+ All Categories
Home > Documents > HISTORIA URBANA

HISTORIA URBANA

Date post: 17-Oct-2021
Category:
Upload: others
View: 9 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
22
Transcript
Page 1: HISTORIA URBANA
Page 2: HISTORIA URBANA

ACADEMIA R O M A N A Comisia de Istorie a Ora§elor din Romania

HISTORIA URBANA

1993/2 Tbaul I

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Page 3: HISTORIA URBANA

fflSTORIA URBANA

1993, nr. 2, tomul I

SUMAR

CONTENTS/TABLE DES MATlfeRES/INHALTSVERZEICHNIS

O R A ^ U L IN A N T I C H I T A T E T H E T O W N D U R I N G A N T I Q U I T Y

lOANA BooDAN CATANICIU, Bemerkungcn zur rOmischen Stadt in der rumanischen Forschung 125

ALEXANDRU SUCEVEANU, Contribujii la istoria oraselor romane din Dobrogca. Note de geografie istorica / Contributions a I'histoire des villes romaines de la Dobroudja. Notes de gdographie historique 137

CoNSTANTiN Pop, Napoca — important centru urbanistic al Daciei Porolissensis / Napoca — important centre urbain de la Dacie Porolissensis 149

O R A S U L M E D I E V A L THE MEDIEVAL TOWN

TEODOR OCIAVIAN GHEOROHIU, RADU RADOSLAV, Spa^ul central al orasului medieval romSnesc extracarpatic din secolele XIV-XVI, spajiu al coeziunii sociale. Ele-mente pentru un studiu comparatist european / Der zentrale Raum rumanischer mittelalterlicher Stadte der >\Wachei und Moldau im 14.-16. Jahrhundert — ein Raum sozialer Kohasion. Elemente fur eine europaische vergleichende Studie 153

D I N I S T O R I A O R A S E L O R FROM THE HISTORY OF TOWNS

OLIVER VELESCU, „Slobozia" de la Radu Voda. Contribuiii la istoria orasului Bucure§ti fn secolele XVI-XVII / „La franchise" de Radu VodS. Contributions k I'histoire de la ville de Bucarest aux XVI-*»« et XVII-eme siMes 175

Page 4: HISTORIA URBANA

124

AUREL RADUTTU, LADISLAU GY6MANT, Autonomic $i integrare. §cheii Brajovului Intre suburbiu §i ora§ / Autonomic und Integration. Scheii Bra^ovului (Obere Vorstadt Kronstadts) zwischen Mjrstadt und Stadt 195

MARIA DOOARU, AUOUSUN MURE$AN, Sigiliile orasului Axad / Les sceaux de la ville d'Arad r 205

CORNEL CRACIUN, Orajul Quj in viziunea pictorilor interbelici locali / La ville de Cluj dans la vision des peintres de I'endroit pendant I'entre deux guerres 215

RECENZn, NOTE BIBUOGRAFICE REVIEWS, BIBUOGRAPHICAL NOTES

Le riseau urbain en Belgique dans une perspective historique (1350-1850). Une ap-proche statistique et dynamique I Het stedelijk netwerk in Belpi in historisch perspectief (1359-1850). Een statistische en dynamische benadering. 15-*"* Col-loque International / 15de International Colloquium. Spa, 4-6 sept. 1990 — Ac-tes/Handelingen. Credit Communal/Gemeentekrediet. Colecjia de istorie, Seria a 8-a, Nr. 86, Bruxelles/Brussel 1992, 527 p. + ilustrajii §1 tabele (Paul Nieder-maier) 223

RADU MANOLESCU, Ora^ul medieval tn Europa ApuseanH, Bucure^ti, Universitatea din Bucure^ti, Fkcultatea de Istorie, 1990, 342 p. (Pdl Judit) 224

MARIE BACH, OLE DEGN, PCUL STR0MsrAD, Scandinavian Atlas of Historic Towns. No. 7, Denmark, K0ge 1500-1950. Danisch Committee for Urban History, Odense Uni­versity Press, Odense, 1993, 106 p. (incluzdnd figuri %\, 27 plan$e (Paul Niedermaier) 224

Archeologides/de issledovamja v Starom Orchee (CercetOrile arheologice de la Orheiul Vechi), sub redac^a lui P.P.Bftrnea (red. princip.), N.P.Ifelnov (red. princip. adjunct), TERiaboj, R. A. Rabinovid, V.D.Gukin (secret, de red.), Editura §tiinja, Chi§i-nau, 1991, 159 p. (Victor Spinei) 225

Istoria orasului Roman (1392-1992), redactor coordonator Gheorghe David, Societatea culturaia „Roman-600", Roman, 1992, 414 p. (Gheorghe Radu) 227

CoNSTANTiN A STOIDE, IQAN CAPROJU, Relapik economice ale Bra^ovului cu Moldova. De la tnceputul secolului alXVIII-lea pdna la 1850. Chijinau, Editura Universitas, 1992, 352 p. (Mihai-§tefan Ceau§u) 228

A B R E V I E R I — ABBREVLOTONS 231

Page 5: HISTORIA URBANA

ORA§UL IN ANTICHITATE

B E M E R K U N G E N Z U R R O M I S C H E N S T A D T IN D E R R U M A N I S C H E N F O R S C H U N G

loana Bogdan Cataniciu

Seit der Renaissance wuchs das Interesse fOr die Idassische Antike, die als Muster gait und dem „dtisteren" Mittelaiter vorgezogen wurde, dessen unbestreitbare Fortschritte ftlr die Menschheit man anfocht und dessen Mangel man hervorhob.

Das Interesse fur die rOmischen Ruinen, die als Baumaterialquelle bekannt und ge-nutzt wurden, auBerte sich durch das Bestreben, die Paiaste mit antiken bildhauerischen und epigraphischen Baudenkmaiem zu verschOnem. In den darauffolgenden Jahrhunderten nahm die Geschichte der Provinz Dakien immer genauer Gestalt an, durch das Anwachscn der Anzahl der epigraphischen Entdeckungen und deren zunehmend sorgSltigeres Au&eich-nen und kompetentes Eriautem. Die Entfaltung des stadtischen Lebens in der trajanischen Provinz ist uns in ihren allgemeinen ZUgen dank dieser lehrreichen, die epigraphischen Nach-richten betreffenden Studien bekannt. Das dadurch erhaltene Bild ist lUckenhaft, in eben dem MaB, in dem die Einzelheiten der Information unvoUstandig sind, und zwar sowohl, was das stadtische Leben anbelangt, als auch die Herkunft der Inschriften; ganze Gebiete sind durch Inschriften vertreten, die fUr diesen Zweck unrelevant sind. Durch das Fehlen der genauen zeitlichen Eingliederung eines Tfeils dieser epigraphischen BezUge, die ihrerseits des Ofteren undeutlich sind, bleiben mehrere Aspekte der Munizipalisierung Dakiens ungekiart. Die in-folge sporadischer Untersuchungen erfolgten archaologischen Funde boten einige Anhalts-punkte zur Bestimmung der stadtischen Zentren und hoben den Zvilisationsgrad hervor, wclcher, durch seinen Entwicklungsstand, mit den anderen abendiandischen Provinzen des Imperiums vergleichbar ist. Bis heute jedoch liegt noch kein Vorschlag fOr eine umfangreiche systematische Studie des Stadtebaus in der Provinz Dakien vor. OfEensichtlich reicht unter diesen Umstanden der Wissensstand Uber die Verstadterung und Stadteplanung nicht aus, um die genannte Erscheinung innerhalb der Herausbildung einer spezifisch ethnisch-kulturellen Wesensart rOmischer Pragung — wie die rumanische — ganzlich und zufiriedenstellend ver-werten zu kOnnen.

Im folgenden werden wir die Thesen und Ergebnisse knapp aufeeichnen, zu denen man bis jetzt beim Erforschen der Urbanisierung gelangte.

In seinem Werk Istoria Romdnilor din Dacia T-auinS^ faflte Xenopol die litcrarischen und epigraphischen Fakten zusammen, die sich auf die stadtische Gliederung der Provinz beziehen und die der Beweisgrund sind ftir das Fortdauern der dakischen BevOlkerung und deren Romanisierung durch das Heranziehen in das Wirkungsfeld des stadtischen Lebens. „Es gab Mimidpien in Dakien, weil einigen StUdten mit einheimischen Bevdlkerungen die Munidpal-privilegien genehmigt warden, welche von den ROmem schon eher fur sich gewonnen werden wollten, Stadte, die gleichzeitig ihrerseits zu einer Verlockung wurden, die bewirkten, daB auch die anderen in den rOmischen Bann gerieten. Dieses waren, aller l^rscheinlichkeit

> A . D. XENOPOL, btoria RomMor din Dada TkiUmi, Bucurefti, '19BS, S.18S-191 — sicherlich war det Umbsg, der ibm zur Verfttgung stehenden Infonnationen viel geringer aU heute, wodurch ein Teil der Betrachtungen nicht mehr gflltig ist.

Page 6: HISTORIA URBANA

CONTRIBUTII L A I S T O R U O R A $ E L O R R O M A N E DIN D O B R O G E A .

N O T E D E G E O G R A H E ISTORICA

Alexandra Suceveanu

Cercetarile de geografie istorica dobrogeana datoreaza Inca foarte mult minuiioaselor periegheze Intreprinse de hamicul topograf P.Polonic*. Pe baza lor si-au tntocmit marile sinteze privind Dobrogea romana savanji ca Gr. Ibcilescu, V PSrvan sau R. VUIpe ; i tot pe baza lor generajiile contemporane noua au adus contribuiii de o reaia valoare. Acestora li se cuvin addugate %i mai recentele cercetari aero-fotogrametrice, din rftndul carora se cuvin eviden^iate tn chip special cele ale lui A l . S. ^tefan^.

Fat^ de evolujia studiilor de geografie istorica privind tn general ImperiuJ Roman, socotim ca o parte din concluziile cercetarilor romane§ti poate fi interpretata daca nu chiar sensibil modificata. §i cdnd afirmam ca studiile de geografie istorica generaia au cunoscut o sensibiia evolujie, ne refeream la contribujii ca cele ale lui D.van Berchem', Annalina }i M.Levi* sau Fr. Vittinghoffaceasta fara a mai evoca numeroasele controverse pe care le mai comporta realitajile menjionate tn Notitia Episcopatuum, publicate tnca de la sfSriitul secolului trecut de C. De Boor*.

Reluand, tn cele ce urmeaza, concluziile unei ample anchete pe care am tntreprins-o recent, beneficiind §i de colaborarea lulianei Barnea'', se cuvine sa precizam de la tnceput ca cercetarea noastra va avea tn vedere fenomenul urban doteogean de epoca romana tncepfind cu davaeAt ptolemaice, continudnd cu municipiile din secolele Il-in p. Chr., pentru a se fnch^a cu episcopatele din Jinutul dintre Dunare $i Marea Neagra. Este deci vorba — tn esenja — de un demers dinspre istorie §i arheologie spre geografie %i chiar topografie antica, cu consecfnje pe care le speram benefice pentru toate aceste compartimente ale fenomenului urban dobrogean tn epoca romana.

»

' EPOLONIC, Natura, XXIV 1935, 6, p. 21-26; XXIV, 1935, 7, p. 18-26. 2 AL.S. STEFAN, Photo-Interprttation, I, 1986, 1, p. 1-16; H, 1986, 3, p. 27-29; Acta du CoUotjue intemalional du

C.N.R. S., Aa-at-Ptmence 1985, 1987, p. 191-209. ' D. VAN BEHCHEM, Mtmoires de la SocUU NationaU des Antiquaim de Ffcnce, 80, 1937, p. 117-201. ' A. ji M . LEVI, Itineraria Picta. Conlributio aUo studio deUa Tabula Peutingeriana, Roma, 1967. ' FR. VITTINOHOFF, Studien 2W europaisdten Vor- wid FMhgeschidite, Neumtliuter. 1968, p. 132-142; Chiron, I 1971,

p. 299-318. • C D E BOOR, Zeitschrift fur Kirchengeschidite, XII, 1891, p. 303-322, 519-534; Xy 1894 p. 573-594; pentru

sustinitorii sau criticii acestui document vezi mai departe notele 81 ;i 82. ' AL. SUCEVEANU, IUUANA BARNEA, Dacia, fiS., XXXVII, 1993 (sub tipar).

Page 7: HISTORIA URBANA

148 A L E X A N D R U S U C E V E A N U

CONTRIBUTIONS A L'HISTOIRE DES VILLES ROMAINES DE LA DOBROUDJA.

NOTES DE GfiOGRAPHIE HISTORIQUE

Rdsumd

L'6tude qui pr6cfede comprend I'histoire des villes romaines de la Dobroudja entre le n-eme et le VI<"« si6cle ap.J.C, divis^e en trois parties, a savoir:

1. La signiiication du texte de Ptolemfie pour prouver I'existance des civitates k c6t6 des canabae baties autour des camps militaires, situation dans laquelle se trouvent les civitates de Itoesmis, peut-fitre celles de Aegyssus, Axiopolis, Carsium et eventuellement Noviodunum; pas de preuves arch6ologiques pour Sucidava et Dinogetia.

2. A c6t6 des municipes de Durostorum, Ttopaeum Itaiani, H-oesmis et tout r6cemment Noviodunum, I'dtude de la Tabula Peutingeriana — comparde avec VItinerarium Antonini — permet d'ajouter eventuellement aussi la ville d'Axiopolis.

3. La comparaison entre les territoires des villes des II-ime_ni-enie sifccles et les &vtch€s du Vl-iin' si6cle ap.J.C. — p6riode pendant laquelle on peut suivre d'une part I'histoire des camps du Danube, devenues entre temps villes, d'autre part ranciennet6 de I'organisation hi6rarchique chrdtienne de la zone — autorise I'agrandissement dunombre des territoires urbains du Haut-Empire.

Page 8: HISTORIA URBANA

NAPOCA — IMPORTANT CENTRU URBANISTIC AL DACIEI POROUSSENSIS*

Constantin Pop

In cadrul provinciei Dacia PoroUssensis (partea nord-vestica a provinciei), un rol im­portant 1-a jucat ora§ul Napoca.

El s-a dezvoltat, mai intai ca un vicus (sat), pe locul unei stravechi a§ezari autohtone dacice al carui nume tl poarta (amintit tn Geog-aphia lui Ptolemaeus^, Jhbula Peutingeriana etc., iar pe teren urmele unei a§ezari dacice au fost depistate la Somejeni^).

Ridicat la rangul de ora§, Napoca prime^te oficial titlul de municipium Aelium Hadria-num Napocense (sau Napoca), denumire cunoscuta, de exemplu, de pe un text epigrafic al unui altar, dedicat lui luppiter Optimus Maximus Conservator^, altar ridicat prin grija a doi duumviri quinquennaks (primari), Caius Numerius Decimus %[ lulius Ingenuus.

Nucleul viitorului centru urban n formeaza grupul de cetajeni romani, a^ezaji aici tnca din primii ani dupa cucerire, cSnd Napoca a fost amintitS In 107-108, pe miliarum-nX („borna Idlometrica") de la Aiton*. O dezvoltare rapida §i viguroasa i-a asigurat, foarte devreme, ridicarea la rangul de municipium (pe timpul lui Hadrianus, probabil, prin anii 117-118) §i apoi, de colonia, fn vremea lui Marcus Aurelius sau eel mai tflrziu a urma§ului sau, Commodus (a doua jumata secolului II d. Ch.), dupa cum rezulta din titlul de colonia Aurelia Napoca, pe care ora^ul 11 poarta tn cflteva inscripjii, printre care exemplific monumentul epigrafic dedicat lui Liber Pater, de catre decurionul (membru In consiliul ora§enesc) Publius Aelius Marcianus'. Tbt atunci prime§te §1 dreptul de ius Italicum („dreptul italic", scutire de impozite).

Propa^irea rapida a ora5ului se datoreazS, In primul rflnd, plasarii sale In mijlocul unui teritoriu agricol fertil, pe malurile rflului Samus (Some§), la intersec^ia mai multor artere de comunicatii terestre, dintre care una era „marcle drum imperial", cc venea de la Potaissa (lUrda) §i continua, spre nord, pSna la Porolissum (Moigrad). In apropiere, la vest, in actuala localitate Giiau, se gasea castrul a/a-ei Siliana, care asigura apSrarea a^ezarii. In Napoca i§i aveau sediul, daca nu permanent, macar un timp, guvematorul §1 procuratorul financiar al Daciei Porolissensis.

La o data neprecizata, Napoca a fost Inconjurata de un putemic zid de incinta. Pome-rium-\i\, judecflnd dupa Intinderea ruinelor romane, aflate ocazional prin diferite lucrari edilitare, pare sa fi acoperit o suprafa^a de circa 32,5 ha (650 x 500 m). Dupa tehnica

• Vereiunea comunicirii prezentati in limba francezi la Colocviul romano-etvetian despre politica edilitari a

Imperiului Roman (Deva, octombrie 19<)1).

» PrOLEMAEUS, in, 8, 4.

2 I. MlTROFAN, Dexoperiri taheologice in Cluj }i imprejurimi, m:A.M.N., II, 1965, p. 666.

• C..'... , ;i, 14.465.

' : / L, III, 1.627.

• OVAK, Kdzleminyek az EnUfy Nemzeti Miaeum £rem-ts RipsiffAribdl, I, 1941, p. 111.

Page 9: HISTORIA URBANA

152 CONSTANTIN POP

NAPOCA — IMPORTANT CENTRE URBAIN DE LA DACIE POROUSSENSIS

R6sum6

Dans le cadre de la province Dacia Porolissensis la ville de Napoca a jou6 un r61e important.

EUe s'est diveloppie, d'abord, comme un vicus, sur la place d'un trfes ancien 6tablisse-ment autochtone dace, du quel elle prend son nom.

Un groupe de colons forme le noyau du prochain centre urbain; des citoyens remains, etablis ici ddpuis les premieres anndes aprfes la conqufite, quand Napoca a 6t6 mentionnde en 107-108, sur le miliarum de Aiton. Un d6veloppement rapid et vigoureux I'a 61ev6e au rang de municipium (pendant le temps de Hadrien, probablement, vers les anndes 117-118) et, puis, de colonia, pendant I'dpoque de Marc Aurile ou plus tard par son successeur Commode (deuxidme moitid ou fin du II-*"' sihcle apr. J. C ) .

A Napoca se trouvait le sifege — au mois temporairement —, du gouverneur et du procureur financier de la Dacia Porolissensis.

Le pomerium de Napoca paratt avoir recouvert une surface d'environ 32,5 hectares (650 X 500 m, voir la fig. 1).

Napoca a 6t6 en mSme temps un important centre administratif, economique, culturel et spirituel de la Dacia Porolissensis.

En ce qui concerne les arts, on remarque un style bien ddfini („cercle culturel", dis-tingu6 par les sculptures de la Dacie iVajane).

A Napoca, aprfes „la retraite aurdlienne" (271 apr. J. C.) la vie continue dans des formes plus modestes, mais les nombreuses traces matdrielles (dat6es du lv-*°>«-VI-*"« sificles et des autres plus tardives) prouvent I'habitation ininterrompue de la ville, avec un d6veloppement de plus en plus puissant du Moyen Age jusqu'a nos jours.

Page 10: HISTORIA URBANA

ORA§UL MEDIEVAL

SPAJIUL CENTRAL A L ORAl^ULUI MEDIEVAL ROMANESC EXTRACARPATIC DIN SECOLELE XIV-XVI, SPAJIU A L COEZIUNH S O C L U J :

ELEMENTE PENTRU UN STUDIU COMPARATIST EUROPEAN

Ifeodor Octavian Gheorghiu — Radu Radoslav

Obiectivele comunicarii se inscriu in preocuparea de a Integra feijomenul urban ro-mdnesc medieval tn realita^ile europene contemporane, cu foloase de ambete pSr^i. tn acest sens, se vor urmSri relaiia tipologii thtre spaiiul central urban european ; i eel autohton ; i relafia tntre funcfionalUatea fi simbolica acestor spaja, privite tntr-o perspectivfi istoricS.

Considera^iile privitoare la aceste aspecte fac recurs la realita^ile determinante §i deter­minate de stabilitatea structurilor urbane tn evolu^ia lor temporaia. Aceasta, nu tndeajuns ob-servata %i studiata de literatura de specialitate europeand, are explica^ii multiple | i consecin^e benefice pentru cercetator K Parole tntregului a cdrei finalitate este stabilitatea ; i permanen^a sunt: o legisla^ie ferma, interna §i de relajionare cu exteriorul, altfel spus, privind sistemul proprietayior, regimul cadrului construit (edificare, mo§tenire, tnstrainare, schimb etc.) §i precizand relajiile cu feudalitatea, biserica sau puterea centraia, apoi libertajile individuale | i colective, conducerea, programarea §i operarea la nivel urban sau zonal, forja economica, o cultura specifica, tn care tradi^a joaca un rol important, materialitatea alcatuirii, din ce tn ce mai stabile, j i , nu to ultimul rand, coeziunea §1 forja comunitayior.

Mentalitatea urbana, diferita tn mod esen^ial de mentalita^le altor comunita^i sau enti-tay (sate§ti, monahale, nobiliare) este caracterizata tn primul rSnd prin unitatea de aspira^ j i acfiune. Este una din explicajiile acordajului fntre tendinjele centralizatoare ale unor monarhi | i caracteristicile psihosociale ale comunitStilor ora^ene^ti. Comuna urbana devine treptat un loc al rezisten^ei impotriva oricarui mod de interven^ie voluntara, de la cea brutaia armatd, la cea persuasiva, politica, economica sau administrativa, care ar fi putut sa-i pericliteze

> Unul din cigtiguri este dl, pomind de la constatarea privind itabilitatea structurilor urbane, evolujia otagului se poate studia prin metode planimetrice, deci tesUnd, de pildi, informa{ia oontinuti de reteaua de strizi }i zonarea de la un moment dat. Este evident taptul ci metoda trebuie cotoborati cu datele istorice, arheologice etc, dar poate functiona ]i In situate de penurie a acestora. IVatarea generali a problemei, indusiv bibliografie, vezi tn Moiphologie urbane et pavellairt, Saint-Denis, 1988, passim. i^Iicaiea metodei la spajiul romanesc extracarpatic (i bibliografia acestei probleme, vezi la T. O. GHEOROHIU, Mieologie p pUmimetrie — unek aspecte de istcrie urixmi medievala romSneasci extracarpeaiei, tn: S.C.I.VA., 41, 1990, 2, p. 190 gi urm. Ftentru li-ansiNania metoda este folositi in cercetare de citre P.NIBDERMAIER, in special in SiebenbOrgische Stadte, Bucurefti, 1979, }i M.TANASE, ViUes neuves en Thaaih/anie entn lesXII-^^XIII'^ siides?, tezi de doctorat, Saint-Denis, 1981.

Page 11: HISTORIA URBANA

Spatiul central al ontolui medieval 173

vizibilfl a cazurilor de regres. Evenimente militare $i politice deosebit de grave pot fi, de asemenea, puse tn legftturfl cu procesul amintit.

tn cSteva rdnduri am pus ovarea structurilor urbane de la cumpflna secolelor al XlV-lea %i al XV-lea, coerente §i riguros stSpflnite spajial, pe seama implementflrii unor modele uzuale europene, fie datorate importului realizat prin intermediul commko^or coloniste (Campulung, Baia, Siret) fie prin acfiunea de urbanizare ini^ata de primii domrd ai statelor centralizate (Suceava, Roman, Buzflu, Targovi§te, Pite^ti etc.)».

Reluflm argumentele: un brusc salt valoric, surprins arheologie %i documentar, al viejii economice tn ansamblu, aparijja unor timpurii biserici parohiale, ctitorirea de cfltre domnie a unor importante ansambluri uzflnd de me$teri $i modele strfline spajiului autohton, o extrem de probabilfl acjiune de organizare globaia a viejii statale tn care ora§ul tn restul Europei, de sute de ani, incepuse sfl ocupe un rol important. Ar fi vorba a§adar, despre recursul la modelul oferit de alte provincii europene. Referitor la ora§ul propriu-zis, argumentele promovarii unor tipologii vehiculate tn Europa secolelor anterioare dar %\ acelui moment, trebuie asociate cu cele referitoare la organizarea municipaia cu totul asemanatoare ora§ului german sau zonei sale de infiuenja. Argumentul referitor la feptul ca tipologia piejelor alungite este un semn al spontaneitajii ocupSrii spajiului, credem ca este pus serios la tndoiaia de evolujia amintita a modelelor sileziene, rod al unei promovari centralizate dirijate. Chiar dimensiunile piejelor sunt apropiate, daca nu identice.

Este evident, din cele aratate pana aid, ca spajiul central comerdal al orajelor noas­tre este adevaratul depozitar al istoriei urbane timpurii iar considerajiilor planimetrice este necesar sfl li se adauge cele arheologice, localizate, dupa ijtiinja noastra, tn rare cazuri, tn acele zone. Aceste investigajii, acolo unde mai este posibil, vor constitui verificari ale unor ipoteze sau nuanjari ale rezultatelor. Este de fapt un apel la colaborare.

D E R Z E N T R A L E R A U M R U M A N I S C H E R M I T T E L A L T E R U C H E R S T A D T E D E R

W A L A C H E I U N D M O L D A U I M 14.-16. J A H R H U N D E R T — E I N R A U M S O Z I A L E R

K O H A S I O N . E L E M E N T E F U R E I N E E U R O P A I S C H E V E R G L E I C H E N D E S T U D I E

Zusammen&ssung

Das Hauptanliegen der Arbeit besteht in der Neuwertung der Entwicldungsmerkmale betref-fend die Zentren der rumanischen sOdlich und Ostlich der Karpaten gelegenen Stadte. Die Arbeit sttltzt sich auf griindlich erforschte Dokumente, auf planimetrische, funktionelle, mor­phologische u. a. Untersuchungen, auf neugewertete archaologische F&kten, auf allgemeine, anhand einer Gruppe von fllnfeehn bis zwanzig Stadten durchgeflihr te Studien sowie auf etwa sieben bis acht Rillstudien.

Wir sind der Meinung, dafl die soziale Kohasion, die Einheit im Handeln, die eines der Hauptmerkmale der Stadt darstellt, gewisse raumliche LOsungen bedingt hat, unter de-nen dem Platz oder dem System von Hauptpiatzen eine wesentliche Bedeutung zukommt. Die Studie untersucht den genannten Aspekt, der in den verschiedenen Gebieten Europas

" T. O . GHEOROHIU, Metodi... I-n, pawim, in: Arheologie..., p. 193.

Page 12: HISTORIA URBANA

174 T B O I X » OCEWIAN OHEORomu, RADU RADOSLAV

anzutreffen ist. Dabei werden gewisse morphologische Merlonale erdrtert, die aus eben jenen V^rhaltenseigenhalten folgen.

Diese Ermittlungen wurden mit jenen verglichen, die filr vier Stfidte aus der Moldau und der Wachei angestellt wurden — bei denen die oben genannten Forschungen, minde-stens bis zum 16.Jahrhundert, zu flhnlichen Ergebnissen gefOhrt habcn —, woraus sich der SchluQ ergab, daB das Verhalten der Stfldtebewohner in der ersten Entwicklungsetappe des einheimischen Urbanismus (13. bis 16.Jahrhundert) Ahnlichkeiten mit jenem des Ubrigen europflischen Raumes aufweist.

Die Umgestaltungen im rumilnischen stfldtischen Leben, die einen Ifeil des \%rflnde-rungsspektrums aus dem Bereich der einheimischen Gesellschaft nach der zweiten HSlfte des 16.Jahrhunderts darstellen, fOhrten zu morphologischen Umgestaltungen, die desgleichen erforscht werden.

Page 13: HISTORIA URBANA

DIN ISTORIA ORASELOR

„SLOBOZIA« DE LA RADU VOD^ CONTRIBUTII LA ISTORIA ORASULUI BUCURE§TI tS SECOLELE XVI-XVn

Oliver Velescu

tn a doua jumatate a veacului al XVI-lea, Bucure§tiul era un ora§ prosper, tn care via^a economica pulsa tntr-un ritm stabil. Marii negustori vSnd ; i cumpSrfi mfirfuri §i de dincolo de Dunare $i de peste Carpa^; midi negustori §i me§te$ugarii locali t§i desBlceau marfa tn tflrgul orajului. E drept, aspectul urban al orasului, cu casele sale de lemn, nu corespundea etaionului apusean cu care-1 compara caiatorii trecatori prin ora§, dar grija pentru aspectul strazii (podine de lenm) lasa tnsa sa se tntrevada preocupari de ordin edilitar, specifice pentru un ora§ de cflmpie, tnconjurat de codri uria§i, furnizori ai materialului lemnos, considerat tn acea epoca inepuizabil.

Marturiile documentare dovedesc ridicarea economica a ora§ului tn secolul al XVI-lea, ca o consecin^a directa a politicii protectioniste ini^ata de Neagoe Basarab, tncepfind din anul 1517. Analizdnd tabelele statistice tntocmite de Radu Manolescu pentru prima jumatate a veacului, reiese ca Bucure^tiul a avut de tnfruntat concuren^ ora^lor de sub munte, sin-gurele pieje deschise negustorilor bra^oveni. tn ordine valorica, Bucure^tiul ocupa tn schim-burile cu Bra§ovul, tn medie, doar locul ^se, fiind concurat de nu mai pu(in de 28 de localita^i din Jata Romdneasca participante la acest comer^i. Desigur, limitarea acoesului negustorilor bra§oveni pe pia^a bucure§teana a dus la cre§terea rolului negustorilor locali, la o dezvoltare a me§te;ugurilor locale, dar $i la o cre§tere tn importanja a negustorilor sud-dunareni, fenomen accentual ; i prin tnSsprirea monopolului turcesc. Orientarea Bucure$tiului spre pia{a Levan-tului va avea importante consednje tn viitoarea dezvoltare a ora§ului din toate punctele de vedere.

Se desprinde astfel imaginea unui ora; cu o intensa circula^ie nu numai de marfuri, d | i de oameni §i idei. Au fost ani de prosperitate, exprimata poate eel mai elocvent tn arhitectura eleganta, sobra §i demna a sfintelor biserici, ridicate de-a lungul anilor veacului al XVI-lea. Pentru tema acestui studiu, amintim mareaja manastire, ridicata de Alexandru Mircea Voievod „den jos de Bucure^ti", dominand orasul de pe tnaitjmea pe care a fbst

< Ftntni cvprinderea fenomenului IB anumblu a M vedea itudiile lui R. M A N O L E S C U : Sehimbul de m&fim dinirt Tarn Rem6neiae6 p fira}ov bi prima jumiuiu a secolutui al XVI-lea, in: S.M.LM., H , 19S7, p. 1 1 7 , Atpeete din iHoria negofubu bucunjlean h secolul al XVI-ka, in: S. R. I., X , 1959, nr. 5 | i Comerpd Tini Rom^efii f MoUcvei cu Braiowl (seccMe XIV-XVI), Bucureiti, 1965.

Page 14: HISTORIA URBANA

„Slobozia" de la Radu Vodi 193

cilor nou construite sau reScute: Sf. Nicolae — Brofteni (reciadita tn 1731), Sf. Dumitru — Slobozia (reciadita in 1743), Potoceanu (1765) numita mai tanriu y^ostol (confundata de multe ori cu biserica Sf.Apostoli, a Tamovului), avand parohia fn dreapta Dambovit,ei ^i biserica pe malul opus $i, tn fine, parohia $i bnsericaSf. Spiridon Nou construita tn 1766. O biserica de lemn'', semnalata tn 1726 este greu de localizat. Aceste parohii, adevarate comu-nitaii de cartiere, cu responsabilitati juridice colective, care se vor confunda cu mahalalele, dandu-le §i numele lor, vor sta la baza organizarii administrative a Bucureftiului, chiar de la inceputurile ei, sub Alexandru Ipsilanti (1774-1782).

Din Catagrafia de la 1798 lipse§te mahalaua Slobozia. Poate fi o omisiune, a$a cum crede lonescu-Gion care a publicat-o, dar sunt mai multe documente, din ultimul patrar al veacului al XVIII-lea, care fac menjiunea: „Mahalaua Bro§tenilor ce se cheama Slobozia Domneasca" (iulie 1775)'« sau: „... langa biserica Sf.Spiridon Nou tn mahalaua Brojteni" (14 martie 1781)". Nu credem ca este o omisiune | i nici o confuzie'*. Bro§tenii, ca toponimic, sunt atestaji prima data tn 16 iunie 1647 %i credem ca acesta este numele popular al zonei „den jos de Bucure§ti" §i tn care s-a operat cu nojiunile juridice de „slobozie": Slobozia manastirii Radu Voda $i Slobozia Domneasca. Actele de la s^r|itul secolului al XVIII-lea §i din prima jumatate a veacului al XlX-lea pomenesc Slobozia ca o mahala unitara. Nu se mai fece nici o distincjie tntre vechea enclava privilegiata juridic $1 cartierele formate tn jurul ei, am spune odata cu ea. Ca§tigarea de drepturi similare cu obligaiiile fiscale ale locuitorilor tnvecinaji a tnsemnat §i dezagregarea juridica a sloboziei medievale de la Radu Voda.

Amintirea ei va fi pastrata prin numele mahalalei, apoi al cartierului modem, p&a& tarziu tn anii de la jumatatea secolului al XX-lea, mai precis pdna tn anii 1962-1964, c&ai a fost strapunsa magistrala Nord-Sud, actualul Bulevard Dimitrie Cantemir. Astazi, doar biserica, prin numele de Slobozia, pastreaza amintirea unor vechi randuieli feudale.

FRANCraSE" DE RADU VODA A BUCAREST. CONTRIBUTIONS A L'HISTOIRE DE LA VILLE DE BUCAREST

AUX XVI-»~ ET XVlI-*— SifeCLES

Resume

Cette 6tude poursuit les commencements et le developpement, jusqu'a sa disparition a la fin du X V i n - ' ^ e sitele, d'une franchise etablie le 6 Septembre 1613 en faveur du Monastfere de la St. THnite de la ville de Bucarest.

Connu a Bucarest sous le nom de „Monastere Radu Voda", son second fondateur, le prince rdgnant de la Vklachie, Radu Mihnea (1611-1616 et 1620-1623), ce monastfere se trouve sur la rive droite de la rivifere Ddmbovitza, quelque part au sud-est de Bucarest.

Les documents prouvent que le territoire sur lequel a 6t6 conced6e cette franchise faisait partie du territoire mdme de la ville. Cet etablissement, situe pas loin de la foire de la

" G . POTRA, o/i C(t, p. 311.

" I . L E O N T E , AMvele Statului. Aatle sectid Bunuri Puhlice. Bucurefti. Ministirea Radu Vodi. Indice crondogic,

Bucurejti, 1948, p. 86, nr. 1466. " I. § U C U , M . R A N O I U , op. cit., I, nr. 7261.

^ I. L E O N T E , op dt, nr. 506, p. 43.

Page 15: HISTORIA URBANA

194 O L I V E R VE L E SCU

ville, a fait surgir un certain nombre de particularitds dues a la pression de la ville sur cette enclave protdgde par des immunites ftodales.

Les gens colonis6s proviennent surtout de la P^ninsule Balkanique: Bulgares, Grecs, Waques, r6fugi6s a cause de I'oppression turque. Mais, s'y ajoute, et sont bien accueillis, des Roumains arrivants de la Moldavie, ainsi que des paysans asservis, enfuis des domaines seigneuriaux du pays.

La fondation de cette franchise s'inscrit dans une politique plus large, de redressement 6conomique, men6e par le prince Radu Mihnea, suite aux effets d'une crise agricole, produite par „la revolution des prbc" et suite aux guerres contre les Hires, entre 1594-1611.

De ce c6te de la ville prit naissance le quartier des tanneurs, des artisans ainsi que des reprdsentants de la bourgeoisie bucarestoise, totalement opposes par leur comportement et leur mentalite aux conceptions et aux coutumes fSodales du monastfere. Les conflits con-cement surtout les vignobles et les vergers des citadins, ainsi que le commerce du vin, sujets sur lequels le monastfere 6met des pretentions a titre fdodal. L'introduction des relations a base de contrat, ainsi que le payment en monnaie, a la place de la dtme en produits, prouve la dissolution des rapports'feodaux. he processus de roumanisation des habitants, arrives de I'autre rive du Danube se developpe rapidement, et lis sont fecilement integres, grace a leur mfime crpyance orthodoxe. L'accroissement de la population conduit a la for­mation de paroisses, tout autour des quatre nouvelles eglises, baties a la fin du XVII-*™ siecle. Ces paroisses font surgir de quartiers, qui seront mentionnes dans la premiere action d'arrondissement administratif de la ville de Bucarest, en 1774.

Page 16: HISTORIA URBANA

AUTONOMIE §1 INTEGRARE. §CH£n BRA^OVULUI INTRE SUBURBIU §1 ORA$

Aurel RSduJiu — Ladislau Oy6m&at

In a doua jumatate a secolului al XV-lea, agjomerarile umane constituite fn §i in jurul burgului medieval (Innere Stadt) al Bra§ovului' erau suficient de avansate pentru a recunoa§te fd evolujia lor unele trasaturi caracteristice ale dezvoltarii urbane a;a cum le-a definit acum mai bine de cincizeci de ani Henri Pirenne^, avflnd In vedere, desigur, Europa Occidentaia, sau ca sa ne situam tn contextul geografico-istoric propriu cazului nostra, cum le-a tntrevazut fn ultimii ani, printre al^i, istoricul maghiar Gytfr^ GyOrgy'.

Stadiul acestei evolu^ii — tn perioada la care ne-am referit — se reflecta, de altfel, cu destuia acurateje, tn izvoarele vremii*, pentru a putea fi reconstituit cu oarecare exactitate, chiar daca nu tn toate detaliile, %i tn ce priveste Bragovul.

In mijloc cetatea, ale cSrei Inceputuri dateaza din prima jumatate a secolului al Xlll-lea, dupa cronicile sSse^ti la 1203, inconjurata de nelipsitele fortifica^ii (lan^uri $i ziduri de incinta, contraforii, bastioane, porji trainice — un sistem complex de aparare construit tn etape intr-un rastimp de mai bine de trei secole)'; tn acest Imere Stadt, construciia impunatoare a Bisericii Negre, pia^a centraia cu edificiul primadei, o casa de comer^, pieje cu destinajii speciale: de pejte, de vite, de cai, de grSne, un ban, bai publice, spitale, numeroasele ateliere ale me§terilor bresla§i, pravaiiile negustorilor, casele ora§enilor, orSnduite pe strazi ^i grupate pe cartiere, o comunitate umana riguros articulata fn urbanitatea ei socio-economica, juridica, spirituaia, care, la fnceputul secolului al XVI-lea se estimeaza la peste 10000 locuitori.

Extra muros, Bra§ovul cetate este anturat de trei suburbii: spre nord-vest Bra§ovechi (dy aid Stat 1480, civitas vetus), cu acces prin Poarta Vamii, considerat a fi fost locul de a§ezare a primilor oaspeji, spre nord-est Blumana (Plumen aw 1480, Pratum florum. Sub-

> 1235: Corona; 1252: term Banau; 1271: Bnau; 1288; Braso; 1294: Brofov; 1336: Corona; 1399: Corona sau vulgahler Brasdio precum | i alte mentiuni documenUre, cl C. SuciU, Dicfionar istoric al localit&fior din Thansilvania, I, Bucuresti, [1967). p. 101; GY6RFFY GY. , AZ Arpid-kori MagyarorsAg tdrtlneti fSUrajza, 1, Budapest, 1987, p. 827-828.

' H.PIRENNE, Les viBes du Moyen Age. Essai dtiiOom iconomique et sociale, Bruxelles, 1927; idem. Lei viUes et les institutions urbaines, I, Puis, BruxeUes, 1939.

' GYiRFFY GY., op. cit; idem, Les dibuts de I'tvolution urbaine en Hongrie. Cahiers de civilisation mtditvale, 1969, XII.

' Urkundenbuch zur Gesdtichte der Deutschen in Siebenbiirgen, I-VI; QueUen oar Gesdiichte der Stadt Kronsladt, I-VII.

' Dreptul orajului de a se incoDJura cu ziduri de aparare fusese acordat de Ludovic I, privilegiu intarit ji de Sigismund, la 1395; Ub., Ill, p.l41-14Z

Page 17: HISTORIA URBANA

$cheii Bniovului intra lubuibiu | i on( 203

se realizeaza %i un obieaiv cultural de mare Insenmatate pentru romanii bra§oveni — des­chiderea gimnaziului ortodox. Dilema autonomie-integrare, care a dominat viaja comunitajii din §chei timp de un veac $i jumatate, dispare astfel sub impulsul impetuosului proces de modernizare care matura privilegiile ; i structurile medievale anacronice. De-acum dezidera-tele 5i tendinjele de emancipare ale comunitajii romane^ti de aid devin o parte integranta a mi§carii najionale duse cu mijioacele %i metodele luptei politice modeme.

AUTONOMIE UND INTEGRATION. $CH£n BRA$OVULUI (DIE OBERE VORSTADT KRONSTADTS) ZWISCHEN VORSTADT UND STADT

(Zijsammenfassung)

Der Aufsatz bringt einen chronologischen Blick auf die Entwicklung einer der drei Vferstadte Kronstadts (dy aid Stat; Blumenau und §cheii Bra^ovului), die sogenannten extra muros, welche die Innere Stadt umgeben. Es handelt sich um die im 9.-13. Jh. datierende vorsachsiscbe Siedlung, deren Ortsname ^chei eine mmanisierte slavische Kolonie anzeigt.

Von sachsischen und szeklerischen Vorstadtkemen umgeben entfaltete sich §cheii Bra§ovului unter ganz spezifischen Bedingungen. Eine unmittelbar stadtische Mentalitat, ja sogar ein „Stadtpatriotismus" (J. Le Goff), die nachhaltige „Glaubensstarke", mit der Beharr-lichkeit im orthodoxen Glauben streng verflochten, andererseits aber der Dynamismus auf wirtschaftlicher Ebene gingen hervor. Die rege Handelstatigkeit, die Handwerke und Zunfte, legten ein Zeugnis bezQglich des Reichtums der §chei-Bewohner ab. Als gegen Ende des 17. Jh. die habsburgische Herrschaft in SiebenbUrgen eingefiihrt wurde, erfafiten die Kauf-leute von §chei die Gelegenheit, ihre Privilegien zu starken und zu erweitern. Es gelang ihnen bis Ende des 18.Jhs., 79% des Osthandels der Stadt Kronstadt in ihre Hande zu bringen, obwohl sie ihre Interesse auch weit nach Westen (Wien, TMest, Graz) fflhrten. Aus den offi-ziellen Berichten der ZoUbehOrden (1830-1832) geht hervor, daB die steigende wirtschaftliche Entwicklung auch in der ersten Haifte des 19.Jhs. fortgesetzt wurde. Die Summe der von den Kaufleuten aus §chei gezahlten ZOlle ist ISmal grosser als jene, die von den sachsischen Kaufleuten aus Kronstadt gezahlt wurde. Das beachtliche wirtschaftliche Potential rief die Bestrebungen nach einer selbstandigen Entwicklung hervor.

Es gab zwei Hauptrichtungen der wirtschaftlicben, administrativen und kulturell-kirch-lichen Forderungen: die Bildung von autonomen Strukturen und eine gleichberechtigte In-tegrierung in den schon vorhandenen Stmkturen. Die denkschriftliche Bewegung wurde als Kampfesmodalitat verwendet. Gesuche und Denkschriften wurden dem Kronstadter Ma­gistral, dem Gubemium und dem Thesaurariat von SiebenbOrgen, den kaiserlichen Hof-behOrden aberreicht. Die Rumanen von §chei konnten dabei auch auf die Unterstfltzung seitens der siebenbUrgischen, illyrischen, Karlowitzer Orthodoxie rechnen.

Der Besuch des Kaisers Joseph U. in Kronstadt (1773) hatte als Folge die Erlasse von. 1784-1785, deren Inhalt die gleichberechtigte Eingliederung der §chei-Bewohner in die Kronstadter Stadtgemeinschaft bestatigte. Die Widerrufung des „reaktionaren Regimes" fUhrten jedoch zu einem MiBerfolg dieser Bestrebungen.

Page 18: HISTORIA URBANA

204 AUREL RADUTIU, LADISLAU GYSMANT

Feraer, seit etwa 1820, trat ein neues Ziel in den Mjrdergrund: die Kaufleute von §cliei sahen die LOsung der Autonomieftrage in der Bildung einer eigenen Handelsgemeinschaft. Der 1820 und dann 1838 verfeBte Statutentwurf wurde erst 1847 im Rahmen der Hofkanzlei besprochen. Dabei verteidigte Rat Conradsheim den Gesichtspunkt des Kronstadter Ma­gistrals hinsichtiich der Einschrankung des Xatigskeitsbereiches der Zunftgesellschaft und deren totale Unterordnung gegenUber der Kronstadter BehOrde.

Die ungOnstige Sachlage wurde durch den Ausbruch der Revolution von Grund aus geandert. Der ErlaB der Sachsischen Nations-Universitat vom 3. April 1848 erfQUte alle For­derungen der Rumanen vom KOnigsboden. Bald nach der Revolution wurde die Handels-gesellschaft unter dem Namen Levantimsches Gremium gegrUndet und ein orthodoxes ru-manisches Gymnasium erOShet. Von nun an gehOrten die Emanzipationsbestrebungen der rumanischen Gesellschaft von §cheii Bra§ovului der gesamten nationalen Bewegung an.

Page 19: HISTORIA URBANA

SIGIUILE ORA^ULUI ARAD

Maria Dogaru, Augustin Murejan

Sigiliul a constituit, pentru persoane ca §i pentru comunitd^le sociale, expresia dem-nita^i §i liberta^i. tntr-adevSr, beneficiau de dreptul de sigiliu cei care, fiind liberi, puteau participa ca parte sau martor la tncheierea unor tranzac^ii, de reguia la atestarea schimbului de proprietaji ori la acordarea de privilegii.

cat prive§te comunita^le sociale, tn special a§ezarile urbane, sigiliul a dat expresie dreptului localnicilor de a se organiza $i a ac^iona tn vederea rezolvarii problemelor impuse de dezvoltarea social-economica. Marturiile documentare ce s-au pastrat probeaza faptul ca buna administrare a unei a§ezari presupunea dotarea acesteia cu trei elemente: 1) ciadirea unde organul administrative ales sa-§i poata desfa§ura activitatea; 2) clopotul prin intermediul caruia ob§tea era tn^tiinjata despre evenimentele importante; 3) tiparul sigilar^ cu care se dadea putere legaia actelor emise, se tntareau tnscrisurile prin care se instituiau reglementarile tn vigoare tntr-o etapa sau alta. Informa^iile documentare, ca §i marturiile sfragistice ce s-au pastrat de la centrele urbane de pe cupnnsul U-ansilvaniei' ne permit a constata faptul ca acestea, trecSnd in evolu^ia cunoscuta de la stadiul de tfirg la acela de ora§, ora§ liber (liber

' \ezi Corpus des sctaux franfais du moyen ige, torn premier, Les sctaux des wUes, realizat de Brigitte Bedos, Paris,

1980 (prefaji semnati de Jean Favier). 2 Numeroase reprezentiri sigilare provenind de la localiUtile din Tiuisitvaaia aduc sub ochii no tri imaginea

ediflciultti sfatului orijenesc. Remarcim printre acestea matricea sigiiarii a Forului domenial Bian pentru cele japte sate (se consetvi la Arhivele Statului Brayw, Colecfia sigilii, nr. 189), avind in emblem! o constructie masivi %i fapte locuinte mai mici, toate cu un steag in partea superioaii, semn al organului oficiaL Reprodus in lucrarea MARIEI D O O A R U , Colec^le de matriee sigUat aUAihivelor Statului, D. G.A. S., Bucurefti, 1984, p. 136, fig. 6.

' Opinii in legituri cu sigiliile orljenejti fi-au exprimat: F . Z I M M E R M A N N , Das mitlelalteHicht Siegel der Stadt Kronstadt wid des BurzenUnder Distriktes, !n: Kontspondenzblatt, I, 1878, p. 107-121; idem. Das aUeste Siegel der Stadt Hermannstadt, tn: Korrespondenzblalt, I, 1878, p.2-5; idem. Das miltdalteriiche Siegel der Stadt Bistritz, in: Korrespondenzblatt, \, 1882, p. 2-5; V . A . U R E C H I A , Sipliul TAgului Pielrei, jud. Neattt Notitji istoricd, iaiAnalde Academiei Romdne, MemoriUe Sectiei istoriee, II, torn X 1887-1888, p. 235-243; D . D A N , Un document rom&nesc cu marele sigiliu din TOrgul Baia, in: Junimea lilerari, IV, 1907, p.55-57; A L . I . D U M T T R E S C U , Peeetea lattneasci a Ompulungului (O ipotezi), in: Secolul, VIII, 1907, nr.222, p. 10-12; A I - L A P E D A T U , O noui naratiune a luptelcr dintre Movilejti (1600-1607) ji sigiliile Romanului ji Campulungulm muntean, in: Convorbiri literare, X L I , 1907, p.9-13; idem, AntiMta^le de la Baia, in: B.C.M.I., II, 1909, p.53-64; EViRTOSU, Din sigiloff^a Moldovei ji J&rii Romdnefti, in: D.I.R., II, Bucurefti, 1956, p.437-450; idem, Sigilii de tdtguri ji oraje din Moldova ji Jara Romineasd, in: A.U.B.I., VI, 1956, p. 135-155; D . Q U R E A , Siplii medievale ale orajelor din Moldova, in: S.C.S.I., VII, 1956, fasc2, p. 157-164; S.IAKO, Sig^afia cu referire la Tiwisilvania (ptni la sfdrjitul secoMui al XV-lea), in: DIR., II, Bucurejti, 1956, p.561-619; A . S A C E R D O T E A N U , Condi^ in cart a apSrut sipliul orojului Bucurtjti (secXVI-XVIIl), in: Glasul Biseridi, 1962, nr. 11-12, p. 1 - U ; P .CERNOVODEANU, N. VATAMANU, Considera^i referitoare la pecefile crojubii Bucurtjti in secolele al XVI-lea ji at XVII-iea, in: Materiale de istorie ji

Page 20: HISTORIA URBANA

Sigiliile orajului Arad 213

a ora§ului Arad, Antistia comunaia a orajului Arad, circumscripta I, Antistia comunaia a ora5ului Arad, circumscripta II, Comisia administrativa a ora§ului Arad, Inspectoratul im-pozitelor pe consum §i bkuturi spirtoase al ora§ului Arad, Direcjiunea Palatului Cultural al ora§ului Arad | i Biblioteca Palatului Cultural al ora§ului Arad^z. In fine, aceasta locali-tate a folosit unele tipare sigilare avdnd gravata tn cdmp stema fixata acestui centru urban de Comisia Consultativa Heraldica, organism care a functonat tntre 1921-1939, pe langa Directa Generaia a Arhivelor Statului. in imaginea acestora distingem urmatoarea repre­zentare : scut, avand cromatica ro§ie, taiat de un \x&n de argint; tn cSmpul superior, o cetate de argint cu doi contraforji laterali, avand poarta tnchisa §1 dotata cu trei turnulcie rotunde, egale, cu acoperi§ ascutt §i ferestre luminate negru; tn cdmpul inferior, o cruce §i o cdrja de aur tncruci§ate, avand tntre ele o mitra de aur, din care ies doua omofoare albastre, bordate cu aur §i tncarcate cu cruciulit|,e negre, tnffi^urand crucea $i carja'^. Scutul este timbrat de o coroana muraia cu §apte turnuri. Renovarea vechii steme a avut ca scop relevarea, prin limbaj specific artei heraldice a trecutului istorie (cetatea din prima partitime) ca §i a epocilor tn care, pastrand credinja stramo§easca (aici se afla sediul unei episcopii) locuitorii Aradului militau pentru emancipare natonaia, sporind indirect efortul general de aparare a ortodoxis-mului. Coroana muraia atesta, codificat, feptul ca a^ezarea era un centru urban aflat pe cea mai tnalta treapta de evolute administrativa (municipiu).

LES SCEAUX DE LA VILLE IVARAD

R6sum6

L'6tablissement d'un sceau propre pour une locality a marqu6 jadis un certain stade dans r6volution de la locality respective. Expression du conseignement de quelques attribu­tions du pouvoir central, les sceaux des villes reflfetent I'histoire des collectivit^s qu'ils ont reprdsent^s.

Le plus vieux sceau connu appartenant a la ville d'Arad date de 1702 (la matriee mSme est conserv6e); son champ portant un 6cu charg6 d'une porte de cit6 terminSe par trois tours; I'icu est timbr6 d'une couronne ouverte superpos^e d'une aigle aux ailes largement ouvertes. En 1834, lorsqu'Arad est devenue „ville royale libre", elle a chang6 son embldme. D6crite et dessinde dans le diplflme, la nouvelle composition montrait deux registres: en haut — une construction ayant trois tours; en bas — deux fasces (Mure? et le lac Pova) et une porte de citd a trois tours, celui central portant un bras en armure tenant un sabre; k droit et a gauche du bras il y a deux boules de canon flambantes. Cette reprSsentation a dur6 en general tout le XIX-*"* sifecle. En 1932 la Commission Consultative Heraldique a elabor^, tenant compte de la tradition, des nouvelles armoiries pour la ville d'Arad, reprdsentant un dcu coupd par une fasce ayant en haut une citd et dans le champ infdrieur une croix et les attributs d'fipiscopat orthodoxe.

" Arhivele Statului Bucure;ti, Fond Comisia Consultativi Heraldici, dos. nr. 7, f. 10. " Vezi Encidopedia Rominiei, II, Bucuresti, 1939, p. 525.

Page 21: HISTORIA URBANA

ORA§UL CLUJ i N VIZIUNEA PICTORILOR INTERBEUCI LOCALI

Cornel Craciun

Refacerea evolutiei unei a§ezari urbane prin intermediul marturiei arti§tilor ce au trSit | i creat aici comporta o dubia declarable de fidelitate. Pe de o parte fa^ de comunitatea urbana ca atare, apoi fa a de autenticitatea faptului re^nut %i transmis de o sensibilitate artistica creatoare. Ac^iunea aceasta de proiectare tntr-o arheologie a imaginii vine sa ofere fundament §i investigajiei de fat^, limitata la dimensiunile unui singur ora§, la creatorii locali §i la 0 perioada bine delimitata in timp — perioada interbelica.

Artistul t§i subliniaza perpetuu libertatea sa de op^iune creatoare prin subiectivizarea momentulul %i a locului de desfa§urare a ac^iunii re^inute pentru etemitate din realitatea fnconjuratoare. Obi$nuit cu ve§nica schimbare §i rebel la orice semnifica „impunere" — chiar daca nu e de naturS ideologica — creatorul cauta ineditul, expresivul, exoticul, tradus in figuri | i atitudini noi, locuri %i spa^ii vaste. Legat de sondarea portretului uman tn cautarea hamle-tiana a propriei identitaji %i de peisajele naturale, libere de orice accident datorat prezenjei umane, artistul a abordat fn final §i dimensiunea de martor al trairii urbane. Reprezentarea casei ca loc de locuire a tnsemnat pentru muiy un apel sentimental la dialogul antecesori-urma^i pus sub pecetea nemiloasa a timpului. tn aiy arti$ti a trezit gustul pentru ordine al geometrului cdutator al compozi^ilor ideale pe diagrama unei proiec^i mentale ancestrale. Multj dintre creator! s-au oprit la nivelul fascinant al investigajiei, ca o cautare plina de finalitati benefice, prin cele mai ascunse col^uri ale ora|ului, rejinuji de ceea ce este efemer to existenta noastra. Indiferent ce sistem de valori am invoca, se prefigureaza clar faptul ca ora§ul, vazut ca ansamblu organizat de locuin^e, institu^ii, cai de acces, locuri de recreere etc., a constituit o permanenta provocare pentru artistul plastic. Acest lucru s-a Scut simjit atflt pe linia secveniiaia a dialogului tradiye-inovajie, cat §1 pe cea a determinarii elementelor lui emblematice, care-1 definesc §i-l individualizeaza fa a de alte sisteme de locuire de acela§i fel.

Daca am tncerca o tipologizare a modului de abordare plastica a ora^ului, am putea distinge mai multe categorii. In primul rflnd se poate vorbi de o imagine exterioara, a unui subiect aflat tn trecere %i Hra legaturi intrinseci cu a§ezarea respectiva. Este nivelul turistic de imprimare a gustului pentru aventura cunoa$terii, propriu subiectului cunoscator. Apoi urmeaza imaginea de revenire, de ata§ament faj^ de realita^ile ce devin apropiate, cu care creatorul se poate identifica. Este nivelul concurential, reflex al structurii conceptual demiurgi-ce a crea^iei. !n fine, avem de-a face cu imaginea interioara, a unui subiect ce locuie^te | i se simte intim legat de lumea pe care o analizeaza tn profunzime. Este acesta nivelul urbanitdtU asumate, al consubstanjierii, al osmozei cognitive. Am optat pentru ultima posibilitate, de§i e cea mai pu^in spectaculoasa, pentru ca traduce pe plan artistic parerea concitadinilor despre a§ezarea lor. Avem de-a face cu o transmigrare tn imagine a mentalitayi membrilor unei comunitaii. Dincolo de rolul de marturii istorice — propriu de altfel tuturor tipurilor de

Page 22: HISTORIA URBANA

222 C O R N E L C R A C I U N

unghiul de atac frontal al imaginii. Orizontalele, verticalele $i oblicele compozi^ei se inter-secteaza cu vigoare, to conformitate cu logica vizuaia, dar ; i cu cerin^ele unui anume ritm decorativ — propriu atSt proiectului fn sine al arhitectului cat §i specific viziunii artistului i*. Avem de-a face cu spa^iul deschis, luminos al strazii, contrt^us umbrei protectoare a pere^ilor oe tnchid existence omenesti, avem plinuri apasatoare ale clSdirilor | i contrapus spa^iul de fiiga al cerului | i al strazilor laterale, avem culoarea deschisa, optimista, a cerului, contrapusa neutralita^ii coloristice a caselor. Artistul dovede§te admirabil modul tn care poate reduce enstenta ora$ului la scara unui fragment al sau, ce Conine, miniatural, toate grijile, speran^ele ; i formele structive ale totalitatii.

Cercetarile legate de tema ora§ului In plastica f |i justified, credem, locul tn spa;iul de investiga^ie al unei oomisii de istorie a locuirii urbane, mottv pentru care am $i angajat aceasta lucrare. Oricum, munca de echipa va da §i aici, netndoielnic, cele mai bune rezultate.

LA VILLE DE CLUJ DANS L A VISION DES PEINTRES DE L'ENDROIT PENDANT L'ENTRE DEUX-GUERRES

R6sum6

Dans une tentative de classification du moyen de traitement plastique de la ville nous faisons la distinction parmi les suivants trois niveaux:

a) touristique — qui retient I'image de I'extdrieur, propre, a I'auteur en passant; b) de concurrence — qui pr^sente la situation de retour au sujet; c) d'urbanisme assum* — qui comprime I'opinion des concitadins concemant leur

agglomeration urbaine. Notre recherdie est situ6e a cet dernier niveau d'interpr^tation th^matique.

Parmi les possibles noms des cr^ateurs de la p^riode le plus ferme est celui du Emil Cornea. Dans son cas, il est n^cessaire de parler de la perseverance du traitement du centre d'intdret plastique dtadin qui ne coincide pas avec lequel touristique — comme se passe pour d'autres villes. Strada Scarilor (La rue des Escaliers) oSrit un melange inedit des petits maisons, d'6piceries, d6pdts de mardiandises et tavemes — une sorte de riplique minuscule d'un Quartier Latin local. La perspective montde — propre tenement k I'artiste cite tant que a Victor Constantinesco — se oomlnne harmonieusement avec les p^^ges panoramiques.

Notre analyse est realisee sur un petit echantillon des peintres et des oeuvres. Nous n'avons pas I'ambition de formuler des conclusions definitives mais attirer I'attention sur cet possiWe point de vue pour mieux comprendre la vie urbaine. Le travail en equipe assembiee avec un programme rigoureusement articuiee au niveu national conduiront, sans doute, aux resultats escomptes par la Comission d'Histoire des Villes Roumaines.

•* Muzeul de A i t i Ott), Ejqioz^ retraspectni EmU Cornea, p. 12.


Recommended