuarea unor tensiuni sociale legate de condiţia minerilor.

D.S.: Domnule Păcurariu, vorbeaţi de putere. Ţara este acum în impas... Ce aţi face dacă aţi fi primul ministru în capul căruia se sparg toate oa­lele?

I.P.: Nu am astfel de ambiţii, dar dacă aş fi pus ln aceastâ situaţie aş face tot ce este posibil pentru accelerarea privatizării, iar pe de altă par­te orice investiţie făcută in sectoarele „cheie", agri­cultură snu industria bunurilorr de consum, să fie cît mai repede recuperate. Această din urmă arc acum in Uuă o piaţă verificată.

• « «

făţiş sau tacit, de ambele părţi sau alte conflicte de interese, es­te posibil un război. Mai mult, este chiar probabil. Speculaţii ca­re, adunate intr-o carte, pot asi­gura acesteia succesul scontat. Ceea co s-a şl întîmplat. Şi chiar dacă respectiva carte nu e un simplu joc, este greu de crezut

că posibilitatea izbucnirii războa­

ielor este atît de mare încît să

se afirme că peste o lună sau

două, ori peste un an, să spunem,

popoarele ln cauză se vor măce­

lări.

Apoi, dacă autorul a avut in

vedere gravitatea conflictelor din­

tre ţările respective şi astfel a

stabilit o ierarhie a probabilităţii

războiului, atunci romftnii (şi un­

gurii, cred) ar trebui să aibă mo­

tive de bucurie pentru că vor a- junge să se Împuşte mai greu sau mai tirziu decit alţii *— răz­boiul lor fiind „situat" doar pe lo­cul 8 pe scara stabilită in carte. In urma lor sint doar două con­flicte: cel dintre Egipt, Libia şi Sudan, care, odată izbucnit, ar aprinde Africa; şi războiul dintre

China şi Rusia, care ar aprinde nu numai Asia (cu Japon ia cu tot), ci întreaga lume. Deci, nu un război regional, cum ar fi ce­lelalte, posibil de localizat de ma­rile puteri, care n-ar avea inte­

resul să accepte extinderea Iui

eventual asupra teritoriilor pro­

prii, ci unul cu neputinţă dc ţi­

nut sub control, orice metodă

s-ar folosi.Acestea ar fi unele consideren­

te de ordin general asupra con­flictelor preconizate do colonelul american. într-un viitor numeral ziarului mă voi opri la proble­mele Transilvaniei, pe care cer­cetătorul american pare a le cu­noaşte ceva mai puţin in detaliu - si mai mult pe baza unor clişee care circulă în lumea larga.

Page 5: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

VAGIN A 5 ADEVĂRUL B £G L U l

„CUPA NAPOCA —

DACIA FELIX" LA POLO

Iată că s-a materializat o re­marcabilă iniţiativă a diviziona­relor clujene CSM şi CSS Viitorul, in colaborare cu OJTS, organi­zarea primei ediţii a turneului internaţional de polo dotat _ cu Ci?a Napoca — Dacia Felix". La ediţia de debut, alături de formaţiile organizatoare, vor par­ticipa echipele VARDAR SKOP- LJE (Macedonia), HVSA HOD- UEZOVASARHELY (Ungaria) şi CRIŞUIi ORADEA. Programul de ;a piscina olimpică este următo­rul: azi şi joi de la orele 10,30 ji 18, vineri orele 10,30.

VoleiAVANTAJ ROMANIA:

DANEMARCA — ROMÂNIA

2—3 (14, —9, —7, 10, --9)Iată o victorie pe cit de neaş­

teptată, pe atît de binevenită. Ea redeschide porţile de calificare echipei noastre masculine pentru C.E. din Finlanda. Deci, dumi­nică, 30 mai, se anunţă la Cluj- Napoca un meci pe muchie de ţsţit eu reprezentativa Israeiu-

v'i. aflată la ultimul ei meci în J.rpă. Dem. ŞOFRON

D iv iz ia BCLASAMENTUL

LIDERUL A riERDUT LA VOEVOZI

Deşi liderul a părăsit dumi­nică învinsă terenul, pierzînd la Voevozi, continuă să conducă la modul confortabil cu un avans de 8 puncte faţă de a doua cla­sată. Cu excepţia a două „re­mize" şi a unei victorii în de­plasare, In rest succese ale gaz. delor. Succese scontate, de alt. fel. Iată rezultatele etapei a XXXII-a: Vulturii Lugoj — Arij Arad 1—0, Minerul Cavnic —

Chimica Tîrnăvcni 4—0, Vic­

toria Cărei — U.M. Timişoara

1—0, Avîntul Reghin — Lami­

norul Zalău 2—1, Astra Arad —

Someşul Satu Maro 1—1, Ardu-

deana Ardud — Motorul Arad

1—3, Metalul Aiud — Şoimii

Lipova 1—0, Clujana Cluj-Na­

poca — Electromureş Tg. Mureş

1—3, Minerul Voevozi — Phoe­

nix Baia Maro 2—0, Unirea Dej

— Venus Lugoj 2—0.

î. Phoenix2. Vulturii*3. Aris4. Venus5. Unirea (S. Avîntul 7. El-mureş

Victoria Someşul Laminor. Motorul ■ Voevozi Chimica Şoimii

9.10.11.12.13.14.15. U.M.T.16. Gavnic17. Astra18. , Metalul19. Clujana20. Ardud*

* Vulturii penalizate cu

32 19 6 7 60-38 44 32 18 4 10 51-36 36 32 16 4 12 59-45 36 32 18 0 14 56.49 36 32 16 3 13*55-37 35 32 14 6 12 47-31 34 32 14 5 13 51.44 33 32 14 5 13 39-33 33 32 13 7 12 48-50 33 32 15 3 14 5C-59 33 32 16 1 15 5G-C4 33 32 15 2 15 49.39 32 32 14 4 14 62-56 32 32 15 2 15 53-43 32 32 14 4 14 45-44 32 32 15 0 17 45-50 30 32 13 4 15 37-43 30 32 14 1 17 38.55 29 32 8 2 22 36-65 18 32 7 1 24 28-85 11 şi Ardudeana sint cite 4 puncte.

Etapa a X X X IH .a (duminică, 30 mai): Vulturii — Minerul Cavnic (0—1), Chimica — Vie. toria (0—4), UMT — Avîntul (1—0), Laminorul — Astra (1— 3), Someşul — Ardudeana (6—

T 0), Motorul — Metalul (0—1), Şoimii — Clujana (0—2), Eleo tromureş — Minerul Voevozi (0—3), Phoenix — Unirea (0—0), Aris — Venus (2—5). In paran­teze rezultatele din tur.

Ion BACOOtU

0—0 (6—1). Minerul Iara a stai.CLASAMENTUL

1. ISCT 27 21 2 4 86-18 44 27 19

CONTURI ÎNCHEIATE

Cu o etapă înaintea cortinei finale, Industria Sirmei Cîmpia Turzii şi-a încheiat conturile, locul întîi dîndu-i dreptul la partidele de baraj pentru pro­movarea în Divizia B. Să par­curgem rezultatele penultimei etape (în paranteze rezultatele echipelor de juniori, care, pen­tru unele echipe constituie doar o corvoadă, afirmaţie bazată pe unele scoruri incredibile mai de grabă de rugby): Napomar Con- saur Cluj — ASA Electrocera­mica Turda 3—2 (1—1), succes tardiv din cale afară care nu- absolvă echipa clujeană de la retrogradare; Sticla Arieşul Tur­da — Metalurgistul Cluj 6—0 (10—0); Fimaro Cluj — Tehno- irig Cluj 2—1 (2—1); Victoria Someşeni — Olimpia Gherla 1—1 (2—1) derbyul etapei, joc plăcut, de bună factură tehnică;.. Industria Sîrmei Cîmpia Turzii — Minerul Aghireş 5—1 (26—2) de reţinut scorul incredibil din partida de juniori; CUG Cluj — CFR Dej 4—0 (8—2); Cimentul Turda — Motorul 1RA Cluj

2. Sticla3. Victoria 27 164. Olimpia 27 155. Tehnof.6. Aghireş

2 6 84-36 405 7 73-28 376 6 62.43 36 5 8 50-31 3327 14

27 13 3 11 40-39 297. M. Iara 27 13 3 11 44-46 298. CUG 27 8 7 11 49-41 25

27

9. Ciment.10. Fimaro11. Motorul12. ASA El. 2713. Metal. 2714. CFR D. 2715. Napom. 27

27 8 7 12 39-46 2327 9 5 13 38.58 23

6 11 11 28-51 21 8 4 15 51-C0 207 5 15 29-57 .19 7 3 17 32-62 17

4 2 21 32-121 10In campionatul judeţean, ia­

tă rezultatele înregistrate in pe­nultima etapă: Constructorul Cluj — Vulturul Minliul Gher. lei 5—2, Prodfuraj Iclod — Au. (obuzul 2—2, DROMEX — Mi­nerul Ocna Dej 2—1, Arieşul Cîmpia Turzii — Voinţa Presta­rea Cîmpia Turzii 7—2, Viădcn. sa Huedin — Someşul Bonţida 0—3, CFR II Baciu — Sinterom 3—1; iată şi rezultate din jo­curi restante: Spicul Luna — Somvetra Gherla 3—0 şi Vultu­rul Mintiul Gherlei — Prodfu­raj Iclod 4—5. In fruntea cla­samentului pe primele trei lo­curi: DROMEX 43, CFR II Ba­ciu 39 şi Minerul Ocna Dej 38 puncte. Andrei REISlNGKR

tb» «rawMtaaiBgga"*

ANUNŢ ICOMITETUL

IMPORTANT !BCOMITETOL DE ORGANIZARE at

alegerilor pentru constituirea Con­siliului Municipal al ORDINULUI MEDICILOR din România, convoacă pe toţi membrii în data de 27.05.1993, orele 17, în sala de şedinţe a Dir.8anit.Jud. în vederea alegerilor.

BComitetul de organizare al alegerilor pentru Consiliul Judeţean al ORDINU- LUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA con-

s.c.SOMEŞ - CAFE BARsrlcu sediul în sîr. I.Manlu nr.2

v angajează, prin concurs8BAI£JI, FETE în funcţia de OSPATAR. şi un ACHIZITOR MAGAZIONER - dacă este posibil, cu maşină.

Selecţia va avea loc la sediul societăţii în data de 28.05.1993,

- orele 9*voacă pe toţi membrii în data de 28.05.1993,orele 10, în sala de şedinţe a Dlr.sanltjud. în vederea alegerilor.

(17766)

TEMPERANŢĂ Vă invită la clcjUii de conferinţe

"CUM POŢI SA FII LIBER ÎN DRAGOSTE"

- Iubire - hazard sau certitudine - sexul - obsesie şi Ignoranţă sau op­timism şi realism - noi dimensiuni ale

cor .......................Prezintă

A________________Sala Mică a Casei Universitarilor

27 - 30 mal oţa 18,30 INTRAREA LIBERA !. (17795)

sc, TEXTILA ROMAT SA 1Str. Salcîmului nr.37

licitează;■ Maşini de ţesut

a Utilaje de prelucrare prin sşchiere ■ Cîntare

■ Autoturism ARO şi Muiticar Documentaţia se poate procura de la serviciul financiar ai societăţii.

Garanţia de participare â© 10% din obiectul licitat se depune la casieria societăţii.Licitaţia se va desfăşura în sediu, în 27 MAI 1993, ora 10.

(17805)

SC IVSONOLIT S R L

Execută pentru dva:

lnLUCRARI DE CONSTRUCŢII SI CONFECŢII METALICE

PREFABRICATE DIN BETON Nu rataţi ocazia, contactaţi-ne l

Tel. 11.64.62, 11.41.90. (17216)

:: Vinde en-gros următoarele produse: ! jHNess Amlgo, Goiden, Mokka

Ciocolată (import Ungaria) tablete cie i 50 gr. şl 20 gr.: 0 Săpun Riposta, Palmoilve, R.B. si de ş tsmil:BiPeriuţe de dinţi Colgate:H3uc GO-GO la 1,5 litri:SConfecţii de sezon Import Germania.

Informaţii suplimentare ia sediul• AAAlAf'Âd I » T i<a Iam mi> fiCsocietăţii din str. Traian nr.65, teiefon 13.67.34; program zilnic între orele 9 -17, simbata 9 -13.

(17603)

.............................................................. ...

S.C. " T E L E Z IM E X " S.R.L.Str. Islazului nr.18 (lîngă UNION)

vă oferă următoarele produse ELECTRONICE şl ELECTRICE:

• RADIO CASETOFOANE, COMBINE MUZICALE marca - SONY «TV. C. GOLSTAR, TV.C. NEI, TV.C. RECOP

«VIDEORECORDER marca TOSHIBA• BOXE SONY şl JAMO «CUPTOARE cu MICROUNDE, FRIGIDERE FYORD, CONGELATOARE •fflŞNIŢA CAFEA, FILTRU CAFEA, USCĂTOR PĂR, FIER

DE CALCAT, MIXERE, CEASURI, TOATE marca PHILIPS.

PREŢURI FOARTE ACCESIBILE (17655)

*— — — «1 ii mi mi...

R.A. "VICTORIA" CLUJ 1Sucursala Agroindustrială APAHIDA

angajează SMĂCELARi - SACRIFICATORI şi TRANŞATORI

Informaţii: telefon 13.48.64; 23.16.15.

(407) _______ .

S .C , "S A N E X " - S ACiuj-Napoca

str. Beiuşuiul nr.1organizează, în data de 31 mai 19So, ora

10 , la sediul societăţii licitaţie pentru exe­cutarea lucrării "Reamenajare Atelier Modelaj Secţia Obiecte sanitare".

Condiţiile de licitaţie şl documentaţie se pot ridica de la Serviciul MECANIC ŞEF la metilul

societăţii, contra sumei de 5.000 lei înccpînd cu data de 27 mal 1993.

Relaţii sypllmentaie la telefon 14.73.27. Ofertele vor respecta H.G. nr, 291 din 1991 şl ae vor depune pînă la 31 mal 1993, ora 9.

(412)

aaa«'i in mm mu iiiH iu i - - - mm ni mi.... ....... ...

S.C. RO - IT PRODSERVIME)(l S.R.L. CLUJ - NAPOCA

Str. Cîmpina nr,62-54 Angajează, de urgentă

2 ECONOMIŞTI cu experienţă în acti»| vltate flnanciar-contabilă.

Relaţii ia telefon 14.10.88, Interior 31. (17653

•ocMafea Comerciala ’PRODVINALCO" S.A.CLUJ - NAPOCA, str. Traian nr.36,

aduce la cunoştinţă consumatorilor că încopîncf cu dat^ de 1 Iulie

1993 preturile la BĂUTURILE ALCOOLICE produse de

societatea noastra vor creşte cu 30 % datorită majorării preţurilor

de achiziţie la materia primă (porumb). (398)

S.C. "GABISIM* S.R.L. CLUJ-NAPOCAstr. Atvernp, nr2H-26

b Angajează: VINZATOARE cu studii medii

n Vinde: ANVELOPE şl MOTOARE CITROEN,

informaţii suplimentare la telefon 14.52.52, orele 7 - 22. (17701)

Page 6: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

fADFVARUL DE CUI? •PAGINA fl

S .C . "N U T R E X " S .A . C L U Jcu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr.2-3,

telefon 18.70.65, 18.77.87, 18.69.77, achiziţionează CEREALE la sediul

societăţii şl în bazele de recepţie ale ROMCEREAL CLUJ,

la următoarele preţuri;B porumb - 100 lei/kg fizic Bgrîu furajer -100 lei/kg fizic a orz, orzoaică - 85 iei/kg fizic a ovăz - 75 lei/kg fizic Hgrîu pentru panificajie -120 lei/kg • Suportă transportul (la capacftate) după

tarifele medii de transport negociate.

S.C. "URSUS" S.A.C L U J -N A P O C A

achiziţionează •O R Z - O R Z O A IC A

cantităţi nelimitate ia un preţ mediu negociabil de 100 Iei/kg.informaţii la telefon 16.79.94 sau 16.77.66, int. 151 sau 153.

________ - ...........m .

(A L F A S O F T S .R .L Z A L A U I

distribuitor autorizat RANK XEROX, reprezentanţa Cluj-Napoca,

angajează:mm,tea de copiera

@ o OPERATOARE, j^ntru activiîa-jSolicitantele vor prezenta:

un curricyfum vitsa, la sediul din holul Hotelului ̂ Napoca" pînă la

data de 27 mai 1393, ora 10, zlînte între orala 9 -14. (17E4S)

f FIRMA RAFAH COM IMPEX vinde, la PREŢURI ÂVANTAJOASE:

• PALINKA; LICHIOR; QUEEN - COLAla doză; BERE la doză (0,33 I); NESS;

CAFEA; QUEEN - COLA 1,5 I,Program: zilnic*între orele 9-17

Teleton: 1 4:32.87 (16709)

SOCIETATE COMERCIALA cu capital privat, profil CONSTRUCŢII-* . MONTAJ, angajează prin concurc doi

CONDUCĂTORI AUTO posesori de gr, B,C,E cu domiciliul stabil în Cluj sau

în apropiere. Relaţii la tei. 13.02.21. (169S5)'ivrmtaxvwraxx

• Solicită sprijinul societăţilor comer­ciale şl întreprinzătorilor în aprovi­zionarea cu cereale din ţară şt a celor cu disponibil în valută, din Import, în condiţii avantajoase.

• Vinde la preţ negociabil pentru canale termice sau electrice:

Hprofile de beton U - 7.000 bucăţi;Hprofile de beton L - 500 bucăţi;

Marfa este vizibilă la ferma noastră nr.14 Someşenl, din str. Branulul

nr.2-3 - Cluj-Napoca. (16690)

S C C A A U T O S E R V IC ECalea Floreşti nr.42

Organizează, în data de 10.06.1993, CONCURS

; ocuparea postului de ©ŞEF AUTOSERVICE. Inscrlerle se rac la sediul

au to se rv ice -lui pînă la data de 28.05.1993. Relaţii suplimentare Ia

sediul cooperativei. (17208)

Soc. Com. cu capital mixt: de stat şi

privat, "IRIS" &A. Cluj-Napoca

str.Oaşulul 86-90,anunţă întrunirea

ADUNĂRII GENERALE CONSTITUTIVE A

ACŢIONARILOR, care va avea loc în data de 28.05.1993 Ora 13,

sala de şedinţe a CASEI TINERETULUI CLUJ. ORDINEA DE ZI

în

a) Verificarea vărsămlritelor.b) Raportul administratorilor şl al cen­

zorilor privind operaţiunile încheiate în contul socletSţll.c) Discutarea bilanţului şl aprobarea

cotei de participare la beneficii.d) Discutarea şi aprobarea contractului

[ de societate şl al statutului.e) Numirea de administratori şi cenzori.Materialele se vor putea consulta la

sediul firmei - Oficiul Juridic. (17616)

S.C. "MOLIDUL" S.R.L confecţionează JALUZELE din lemn. Relaţii: tel. 212 Poieni, între orele 8 -11.

(16637)

i<iwMiim»iiiiiiiiwiMiiiiH—n i ■ w iii— niiw nrr iii ' j.

r SOCIETATE CU CAPITAL STRĂIN ^ angajam pentiu activitate comercială, SALES MANAGER cu pregătire în ELECTRONICA/ COMUNICAŢII, engleza obligatorie Trimiteţi curricuium vitae in engleză, pe adresa Uni Axis SRL. Bd Unim 36 Bl A3. bc 2 ap 34 sector 3. ̂ Bucureşti. (390)

UTILAJE PENTRU CONSTRUCŢII

maşini puternice pentru:găurire şi demolare, fixare dibluri şi ancore,

tăiere şi găurire cu discuri de diamant

O M N IT E C H CONSULTING SRL

Bucureşti str. Barbu Văcărescu N° 162 <r?

©(01)311.12.59 Fax: (01)312.76.33 S

(Firma germană G A B O R -R E IS E N ] ■ face săptămînal|TRANSPORTURI DE PERSOANEI

România - Germania şi retur.Plccarea din Cluj-Napoca.

Informaţii la telefon 15.45.03, între orele 10-13 ş t i 7-20. (5173),

î i i i i S i ln vederea constituirii unei REŢELE

DE DESFACERE în întreaga ţară ca importator general pentru România a produselor unei firme conducătoare

pe piste mondială a cosmeticelorpentru bărbaţi, ţ

căutăm:mDIRECTOR COMERCIAL (bărbat;

sau femeie) |Condiţii: #vîrsta pînă la 45 ant *

•cunoaşterea unei limbi străine de ; circulaţie internaţională: germana, ?

engleza, franceza «minimum 3 ani ex­perienţă comercială în achiziţionare, 1 desfacere produse de larg consum I

•întreprinzător, capacitate de muncă f deosebită, dispus să călătorească muiif • carnet de conducere (nu obligatoriu). Cel interesaţi vor telefona la numerele:! 095 / 18.43.44 , sau 095/ 18.76.77.

(17501)

Kijl lllitii tf.Sl, lll. II 8 17, tu IIH <4wndeoinsiocE N GROSm iaD i n u lşiSlffl

k w t t n t

;b w wrwjwiawrwjEa»

s.c . C O ^ IE R O M IM P E X S.RL

organizează LUNI 31 mai i m la

sediul eocletiţii

CONCURSpeisîru ocuparea

următoarelor posturi:

B2 VÎNZÂTORI spectalitatej pro^us&.el@ctrotehntce

E l VINZATOR spgctafftate produs*: alimentare şl diverse. *

Cerinţe:® numai bMrbatl E3vîrsta maxima 25 de ani E3 absolvent de liceu cu diplomă de

bacalaureatConcursul constă din vizionare şi

probi practică.înscrierile se fac pînă în data de

29 mai 1993.Informaţii suplimentare la sediulsocietăţii din str. Traian 65, £

tel. 13.67.32; 13.28.12. t(17550)

VINDEMMOBILIER PLASTIC (import GRECIA), UMBRELE TERASĂ (import AUSTRIA).

PRET FOARTE AVANTAJOS. Reducere substanţială la cantităţi mart Telefoane.

0990/13.893. 24.732. <10383),—

Page 7: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

)\GINA 'ADEVĂRUL DE CLlfj

ŞCOALA NR.29 Aleea Peana nr.16, tel.16.46.78,

a n u n ţă funcţionarea UNEI CLASE I C U

profil Intensă de UMBA FRANCEZA, înscrierile între 24 m al.- 20 Iunie 1993.(17579)

ÎN ATENŢIA ASOCIAŢIILOR DE LOCATARI

S.C. "SALUBRITATEA" SAanunţă asociaţiile de iocatarf că

incepînă din prima zi din fiecare lună pînă în data de 4 a lunll sînt rugaţi a se prezenta la sediul firmei din B-dul 22 Decembrie nr.67, Biroul Abonaţi, pentru acceptarea la platS a facturilor.

Neprezentarea în termen este considerată ca accept

Mulţumim pentru colaborare î<175101

&C. METAL - LEMN '‘TAFCO" SRL distribuitor autorizat,

comercializează:B SEMIREMORCI AUTO, gama tlpodl-

menslonală PADIS 300; 500 etc.B Rulote FELICIA - 2800, varianta comer­

cială sau turistică.Informat»: tel. 15.51.04;

15.09.25.(17631)

lua

Coop.'S O LHDÂRi TATEA" Cluj-Napoca, str. David Francisc nr.2i

CDvA

Angajează următoarele categorii de personal:

B CONTABIL ŞEF Condiţii: T1. studii superioare de specialitate;2. vechime minimă de 5 ani Tn domeniu.

Concurs în data de 2.06.1993, ora 10.Informaţii la telefon 11.12.94.

B PANTOFAR» tras - tălpult manual.

Persoanele înscrise,, care nu mai doresc sâ-şi păstreze înscrierile sâ se prezinte la sediul firmei din B-dul 22 Decembrie 102, unde vor primi suma depusâ, minus comisionul de 15 la suta stabilit în regulamentul jocului, conform programării urmă­toare"

® MIERCURI 26 mai - nr. 1481-2500 ® JOI 27 mai - nr. 2501-3500 • VINERI 28 mai - nr. 3501-4500• LUNI 31 mai - nr. 4501-5500 O MARTI 1 iunie - nr. 5501-6500• MIERCURI 2 iunie - nr. 6501-7500

■ nestui numerelor se vor publica pe I parcurs. O persoană se poate prezen- I ta cu mal multe chitanţe şi buletine.I Plăţile se fac zilnic ae la ora 9.

CONDUCEREA S.C. "HELP (414)

■ m ic a 'PUBLICITATE

• Caut Urgent Dacia fur* foncfă sigilabilă pentru un transport din Ungaria. Cum- $r set segment) ţl cuzineţi11 pentru VW Golf ... 1100 cmc. Telefon 19-71-39.(17715) .

» S.C. Varga A Co anga. Jează de urgenţă zidari, mo- Blcari, zugravi-vopsitori, in- ifalator încălzire centrali, cu talar tporit. Pot sâ tio ţi pensionari sau cu a doua nor. ■i Relaţii Intre orele 8—10 sau 15—17 la sediul firmei «in »tr. Brassai nr. 27.11*656)

• Căţei Setter Irlandez, ca. Dole excepţionala. Telefon: jMl-Og, seara. (17580)_______

• Angajam muncitoare: R|»rlenţâ tn domeniul panl- wa|le in 28 mai. orele 9—13 dr. Râdauţi nr. S Cluj.Na* toi. (17671) ________

• Firma Standard — DC Ooj. angajează şofer profe-

începînd cu 1 iunie m Informaţii Ia telefon: “•71-47. orele g—16. (17789)

• Firma particulară, anga. toi absolvente de liceu, pen-

activitate Bar. Telefon: ^W-41, zilnic orele 19—20.

.tNCHJ.RIEBL,• Caut de închiriat apar­

tament cu 2 camcre nemobi. lat fn Cipariu. Pata, Andrei Mureşanu. Oferte. zilnic la telefon 14-73*43. intre orele18—20. (15736.E)

• Societate comerciala cau­tă pentru închiriere spaţiu central ţi angajează contabil* secretar. Informaţii telefon:15-24-10 (robot) sau 13-48-57. intre 16—20. (17744)

• Dau tn chirie garsonieră ultracentral, pe valută, plata anticipat, posibilitate birou firmă. Telefon 13*44.44. orele15—20. (17772)

• Firmă particulară caută Urgent de închiriat spaţiu co. mercial cu vad bun $1 tele­fon zilnic, ora 19—22, tele. fon 11*44-80. (17774)

• Dau in chirie spaţiu co. mercial central, str. Dacia nr. 2, telefon: 18-19-59; 12- 77-54. (16735)

• Studenţi greci, caută «le închiriat casă particulară 2—3 camere mobilate, telefon, frigider, zonele Zorilor, Re. publicii, A. Mureşanu. Tele­fon 12.96-00, orele 16—18. (17706)

camere plus diferenţă. Informa­ţii telefon 17.74-19 ia orice oră.

• Schimb apartament 2 ca­mere şi garsonieră confort I, cu apartament de 3 camere. Te­lefon 13.03-23. (17534)

• Schimb apartament propri­etate personală cu 2 camere. Cer 3 sau 4 camere. Adresa: Au­rel Vlaicu nr. 60, bloc A 7, ap. 50 (lingă Peco). Exclus Mănăş. tur sau Intre Lacuri. Plătesc diferenţa. (17745)

• Schimb apartament 4 ca­mere Cluj, centru, cu casă Tur­da. Str. Gh. Lazăr nr. 7, bloc D 3, ap. 1. (17641)

• Galaţi, schimb apartament proprietate, cu Similar Cluj. Te. lefon 13-66-72. (17808)

• Schimb apartament mic proprietate două camere, cen­tral, teracote, . cu asemănător mal mare. Suport ■ cheltuielile. Telefon 11.63-79, după ora 17.

• Schimb două camerc con* fort mărit, str, Grădini Mănăş­tur, cer două camere mai mici plus diferenţa. Schimb 3 came­re, etaj I, cartierul Mănăştur, cer 2 camere. Informaţii la te­lefon 13-14*86. (17788) •

• Schimb contract ICRAL 3 camere ultracentral, utilizabil In orice domeniu, cu maşină trans­port marfă. Informaţii la tele­fon 11.70-43. (17689)

• Angajăm şofer pentru Aro telefon 11-45-03. Prefer pen-

i»nar.

♦Persoana care a lăsat in b ,lu* blocului G II, din str. “framioarelor, ■- un televizor ^ este rugată să solicite

iubiri de la Giubăncan3 nflat In comuna Cuzdri-

str. Brătianu nr. 52, jud. ^ (17807)J'Caut menajeră tinără. Te- Y1 18.09-47 (17647). Angajez şofer profesionist J^nar. Informaţii: str. Sla- \nr- 6, bloc- V 14, sc. III,et. ^ 23. (17646), Caut femeie îngrijire copil r ,,‘ual cazare) Telefon 11-55- " «7733)' Angajăm fete pentru sector *ntar. Telefon 12-32-40. Persoana care a lăsat in aratul 463. In primăvara

S* trecut o sticlă de 1,5 1, ^Jată să solicite despăgu-

la Clubăncan Petru, a- !< “' comuna Cuzdrloara, str. ,^>u nr. 52, jud. Cluj.

ywsoanele din perimetrul . care au cumpărat di- \ / mărfuri (Îndeosebi stră-1 ţ* la Giubăncan Petru, fostI j la Unirea, sint rugateI y*jta despăgubiri de la susI aflat la adresa: comunaV jjjara, str. Brătianu nr. 52,

M (17702.A) jaut femeie îngrijire fetiţă K7 'a domiciliul meu. Tele-

-̂95.83. (17705)

• Medic, caut pentru închiriat garsonieră. Informaţii la telefon16-60-56. (17746)

• închiriez două camere cu intrări separate. Telefon 14-73-65, Intre orele 17—21 .(17537)

• Studente grecoaice, cău­tăm apartament cu 3 camere, cu telefon, frigider, preferăm In zonele Pata, Zorilor şi Central, orele 18—20, la telefon 11-58.90.

• Dau în chirie apartament 2 camere Mănăştur, str. Clăbuoet, 50 dolari lunar. Telefon 15-95.41. (17624)

• Doresc sâ închiriez aparat de îngheţată, cu două sau trei braţe pentru un an. Telefon: 14*57-44. (17791)

• Caut pentru închiriat spa­ţiu 30—60 mp, pentru producţie alimentară Telefon 11-66-74; 16.62-01. (17679)

• închiriez spaţiu ultracen­tral pentru sediu firme, aparta­ment 3 camere şi garsonieră mobilate. Telefon 14-66.64, ore. le 17—20. (17692)

• Dau urgent In chirie gar­sonieră confort I, Porţile de Fler 8, bloc B.9, ap. 7 (Plopi­lor). (17088)

a• Pierdut paşaport culoa­

re galbenS, pc numele Iyad Farid. Găsitorului recompen­sa 20.000 lei. Telefon 18.90-12. (17834)

• Boier Nicolae pierdut ade­verinţă de primire nr. 21024 din martie 1993 eliberată de ba. za de contractări şi achiziţii a- uimale Sînduleşti. O declar nu­lă. (17599)

• SG. Compil S.A. Cluj-Na­poca, anunţă pierderea filei de CEC seria C 58441813 cu suma de 3.333.612,00 lei emisă de SC Agromara Sighet. O declar nu­lă. (394)

• Fechete Doruţ pierdut au­torizaţia taximetrist 4441/03-10.1990. O declar nulă. (17481)

• I.ăpuşan Alin pierdut le­gitimaţia de serviciu. O declar nulă. (17442 )

• Schimb apartament 2 caincrn Mănăştur, cu similar Gheorgheni. Mărăşti. Zorilor. Telefon 14.04.20. (17625)

;

• Schimb apartament 4 ca. mere proprietate Braşov cu si­milar Cluj. Exclus Mărăşti, Mă- năştur. Telefon 18 05.17. după ora 14. (17432-A)

• Schimb apartament 4 ca­mere proprietate personală Ca­lea Floreşti cu apartament 2

0 Fiica Eva Bnnodek şi faml-

11a anun ţă ca durere decesul

m aniei Ţ im rN SC IU lU D IT A , In

vtrstn de 8a util. Înm orm în tarea

azi, orelo 12 tn H lda . V a r&ml*

no veţn lc In In im ile noastre.

0 D istinsei colege «I prietene

dr. M A IA C O R A C II, p ios oma-

etu. T en ii, Tisa, M ioara. (177*6)

« rr le tene l noastre pro f. M ala

C rlşan Mncere condoleanţe. Fa­

m iliile Seucan ţ l Semenoscu.

0 S lntem a lă tu r i de colega

noastră pro f. m in a Neam ţu preu

încercată p r in d ispariţia M tM ul

drag. Sincere condoleanţe fa ­

m ilie i. Colectivul L iceului „Em il

RacovIţA*. (17066)

0 Vă slntem a lă tu r i, doam nă

profesoară Do ina N eam ţu, in m a ­

rea durere p r ic inu ită de pierde­

rea ta tă lu i dum neavoastră. S in ­

cere condoleanţe. D irig inte le şl

elevii clasei IX D , L iceul „E m il

Bacovlt&“. (17667)

0 C u aceeaţl dnrere a nu n ţam

îm plin irea • 3 an i de la decesul

Iub itu lu i nostru sof, ta tă şl b u ­

n ic PU ICA A LEXA N D RU . F am i­

lia . (17738)

^ Se îm plineşte u n an de du*

rere şl su ferin ţă d a etnd o m oar­

te cum p lită ■ răp it d in tre no i

pe sctim pul nostru sot Şl ta tă

IO N IC A M OLDOVAN . Pom enirea

va avea loc la m o rm în tu l de .

tune tu lu i d in c im itiru l M ân ă jtu r ,

Joi, 27 m a l, orele 17. U vom

păstra mereu vie am in tirea , ra- tnlltft. (17756)

0 Pe- această cale aducem un

u ltim om agiu ta tă lu i şl b u n ic u ­

lu i nostru PETRU G O C A N . F iu l

Ione l cu fam ilia . (17770)

"9 ' S lntem "a iă tu r l ” d « " colega

noastră doam na C lrco Raveca tn

m area durere p r in care trece la

pierderea ta tâ lu l drag. Sincera

condoleanţe. Colegii de b irou

d in U M 02565. (17771)

0 S lntem a lă tu r i de fam ilia

locotenent-cotonel lo an C ârca ta

trecerea tn eternitate a ta tă lu i

său drag. Colegii de la „Scu tu l

Patrie i*. (177S2)

0 P ios om ag iu «1 veşnică a-

m ln tlre ia îm p lin irea • • lu n i,

d e etnd ne-a părăs ii pentru tot*

deanna . d ragu l nostru frate Şt

unch i IU E $ OCTAVIAN (Tavi).

V iorica şl fam ilia . (17798)

0 Aduc m u lţum iri tu tu ro r ce­

lo r care a u fost a lă tu r i do m ine

şl fam ilie la trecerea In etern i­

tate a Iub ite i mele sofii BALOG

o l g a N AT ALIA . îndure ram fa ­

m ilie . (I767S)

0 P ios om agiu cu dragoste şl

recunoştinţă la îm p lin irea a is

ant de la decesul scum pei şl n e ­

u itate i mele so|ll CORN EA

FLOK1CA. Comemoratea axl, o-

rele M, la U iserlra, str. Ilo rea .

Soţul. <171761

# Un u ltim şl p ios om ag iu

pen tru cel care a tos» colosul

nostru M OCANI) IL IE -A U illA N .

Sincere comloloanţa fam ilie i greu

încercate. Colectivul clasei a

l i l a, n , al L icealu l Teorctlc

„A vram Iancu'". (11192)

0 S lntem alAtutl de <lr. M a ­

r ia Lup ţa lu In aceste m o in td te

grele Iu despărţirea de soţul iu

bit dr. S IM ION L U I’ŞA IU .

OdlhneuscA.sa Iu pace. şte fnn la

L aura , Pu lu şl Mnrlua M olocu

(17681)

0 S lntem a lâ lu r l de colega

noastta , pro f. director Itodlca

Itu tu ra , In m area durere p ric i

nu ltâ de trecereo In eternitate

a totătu l l i n d rag . Colectivul de

Cadre O lductlce a Şcolii n t . 18.

i\mi\

0 s in tem atAturl de colega

nouM ri, profevunrn M ala C rlşnn,

In m arca du re ie 4 r ld n u ltă de

troceriA In etem liA te a ta tn îu l

s in driiu- Colectivul «le Cadre

D idactice n i .Şcolii nr. is.

A nunţăm colegii şl priete­

n ii, că s-a stins d in v iată In

G erm an l3, Iub itu l nostru f in d r .

G R IG O R E Ş IM ON , u n om deo­

sebit. I I regretăm pro fund . F a ­

m ilia prof. I . Florescu. (176X1)

0 stn tem a litu r l de colegul

nostru D an In m area pierdere

pr ic inu ita de moartea ta tă lu i

său . ColegU de la C o m p le tu l

T ransilvania . (1780-1)

0 U n u lt im om ag iu d in par­

tea soţiei, cop iilo r şl nepoţilor

scum pu lu i nostru sot, ta tă şt

b u n ic BE IA N N ICOLAE. înm o r­

m în tarea va avea loc tn data de

27 m a l 1393, ora 12 la c im itiru l

d in M ănăştur, capela I . CopUl.

(I7S05)

0 N ln a , L u d şt N icu s ln tem

a lă tu r i de voi tn aceste m om en­

te grele p r in d ispariţia ta tă tu l

vostru drag. Ana, Vasile şl F lo ­

r in . (17*91

0 A plecat d in tre no i d ragu l

nostru dr. S IM IO N t r a i a n

LU PŞA IU , fost d irector a l c e n ­

tru lu i de T ransfuzii. în m o rm în ­

tarea va avea loe fe l. 17 m a l,

o ra 12, tn c im itiru l C en tra l. F a ­

m ilia . (179*7)

• C u in im ile zdrobite de d u ­

rere anun ţăm decesul scum pu lu i

nostru sot, ta tă , socru, bun ic şl

prieten PETRESCU

CONSTANTIN , tn al 65-lea an

a l v ie ţii. Înm orm în tarea Joi, 27

m a t 1993. era l i In c im itiru l

co rdoş . od ihnească .se fn pace.

Fam ilia . (17U9)

, c u ad incă durere anu n ţăm

încetarea d in vla|S a scum pu lu i

nos tru DUN CA G H EO RG H E , tn

v irstă de 79 an i. so|, ta tă , so­

cru , bun ic , strfibunlc. în m o r ­

m întarea va avea loc jo i, 27

m a l, ora 14, tn M In tlu l G herlei.

Dum nezeu sS-l odihnească tn

pace. Fam ilia Îndurerată.

(I7S3I)

% P ro fund îndureraţi a nun ­

ţăm deeesul scum pei uoastre su ­

rori ţ l m&tuţt d r . SIMU

ATIIKNA, d in Turda. înm o rm în ­

tarea axl, m iercuri, 26 m a l, o-

rele 13, ln c im itiru l cen tra l. Fa­

m ilia . (17810)

0 Cu adtncă durere tn suflet

a nun ţăm încetarea d in vlaţâ la

vlrsta de S2 de ani. In data de

24 mal 1993. o scumpei noastre

mum e, soacre, bun ic i, rudă şl

cunoştin ţa , care a fost v&duva

K A I.OS G YO RG YN E (Dulta)

nftscutfi Srnkacs Tu'Urna. Tnmor-

m lntarea va ave i loc In data de

27 m al, ora IJ In Kftscrucî, unde

o sâ-şl gfl»easofi cd llina de veci

F am ilia îndurerată. (IS0I2)

0 Cu fiifletp 'e cernite dc du

rere, anum ftm încetarea d in \la-

ţâ a dragulu i nostru soţ. tată,

hun lc ţl socru In virstă de M

an i, LUPAţl PA VEI., fost clnlft

re{ bisericesc la M v r lc » Schi ir.,

bote» la faţă. C lns itu ţi demni'

Mteo Iu l d r om ales ne vu ră'

m ine veţn lc In am in tite . l>um

nsteti să I oJ*hne*s<â ln pace

In n io n r tn ta re a va aven loc la

clitiltinl centru, !»li W o m 11. fa m ilia InU aieraiă.

(177JS)

Page 8: HOŢUL!” — STRIGĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66273/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-09-16 · 'MARINARII DE APĂ DULCE Şl EMBARGOUL O.N.U. Tn portul Galaţi staţionează 10

AHFVARUL d e c l u j= ^PAGINA 8

PUBLICITATE• FLORENTINA, cu ocazia

împlinirii a 58 ani Iţi doresc multă sănătate, fericire şi „La mulţi ani“. Anls (17490)

M ATRIM ONIALE• Tînâr 22 ani, serios, sim­

patic, cil situaţie materială foar­te bună caut parteneră serioasă; simpatică, pentru prietenie sin. ceră. Telefon 16-56-87, Adrian. (16741)

Cumpăr garsonieră, apartament sau teren

pentru construcţii. Telefon 14.75.13,14.29.07. f l 891) >

1̂ £ u ' i ^ r / â v o W â | o ^ '% CONTRACT locuinţa, I

garsonieră, apartament! 'S casă sau teren. I Tel,1 1.57.15.(10909) J

f Vînz8rl-cump3rărt de icase şi terenuri prin!

PRIMORDIAL.,str. Gheorgheni, nr.33,|

14.99.37,n

întocmim contracte vînzare-cumpărare AUTOVEHICULE,Str. Miron Costin,

cart, Gruia (spre hotel Transilvania)

Telefon 13.97.26 - 0 5 2 7 7 ) •„• Vlnd frigider şi congelator

nou. Telefon 11-45.04. (17784-A)• Vind Dacia . papuc nouă,

gri metalizat, faruri- ţi bord CN. Telefon 13-44-69. (17781) .

• . Vtnd televizor alb-negru' Diamant 163. Telefon 14-28-34,(17661) ’

• Vind casă pa Moţilor 90 (45 mp) sau schimb cu 3 ca. mere. Telefon 11-18-74. ,(17849)

• Cumpăr Datsun Suny 'aya- riat.- Telefon 14.29-05.; (17451-A)

• Vînd video player japonez „Funai", sigilat, preţ convenabil. Telefon 12.87.18. (17485*A) .

• Vînd ieftin - video nlayer Tunai sigilat. Telefon 13-29-06. (17486-A)

• Cumpăr apartament cu doua camere sau trei camere. Tele­fon 11-18.74. (17489-D)

• Cumpăr grădină sau teren pentru construcţie. Variante a. sociere. Teiefon i 1-18-74. . (17489-A)

• Vind Dacia break nouă. Te. lefon 16-40.95. (17491-A) ..

• Vind TV color Funai sigi­lat. Telefon 16-91-70/ (17505-A)

• Vlnd casă mare cu grădină25 ari Iu sat Cheia. Telefon OiuJ 13-33.08. (I7506-A)

• Vînd microbuz „Mitsubishi" stare de funcţionare foarte bu- nă, 1938 anul construcţiei. Preţ negociabil. Telefon 11-92-81. (17522-A)

• Vind video player Funai sigilat. Telefon 10-45-14.(17526-A)/. • Vînd Audi 80, anul fabri­

caţiei 1987, culoare roşie model ultimul tip pentru pretenţioşi. Telefon 17-77-43. (17433)

, t • Vind TV color, maşină scris, filtru cafea, prăjitor pîine. Teiefon 12-16-63. (17535)

• Vînd casă, curte cartier Grigorescu. poziţie foarte bună. Telefon 18-46.81. (17739)

... • Cumpăr apartament sau garsonieră. Telefon 14-75-13: 14-

, -29-07. (17740-E) „• Vind pentru pretenţioşi ca.

, să cu patru camere, zona Andrei ' Mureşanu, unelte de ttmplărie

şi butoaie pentru vin Teîefon ̂15-98-97. (17743)

• Vînd TV color Funai sigi- i ’ lat. Telefon 17-48-56. (17743) ■■ ■ • Vînd urgent frigider Qosch , la preţ convenabil. Tel. 17-76-

22. (17751)• Vind rulotă comerţ cu apa.

•v rat sifon, butelie şi aragaz, rş-morcă 4 ' tone. • Informaţii tele-

> fon 17.42-25. (17752) :; >'• Vlnd computer AT 286,' r magnetofon Rostov, televizor -, ; sport. Telefon 16-21-29. (17753)

• V înd1 urgent gheretă co­merţ. Telefon 16.52.65. (17751);

• Apartament cu două came- re de vînzare în- Piaţa Mărăşti Telefon 15-01-27 (17758). • Cumpăr talon de maţină

japoneză, după 1980. Telefon 14-57-04. după ora 16. (17759)

» Cumpăr talon Dacia. Tele. fon 14-57-04, după ora 16. (17759-A)

• Vînd Dacia Combi, 1.100.000 ^an 1975, bord electronic, stareperfectă. Teîefon 14-58-91.(17760) ,

• Vînd mobilă Belvedere şi dulap cil două uşi. Telefon 15- 36-34, după ora 15. (17761) ■

• Vînd aragaz (35.000) declc „ dublu „Sony1* nou. Telefon 16. 82-76. (17762)

• Vînd pisoi siamez de un an. • Telefon 16-23-27, între 18—22/ (17765) - --- -■■■•. ■

• Vind aracet, ţiglă, faianţă. Eumpăr maşină de şlefuit par­chet. B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 33. (177G7):

. ‘ • Vind TV Funai sigilat (245.• 000 lei). Telefon 16-39.18 sau17-59-01. (17773)

' « Vînd Fiat Ducato şi Peu­geot J 5 diesel de 1,8 ton a $i Mitstibishi Galant turbo diesel. Telefon 16-85-86. (17775) ’

• Vlnd urgent Fiat Ritmo .în­matriculat, cutie viteză defec- tă, 650.000. Negociabil. 17.14.17. ■ (17770) <

Vlnd grădină 1000 mp cu posibilităţi ds construcţie in zonă deosebită . pentru ^preten­ţioşi: :Telefon 11-75-95. (17443-A)

• Cumpăr talon Fiat Ritmo. Informaţii la telefon 056/87.03- 75. (16742)

• Cumpăr apartament 2 ca­mere şi garsonieră In Mărăşti. Informaţii telefon 11-02-85, du­pă ora 16. (16738)

• . Vînd VW Passat Turbo die­sel 1990, km 61.000, preţ 15.000 DM. Telefon 14-65.68. (16714.A)

• Vînd autodubă da 3 tone, marca Renault. Telefon 11-22-55. (16745)

• Vînd apartament 3 camere parter Mănăştur (posibilitate privatizare). Telefon 13-41-81. (17657)

• Vînd Oltcit club 11 U de doi ani. Telefon 17-21-90. _(17J70-A)_____ • _____

• Vînd Dacia 0 km, ca­mionetă Fiat Ducato, Peu;ceot 305 diesel. Cumpăr aparta­ment. Telefon ‘ 13.36-21. ( 1 7 5 0 2 - A ) _______ _

• Cumpăr contract locuin­ţă. Telefon 11-75-13; 11-29.07. (17710-A)___________________

• Vind Dacia 1310 galbe­nă, fabricaţie 1983. 33.000 km, preţ 1.500.000 Telefon 16.20- 96. (17742) _________

• Vînd dubă diesel, ghere­tă, tablă, preţ convenabil. Informaţii telefon ll'86.3t. (17747)

• Cumpărăm în data:, de 26—27—28 mai 1993 pahar şlefuit, sticle antice vechi şi alte obiecte de sticlă;' gramo- foane şi alta piese dc gramât foane: Ilerendi şi alto ' mărci de porţelan; picturi; stilouri, Jucării vechi şl alte lucruri vechi. Telefon 18-03-02, dl. mineaţa do Ia 6 la ora 22. (16713)

•' Vind pul Dobcnnan, fă. ră pedigree. Haşdeu, cămin VII, camera 71. (17650)

■ • Vind autoturism Audi100, motor 1600 neînmatricu­labil 1500 DM, V1V Jetla ne­înmatriculabil 1300 DJYl; ne­gociabil, VW Golf diesel ne­înmatriculabil 2100 DM, Ci­troen CX break înmatricula, bil 1700 DM, Fiat Itltmo în­matriculat 1GJ0 DM. Telefon 18.61-12. Vind televizoare co­lor import uzate la preţul do70.000 Iei cn gros şi la pre. ţui de 85.000 lei bucata ne. gociabil Telefon 18-&M2. (17626)

• Vînd microbus Fiat Ou. cato Diesel, modei 1986, în stare perfectă, 6.800 DM. Te- lofon 13.09-89. (17730)

• Vînd urgent apartament3 camere, Mănăştur, ocupabil imediat, 6.800.000 lei, Merce­des 190, model 1086, 12.500 D.M. Telefon 13.09-89. (17730-A) 4

• Vînd Wartburg 353 tu. rist combi în stare btină de funcţionare. Telefoh 18-3M6, zilnic. (17041)

• Vînd panouri cofrag. nol. Telefon 15-8-1- 28, dupâ ora 17. (17652) ,

• Vind player „Anitech" telecomanda, dcek „Hlau- punkt" .amplificator plus e. gallzator auto, boxe auto 30, 40 IV. Preţuri avantajoase, orelo 10—20, telefon 11-83- 79. (17631)

• Vînd apartament două camere confort X , sporit MS- năştur. Telefon 17.76.09, o. rolo 19—21. (17627)

• Vînd casa maro, curte şi grădină, Piaţa 1848, cum­păr garsonieră. MSrăşti sau schimb cu apartament 2 ca­mere Mărăşti. Telefon 13.16-27. (17811)

• Vind aparat de sudură e- iectric şl. combină muzicală O- saica, preţ convenabil. Telefon14-89-04. (17781)

• Vînd Oltcit metalizat, 3 ani, 35.000 km, stare perfectă, Lada 1500 bleumarin stare per­fectă, Skoda S 100 motor nou. Telefon 18-68.91; 12-42-15. (12778)

• Vind Renault 21 Nevada, fabricaţie 1988, preţ convenabil. Str. Mănăştur nr. 99, bloc G 3, sc. I, etaj V, ap. 19, Cluj-Napo­ca. (17806)

• Vînd apartament 3 camere confort II, Mănăştur. Telefon: 16.23-60. (17812)

• Vind 15 ni cornier profil U cu dimensiunea de 80X00X3,5, la preţul de 11.000 lei, foarfecă de tăiat tablă nouă, preţ 10.000 lei, furtun pentru autogen 20 metri, preţ 35.000 lei, baterie auto folosită 220 A, preţ 15.000 lei. Telefon 16-86-29. (17815)

• Vînd Dacia 1310 (5 ani) din Ungaria, stare ireproşabilă, preţ avantajos. Telefon 12-33.01. (17324)

• Vînd videorecorder Elekta, nou. Telefon 15-58-19. (17813)

• Vînd Dacia „0 km“. Tele­fon 18-10-29. (17811), • Vind Dacia 1310 TLX 1990, capitonată, stare ireproşabilă. Telefon: 15.87-23. (17697)

• Vînd mobilă compusă din dulap 2 uşi, dulap vitrină, re- camier, toaletă şi masă cu pa­tru scaune. Cer 80.000 lei. Te­lefon 15-84-72. (17695)- • Vînd Dacia 1310. Telefon:11-10-37. (17658)

• Vînd convenabil Datsun Cherry neînmatriculat, jtare foarte bună sau cumpăr talon, Telefon 13.84-89. (17660)

• Vînd autocar Ikarus 45 lo­curi cu reparaţie capitală mo­tor. “ Telefon - 17-45-45 Cluj după ora 15. (16746)

• Vind superîndulcitor simi­lar aspartam, sigilat pungi 1 kg, Telefon 11.18-09, seara. (16747)

• Vind Dacia 1310 TX, 1987, preţ 1.400.000. Telefon 15-62-83.

• Vind Renault GTS 100 CP an fabricaţie 1981. Telefon 11- 87-95; orele 16—19. (16749)

• Vînd VW Golf diesel 1980, înmatriculat, VW Golf 4 uşi ne­înmatriculat, talon Fiat 600. Preţuri avantajoase. Teîefon 13-87-04. (17777)

• Vînd medicamente import: Nilcdipat, Encephabol (tablete), Musaril, Erpozit, Verapamil, Lukulin, Lopirin. Telefon 14.39. 26. (17615) ;, • Vînd Dacia 1300, aparat de

. sudură electric şi barcă pneuma­tică. Telefon 15-99-18; 15-19-07. (17643)

• Vînd rochia de mireasă mă­rimea 42—44. Telefon 16-30-71, după ora 16. (17645)

• Vlnd Dacii toata tipurile0 km. Telefon 12-21-28.. (17638)

• Vind gheretă 5X3 m, nouă, prefabricată, din beton.. Infor- maţii Gilău telefon 323, Cluj:18-31-63. (17651) •

• Cumpăr, greutăţi sportive (gantere) reglabile de diferite mărimi. 11.95.97. (17654)

• Vînd frigidere. Telefon 18-- 43-10. (17637)

• Vînd Dacia 1100 — stara perfectă. Telefon . 14.71-30. (17636)

• Vind urgent Citroen BX Diesel şl Cabană la Someşul Cald. Telefon 11-66-17; 15-92-14. (17635)

• .Vînd 6 cuburi tip fotoliu»: pat, noi, str. Mănăştur nr. 70,

bloc E 5,- ap. 60, preţ 60.000 l?i. (17629)

• Vînd caroserie Trabant Combi 1977.- Telefon 15-10-80, Intre, orele 9—11; 16—21. (17628)■ • Vlnd Toyota Carlna II, fa­bricaţie 1983, microbuz Subaru7 locuri: 4X4, 1986. Opel Ka­dett Diesel 1985, Ford Fiesta 1985. Telefon 15.95.41. (17624-A)

• Vînd Opel Rekord 2,3 Die­sel 1985, Lada 1200 ©ombi 1983, Telefon: 14-85-93. (17623)

• Vlnd dormitor culoaro în­chisă: Telefon 14-63.29. (17622)

• Vlnd bibliotecă, birou, du­lapuri haine. Telefon 14-00-81, zilnic. (17621)

• De Vînzare Dacia 1300, tam­ponată şi sare de lămiie. Tele­fon: 13-52.06 sau 13-23-33. (17592-A)

• Vînd televizor color Sport. Informaţii la telefon 12-17-94. (17585)

• Vlnd frigider Arctic 180 1 şi combină frigorifică Arctic 230 1, noi. Telefon 18.75-09. (17686)

• Vind Dacia 1100, în star* de funcţionare sau pentru pie­se de schimb şi ţeavă galvani- za.tă 1/2, zilnio după ora 18, la telefon: 16-80-30. (17574)

• Vînd TV Funai sigilat. Te­lefon 15-95-07. (17568-A)

• Vind * Dacia 1310 nouă, du . pă ora 16, la telefon: 11.65-97.(17560)

• Cumpăr; selector FIF'L'I’t' românesc. Telefon 16-50-01. (17552)

• Vînd chioşc clin beton, înă­untru faianţat. Telefon 14-85-96. (17224-B) .

• Vînd Dacia 1310 TLX an fabricaţie 1990. Telefon 18-01-82, orele 16—21. (17675)

• Vindem mobilă tip „Ba- bîlna\ Telefon 17-92-09. (17674)

• Vînd TV color Funai şi vi­deo player Fanai, sigilate, cu telecomandă. Telefon 16-58-12. (17685)

• Vind chioşc alimentar, în Piaţa Flora. Telefon 12-24-07. (17798)

• Vînd casă cu grădină, la 60 km de Cluj. Telefon 16-14-82. (17797)

• Vînd apartament 4 catncre. zona Pata. Telefon 14-94-60. (17794)

• De vjnzare motoretă ruseas­că, de 43 cmc şl maşină de spă­lat Alba Lux, de tip vechi. Te­lefon 14.91-56. (17000)

• Vind mobilă de sufragerie şi colţar, str. Heltai nr. 63. Te. lefon 15-03-65. (17691)

• Vînd camion izotermă IFA5 tone, tonetâ stradală. Relaţii după ora 14, Ia telefon 11-48-14, (17690-A)

• Vînd casă. familială, InBe- clean. Informaţii la telefon 0999/4-06-40. (17687-D)

• Vînd video player Funai nou, sigilat, cu telecomandă. Te­lefon 14-75-72. (17729)

• Vînd rochie de mireasă, model Italia, nr. 44—46. Tel», fon 14-09-33. (18031)

• Angajez agenţi imobiliari. To- lefon 18-00-72, zllplc 11—18.(17662)

• Posed carnet de conduce» .cat. B. îm i ofer serviciile, Str. Muncitorilor nr. 8, bloc A 2. ap.

■ 4. (17664) •• Absolvenţii Liceului econo?

mic, promoţia 1983, clasele C-D sînt invitaţi să participe la în­tîlnirea de 10 ani care va aveg loc în data do 5 iunie 1993, ori10 la sediul, liceului. Pentru confirmarea participării şi in, formaţii sunaţi la telefon 17-91- 37, după orâ 17. (17670)

• Solicit urgent împrumut700.000 lei. Garanţie solidă, do- bîndfi. Telefon 15-66.51, orei»17—20. (17303.A)

• Filmări video de calitate! Telefon' 16-58-63. (17524)

• Posed teren, caut asodaţi construcţie. Telefon 11-58-57, ic- tro orele 16—18. (17525)

• Studenţi, căutăm bucătă­reasă, zonă ultracentrală. Reia­ţi! la telefon 11-17.91, interlof18 zilnic între orele 8—10 dimi­neaţa. (17659)

• Inginer, repar televisoart. etc; trag în bandă la domiciliu! clientului.- Telefon 12-79-43, o- rele 20—2ă. (16736)

• Căutăm' femeie pentru fa- grljiro copil şi menaj Uşor. î‘% formaţii telefon 14-74-09, tntr* orele 15—20. (17783)• • Solicit urgent împrumut2.000 DM pe termen ds 3—4 îa- ni, cu dobîndă 80 la sută. Zilnic tntre orele 15—21, la telefon 53-10. (17554)

• Transport marfă 1,2 ţosî. Firma Tehsat. Telefon 13-58-î-' orele 16—21. (17648)

• Posesor permis condu-^f categoria „B", îmi ofer servsci. ile. Telefon: 16-45-80. (17590)

7CASÂ-OE EDITURĂ"

Ti-Irf/fT.rii . ir ^ A

Autorizata prin S,C. nr.126/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Cornelului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE:; iuecSlian (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct): :VALEB CHIOREANU (redactor şei adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar •general de redacţie); NiCOLAE

SÎNQEORZAN; 'RADU VIDA.

REDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr.16. te le fo a n e : 11.10.32 (redactor şef); 11,75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

11.74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73i07 (administraţia şl contabilitate; ziarului); Telex: 31444. Fax: 11.28.28. Mica publicitate-

se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr,16 (la parter). Sîmbătă sl duminica închis. Informaţii, reclame

i şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22■

fî&rieKlr t f e )

mţţm


Recommended