Hormonii Tot 1

Eritrocit

Ficat

Bilirubin diglucuronat(solubil în apă)

2 UDP-glucuronat

Cu bila spre intestin

Stercobilin excreted in feces

Urobilinogen formed by bacteria

RINICHI

Excreţia cu urina Urobilin

CO

Biliverdina IX

Heme oxygenase

O2

Bilirubina (insolubilă în apă)

NADP+

NADPH

Biliverdinreductaza

HemeGlobin

Hemoglobina

Reabsorbţia in sînge

Bilirubin (insolubilă în apă)

Prin sînge spre ficat

INTESTIN

Catabolismul hemoglobinei

DereDereglările catabolismului glările catabolismului HbHb

IcterulIcterul – – ce se caracterizează ce se caracterizează prin:prin:

1.1. Hiperbilirubinemie - Hiperbilirubinemie - crecreşşterea terea cc% % bilirubinei bilirubinei îîn sn sâângenge

2.2. CCoololoraţia specifică a raţia specifică a tegumentelor (tegumentelor (galbenagalbena) şi ) şi lichidelor biologicelichidelor biologice

Cauzele Cauzele hiperbilirubinemieihiperbilirubinemiei

1.1. Creşterea v de formare a bilirubinei Creşterea v de formare a bilirubinei (creşterea degradării hemului);(creşterea degradării hemului);

2.2. Scăderea capacităţii ficatului de a capta Scăderea capacităţii ficatului de a capta bilirubinabilirubina

3.3. Scăderea capacităţii ficatului de a Scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubinaconjuga bilirubina

4.4. Perturbarea mecanismului eliminării prin Perturbarea mecanismului eliminării prin bilăbilă

5.5. Tulburări extrahepatice ale fluxului biliarTulburări extrahepatice ale fluxului biliar

3 tipuri de icter3 tipuri de icter

Prehepatic – hemoliticPrehepatic – hemolitic Hepatic Hepatic (hepatocelular) (hepatocelular) ––

parenhimatosparenhimatos Posthepatic – obstructivPosthepatic – obstructiv

A. hemolitic

Exces dehemoliză

bilirubina neconjugată (în sînge) bilirubina conjugată (se elimină cu bila)

B. Hepatic

bilirubina neconjugată (în sînge) bilirubina conjugată (în sînge)

C. Obstructiv

bilirubina neconjugată (în sînge) bilirubina conjugată (în sînge)

Tipuri de ictere

Icterul hemoliticIcterul hemolitic - prehepatic - prehepatic

Cauza – hemoliza masivă (degradarea Cauza – hemoliza masivă (degradarea exagerată a eritrocitelor) exagerată a eritrocitelor)

însoţit de o însoţit de o creştere a bilirubinei creştere a bilirubinei liberelibere (indirecte) (indirecte), care depăşeşte , care depăşeşte capacitatea de conjugare a ficatului.capacitatea de conjugare a ficatului.

Pe contul ei crePe contul ei creşte şi şte şi bilirubina bilirubina totală.totală.

Icterul hepatic Icterul hepatic (hepatocelular)(hepatocelular)

Hepatic:Hepatic:

1.1. PremicrosomalPremicrosomal

2.2. MicrosomalMicrosomal

3.3. postmicrosomalpostmicrosomal

Hepato premicrosomalSindrom Defect Bilirubina Clinic

Crigler-Najjar I - AR

Incapacitatea ficatului de a produce UDP-glucuroniltransferazei

Bilirubinei indirecte Bilirub directă-abs în bilă

Icter profundDereglări SNC

Crigler-Najjar II - AD

Defect Defect parţialparţial UDP-glucuroniltransferazei

Bilirubinei indirecte

Semnele Semnele bolii sunt bolii sunt mai puţin mai puţin severesevere

3. Boala Gilbert Cauzele:Cauzele:a. Legarea atipică mai stabilă a

bilirubinei la albuminele sanguine;b. deficienţa captării bilirubinei libere

de către ficat C% bilirubinei indirecte , fără

modificări în urină şi masele fecale 4. Icterul neonatal “fiziologic”-

hemoliza eritrocitelor +”imaturitatea” ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina (deficit de UDP- glucoronat): C% bilirubinei indirecte

Hepatic microsomal- Hepatic microsomal- hepatocelularhepatocelular

Apare în hepatite acute virale, Apare în hepatite acute virale, infecţioase; cronice, alcoolice, infecţioase; cronice, alcoolice, medicamentoase şi ciroze hepatice. medicamentoase şi ciroze hepatice.

Provocat de afectarea principalelor Provocat de afectarea principalelor funcţii hepatice privind metabolismul funcţii hepatice privind metabolismul pigmenţilor biliari (captarea, pigmenţilor biliari (captarea, conjugarea şi excreţia)conjugarea şi excreţia)

Creşte bilirubina totală, directă, Creşte bilirubina totală, directă, indirectă; urobilinogenul în urinăindirectă; urobilinogenul în urină

Hepatic postmicrosomalHepatic postmicrosomal Provocat de perturbarea eliminării Provocat de perturbarea eliminării

bilirubinei în bilă şi colestazei exclusiv bilirubinei în bilă şi colestazei exclusiv intrahepaticeintrahepatice

A. Ereditar: A. Ereditar: 1. Sd Dubin-Johnson1. Sd Dubin-Johnson – defect al secreţiei – defect al secreţiei

bilirubinei conjugate în canaliculele biliare bilirubinei conjugate în canaliculele biliare (biliubina conjugată mărită, culoarea (biliubina conjugată mărită, culoarea ficatului este închisă)ficatului este închisă)

2. Sd Rotor2. Sd Rotor – asemănător cu Sd Dubin- – asemănător cu Sd Dubin-Johnson, dar nu se produce sinteza Johnson, dar nu se produce sinteza pigmentului brun în ficatpigmentului brun în ficat

B. DobânditB. Dobândit – ciroza postnecrotică, biliară; – ciroza postnecrotică, biliară; atrezie canaliculă biliară atrezie canaliculă biliară

Hepatic postmicrosomalHepatic postmicrosomal

Creşte c% E, ce denotă colestaza Creşte c% E, ce denotă colestaza (fosfotaza alcalină, gama (fosfotaza alcalină, gama glutamiltransferaza, 5-glutamiltransferaza, 5-nucleotidaza)+ creşterea nucleotidaza)+ creşterea bilirubinei directe şi indirecte, bilirubinei directe şi indirecte, urobilinogenul urinar micşorat urobilinogenul urinar micşorat sau lipseşte,sau lipseşte, dar se detectează dar se detectează pigmenţi şi săruri biliarepigmenţi şi săruri biliare

Icter posthepatic – mecanic Icter posthepatic – mecanic - obstructiv- obstructiv

Tulburarea fluxului biliar – perturbarea Tulburarea fluxului biliar – perturbarea eliminării bilei (blocarea canalelor biliare)eliminării bilei (blocarea canalelor biliare)

Cauzele:Cauzele:1.1. Litiaza biliarăLitiaza biliară2.2. Neoplasme (căi biliare)Neoplasme (căi biliare)1.1. Creşte f mult bilirubina directăCreşte f mult bilirubina directă (conjugată) (conjugată)

– în sânge cât şi în urină - mai mare ca în – în sânge cât şi în urină - mai mare ca în icterul hepatic; icterul hepatic;

2. 2. cresterea sarurilor biliare,cresterea sarurilor biliare,3. 3. hipercolesterolemiehipercolesterolemie,,4. 4. Urobilina Urobilina şşi urobilinogenul vor fi normalei urobilinogenul vor fi normale

sau scazutesau scazute (în caz de obstrucţie totală – (în caz de obstrucţie totală – scaunul este decolorat)scaunul este decolorat). .

HORMONIIHORMONII

OBIECTIVELEOBIECTIVELE Noţiuni despre hormoni. Proprietăţile generale şi rolul Noţiuni despre hormoni. Proprietăţile generale şi rolul

hormonilor în organism.hormonilor în organism. Clasificarea hormonilor.Clasificarea hormonilor. Sinteza, stocarea şi metabolizarea hormonilor: Sinteza, stocarea şi metabolizarea hormonilor: Mecanismele de reglare a sintezei, excreţiei şi acţiunii Mecanismele de reglare a sintezei, excreţiei şi acţiunii

hormonilor: hormonilor: Structura receptorilor membranari şi nucleari. Structura receptorilor membranari şi nucleari. Mecanismele de acţiune ale hormonilor: Mecanismele de acţiune ale hormonilor: a) mecanismul membrano-intracelular. Rolul mesagerilor a) mecanismul membrano-intracelular. Rolul mesagerilor

secunzi: AMPciclic, GMPciclic, ionii de calciu, secunzi: AMPciclic, GMPciclic, ionii de calciu, diacilglicerolul şi inozitoltrifosfatul. diacilglicerolul şi inozitoltrifosfatul.

b) mecanismul citozolic. b) mecanismul citozolic. 7. Hormonii hipotalamusului: liberinele şi statinele. 7. Hormonii hipotalamusului: liberinele şi statinele.

Reglarea secreţiei lor.Reglarea secreţiei lor. Hormonii adenohipofizari: Hormonii adenohipofizari: Natura chimică, mecanismul de acţiune, efectul biologic, Natura chimică, mecanismul de acţiune, efectul biologic,

reglarea secreţiei şi dereglarea ei. Folosirea în practică.reglarea secreţiei şi dereglarea ei. Folosirea în practică. Hormonii neurohipofizari: vazopresina (hormonul Hormonii neurohipofizari: vazopresina (hormonul

antidiuretic) şi oxitocina. Mecanismul de acţiune, efecte antidiuretic) şi oxitocina. Mecanismul de acţiune, efecte biologice. Diabetul insipid.biologice. Diabetul insipid.

HormoniHormoni - 1904- W. Bayliss şi E. Starling - 1904- W. Bayliss şi E. Starling sunt substanţe biologic active, sunt substanţe biologic active,

sintetizate de celule specializate, sintetizate de celule specializate, secretate direct în sânge şi limfă, secretate direct în sânge şi limfă, transportate la ţesuturile ţintă transportate la ţesuturile ţintă unde reglează funcţiile biologice unde reglează funcţiile biologice şi procesele biochimice în şi procesele biochimice în organism.organism.

Un Un ţesut apt să răspundă la un ţesut apt să răspundă la un semnal hormonalsemnal hormonal – ţesut ţintă – ţesut ţintă pentru acest H.pentru acest H.

H endocriniH endocrini – – secretate de glandele secretate de glandele endocrineendocrine secretate direct în secretate direct în sânge şi limfă, transportate la sânge şi limfă, transportate la ţesuturile ţintăţesuturile ţintă

H paracriniH paracrini– sunt secretaţi de o celulă – sunt secretaţi de o celulă , iar ulterior acţionează asupra , iar ulterior acţionează asupra celulelor învecinate fără a ajunge în celulelor învecinate fără a ajunge în torentul circulatortorentul circulator

H autocrini-H autocrini- sunt secretaţi de o celulă sunt secretaţi de o celulă în spaţiul extracelular şi acţionează în spaţiul extracelular şi acţionează reglator asupra acelereglator asupra aceleiieaşi celule. eaşi celule.

Sistemul endocrinSistemul endocrin

Glande endocrineGlande endocrine HormoniHormoni Celule Celule (ţesuturi ţintă)(ţesuturi ţintă)

Caracteristica generală:Caracteristica generală:

1.1. Activitate biologică mareActivitate biologică mare:: în în concentraţii foarte mici de ordinul 10-concentraţii foarte mici de ordinul 10-6 – 10-9 M/l au efecte puternice;6 – 10-9 M/l au efecte puternice;

2.2. acţiune la distanţăacţiune la distanţă – sunt sintetizate – sunt sintetizate în glandele endocrine, dar acţionează în glandele endocrine, dar acţionează asupra ţesuturilor ţintă;asupra ţesuturilor ţintă;

3.3. posedă specificitate înaltă de acţiuneposedă specificitate înaltă de acţiune;; ssuunt supuse controlului din partea nt supuse controlului din partea

sistemului nervos sistemului nervos

CLASIFICAREA CLASIFICAREA HORMONILORHORMONILOR

După natura chimică: După natura chimică: 1. Proteinopeptidici1. Proteinopeptidici

peptide;peptide;

proteine simple;proteine simple;

proteine compuse;proteine compuse; 2. derivaţi ai AA2. derivaţi ai AA 3. 3. steroizisteroizi – deriva – derivaţi ai Colţi ai Col

Ribosomi

În aparatul Golji Secretory Vesicles

Pre-prohormonul---Prohormon

Clivarea secvenţei pre- în Reticulul Endoplasmatic

Pre-prohormonproteine inactive

Prohormonul – hormon activ+fragment inactiv

Încorporarea hormonului în granule secretorii

eliberarea în sânge a H

Sinteza hormonilor Sinteza hormonilor proteinopeptidiciproteinopeptidici

Sinteza H derivaţi din AASinteza H derivaţi din AA

din Tyrdin Tyr - catecolaminele şi T3, T4 - catecolaminele şi T3, T4

SINTEZA H STEROIZISINTEZA H STEROIZI

Transportul HTransportul H H proteinopeptidici şi catecolaminele H proteinopeptidici şi catecolaminele

(hidrosolubile)(hidrosolubile) – circulă în plasmă în stare – circulă în plasmă în stare liberă.liberă. Excepţie fac: somatomedinele, Excepţie fac: somatomedinele, corticoliberina şi hormonul de creştere. corticoliberina şi hormonul de creştere.

Hormonii liposolubili (tiroidieni, steroizi)Hormonii liposolubili (tiroidieni, steroizi) circulă preponderent legaţi de proteine circulă preponderent legaţi de proteine specifice (hormone-binding-protein), ce au specifice (hormone-binding-protein), ce au specificitate înaltă: TBG (thyroxine- binding specificitate înaltă: TBG (thyroxine- binding globulin); CBG sau transcortina – leagă globulin); CBG sau transcortina – leagă cortizolul; SHBG (sex-hormone- binding cortizolul; SHBG (sex-hormone- binding globulin). globulin).

AlbuminaAlbumina – are afinitate mai mică de legare. – are afinitate mai mică de legare. Activitate biologică posedă H liberActivitate biologică posedă H liber. .

Reglarea sintezei şi Reglarea sintezei şi secreţiei secreţiei

Se execută la nivel de producere Se execută la nivel de producere (secreţie) prin:(secreţie) prin:

1.1. Retrocontrol (feedback)Retrocontrol (feedback)

2.2. BioritmBioritm

3.3. Influienţă neurogenăInfluienţă neurogenă

FEEDBACKFEEDBACK

Eliberarea H dintr-o celulă secretoare Eliberarea H dintr-o celulă secretoare este controlată prin retrocontroleste controlată prin retrocontrol

Mesajele nervoase specifice Mesajele nervoase specifice modulează activitatea modulează activitatea hipotalamusului hipotalamusului care secretă care secretă RFRF, ce acţionează asupra , ce acţionează asupra secreţiei secreţiei hormonilor tropihormonilor tropi

tropinele acţioneauă asupra ţesuturilor tropinele acţioneauă asupra ţesuturilor ţintă specifice ce produc hormonii ţintă specifice ce produc hormonii proprii fiecăruia.proprii fiecăruia.

1.1. Majoritatea glandelor endocrine sunt Majoritatea glandelor endocrine sunt controlate prin intermediul controlate prin intermediul adenohipofizei ce produce H tropiadenohipofizei ce produce H tropi

2.2. Nivelul plasmatic al H periferici Nivelul plasmatic al H periferici variază în mod invers cu cele ale variază în mod invers cu cele ale tropinelor hipofizare tropinelor hipofizare

3.3. Relaţiile feed back între H periferici şi Relaţiile feed back între H periferici şi adenohipofiză se stabilesc direct, cât adenohipofiză se stabilesc direct, cât şi prin intermediul H hipotalamici şi prin intermediul H hipotalamici (stimulează sau inhibă secreţia H (stimulează sau inhibă secreţia H tropi).tropi).

4.4. Excepţie: insulina , PTH Excepţie: insulina , PTH

Bioritmurile HBioritmurile H

sunt înăscute, dar suferă o sincronizare sunt înăscute, dar suferă o sincronizare sub acţiunea factorilor de mediusub acţiunea factorilor de mediu

Deosebim:Deosebim:

1.1. UltradieneUltradiene – secreţie pulsatilă de – secreţie pulsatilă de ordinul minutelor sau orelor ordinul minutelor sau orelor (gonadotropinele)(gonadotropinele)

2.2. Circadiene Circadiene (24 ore) – cortizol(24 ore) – cortizol

3.3. CircatrigintaneCircatrigintane – repetate la 28-30 zile – repetate la 28-30 zile (ovulaţia)(ovulaţia)

Reglarea neurogenăReglarea neurogenă

Este asigurată de “ traductori Este asigurată de “ traductori neuroendocrini” – hipotalamus, neuroendocrini” – hipotalamus, medulosuprarenală, pineală şi medulosuprarenală, pineală şi pancreaspancreas

Se asigură o reglare în cascadă ce se Se asigură o reglare în cascadă ce se face prin modificarea sensibilităţii face prin modificarea sensibilităţii receptorilor în sens negativ receptorilor în sens negativ (reductiv) sau pozitiv (amplificativ)(reductiv) sau pozitiv (amplificativ)

RECEPTORII HORMONALIRECEPTORII HORMONALI Sensibilitatea unei celule la un Sensibilitatea unei celule la un

mesaj hormonal este mesaj hormonal este determinată de prezenţa în determinată de prezenţa în celulă a unor substanţe capabile celulă a unor substanţe capabile să recunoască, să lege un să recunoască, să lege un hormon şi să iniţieze răspunsul hormon şi să iniţieze răspunsul celular denumite celular denumite receptori (R).receptori (R).

RECEPTORII RECEPTORII HORMONALIHORMONALI

R R – sunt – sunt proteine oligomerice,multidomenialeproteine oligomerice,multidomeniale RR - - glicoproteine (GP)glicoproteine (GP).. Specificitatea e asigurată de Specificitatea e asigurată de componentul componentul

glucidic al GP.glucidic al GP. Au dimensiuni mai mari ca HAu dimensiuni mai mari ca H Cuprind cel puţin 2 zone (domenii) active:Cuprind cel puţin 2 zone (domenii) active: A. Domeniu de recunoaştere (în care se A. Domeniu de recunoaştere (în care se

fixează H)fixează H) B.domeniu care prelucrează şi transferă B.domeniu care prelucrează şi transferă

semnalul extern şi îl transformă în răspuns semnalul extern şi îl transformă în răspuns biologicbiologic

Receptorii pot fi localizaţi:Receptorii pot fi localizaţi:1. intracelular1. intracelular – pentru H liposolubili – pentru H liposolubili

2. extracelular2. extracelular – pentru H hidrosolubili – pentru H hidrosolubili H se leagă de R prin H se leagă de R prin interacţiuni slabe, interacţiuni slabe,

necovalente, legarea este reversibilănecovalente, legarea este reversibilă Specificitatea interacţiunii H-R e Specificitatea interacţiunii H-R e

asigurată de complimentaritatea sterică asigurată de complimentaritatea sterică a H şi a situsului de legare de pe Ra H şi a situsului de legare de pe R

Interacţiunea HR – fenomen de Interacţiunea HR – fenomen de saturaţiesaturaţie

Reglarea la nivel de Reglarea la nivel de receptor specific tisularreceptor specific tisular

Receptorii hormonali se află în stare Receptorii hormonali se află în stare dinamică, numărul de R este variabil în dinamică, numărul de R este variabil în raport cu diverşi factoriraport cu diverşi factori

numărul de R este reglat de nivelul H în numărul de R este reglat de nivelul H în sânge:sânge:

a. Nivelul ridicat prelungit al H în sânge a. Nivelul ridicat prelungit al H în sânge determină scăderea nr de R – determină scăderea nr de R – desensibilizarea ţesuturilor la H respectiv- desensibilizarea ţesuturilor la H respectiv- down regulationdown regulation) – insulina, glucagon, STH) – insulina, glucagon, STH

b. o concentraţie ridicată a H în sânge b. o concentraţie ridicată a H în sânge determină şi o creştere a nr de R – determină şi o creştere a nr de R – up up regulationregulation - prolactina - prolactina

Mecanismele de acţiuneMecanismele de acţiune

Membrano-intracelular Membrano-intracelular (hidrosolubili)(hidrosolubili)

Citozolic (liposolubili)Citozolic (liposolubili)

Membrano intracelularMembrano intracelular

H nu pătrund în celule, dar H nu pătrund în celule, dar acţionează prin intermediul acţionează prin intermediul mesagerilor secunzimesagerilor secunzi

3 grupe de mesageri secunzi3 grupe de mesageri secunzi

1.1. Nucleotidele ciclice: AMPc şi GMPcNucleotidele ciclice: AMPc şi GMPc

2.2. Ca (calmodulină)Ca (calmodulină)

3.3. Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţii Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţii

Medierea acţiunii H prin MS implică existenţa Medierea acţiunii H prin MS implică existenţa unor sisteme transductoare a mesajelor unor sisteme transductoare a mesajelor externe în semnale intracelulareexterne în semnale intracelulare

Aceste sisteme cuprind:Aceste sisteme cuprind:a.a. R membranariR membranarib.b. G proteineleG proteinele – cuplează HR cu sistemul – cuplează HR cu sistemul

efectorefectorc.c. Sistemul efectorSistemul efector – care generează – care generează

mesagerul secund:mesagerul secund:Adenilatciclaza –AMPcAdenilatciclaza –AMPcGuanilatciclaza –GMPcGuanilatciclaza –GMPcFosfolipaza C – diacilglicerolul şi inozitol fosfaţiiFosfolipaza C – diacilglicerolul şi inozitol fosfaţii

G proteineleG proteinele Sunt situate în partea internă a Sunt situate în partea internă a

membraneimembranei Sunt alcătuite din 3 subunităţi:Sunt alcătuite din 3 subunităţi:αα ββ γγ Mm Mm αα =39000-45000 Da =39000-45000 Da Mm Mm ββ =35000-36000 Da =35000-36000 Da Mm Mm γγ = 7000-10000Da = 7000-10000Da Lanţurile Lanţurile αα posedă cîte un situs de posedă cîte un situs de

legare pentru GTPlegare pentru GTP Formele active ale G proteinelor Formele active ale G proteinelor

sunt sunt αα –GTP –GTP

Se cunosc Se cunosc mmai multe tipuri de proteina G:ai multe tipuri de proteina G:

1.1. Gs – stimulatoareGs – stimulatoare

2.2. Gi – inhibitoare (sunt cuplate cu Gi – inhibitoare (sunt cuplate cu adenilatciclaza)adenilatciclaza)

3.3. Gp – fosforilitică ( cuplată cu Fosfolipaza C)Gp – fosforilitică ( cuplată cu Fosfolipaza C)

4.4. Gt – transducinaGt – transducina (în celulele retiniene şi (în celulele retiniene şi cuplează rodopsina (R pentru lumină) cu o cuplează rodopsina (R pentru lumină) cu o GMPc fosfodiesterază, micşorînd c% GMPc)GMPc fosfodiesterază, micşorînd c% GMPc)

RH

Gs Protein Adenyl Cyclase

ATP c AMP

Active c AMP dependant Protein Kinase

Inactive c AMP dependant Protein Kinase

Protein + ATP ADP + Protein PO4

Cell’s Response

ICF

ECF

Fosfodiesteraza descompune AMP Fosfodiesteraza descompune AMP ciclic: ciclic:

AMPc --------------AMPc -------------- AMP AMP + H2O + H2O Activitatea Activitatea EE este stimulată de ionii de este stimulată de ionii de

calciu, prostaglandine, insulină. calciu, prostaglandine, insulină. steroizii , hormonii tiroidieni şi steroizii , hormonii tiroidieni şi

metilxantinele ( cafeina , teofilina ) metilxantinele ( cafeina , teofilina ) scad activitatea enzimei prelungind scad activitatea enzimei prelungind durata de acţiune a AMP - ciclic.durata de acţiune a AMP - ciclic.

Diacilglicerolul şi Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţiiinozitol fosfaţii

1.1. 1. H+R –HR1. H+R –HR2.2. 2. HR –Gp2. HR –Gp3.3. Gp – Fosfolipazei CGp – Fosfolipazei C4.4. Fosfolipaza C – acţionează asupra FL Fosfolipaza C – acţionează asupra FL

membranare (fosfatidil inozitol 4,5 difosfat) membranare (fosfatidil inozitol 4,5 difosfat) şi generează şi generează DAG şi inozitol 1,4,5-tri fosfatDAG şi inozitol 1,4,5-tri fosfat

DAGDAG – activează PK C – activează PK C Inozitol 3 fosfaţiiInozitol 3 fosfaţii – acţionează prin – acţionează prin

mobilizarea Ca din reticulul endoplasmatic- mobilizarea Ca din reticulul endoplasmatic- crescând c% Ca citozolic -mediază alte crescând c% Ca citozolic -mediază alte efecteefecte

RH

G ProteinPhospholipase C

Ca++ER

Active Protein Kinase C

Inactive Protein Kinase C

Protein PO4 Protein

Cell’s Response

PIP2 DAG + IP3

Cell’s Response

ICF

ECF

Diacilglicerolul şi Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţiiinozitol fosfaţii

b. Prin intermediul b. Prin intermediul ionilor de Caionilor de Ca

C% Ca intracelular este f mică, de 1000-C% Ca intracelular este f mică, de 1000-10000 ori mai mică decât în fluidul 10000 ori mai mică decât în fluidul extracelular (se datorează pompelor de extracelular (se datorează pompelor de Ca, care scot Ca din celulă şi Ca, care scot Ca din celulă şi depozitarea lui în organite (RE, MC)depozitarea lui în organite (RE, MC)

Influxul de Ca din exterior şi creşterea cInfluxul de Ca din exterior şi creşterea c% lui în interior poate fi realizat fie prin:% lui în interior poate fi realizat fie prin:

Stimularea electrică a unei celuleStimularea electrică a unei celule Prin molecule semnal extracelulare --HPrin molecule semnal extracelulare --H

1.1. H+R—HRH+R—HR2.2. HR – determină influxul de Ca din exterior HR – determină influxul de Ca din exterior

şi creşterea Ca interiorşi creşterea Ca interior3.3. Ca + calmodulina – CaKM (reacţie Ca + calmodulina – CaKM (reacţie

reversibilă)reversibilă) CaKM:CaKM:1.1. Reglează contracţia muşchilor netezi şi a Reglează contracţia muşchilor netezi şi a

microfilamentelor din celule nemusculare microfilamentelor din celule nemusculare prin activarea PK lanţului uşor al miozineiprin activarea PK lanţului uşor al miozinei

2.2. Activează pompa de Ca din membrană, Activează pompa de Ca din membrană, reglându-şi propria c%reglându-şi propria c%

3.3. Reglează activitatea mai multor PKReglează activitatea mai multor PKKMKM – din 148 AA (multe resturi de Asp, Glu, – din 148 AA (multe resturi de Asp, Glu,

nu are Cis)nu are Cis)Cuprinde 4 domenii de fixare a Ca (4 ioni de Cuprinde 4 domenii de fixare a Ca (4 ioni de

Ca)Ca)

Autoreglarea circuitului Autoreglarea circuitului de Cade Ca

Răspunsurile mediate de Ca din exterior – Răspunsurile mediate de Ca din exterior – sunt rapide, de scurtă duratăsunt rapide, de scurtă durată

Se cunosc 2 căi separate în timp:Se cunosc 2 căi separate în timp:

1.1. Se activează calea prin KM – unde Se activează calea prin KM – unde majorarea de scurtă durată a Ca în majorarea de scurtă durată a Ca în citozol (determinată de IP3) – activează citozol (determinată de IP3) – activează KM (Ca-KM) – activează PKKM (Ca-KM) – activează PK

2.2. majorarea Ca activează PKC – majorarea Ca activează PKC – fosforilează proteinele – ce determină fosforilează proteinele – ce determină durata reacţiilor chimicedurata reacţiilor chimice

Mecanismul citozolicMecanismul citozolic Steroizii şi iodtironinele au moleculă mică Steroizii şi iodtironinele au moleculă mică

şi polaritate redusă şi deci sunt liposolubili.şi polaritate redusă şi deci sunt liposolubili. Ei străbat liber membrana celulară şi în Ei străbat liber membrana celulară şi în

citozol interacţionează cu citozol interacţionează cu R citozolic R citozolic (receptori intracelulari). (receptori intracelulari).

Complexul hormon - receptor pătrunde în Complexul hormon - receptor pătrunde în nucleu şi este fixat la sitnucleu şi este fixat la situusuri acceptoare suri acceptoare din cromatina nucleară. din cromatina nucleară.

Rezultă transcrierea ADN -lui şi sinteza de Rezultă transcrierea ADN -lui şi sinteza de ARN mesager care are ca efARN mesager care are ca efeect sinteza ct sinteza unor proteine specifice ce vor da răspunsul unor proteine specifice ce vor da răspunsul celular la mesajul adus de hormon.celular la mesajul adus de hormon.

R

Transformation of Receptor to expose

DNA binding Domain

Binding to Enhancer like Segment in DNA

Pre mRNA

mRNA

mRNA

ProteinResponse

DNA

Activation of genes

Mecanismul citozolic de Mecanismul citozolic de acţiuneacţiune

Hormonii hipotalamo-Hormonii hipotalamo-hipofizarihipofizari

TRHTRH GnRHGnRH GHRHGHRH GIHGIH CRHCRH PIH PIH PRH PRH ADHADH OxytocinOxytocin

TSHTSH Gonadotropins FSH & Gonadotropins FSH &

LHLH GH GH

ACTHACTH PRLPRL

Secreţia hormonilor adenohipofizei este reglată de Secreţia hormonilor adenohipofizei este reglată de către peptide elaborate în diverse arii ale către peptide elaborate în diverse arii ale hipotalamusului – releasing factori (neurohormoni)hipotalamusului – releasing factori (neurohormoni)

Liberine şi statineLiberine şi statine Hormonii Hormonii Hormonii Hormonii

tropitropi hipotalamici hipofizarihipotalamici hipofizari

1.1. somatoliberina + somatotropina somatoliberina + somatotropina

2.2. corticoliberina + corticotropinacorticoliberina + corticotropina3.3. tireoliberina + tireotropinatireoliberina + tireotropina4.4. folililiberina + folitropinafolililiberina + folitropina5.5. luliliberina + lutropinaluliliberina + lutropina6.6. prolactoliberina + prolactinaprolactoliberina + prolactina7.7. prolactostatina -prolactostatina -8.8. somatostatinăsomatostatină9.9. melanostatinamelanostatina - -

Hormonii Hormonii adenohipofizariadenohipofizari

Hormonii adenohipofizari sunt Hormonii adenohipofizari sunt secretaţi de lobul anterior al hipofizei secretaţi de lobul anterior al hipofizei (adenohipofiza) şi se referă la (adenohipofiza) şi se referă la hormonii tropi. hormonii tropi.

Rolul: Rolul: stimulează secreţia hormonilor stimulează secreţia hormonilor periferici.periferici.

Structura: Structura: sunt proteinopeptidicisunt proteinopeptidici Reglarea: Reglarea: H hipotalamusului H hipotalamusului prin retrocontrolprin retrocontrolMecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano membrano

intracelularintracelular

Hormonii adenohipofizari:Hormonii adenohipofizari: Clasificare:Clasificare: Famila corticotropinei: Famila corticotropinei: peptide peptide

derivate din pro-opiomelanocortină: derivate din pro-opiomelanocortină: ACTH, ACTH, ββ lipotropina, MSH, un lipotropina, MSH, un fragment N terminal, peptid de fragment N terminal, peptid de legăturălegătură

Familia H somatomamotropiFamilia H somatomamotropi: STH, : STH, prolactina, lactogenul placentarprolactina, lactogenul placentar

H glicoproteiciH glicoproteici: gonadotropinele (LH, : gonadotropinele (LH, FSH), şi TSHFSH), şi TSH

Famila corticotropineiFamila corticotropinei ACTHACTH – 34 AA – 34 AA Reglarea:Reglarea: corticoliberină + corticoliberină + c% mare de cortizol – negativc% mare de cortizol – negativ bioritm diurnbioritm diurn Rolul:Rolul: 1.1. controlează dezvoltarea cortexului controlează dezvoltarea cortexului

adrenalelor şi sinteza de steroiziadrenalelor şi sinteza de steroizi2.2. Activează transformarea Col în Activează transformarea Col în

pregnenalonăpregnenalonăÎn ţesuturile extrasuprarenaliene În ţesuturile extrasuprarenaliene 1.1. activează lipoliza în ţesutul adiposactivează lipoliza în ţesutul adipos2.2. Facilitează captarea Gl şi AA în muschiFacilitează captarea Gl şi AA în muschi3.3. Stimulează secreţia de insulină Stimulează secreţia de insulină

ACTH + ACTH + - lipotropina - lipotropina ( 1-39) ( 42 - 134)( 1-39) ( 42 - 134) -MSH -MSH - lipotropina + - lipotropina + - endorfina - endorfina 1 - 13) ( 42 - 101 ) ( 104 - 134) 1 - 13) ( 42 - 101 ) ( 104 - 134) -MSH g-endorfina-MSH g-endorfina ( 104 - ( 104 -

118 )118 ) (84 - 101 )(84 - 101 ) - endorfina- endorfina ( 104 - 117 ) ( 104 - 117 )

Familia H Familia H somatomamotropisomatomamotropi

STH (GH)STH (GH) – 191 AA – 191 AA Transport:Transport: circulă în plasmă unit de proteinele sale circulă în plasmă unit de proteinele sale

de transport- GH-BP şi îşi exercită efectul prin de transport- GH-BP şi îşi exercită efectul prin intermediul somatomedinelor (SM- IGF1 şi IGF2), intermediul somatomedinelor (SM- IGF1 şi IGF2), factori de creştere de tip insulinic –IGF (insulin-like factori de creştere de tip insulinic –IGF (insulin-like growth factors)growth factors)

Controlează creşterea postnatală, dezvoltarea Controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi ţesuturilor moischeletului şi ţesuturilor moi

1.1. Reglează metabolismul glucidic, lipidic şi proteicReglează metabolismul glucidic, lipidic şi proteic Metabolismul proteic:Metabolismul proteic: stimulează sinteza P şi stimulează sinteza P şi

încetineşte degradarea lorîncetineşte degradarea lor Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic: măreşte c% Gl prin: măreşte c% Gl prin:

micşorarea utilizării periferice a ei, inhibă glicoliza micşorarea utilizării periferice a ei, inhibă glicoliza şi creşte gluconeogenezaşi creşte gluconeogeneza

Metabolismul lipidicMetabolismul lipidic – este deplasat spre – este deplasat spre mobilizarea Tg de rezervă, creşte lipoliza şi nivelul mobilizarea Tg de rezervă, creşte lipoliza şi nivelul AG din sânge.AG din sânge.

Metabolismul mineral:Metabolismul mineral: creşte retenţia ionilor de Ca, creşte retenţia ionilor de Ca, P, MgP, Mg

Anabolic proteicAnabolic proteic Măreşte c% P şi CaMăreşte c% P şi Ca DiabetogenDiabetogen H de creştereH de creştere NanismNanism GiGiggantismantism AcromegAcromegaliealie

Creşterea excesivă Creşterea excesivă dar armonioasă în dar armonioasă în înălţime (peste 2 înălţime (peste 2 m) – gigantismm) – gigantism

Fără disproporţii Fără disproporţii scheletice cu scheletice cu dezvoltare dezvoltare corespunzătoare a corespunzătoare a ţesuturilor moiţesuturilor moi

Insuficienţa hipofizară în copilărie cu Insuficienţa hipofizară în copilărie cu afectarea preponderentă a celulelor afectarea preponderentă a celulelor ce secretă somatotropină determină ce secretă somatotropină determină încetinirea creşterii - încetinirea creşterii - nanism nanism hipofizarhipofizar..

este caracteristică nedezvoltarea este caracteristică nedezvoltarea proporţională a corpului dar proporţională a corpului dar activitatea psihică este normală.activitatea psihică este normală.

Se dezvoltă după închiderea Se dezvoltă după închiderea cartilajelor de creşterecartilajelor de creştere

Creşterea disproporţională a oaselor Creşterea disproporţională a oaselor (în lăţime şi grosime), a ţesuturilor (în lăţime şi grosime), a ţesuturilor moi, a organelor interne, cu mâini şi moi, a organelor interne, cu mâini şi picioare late, arcade sprâncenoase picioare late, arcade sprâncenoase proeminente, piramida nazală proeminente, piramida nazală masivă, mandibula proiectată masivă, mandibula proiectată anterior, toracele cu aspect de dublă anterior, toracele cu aspect de dublă cocoaşă, cifoză toracică şi ştergerea cocoaşă, cifoză toracică şi ştergerea lordozei lombare.lordozei lombare.

Proliferarea ţesutului conjunctiv, Proliferarea ţesutului conjunctiv, proliferarea cartilajului articularproliferarea cartilajului articular

Creşterea c% de P, Ca, sintezei de Creşterea c% de P, Ca, sintezei de proteină; AGL, cetogenezei, proteină; AGL, cetogenezei, glicemieiglicemiei

ProlactinaProlactina 199 AA199 AA Reglarea:Reglarea: hipotalamus hipotalamus Stimulatori: estrogenii, contraceptivele Stimulatori: estrogenii, contraceptivele

perorale, hipoglicemia, starea de stres, efort perorale, hipoglicemia, starea de stres, efort fizic, graviditateafizic, graviditatea

Inhibitori – dopaminaInhibitori – dopamina Rolul:Rolul:1.1. Acţionează asupra glandei mamare controlând Acţionează asupra glandei mamare controlând

iniţierea şi întreţinerea lactaţiei iniţierea şi întreţinerea lactaţiei 2.2. în timpul gestaţiei – (estrogenii, progesteronul, în timpul gestaţiei – (estrogenii, progesteronul,

h placentar somatomamotrop) – dezvoltarea h placentar somatomamotrop) – dezvoltarea sînilor şi a aparatului secretorsînilor şi a aparatului secretor

3.3. După naştere – acţiune lactogenăDupă naştere – acţiune lactogenă

H hipofizari glicoproteiciH hipofizari glicoproteici Structură:Structură: au structură dimerică au structură dimerică αβαβ Subunitatea Subunitatea αα – 96 AA (este identică – 96 AA (este identică

la toţi), cuprinde 2 unităţi la toţi), cuprinde 2 unităţi oligozaharidice legate de Argoligozaharidice legate de Arg

Subunitatea Subunitatea ββ - diferă de la un H la - diferă de la un H la altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH – 110 AA; cuprinde 2 unităţi – 110 AA; cuprinde 2 unităţi oligozaharidice oligozaharidice

Subunitatea Subunitatea ββ – posedă activitate – posedă activitate biologică, dar capacitatea de fixare cu biologică, dar capacitatea de fixare cu R – aparţine dimerului R – aparţine dimerului αβαβ

TSH TSH

Rolul:Rolul: acţionează asupra glandei acţionează asupra glandei tiroide – stimulează secreţia T3 şi T4tiroide – stimulează secreţia T3 şi T4

Reglarea:Reglarea: hipotalamus hipotalamus

T3 şi T4T3 şi T4

secreţia e inhibată de secreţia e inhibată de somatostatinăsomatostatină

GonadotropineleGonadotropinele Controlează funcţia glandelor sexualeControlează funcţia glandelor sexuale FSH la femeie:FSH la femeie: promovează dezvoltarea promovează dezvoltarea

foliculelor ovarieni, prepară foliculul pentru foliculelor ovarieni, prepară foliculul pentru ovulaţie şi mediază eliberarea de estrogeniovulaţie şi mediază eliberarea de estrogeni

FSH la bărbaţi:FSH la bărbaţi: acţionează asupra celulelor acţionează asupra celulelor Sertoli din testicul şi induce sinteza proteinei Sertoli din testicul şi induce sinteza proteinei transportoare de testosteronă, promovează transportoare de testosteronă, promovează spermatogenezaspermatogeneza

LH – la femei:LH – la femei: promovează sinteza de estrogeni şi promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă, iniţiază ovulaţiade progesteronă, iniţiază ovulaţia

LH la bărbaţi:LH la bărbaţi: stimulează producţia de stimulează producţia de testosteronă de către celulele intersteţialetestosteronă de către celulele intersteţiale

H neurohipofizariH neurohipofizari

1.1. VasopresinaVasopresina2.2. OxitocinaOxitocina Structura:Structura: 9 AA şi diferă între ei prin 2 AA 9 AA şi diferă între ei prin 2 AA

(peptide bazice)(peptide bazice) Sinteza:Sinteza: se sintetizează în hipotalamus (V- se sintetizează în hipotalamus (V-

în nucleul supraoptic, O – în nucleul în nucleul supraoptic, O – în nucleul paraventricular sub forma unor precursoriparaventricular sub forma unor precursori

H cu neurofizina specifică sunt H cu neurofizina specifică sunt transportaţitransportaţi în lungul axonilor şi depozitaţi în în lungul axonilor şi depozitaţi în terminaţiile nervoase din neurohipofiză terminaţiile nervoase din neurohipofiză

VasopresinaVasopresina Acţiuonează asupra epiteliului tubilor Acţiuonează asupra epiteliului tubilor

contorţi distali şi colectori ai rinichilor contorţi distali şi colectori ai rinichilor - crescînd fluxul transcelular de H2O - crescînd fluxul transcelular de H2O din lumen în fluidul extracelular - din lumen în fluidul extracelular - creşte permeabilitatea pentru apă creşte permeabilitatea pentru apă determinînd conservarea apei şi determinînd conservarea apei şi eliminarea unei urini hiperosmotice.eliminarea unei urini hiperosmotice.

vazopresina provoacă contracţia vazopresina provoacă contracţia vaselor de tip muscular, mărind vaselor de tip muscular, mărind tensiunea arterială.tensiunea arterială.

În insuficienţa de vasopresină se În insuficienţa de vasopresină se dezvoltă afecţiunea dezvoltă afecţiunea diabetul insipiddiabetul insipid. .

Cauze: lezarea sistemului supraoptic Cauze: lezarea sistemului supraoptic ( traumatisme craniene, tumori, infecţii ) - ( traumatisme craniene, tumori, infecţii ) - scăderea secreţiei de vasopresină sau hormon scăderea secreţiei de vasopresină sau hormon antidiuretic ( ADH ) antidiuretic ( ADH )

Diabetul insipid se manifestă clinic prin:Diabetul insipid se manifestă clinic prin: poliurie hipoosmolară ( densitate < 1005, poliurie hipoosmolară ( densitate < 1005,

osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se elimină de la 4 osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se elimină de la 4 pînă 10 litre de urină în 24 ore. pînă 10 litre de urină în 24 ore.

polidipsie compensatoare ( prin stimularea polidipsie compensatoare ( prin stimularea centrului setei).centrului setei).

deshidrataredeshidratare Preparatele de vasopresină lichidează Preparatele de vasopresină lichidează

simptoamele afecţiunii.simptoamele afecţiunii.

OxitocinaOxitocina

Stimulează secreţia, contracţia Stimulează secreţia, contracţia celulelor mioepiteliale, ce înconjoară celulelor mioepiteliale, ce înconjoară alveolele mamarealveolele mamare

Acţiune contractilă asupra Acţiune contractilă asupra musculaturii netede din utermusculaturii netede din uter

Stimulată de estrogeniStimulată de estrogeni Progesterona – inhibă receptivitatea Progesterona – inhibă receptivitatea

uterului la oxitocinăuterului la oxitocină

ParathormonulParathormonul –PTH –PTH (paratiroidian)(paratiroidian)

StructuraStructura:: polipeptid polipeptid unicatenar-unicatenar- 84 AA 84 AA Biosinteză: Biosinteză:

1.1. În ribosomi:În ribosomi: pre-pro-PTH (115 AA) pre-pro-PTH (115 AA)

2.2. În cisternele RE:În cisternele RE: pre-pro-PTH – 25AA pre-pro-PTH – 25AA proPTH (90AA)proPTH (90AA)

3.3. În aparatul Golgi:În aparatul Golgi: proPTH – 6 AA PTH proPTH – 6 AA PTH (84AA)(84AA)

PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm constant, independent de c% Ca constant, independent de c% Ca extracelularextracelular

Reglarea:Reglarea: se reglează la nivelul se reglează la nivelul degradării intraglandulare, degradării intraglandulare, dependentă de c% Ca:dependentă de c% Ca:

1.1. Creşterea Ca în sânge – accelerează Creşterea Ca în sânge – accelerează degradarea PTHdegradarea PTH

2.2. micşorarea calciemiei – diminuează micşorarea calciemiei – diminuează degradarea PTH şi stimulează degradarea PTH şi stimulează eliberarea luieliberarea lui

Metabolism:Metabolism: T1/2 scurt. Degradarea T1/2 scurt. Degradarea PTH are loc în ficat.PTH are loc în ficat.

Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano- membrano-intracelular (AMPc)intracelular (AMPc)

Acţiunile PTHAcţiunile PTH

creşterea c% de Ca şi micşorarea c% de creşterea c% de Ca şi micşorarea c% de PP

Paratirina exercită acţiune asupra Paratirina exercită acţiune asupra metabolismului fosfo-calcic prin metabolismului fosfo-calcic prin intermediul vitaminei D.intermediul vitaminei D.

Ţesuturi ţintă:Ţesuturi ţintă:

1.1. Ţesutul ososŢesutul osos

2.2. RinichiulRinichiul

3.3. intestinulintestinul

În os:În os: PTH acţionează asupra diferenţierii PTH acţionează asupra diferenţierii şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi osteocitelor avînd ca rezultat:osteocitelor avînd ca rezultat:

1.1. resorbţia osului, resorbţia osului, 2.2. degradarea matricei organicedegradarea matricei organice3.3. solubilizarea substanţei mineralesolubilizarea substanţei minerale eliberarea Ca şi P în fluidul extracelulareliberarea Ca şi P în fluidul extracelular La nivel renal:La nivel renal:1.1. creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg 2.2. inhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCOinhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCO33 3.3. Micşorează excreţia H; NH4Micşorează excreţia H; NH4 hipercalciemie, hipofosfatemie, hipercalciemie, hipofosfatemie,

hiperfosfaturiehiperfosfaturie

În intestin: În intestin: PTH PTH promovează promovează absorbţia Ca absorbţia Ca indirect: indirect:

prin stimularea prin stimularea

11αα-hidroxilazei -hidroxilazei renale care renale care transformă 25-transformă 25-hidroxi D3 hidroxi D3 inactiv în 1,25 inactiv în 1,25 dihidroxi D3 dihidroxi D3 activactiv

Tulburările funcţiei glandelor Tulburările funcţiei glandelor paratiroide.paratiroide.

Hipofuncţia (hipoparatiroidismul)Hipofuncţia (hipoparatiroidismul) se se manifestă prin:manifestă prin:

excitabilitate crescută a sistemului excitabilitate crescută a sistemului neuromuscular (convulsii musculare). neuromuscular (convulsii musculare). Cauza este conţinutul scăzut de Ca2+ Cauza este conţinutul scăzut de Ca2+ în sînge şi lichidul intercelular. în sînge şi lichidul intercelular.

Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul extracelular facilitează depolarizarea extracelular facilitează depolarizarea membranelor, provocată de curentul de membranelor, provocată de curentul de Na+ îndreptat spre interiorul celulei şi Na+ îndreptat spre interiorul celulei şi măreşte excitabilitatea celulelor măreşte excitabilitatea celulelor nervoase şi musculare. nervoase şi musculare.

Aceste efecte pot fi înlăturate prin Aceste efecte pot fi înlăturate prin administrarea Ca2+, paratirinei şi administrarea Ca2+, paratirinei şi vitaminei D.vitaminei D.

Hiperfuncţia (hiperparatiroidismul)Hiperfuncţia (hiperparatiroidismul) apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau

în cazul utilizării îndelungate incorecte a în cazul utilizării îndelungate incorecte a preparatului de paratirină. preparatului de paratirină.

PrimarăPrimară –determinată de adenom sau hiperplazie –determinată de adenom sau hiperplazie SecundarăSecundară – sd malabsorbţiei – ca o reacţie – sd malabsorbţiei – ca o reacţie

compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, provocată de tulburarea proceselor de absorbţie provocată de tulburarea proceselor de absorbţie – c% de Ca –normală sau scăzută, pe cînd a P – – c% de Ca –normală sau scăzută, pe cînd a P – crescut (forma renală) sau scăzut în forma crescut (forma renală) sau scăzut în forma intestinalăintestinală

are loc mobilizarea masivă a depozitelor are loc mobilizarea masivă a depozitelor endogene de Ca din oase pînă la resorbţia unor endogene de Ca din oase pînă la resorbţia unor zone osoase - uşor apar fracturi spontane ale zone osoase - uşor apar fracturi spontane ale oaselor (dureri, fracturi, deformări osoase). oaselor (dureri, fracturi, deformări osoase).

În sînge creşte C%l Ca2+ şi fosfaţilor. În sînge creşte C%l Ca2+ şi fosfaţilor. Calciu se depune în organele interne şi ţesuturi Calciu se depune în organele interne şi ţesuturi

ceea ce duce la calcifierea vaselor, rinichilor - ceea ce duce la calcifierea vaselor, rinichilor - nefrolitiaza şi mai rar nefrocalcinozănefrolitiaza şi mai rar nefrocalcinoză

CalcitoninaCalcitonina Produsă de celulele C adiacente celulelor Produsă de celulele C adiacente celulelor

foliculare ale tiroideifoliculare ale tiroidei StructuraStructura: polipeptid din 32 AA: polipeptid din 32 AA T1/2T1/2- 5 minute- 5 minute ReglareaReglarea - stimulatori ai secreţiei de - stimulatori ai secreţiei de

calcitonină: calcitonină: 1.1. creşterea c% de Ca în sânge mai mult de creşterea c% de Ca în sânge mai mult de

2,5mmol/l2,5mmol/l2.2. Catecolaminele (R – Catecolaminele (R – ββ adrenergici) adrenergici)3.3. GastrinaGastrina4.4. ColecistochininaColecistochinina5.5. glucagonul glucagonul

CalcitoninaCalcitonina

Efectul biologicEfectul biologic: micşorarea : micşorarea nivelului de Ca şi P în sîngenivelului de Ca şi P în sînge

La nivelul osului:La nivelul osului:1.1. inhibă resorbţia osoasă inhibă resorbţia osoasă 2.2. favorizează translocarea fosfatului favorizează translocarea fosfatului

din lichidul extracelular în fluidul din lichidul extracelular în fluidul periosteal şi în celulele osoaseperiosteal şi în celulele osoase

Micşorează eliminarea Ca şi Micşorează eliminarea Ca şi oxiprolinei prin urinăoxiprolinei prin urină

Hormonii tiroidieniHormonii tiroidieni

Sunt Sunt derivaţi ai derivaţi ai AA:AA:

1.1. T3- T3- triiodtironinatriiodtironina

2.2. T4- tiroxina, T4- tiroxina, tetraiodtironitetraiodtironinana

Etapele sintezeiEtapele sintezei

1.1. Biosinteza tireoglobulineiBiosinteza tireoglobulinei – glicoproteină – glicoproteină (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) compusă din 4 subunităţi, codificate de compusă din 4 subunităţi, codificate de diverse ARNm.diverse ARNm.

La toate etapele sintezei, pînă la secreţie La toate etapele sintezei, pînă la secreţie –are loc glicozilarea TG – necesară pentru –are loc glicozilarea TG – necesară pentru formarea structurii terţiale şi cuaternare formarea structurii terţiale şi cuaternare a Tg. a Tg.

După sinteză catenele se împachetează şi După sinteză catenele se împachetează şi secretate în coloid. secretate în coloid.

SintezaSinteza

2. captarea ionilor de iodură din plasmă 2. captarea ionilor de iodură din plasmă I pătrunde în organism sub formă de ioni I pătrunde în organism sub formă de ioni

de iodură (alimente, apă, sare de bucătărie)de iodură (alimente, apă, sare de bucătărie) Captarea din plasmă se realizează prin 2 Captarea din plasmă se realizează prin 2

mecanisme active energodependente:mecanisme active energodependente:

1.1. E situat pe membrana capilară, captează I E situat pe membrana capilară, captează I din plasmă şi îl transferă în citozolul celulei din plasmă şi îl transferă în citozolul celulei tiroidienetiroidiene

2.2. E situat pe membrana apicală, transferă I E situat pe membrana apicală, transferă I în spaţiul coloidalîn spaţiul coloidal

3. Organificarea iodului:3. Organificarea iodului:

Constă în oxidarea iodului Constă în oxidarea iodului ( tireoperoxidazei) şi iodurarea unor ( tireoperoxidazei) şi iodurarea unor resturi tirozil din tireoglobulinăresturi tirozil din tireoglobulină

- + +- + +I +HI +H22OO22 +2H-------I +2H +2H-------I +2H22OO22

Prin iodurarea resturilor de tirozil se obţin Prin iodurarea resturilor de tirozil se obţin mono- sau diiod- tirozinemono- sau diiod- tirozine (MIT sau DIT)(MIT sau DIT)

4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu 4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu formarea de T3 şi T4 (părţi componente a formarea de T3 şi T4 (părţi componente a tireoglobulinei)tireoglobulinei)

MIT+DIT=T3MIT+DIT=T3

DIT+DIT=T4DIT+DIT=T4

5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge: 5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge:

Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în membrana apicală (internalizarea TG), membrana apicală (internalizarea TG), fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge. TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge.

Transportul:Transportul: A. Legaţi de proteine:A. Legaţi de proteine:

1.1. Globulina tiroxinoliantă – 75%Globulina tiroxinoliantă – 75%

2.2. Prealbumina -15%Prealbumina -15%

3.3. Albumina – 10%Albumina – 10% B. liberi:B. liberi: FT3 – 0,3%; FT4- 0,03% FT3 – 0,3%; FT4- 0,03% T1/2 T3T1/2 T3= 2 zile= 2 zile T1/2 T4T1/2 T4 = 6-7 zile = 6-7 zile

Biosinteza şi secreţia Biosinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni.hormonilor tiroidieni.

Se realizează în cîteva etape:

1.Sinteza Tireoglobulinei2. Caprtarea Ionilor de iodură din plasmă3.Organificarea Iodului

4. Iodurarea resturilor de Tir5.Condensarea cu formarea Iodtironinelor6.Secreţia prin

endocitoză

7.Hidroliza tireoglobulinei

Membrana bazală

2900AA-110 Tir

Reglarea secreţieiReglarea secreţiei

Axul hipotalamo-hipofizar – TSHAxul hipotalamo-hipofizar – TSH mecanism de autoreglare mecanism de autoreglare

(autocontrol)(autocontrol) – la deficit de I, creşte – la deficit de I, creşte captarea I din plasmă şi secretă mai captarea I din plasmă şi secretă mai mult T3mult T3

Mecanism intratiroidicMecanism intratiroidic::

Surplusul de iodură inhibă sinteza şi Surplusul de iodură inhibă sinteza şi secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-Chaikoff)Chaikoff)

Reglarea funcţiei Reglarea funcţiei tiroidienetiroidiene

Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: citozolic şi citozolic şi membrano-intracelulat (AMPc)membrano-intracelulat (AMPc)

Mecanismul TMecanismul T33 şi T şi T44

Celulele ţintă se află Celulele ţintă se află În toate organele – prioritar În toate organele – prioritar

înîn Receptorii pentru T3 şi T4 Receptorii pentru T3 şi T4

se găsesc în nucleuse găsesc în nucleu Deci mecanismul este Deci mecanismul este

cirozolic nuclear- cirozolic nuclear- facilitează transcripţia facilitează transcripţia ARNm pentru un şir de ARNm pentru un şir de enzime: Naenzime: Na++KK++ATP azei, ATP azei, (utilizează 45% de E), (utilizează 45% de E), GlicerolfosfatDH, malic GlicerolfosfatDH, malic enzima, enzima,

Acţiunile biologiceAcţiunile biologice La nivel nuclear – produc creşterea sintezei La nivel nuclear – produc creşterea sintezei

de ARN m – sinteza de proteine - de ARN m – sinteza de proteine - stimulează creşterea şi diferenţierea stimulează creşterea şi diferenţierea celularăcelulară

La nivelul membranei plasmatice –La nivelul membranei plasmatice –stimulează Na-K-ATP-azastimulează Na-K-ATP-aza

Activează Activează enzimele de O/R din mitocondrii, enzimele de O/R din mitocondrii, cresc numărul de mitocondrii, cresc în cresc numărul de mitocondrii, cresc în dimensiuni cristeledimensiuni cristele

Controlul metabolismului oxidativ, Controlul metabolismului oxidativ, proceselor de ardere prin care se obţin ATP proceselor de ardere prin care se obţin ATP şi căldură – şi căldură – acţiune calorigenăacţiune calorigenă

Creşte viteza metabolismului bazalCreşte viteza metabolismului bazal::a.a. Diminuează rezervele energetice lipidice şi Diminuează rezervele energetice lipidice şi

glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos şi glicogenoliza în ficatşi glicogenoliza în ficat

b.b. Intensifică catabolismul proteinelorIntensifică catabolismul proteinelor

Efecte endocrine.Efecte endocrine. În general, hormonii tiroidieni cresc metabolismul şi În general, hormonii tiroidieni cresc metabolismul şi

clearence-ul multor hormoni şi agenţi farmacologici.clearence-ul multor hormoni şi agenţi farmacologici. De exemplu:De exemplu: clearence-ul hormonilor steroizi este crescut, ducând la clearence-ul hormonilor steroizi este crescut, ducând la

creşterea compensatorie a ratelor de producţie;creşterea compensatorie a ratelor de producţie; nivelul prolactinei este crescut la 40% din pacienţii cu nivelul prolactinei este crescut la 40% din pacienţii cu

hipotiroidism primar;hipotiroidism primar; nevoia de insulină la diabetici creşte în hipertiroidism;nevoia de insulină la diabetici creşte în hipertiroidism; răspunsul hormonilor de creştere (GH) la stimuli, cum ar fi răspunsul hormonilor de creştere (GH) la stimuli, cum ar fi

hipoglicemia, este redus la hipotiroidieni;hipoglicemia, este redus la hipotiroidieni; hipotiroidismul induce cicluri menstruale anovulatorii şi hipotiroidismul induce cicluri menstruale anovulatorii şi

menoragii – prin dereglarea ritmului de secreţie al FSH şi menoragii – prin dereglarea ritmului de secreţie al FSH şi LH;LH;

clearence-ul apei libere în hipotiroidism este secundar clearence-ul apei libere în hipotiroidism este secundar creşterii activităţii vasopresinei;creşterii activităţii vasopresinei;

PTH (hormon paratiroidian) poate avea o acţiune diminuată PTH (hormon paratiroidian) poate avea o acţiune diminuată în hipotiroidism.în hipotiroidism.

Variaţii patologiceVariaţii patologice

Producerea h tiroidieni în exces - Producerea h tiroidieni în exces - hipertireoidiilehipertireoidiile

Deficitul secreţiei h Deficitul secreţiei h tiroidieni – tiroidieni – hipotireoidiilehipotireoidiile

Deficitul congenital Deficitul congenital de HT de HT - cretinismcretinism

Deficitul secreţiei Deficitul secreţiei HT la adulţi - HT la adulţi - mixidemmixidem

HipertireoidiileHipertireoidiile HT în exces determină:HT în exces determină: Metabolismul proteicMetabolismul proteic: intensifică catabolismul : intensifică catabolismul

proteinelor (BA negativ) proteinelor (BA negativ) Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: intensifică lipoliza – mobilizarea intensifică lipoliza – mobilizarea

depozitelor adipoase – creşte c% de AGL şi scade depozitelor adipoase – creşte c% de AGL şi scade nivelul Col ( creşte metabolizarea şi eliminarea lui nivelul Col ( creşte metabolizarea şi eliminarea lui biliară).biliară).

Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic:1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la 1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la

catecolamine – creşte glicogenoliza şi gluconeogeneza catecolamine – creşte glicogenoliza şi gluconeogeneza –– scăderea toleranţei la glucoză – hiperglicemia scăderea toleranţei la glucoză – hiperglicemia

2. Accelerează metabolizarea insulinei2. Accelerează metabolizarea insulinei3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina exogenă3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina exogenă

HipertireoidiileHipertireoidiile H tiroidieni în exces:H tiroidieni în exces: scăderea în greutate - scăderea în greutate - intensifică lipoliza – intensifică lipoliza –

mobilizarea depozitelor adipoase mobilizarea depozitelor adipoase atrofia muscularăatrofia musculară - intensificarea - intensificarea

catabolismului proteinelor (BA negativ) – catabolismului proteinelor (BA negativ) – apare incapacitatea muşchiului de a apare incapacitatea muşchiului de a fosforila creatina, eliberarea E lisosomale fosforila creatina, eliberarea E lisosomale musculare. Defectul de fosforilare explică musculare. Defectul de fosforilare explică slăbiciunea şi oboseala muscularăslăbiciunea şi oboseala musculară

Modificările tegumentelor, pielii: Modificările tegumentelor, pielii: pielea – pielea – catifelată, caldă, transpiratăcatifelată, caldă, transpirată (datorată (datorată vasodilataţiei cutanate şi termogenezei vasodilataţiei cutanate şi termogenezei indusă de HT).indusă de HT).

creşte t corpului - creşte t corpului - decuplarea FO decuplarea FO Exoftalm – Exoftalm – hipertrofia şi deformarea hipertrofia şi deformarea

muşchilor extraoculari muşchilor extraoculari

HipertireoidiileHipertireoidiile Modificări la nivelul cordului: Modificări la nivelul cordului: tahicardia, tahicardia,

creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă scăzură faţă de necesarul de O al ţesuturilor), scăzură faţă de necesarul de O al ţesuturilor), scăderea forţei de contracţie a miocardului - scăderea forţei de contracţie a miocardului - în exces HT au acţiune cardiostimulatoare în exces HT au acţiune cardiostimulatoare directă:cresc AMPc în miocard, cresc nr R directă:cresc AMPc în miocard, cresc nr R cardiaci cardiaci ββ adrenergici, inhibă MOA ţ cardiac – adrenergici, inhibă MOA ţ cardiac – în rezultat creşte sensibilitatea ţesutului la în rezultat creşte sensibilitatea ţesutului la catecolamine catecolamine

Modificările digestive: Modificările digestive: mărirea apetituluimărirea apetitului (creşterea consumului de O2 şi decuplării FO) (creşterea consumului de O2 şi decuplării FO) şi şi hipermotilitatea gastrointestinalăhipermotilitatea gastrointestinală (creşterii (creşterii tonusului sistemic vegetativ parasimpatic) tonusului sistemic vegetativ parasimpatic)

Modificări ale SNC: Modificări ale SNC: labilitate emoţională, labilitate emoţională, nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al extremităţilor - extremităţilor - determinate de creşterea determinate de creşterea sensibilităţii ţesutului nervos la catecolaminesensibilităţii ţesutului nervos la catecolamine

HipertireoidiileHipertireoidiile Modificările sistemului hematopoetic:Modificările sistemului hematopoetic: cresc masa de cresc masa de

hematii hematii (accelerează disocierea O din HbO2 prin (accelerează disocierea O din HbO2 prin creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade activitatea pompei de sodiu din eritrocite)activitatea pompei de sodiu din eritrocite). Scad . Scad numărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelornumărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelor

Funcţia de reproducere: Funcţia de reproducere: HT determină creşterea c% HT determină creşterea c% plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali (testosteronul şi estrogenilor) – (testosteronul şi estrogenilor) – creşte nivelul seric creşte nivelul seric al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor liberiliberi ca urmare a măririi conversiei testosteronului ca urmare a măririi conversiei testosteronului în estradiol şi a androstendionului în estronă .în estradiol şi a androstendionului în estronă .

Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la stimularea cu gonadoliberină - stimularea cu gonadoliberină - creşte LH şi FSH creşte LH şi FSH plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi creşterea infertilităţii creşterea infertilităţii

LABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşoratLABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşorat

Cea mai folosită clasificare a etiologiei Cea mai folosită clasificare a etiologiei hipotiroidismului este aceea în funcţie de hipotiroidismului este aceea în funcţie de „etajul” afectat din axul hipotalamo-„etajul” afectat din axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian, anume:hipofizo-tiroidian, anume:

- hipotiroidism primar în afecţiuni ale - hipotiroidism primar în afecţiuni ale tiroidei;tiroidei;

- hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale - hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale hipofizei;hipofizei;

- hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale - hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale hipotalamusului;hipotalamusului;

- hipotiroidism prin rezistenţă periferică la - hipotiroidism prin rezistenţă periferică la acţiunea hormonilor tiroidieni.acţiunea hormonilor tiroidieni.

CretinismCretinism Deficitul congenital de HT determină:Deficitul congenital de HT determină: Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de

osificare, nediferenţierea osoasă – osificare, nediferenţierea osoasă – creşterea liniară încetinită, membrele creşterea liniară încetinită, membrele disproporţionat de scurte faţă de trunchi disproporţionat de scurte faţă de trunchi şi capul mare.şi capul mare.

reţinerea dezvoltării psihice -reţinerea dezvoltării psihice - caracter caracter infantil al creierului, hipoplazia infantil al creierului, hipoplazia neuronilor, întîrzierea mielinizării şi neuronilor, întîrzierea mielinizării şi reducerea vascularizaţiei.reducerea vascularizaţiei.

În normăÎn normă timp de 48 ore după naştere timp de 48 ore după naştere TSH scade până la normă; TSH scade până la normă; în cretinismîn cretinism – – rămîne în c% marirămîne în c% mari

HipotireoidiileHipotireoidiile Edem mucinos cu infiltraţia tegumentelorEdem mucinos cu infiltraţia tegumentelor – –

acumularea mucopolizaharidelor, acidului acumularea mucopolizaharidelor, acidului hialuronic şi condroitinsulfatului B în dermhialuronic şi condroitinsulfatului B în derm

Creştere în greutate-Creştere în greutate- infiltratul cu infiltratul cu mucopolizaharide din ţesut determină mucopolizaharide din ţesut determină retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al bolnavuluibolnavului

Tegumente reciTegumente reci (vasoconstricţia cutanată, (vasoconstricţia cutanată, scăderea fluxului sanguin şi consumului de scăderea fluxului sanguin şi consumului de O2), O2), uscate, descuamarea accelerată a pielii uscate, descuamarea accelerată a pielii şi hipercheratozăşi hipercheratoză (reducerea secreţiei (reducerea secreţiei glandelor sudoripare şi sebacee), glandelor sudoripare şi sebacee), de o de o culoare palid-carotenicăculoare palid-carotenică (lipsa transformării (lipsa transformării carotenului în vitamina A). carotenului în vitamina A).

HipotireoidiileHipotireoidiile BradicardieBradicardie – deficitul de HT determină şi – deficitul de HT determină şi

micşorarea numărului de R micşorarea numărului de R ββ ai miocardului – ai miocardului – secundar scade debitul cardiac şi a alurii secundar scade debitul cardiac şi a alurii ventriculareventriculare

Din partea SNC: Din partea SNC: scade capacitatea intelectuală, scade capacitatea intelectuală, diminuă memoria recentă, apar defecte de diminuă memoria recentă, apar defecte de vorbire, predomină somnolenţa şi letargia.vorbire, predomină somnolenţa şi letargia.

Aparatul reproducător: suferă o involuţie a Aparatul reproducător: suferă o involuţie a caracterelor sexuale primare şi secundare: caracterelor sexuale primare şi secundare: atrofie testiculară, atrofie utero-ovariană, atrofie testiculară, atrofie utero-ovariană, mucoasă vaginală uscată – scăderea libidoului, mucoasă vaginală uscată – scăderea libidoului, impotenţă, oligospermie, tulburări menstruale, impotenţă, oligospermie, tulburări menstruale, avorturi frecvente.avorturi frecvente.

HipotireoidiileHipotireoidiile Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: creşte nivelul seric creşte nivelul seric

al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se modifică sau puţin scăzută.modifică sau puţin scăzută.

Sinteza şi metabolizarea proteinelor sunt Sinteza şi metabolizarea proteinelor sunt încetinite încetinite

Scade rata absorbţiei glucozei din Scade rata absorbţiei glucozei din intestin şi e împedicată intrarea Gl în intestin şi e împedicată intrarea Gl în ţesuturi; degradarea insulinei este ţesuturi; degradarea insulinei este încetinităîncetinită LABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- măritLABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- mărit

PancreasulPancreasul

Numele Numele celulelorcelulelor

ProductProduct % of islet % of islet cellscells

FunctionFunction

Celule Celule betabeta

InsulinInsulina si a si amilinaamilina

50-80%50-80% Scad c% Scad c% GlGl

Celule Celule alfaalfa

GlucagonGlucagon 15-25%15-25% cresccresc c% c% GlGl

Celule Celule deltadelta

SomatostSomatostatinatinaa

3-10%3-10% Inhiba Inhiba secreţia de secreţia de I,G, STH, I,G, STH, HCL, HCL, gastrinăgastrină

Celule PPCelule PP PolipeptidPolipeptidulul pancreatipancreaticc

1%1% Cresc Cresc secreţia de secreţia de I, pepsină, I, pepsină, HCLHCL

InsulinaInsulina

Structura: Structura: 51 AA51 AA

Lanţul A- Lanţul A-

21 AA21 AA Lanţul B – Lanţul B –

30 AA30 AA

C peptideProinsulinInsulinaMW

O endopeptidază Ca2+-dependentă

Lanţul A

PC2(PC3)

PC3Lanţul B

1- ARNm este tradus pe ribosomii RE într-un precursor proteic: preprohormon. Elongarea precursorului cu capătul (N-term) se fixează de RE iar lanţul este îndreptat spre lumenul RE.

2- În RE «signalele peptidazelor» clivează preprohormonul pînă la prohormonul inactiv.

3- Prohormonul este transferat spre aparatul Golgi.

4- Apoi este transportat în veziculele secretante ce conţin proteaze.

5- La stimularea celulei endocrine, veziculele secretorii eliberează conţinutul lor în spaţiul extracelular prin mecanismul de exocitoză.

6- Hormonii difuzează spre lumenul vaselor sanguine pentru a fi transportate spre celulele ţintă.

BiosintezaBiosinteza

GIP:peptidul gastro-intestinal/ acţiune anticipată

Celulele beta

secreţia de insulină

GastrinaGIPSecretina

GlucagonCelulele alfa

Glicemia

AA (Arg, Liz)

SomatostatinaCelulele delta

–

–

Adrenalina plasmatică

Activitate parasimpatică

Activitate simpatică

–

glicemia

–

Stimulare/ inhibiţie de secreţieRReglarea secreţiei eglarea secreţiei hormonilor pancreaticihormonilor pancreatici..

ReglaReglarearea secre secreţţiiii dede insulin insulinăă

Na+

Na+

K+

K+

K+

K+

Vm

GLUT2

Ca2+

Canale de Ca2+

Voltag-depend

KIR

Celule

ß pancreatice

Granule de Insulină

Ca2+

Ca2+

Ca2+Ca2+ -

SSecreecreţţiiaa bbaazzalală deă de insulin insulinăă

Na+

Na+

K+

K+

K+

K+

GLUT2

Ca2+

Voltage-gated Ca2+ channel

KIR

Celulele ß pancreatice

Inervaţia Inervaţia ßßcelcelullorullor

SignalSignal


Ca2+

Ca2+

Ca2+Ca2+

Vm

Ca2+


GlucoGlucozaza-stimul-stimulează ează secresecreţia de ţia de insulininsulinăă

Na+

Na+

K+

K+

K+

K+

ATP

Na+

K+

-K+

Glucose GLUT2

Ca2+

Ca2+

Ca2+

Canale de Ca2+ Voltage-depend

KIR

Vm

Celulele ß pancreatice IP3

cAMP

GlucokinaseKm= 7-9 mM

ß cell integrates input from ß cell integrates input from

various metabolites, hormones various metabolites, hormones

and neurotransmittersand neurotransmitters

MMetabolismetabolismulul Insulin Insulineiei SeSe se secretcretăă in in circulacirculaţţiiaa portal portalăă 50% 50% sese degrad degradeeaazăză îîn n ficatficat 50% 50% sese degrada degradazăză îîn n alte ţealte ţesusuturi şituri şi rinichirinichi Pătrunde în celulele pentru Pătrunde în celulele pentru degradadegradarea rea

eenznziimaticmatică prin ă prin endocendocitoză itoză mediatmediată ă ddee receptorreceptorii

T1/2T1/2: 3 - 5 min.: 3 - 5 min. CirculCirculă că caa monomemonomer liberr liber

Degradarea de insulină

FicatRinichi Muşchi şi alte ţesuturi

Adipocite, limfocite

50% din insulina

portală

50% de insulină periferică

50% de la proinsulină70% de peptida C

Nu se degradează extracelular

Enzima ce degradează Insulina (IDE):Insulinaza

MMecanismecanismul deul de ac acţţiiuunnee al al InsulinInsulineiei::

R a– suprafaţa externă:

subunitatea conţine situsul de fixare pentru insulină

subunitatea posedă activitate tirozin kinazică

membranmembranaa citocitoplasmaplasmaticătică

SSemnalul transmis de către Remnalul transmis de către R InsulinInsulinicic

POPO44

IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44

Insulina se fixează la subunitate reglînd activitatea subunităţii

InsulinInsulin

autofosforilarea subunităţii

GLUT4

GLUT4

fosforilarea altor substrate

activitatea tyr kinazică

activarea fosfo- inositol 3-kinazelor

Translocarea transportorului de Glucoză spre membrana citoplasmatică

POPO44


InsulinInsulin

GLUT4

fosforilarea MAP kinazelor (Trh, Tyr)

MAPK MAPK + +

ATPATP

MAPKMAPKPOPO44

Reglarea transcripţiei

Sunteza proteinei, proliferarea şi diferenţierea

Insulin se fixează la subunitate reglînd activitatea subunităţii



activitatea tyr kinazelor

Transmiterea Transmiterea ssemnalului de către emnalului de către

InsulinInsulinăă

e.g. expresia

GLUT proteinei

POPO44


InsulinInsulin

GLUT4

glycogen glycogen ssiintantazeizei

protein protein ffososffataatazeizei--11

ffososffororiilalazaza kina kinazelorzelor

ffososffororiilalazeze

++

++

--

--

Depositul de

Glicogen

Insulina se fixează la a subunitate, care reglează activitatea b subunităţii



activitatea tyr kinazelor

fosforilarea MAP kinazelor

SignalSignalul transmis de ul transmis de receptorreceptorulul InsulinInsulinicic

Metabolic Metabolic şişi mitogenic mitogenic Reglarea transportului şi metabolismului

de glucoză Reglarea metabolismului de lipide Reglarea transcripţiei de alte gene

EffectEffecteleele insulin insulineiei: molecular : molecular şişi celularcelular

Influenţa insulinei asupra Influenţa insulinei asupra metabolismuluimetabolismului glucidicglucidic

măreşte permeabilitatea membranelor măreşte permeabilitatea membranelor celulare pentru Gl, astfel are loc celulare pentru Gl, astfel are loc transportul glucozei în celule;transportul glucozei în celule;

activează sinteza glicogenului (la activează sinteza glicogenului (la nivelul glicogen-sintazei) şi inhibă nivelul glicogen-sintazei) şi inhibă mobilizarea glicogenului (prin conversia mobilizarea glicogenului (prin conversia enzimei glicogen-fosforilaza la formă ei enzimei glicogen-fosforilaza la formă ei neactivă);neactivă);

activează enzimele-cheie ale glicolizei şi activează enzimele-cheie ale glicolizei şi le inhibă pe cele ale gluconeogenezei.le inhibă pe cele ale gluconeogenezei.

Activează E şuntului pentozofosfatActivează E şuntului pentozofosfat

sinteza de gsinteza de glliicogen cogen gl gliicogenolcogenolizaiza ssiiiintenteza deza de trigl trigliiceride ceride ketogene ketogenezaza

gluconeogenegluconeogenezaza

captarea decaptarea de gluco glucozăză ssiintenteza deza de protein proteinee degradadegradarea derea de

proteinproteinee ssiintenteza deza de gl gliicogen cogen glgliicogenolcogenolizaiza

captarea decaptarea de gluco glucozăză depozitare dedepozitare de trigl trigliicerideceride lipol lipolizăiză

StimulaStimularere InhibiInhibiţieţie Ficat

Muşchii Schiletali

Ţesutul Adipos

PromoPromoveazăvează proceseprocesele le anabolicanabolicee

InhibInhibă ă proceseproceselele cataboliccatabolicee

EfectEfecteleele insulin insulineiei::

Nivelul Nivelul normal normal de de InsulinInsulinăă

SSecreecreţţiia zilnică la oamenia zilnică la oameni: 40 - 50 U: 40 - 50 U IInsulinnsulinaa Ba Bazzalală înă în plasm plasmăă : 12 µU/ml : 12 µU/ml IInsulinnsulinaa Postprandial Postprandialăă : : la la 90 µU/ml 90 µU/ml

Basal

Masa

G

luc

os

a, m

g/d

l 120

100

80

80

60

40

20

Insu

lina

,

U/m

l

Minutes 0 30 60 90 120

DDeficieneficienţa ţa de de IInsulinnsulină duce la:ă duce la: HHiiperglpergliicemiacemia

SubSubutilizautilizare de re de glucoglucozăză SupraSupraproducproducţie de ţie de glucoglucozăză

Se activeazăSe activează lipol lipolizaiza Se instalează aSe instalează acidocidozăză - - Creşte Creşte conversiconversia a

AG la corpi cetoniciAG la corpi cetonici ( (acetonă, a.acetonă, a.acetoacetic acetoacetic şişi -h-hiidroxdroxiibutbutiiric)ric)

Creşte nivelul Creşte nivelul trigltrigliicerideceridelor plasmatice şi a lor plasmatice şi a LDL; decre LDL; decreşteşte HDL HDL

DDiureiurezaza oosmoticsmoticăă, plasma , plasma hhiiperosmolaritperosmolaritateate, deh, dehiidradrataretare, , hhiipovolemia, polpovolemia, poliidipsiadipsia

DepleDepleţia deţia de K K++ intracelular intracelular şi circularşi circular

Peptide lineară de 29 AA (PM= 3450 da)

2- Glucagonul : hormon hiperglicemiant

50% din glucagon este degradat la pasajul prin ficat.

Demi-viaţa (t1/2) = 3 min

Gena glucagonului codează pre-proglucagonSuperfamilia genelor:

-VIP (« peptidul intestinal vazoactiv»)- GIP (peptidul gastrointestinal inhibitor)

- Secretina- GHRH (growth hormon-releasing hormone)

GRPP : glicentin-related pancreatic peptide

Se găsesc aceste gene şi în celulele intestinale, dar expresia lor conduce la formare de alţi hormoni (glicentină şi GLP(glucagon like peptide).

IP=intervening peptide

PREPROGLUCAGON (160 a.a)

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP Glucagon

PROCESINGUL în PANCREAS

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH

PREPROGLUCAGON (160 aa)

GRPP

Celulele

+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP

Passage dans le REG

Glucagon

fragment majeur de proglucagon

Glucagon

GRPP

PROCESINGUL în INTESTIN

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH

PREPROGLUCAGON (160 aa)

GRPP

Enterocite

+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP

Passage dans le REG

Glucagon

GlucagonGRPP

Glycentine

GLP-II+ +GLP-I

Celulele duodenale

OxintomodulinGRPP

Stimulează secreţie insulinei

D- Reglarea secreţiei de glucagon

CCK : colecistochinina

Celule alfa

secreţia de glucagon

CCK

Glicemie

Glicemie

–

InsulinaCelulele beta

SomatostatinaCelulele delta

–

–

Activitatea SN simpatic

Activitatea SN parasimpatic

Amino Acizii

0,1 ng/ml

Interacţiuni la nivel de pancreasMecanisme paracrine

Cellules

Celulele

Celulelesomastostatina

glucagon

insulina

amilina

(-)

(-)

(+)

(+)(-)

Mecanismul de acţiune al glucagonului- membrano citozolic

R

G

AC

ATP

Adenilat ciclaza

AMPc

Protein kinazele AMPc dependente

AMPc

Glucozo 1-P Glicogen

Glicogen sintaza

Glucagon

Insulină

Insulină

Glucagon

–

–

Eliberare de

glucoză

Forma de

stocare a glucozei

Fosforilaza

Glucose Glucose 6-P

Glucokinaza/hexokinaza

Glucozo-6-fosfataza

Glucagon

Insulină

Insulină

Glucagon

–

–

Eliberare de

glucoză

utilizare de

glucoză

ComparaCompararearea efe efeccttelor elor insulineinsulinei şi ai şi a glucagon glucagonuluiuluilala nive nivel l ddee fi ficatcat

3- Somatostatina : hormon hiperglicemiant

- peptidă de 14 aa

- Posedă acţiune paracrină inhibitorie asupra secreţiei de hormoni hipofizari, pancreatici şi a sistemului gastro-intestinal

4- Polipeptidul pancreatic

- Produs de celule PP mai abundente la capul pancreasului-Secreţia creşte după masă, dar nu seamănă a fi implicat în metabolismul glucidelor.

Controlează funcţionarea sistemului gastro-intestinal, ca secreţia exocrină a pancreasului şi elimenarea veziculei biliare.

5- Amilina sau IAPP

Polipeptidă de 37 AA. Sintetizat de celulele B a pancreasului, sete secretat cu

insulina.

Depuneri amiloide destrug arhitectura normală a însulelor

hiperglicemia favorizează formation IAPP

Rolul fiziologic normal puţin cunoscut

medulosuprarenalamedulosuprarenala CCortexortexul ul

Zona GlomerulZona Glomerularăară Zona FaciculatZona Faciculatăă Zona ReticulaZona ReticulatătăCortex

Medulla

ObiectiveleObiectivele1. 1. Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina). Biosinteza, secreţia şi Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina). Biosinteza, secreţia şi

metabolizarea lor.metabolizarea lor.2. 2. Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale catecolaminelor. Feocromocitomul.Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale catecolaminelor. Feocromocitomul.3. 3. Hormonii corticosuprarenali: cortizolul şi aldosteronul. Structura şi etapele Hormonii corticosuprarenali: cortizolul şi aldosteronul. Structura şi etapele

biosintezei de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.biosintezei de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.4. 4. Transportul în plasmă, metabolismul şi excreţia hormonilor steroizi Transportul în plasmă, metabolismul şi excreţia hormonilor steroizi

corticosuprarenali.corticosuprarenali.5. 5. Reglarea secreţiei de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.Reglarea secreţiei de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.6. 6. Mecanismul general de acţiune al steroizilor corticosuprarenali.Mecanismul general de acţiune al steroizilor corticosuprarenali.7. 7. Acţiunile biologice ale glucocorticoizilor. Rolul adaptiv în stres.Acţiunile biologice ale glucocorticoizilor. Rolul adaptiv în stres. Efectele hormonilor mineralocorticoizi.Efectele hormonilor mineralocorticoizi. Tulburările secreţiei hormonilor corticosuprarenali (boala Addison; sindromul Tulburările secreţiei hormonilor corticosuprarenali (boala Addison; sindromul

suprarenometabolic; boala Conn).suprarenometabolic; boala Conn). Hormonii sexuali masculini. Structura, transportul plasmatic şi metabolismul Hormonii sexuali masculini. Structura, transportul plasmatic şi metabolismul

testosteronului.testosteronului. Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale androgenilor.Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale androgenilor. Controlul hipotalamo - hipofizar al secreţiei de androgeni testiculari.Controlul hipotalamo - hipofizar al secreţiei de androgeni testiculari. Hormonii sexuali femenini. Secreţia hormonală a ovarului, transportul plasmatic Hormonii sexuali femenini. Secreţia hormonală a ovarului, transportul plasmatic

şi metabolismul estrogenilor şi progesteronului.şi metabolismul estrogenilor şi progesteronului. Controlul hormonal al funcţiei ovariene.Controlul hormonal al funcţiei ovariene. Acţiunile estrogenilor şi progesteronului. Acţiunile estrogenilor şi progesteronului. Steroizii anabolizanţi ca preparate farmaceutice active.Steroizii anabolizanţi ca preparate farmaceutice active.

HHormonii ormonii medulosuprarenalienimedulosuprarenalieni

AdrenalinaAdrenalina NoradrenalinaNoradrenalina Structura: Structura: Sinteză:Sinteză:

BiosintezaBiosinteza

Depozitarea şi reglareaDepozitarea şi reglarea

Depozitate în granule- cromafine (în Depozitate în granule- cromafine (în complexul ce include CA, cromogranina A, complexul ce include CA, cromogranina A, Mg, Ca şi ATP)Mg, Ca şi ATP)

Reglarea: semnal pentru eliberare – Reglarea: semnal pentru eliberare – acetilcolina (prin intermediul ionilor de Ca)acetilcolina (prin intermediul ionilor de Ca)

Ampligică sinteza CA – ACTH,glucocorticoiziiAmpligică sinteza CA – ACTH,glucocorticoizii Hipoglicemia şi nicotina – cresc eliberarea Hipoglicemia şi nicotina – cresc eliberarea

adrenalineiadrenalinei Obturarea arterei carotide – creşte Obturarea arterei carotide – creşte

eliberarea noradrenalineieliberarea noradrenalinei

Metabolizarea are loc Metabolizarea are loc

de 2 sisteme enzimatice: Catecol-O-metiltransferazei (COMT)-

metanefrina şi normetanefrina MAO - acid vanilmandelic eliminat

renal (VAL = 1-7 mg/ml)Dă informaţii despre funcţia MSR

Mecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMembrano citozolicMembrano citozolic

α1-receptorii adrenergici (afinitate mai mare pentru NA) – 1. 1. contracţiacontracţia musculaturii netedemusculaturii netede ( (vase, uter, pupilă (muşchi radiari)vase, uter, pupilă (muşchi radiari))) 2. 2. celule hepatice ↑Glicemiacelule hepatice ↑Glicemia α2-receptorii adrenergici (afinitate pentru NA şi A)

Contracţia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare ↑transudaţia Inhibă eliminarea de renină şi insulină

β1-receptorii adrenergici (afinitate pentru NA şi A)

predomină în miocard +creşte v şi forţei de contracţie dilatare Hepatocit glicogenoliza+ neoglucogeneza ↑Glicemia ţesut adipos ↑lipoliza

β2-receptorii adrenergici (afinitate mai mare pentru A) predomină în musculatura netedă -relaxare

vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale - VD Bronhiole -BD uter intestin

β3-receptorii adrenergici recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun) Efecte:termogenic, anti-obezitate, antidiabetic.

α1-receptorii adrenergici Efecte: -contracţiaEfecte: -contracţia musculaturii netede: vase, musculaturii netede: vase,

uter, pupilă (muşchi radiari), muşchi fir de păruter, pupilă (muşchi radiari), muşchi fir de păr -- celule hepatice ↑Glicemiacelule hepatice ↑Glicemia Mecanism de acţiune: α1receptoriiMecanism de acţiune: α1receptorii sunt cuplaţi cu sunt cuplaţi cu

Proteina GqProteina Gq activareaactivarea fosfolipazei C (PLC) fosfolipazei C (PLC) care care transformătransformă IP2 în:IP2 în: inozitol-1,4,5-trisfosfat(IP3) inozitol-1,4,5-trisfosfat(IP3)

creşterea Ca++creşterea Ca++ citosoliccitosolic prin mobilizarea lui din prin mobilizarea lui din RERE

diacilglicerol(DAG) stimuleazădiacilglicerol(DAG) stimulează protein kinazaCprotein kinazaC (PKC) determină fosforilarea(PKC) determină fosforilarea proteinlor ţintăproteinlor ţintă

au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi Aau afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A α1-blocant:α1-blocant: PRAZOSINPRAZOSIN

α2-receptorii adrenergici Efecte:

Contracţia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare ↑transudaţia

Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gi inhibă adenilciclaza ↓AMPc intracelular

efecte opuse β receptorilor (↑AMPc intracelular).

au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A

α2-blocant: YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergici

Efecte: predomină în miocard + pe proprietăţile inimii Hepatocit glicogenoliza+ neoglucogeneza ↑Glicemia ţesut adipos ↑lipoliza

Mecanism de acţiune: β1receptoriisunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenilatciclaza ↑AMPc.

au afinitate pentru ambele catecolamine NA + A β1-blocant: METOPROLOL β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL


Efecte: predomină în musculatura netedă -relaxare vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale VD Bronşii -BD uter intestin

Mecanism de acţiune: β2receptoriisunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza ↑AMPc.

au afinitate mare pentru A, în timp ce NA se leagă foarte slab

β2-blocant: BUTOXAMINA


recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun) Efecte:termogenic, anti-obezitate, antidiabetic.

au afinitate mare pentru NA, în timp ce A se leagă foarte slab (opus β2-receptorilor).

A A – dilatarea vaselor– dilatarea vaselor Creşterea consumului de O şi a producţiei Creşterea consumului de O şi a producţiei

de căldurăde căldură în muşchii scheletici – activează în muşchii scheletici – activează

glicogenoliza; în ficat – creşte glicogenoliza glicogenoliza; în ficat – creşte glicogenoliza şi glucogeoneza; în ţesut adipos – cresc şi glucogeoneza; în ţesut adipos – cresc lipolizalipoliza

Creează o situaţie pasivă de tensionareCreează o situaţie pasivă de tensionare NANA- provoacă constricţia vaselor- provoacă constricţia vaselor Generează agresieGenerează agresie

Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina).noradrenalina).

1. 1.

Feocromocitomul.Feocromocitomul.

este o tumoeste o tumoaarree benignă secretantă benignă secretantă de CA, care sede CA, care se manifestă prin HTA manifestă prin HTA paroxistică sau permanentă, însoţită paroxistică sau permanentă, însoţită de hiperhidroză (transpiraţiide hiperhidroză (transpiraţii intense), tahicardie, paloare, intense), tahicardie, paloare, poliurie, aritmii cardiace.poliurie, aritmii cardiace.

GlucocorticoiziiGlucocorticoizii

Glucocorticoizii Mecanism de acţiune

Citozolic nuclear Transport: în sânge circulă legaţi de

proteine (transcortina-70%; serumalbumina-15%)

T1/2=1,5-2 ore Sunt metabolizaţi prin hidrogenarea

dublei legături de la C4; a grupării cetonice de la C3 şi conjugaţi cu acid glucuronic

Principalele acţiuni:

1. Metabolice 2. Pe organe şi sisteme 3. Farmacologice Au efecte anabolice la nivelul ficatului şi

efecte catabolice – asupra altor ţesuturi (se realizează prin acţiunea altor H –adrenalina)

1) Efecte metabolice ale GC

a)Metabolismul proteic: ↑catabolismul proteic ↓anabolismul proteic Bilanţ azotat negativ ↑mobilizarea AA din ţesuturile

extrahepatice Excepţie: ficatul unde ↑ captarea AA

folosiţi pentru: Neoglucogeneză Sinteza de proteine plasmatice

1) Efecte metabolice ale GC b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin: - ↑ absorbţia intestinală a glucozei, - ↑ neoglucogeneza hepatică - ↑ cantitatea de

glucoză - ↑ glicogenoliza produsă de adrenalină şi glucagon -↓ utilizarea întracelulară a glucozei (↓ afinitatea

receptorilor pentru insulină) de unde secundar ↑glicemia

-↑ insulinei - ↓sensibilităţii ţesuturilor la insulină (în special

muşchi şi adipocit) de unde DZ secundar (adrenal)

c)Metabolismul lipidic:

- GC cresc lipoliza: Lipide →AGL→corpi cetonici →Energie

↑cetogeneza hepatică Lipoliza însoţită de ↑depunerii lipidelor în alte

zone: lipoliză pe membre depunere pe faţă(“faţă de lună plină”), torace, abdomen

important: în inaniţie sau stres, GC schimbă metabo-lismul energetic de pe utilizarea glucidelor→pe utilizarea lipidelor - rezervarea glucozei.

d)Metabolismul hidromineral:

GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)

↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)

↑demineralizarea osoasă (efect advers)

Favorizează pierderile de Ca şi P din oase – prin Favorizează pierderile de Ca şi P din oase – prin inhibarea creşterii matricei colagenice a osului, inhibarea creşterii matricei colagenice a osului, inhibarea osteoblastelor – osteoporoza şi calciuriainhibarea osteoblastelor – osteoporoza şi calciuria

Rol antiinflamator – Rol antiinflamator – Provoacă liza ţesutului limfatic, modificând Provoacă liza ţesutului limfatic, modificând

imunitatea celulară şi scad producţia de anticorpiimunitatea celulară şi scad producţia de anticorpi Inhibă procesele de formare a substanţelor de tip Inhibă procesele de formare a substanţelor de tip

histaminic şi serotoninic – acţiune histaminic şi serotoninic – acţiune antiproliferativă – prin scăderea numărului de antiproliferativă – prin scăderea numărului de mitoze celularemitoze celulare

MineralocorticoiziiMineralocorticoizii

Reglarea secreţiei de ALDOReglarea secreţiei de ALDO

↑[K+]plasmatic ↑secreţia ALDO ↑excreţia K+ ↓[Na+] plasmatic↑secreţia ALDO↑reabsorbţiaNa+

ex.: diareea severă, transpiraţii intense, aport ↓Na+ 2) Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

↑eliberării RENINEI la nivelul AJG este stimulată de: ↓TA, ↓Volemiei, ↓[Na+]pl, ↓[Na+]urinar la MD activarea SNVS

↑eliberării de ALDOeste stimulatăAg. II şi Ag. III inhibarea SRAA: ALDO + ANP feedback negativ

3) ACTH - efect minor

Efectele hormonilor mineralocorticoizi

Acţiuni principale: -menţinerea echilibrului hidro-electrolitic, - controlul volemiei, TA, echilibrului Na+-

K+ rol în menţinerea funcţiilor vitale (life-

saving hormone). lipsa ALDO duce la moarte prin şoc în 3 zile

-2 săptămâni. Efecte:1. la nivel renal2. extrarenal3.

muşchi şi nervi

Efecte renale:

acţiune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminală TCD şi TC): ↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+:

la polul apical: ↑permeabilitatea pentru Na+şi K+ la polul bazal: ↑activitatea pompei Na+/K+

↑Reabsorbţia pasivă de Cl-şi HCO3- Secundar ↑reabsorbţia de apă ↑secreţia de H+,NH4+, Ca2+, Mg2+

Astfel ALDO intervine în menţinerea : TA, volemiei, echilibrului hidro-electrolitic echilibrul acido-bazic

2. Efecte extrarenale:

↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:

Glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei - sudaţie ↑cu NaCl↓

rol în adaptarea la cald. Glandelor digestive

3. Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+

↓Na+IC şi ↑K+IC

Hormonii sexualiHormonii sexuali

Estrogenii asigură decurgerea Estrogenii asigură decurgerea următoarelor pocese:următoarelor pocese:

dezvoltarea organelor sferei genitale.dezvoltarea organelor sferei genitale. dezvoltarea caracterilor secundare dezvoltarea caracterilor secundare

(dezvoltarea cartilajelor laringenului, (dezvoltarea cartilajelor laringenului, formarea timbrului vocii, dezvoltarea formarea timbrului vocii, dezvoltarea glandelor mamare).glandelor mamare).

apariţia instinctul sexual.apariţia instinctul sexual. desfăşurarea sarcinii şi procesului de desfăşurarea sarcinii şi procesului de

naştere.naştere.

Androgenii fiind de natură steroidă activează Androgenii fiind de natură steroidă activează la nivelul mecanismului direct, citozolic, la nivelul mecanismului direct, citozolic, acţionează asupra celulelelor ţintă favorînd acţionează asupra celulelelor ţintă favorînd activarea sintezei DNA. În timpul replicării şi activarea sintezei DNA. În timpul replicării şi intensificarea transcrierii genelor specifice. intensificarea transcrierii genelor specifice. Efectul anabolic a testosteronului este cu Efectul anabolic a testosteronului este cu mult mai mare decît al estrogenilor asigură mult mai mare decît al estrogenilor asigură creşterea părului pe faţă şi corp, formarea creşterea părului pe faţă şi corp, formarea timbrului vocei de bărbat. Împreună cu timbrului vocei de bărbat. Împreună cu foltropina androgenii activează foltropina androgenii activează spermatogeneza spermatogeneza

Figure 14-22 Target Tissues for Figure 14-22 Target Tissues for Endocrine HormonesEndocrine Hormones

Date post:	28-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	danielalilianapacurar
View:	58 times
Download:	2 times

Hormonii Tot 1

Documents