Editor: Claudiu Popescu Coperta: Andrei Gama4 Tehnoredactare: Floren{a Sava Corecturd: Duqa Udrea Traducere din:,,Hillary Clinton de AhZ" Copyright O 2016, Groupe ArtBge Editions du Rocher 10, rue Mercoeur 75011 PARIS and 9, espace Mdditerrande * 66000 Perpignan - FRANCE Copyright O 2016 Editura Livingstone Pentru edilia in limba romAnd Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei CLEMENCEAU, FRANQOIS Hiltary Clinton : de laAla Z / Frangois Clemenceau ; trad': Mihaela Mazilu. - Pantelimon : Livingstone, 2016 ISBN 978-60 6-8545-22-6 I. Mazilu, Mihaela (trad') 94(73)" I 9' Clinton,H.R. 929 Clinton,H.R" Distribuit de SC Multicart Com '1e1.:0733.940,772 www.iuppy.ro www.edituralivingstone.ro [email protected]www. facebook.com/editura. livingstone ISBN : 97 8-60 6-8s 45 -22-6 Frangois Clemenceau HILLARY CLINTON DelaAlaZ Cele 100 de cuvinte pentru a tnfelege destinul ei prezidenfial Traducerea de Mihaela Mazilu Prefa{d de Christine Ockrent Edilie revdzutd ;i addugitd -xlx- LrvrmcsroNE Bucuregti -2016
Transcript
Editor: Claudiu Popescu
Coperta: Andrei Gama4Tehnoredactare: Floren{a Sava
Corecturd: Duqa Udrea
Traducere din:,,Hillary Clinton de AhZ"Copyright O 2016, Groupe ArtBge Editions du Rocher
10, rue Mercoeur 75011 PARIS and 9,
espace Mdditerrande * 66000 Perpignan - FRANCE
Copyright O 2016 Editura Livingstone
Pentru edilia in limba romAnd
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei
CLEMENCEAU, FRANQOISHiltary Clinton : de laAla Z / Frangois Clemenceau ; trad': Mihaela
raelienii decAt cu Socks gi Buddy!'s:s Plrisind pregedinfia in 2001, Billgi Hillary trebuie si aleagl. Ei nu vor s[ ii duci la New Yorh in noualocuinli a familiei, pe cei doi frali duqmani. Socls rirn6.ne deci la Was-hington, iar Buddy face cunogtinfa cu viala la ]ar[ de la Chappaqua.Dar un an mat?trzir,pe2 ianuarie 2002, va fi qi el omordt de o maqina,in timp ce familia Clinton este in vacanll in Mexic.
in ziaa de azi, familia Clinton are trei cAini ! Seamus, un alt labradorciocolatiu,l-a inlocuit pe Buddy. Seamus poarti, firi indoiali, numelecelebrului poet irlandez Seamus Heaney, decedat in 2013. Hillarya ales,
ia rAndul ei, un canig mic cu numele de Tally, al cdrui partener de joacleste o corciturl cu pirul crel, pe nume Maisie. So]ii Clinton sunt frec-vent fotografiali impreuni cu cAinii lor in timp ce se plimbl pe plajlsau pe aleile din Chappaqua. Chiar la Washington in cartierul lor de laEmbassy Row la doi pagi de regedinla vicepregedintelui, anul trecut,Barack Obama, care trecea intr-un convoi cu escortl, a vizut-o pringeamul fumuriu al maginii sale pe [Iillarycare igi plimba cAinii.
Anecdotele acestea cu cAini au ele weo importan|6? Da, pentru clin politici orice detaliu conteaza. Guvernator sau pregedinte al StatelorUnite, gefirl Executivului reprezintl America. El trebuie si fie imaginea
flrii. Este important ca americanii si se recunoasc[ in el. Un labradorcare are un pic de artrozi, un canig gi un cAine corcit... animale careinsolesc viafa de zi cu zi a cuplului au fost alese in funcfie de gusturilelor personale. La fel ca gi Bo, ciinele pe care Barack gi Michelle l-auoferit fiicelor lor, ca recompensd pentru sacrificiile flcute in timpulcarnpaniei din 2008, qi ciruia i s-a allturat Sunnyin 2013, doi cAini deapi portughezi. CAinii sofllor Clinton fac parte dintre primele zecerase de cAini preferate de americani. $i in ajunul unor alegeri, ca gi de-alungul unei pregedinlii, sunt lucruri carc conteazl. La sfitrgintl Memo-riilor sale de Secretari de Stat, Hillary Clinton evoci viitorul siu politic9i alegerile prezidenfiale din 2016 cu aceste cuvinte: ,,Recent, Bill gi cumine am fbcut una dintre lungile noastre plimbiri,ln apropierea casei,dar de data aceasta impreuni cu cei trei cAini ai nogtri. Iarna a fostfoarte lungi, gi primdvara incepea si apari sub dezghel. Ne-am plimbatgi am stat de vorbi (...). $tiam amandoi c[ eu aveam de luat o decizieimportant["s4. O adev[rati arti, aceea de a imbina imaginea tradiflo-nal6 a unui cuplu american cu cea a animalelor lor de companie gi cumarea politici.
539.lnside Poliflcs, CNN, 12 ianuarie 2001. (n. a.)540. Hiilary R. Clinton, Le temps des ddcisions (Vremea deciziilor), p. 714,
16. Pact, contractul de incredere ......,.........,.25LPlafonul de sticli, prima femeie ....................... .............254Pretendenli, balul alegerilor primare...... ...............,,.,...255Primary Colors, cinematograful lui Hillary.,. .,.,..,...,,.,.259Program, cereli-l! ..........,.,.262
17. Reforma sinit6|ii: arta qi maniera ...,.,...,.,.,.,..,. .,,,.,.,,,,,265Republicani, cu Trump, dreapta poate sd moard ,,,,..,,.,269RAs, ceea ce se ascunde tn spatele lui ".",,.,.,.,,.,,.,, .,...,,,,,273Rodham,tata,mamaqifrafiimei,,.,.,.,.,,,,",,,..,,..,,.,,,,,,.,2Z6Eleanor Roosevelt, ido1u1,,,,,,,,.,,., .,.,,.,..,..2g0
18. Slnitate, timpul pentru check-up,.".,.., ,.,...,.....,.,...,......,2g3Scandaluri, sexgate gi emailgate: complotigti gi democra[ie,.,.".,.,,,,.,2g6Senat, anticamera ...,....,....,.,, .,..,,,.,..,..,,,,.,290Kenneth Starr, barosul de forji,.,......, ..,,....,..,..,",.,..,,,.,..293
19. Tea Party, marea infuzie ....,.....,...,......,...,295Three AM, publicitatea ,,..........,...........,...298Ticket, o anticipare de salsa ....,..,....,.]....,..,..,....,.........,.,301Cea de-a treia cale, busola centristi..,..... ........,...,.........303
20. Vacanfe, cu ce pref .,.......,.;..,.........,....,.,...307Vietnam, un antirizboi transformat ln dipIoma1ie.......,.,.......,..........310
21. Wall Street, finanfele nu sunt dugmanul ei...................................,.....315
Elizabeth Waren, alternativa.... ...............321Washington, atraclie sau respingere ..................,.. ........324\,Vellesley, calea de iniliere.,....,... .,...........326V{est Wing, enclava Biroului Oval ....,......... ,.........,;..,...328Whitewaten pacatul originar......... ..........332
2Z,Yale, trecerea la fapte,.......... .....................33523.Zeke, First Dog qi ceilal1i...,.... .................339
!
#
t,l
*
I
342 FranqoisClemenceau Hillary Clinton de la A la Z 343
Introducere
(^tend am anunfat-o, pe 7 iunie 2014, la o recepfie dat[ ln\,-ronoarea ei la Paris, c[ scriam o carte despre ea, reacfia lui
Hillary Clinton a fost s[ ridice ochii spre cer, cu un surAs larg, ll-sAndu-se ugor pe spate. De parci era agresati gi flatati, indiritnicigi interesatl, in acelagi timp, O po]i inplege, cel pufin jumitate dincirtile despre viafa ei qi despre cisnicia ei are ton de ancheti princare se aduni dovezi sau pamflet cu vitriol. Cealalti jumitate confinesume de cunoftinle gi de investigafie mai degrabl echilibrate care
m-au ajutat s[ imi limpezesc calea. Ei bine, incd o carte? In francezl?Hillary Clinton este cunoscuti in lumea intreagi. Am intrat ln legi-turi: cu ea pentru prima dati cAnd a venit la Paris, in anii '90. La vre-mea aceea, First Lady se interesa de educafia ,,in stil francez", maiales din gridinile gi gcoli primare, ca qi de contractul nostru socialin domeniul slnitifii publice. CAliva ani mai t6.rziu, am urmat-o inmitingurle ei de campanie pentru a se realege senatoare din parteastatului New Yorh apoi ln lupta de cucerire pentru nominalizareademocratl in vederea alegerilor prezidenfiale din 2008. Aceastllupti contra tAnitului ei rival afro-american Barack Obama era fas-
cinant de povestit in viafa de zi cu zi. La Departamentul de Stat, amincercat si infeleg marja ei de manewl in raport cu echipa de la Casa
Albn gi Pentagon. La New York, am constatat greutatea maginirieienorme care devenise Fundalia Clinton pe care o conduce ea de laplecarea din Administrafia Obama, impreuni cu soful ei Bill gi fiicalor Chelsea.
$i iat-o acum in fata marii provociri din 2016. Ce este cu ambitiaasta pe care o poate impinge pe o fosti First Lady a Statelor Unite, osenatoare a Statului New York timp de opt ani, o Secretarl de Stat a
Hillary Clinton de la A la Z l1
primului preEedinte afro-american sa doreasci si revini la CasaAlba? O pasiune devoratoare pentru serviciul public? O sete nepo-toliti de putere? O voinli de revangS. indestructibili? incepdnd cu1978, Hillary Rodham Clinton nu a mai cunoscut altceva decAt tra-veele puterii locale, nalionale qi internafionale. 36 de ani de exercitarea autoritdlii de stat gi a puterii legislative, atAt de puternica in StateleUnite. Aqadar, nu se va mai opri niciodatd? Nici macar ca si aibdgrijl de nepo]ica ei Charlotte gi si profite de o viafi in sfdrgitihniti?Nu, Hillary is back!
Adolescentl de dreapta, studentd de stAnga la Yale, avocatl pri-ceputi, First Lady destul de nepriceputl, senatoare ,,$oirn" tatuatldin cauza votului pentru rlzboiul din Irak, candidati la Casa Albi,
, incomodl, secretarl de Stat, consensuali, Hillary a devenit azi, cttnoua sa candidaturl Ia pregedin]ia Statelor Unite, o campioanl deextrem centru. Conservatoare in privinla planului de valori inmaterie de politici extern[ qi social-demo cratLmade in l,]SApe planeconomic, in ciuda complicitl]ilor sale cu Wall Street. Cum sidescurci toate astea?
In I00 de cuvinte-cheie, am incercat si fac s{ se in}eleag[ cine e
cu adevirat Hillary Rodham Clinton, ce a fbcut ea gi ce vrea si rea-Iizeze de-acum lncolo. Cu aceste rAnduri nu arn nicio pretenlie de afi exhaustiv. Proiectul se vrea pedagogic. C[ci, in Fran]a, cine o cu-noaqte cu adevlrat pe Hillary Clinton? Dincolo de drumul cruciiparcurs de ea ca so{ie a pregedintelui Bill Clinton, a campaniei saleratate impotriva lui Barack Obama qi de trecerea sa remarcati indirecfia diplomaliei americane, cine ii cunoagte, de fapt gi de drept,caracterul, ridicinile sale familiale gi politice, credinla sa meto-disti, capitali, pentru a misura forla ei interioari gi proiectul ei desocietate, gusturile sale personale gi atAt de numerogii ei prietenirepartizali in cercuri concentrice in jurul pianetei Clinton? Careeste raportul s6u fa16 de putere, de sex, de bani? Care este motorulei, de unde ii vin ideile de stAnga gi de dreapta? Ce a invilat ea de-alungul deceniilor despre putere? S-a corectat, gi-a inleles greqelileqi acum incearci si revini mai puternic[ dupi lec]iile invi]ate pecimpul de batalie?
1.2 FranqoisClemenceau
'"O suti de cuvinte-cheie, asta inseamna in mod firesc c[ am ales,
ca am zibovit pe nigte cai gi ci am fost in impas. Am ales sa pun ac-
centul pe datele de bazb,, revizuite dupi m[sura actuahtafli gi a can-didaturii, dar gi s[ subliniez aspectele necunoscute ale personalitl1iisau a parcursului vielii lui Hillary. Cartea nu pleaci, ca in biografii,ile la numeroasele intAlniri cu personalitifile supuse interogatoriuluiirmintirilor. Martorii esenfiali ai vielii lui Hillary s-au exprimat dejain numeroase rdnduri in lucririle publicate in Statele Unite, despre
l{illary. Au mai fost solicita}i gi alf martori, americani, dar gi francezipi europeni ca si aduc[ anecdote noi sau si traseze perspective ale
proiectului politic al lui Hillary Clinton. Confrali jurnaligti, cerceti-tori, diplomali, membri ai unor lobby-uri, militanli, 1in si mulfumescaici tuturor celor care mi-au acordat din timpul lor.
Cititorul se poate intreba, cu toate acestea, in ce stare de spiriteram cdnd am scris aceasti carte. Pentru ci am fost corespondent de
yrresa in Statele Unite timp de gapte ani, am acoperit ultimele patrullegeri prezidenliale americane gi sunt atent de aproape 30 de ani lapolitica externl a primei mari puteri modiale, am prMt aceasti far[;i pe conducitorii ei gi cu microscopul, gi cu telescopul. Este impo-sibil si inlelegi intr-adevlr aceasti nafiune dac5. nu cunogti pirereacelor implicafi. Nici si ii analizezi tlaiectoriile nu e posibil fbri si terlai micar un pic inapoi. Acelaqi lucru este valabil gi ln cazul lui Hil-Iary Clinton.
Agadar, trebuie sl o iubegti pe Hillary Clinton ca s6 scrii despre
cir? Niciun alt personaj din viala politicd americani nu a atras atAta
rrri gi admirafie, atdta neincredere gi fascinalie. Ca sl o cunogti maibine, mu[umiti acestei munci de investiga]ie, Hillary pare la inceputrun cameleon straniu care igi schimbi adesea infhligarea gi discursul.
[)upi spusele greu de egalat ale lui Barack Obama, Hillary este adesea
likable enough, destul de simpatici. Cu toate acestea, existi nigte con-
stante $i o formi de coerenli Ia ea care dau de gandit. in legdturl cu
determinarea sa, cu feminismul american, voinfa de a servi, violen]a
;i prelul politicii in Statele Unite gi perpetua ciutare a puterii acestei
(irri acuzate neincetat cd face prea mult pentru asta sau niciodati des-
lul.
Hillary Clinton de la A la Z 13
Cind am tradus gi prefalat marele discurs al lui Barack Obamaprivind raporturile dintre rasi gi religie in America mai degrabidecAt in Statele Unite, in plina betelie a alegeriior preliminare contrarivalei sale Hillary Clinton, estimasem ci nu era important, de fapt,
sl fie nominalizat, ales sau chiar s[ fie un bun pregedinter. Parcursulsiu in sine era semnalul unei Americi care se schimbi gi se maturi-zeazd. Acelagi lucru este valabil gi pentru Hillary Clinton. Dacd este
nominalizati qi aleasi pregedinte, trebuie si se spere, in mod firesc,
ca ea si puni in functiune tot ce este mai bun din experienla ei. Dar,
ca gi Obama, va dezamitgi, cici maginiria politici gi inima puterii inAmerica, in Camera reprezentanlilor ca gi in Senat, au atins niveluride disfuncfionalitate care aduc la disperare tot mai mu\i cetlfeni ca
gi opinia publicl de Ia un capdt la altul al lumii. Pentru Hillary, ale-
gerea ei ar conta atAt daci nu mai mult mandatul siu. A face o bana-litate din venirea Ia Casa Alb[ a unui negru care a spart tabuurile qi
a unei femei care a stri:puns plafonul de sticll, iati ce ar reugi Americasi ofere lumii.
$i mai incredibil ar fi ca Hillary Clinton si egueze lncl o dati lncAgtigarea pregedinfiei prin victoria-surprizi a unui candidat pe care
nimeni nu ar fi mizat de la inceput, precum Bernie Sanders din par-tea democralilor sau Donald Trump din partea republicanilor. Ca-pabiln si surprindi lumea ei in ultimul moment, ca gi solul ei, Bill,in 1992. Dlruiti cu o incredere totall in destinu] ei, ca BarackObama, plecat de aga de departe in 2008. In cursul alegerilor preli-minare care au pus-o in fafa lui Obama, a aplrut un slogan: she is so
yesterdayl Ca gi cum ar fi wut s[ semnaleze apartenenla ei la o lumede ieri gi nu la cea de mAine. Aceasta este toate greutatea exerciliuluicare o agteapti. Trebuie s[ aibl intreaga experien]l pe care o agteaptlmarele public Ai deci vechimea de rigoare? Sau, dimpotrivi, s[ in-trunchipeze viitorul cu tot ceea ce presupune irnaginafia, creativita-tea, capacitatea de a surprinde?
in 2008, Hillary Clinton pierduse in fa{a lui Obama in parte pen-tru cd ea credea ci i se cuvenea locul de la Casa Albl. Ea, fosta PrimiDoamnl deveniti senatoare a statului New'icrk gi care obflnuse
l. Despre rasd in America, Barack Obama, Grassct, 2008 (n. a.)
14 Frangois Clemenceau
toate medaliile de lupti liwate impreuni cu soful ei impotriva repu-blicanilor qi a mass-media, necrufitoare in voin]a lor de a distrugeacest cuplu sau de a-l despuia pAnI la indecenli.
Nici in 2016, Casa Albl nu va fi predatl pe o tipsie de argint. Vatrebui mai intAi si se impuni in propria sa tablri, dar mai ales in fa]aunui adversar republican, reprezentantul unui partid aflat inci inplind ciutare a identitalii, intre dreapta moderati reprezentati de )ebBush, dreapta radicali reprezentat[ de Ted Cruz sau de populismulneruginat reprezentat de Donald Trump. De fapt, Marele Old Partyal lui Abraham Lincoln, Eisenhower gi Reagan incl iqi cauti ,,Obama"lui, un birbat sau o femeie capabil(i) si deschidi o noui eri conser-vatoare mai adaptati la mutafiile demografice gi sociale ale poporuluiamerican. Dupl ce a recucerit Senatul la alegerile de mijloc de man-dat in toamna lui 2014, nimic nu anun{i ci republicanii vor gisi unnou campion. Dar, dacl se va lntimpla asta, Hillary va trebui si se
lupte zdravin. La 68 de ani, in ciuda unei s[nitili care a dat na$tere
Ia nelinigte gi indoiall la sfrrqitul lui 2012, Hillary Clinton e o lupt6-toare. Se fllegte deja cu meritele partenerului ei, Bill, dacl ar trebuis[ devinl Primul Domn al Americii. Este insofiti de fiica ei Chlesea,
care pare si prindl tot mai mult gust de politicl. Mitul dinastic al fa-miliei Kennedy nu e prea departe. ]FK era un erou adulat de Bill.Hillary o avea ca model pe Eleanor Roosevelt, femei de caracter gi
luptltoare. Aceste pagini de istorie contemporani americand suntpasionante pentru a le risfoi. Oricare ar fi rezultatul acestui nousezon prezidenfial, Hillary Rodham Clinton va r[mnne un model de
ambifie pentru femeile care vor s[ fac[ politici. $i oglinda unei Ame-rici moderne qi diverse, capabili s[ se adapteze fhri incetare evolu-
fiilor societifii mondializate.
Hillary Clinton de la A la Z 15
lrak, votul perdant
f.fillaryClinton nu a putut uita data de l0 octombrie 2002, InI Iziua aceea, la mai bine de un an delaNine Eleven,atentalele
de la 1 1 septembrie, senatoarea statului New York trebuie s[ se pro.nunle printr-un vot care si ll autorizeze sau nu pe pregedinteleGeorge \,Y Bush sl facl uz de for[i impotriva Irakului lui Saddam
Hussein. Nimeni nu igi imagineazl. cir aceast[ a]easl al clrei sof Billpusese si fie bombardat Irakul pentru a-l obliga si primeasci inspec-
torii ONU si fie pe un teren necunoscut. In ziua aceea, dupl ce fu-sese cu colegii ei la cAteva gedinfe informative linute de serviciile dc
informalii, Hillary Clinton trece la microfon sub cupola Senatuluica si spuni urmitoareler ,,Dup[ ce m-am gandit gi am examinat se-
rios lucrurile, am ajuns la concluzia cd un vot favorabil pentru aceasti
rezolulie va servi mai bine interesele nafiunii noastre. (...) Este unvot dificil, probabil decizia cea mai grea pe care am luat-o vreodati,cu atAt mai mult cu cAt orice vot ne-ar putea aduce mai aproapcde rizboi, dar i[ exprim cu convingere. Poate c[ decizia mea este in-fluentati de cei opt ani pe care i-am petrecut la Casa Albi obser.
vandu-l pe solul meu confruntAndu-se cu marile provoclri ale |iriinoastre. Vreau ca acest pregedinte sau oricare alt preEedinte din viitors[ fie pe pozifia cea mai puternici pentru a conduce Statele Unite irrcaz de rizboi. in al doilea rAnd, vreau ca Saddam Hussein si gtie
cdt de uniti este }ara noastrl in spatele pregedintelui nostru in mo-mentul in care suntem in rizboi cu terorigtii gi cu definitorii de arme
de distrugere in masl. In al treilea rAnd, vreau ca birbafii 9i femeilecare servesc in armata noastri, in cazul in care yor fi chemali si luptcimpotriva Irakului, si gtie c[ ]ara noastri este strAns hoterate in spa-
tele lor.262
in justificarea sa, Hillary Clinton nu a fost singura dintre alegii
democrali care au votat in favoarea folosirii forfei in Irak. La Camera
262. Carl Bernstein, A Woman in charge (O femeie h conducere), p. 549, ArrowBooi<s,2007. (n. a.)
158 FrangoisClemenceau
ilor, 82 au votat pentru gi 162 tmpotrivd. C&t despre
,29 aavaiatpentru gi 21 tmpotrivE. Hillary l-a autorizat pe pre-
Bush sd ineeaph rdzboiul ln IraklmpreuR& eu senatori eorn-
experimentali qi fdrA nieio leg6turd marcatA eu neoeonservatoriiacfioneaz4 ln umbra pregedintelui republiean, Este cazul, de
al viitorului vicepregedinte Joe Bidery al celui care va fl no-izat de Putidul Democrat pentru alegerile prezidenfiale viitoare
2004, |ohn Kerry; al senatorului de Carolina de Nord, un stat cu
puternice populafie de militari, John Edwards; sa"u al senatoarei de
gi membri al Comisiei pentru Informatii Diane Feinstein.
rezistenta, fhrl rost, s-a exprimat prin glasul altor senatori, la fel
seriogi 9i de legitimi: Ted Kennedy, portdrapelul dinastiei; Bobsenator de Florida Ei gef al Comisiei pentru Informatii; gi
[ack Reede, senator de Rhode Island gi membru in Comisia pentruArmati.
Altfel spus, Hillary Clinton nu poate, dupi acest vot, si se preva-
de un umanism sau de circumstanfe care si aibi weo legituricu confuzia. Se va dovedi in continuare cd informafiile date alegilor
erau ,,aranjate" sau ,,vagi" gi ci mai mul1i inalli responsabili minfiseribuni-gtiinfi in leglturi cu faptul ci Saddam ar fi posedat arme
distrugere in masi cu unicul scop de a porni rizboi in Irak de a-l
da jos pe dictator, pentru a aduce o democralie majoritari spre pro-fitul giililor gi pentru a favoriza in acelagi timp o diversificare de
in Orientul Mijlociu.Odati rizboiul pornit in martie 2003, Hillary face parte dintre
acei alegi care sunt contrariati de metodele folosite dezmembrarea
totali a partidului Baas, hi,ituirea refelelor lui Saddam, instalarea la
putere a unor responsabili giili pufin reprezentativi pentru proprialor comunitate, incapacitatea de a trata primele forme de rezistenlicalificate de terorigti. Doar ci la 15 decembrie 2003,Ia aproape zece
luni de la declangarea r[zboiului, Hillary se inclpifAneazl. Nu vrea
si dea impresia ci s-a ingelat. Din fericire pentru ea, se intAmpli c[Saddam Hussein este capturat cu o zi inainte de trupele americane.
Invitati de Council of Foreign Relations, iat[ ce declari ea: ,,Ieri a
fost o zi buni pentru Irak. (...) Acum, cI Saddam va trebui si
Hillary Clinton de la A la Z 159
rlspundi in fala justitiei, sper cd perspectivele de pace gi de stabilitute
in aceastl tar[ se vor ameliora, (...) Fac parte dintre cei care l-au sur.
|inut pe pregedintele Bush pentru a folosi forfa impotriva lui Saddarn
Hussein. Am avut cAteva diferende qi divergenfe de apreciere in fclulin care a fost folositi aceasti autoritate de a purta rizboi. Dar susfln
in continuare ceea ce am votat, intruc6t era o etapi indispensablllpentru a obline unanimitate ln Consiliul de Securitate al NaliunilotUnite pentru a trimite inspectorii in lrak"253,
Se vede clar, Hillary a inceput si igi schimbe argumentele. In con.
tinuarea aloculiunii sale, ea sugereazi chiar s[ se schimbe abordarcrin irak si se incerce gisirea altor parteneri pentru a prelua sarcine
de a schimba viitorul politic al lidi, sau si fie implicate mai mult Na"
fiunile Unite. Mai trebuie spus gi c[ tocmai fusese in lrak, chiar ina"
inte de a fi capturat Saddam gi ci ceea ce a vizut gi auzit ,pe teren" o
{icuse si se indoiasci in privin}a ganselor de succes al armatei ame
ricane gi a administraliei proconsulare. Acest lucru nu o impiedicil,,si aplaude" iniliativa Secretarului Apirlrii Donald Rumsfeld de ir
solicita o mai largl participare a trupelor NATO in lrak. Pe scurt,Hillary retropedaleazi, dar nu vrea s[ revini asupra deciziei.
Aceasti atitudine care amesteci criticarea intervenliei americancgi refuzul de a-gi autocritica deciziailn2002 avea s[ dureze pAni la
alegerile prezidenfiale din 2008. Din 2006, din timpul campanieipentru alegeri la jumdtatea mandatului in cursul cireia tabira de-
mocratl joaci deschis cartea irakiani gi retragerea trupelor in buniordine, Hillary nu mai datoreazd. niminui nimic ca si continue sicritice metodele gi solufiile extreme ale administraliei Bush. Dar incide la primele dezbateri in contradictoriu organizate incepAnd din2007 in maratonul pentru Casa Albl, Hillary este plasati de fi.ecarc
dati in fala opliunii ei din 2002. ,Votul din Senat in favoarea rdzbo-iului din lrak a costat-o, firi indoiali, nominalizarea in 2008", co-
menteazi fostul ambasador al Franlei la Washington, Franqois Bujonde l'Etang.26a ,,Obama nu a trebuit si voteze", adaugi el, pentru a
263. http://www.cfr.org/iraq/rcmarks-senator-hillar),-rodham-clinton-tran-script/p6600. (n. a.)
264. intAlnire cu autorul la I I iunile 2014. (n. a.)
160 FranqoisClemenceau
sublinia ci senatorul de Illinois a ,,beneficiat" de aceastl virginitate
ln opliunea sa pentru sau contra rizboiului. $i diplomatul mai citeazl
un alt senator care s-ar fi putut inspira de Ia Hillary in 2002: Tom
Daschle, ales al statului Dakota de Sud, mare baron progresist 9i fost
gef al majoritifii in Senat. Dar referinfa este impliciti. Daschle qi-a
pierdut portul odati cu reinnoirea Senatului in 2004. Republicanii,
tn frunte cu vicepregedintele Cheney, nu i-au iertat votul impotriva
rizboiului in2002. Campania lmpotriva lui a fost cumplitfl adver-
sarul slu acuzAnd ,,incurajarea inamicului ln Irak i Daschle s-a finuttare, dar gi-a ratat realegerea cu pulin. Oare de soarta asta se temea
Hillary pentru propria sa realegere in Senat ln 2006, trambulinl pen-
tru candidatura ei din 2008 pentru Casa Alb6?
De atunci, Hillary a ajuns si recunoasci faptul ci a greqit. lnMe'moriile salede Secretari de Stat, a incercat intr-un capitol despre im-plicarea ei ln a trimite intiriri in Afganistan, iati pasajul Pe care
Hillary l-a cizelat pdn[ la ultimul cuvAnt: ,,Ar fi trebuit si lmi exprim
regretele mai curAnd gi in termenii cei mai clari gi cei mai direcli cu
putin[[. (...) Dar m-am ab]inut si pronun! cuvAntul <eroare>. Nu a
fost din oportunism politic. (...) Credeam ci am actionat de bunlcredinfd gi c[ am luat cea mai corectl decizie Pe care puteam si oiau, finAnd cont de informafiile de care dispuneam. $i nu eram sin-
gura care m[ ingelam, Dar m-am ingelat. Punct fina1"26s. $i atunci
cAnd, fiind ln trecere prin Paris Pentru Promovarea cirfii sale, Gilles
Bouleau a intrebat-o ln platoul de la orele 20 al postului TFl daci
aceasta a fost cea mai gravi eroare a carierei sale politice, Hillary a
rispuns printr-un singur cuvdnt: yes.266
Si fi aclionat Hiilary,,cu buni-credinli"? Nu este aga de sigur. Sizicem ci asta era gi in spiritul temperamentului ei gi c[, precum nu-
merogi consilieri ai ei, printre care Madeleine Albright, traumatizali
de atentatele de la 1i septembrie, era convinsi cl America trebuia
si iqi arate forfa. ,f,inand cont de informapile de care dispuneam"?
Hillary nu a wut niciodati si spuni clar daci citise rapoartele
265. Hiltary R. Clinton, tre temps des ddcisions (Vremea deciziilor),p.180, Fayard,
2014. (n. a.)
266. Interviu la.JT al TFl, la 7 iulie zot+. (n. a.)
Hillary Clinton de la A la Z 161
clasificate ale serviciilor de informalii legate de armele de distrugere
ln masl irakiene. Dintre cei gase senatori care au afirmat ci [e-au
citit, patru au votat impotriva rezoluliei care ii didea lui Bush mij-
loaceie legale si intre in rlzboi. Doi au votat pentru'267
Prin mi.rtusirile tardive privind ,,eroarea" sa, Hillary sugereazi
aqadar ci alegitorii americani au intoars aceastl paginl' Daci ea a
pierdut probabil nominalizarea democratl ln 2008, este in mare parte
ii, ..ur. acestui vot din urmi cu gase ani. Este clar ci 1n 2016, ea lgi
doreqte si fie altfel.
267. The Atlattic, 9 iunie 2014. (n. a')
162 FrangoisClemenceau Hillary Clinton de la A la Z 163
lsrael, relafia consimfite
CIir:: Ctinton i:.1"1suflase in prima sa tumAnare de pe\-rtort in decembrie l9g1 c6rrd pirinfii ei au plecat in primalor cilrtorie in Israer. organizati de parohia lui din Little R#;, ;_litoria ii permite lui Bill, care a pierdut cu un an in urmi ,.a.g.r*sa in postul de guvernator al staturui Arkansas, pi rui Hirary,a"a*-copere PimAntul SfAnt. ,,Ador Ierusalimul,, scrie Hillary Si J. ;imai tArziu ,n Memoriire sare dipromatice. Insd o mici fraz6 din ur-mitorul paragraf stArnegte imediat furia lobby-ului .*;;.;;_can: ,,La Ierihon, in Cisiordania, am putut si lmi fac o iae. J.rprecum era viata sub ocupalie pentru palestinieni, privafi a. ai.piuidemnitilii gi al autodeterminerii p. .*. americanii il consider[ cape ceva care li se cuvine(25s. Nu rgi va cere scuze pentru asta. DeoareceHillary este probabil cea mai bunr avocatl a staturui eweu in stateieunite de nigte decenii gi ci, daci va fi areas[ in 2016, ea va fi pentruIsrael un mult mai bun aliat decAt a fost Obama.
Nu.este nimic ce fine de famirie, de afectiv sau de iralionar in de-mersul pro-israelian ar rui Hinary crinton. Dac[ religia ei cregtinimetodisti o apropie mai mult de ewei dec6t de musulmani, convin_gerea ei politici 5i istorici este ci statele unite trebuie sd fie g*u*al securitifii Israelului. Asta nu a impiedicat-o sd ia in consideraresuferinla Ei sentimentul de nedreptate are parestinienilor. Da, a crezutin pacea din orientul Apropiat. Atunci cdnd sopr ei a organizat im-preuni cu Rahm Emanuel ceremonia de semnare u u.oidurilo, dela Oslo gi stringerea de mAini intr. yitrn* Rabln gi
""r*, Or"ai
ea era plini de speranfi. Dar cine n_ar fi fost? $i cAnd asisti, ;ir;:cate, cdteva luni mai tarziu ra funerariire rui Rabin, asasinat d" un er-tremist eweu, se gAndegte ci mogtenirea pacifistd a acestuia va fiperpetuati de Shimon peres. in l99g devine ea insigi unul dintreprimii responsabili politici americani care sd dor."s.e .;;rg.;i;
268. Hillary R. Chnton, Le temps des ddcisions (Vremea deciziiloir),p. 365, Fayard,2014. (n. a.)
![126. Gerard de Villiers - [SAS] - Scrisoare Pentru Clinton v.1.0](https://static.documente.net/doc/80x56/577cd4ff1a28ab9e7899acee/126-gerard-de-villiers-sas-scrisoare-pentru-clinton-v10.jpg)