Hotărârea nr. 4 din 28.01.2011 privind activitataea CSJ în anul 2010

Plenul Curţii Supreme de Justiţie

H O T Ă R Â R E

privind activitatea Curţii Supreme de Justiţie în anul 2010

Audiind informaţiile prezentate de vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie: doamna Raisa Botezatu, preşedintele Colegiului penal, doamna Nina Cernat, preşedintele Colegiului civil şi de contencios administrativ, doamna Natalia Moldovanu, preşedintele Colegiului economic, privind activitatea colegiilor respective în anul 2010, şi urmare a audierii rapoartelor preşedinţilor curţilor de apel, Plenul Curţii Supreme de Justiţie,

C O N S T A T Ă :

În perioada de referinţă, organul suprem al puterii judecătoreşti şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu atribuţiile ce îi revin în baza Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr.789-XIII din 26.03.1996.

Colegiile Curţii Supreme de Justiţie au asigurat înfăptuirea justiţiei în conformitate cu priorităţile stabilite în Planul de activitate al Curţii Supreme de Justiţie pentru anul 2010, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 1 din 18 ianuarie 2010, în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 4 din 28 ianuarie 2010 privind activitatea CSJ în anul 2009, cu Programul de acordare a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei pentru anul 2010, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2 din 18 ianuarie 2010.

În activitatea Plenului şi colegiilor Curţii Supreme de Justiţie în anul 2010, au fost evidenţiate următoarele direcţii:

Eficientizarea activităţii de efectuare a justiţiei la examinarea recursurilor ordinare, a recursurilor în anulare, a cererilor de revizuire, în condiţiile prevăzute de lege;

Asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei de către instanţele judecătoreşti;

Acordarea asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei, perfecţionarea formelor şi metodelor de acordare a asistenţei metodice.

Activitatea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privindunificarea practicii judiciare

În conformitate cu prevederile art.2 lit. e) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Curtea este abilitată să generalizeze practica judiciară, să analizeze statistica judiciară şi să dea explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.72-XVI din 28 martie 2008, Curţii Supreme de Justiţie i s-a propus să sistematizeze practica judiciară în scopul aplicării ei uniforme şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum şi să adopte hotărâri explicative în contextul hotărârilor pronunţate de CEDO cu privire la Republica Moldova ce vizează deficienţele în examinarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti naţionale.

Pe parcursul anului 2010, ţinând cont de prevederile normative sus-menţionate, pentru asigurarea unificării practicii judiciare şi evitarea unor posibile condamnări ale Republicii Moldova la CEDO, Plenul CSJ a adoptat următoarele hotărâri explicative:

1. Hotărârea Plenului CSJ nr.1 din 04.10.2010 „Cu privire la unele chestiuni ce apar la soluţionarea litigiilor dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre asociaţi şi societatea cu răspundere limitată”. Menită să asigure aplicarea corectă şi uniformă de către instanţele de judecată a legislaţiei la soluţionarea acestei categorii de dosare, hotărârea explicativă enumeră principalele tipuri de litigii ce rezultă din activitatea economică a societăţilor pe acţiuni şi a societăţilor cu răspundere limitată, înlătură neclarităţile referitoare la instanţele judecătoreşti competente să examineze cererile în materie de societate, explică modalităţile de apărare pe cale judecătorească a drepturilor acţionarilor şi asociaţilor societăţilor cu răspundere limitată, oferă unele recomandări referitoare la condiţiile şi modul de declarare a nulităţii tranzacţiilor de proporţii, de anulare a tranzacţiilor cu conflict de interese etc. Relevante sunt dispoziţiile hotărârii vizavi de excluderea din societatea cu răspundere limitată a asociatului care nu a vărsat integral aportul subscris prin actul de constituire (art.154 alin.(1) lit.a) CC). La fel, sunt importante explicaţiile Plenului privind imposibilitatea excluderii din societate a asociatului care, deşi a votat pentru majorarea capitalului social al societăţii prin vărsarea aportului suplimentar, ulterior refuză introducerea aportului suplimentar;

2. Hotărârea Plenului nr. 2 din 15.11.2010 „Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale”. Dreptul de a alege şi a de fi ales, mecanismul juridic de organizare şi de desfăşurare a alegerilor, precum şi de apărare a drepturilor electorale ale cetăţenilor sunt reglementate de Constituţie, de acte internaţionale, precum şi de legislaţia naţională, cum ar fi: Codul electoral, Legea cu privire la administraţia publică locală, Legea contenciosului administrativ şi alte acte legislative. Adoptarea unei hotărâri noi cu privire la aplicarea legislaţiei electorale a fost dictată de faptul că, Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi intrat în vigoare la 08 decembrie 1997, a fost modificat de mai multe ori, inclusiv referitor la procedura de examinare a litigiilor electorale;

3. Hotărârea Plenului nr. 3 din 24.12.2010 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei ecologice în cadrul examinării cauzelor civile”. Scopul adoptării hotărârii a fost de a atenţiona instanţele judecătoreşti referitor la aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei specifice protecţiei mediului înconjurător. Republica Moldova este parte la Convenţia de la Aarhus din 25.06.1998 privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor din domeniul mediului, care conţine 3 piloni de bază: accesul la informaţia ecologică, participarea publicului în problemele ecologice şi accesul la justiţie. Anual, autorităţile Republicii Moldova prezintă Comisiei de monitorizare pentru implementarea Convenţiei de la Aarhus un raport, în care sunt reflectate şi realizările privind accesul la justiţie. Astfel, această hotărâre a Plenului va contribui la sensibilizarea societăţii şi a factorilor de decizie responsabili de protecţia mediului şi va constitui un suport pentru instanţele judecătoreşti la soluţionarea litigiilor ecologice în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei internaţionale şi naţionale în domeniul respectiv;

4. Hotărârea Plenului nr. 4 din 24.12.2010 „Cu privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislaţiei vamale”. Adoptarea hotărârii a fost dictată de imperativul precizării raporturilor juridice dintre subiecţii dreptului vamal, în scopul facilitării înfăptuirii justiţiei în instanţele de contencios

2

administrativ. Or, pe parcursul ultimilor ani, graţie evoluţiei bazei normative, unele instanţe au aplicat neuniform legislaţia materială şi procedurală la examinarea acestei categorii de pricini;

5. Hotărârea Plenului nr. 5 din 24.12.2010 „Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale”. Hotărârea Plenului nr.19 din 10.07.1997 „Despre practica judiciară în cauzele privind contrabanda şi contravenţiile administrative vamale” a fost, prin conţinutul său, depăşită de legislaţia în vigoare. În legislaţia privind prevenirea şi combaterea contrabandei, au fost incluse acţiuni noi, similare cu cele de contrabandă, însă care substanţial diferă după modul de executare şi încadrare juridică. La fel, odată cu adoptarea Codului contravenţional, majoritatea contravenţiilor vamale au fost date pentru examinare în competenţa autorităţilor vamale. Se impunea concretizarea unor proceduri de competenţă şi unificarea practicii judiciare, într-o manieră raportată la jurisprudenţa CEDO, anume în ce priveşte confiscarea obiectelor contrabandei şi corpurilor delicte în beneficiul statului, conform art. 46 alin. (4) din Constituţia RM, art. 106 CP şi art. 162 CPP;

6. Hotărârea Plenului nr. 6 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei ce reglementează judecarea cauzelor în procedura specială privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei”. Procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei este una relativ nouă, necunoscută anterior în jurisprudenţa naţională, fiind impusă de schimbările democratice în societate. Pe parcursul mai multor ani, s-au conturat un şir de probleme legate de procedura iniţierii şi examinării cauzelor penale în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, care, în prezent, au fost elucidate în această hotărâre explicativă;

7. Hotărârea Plenului nr. 8 din 24.12.2010 „Cu privire la unele chestiuni referitoare la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor legate de contractele de împrumut”. Generalizarea practicii judiciare privind aplicarea legislaţiei ce reglementează relaţiile de împrumut a relevat dificultăţi în interpretarea şi aplicarea legislaţiei materiale la examinarea pricinilor ce vizau încasarea dobânzilor, a dobânzilor de întârziere, a clauzelor penale etc. Hotărârea explicativă adoptată conţine recomandări şi identifică modalităţi corecte pentru soluţionarea uniformă a litigiilor în domeniul menţionat;

8. Hotărârea Plenului nr. 9 din 24.12.2010 „Cu privire la modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei”. Oportunitatea adoptării hotărârii a fost dictată de aplicarea neuniformă de către instanţele economice a art. 619 CC, ca modalitate de reparare a prejudiciului provocat prin executarea cu întârziere ori executarea necorespunzătoare a obligaţiilor pecuniare.

Prin interpretarea dispoziţiilor normei sus-indicate, s-a urmărit şi scopul de a evidenţia relaţiile reglementate, precum şi raportul, şi interacţiunea cu alte norme de drept, care, la fel, au menirea să asigure acoperirea prejudiciului (clauza penală).

Au fost analizate trăsăturile caracteristice dobânzii şi particularităţile ei în diferite domenii ale relaţiilor economice, spre a se releva distincţia între dobânda prevăzută la art. 585 CC şi cea indicată la art. 619 CC;

9. Hotărârea Plenului nr. 10 din 24.12.2010 „Pentru modificarea şi completarea Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.22 din 12.12.2005 «Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel»”. În rezultatul examenului

3

jurisprudenţei naţionale privind judecarea recursului ordinar împotriva deciziilor pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, se atestă că, la judecarea apelului în cauza penală, nu există un punct de vedere unitar şi coerent cu privire la aplicarea normelor legale ce reglementează procedura judecării apelului, sub aspectul respectării şi promovării prevederilor Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Convenţie). Astfel, au fost pronunţate soluţii diferite în cazuri similare şi s-au comis erori judiciare, soldate cu adoptarea unor decizii ilegale, neîntemeiate şi nemotivate.

Această situaţie semnalizează existenţa unor probleme juridice importante, ce derivă din activitatea instanţei de apel în cadrul procedurii judecării apelului, şi, în consecinţă, impune identificarea, elaborarea şi propunerea soluţiilor corespunzătoare, prin prisma ajustării jurisprudenţei naţionale la bunele practici ale CEDO.

Urmărind scopul soluţionării problemelor menţionate, în vederea asigurării unei activităţi judiciare eficiente şi de bună calitate, sub aspectul corectării şi unificării practicii judecătoreşti referitoare la aplicarea prevederilor articolelor 413 şi 414 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura judecării apelului, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, a fost strict necesar de a se efectua unele modificări şi completări în Hotărârea Plenului CSJ nr.22 din 12.12.2005;

10. Hotărârea Plenului nr. 11 din 24.12.2010 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei pentru asigurarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului, inculpatului şi condamnatului în procedură penală”. Hotărârea a fost adoptată în vederea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei respective, în concordanţă cu standardele şi practicile europene, în corespundere cu dispoziţiile Constituţiei Republicii Moldova, Legii Republicii Moldova cu privire la avocatură, Legii Republicii Moldova cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, Codului de procedură penală al Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu principiile ce rezultă din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale si din jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului;

11. Hotărârea Plenului nr. 12 din 24.12.2010 „Pentru ajustarea Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 04.07.2005 „Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale” la jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului”. Adoptarea hotărârii a fost condiţionată de modificările operate de legislator în Codul de procedură penală după anul 2005, de implementarea jurisprudenţei CEDO, inclusiv referitoare la cazurile contra Moldovei în ce priveşte aplicarea prevederilor art. 5 şi 8 din Convenţie, precum şi de necesitatea executării pct.8 al Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 26 din 23 noiembrie 2010 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor alin. (6) art. 63 din Codul de procedură penală.

În hotărârea explicativă au fost invocate extrase din următoarele hotărâri CEDO: Mancevschi vs Moldova din 07.10.2008; Buck vs Germania, nr. 41604/98 din 28.04.2005; Imakaeva vs Rusia din 09.11.2006; Panteleienco vs Ucraina, nr.11901/02 din 29.06.2006.

Cu regret, din cauza carenţelor legislative şi divergenţelor serioase de opinii, Plenul a fost obligat să amâne adoptarea proiectului Hotărârii „Cu privire la aplicarea legislaţiei ce reglementează participarea procurorului în procesul civil”. Acest proiect va fi repus spre examinare în Plenul Curţii Supreme de Justiţie în prima jumătate

4

a anului 2011, cu participarea reprezentanţilor Parlamentului, Guvernului, Academiei de Ştiinţe, Agentului guvernamental, Procuraturii Generale şi profesorilor universitari.

Activitatea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în procesul de exercitare a actului de justiţie

Prin Legea nr. 105 din 17.12.2009, în vigoare din 31.12.2009, a fost introdusă procedura de admisibilitate a recursului în anulare înaintat Plenului CSJ.

În anul 2010, Plenul a examinat 1167 de cauze în privinţa a 1313 persoane, inclusiv în procedura de admisibilitate. Or, în anii precedenţi situaţia a fost următoarea:

în anul 2009 au fost examinate 779 de cauze în privinţa a 955 de persoane; în anul 2008 au fost examinate 418 cauze în privinţa a 526 de persoane; în anul 2007 au fost examinate 435 cauze în privinţa a 465 persoane.În perioada raportată, Colegiul penal în complet de 5 judecători a examinat

recursuri în anulare în procedura de admisibilitate, dispunând: inadmisibilitatea recursului în 693 de cauze în privinţa a 769 de persoane; trimiterea recursului pentru judecare Plenului în 385 de cauze în privinţa a 493 de

persoane. În rezultatul judecării de către Plen a recursurilor în anulare, inclusiv a celor

restante din anul 2009, s-au dat următoarele soluţii: în privinţa a 31 de persoane (6,3%) recursurile au fost respinse ca inadmisibile; în privinţa a 462 de persoane (93,7%) recursurile au fost admise, pronunţându-se

noi hotărâri, inclusiv: cu încetarea procesului penal – în privinţa a 19 persoane; cu remiterea cauzei la rejudecare – în privinţa a 28 de persoane; cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 186 de

persoane; cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 228 de persoane; cu modificarea calificării faptei fără reducerea pedepsei – în privinţa a 27 de

persoane; cu înăsprirea pedepsei – în privinţa a 8 persoane.Urmează de menţionat faptul că recursurile în anulare examinate de Plenul CSJ au

fost raportate de către judecătorii Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie. În legătură cu aplicarea retroactivităţii legii penale noi, s-a mărit considerabil volumul de lucru al judecătorilor Colegiului penal, ceea ce influenţează asupra calităţii actului de justiţie, fiind, în consecinţă, comise unele erori de drept.

Activitatea Colegiilor şi subdiviziunilor structurale ale Curţii Supreme de Justiţie

Colegiul penal

Judecarea recursurilor ordinare

Pe parcursul anului 2010, Colegiului penal i-au fost transmise spre examinare, în ordine de recurs ordinar, 941 de cauze penale, plus restanţa din anul 2009, care constituia

5

316 cauze, pe rolul Colegiului fiind înregistrate 1257 de cauze. Din numărul de cauze introduse, au fost judecate recursurile în 1101 de dosare, în privinţa a 1328 de persoane.

Pentru comparaţie, în anii precedenţi, Colegiul penal a examinat, respectiv: în 2007 – 1312 cauze penale, în privinţa a 1674 de persoane; în 2008 – 1358 de cauze penale, în privinţa a 1714 persoane; în 2009 – 1138 de cauze penale, în privinţa a 1444 de persoane.Astfel, în anul 2010, se atestă o descreştere a numărului de cauze penale judecate

în recurs ordinar – cu 37 sau cu 3,2% în privinţa a 116 persoane –, faţă de anul 2009. Din numărul recursurilor parvenite, au fost declarate: de către procuror – 445 de recursuri; de către alte părţi – 496 de recursuri, dintre care: 172 – de către condamnaţi,

apărătorii lor sau reprezentanţii legali, şi 324 – de către părţile vătămate, apărătorii lor sau reprezentanţii legali.

Referitor la 8 cauze, procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură cu retragerea recursurilor.

Numărul cauzelor nejudecate la sfârşitul perioadei de referinţă este de 148.În urma examinării recursurilor ordinare în 1101 de cauze, în privinţa a 1328 de

persoane, în procedura de admisibilitate, iar o parte din ele şi în şedinţele Colegiului lărgit, cu citarea părţilor, s-au pronunţat următoarele soluţii:

în privinţa a 641 de persoane (48,3%) recursurile au fost declarate inadmisibile la etapa judecării în procedura de admisibilitate. La acestea, urmează a se adăuga recursurile în privinţa a 253 de persoane (19%), care au fost respinse după judecarea lor în Colegiul lărgit;

în privinţa a 894 de persoane (67,3%) recursurile au fost declarate inadmisibile sau, după caz, respinse ca inadmisibile;

în privinţa a 434 de persoane (32,7%) recursurile au fost admise de către Colegiul lărgit, inclusiv:

au fost casate decizia instanţei de apel şi sentinţa primei instanţe în privinţa a 30 de persoane (6,9% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 2,2% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate), respectiv:

cu achitarea inculpatului – în privinţa a 10 persoane (2,3%); cu încetarea procesului penal – în privinţa a 20 de persoane (4,6%); a fost pronunţată o nouă hotărâre în privinţa a 58 de persoane (13,3% din

numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 4,3% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate), respectiv:

cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 28 de persoane (6,4%);

cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 30 de persoane (6,9%);

au fost casate deciziile instanţei de apel parţial: în privinţa unor episoade sau fapte – referitor la 1 persoană (0,2% din numărul de

persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0,07% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate);

în privinţa categoriei penitenciarului – referitor la 1 persoană (0,2% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0,07% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate);

6

în latura civilă – în privinţa la 1 persoană (0,2% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0,07% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate).

Concomitent, urmează a fi menţionat faptul că: în privinţa a 41 de persoane (9,4% din numărul de persoane în privinţa cărora

recursurile au fost admise sau 3% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate) a fost casată decizia instanţei de apel, cu menţinerea sentinţei primei instanţe;

în privinţa a 302 persoane (69,5% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 22,7% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate) a fost casată decizia instanţei de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţă de apel.

Prin urmare, ţinând cont de procentul hotărârilor casate – 32,6% –, se constată că, calitatea înfăptuirii justiţiei de către instanţele ierarhic inferioare nu este deocamdată la nivelul cuvenit. Această situaţie se prezintă ca o deficienţă a activităţii curţilor de apel, avându-se în vedere numărul deciziilor lor atacate pe cale ordinară.

Judecarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul

În conformitate cu paragraful 2, secţiunea a 2-a, capitolul IV, titlul II din Codul de procedură penală, în perioada de referinţă, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a examinat recursurile împotriva sentinţelor judecătoreşti pronunţate de curţile de apel în 5 cauze penale în privinţa a 11 persoane, dintre care:

în privinţa a 5 persoane s-a dispus inadmisibilitatea recursului; în privinţa a 6 persoane recursurile au fost admise.În urma admiterii recursurilor în cauzele respective, au fost date următoarele

soluţii: a fost pronunţată o nouă hotărâre, inclusiv: cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 1 persoană; cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 3 persoane; cauzele au fost remise la rejudecare – în privinţa a 2 persoane.În privinţa a 20 de persoane, au fost declarate recursuri împotriva încheierilor

instanţelor de judecată privind prelungirea arestului preventiv, care au fost menţinute de Colegiul penal.

Judecarea recursurilor în anulare

În perioada raportată, în Colegiul penal, au parvenit pentru examinare în ordine de recurs extraordinar 551 de cauze penale. Restanţa din anul 2009 a constituit 467 de cauze. În total, pe rol au fost înregistrate 1018 cauze, dintre care au fost judecate 952, în privinţa a 972 persoane.

Datele statistice pentru anii precedenţi relevă următoarea evoluţie: în anul 2007 – 912 cauze penale, în privinţa a 962 de persoane; în anul 2008 – 1490 cauze penale, în privinţa a 1677 de persoane; în anul 2009 – 1581 cauze penale, în privinţa a 1693 de persoane.

7

În anul 2010, se atestă o micşorare a numărului de cauze penale judecate în recurs în anulare – cu 629 sau cu 39,7% –, faţă de anul 2009.

Numărul de recursuri în anulare examinate de Colegiul penal al CSJ este în descreştere, deoarece, prin Legea nr. 82 din 07.05.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost operate un şir de modificări şi completări în Codul penal, Codul de procedură penală şi în articolul II din Legea nr.277-XVI din 18 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova.

Majoritatea hotărârilor judecătoreşti au fost contestate de către condamnaţi sau avocaţi în interesele acestora – 422. În 96 de cauze penale, recursurile extraordinare au fost declarate de către procuror şi, în 33 de cauze, recursurile în anulare au fost declarate de către părţile vătămate, apărătorii lor sau reprezentanţii legali ale acestora.

Au fost examinate recursurile împotriva sentinţelor şi deciziilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în privinţa a 719 persoane sau 73,9 %, dintre care:

în privinţa a 301 persoane sau 41,8% s-a dispus inadmisibilitatea recursului; în privinţa a 20 de persoane sau 2,8% recursurile au fost respinse ca inadmisibile

de către Colegiul lărgit; în privinţa a 398 de persoane sau 55,3% recursurile au fost admise.

Ca rezultat al admiterii recursurilor în anulare declarate împotriva sentinţelor pronunţate de instanţele de fond, în privinţa a 48 de persoane a fost încetat procesul penal.

În acelaşi timp, în urma judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de instanţele de apel, în privinţa a 331 de persoane, s-au dat următoarele soluţii:

a fost pronunţată o nouă hotărâre, respectiv: cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 199 de

persoane; cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 130 de

persoane; cu modificarea calificării fără reducerea pedepsei – în privinţa a 2 persoane;

a fost casată parţial decizia, inclusiv: în partea acţiunii civile – în privinţa a 1 persoană; în partea stabilirii categoriei penitenciarului – în privinţa a 3 persoane;

a fost casată total decizia – în privinţa a 15 persoane, inclusiv: cu menţinerea hotărârii primei instanţe – în privinţa a 4 persoane; cu remiterea cauzei în instanţă de apel – în privinţa a 11 persoane.

Majoritatea recursurilor au fost înaintate în virtutea prevederilor art.10 Cod penal şi temeiul casării hotărârilor judecătoreşti a constituit aplicarea retroactivităţii legii penale noi.

De asemenea, au fost examinate recursuri împotriva încheierilor instanţelor judecătoreşti în privinţa a 253 de persoane (26%), dintre care:

în privinţa a 39 de persoane încheierile au fost casate; în privinţa a 5 persoane încheierile au fost modificate; în privinţa a 209 persoane încheierile au fost menţinute.

8

Drept temeiuri pentru casarea hotărârilor judecătoreşti, au servit următoarele încălcări ale legislaţiei procesuale penale:

lipsa citării legale a petiţionarului de către instanţa de recurs; nesoluţionarea chestiunii privind posibilitatea examinării plângerii în lipsa

petiţionarului; necercetarea în şedinţă а materialelor cauzei; nerespectarea prevederilor art. 70 Cod de procedura penală etc.

Examinarea cererilor de strămutare, de abţinere şi referitoare la conflictele de competenţă

Pe parcursul anului 2010, au parvenit 66 de cereri de strămutare, inclusiv referitoare la conflictele de competenţă dintre instanţele ierarhic inferioare (au fost examinate 65 de cereri, dintre care: 37 – au fost admise, 28 – respinse; 1 cerere a fost lăsată fără examinare), şi 126 de cereri de abţinere (au fost examinate 125 de cereri, dintre care: 119 – au fost admise, 6 – respinse; 1 cerere a fost lăsată fără examinare).

Majoritatea cererilor de abţinere au parvenit de la curţile de apel Cahul şi Comrat. Temeiurile acestor cereri au constituit insuficienţa de cadre în aceste instanţe de apel (nu pot fi formate complete de judecată din trei judecători pentru examinarea cererilor de apel sau de recurs) şi, în unele cazuri, relaţiile de rudenie între participanţii la proces şi judecătorii acestor instanţe.

Trebuie de menţionat faptul că, în comparaţie cu anul precedent, numărul de cauze din această categorie s-a micşorat cu 26, totuşi sunt frecvente situaţiile cînd cererile sunt nejustificate şi nu corespund normelor procedurale în vigoare.

Evoluţia sarcinii de lucru în Colegiul penal

În urma totalizării rezultatelor activităţii Colegiului penal al CSJ, se constată că au fost judecate:

în recurs ordinar – 1101 de cauze în privinţa a 1444 de persoane; în recurs extraordinar: în Colegiul penal – 952 de cauze în privinţa a 972 de persoane şi 8 cauze de

reabilitare; în Plenul CSJ, inclusiv în procedura de admisibilitate – 1167 de cauze în privinţa

a 1313 persoane.

Se constată că, în anul 2010, Colegiul penal a judecat 3220 de cauze. Comparativ cu anul 2009, în care Colegiul a examinat 3498 cauze, se atestă o micşorare a volumului de lucru – cu 278 de cauze.

Trebuie de remarcat că volumul de lucru în Colegiul penal a fost în creştere continuă în perioada anilor 2002-2009, însă, odată cu adoptarea Legii nr. 82 din 07.05.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, numărul dosarelor examinate în recurs în anulare în Colegiul penal s-a redus, fapt ce poate fi observat în

9

tabelul de mai jos, unde sunt reflectate numărul de cauze (c) judecate şi numărul de persoane (p) în privinţa cărora au fost examinate aceste cauze.

Termenul de judecare a recursurilor

Conform prevederilor art. 431 CPP, termenul de examinare a recursurilor împotriva hotărârilor instanţelor de apel (repartizarea cauzelor şi întocmirea raportului) este de 3 luni în cauzele cu inculpaţi minori sau deţinuţi în stare de arest şi de 6 luni în celelalte cazuri.

În perioada raportată, încălcări de procedură la acest capitol nu au fost comise de către judecătorii Colegiului penal. Majoritatea cauzelor penale au fost examinate în termen.

Articolul 435 alin. (3) Cod de procedură penală (modificat prin Legea nr. 264-XVI din 28 iulie 2006) stipulează că adoptarea deciziei instanţei de recurs şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art. 417 şi 418, care se aplică în mod corespunzător.

Astfel, conform art. 418 alin. (4) Cod de procedură penală, termenul pentru redactarea deciziei instanţei de recurs este de 10 zile.

În majoritatea cazurilor, dosarele cu deciziile redactate (la fel, decizia, hotărârea pe suport electronic) se transmit în cancelarie în termenul prevăzut de art. 418 alin. (4) Cod de procedură penală. În unele cazuri, au avut loc devieri de la aceste norme, care însă au fost condiţionate de volumul de lucru enorm de mare al judecătorilor.

Chestiunea privind necesitatea redactării deciziilor judecătoreşti în termenele stabilite de Codul de procedură penală a fost discutată la toate şedinţele operative ale Colegiului penal, judecătorii fiind atenţionaţi asupra respectării acestor prevederi.

Reflectarea activităţii curţilor de apel prin prisma soluţiilor pronunţate de Colegiul penal

În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate ţine de competenţa curţilor de apel, al doilea grad de jurisdicţie, instanţe, care examinează atât aspectele de drept, cât şi cele de fapt ale cauzelor penale. Acestor instanţe le revine atribuţia de a continua judecarea fondului şi de a corecta erorile admise de primele instanţe.

Raportând cifra recursurilor admise (în privinţa a 427 de persoane) la cea a recursurilor în privinţa persoanelor ale căror cauze au fost restituite spre rejudecare în ordine de apel (291 de persoane), constatăm că, nu în toate cazurile, instanţele de apel judecă apelurile în strictă conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi jurisprudenţa CEDO, ceea ce duce la încălcarea drepturilor părţilor şi la sporirea volumului de lucru al instanţelor de apel.

Situaţia respectivă în anul 2010 pe circumscripţiile curţilor de apel este reflectată în următorul tabel:

Curţile N u m H o t Decizii ale instanţelor de apel casate

10

de apel

Cau

ze j

ud

ecat

e

ăru

l de

per

soan

e ju

dec

ate

ărîr

i ju

dec

ător

eşti

m

enţi

nu

te

Împ

reu

nă

cu

sent

inţa

Cu

men

ţine

rea

sent

inţe

i pri

mei

in

stan

ţe

Cu

rem

iter

eala

rej

ud

ecar

e

În total

% casării în anul 2010

% casării în anul 2009

Chişinău 721 887

587 p –66,2%483 c-66,9%

60 p

56 c

27 p

25 c

213 p

157 c

300 p

238 c

Persoane 33,8%Cauze 33%

Persoane 45,6%Cauze43,5%

Bălţi 258 291

211 p –72,5%189 c -73,2%

15 p

15 c

17 p

16 c

48 p

38 c

80 p

69 c

Persoane 27,4%Cauze 26,7%


Cahul44 52

35 p –67,3%30 c-68,1%

3 p

3 c

2 p

1 c

12 p

10 c

17 p

14 c



Comrat32 37

21 p-56,7%19 c -59,3%

4 p

4 c

0 p

0 c

12 p

9 c

16 p

13 c


Persoane 64%Cauze 57%

Bender38 43

29 p –67,4%27 c –71%

7 p

6 c

1 p

1 c

6 p

4 c

14 p

11 c



În total1093 1310

883 p -67,4%748 c –68,4%

89 p

84 c

47 p

43 c

291 p

218 c

427 p

345 c


Persoane 45%Cauze43,2%

Analizând deciziile curţilor de apel, putem menţiona următoarele erori comise de ele la judecarea apelurilor, care au servit ca temei pentru casarea deciziilor de către Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie:

nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei – în 1 cauză, în privinţa la 1 persoană;

instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 şi 33 CPP – în 4 cauze, în privinţa la 4 persoane;

judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum şi a apărătorului, interpretului şi traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii – în 14 cauze, în privinţa la 16 persoane;

cauza a fost judecată în primă instanţă sau în apel fără citarea legală a unei părţi sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate – în 13 cauze, în privinţa la 15 persoane;

instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea

11

soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunţat după deliberare – în 32 de cauze, în privinţa la 38 de persoane;

nu au fost întrunite elementele infracţiunii sau instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepţia cazurilor reîncadrării juridice a acţiunilor lui în baza unei legi mai blânde – în 4 cauze, în privinţa la 4 persoane;

s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege – în 12 cauze, în privinţa la 14 persoane;

persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeaşi faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părţilor în cazul prevăzut de lege – în 3 cauze, în privinţa la 3 persoane;

faptei săvârşite i s-a dat o încadrare juridică greşită – în 13 cauze, în privinţa la 14 persoane;

a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului – în 22 de cauze, în privinţa la 24 de persoane.

Urmează de menţionat că, calitatea actului de justiţie este afectată şi de volumul de lucru extrem de mare al judecătorilor din curţile de apel, care creşte atât în urma remiterii la rejudecare a cauzelor penale de către Colegiul penal şi Plenul Curţii Supreme de Justiţie, cât şi în urma strămutărilor cauzelor din alte curţi de apel, în care nu pot fi formate complete pentru a judeca apelurile (în special în Curtea de Apel Chişinău volumul de lucru este extrem de mare).

Informaţia detaliată privind procentul de casare a deciziilor curţilor de apel pe fiecare curte şi judecător în parte poate fi preluată din Nota privind analiza statisticii judiciare referitor la judecarea cauzelor în ordine de apel, întocmită de secţia penală a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare a CSJ.

Activitatea secţiei penale a Direcţiei grefă

În perioada 01.01.2010 - 31.12.2010, în Direcţia grefă, secţia penală, au parvenit 1529 de recursuri ordinare, dintre care 927 au fost înregistrate la recepţie personală. Din numărul total de recursuri ordinare depuse, 493 au fost declarate de către procurori, 374 – de către apărători în interesele condamnaţilor, 518 – de către condamnaţi şi reprezentanţii lor legali, 139 – de către părţile vătămate, părţile civile, apărătorii lor şi reprezentanţii lor legali, şi 5 – de către rudele condamnaţilor, care nu erau reprezentanţi legali.

Au fost analizate 1421 de recursuri ordinare, dintre care 669 au fost înregistrate la recepţie personală. Din numărul total de recursuri ordinare analizate, 1386 au fost transmise în cancelaria Colegiului penal, 35 au fost returnate pentru perfectare, inclusiv 3 au fost remise avocaţilor, 30 – condamnaţilor, şi 2 – părţilor vătămate.

Comparativ cu anul 2009, în 2010, au parvenit cu 145 de recursuri ordinare mai puţine.

În perioada de referinţă, au fost depuse 1217 de recursuri în anulare, dintre care 216 au fost înregistrate la recepţie personală. Din numărul total de recursuri, 44 de recursuri au fost depuse de către adjuncţii Procurorului General, 125 – de către avocaţi în

12

interesele condamnaţilor, 941 – de către condamnaţi şi reprezentanţii lor legali, 21 – de către părţile vătămate, apărătorii lor şi reprezentanţii lor legali, 79 – de către petiţionari, şi 7 – de către rudele condamnaţilor.

Au fost analizate 1231 de recursuri în anulare, dintre care 763 au fost transmise în cancelaria Colegiului penal, 294 – în cancelaria Plenului Curţii Supreme de Justiţie, 88 – judecătoriilor după competenţă, 86 au fost remise, inclusiv 84 condamnaţilor pentru perfectare şi 2 avocaţilor.

În perioada raportată, au parvenit cu 2763 de recursuri în anulare mai puţine comparativ cu anul 2009.

Au fost depuse şi 2 recursuri împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul, acestea fiind transmise în cancelaria penală.

De asemenea, au parvenit şi au fost analizate 109 plângeri (petiţii), dintre care 31 au fost soluţionate, fiind expediate răspunsuri petiţionarilor, 20 au fost transmise după competenţă, iar 58 suplimente la recursuri şi cereri au fost transmise în cancelaria Colegiului penal.

Urmează de menţionat că, în anul 2010, au fost analizate cu 101 plângeri mai puţine comparativ cu anul 2009.

Restanţa la 01.01.2011 a constituit 321 de recursuri ordinare şi 160 de recursuri în anulare. La 01.01.2009, restanţa totală constituia 213 recursuri ordinare şi 174 de recursuri în anulare.

Dacă facem o comparaţie a activităţii secţiei penale (recursuri parvenite şi înregistrate), începînd cu anul 2004, atunci avem următorul tablou:

Anul Recurs ordinar Recurs anulare2004 1090 5562005 1192 3662006 2107 7012007 1993 14412008 1962 33212009 1674 39802010 1529 1217

Motivele remiterii recursurilor ordinare şi recursurilor în anulare pentru perfectare sunt următoarele:

nu a fost anexată traducerea în limba de stat a recursului; nu au fost anexate copii pentru fiecare participant la proces (se referă numai la

avocaţi); nu corespundeau după conţinut prevederilor art.430 sau art.455 Cod de

procedură penală, şi anume nu conţineau date cu privire la hotărârea judecătorească contestată sau se contestau mai multe hotărâri printr-un singur recurs;

recursurile nu au fost semnate; nu s-a indicat instanţa de judecată la care se depune recursul sau s-a indicat

greşit instanţa; nu s-au anexat copiile la cererile de recurs şi copiile hotărârilor judecătoreşti în

ce priveşte recursul în anulare.

13

În cazurile susmenţionate, secţia penală a Direcţiei grefă solicită de la condamnaţi să prezinte datele necesare, explicându-le prevederile art.430, 455 Cod de procedură penală.

Se întâlnesc şi situaţii în care dosarele parvenite în secţia penală nu pot fi transmise în cancelaria penală pentru înregistrare din motiv că instanţele de apel nu le-au expediat condamnaţilor copiile deciziilor în limba pe care aceştia o cunosc, dar şi din motivul că nu au fost anexate recipisele care dovedesc faptul expedierii în adresa condamnaţilor a copiilor deciziilor în limba pe care aceştia o cunosc. În astfel de cazuri, Curtea este nevoită să solicite aceste recipise de la curţile de apel. În consecinţă, se tergiversează procedura de pregătire şi predare a dosarelor în cancelaria penală pentru înregistrare. Astfel, în perioada raportată, au fost remise Curţii de Apel Chişinău 97 de dosare penale, pentru a fi aplicate prevederile art.16 alin.(4) Cod de procedură penală.

Totodată, o parte din recursuri sunt depuse în limba rusă, ceea ce, de asemenea, generează tergiversarea transmiterii dosarelor penale în cancelaria penală.

Principala dificultate cu care se confruntă secţia în activitatea sa rămâne a fi neexpedierea de către unele instanţe de judecată a dosarelor penale solicitate sau a informaţiilor privitor la ultima expediere a cauzei, fapt care necesită interpelarea lor repetată în fiecare lună.

Activitatea secţiei penale a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare

Potrivit Planului de activitate al Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală a

Direcţiei de generalizare a întocmit următoarele note informative şi reviste, care au fost transmise spre examinare judecătorilor Colegiului penal şi Plenului CSJ:

Nota informativă privind generalizarea practicii judiciare a curţilor de apel, analiza erorilor judiciare în cauzele penale;

Nota informativă cu privire la mersul examinării de către instanţele judecătoreşti din mun. Chişinău a cauzelor penale cu inculpaţi aflaţi în stare de arest;

Generalizarea practicii judiciare cu privire la aplicarea legislaţiei ce reglementează autorizarea interceptării convorbirilor telefonice;

Generalizarea practicii judiciare privind judecarea recursului contravenţional; Nota informativă cu privire la generalizarea practicii judiciare în cauzele penale

pe art. 165, art. 206, art. 207, art. 362/1 CP R. Moldova în perioada anului 2009 – I trimestru al anului 2010;

Nota informativă privind hotărârile în cauzele CEDO vs Moldova cu caracter penal şi contravenţional, pronunţate în perioada 01.01.2010 – 30.11.2010, cu indicarea persoanelor implicate în soluţionarea cauzelor la nivel naţional şi a compensaţiilor acordate.

Colegiul civil şi de contencios administrativ

Examinarea recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul

În perioada de referinţă, Colegiul civil şi de contencios administrativ a examinat 2601 de cauze, dintre care 2195 în contencios administrativ şi 406 în procedură contencioasă.

14

În contencios administrativ, au fost respinse 898 de recursuri şi au fost admise 695 de recursuri. La examinarea recursurilor admise, în 689 de cazuri hotărârile au fost casate, iar în 6 cazuri hotărârile au fost modificate.

În urma casării hotărârilor (689), Colegiul a pronunţat hotărâri noi în 323 de cazuri (46,8%), a restituit pricinile la rejudecare în 349 de cazuri (50,6%), a încetat procesul în 11 cazuri (1,5%) şi a scos cererile de pe rol în 6 cazuri (0,8%).

La fel, au fost examinate 602 recursuri împotriva încheierilor, dintre care au fost respinse 374 (62,1%) şi au fost admise 228 (37,8%).

Restanţa la 01.01.2010 a constituit 457 de cauze, iar la sfârşitul perioadei de referinţă – 365 de cauze.

La categoria de recursuri declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul, Colegiul a examinat 406 cauze civile (61 de recursuri împotriva hotărârilor şi 345 de recursuri împotriva încheierilor, adoptate la examinarea cererilor de apel).

Dintre cele 61 de recursuri declarate împotriva hotărârilor, 24 (39,3%) au fost admise, iar 37 (60,6%) au fost respinse.

În urma examinării recursurilor admise, au fost casate 23 (95%) de hotărâri, respectiv:

cu pronunţarea unei noi hotărâri – 5 (21,7%); cu remiterea la rejudecare – 17 (73,9%); cu scoaterea cererii de pe rol – 1 (4,3%).Totodată, dintre cele 345 de recursuri declarate împotriva încheierilor, 162

(46,9%) au fost admise, iar 183 (53%) au fost respinse.Restanţa la 01.01.2010 a constituit 61 de cauze, iar la sfârşitul perioadei de

referinţă – 68 de cauze.Astfel, restanţa la finele perioadei de raportare a constituit 433 de pricini civile şi

de contencios administrativ.

Temeiurile de casare a hotărârilorÎn majoritatea cazurilor, drept motiv de casare, cu restituirea pricinii la rejudecare,

a servit: necercetarea fondului cauzei; lipsa citării legale a părţilor; încălcarea competenţei materiale şi jurisdicţionale; prezenţa contradicţiei între circumstanţele pricinii şi concluziile primei instanţe

expuse în hotărâre; încălcarea prevederilor art.22 alin.(2) lit. b) din Legea contenciosului

administrativ; aplicarea eronată a prevederilor art.17 alin. (3) din Legea contenciosului

administrativ; încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Examinarea recursurilor declarate împotriva deciziilor instanţelor de apel

În procedura menţionată, au parvenit 2165 de cauze, dintre care au fost examinate 2079, cu 160 de dosare mai puţine ca în anul 2009.

15

În urma examinării recursurilor în aceste categorii de dosare, Colegiul civil şi de contencios administrativ:

a declarat inadmisibile 808 (38,8%) recursuri (a. 2007 – 639, a. 2008 – 859, a. 2009 – 905);

a respins 506 (24,3%) recursuri (a. 2007 – 545, a. 2008 – 548, a. 2009 –546); a admis 765 (36,7%) de recursuri (a. 2007 – 718, a. 2008 – 766, a. 2009 – 788).Din numărul total al recursurilor admise (765), au fost casate 411 (53,7%) decizii

ale instanţelor de apel şi hotărâri ale instanţelor de fond.A fost casată decizia instanţei de apel în 318 cauze, inclusiv cu menţinerea

hotărârii primei instanţe – în 107 (33,6%) cauze, şi cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel – în 210 (27,4%) cauze.

În 411 pricini, au fost casate atât decizia instanţei de apel, cît şi hotărârea primei instanţe, inclusiv:

cu pronunţarea unei noi hotărâri – în 164 (39,9%) de cauze; cu restituirea la rejudecare în instanţa de fond – în 233 (56,6%) de cauze; cu încetarea procedurii – în 6 (1,45%) cauze; cu scoaterea cererii de pe rol – în 8 (1,9%) cauze.La 01.01.2010, în Colegiul civil şi de contencios administrativ se aflau în restanţă

374 de dosare din această categorie, iar la finele perioadei raportate – 447 de cauze.

Temeiurile de casare a hotărârilor

Cele mai frecvente temeiuri de casare a hotărârilor adoptate în prima instanţă şi în instanţa de apel au fost următoarele:

pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;

pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată;

pricina a fost examinată cu încălcarea regulilor cu privire la limba procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces; hotărârea nu a fost semnată de judecător sau nu a fost semnată de judecătorul

menţionat în hotărâre; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale; instanţa de apel a examinat cererea de apel care nu corespunde prevederilor art.

364 alin. (1) şi art. 365 alin. (1) CPC, încălcând astfel art.368, 369 CPC; instanţa de apel a admis schimbarea temeiului acţiunii, încălcând prevederile

art.372 alin. (3) CPC; dispozitivul contravine părţii motivate; nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată şi a fost interpretată eronat

legea; nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă

pentru soluţionarea pricinii în fond.

Examinarea cererilor de revizuire

16

În perioada analizată, au fost înregistrate 526 de cereri privind revizuirea hotărârilor pronunţate în cazurile civile şi de contencios administrativ (a.2007 – 673, a.2008 – 573, a. 2009 – 517), fiind examinate 449 de cereri (85,3%), dintre care 423 (80,4%) au fost respinse ca fiind inadmisibile, iar 26 (4,94%) au fost admise.

Restanţa la finele perioadei raportate a fost de 77 de pricini.Temeiuri de admitere a cererilor de revizuire au constituit următoarele situaţii: au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu

au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior; după emiterea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute

de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei intr-o împrejurare ce nu depindea de voinţa participantului la proces;

Guvernul RM, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, care consideră că prin hotărârea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia RM sau de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale;

s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti sau hotărârea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Examinarea cererilor de strămutare, de abţinere şi referitoare la conflictele de competenţă

Pe parcursul anului 2010, au parvenit 241 de cereri de strămutare, cereri de abţinere şi referitoare la conflictele de competenţă dintre alte instanţe. La începutul perioadei raportate, la 01.01.2010, nu se afla în restanţă nici o cauză. Conform situaţiei de la 31.12.2010, au fost examinate 233 de cereri, dintre care 186 au fost admise şi 7 au fost remise fără examinare. Astfel, la finele perioadei nominalizate, a rămas nesoluţionată o singură cauză.

Trebuie de menţionat că, în comparaţie cu anul precedent, numărul de cauze din această categorie s-a micşorat cu 64, însă tot mai frecvent apar situaţii când cererile sunt nejustificate, nu corespund normelor procedurale în vigoare. Astfel, preşedinţii curţilor de apel, fără a verifica cererile de abţinere ale judecătorilor, expediază pricinile în adresa CSJ, pentru ca, ulterior, Curtea Supremă de Justiţie, printr-o încheiere motivată, să le respingă şi să le remită în adresa aceleiaşi curţi de apel, pentru examinarea pricinii în fond. Asemenea cazuri au fost atestate la curţile de apel Comrat şi Cahul.

Cererile de abţinere urmează a fi examinate în termene restrânse, astfel ca pricina să fie remisă instanţei în decursul a 5 zile, pentru judecare în fond. Totuşi, sunt frecvente cazurile de încălcare a termenelor legale, prevăzute pentru examinarea cererilor de acest gen.

În unele cazuri, soluţionarea unor probleme complementare (conflicte de competenţă, cereri de abţinere etc.), până la începerea examinării cauzei în fond, poate avea o durată de câţiva ani.


17

Pentru judecătorii Colegiului civil şi contencios administrativ, respectarea termenului de soluţionare a cauzelor a reprezentat o problemă importantă, având în vedere numărul impunător de dosare aflate pe rolul Colegiului.

Printre principalele motive care au condus la amânarea soluţionării dosarelor, urmează a fi reţinute următoarele:

utilizarea cu rea-credinţă de către părţi a drepturilor procesuale (depunerea cererilor de recuzare, solicitarea amânării pentru motive formale);

încălcarea de către părţi a dispoziţiilor legale privind reprezentarea. Astfel, la depunerea recursului, nu a fost anexată procura, pentru a dovedi împuternicirile reprezentantului;

lipsa organizării şi desfăşurarea ineficientă a procedurilor de judecată din vina judecătorilor.

Este cert faptul că, în condiţiile actualelor reglementări legale privind competenţa atribuită Colegiului civil şi de contencios administrativ, volumul de cauze se află la un nivel ridicat, fiind în continuă creştere, ceea ce, uneori, duce la depăşirea termenului rezonabil de judecată.

Reflectarea activităţii curţilor de apel prin prisma soluţiilor pronunţate de

Colegiul civil şi de contencios administrativ

Situaţia pe circumscripţiile curţilor de apel este reflectată în următoarele date statistice:

Recurs în secţiunea IContencios administrativ

2010/2009

Curtea de apel

Hotărâri menţinute

Hotărâri modificate

Hotărâri casate

Hotărârenouă

Rejudecare Scoatereacererii de pe rol

Încetarea procesului

Chişinău 821/872 6/11 637/599 300/290 322/262 5/47 -Bălţi 42/47 - 37/37 19/20 17/14 - 1/3Bender 2/6 - 2/6 1/3 1/2 - 0/1Comrat 26/15 - 7/15 2/7 4/6 1/0 1Cahul 7/10 - 6/2 1/1 5/1 - -În total 898/950 6/11 689/659 323/329 349/285 6/47 11/4

Pricini civile2010/2009

Curtea de apel

Hotărâri menţinute

Hotărâri modificate

Hotărâri casate

Hotărârenouă

Rejudecare Scoatereacererii de pe rol

Chişinău 36/39 1/0 23/30 5/15 17/15 1/0Bălţi - - - - - -Bender - - 0/1 - 0/1 -Comrat 1/0 - - - -Cahul - - - - -

18

În total 37/39 1/0 23/30 5/15 17/15 1/0

Recurs în secţiunea a II-a2010/2009

Curtea de apel

Decizii examinate

Decizii anulate

i n c l u s i v

Hot

ărâr

e no

uă

Rej

udec

are

Men

ţinu

tă

hotă

râre

a pr

imei

in

stan

ţe

Înce

tate

Chişinău 1470/1540 528/520 122/152 282/285 76/73 8/10

Bălţi 363/442 108/144 17/25 72/99 15/20 4/0

Bender 147/94 40/35 13/4 22/19 5/9 0/1

Comrat 2120/95 728/27 165/5 443/19 106/3 14/0

Cahul 78/68 26/18 10/5 13/10 1/3 2/0

ÎN TOTAL 4178/2239 1430/744 327/190 832/432 203/108 28/11

Din tabelele de mai sus, se observă o creştere considerabilă a numărului de hotărâri şi decizii anulate:

- secţiunea I – 712 hotărâri;- secţiunea a II-a – 1430 de decizii (anul 2009 – 744 de decizii).

Evoluţia sarcinii de lucru în Colegiul civil şi de contencios administrativ

În anul 2010, pe rolul Colegiului civil şi de contencios administrativ au fost înregistrate 6449 de cauze, restanţa din anul 2009 constituind 977 de cauze. Numărul total al cauzelor aflate în procedura Colegiului a fost de 7426. În anul 2009, pe rolul Colegiului s-au aflat 6566 de cauze.

La fiecare din şedinţele desfăşurate săptămânal, judecătorii au fost nevoiţi să raporteze câte 40-50 de dosare în secţiunea 1 şi aproximativ 50 de dosare în secţiunea a 2-a, fapt ce a avut consecinţe asupra redactării în termen a hotărârilor şi a generat dificultăţi în realizarea actului de justiţie.

O asemenea situaţie este alarmantă, având în vedere că, potrivit Legii cu privire la statutul judecătorului, constituie abatere disciplinară încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură, precum şi încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti.

Potrivit statelor de personal, în cadrul Colegiului, activează 21 de judecători. Spre sfârşitul anului 2009, au fost detaşaţi dl Dumitru Visternicean (Preşedinte al CSM) şi dl Nicolae Timofti (membru al CSM). De asemenea, la finele anului 2010, dna Anastasia Pascari a fost desemnată Director executiv al Institutului Naţional al Justiţiei, fiind detaşată din funcţia de judecător. Respectiv, Colegiul activează în lipsa a 3 judecători. Drept rezultat, situaţia în care, pentru examinarea cauzelor civile, sunt antrenaţi judecători din alte colegii generează frecvent nedumeriri şi indignări din partea justiţiabililor.

19

În perioada de referinţă, de către judecătorii Colegiului au fost examinate 5498 de dosare în total, sarcina medie pentru fiecare judecător fiind de aproximativ 305 cauze (anul 2009 – 300 de dosare). Ca şi în anul precedent, Colegiul a examinat cauze aferente celor două campanii electorale, magistraţii soluţionând contestaţiile concurenţilor electorali în termene restrânse, prevăzute de Codul electoral, inclusiv în zilele de odihnă.

În perioada raportată, Colegiul civil şi de contencios administrativ a examinat cu 112 cauze mai multe decât în anul 2009. Pentru comparaţie, relevăm că, în anul 2006, au fost examinate 4840 de pricini civile şi de contencios administrativ, în anul 2007 – 4875, în anul 2008 – 5437, iar în anul 2009 – 5386.

Activitatea secţiei civile a Direcţiei grefă

În perioada de referinţă, secţia civilă a Direcţiei grefă a înregistrat 4248 de cereri (a. 2009 – 4418), dintre care:

de recurs în secţiunea a II-a – 2897 (a.2009 – 2920); de recurs în secţiunea I – 796 (a.2009 – 735); de revizuire – 372 (a.2009 – 374); de revizuire în contencios administrativ – 183 (a.2009 – 174); de recurs depuse repetat – 245 (2009 – 215).Din numărul total de cereri înregistrate, 336 au avut drept obiect suspendarea

executării hotărârii contestate (a.2009 – 324), 302 au fost remise, pentru înlăturarea neajunsurilor.

Cuantumul taxei de stat percepute de la persoanele fizice şi juridice pentru examinarea cererilor de recurs în această perioadă a constituit 1.011.764,10 lei.

Din numărul total de 428 de cereri privind scutirea de plata taxei de stat, 229 au fost admise, 104 au fost respinse, iar 25 au fost admise parţial.

Suspendarea executării hotărârii şi aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii în recurs, în secţiunea a II-a, a fost dispusă în 267 de cauze, iar în anul 2009 – în 245 de cauze.

Din numărul total al cererilor de recurs, la recepţia personală au fost înregistrate 2507.

Urmează de menţionat faptul că activitatea secţiei deseori este prejudiciată de conlucrarea ineficientă cu curţile de apel, dat fiind faptul că, în majoritatea cazurilor, deşi dosarele se află încă în instanţa de apel la momentul primirii interpelărilor din partea CSJ, acestea sînt restituite în prima instanţă, astfel cauzându-se tergiversări şi cheltuieli suplimentare.

Activitatea secţiei civile a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare

În perioada de raportare, potrivit Planului de activitate al Curţii Supreme de Justiţie pentru 2010, subdiviziunea respectivă a întocmit următoarele generalizări:

Cu privire la unele chestiuni apărute în practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor ce ţin de contractele de împrumut;

20

Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei ecologice în cadrul examinării cauzelor civile (inclusiv prin prisma hotărârii CEDO Bacila vs. România);

Cu privire la examinarea pricinilor civile la cererea de chemare în judecată înaintată de procuror în interesele statului şi ale societăţii, în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei interesate;

Cu privire la practica examinării litigiilor ce ţin de aplicarea legislaţiei vamale în contenciosul administrativ;

Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale;

Cu privire la practica judiciară privind temeiurile de declarare a cererilor de revizuire în instanţa de recurs în perioada anului 2009;

Cu privire la practica judiciară privind temeiurile ce duc la restituirea de către instanţa de recurs a pricinilor spre rejudecare;

Cu privire la practica judiciară la examinarea litigiilor despre declararea valorii în vamă.

Suplimentar la Planul de activitate, au fost elaborate următoarele generalizări şi note informative:

Cu privire la rezultatele generalizării practicii judiciare privind temeiurile de declarare a cererilor de revizuire în instanţa de recurs efectuate pe perioada anilor 2007-2010;

Cu privire la practica judiciară despre acordarea creditelor preferenţiale de către bănci;

Cu privire la practica judiciară de aplicare de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei fiscale la soluţionarea litigiilor privind contestarea de către agenţii economici a hotărârilor IFPS;

Cu privire la practica judiciară despre contractele de împrumut.

Colegiul economic

Judecarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului

În perioada 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010, Colegiului economic i-au fost înaintate spre examinare în ordine de recurs în secţiunea I 449 de cauze economice, plus restanţa din anul 2009, care constituia 31 de cauze, în total pe rolul Colegiului fiind 480 de cauze. Din numărul total de cauze, au fost judecate 406 dosare. Referitor la 6 cauze, procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură cu retragerea recursurilor. Numărul de cauze rămase nesoluţionate la sfârşitul perioadei de referinţă este de 34.

Astfel, se atestă că, în anul 2010, pe rolul Colegiului, a fost pus acelaşi număr de dosare ca şi în anul 2009.

Din numărul recursurilor parvenite: 28 de recursuri au fost declarate de către procuror; 421 de recursuri au fost declarate de către părţi.Din numărul total de 406 dosare examinate, 153 (37,7%) aveau ca obiect de

examinare recursuri declarate împotriva hotărârilor adoptate în prima instanţă de Curtea

21

de Apel Economică. Colegiul economic, în urma examinării acestor recursuri, a pronunţat următoarele soluţii:

85 de recursuri au fost respinse ca neîntemeiate (55,6%); 68 de recursuri au fost admise (44,4%), inclusiv: 8 cu modificarea hotărârii primei instanţe (11,8%); 60 cu casarea hotărârii contestate (88,2%), dintre care: în 16 cazuri a fost pronunţată o nouă hotărâre (26,7%); în 40 de cazuri pricina a fost remisă spre rejudecare în instanţa de fond (66,7%), în 4 cazuri s-a dispus încetarea procesului judiciar (6,6%).

Din cele 406 cauze examinate în ordine de recurs conform secţiunii I, 253 aveau ca obiect de examinare recursuri declarate împotriva încheierilor emise de Curtea de Apel Economică, ceea ce constituie 62,3% din numărul total de recursuri.

Ca urmare a examinării acestor recursuri, Colegiul economic: a respins ca neîntemeiate – 129 (51%); a admis – 124 (49%), dintre care: în 14 cazuri (11,3%) încheierile instanţei de fond au fost modificate; în 110 cazuri (88,7%) încheierile instanţei de fond au fost casate.

Judecarea recursurilor declarate împotriva deciziilor instanţelor de apel

În conformitate cu secţiunea a 2-a, capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, de către Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie au fost intentate 370 de proceduri de recurs împotriva deciziilor adoptate de instanţele de apel, inclusiv restanţa de 62 de dosare din anul 2009. Astfel, se constată o diminuare – cu 64 – a numărului de proceduri, în comparaţie cu anul 2009.

Din numărul total de cauze parvenite, 2 cereri de recurs au fost restituite, iar în cazul celor 339 de cauze examinate, au fost pronunţate următoarele soluţii:

au fost declarate inadmisibile 126 (37,2%) de recursuri; au fost transmise pentru examinare în Colegiul lărgit 213 (62,8%) recursuri, în

urma examinării cărora instanţa: a respins 65 de recursuri, ceea ce constituie 19,2% din numărul total de dosare

examinate sau 30,5% din numărul recursurilor admise în Colegiul lărgit; a admis 148 de recursuri, ceea ce constituie 43,7% din numărul total al

recursurilor examinate sau 69,5% din numărul recursurilor admise în Colegiul lărgit, cu adoptarea următoarelor soluţii:

a fost casată decizia instanţei de apel – în 82 de cazuri, inclusiv: cu menţinerea hotărârii primei instanţe – în 32 de cauze; cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel – în 42 de cauze; cu pronunţarea unei noi hotărâri – în 8 cauze; au fost casate hotărârea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel – în 66 de

cauze, inclusiv: cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de fond – în 27 de cauze; cu pronunţarea unei noi hotărâri – în 36 de cauze; cu încetarea procesului - în 3 cauze.

22

Examinarea cererilor de revizuire

În perioada de referinţă, în Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie, au fost înregistrate 125 de cereri de revizuire, adică cu 2 proceduri mai multe ca în anul 2009.

Din numărul total de cereri de revizuire parvenite, Colegiul economic a examinat 113 cereri, dintre care:

104 au fost respinse ca inadmisibile (92%); 9 au fost admise (8%).Din numărul total de 125 de cereri de revizuire, 4 cereri au fost retrase de către

părţi, restanţa dosarelor la finele anului 2010 constituind 8 cereri.Din cele 9 cereri de revizuire admise, în 4 cazuri pricinile au fost trimise la

rejudecare, iar în 5 cazuri au fost emise hotărâri noi.Ca temeiuri de admitere a cererilor de revizuire, Colegiul economic a reţinut

următoarele: au devenit cunoscute circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost

şi nu au fi putut cunoscute petiţionarului anterior (în 4 cauze); s-a anulat decizia unui alt organ care a servit drept temei pentru emiterea

deciziei a cărei revizuire se cere (1 cauză); existenţa cererii Procuraturii Generale, la propunerea Agentului guvernamental,

privind iniţierea procedurii amiabile într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova (în 3 cauze);

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale (în 1 cauză).

Evoluţia sarcinii de lucru în Colegiul economic

În perioada raportată, 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010, în total, pe rolul Colegiului economic s-au înregistrat 975 de cauze, dintre care au fost examinate 871 de cauze, în ordine de recurs şi revizuire. La sfârşitul perioadei de referinţă, restanţa dosarelor neexaminate a constituit 71 de dosare.

Astfel, Colegiul economic al CSJ a judecat: recursuri în secţiunea I – în 406 cauze; recursuri în secţiunea a II-a – în 339 de cauze; cereri de revizuire – în 113 cauze; cereri de strămutare a dosarelor – în 13 cauze.Ţinând cont de datele statistice prezentate, se poate constata că, în mediu, sarcina

anuală a unui judecător în Colegiul economic a constituit 108 dosare sau 9 dosare lunar. Prin analiza comparativă a datelor statistice pe perioada anului 2009, se deduce o descreştere a numărului de dosare, în proporţie medie cu 5% (62 de dosare).

Micşorarea numărului de dosare parvenite în Colegiul economic poate fi explicată prin faptul că, în comparaţie cu anii precedenţi, a fost înregistrată o scădere a numărului de cazuri de exercitare a căilor de atac (cereri de apel şi de recurs) de către justiţiabili împotriva actelor judecătoreşti adoptate de instanţele economice.

Astfel, din numărul total de 2179 de dosare examinate de Curtea de Apel Economică (în fond, apel, ordonanţă şi recurs), au fost contestate la Curtea Supremă de Justiţie 850 (39%) de cauze. Astfel, în perioada de referinţă, Curtea Supremă de Justiţie a

23

verificat legalitatea soluţiilor emise de magistraţii CAE în 745 de dosare, ceea ce constituie 34% din numărul total de cauze examinate de această instanţă în 2010.

Prezintă interes faptul că Judecătoria Economică de Circumscripţie, pe parcursul anului 2010, a soluţionat şi a adoptat hotărâri în 9004 dosare, iar numărul cererilor de apel înregistrate la Curtea de Apel Economică în aceeaşi perioadă a atins cifra de numai 1143, ceea ce constituie 12,7% din numărul total de hotărâri pronunţate de instanţa de fond. La rândul său, în 2010, din numărul menţionat de cauze, Curtea de Apel Economică a examinat în apel 822 de dosare, împotriva unora fiind înaintate recursuri – în 370 de cauze.

Prin urmare, luându-se în consideraţie cele menţionate, se constată că, în recurs în secţiunea I, au fost atacate 480 de decizii sau 79% din numărul soluţiilor adoptate de Curtea de Apel Economică în fond şi revizuire, iar în ordine de recurs în secţiunea a II-a – 370 de decizii, ceea ce reprezintă 4% din numărul soluţiilor adoptate de JEC în fond şi 45% din numărul soluţiilor adoptate de CAE în ordine de apel.


Majoritatea cauzelor s-au examinat pe parcursul a 2 luni de la parvenirea dosarului, termen apreciat ca fiind unul rezonabil. Astfel, în secţiunea I, din numărul total de dosare (480), s-au aflat în procedură mai mult de 2 luni 64 de cauze (13%), iar în secţiunea a II-a, din numărul total al cauzelor (370), s-au aflat în procedură mai mult de 2 luni 33 de dosare (8,9%).

Situaţia în care termenul de examinare a cauzelor a depăşit 2 luni s-a datorat amânării şedinţelor de judecată la solicitarea participanţilor la proces. În acelaşi timp, s-a majorat numărul cazurilor de amânare a şedinţelor de judecată pe motivul că nu a fost probată citarea legală a participanţilor.

Reflectarea activităţii Curţii de Apel Economice prin prisma soluţiilor pronunţate de Colegiul economic

În urma examinării recursurilor declarate împotriva hotărârilor şi deciziilor Curţii de Apel Economice, indicele de casare a soluţiilor adoptate este de 45,3% pentru primul grad de jurisdicţie şi 43,7% pentru cauzele judecate în ordine de apel. În consecinţă, din numărul total de cauze examinate în fond de Curtea de Apel Economică, au fost casate doar 12,6%, iar din totalitatea deciziilor adoptate în apel – 18%.

La examinarea recursurilor în secţiunea I, drept temeiuri de casare a hotărârilor şi încheierilor pronunţate de Curtea de Apel Economică au constituit următoarele:

neconstatarea şi neelucidarea pe deplin a circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond;

lipsa dovedirii circumstanţelor considerate de prima instanţă ca fiind stabilite; încălcarea normelor de drept material prin aplicarea legii care nu trebuia să fie

aplicată; încălcarea normelor de drept procedural, cum ar fi principiul contradictorialităţii

şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale, stabilit la art.26 CPC, prin nerespectarea procedurii legale de citare a părţilor în proces;

abaterea de la prevederile art.85, 86 ale Codului de procedură civilă, de la practica judiciară constantă a Colegiului economic şi de la jurisprudenţa Curţii Europene

24

a Drepturilor Omului la examinarea demersurilor privind amînarea, eşalonarea sau scutirea de plata taxei de stat la înaintarea apelului.

Din analiza deciziilor Colegiului economic, prin care au fost casate încheierile Curţii de Apel Economice, se constată că, prin abatere de la practica judiciară constantă a Colegiului economic şi de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, soluţionând problema achitării taxei de stat la înaintarea apelului, Curtea de Apel Economică, în unele cazuri, continuă să ignoreze prevederile legale ce vizează garantarea accesului liber la justiţie.

În majoritatea cazurilor, s-a stabilit că, fără a examina temeinicia argumentelor invocate în cererea de amânare a achitării taxei de stat la înaintarea apelului, instanţa de apel nu a dat curs cererii de apel, acordând termen pentru lichidarea neajunsurilor, neţinând cont de prevederile legii procesuale naţionale şi art.6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În astfel de cazuri, Colegiul economic a casat încheierile adoptate, menţionând că instanţa urma să analizeze atent circumstanţele cauzei, pentru a evita orice atingere adusă însăşi substanţei dreptului la un tribunal, şi că, în special în cazul în care apelantul a invocat situaţia financiară dificilă, urma a fi analizată capacitatea apelantului de a achita taxa de stat, ceea ce nu s-a efectuat.

Examinând deciziile Curţii de Apel Economice, putem menţiona următoarele erori comise la judecarea apelurilor, care au servit ca temei pentru casarea deciziilor de către Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie:

a fost aplicată eronat norma de drept material; cauza a fost judecată în primă instanţă sau în apel fără citarea legală a unei părţi

sau în lipsa unei părţi care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta; instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia. În ce priveşte calitatea actului de justiţie, aceasta în linii generale poate fi apreciată

ca fiind satisfăcătoare, or, evaluarea activităţii instanţelor economice urmează a fi efectuată ţinând cont de existenţa mai multor factori obiectivi. Astfel, calitatea actului de justiţie este afectată şi de volumul de lucru al judecătorilor. În acest sens, urmează de menţionat că, în perioada de referinţă, s-a majorat numărul cauzelor examinate în instanţele economice şi, respectiv, s-au micşorat termenele de examinare a acestora.

Referindu-ne la Judecătoria Economică de Circumscripţie, menţionăm că, pe rolul acestei instanţe în 2010, s-au aflat 15127 de proceduri (14068 de acţiuni şi 1059 de cereri de eliberare a ordonanţelor), dintre care au fost examinate 9004 acţiuni, ceea ce constituie 59% din numărul total al procedurilor aflate pe rol sau 64% din numărul total al acţiunilor. Se evidenţiază o creştere a numărului de hotărâri adoptate şi, respectiv, se poate concluziona asupra îmbunătăţirii situaţiei ce vizează perioada de judecare a pricinilor. În acelaşi timp, în mediu, judecătorilor din această instanţă le-au revenit câte 106 proceduri lunar (98 de acţiuni şi 7 cereri), pe când în judecătorii, atât din mun. Chişinău, cît şi din ţară, sarcina medie pentru un judecător a fost mai mică, variind între 50 şi 90 de dosare.

Deşi, în Curtea de Apel Economică, se observă o micşorare neesenţială a numărului de dosare examinate în 2010 – cu 202 cauze (5%) –, această instanţă continuă să activeze în componenţa a 8 judecători, fapt care afectează actul de justiţie, or, în total, în procedura curţii de apel s-au aflat 3286 de dosare, sarcina lunară pentru un judecător

25

constituind 34 de dosare. Totodată, urmează de menţionat că, pe rolul instanţei în 2010, s-au aflat 167 de proceduri de insolvabilitate.

Activitatea secţiei economice a Direcţiei grefă

În perioada de referinţă, în secţie au fost înregistrate în total 453 de cereri de recurs, dintre care 98 au parvenit prin corespondenţă. În urma examinării preventive a 450 de recursuri:

345 de cereri au fost remise cancelariei Colegiului pentru înregistrarea intentării procedurii în recurs (76,2%);

48 de cereri au fost transmise după competenţă (10,5%); 57 de cereri au fost restituite recurenţilor pentru lichidarea neajunsurilor (12,9%); 3 cereri constituie restanţa la 01.01.2011 (0,6%). Comparativ cu anul 2009, în 2010 au parvenit cu 41 de recursuri mai puţine. În majoritatea cazurilor, recursurile au fost restituite pentru lichidarea

neajunsurilor pe motivul neachitării taxei de stat prevăzute de lege sau lipsei motivării recursului depus, şi anume nu s-au indicat dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate. Ca urmare a restituirii recursurilor, în perioada de referinţă, au fost înregistrate 23 de recursuri repetate.

Totodată, se atestă o majorare a adresărilor agenţilor economici formulate în temeiul art.85 alin.(4), 86 CPC, în contextul jurisprudenţei CEDO. Astfel, în perioada de referinţă, în secţie au fost înregistrate în total 37 de cereri de amânare, eşalonare sau scutire de plata taxei de stat. De asemenea, au fost înregistrate 1 cerere privind aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii şi 32 de cereri de suspendare a executării a hotărârii contestate.

Secţia economică a Direcţiei grefă înregistrează toate recursurile care parvin la Colegiul economic al CSJ în Programul Computerizat de Gestionare a Dosarelor, efectuând scanarea recursurilor depuse şi a cererilor anexate la acestea, cu introducerea informaţiei respective în program.

Activitatea secţiei economice a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare

Secţia economică a Direcţiei generalizare a întocmit 7 note informative şi 4 proiecte de hotărâri, care au fost transmise spre examinare judecătorilor Colegiului economic şi Plenului CSJ, inclusiv:

Nota informativă privind unele întrebări ce apar în practică la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a măsurilor de asigurare;

Nota informativă referitor la generalizarea practicii judiciare privind modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau executare necorespunzătoare a obligaţiei;

Nota informativă privind generalizarea practicii judiciare privind numirea, schimbarea, destituirea administratorului insolvabilităţii şi contestarea de către acesta a actelor juridice potrivit art. 113, 114 din Legea insolvabilităţii;

26

Nota informativă privind generalizarea practicii judiciare ce vizează temeiurile de casare a hotărârilor judecătoreşti adoptate de instanţele economice şi de remitere a cauzelor la rejudecare;

Nota informativă privind evaluarea termenelor de soluţionare a cauzelor economice;

Nota informativă privind hotărârile CEDO contra Republicii Moldova pe cauzele economice şi bilanţul privind activitatea Colegiului economic în scopul executării Hotărârii Parlamentului RM nr.72-XVI din 28.03.2008;

Nota informativă privind judecarea cauzelor economice în ordine de revizuire de către Colegiul economic al CSJ în 12 luni ale anului 2009 (în afara Planului de activitate).

Activitatea magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie în vederea acordării asistenţei metodice judecătorilor

În conformitate cu Programul de acordare a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei pentru anul 2010, magistraţii CSJ au organizat (cu deplasarea în teritoriu) pentru judecătorii instanţelor din circumscripţiile curţilor de apel, inclusiv pentru judecătorii de instrucţie, seminare zonale, în cadrul cărora au fost luate în discuţie următoarele teme:

erorile judiciare comise de către instanţele judecătoreşti, inclusiv în contextul hotărârilor CEDO contra Moldovei;

practica judiciară de aplicare a legislaţiei ce reglementează autorizarea interceptării telefonice;

aplicarea jurisprudenţei CEDO la soluţionarea cazurilor de maltratare a persoanelor arestate (jurisprudenţa CEDO contra Moldovei în cauzele penale şi contravenţionale vizând art.3 din Convenţie, şi anume hotărîrile Pădureţ vs Moldova (05.01.2010), Brega vs Moldova (20.04.2010), Parnov vs Moldova (13.07.2010), Popa vs Moldova (21.09.2010));

temeiurile de casare a hotărârilor judecătoreşti adoptate de instanţele economice şi de remitere a cauzelor spre rejudecare;

practica judiciară la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a măsurilor de asigurare;

numirea, destituirea, schimbarea administratorului procesului de insolvabilitate, contestarea actelor de proporţii;

eliberarea ordonanţelor judecătoreşti; fraudele electorale prin prisma art.3 al Primului Protocol adiţional la Convenţie

(dreptul la alegeri libere).

Cooperarea internaţională şi relaţiile cu societatea civilă

Asigurarea calităţii şi transparenţei actului de justiţie, garantarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în contextul Convenţiei, a accesului justiţiabililor la justiţie, unificarea practicii judiciare în lumina jurisprudenţei CEDO şi internaţionalizarea dreptului sunt doar unele din sarcinile Curţii Supreme de Justiţie. Întru atingerea obiectivelor menţionate şi preluarea bunelor practici ale celorlalte ţări membre ale Consiliului Europei, precum şi întru stabilirea unor legături puternice de

27

cooperare internaţională vizând combaterea traficului de persoane, a terorismului etc., magistraţii CSJ au luat parte la diverse seminare şi conferinţe.

Menţionăm unele din evenimentele ce au avut loc pe parcursul anului 2010, la care au participat şi au conlucrat reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie a Moldovei:

25-29 ianuarie 2010, în or.Baku, s-a desfăşurat Proiectul „Asistenţa juridică pentru persoanele traficate şi exploatate în Azerbaidjan”, formator dna Raisa Botezatu. Instruirea a avut drept scop furnizarea de informaţii judecătorilor şi procurorilor cu privire la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului pentru protecţia persoanelor traficate şi exploatate şi la practicile şi experienţele referitoare la urmărirea penală a cazurilor de trafic în alte ţări;

15-16 februarie 2010, or.Kiev, şi-a desfăşurat lucrările Grupul de lucru Sud-regional pentru ţările GUAM privind „Intensificarea Legală a Cooperării Internaţionale privind Terorismul”, formator dl Iurie Diaconu. În cadrul seminarului, au fost abordate subiecte referitoare la cooperarea internaţională în vederea perfecţionării legislaţiei în domeniul combaterii terorismului, elaborarea interpelărilor oficiale privind procedura de extrădare, precum şi oferirea asistenţei reciproce legislative;

21-26 februarie 2010, or. Vilnius, Lituania, a avut loc o vizită de studiu în domeniul protecţiei victimelor şi martorilor vulnerabili, la care a participat dl Ghenadie Nicolaev. Vizita a avut ca scop instruirea unui grup de specialişti din Republica Moldova în domeniul audierii copiilor victime în cadrul camerei specializate de care dispune organizaţia gazdă „Vaico Namas”. Au fost realizate întîlniri oficiale în cadrul MAI, al Procuraturii Generale a Lituaniei şi Curţii Supreme de Justiţie a Lituaniei;

22-23 octombrie 2010, or.Chişinău, s-a desfăşurat Conferinţa cu tematica „Identificarea autorităţilor responsabile pentru condamnările suferite de România şi Moldova la CEDO. Răspunderea magistraţilor”, la care au participat judecătorii Raisa Botezatu şi Iurie Diaconu;

02-03 noiembrie 2010, în or. Odesa, Ucraina, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa a III-a Est-Europeană cu genericul „Mecanismele Naţionale de prevenire, combatere şi investigare a relelor tratamente”, la care a participat dna Raisa Botezatu. Conferinţa şi-a propus să exploreze tendinţele, provocările şi diversele aspecte practice de punere în aplicare a Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii (OPCAT) în CSI şi în ţările est-europene, precum şi dezvoltarea, şi respectarea cadrului de reglementare a sistemelor instituţionale/operaţionale pentru investigarea eficientă a relelor tratamente potrivit standardelor europene;

21-27 noiembrie 2010, în Republica Federală Germania, a avut loc o vizită de studiu şi participare la seminarele Componentei I „Alternativele privaţiunii de libertate”, la care a luat parte dl Constantin Gurschi;

29 decembrie 2010 – 10 ianuarie 2011, în Belarus, s-au desfăşurat cursurile de formare cu tematica „Combaterea traficului de fiinţe umane: sistem de analiză, cooperarea internaţională şi modalităţile de îmbunătăţire a practicilor de aplicare a legii”, la care a participat judecătorul Iurie Bejenaru;

15 februarie 2010, în or. Chişinău, a avut loc Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Forme alternative de soluţionare a litigiilor comerciale, problemele şi modalităţi de rezolvare”;

15-16 aprilie 2010, în or.Minsk, Republica Belarus, şi-a desfăşurat lucrările Forumul internaţional „Protecţia juridică a drepturilor în condiţiile economice internaţionale”;

28

4-5 mai 2010, la Chişinău, s-a desfăşurat Seminarul „Procedura insolvabilităţii – aspect comparat prin prisma experienţei germane”, organizat de CSJ în colaborare cu Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională;

21-23 iunie 2010, în Ottawa (Ontario), Canada, a avut loc Conferinţa cu tematica „Internaţionalizarea justiţiei – Internaţionalizarea dreptului”, organizată de Asociaţia Înaltelor Curţi de Casaţie Francofone (AHJUCAF);

15-17 noiembrie 2010, în or.Kiev, Ucraina, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională „Procedura de contencios-administrativ şi practica aplicării dreptului administrativ”;

30 noiembrie – 03 decembrie 2010, a fost organizat Atelierul de lucru privind reformele sistemului judiciar: proceduri şi criterii pentru selectarea, promovarea şi evaluarea performanţelor judecătorilor, organizat de Delegaţia UE în Republica Moldova, Misiunea UE pentru Consiliere în Politici Publice şi CSM;

30 noiembrie - 04 decembrie 2010, în or. Aurich, Gemania, a avut loc vizita de lucru pe tema dreptului insolvabilităţii, reuniunea magistraţilor din Republica Moldova şi Republica Federală Germania, în cadrul căreia au fost realizate discuţii de specialitate şi schimb de experienţă la capitolul practicii judiciare şi prevederilor legale în procedura de insolvabilitate;

15-16 martie 2010, la Strasbourg, în cadrul proiectului „Eliminarea obstacolelor privind neexecutarea hotărârilor judecătoreşti interne: asigurarea executării efective a hotărârilor instanţelor judecătoreşti interne”, a fost organizată masa rotundă cu tema „Remedii efective împotriva neexecutării sau executării tardive a hotărârilor instanţelor judecătoreşti interne”;

iunie 2010, la Berlin, Germania, a fost întreprinsă o vizită de lucru, în cadrul căreia au avut loc întâlniri cu magistraţi, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, cu care s-au discutat probleme legate de domeniul ecologic;

23 şi 24 septembrie 2010, şi-a desfăşurat lucrările cel de al doilea seminar cu referire la unele prevederi ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Acesta a fost organizat de Institutul Naţional al Justiţiei în parteneriat cu Academia de Drept European Trier. Dezbaterile au fost axate pe articolul 10 din Convenţie. În plan comparat, s-a făcut referire la alte două drepturi fundamentale prevăzute de Convenţie: la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie (drept prevăzut de articolul 9) şi la libertatea de întrunire şi asociere (drept prevăzut de articolul 11 din Convenţie).

Neajunsuri depistate în sistemul judiciara căror soluţionare necesită participarea autorităţilor de resort

Urmare a dezbaterilor din cadrul şedinţei de evaluare a activităţii CSJ pentru anul 2010 şi a audierii rapoartelor preşedinţilor curţilor de apel, Plenul constată mai multe deficienţe de ordin instituţional şi administrativ, caracteristice întregului sistem judecătoresc, care împiedică realizarea eficientă a actului de justiţie. Astfel, pe parcursul mai multor ani sunt semnalate, însă rămân fără remediere şi abordare consecventă, următoarele probleme cu care se confruntă instanţele:

- Sarcina de lucru excesivă în unele instanţe judecătoreşti, în special în Curtea de Apel Chişinău şi în judecătoriile din mun. Chişinău. Drept rezultat, calitatea actului de justiţie este sub nivelul aşteptărilor, iar termenele de examinare a cauzelor sunt la limita cerinţelor art. 6 din Convenţie;

29

- Imposibilitatea formării completelor judecătoreşti în unele curţi de apel din cauza vacanţei funcţiilor de judecător, ceea ce nu permite remiterea cauzelor la rejudecare în aceste instanţe. Drept rezultat, sunt supraîncărcate alte instanţe de apel. Astfel, în mod inevitabil, cresc termenele de examinare a dosarelor şi se măresc cheltuielile suportate de justiţiabilii care participă la examinarea acestor cauze;

- Lipsa asistenţilor (referenţilor) în judecătorii şi curţile de apel. Necesitatea şi eficienţa asistării magistraţilor de către referenţi a fost dovedită elocvent prin activitatea acestora în cadrul Curţii Supreme de Justiţie şi al instanţelor judecătoreşti din alte state. Implicarea magistraţilor din judecătorii şi curţile de apel în efectuarea lucrului tehnic, care poate fi şi trebuie realizat de funcţionari publici, afectează în mod direct calitatea actelor procesule şi termenele de realizare a actului de justiţie;

- Fluctuaţia de personal în instanţele judecătoreşti. Urmare a salarizării insuficiente, pe parcursul mai multor ani se atestă o fluctuaţie considerabilă de personal: lucrători ai cancelariilor, grefieri, translatori şi alţi funcţionari. O atare situaţie are repercusiuni negative asupra organizării eficiente a lucrului instanţelor judecătoreşti şi asupra calităţii serviciului public prestat de această categorie de funcţionari;

- Insuficienţa sălilor de judecată în instanţele judecătoreşti şi amenajarea inadecvată a celor existente (cuşti metalice), caracteristică întregului sistem judecătoresc. Desfăşurarea şedinţelor judecătoreşti în birourile judecătorilor, deseori supraaglomerate, la acestea asistând participanţii la proces şi alte persoane (mass-media, reprezentanţi ai ONG-urilor), în mod evident prejudiciază solemnitatea actului de justiţie, imaginea sistemului judecătoresc, precum şi creează un pericol fizic pentru toţi cei antrenaţi în aceste şedinţe judiciare;

- Deficienţele Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Plenul consideră că, în situaţia în care art. 22 din Legea cu privire la statutul judecătorilor prevede răspunderea disciplinară a magistraţilor pentru încălcarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor şi nepublicarea actelor judecătoreşti pe site-ul instanţelor, deficienţele PIGD urmează a fi neîntârziat eliminate. Or, carenţele programului şi imposibilitatea utilizării soft-ului la repartizarea aleatorie a cauzelor, din motive care nu depind de magistraţi, duce la nerespectarea principiului menţionat, fapt ce generează suspiciuni sau chiar învinuiri neîntemeiate în privinţa preşedinţilor instanţelor judecătorilor şi a judecătorilor;

- Numărul mare de acte judiciare pronunţate de judecătorii, casate ulterior de curţile de apel. Plenul consideră că este alarmantă situaţia în care deciziile contestate ale unor instanţe judecătoreşti sunt casate de curţile de apel în proporţie de aproape 50%. Este evident că starea de lucruri poate fi schimbată nu doar prin acordarea asistenţei metodice de către magistraţii Curţii Supreme de Justiţie, fiind imperios necesară implicarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Justiţiei;

- Reglementările defectuoase cuprinse în Codul contravenţional. Plenul reţine că, carenţele şi ambiguităţile procedurilor judiciare reglementate de Codul contravenţional tot mai frecvent sunt obiectul criticilor din partea magistraţilor, procurorilor, avocaţilor şi societăţii civile. Situaţia creată nu poate fi remediată prin adoptarea unor hotărâri explicative ale Plenului sau prin acordarea ajutorului metodic din partea magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie şi ai curţilor de apel. Plenul consideră că este necesară intervenţia legislativului nemijlocit în textul legal al Codului contravenţional;

- Încălcarea de către Poşta Moldovei a prevederilor legale privind înmânarea citaţiilor. Majoritatea covârşitoare a instanţelor judecătoreşti, de toate nivelele,

30

semnalează pe parcursul ultimilor ani grave dificultăţi în procesul de comunicare a actelor de procedură prin intermediul poştei. Neîndeplinirea de către lucrătorii poştali a cerinţelor de înmânare a citaţiilor inevitabil duce la amânarea şedinţelor judiciare, tergiversarea examinării cauzelor şi, drept consecinţă, sporeşte riscul adoptării unor soluţii contrare art. 6 din Convenţie.

În baza celor expuse, în conformitate cu prevederile articolului 16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Plenul

H O T Ă R Ă Ş T E:

1. Ia act de informaţiile preşedinţilor colegiilor Curţii Supreme de Justiţie privind activitatea de înfăptuire a justiţiei în anul 2010.

2. Constată că activitatea Curţii Supreme de Justiţie, cu unele omisiuni în ce priveşte îndeplinirea atribuţiilor ce nu au legătură cu actul de justiţie, s-a desfăşurat în conformitate cu Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Planul de activitate şi priorităţile stabilite prin hotărârile Plenului adoptate pe parcursul anului 2010.

3. În scopul asigurării unei justiţii eficiente şi uniforme, colegiile şi subdiviziunile Curţii Supreme de Justiţie, în limitele competenţei, vor întreprinde toate măsurile necesare generalizării practicii judiciare şi elaborării hotărârilor explicative ale Plenului în termenele prevăzute.

4. O atenţie deosebită preşedinţii de colegii, judecătorii, Direcţia de generalizare şi Direcţia grefă o vor acorda ajustării practicii judiciare şi hotărârilor explicative la rigorile ce rezultă din hotărârile CEDO pronunţate în anul 2010 în privinţa Republicii Moldova şi a altor state.

5. În scopul excluderii abaterilor disciplinare, al executării stricte a obligaţiilor funcţionale impuse prin lege, prin regulamentele interne şi planurile de activitate, preşedinţii de colegii, şeful Aparatului, şefii direcţiilor şi secţiilor vor efectua controale regulate în subdiviziunile pe care le conduc şi vor discuta rezultatele activităţii la şedinţele operative organizate lunar.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în seama vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi Aparatului CSJ.

7. A informa despre prezenta hotărâre Consiliul Superior al Magistraturii şi a o publica în Buletinul CSJ şi pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Ion MURUIANU Chişinău,Nr. 4 din 28 ianuarie 2011

31

Date post:	30-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	petru-lisnic
View:	23 times
Download:	0 times

Hotărârea nr. 4 din 28.01.2011 privind activitataea CSJ în anul 2010

Documents