hGanduri despre carea apocalipsei

7/29/2019 hGanduri despre carea apocalipsei

1/286


2/286


3/286

Gnduri despre carteaApocalipsei

Ellen G. White

Copyright 2012Ellen G. White Estate, Inc.


4/286


5/286

Informatii despre aceasta carte

Prezentare generala

Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. WhiteEstate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitatiEllen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilor

disponibile.

Despre autor

Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorulamerican cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicate

n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita de

Duhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie acredintei sale.

Mai multe link-uri

O scurta bibliografie a lui Ellen G. WhiteDespre Ellen G. White Estate

Sfrsitul acordului licentei de utilizatorVizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acorda

doar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utiliza-rea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, saufolosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei cartise va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.

Mai multe informatii

Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau moduln care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.

i
http://www.egwwritings.org/ebookshttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.egwwritings.org/ebooks


6/286

White Estate: [email protected]. Suntem recunoscatori pentruinteresul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea luiDumnezeu n timp ce veti citi.

ii
mailto:[email protected]:[email protected]


7/286

iii


8/286

Cuvnt nainte

Avem o deosebita placere sa putem edita aceasta carte. Ea con-tine meditatii ale Spiritului Profetic despre cartea Apocalipsei. Amordonat declaratiile potrivit ntelegerii noastre. Totusi, ea nu este uncomentariu. Cartea nu prezinta att de mult istoria ca mplinire aprofetiei, ci se refera la criza care se afla chiar n fata noastra.

O atentie deosebita este acordata capitolelor 13 si 14 din carteaApocalipsei. Sunt amintite diferite subiecte care apartin acestorcapitole. Nu este omisa cronologiacoloana vertebrala a istoriei.

Fie ca Domnul sa binecuvnteze aceasta carte, sa fie dedicatatuturor celor ce au o credinta a carei tinta este adevarul si carevad n Hristos un caracter plin de adevarun sistem desavrsit aladevarului, plin de har-... un plan pentru a salva omul decazut.

Observatie asupra textului: toate notele scrise cu litere ngrosatene apartin si nu trebuie privite ca autoritate.Domnul sa va binecuvnteze n studiul Adevarului si sa va umple

cu mesajul Sau.

Wim Wiggers

Noiembrie, 1991

[3]

iv


9/286

Cuprins

Informatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iCuvnt nainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ivCapitolul 1 Apocalipsa 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Importanta studiului Apocalipsei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Cartea Apocalipsei a fost data n Sabat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Capitolul 2 Apocalipsa 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Efes - Am ceva mpotriva ta: ti-ai parasit dragostea dinti. . . 20nvataturile Nicolaitilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Smirna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Pergam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24nvataturile pentru Biserica de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Tiatira . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Capitolul 3 Apocalipsa 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Sardes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Cel ce va birui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Filadelfia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Laodicea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Adevarata slabiciune a Laodiceei este auto-nselarea. . . . . . . . 34Judecata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Capitolul 4 Apocalipsa 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Cele patru fapturi vii si Tronul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . 39Curcubeul din jurul Tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Capitolul 5 Apocalipsa 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Hristos, Cuvntul, a deschis cartea, si El era Singurul care a

putut sa o deschida. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Cartea instructiunilor divine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Mielul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Capitolul 6 Apocalipsa 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Cine poate sta naintea mniei Mielului?Apoc.6:16,17. . . . 48

Capitolul 7 Apocalipsa 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Patru ngeri care stateau n cele patru colturi ale pamntului,tinnd cele patru vnturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Cnd sunt dezlegate vnturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

v


10/286

vi Gnduri despre cartea Apocalipsei

Lucrarea altor ngeri, care striga cu voce tare catre cei patrungeri, este un simbol al lucrarii noastre de acum. . . . . . . 51

Capitolul 8 Sigilarea si cei 144.000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Cei 144.000 si speculatiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Sigiliul ploii timpurii si sigiliul ploii trzii . . . . . . . . . . . . . . . . 54Sigiliul ploii timpurii (convertirea sau nasterea din nou) n

Spiritul Profetiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Sigiliul ploii trzii:este legat de legea duminicala. . . . . . . . . . 55Sigiliul celor 144.000 este strns legat de desavrsirea

caracterului si plinatatea Spiritului (ploaia trzie). . . . . . 56

Sigiliul si semnul fiarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Copilul ascultator primeste sigiliul parintilor lui conformprincipiului din 1 Cor.7:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Sigiliul, un scut mpotriva plagilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Grupul din Apocalipsa 7:9-11 reprezinta ultima generatie a

sfintilor. Ei vor fi transformati dintre cei vii si nu vorexperimenta niciodata moartea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Capitolul 9 Apocalipsa 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Apoc.8:1 S-a facut n cer o tacere de aproape o jumatate deceas. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Cadelnita de aur si rugaciunile sfintilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Capitolul 10 Apocalipsa 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Apocalipsa 9:15 n Spiritul Profetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Capitolul 11 Apocalipsa 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Experienta miscarii advente n perioada 1840-1844 . . . . . . . . 66Capitolul 12 Apocalipsa 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Apocalipsa 11:1 este cheia pentru ncheierea lucrarii. . . . . . . 68Fiara ce se ridica din adnc este ateismul. . . . . . . . . . . . . . . . . 68Revolutia franceza ne arata lamurit ce nseamna sa-L dai

deoparte pe Dumnezeu si Legea Sa. . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Apocalipsa 11:18, o schita a Zilei Domnului: . . . . . . . . . . . . . 69

Capitolul 13 Apocalipsa 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Razboi n cer si pe pamnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Motivele pentru care razboiul din cer arunca lumina asuprarazboiului de pe pamnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Apocalipsa 12:17, razboi mpotriva celor ce tin poruncile lui

Dumnezeu si marturia lui Isus (marturia lui Isus esteSpiritul Profetiei). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72


11/286

Cuprins vii

Biserica n pustie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Din generatie n generatie, Spiritul Sfnt a fost puterea

bisericii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Cea de-a doua venire a lui Hristos a fost ntotdeaunasperanta Bisericii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Capitolul 14 Apocalipsa 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Cele trei mari puteri persecutoare ale erei crestine . . . . . . . . . 75

Capitolul 15 Decretul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77n timpul marii strigari, banii nu vor mai avea nici un rol n

efortul misionar.Iacov 5:1-3 va fi mplinit literal. . . . . . . 77

Decretul de a cumpara si a vinde si sindicatele muncitoresti . 78Capitolul 16 Decretul de moarte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Decretul de moarte din Apocalipsa 13:15 este ultimul act aldramei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Rabdarea divina pe sfrsite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Astfel va veni un decret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Bazele unui astfel de decret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Decretul va ngadui un anumit timp naintea executiei. . . . . . 81

Cu ce decret istoric se aseamana acesta? . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Acest decret ncepe timpul strmtorarii lui Iacov. . . . . . . . . . . 81Decretul de moarte se da dupa ncheierea timpului de proba. 81

Capitolul 17 Chipul fiarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Primul pas catre chipul fiarei: apostazia . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Al doilea pas catre chipul fiarei: unirea bisericilor protestante.84Chipul fiarei are trei caracteristici: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84n realitate, legea duminicala este chipul fiarei. . . . . . . . . . . . . 85Ctiva pasi ce conduc la chipul fiarei: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Capitolul 18 Semnul fiarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Cei ce primesc semnul fiarei sunt n opozitie cu cei ce tin

poruncile lui Dumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Duminica este semnul autoritatii papale. . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Schimbarea poruncilor lui Dumnezeu este semnul special al

fiarei si totodata al chipului fiarei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Semnul fiarei este primit dupa promulgarea decretuluiduminical. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91nca n-a sosit timpul ncercarii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Cu toate ca nca n-a sosit timpul ncercarii, din 1844

Sabatul este un test. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93


12/286

viii Gnduri despre cartea Apocalipsei

Prin respingerea Sabatului, oamenii resping Legea si lumease pregateste pentru propria ei distrugere finala. . . . . . . . 94

Capitolul 19 Spiritism I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Diavolul vine cu teorii false si stiintifice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Adevarul cerului amestecat cu erori diavolesti . . . . . . . . . . . . . 95Sfintire moderna si spiritism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Credinta are ca tinta adevarul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Este necesara o ntelegere detaliata a naturii omului si a

starii lui n moarte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Vocea Adevaratului Pastor si a Spiritului Sfnt, n contrast

cu falsul pastor si falsul Spirit Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Din 1844, ancora sufletului este sigura si statornica numai

n a doua ncapere a Sanctuarului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Chiar naintea revarsarii adevaratului Spirit Sfnt va fi o

ploaie trzie falsa care este nradacinata n trezireaevanghelica de la mijlocul secolului al XlX-lea.Apoc.l3:13-14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

Satana nu va imita doar adevarata ploaie trzie ci, de

asemenea, si cea de-a doua venire a lui Hristos. . . . . . . 102Credinciosii adevarati vor ntlni personal aceasta fiinta si

cuvntul marturiei lor i va salva. Apoc.l2:11. . . . . . . . . 102Amagirea si distrugerea Satanei ating punctul culminant n

timpul necazului cel mare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103A face o lege religioasa nseamna a-l pune pe Satana n

drepturi legale.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Capitolul 20 Spiritism II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

Un dragon cu mii de capete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Pericolul doctrinelor spiritiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Satana face adevarate minuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Cel care se ocupa cu spiritismul doar din curiozitate este

luat captiv chiar mpotriva vointei lui. . . . . . . . . . . . . . . 108Spiritismul nu trebuie tolerat.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Niciodata nu lua parte la sedinte de spiritism. . . . . . . . . . . . . 110

Daca trebuie sa mergi, niciodata sa nu mergi singur.. . . . . . . 110De fapt, agentii satanici sunt canalele curentilor sai electrici.110Orice lucru care vine din spiritism este interzis si apartine

focului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Fii atent la formele moderne de spiritism. . . . . . . . . . . . . . . . 112


13/286

Cuprins ix

Hipnoza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113O minte stapna alteia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Spiritismul este mult mai periculos dect plagile Egiptului.. 115

Nu oricine vindeca este drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Capitolul 21 Biserica si statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

O biserica care accepta subzistenta de la stat este cazutadin har . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

Problemele bisericii-stat pot fi folosite ca mijloaceevanghelistice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

Biserica si Statul n America . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

Acceptarea principiilor gresite n ceea ce priveste bisericasi statul este cauza ultimei mari persecutii . . . . . . . . . . . 119Una dintre principalele cauze ale Revolutiei Franceze a

fost ca biserica cerea taxe oamenilor. . . . . . . . . . . . . . . . 120Noi n-ar trebui niciodata sa ne unim cu lumea pentru a

cstiga bani. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Unirea bisericii cu statul ofera Satanei putere. Satana se

sfatuieste cu ngerii lui rai: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

O unire a bisericii cu statul este dezastruoasa. . . . . . . . . . . . . 121Biserica si statul si vor uni puterile pentru a obliga pe toti

sa primeasca semnul fiarei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Satana a cstigat suprematie ca legiuitor. . . . . . . . . . . . . . . . . 122Crestinii si politica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Crestinismul, statul si principiile de razboi n timpul

razboiului de secesiune din secolul al XlX-lea. . . . . . . . 124n toate circumstantele, prezinta adevarul si nu pune mna

pe armele de razboi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125Capitolul 22 Biserica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

Apoc.13 nu va fi pe deplin nteles pna cnd nu avem ocorecta ntelegere a limitelor autoritatii bisericii. . . . . . 127

Marele principiu al libertatii religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Calauza noasta trebuie sa fie Duhul sfnt. . . . . . . . . . . . . . . . 128Cei din pozitiile de raspundere nu trebuie sa lege poporul

lui Dumnezeu de ei nsisi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131mputernicirea unui slujitor al Evangheliei are la bazadoua aspecte: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

Capitolul 23 Apocalipsa 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Importanta ntreitei solii ngeresti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133


14/286

x Gnduri despre cartea Apocalipsei

n 1904, solia din Apocalipsa 14 nu era nteleasa pe deplin. 133Semnul fiarei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

Ellen White a rezumat aceasta lucrare astfel: . . . . . . . . . . . . . 134Apocalipsa 14:12; Legea si Evanghelia . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Sabatul nu are putere despartit de solia celui de-al treilea

nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Capitolul 24 Cronologie & Apocalipsa 14 . . . . . . . . . . . . . . 137

Apocalipsa 14 n ordine cronologica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137Punctul de vedere prin care putem studia cronologia

zilelor finale este Sanctuarul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1381844 si soliile celor trei ngeri A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Primul nger si Daniel 8:14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138B. Al doilea nger si Daniel 8:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Solia ngerului al doileacaderea Babilonuluia fost

predicata cu putere dupa ce a stralucit mai multalumina din Daniel 8:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

C. Al treilea nger si Daniel 8:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

D. Sanctuarul si primul nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144E. Sanctuarul si al doilea nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144F. Sanctuarul si al treilea nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145Dupa 1844, nu mai exista nici o solie bazata pe un timp

anumit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148Legea duminicala si soliile celor trei ngeri . . . . . . . . . . . . . . 149Legea duminicala si primul nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Legea duminicala si al doilea nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154Apocalipsa 18 indica spre timpul cnd solia celui de-al

doilea nger va fi repetata. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Pacatele Babilonului vor ajunge pna la cer prin Legea

duminicala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Modul n care Spiritul Profetic leaga Apocalipsa 13:11-18;

17:14 si 18:1-5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Legea duminicala, al doilea nger si strigarea: Iata, Mirele

vine! Iesiti-I n ntmpinare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157n 1844 solia sosirii judecatii si a caderii Babilonului acoincis cu strigarea: Iata, Mirele vine! n parabolacelor zece fecioare, cinci sunt reprezentate ca n . . . . . . 158

Ultima strigare si fecioarele ntelepte si nentelepte. . . . . . . . 159


15/286

Cuprins xi

Legea duminicala si cel de-al treilea nger. - Semnul fiarei. . 1602. Sigiliul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161nchiderea timpului de proba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

1, nchiderea generala a timpului de proba . . . . . . . . . . . . . . . 1612. nchiderea individuala a timpului de proba . . . . . . . . . . . . 162n timp ce usa este nchisa pentru cei ce au refuzat sa intre,

ea ramne totusi deschisa pentru cei ce nu au avutnca ocazia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164

nchiderea individuala a timpului de proba estedeterminata de rezistenta continua fata de lucrarea

Duhului Sfnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164Rezultatele judecatii celor vii vor fi vazute clar. . . . . . . . . . . 1643. Momentul nchiderii generale a timpului de proba. . . . . . . 165

Capitolul 25 Evenimentele ultimelor zile si legatura dintreele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

Legea duminicala, zguduirea si ploaia trzie . . . . . . . . . . . . . 166Zguduirea si judecarea celor vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Judecata celor vii si stergerea pacatului . . . . . . . . . . . . . . . . . 167

Stergerea pacatului si ploaia trzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Judecata celor vii hotaraste sau sigiliul lui Dumnezeu sau

semnul fiarei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168Ploaia trzie si sigilarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168

Capitolul 26 Apocalipsa 14 ilustrata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1701. Iosua si ngerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1702. Calea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1763. Isaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1794. Mardoheu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Capitolul 27 Reforma sanitara si solia din Apocalipsa 14 . . 185Puterea de a tine sub control apetitul si ispitele Satanei . . . . 185Influenta reformei sanitare asupra caracterului . . . . . . . . . . . 186Vietuirea sanatoasa si roadele eforturilor noastre

misionare, n conformitate cu principiul din Proverbe26:6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187

Reforma sanitara si procesul de testare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Capitolul 28 Babilonul si Biserica ramasitei . . . . . . . . . . . . . 189Pietrele de hotar ale Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea. . 189Pietrele de hotar ale Babilonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189Pietrele de hotar ale bisericii ramasitei luate una cte una . . 190


16/286

xii Gnduri despre cartea Apocalipsei

1. Curatirea Sanctuarului, care se ndeplineste n ceruri,are o legatura hotartoare cu poporul lui Dumnezeude pe pamnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

A. Ploaia timpurie a Duhului Sfnt a fost un indiciu alnceperii preotiei lui Hristos. Dupa naltare,ntronarea Sa a fost marcata de revarsarea DuhuluiSfnt. (COL 120). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

B. Ploaia trzie si sentinta judecatiiultima lucrare a luiHristos ca Mijlocitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

2. Prima, a doua si a treia solie ngereascapietre de hotar. 191

3. Sanctuarul si Sabatul ca pietre de hotar . . . . . . . . . . . . . . . 193Sabatul este baza ntregii nchinari adevarate. . . . . . . . . . . . . 1944. Moartea celui pacatosca piatra de hotar . . . . . . . . . . . . . 195Pietrele de hotar ale doctrinei Babilonului luate una cte una1951. Doctrina nemuririi sufletuluibaza spiritismului . . . . . . . 196Ea este chiar piatra unghiulara a ntregului pagnism. . . . . . 1962. O alta piatra de hotar babiloniana este respingerea

divinitatii Domnului Hristos sau a preexistentei Sale

si alte doctrine nrudite, pe scurtliberalism. . . . . . . . . 1973.Duminica-piatra de hotar a Babilonului . . . . . . . . . . . . . . . . 197

Capitolul 29 Apocalipsa 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200Numai Tu esti sfnt. Apoc.l5:4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200ntelepciunea propriea fost argumentul lui Satana. . . . . . . 200Capabil de autoguvernare- argumentul n sfintirea moderna. 201Mijlocitorul si virtutile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Lectia din sarbatoarea Sanctuarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Ce se ntmpla cnd darul pentru pacat din Sanctuarul

ceresc nu mai face ispasire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Ellen White spune despre vremea n care nu va mai fi

Mijlocitor: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Mijlocitorul si viata spirituala - Isus, ca jertfa pentru pacat,

mijloceste pentru noi n Sanctuar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205A trai fara Mijlocitor nseamna a trai fara pacat. . . . . . . . . . . 206

Capitolul 30 Apocalipsa 16 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207Primele patru plagi nu sunt universale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207Plaga a cincea, ntunericul care acopera mparatia fiarei,

are loc n momentul n care ar trebui executatapedeapsa de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208


17/286

Cuprins xiii

Plaga a sasea din Apocalipsa 16:13-14. Strngereamparatilor pamntului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

Strngerea poporului lui Dumnezeu prin ploaia trzie . . . . . 211

Batalia din ziua cea mare a Dumnezeului cel Atotputerniceste ultima batalie dintre bine si rau. Apoc.16:14. . . . . . 211

Victoria poporului lui Dumnezeu este totala. . . . . . . . . . . . . . 212Capitolul 31 Apocalipsa 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214

Roma este Babilonul iar fiicele ei sunt diferitele bisericiprotestante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214

Cele zece coarne si Protestantismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216

Toti au acelasi gnd. Toate popoarele vor fi implicate. . . . 216Capitolul 32 Apocalipsa 18 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219Vremea coborrii ngerului din Apocalipsa 18:1-6. . . . . . . . 219Lumina ngerului nu a fost vazuta n 1890. . . . . . . . . . . . . . . 219Prin decretul duminical, pacatele ajung pna la cer. . . . . . . . 219ngerul din Apocalipsa 18:1-4 reprezinta marea strigare al

celui de-al treilea ngerploaia trzie a Duhului Sfnt. 220Conlucrarea cu Dumnezeu pregateste calea. . . . . . . . . . . . . . 221

Ploaia trzie pregateste biserica pentru venirea Fiuluiomului si desavrseste lucrarea harului lui Dumnezeun inima. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221

Cteva texte despre ploaia trzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2261. Apocalipsa 18:1-4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2262. Fapte 3:19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2273. Amos 9:13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2274. Ioel 2:18-32. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2285. Iacov 5:7 si Marcu 4:28-29. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2296. Ieremia 3:3 si 5:21-29. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2297. Osea 6:3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231

Capitolul 33 ntruparea Fiului lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . 234A.Pe pamnt Isus a fost Dumnezeu si om. . . . . . . . . . . . . . . . 2341. Isus ca Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Cnd Hristos a venit pe pamnt, El nu a schimbat

divinitatea cu umanitatea, ci a unit natura umana cunatura Sa divina. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Cele doua naturi au fost una, strnse si inseparabile, desi

fiecare are o individualitate distincta. . . . . . . . . . . . . . . . 235


18/286

xiv Gnduri despre cartea Apocalipsei

Ramnerea n legamntul cu clauza de la Mine nsumi nupot face nimic, a fost cea mai severa disciplina. . . . . . 236

2. Isus ca om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236

Ascultarea lui Hristos nu a fost dinspre Dumnezeu spreDumnezeu, ci dinspre omul Isus spre Dumnezeu. . . . . . 239

Minunile lui Hristos au fost lucrarea ngerilor sfinti,realizate prin Duhul Sfnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240

B. Cteva principii fundamentale ale planului de mntuire . 241Doua vointe n om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242Carnea nsasi nu poate pacatui, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242

Curatirea constiintei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Natura omeneasca a lui Hristos si legile ereditatii . . . . . . . . . 243

Isus a fost ispitit prin slabiciunile naturii omenesti. . . . . . . . 244C.Pe pamnt Isus a luat natura si conditia omului . . . . . . . . . 245Isus, vorbind despre aceasta: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246Satana, vorbind despre aceasta: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246Umilinta lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Isus a unit natura noastra ofensatoare cu natura Sa fara pacat.247

D. Caracterul Iui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248n privinta caracterului Sau omenesc, Hristos a fost fara pacat.248E. Duhul Sfnt si omul Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Duhul Sfnt a fost secretul sfinteniei, curatiei, caracterului

si vietii fara pata a lui Isus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Isus a fost umplut cu Duhul Sfnt n acelasi fel cum putem

fi si noi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Duhul Sfnt I-a fost dat lui Isus permanent, n provizii noi. . 253Pregatit pentru lupta prin locuirea Duhului Sfnt . . . . . . . . . 254Duhul Sfnt a modelat mintea lui Hristos. . . . . . . . . . . . . . . . 255Duhul Sfnt a pus n Isus atributele divinitatii, caracterul si

modul Sau de realizare a lucrurilor; la fel o va face sicu noi,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255

F. Biruind cum a biruit El (Apoc.3:21) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2551. Supunerea vointei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255

2. Rugaciunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2563. Cuvntul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2564. Credinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256G. Duhul Sfnt si credinciosul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257Duhul Sfnt ne face partasi de natura divina (caracter). . . . . 257


19/286

Cuprins xv

Duhul Sfnt scoate din caracter nclinatiile pacatoase. . . . . . 257Numai Duhul Sfnt poate birui pacatul. . . . . . . . . . . . . . . . . . 258Puterea care a creat Universul si care L-a nviat pe Isus din

morti este puterea care ne poate recrea dupa chipul luiDumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258

Omul fara Duhul Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260Capitolul 34 Apocalipsa 19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261

1. Mireasa si nunta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261Parabola celor zece fecioare si Mireleo realitate mereu

prezenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261

Biserica este mireasa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262Casatoria este unirea omenirii cu divinitatea n cel credincios.262Ce nseamna a fi una cu Dumnezeu, asa cum Hristos este

una cu Tatal? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262Casatoria are loc n timp ce Isus lucreaza n locul prea

sfnt, n timpul judecatii de cercetare. . . . . . . . . . . . . . . 264Mireasa primeste numele mirelui, a Tatalui mirelui si

numele noului ei camin. Cu alte cuvinte, casatoria si

sigilarea sunt identice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2652. Victoria Mielului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265Biserica n ultimul ei mars triumfal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265Haina alba a victoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266Razboiul final mpotriva Mielului si cei chemati, alesi si

credinciosi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266Apocalipsa 19:11-16 este Armaghedonul. . . . . . . . . . . . . . . . 267

Capitolul 35 Apocalipsa 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268Mileniul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268Tapul ispasitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271ngerul care l leaga pe Satana este antitipul omului ales sa

duca tapul n pustie (Lev. 16:21). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271n timpul plagilor, poporul lui Dumnezeu se afla pentru

totdeauna n siguranta fata de nselaciunile ispititorului.271Tapul ispasitor n-are nimic de-a face cu partea Satanei n

pacatele credinciosilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272Nu exista nici un motiv pentru existenta pacatului. . . . . . . . . 273Orice pacat este pedepsit de doua ori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274


20/286

xvi Gnduri despre cartea Apocalipsei

Pacatele celor neprihaniti vor fi pedepsite n Satanadeoarece aceste pacate au fost cauza mortii Fiului luiDumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274

Esenta celor doua afirmatii amintite mai sus se gaseste nurmatoarele citate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275

Aceasta este o ispasire pentru moartea Fiului lui Dumnezeu. 275Capitolul 36 Apocalipsa 21 & 22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276

Vointa si mntuirea (Apocalips 22:17). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277Vointa este factorul decisiv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277Dumnezeu doreste sa aiba vointa noastra si nimic altceva,

pentru ca f

ar

a aceasta, nici chiar Duhul Sfnt nupoate face nimic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278

Renuntarea la vointa noastra si supunerea fata de vointa luiDumnezeu aduce pace si odihna pentru toata vesnicia. 279

Dnd vointa noastra lui Hristos, chiar si gndurile siemotiile noastre vor fi asezate sub stapnirea Lui. . . . . 280


21/286

Capitolul 1 Apocalipsa 1

Importanta studiului Apocalipsei.

Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, casa arate robilor Sai lucrurile care au sa se ntmple n curnd. Si le-afacut-o cunoscut, trimitnd prin ngerul Sau la robul Sau Ioan, care

a marturisit despre Cuvntul lui Dumnezeu si despre marturia luiIsus Hristos, si a spus tot de a vazut. Ferice de cine citeste, si de ceice asculta cuvintele acestei proorocii, si pazesc lucrurile scrise nea! Caci vremea este aproape!Apoc. 1:1-3.

Multi au cultivat ideea ca Apocalipsa este o carte sigilata si deaceea nu-si vor lua timp pentru a studia tainele ei. Ei spun ca trebuiesa-si concentreze atentia asupra splendorilor mntuirii si ca taineledescoperite lui Ioan pe insula Patmos nu merita tot atta consideratie

ca acestea.nsa Dumnezeu nu priveste Cartea Apocalipsei n felul acesta.

El declara: Marturisesc oricui aude cuvintele proorociei din car-tea aceasta ca, daca va adauga cineva ceva la ele, Dumnezeu i vaadauga urgiile scrise n cartea aceasta. Si daca scoate cineva cevadin cuvintele cartii acestei proorocii, i va scoate Dumnezeu partealui dela pomul vietii si din cetatea sfnta, scrise n cartea aceasta.

Apoc.22:18-19.Cartea Apocalipsa descopera omenirii ce a fost, ce este si ceurmeaza sa se petreaca; ea e destinata pentru informarea noastraasupra carora vine sfrsitul acestei lumi. Ea ar trebui studiata cuteama sfnta. Suntem privilegiati sa cunoastem lucrurile care suntpentru nvatatura noastra. Tratam noi nsa Cuvntul lui Dumnezeucu respectul care I se cuvine si cu recunostinta pe care I-ar placea sao vada? Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca

sa nvete, sa mustre, sa ndrepte, sa dea ntelepciune n neprihanire,pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavrsit si cu totul destoinicpentru orice lucrare buna. 2 Tim.3:16-17.

nsusi Domnul a descoperit servului Sau Ioan tainele din cartea [5]

17


22/286

18 Gnduri despre cartea Apocalipsei

Apocalipsei si a planuit ca ele sa fie deschise tuturor pentru studiu, nea sunt nfatisate scene, dintre care unele apartin deja trecutului, iaraltele, de importanta vesnica, au loc chiar n timpul nostru; celelalte

profetii nu-si vor gasi mplinirea lor completa pna la ncheierea tim-pului, cnd va avea loc ultima mare lupta ntre puterile ntunericuluisi ale Printului cerului.

Lupta finala se va da ntre cei ce pazesc poruncile lui Dumnezeusi credinta lui Isus si puterea apostata care va nsela pe toti cei celocuiesc pe suprafata pamntului. Savrsea semne mari, pna acoloca facea chiar sa se pogoare foc din cer pe pamnt, n fata oamenilor.

Si amagea pe locuitorii p

amntului prin semnele, pe care i se d

adusesa le faca n fata fiarei. Ea a zis locuitorilor pamntului sa faca o

icoana fiarei, care avea rana de sabie si traia. I s-a dat putere sa deasuflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca, si sa faca sa fieomorti toti cei ce nu se vor nchina icoanei fiarei. Si a facut ca toti:mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semnpe mna dreapta sau pe frunte, si nimeni sa nu poata cumpara sauvinde, fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei, sau numarul

numelui ei. Apoc. 13:13-17.Noi ne aflam pe pragul celor mai marete si solemne evenimente.

Multe dintre profetii sunt pe cale sa se mplineasca ntr-o succesiunerapida. Va fi folosita orice farma de putere. Istoria din trecut se varepeta. Controverse vechi vor fi reactualizate si pericolul va asediapoporul lui Dumnezeu din toate partile. ncordarea a pus stapnirepe familia omeneasca. Ea se raspndeste pretutindeni pe pamnt. Dece? Glume, jocuri, distractii; oamenii alearga, se ngramadesc si selupta pentru putere. Lucruri obisnuite si pieritoare absorb atentia lorn asa masura nct lucrurilor de importanta vesnica abia li se oferaatentie. Fiinte umane nzestrate cu energie, zel si perseverenta vorfolosi toate puterile daruite lor de Dumnezeu pentru a coopera cudespotismul Diavolului n anularea Legii lui Dumnezeu. Sarlatanide toate felurile vor pretinde ca sunt credinciosi si sinceri si vor fi

naltate lucruri vulgare si necurate mpotriva adevarului si sfinteniei.

Astfel falsitatea este acceptata si adevaratul standard al neprihanirii[6] este lepadat, asa cum Cuvntul lui Dumnezeu a fost lepadat de Adamsi Eva pentru minciuna lui Satana. (RH,Aug.31,1897; 7 BC 954).


23/286

Apocalipsa 1 19

Cartea Apocalipsei a fost data n Sabat

Sabatul, pe care Dumnezeu l-a instituit n Eden, a fost tot att de

pretios lui Ioan pe insula singuratica ca si atunci cnd era cu prieteniisai n orase. El a repetat si a cerut pentru el nsusi promisiunilepretioase pe care Isus le-a dat n legatura cu aceasta zi. Acesta eraun semn ca Dumnezeu era al lui... ntr-o zi de Sabat Mntuitorul cel

nviat si-a tacut cunoscuta prezenta Sa lui Ioan. In ziua Domnuluieram n Duhul. Si am auzit napoia mea un glas puternic, ca sunetulunei trmbite, care zicea: -Eu sunt Alfa si Omega, Cel dinti si Cel depe urma. Ce vezi, scrie ntr-o carte, si trimite-o celor sapte biserici:

la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia si Laodicea- M-am ntors sa vad glasul care-mi vorbea. Si cnd m-am ntors, amvazut sapte sfesnice de aur. Si n mijlocul celor sapte sfesnice pecineva, care semana cu Fiul omului, mbracat cu o haina lunga pnala picioare si ncins la piept cu un bru de aur. Cnd L-am vazut, amcazut la picioarele Lui ca mort. El Si-a pus mna dreapta peste minesi a zis: -Nu te teme! Eu sunt Cel dinti si Cel de pe urma, Cel viu.Am fost mort, si iata ca sunt viu n vecii vecilor. Eu tin cheile mortiisi ale Locuintei mortilor. Apoc. 1:10-13,17,18.

Persecutia lui Ioan a devenit un mijloc al harului. Insula Patmosa devenit stralucitoare datorita prezentei Mntuitorului nviat. IoanL-a vazut pe Hristos n trup omenesc, cu semnele cuielor n minilesi picioarele Lui, care vor fi pentru totdeauna slava Sa. I s-a permisacum sa-L contemple din nou pe Domnul sau nviat, mbracat cu attde multa slava ct poate privi o fiinta omeneasca si sa ramna n viata.

Ce Sabat a fost acesta pentru singuraticul prizonier, ntotdeaunapretios n ochii lui Hristos, mai privilegiat acum dect oricnd!Niciodata nu a nvatat el att de mult despre Isus. Niciodata nu aauzit Ioan un adevar att de glorios. (7 BC 955). [7]


24/286


Efes - Am ceva mpotriva ta: ti-ai parasit dragostea dinti.

ngerului Bisericii din Efes scrie-i: Iata ce zice Cel ce tinecele sapte stele n mna dreapta si Cel ce umbla prin mijlocul celorsapte sfesnice de aur, Stiu faptele tale, osteneala ta si rabdarea ta,

si ca nu poti suferi pe cei rai; ca ai pus la ncercare pe cei ce zic casunt apostoli si nu sunt, si i-ai gasit mincinosi. Stiu ca ai rabdare,ca ai suferit din pricina Numelui Meu si ca n-ai obosit. Dar ce ammpotriva ta, este ca ti-ai parasit dragostea dinti. Adu-ti dar amintede unde ai cazut; pocaieste-te, si ntoarce-te la faptele tale dinti.Altfel, voi veni la tine, si-ti voi lua sfesnicul din locul lui, daca nute pocaiesti. Apoc.2:1-5. n aceste versete sunt rezumate conditiilempacarii cu Dumnezeu. Prima experienta a Bisericii din Efes a

condus-o la fapte bune. Dumnezeu se bucura de faptul ca BisericaSa reflecta lumina cereasca dezvaluind spiritul lui Hristos prin iubiresi mila. Dragostea care se afla n inima lui Hristos, dragostea careL-a determinat sa se dea pe Sine nsusi ca jertfa pentru omeniresi sa sufere cu rabdare nvinuirile oamenilor, pna acolo nct safie numit demon, dragostea care L-a ndemnat sa faca vindecarinemaipomenite n timpul lucrarii Saleaceasta a fost dragostea care

trebuia sa se descopere n vietile urmasilor Lui.Dar ei au neglijat sa mpartaseasca mila si blndetea lui Hristos.

Eu-l, asa cum se manifesta n trasaturile de caracter nnascute, astricat principiile maretiei, faptelor bune, care i identifica pe mem-brii Bisericii din Efes ca si crestini. Domnul Isus trebuia sa le arateca si-au pierdut ceea ce a fost totul pentru ci. Dragostea care L-adeterminat pe Mntuitorul sa moara pentru noi n-a fost descoperita

n plinatatea ei n vietile lor. Din acest motiv, ei nu erau n stare sa

aduca cinste numelui Mntuitorului. Si, pierznd dragostea dinti,ei au naintat n cunoasterea unor teorii ce si au originea n tatal[8]minciunilor. (MS 11,1906).

20


25/286

Apocalipsa 2 21

Tinnd seama de multele parti bune amintite, ct de izbitoareeste acuzatia adusa Bisericii din Efes: Cu toate acestea, Eu amceva mpotriva ta, pentru ca ti-ai parasit dragostea dinti. Aceasta

Biserica fusese mult favorizata. Ea a fost nfiintata de apostolul Pavel.n Efes se afla Templul Dianei, care, n ceea ce priveste grandoarea,a fost una dintre minunile lumii. Biserica din Efes a ntlnit o mareopozitie si unii dintre primii crestini au suferit persecutie; totusi,chiar unii dintre ei s-au ntors de la adevarurile care i-au unit cuurmasii Iui Hristos si au adoptat, n locul lor, nvataturi false, oferitede Satana.

Aceasta schimbare este reprezentata ca o apostazie spirituala.Adu-ti dar aminte de unde ai cazut, pocaieste-te si ntoarce-te lafaptele dintise rezuma n versetele precedente. Ei nu stiau caa avut loc o schimbare n inimile lor si ca ar trebui sa se pocaiascapentru ca au parasit faptele dinti. nsa Domnul, n mila Sa, i-achemat la pocainta, la ntoarcerea la prima lor dragoste, la faptelecare sunt ntotdeauna rezultatul unei iubiri adevarate, asemenea luiHristos. (7 BC 956-957).

nvataturile Nicolaitilor

Legea si Evanghelia nu pot fi separate. n Hristos, mila si drep-tatea se ntlnesc; dreptatea si pacea se saruta. Evanghelia este nicimai mult nici mai putin dect Legea dezvaluita. Ea nu ofera maimulta libertate pacatului dect o face Legea. Legea arata spre Hristos;Hristos arata spre Lege. Evanghelia i cheama pe oameni la pocain ta.

Pocain ta pentru pacat. Si ce este pacatul?este ncalcarea Legii.De aceea Evanghelia i cheama pe oameni, din pacatele lor, napoila ascultarea de Legea lui Dumnezeu. Isus, prin viata si moarteaSa, ne-a nvatat ascultarea desavrsita. El a murit, Cel drept pentrucel nedrept, Nevinovatul pentru vinovat, pentru ca onoarea Legiilui Dumnezeu sa poata fi pastrata, si totusi omul sa nu fie completdistrus. Lucrarea mntuirii, att n dispensatiunea Vechiului ct si [9]

a Noului Testament, este aceeasi. Hristos a fost temelia ntreguluisistem evreisc. Ceremoniile si umbrele sub care se nchinau evreii,toate indicau catre Mntuitorul lumii. nchinarea se facea prin cre-dinta ntr-un Mntuitor ce va veni si-i va salva pe pacatosi. Astazi,prin credinta n Hristos, ci sunt ndrepta ti ti.


26/286


Oferind pe Fiul Sau, Dumnezeu s-a dat pe Sine nsusi, pentruca omul sa poata avea nca o ocazie de proba. Daca Dumnezeu arfi putut sa schimbe Legea Sa pentru a ntlni pe om n conditia sa

cazuta, n-ar fi facut El aceasta si sa si pastreze pe singurul Fiu ncer?Cu siguranta ca da. Dar din cauza ca Legea Sa era la fel deneschimbatoare ca si caracterul Sau, El a dat pe preaiubitul SauFiu, care e mai presus de Lege si una cu El nsusi, pentru a primipedeapsa care o pretindea dreptatea Sa.

Moartea Fiului preaiubit al lui Dumnezeu pe cruce ne arataimuabilitatea Legii lui Dumnezeu. Moartea Sa preamareste Legea si

o face slavita, oferind omului dovada caracterului ei de neschimbat.De pe buzele Lui divine s-au auzit cuvintele: Sa nu credeti caam venit sa stric Legea sau Proorocii; am venit nu sa stric ci samplinesc, Moartea lui Hristos a mplinit cerintele Legii.

Dar doctrina ce se nvata acum arata ca Evanghelia lui Hristosa facut Legea Iui Dumnezeu fara efect; ca prin credinta noi sun-tem scutiti de cerinta de a fi mplinitori ai Cuvntului. Aceasta estedoctrina Nicolaitilor, pe care Hristos a condamnat-o att de vehe-

ment. El spune Bisericii din Efes: Stiu faptele tale, osteneala ta sirabdarea ta, si ca nu poti suferi pe cei rai; ca ai pus la ncercare pecei ce zic ca sunt apostoli si nu sunt, si i-ai gasit mincinosi. Stiu caai rabdare, ca ai suferit din pricina Numelui Meu si ca n-ai obosit.Dar ce am mpotriva ta, este ca ti-ai parasit dragostea dinti. Adu-tidar aminte de unde ai cazut; pocaieste-te, si ntoarce-te la fapteletale dinti. Altfel, voi veni la tine, si-ti voi lua sfesnicul din locullui, daca nu te pocaiesti. Ai nsa lucrul acesta bun: ca urasti fapteleNicolaitilor, pe care si Eu le urasc. Apoc.2:2-6.

Cei ce nvata astazi aceasta doctrina au multe de spus n legaturacu credinta si neprihanirea lui Hristos, dar ei pervertesc adevarul si[10]l fac servul erorii. Ei sustin ca noi trebuie doar sa credem n IsusHristos si ca credinta este atotsuficienta, ca neprihanirea lui Hristostrebuie sa fie scrisoarea de acreditare a pacatosului, ca aceasta ne-prihanire imaculata mplineste legea pentru noi si ca noi nu suntem

obligati sa ascultam de Legea lui Dumnezeu. Acest grup pretindeca Hristos a venit sa salveze pe pacatosi si ca El i-a mntuit. Suntmntuit, vor repeta ei mereu si mereu. Dar sunt ei mntuiti cttimp calca Legea lui Iehova?Nu. Pentru ca haina neprihanirii luiHristos nu e o mantie pentru nelegiuire. O asemenea nvatatura este


27/286

Apocalipsa 2 23

o eroare evidenta si Hristos devine pentru aceste persoane o piatrade poticnire asa cum a fost pentru evrei; pentru evrei din cauza canu L-au primit pe El ca Mntuitor personal, pentru acesti pretinsi

credinciosi n Hristos, din cauza ca ei l despart pe Isus de Legesi privesc credinta ca pe un nlocuitor al ascultarii. Ei l despart peTatal de Fiul, Mntuitorul lumii. ntr-adevar, ei sustin prin nvataturasi exemplu ca Hristos, prin moartea Sa, i salveaza pe oameni nnelegiuirile lor. (ST, Feb.25, 1897).

Smirna

Mesajul lui Hristos catre Biserica timpurie era Fii credin-cios.

Oriunde au cautat refugiu, urmasii lui Hristos au fost vnati casi fiarele de prada. Ei erau fortati sa caute adapost n locuri pustii sisinguratice. Lipsiti de toate, prigoniti, munciti, ei, de care lumeanu era vrednicaau ratacit prin pustiuri, prin munti, prin pesterisi prin crapaturile pamntului. Evrei 11:37,38. Catacombele au

oferit adapost pentru mii dintre ei. n adncurile dealurilor din afaraorasului Roma fusesera sapate galerii lungi prin pamnt si stnca;reteaua ntunecoasa si complicata de tunele se ntindea pe kilometrintregi dincolo de zidurile cetatii. n aceste adaposturi subteraneurmasii lui Hristos si-au ngropat mortii lor. Si tot aici, atunci cnderau suspectati si proscrisi, si gaseau un adapost. Cnd Cel ce da [11]viata va trezi pe cei ce au luptat lupta cea buna, multi martiri pentrucauza lui Hristos vor iesi din aceste catacombe ntunecoase.

Sub cea mai salbatica prigoana, acesti martori pentru Isus si-au pastrat credinta nentinata. Desi au fost lipsiti de orice comfort,ascunsi de lumina soarelui, iacndu-si casa n snul ntunecos darprietenos al pamntului, ei nu s-au plns. Prin cuvinte de credinta,de rabdare si speranta, ci s-au ncurajat unul pe altul sa reziste nfata lipsei si mizeriei. Pierderea tuturor bogatiilor pamntesti nu i-aputut determina sa renunte la credinta lor n Hristos. ncercarile si

persecutiile erau doar trepte care i aduceau mai aproape de odihnasi rasplata lor.La fel ca servii lui Dumnezeu din vechime, multi erau torturati,

si n-au vrut sa primeasca izbavirea; ei doreau sa dobndeasca onviere mai buna. vers.35. Ei si-au amintit cuvintele nvatatorului


28/286


lor, ca atunci cnd sunt persecutati pentru Numele Lui, sa se bucuresi sa fie plini de veselie pentru ca mare va fi rasplatirea lor n ceruri;deoarece, la fel fusesera persecutati profetii dinaintea lor. Ei s-au

bucurat ca au fost socotiti demni sa sufere pentru adevar si cntecetriumfale s-au naltat din mijlocul flacarilor. Privind prin credinta,ei au vazut pe Hristos si pe ngeri aplecndu-se peste marginilecerului si aprobnd statornicia lor. O voce de la tronul lui Dumnezeuajungea pna la ei Fii credincios pna la moarte, si-ti voi da cununavietii Apoc.2:10 (GC 40-41).

Pergamnvatatura lui Balaam, care l-a nvatat pe Balac sa puna o

piatra de poticnire naintea copiilor lui Israel, ca sa manncedin lucrurile jertfite idolilor si sa se dedea la curvie, si aplicatiileei pentru zilele noastre.

Balaam a stiut ca prosperitatea lui Israel depindea de ascultarealor de Dumnezeu si ca nu exista alt mod de a-i nimici dect prin a-i

conduce n pacat. (PP 451).[12] Am fost dusa nainte pe timpul n care pagnii idolatri i per-secutau si ucideau pe crestini. Sngele curgea n torente. Nobili,

nva ta ti si oameni de rnd erau ucisi fara mila. Familiile bogate erauaduse la saracie pentru ca nu vroiau sa-si paraseasca credinta. Cutoate prigonirile si suferintele la care acesti crestini erau supusi, einu vroiau sa coboare standardul. Ei si-au pastrat credinta curata. Amvazut ca Satana tresalta de bucurie si triumfa n fata suferintele lor.

Dar Dumnezeu privea cu deplina aprobare la martirii Sai credinciosi.Crestinii care au trait n vremea aceea de groaza au fost nespusde pretiosi pentru El, deoarece erau gata sa sufere de dragul Lui.Fiecare suferinta ndurata le sporea rasplata n ceruri,

Desi Satana se bucura de suferintele sfintilor, el tot nu era mul-tumit. El dorea sa stapneasca mintea tot asa cum stapnea trupul.Suferintele ndurate de ei au avut ca efect doar apropierea lor de

Domnul conducndu-i sa se iubeasc

a unul pe altul si determinndu-isa se teama mai mult ca oricnd sa nu-L ntristeze. Satana dorea sa-i

faca sa-L nemultumeasca pe Dumnezeu; n felul acesta ci si-ar fipierdut puterea, forta si fermitatea. Desi erau ucisi cu miile, n loculcelor cazuti apareau altii. Satana vedea ca-si pierde supusii; caci, cu


29/286

Apocalipsa 2 25

toate ca sufereau prigoniri si moarte, ci erau protejati de Isus Hristospentru a fi supusi ai mparatiei Lui. Din acest motiv Satana si-a facut

n asa fel planurile nct sa lupte mai cu succes mpotriva guverna-

rii lui Dumnezeu si sa nfrnga Biserica. El i-a condus pe pagniiidolatri sa mbratiseze o parte din credinta crestina. Ei sustineau cacred n rastignirea si nvierea Domnului Hristos, si au propus sa seuneasca cu urmasii lui Isus, fara nsa sa-si schimbe inima. Oh, ceprimejdie grozava pentru Biserica! Era un timp de chin psihic. Uniigndeau ca daca se vor cobor si se vor uni cu idolatrii care primiserao parte din credinta crestina, acesta ar fi fost mijlocul pentru deplina

lor convertire. Satana cauta s

a corup

a nv

at

aturile Scripturii.Am vazut n cele din urma ca standardele au fost coborte, si

ca pagnii se uneau cu crestinii. Cu toate ca acesti nchinatori laidoli pretindeau ca sunt convertiti, ci au adus idolatria n Biserica, [13]schimbnd doar obiectele carora li se nchinau cu chipurile sfintilor sichiar cu al Domnului Hristos si al mamei Sale, Maria. Pe masura ceurmasii lui Hristos s-au unit cu ei, religia crestina a devenit coruptaiar Biserica si-a pierdut curatia si puterea. Unii au refuzat sa se

uneasca cu ei. Astfel si-au pastrat curatia si s-au nchinat doar luiDumnezeu.

Ei nu s-au plecat naintea vreunui chip al celor ce sunt n cerurisau n apele mai de jos dect pamntul.

Satana tresalta de bucurie vaznd ct de multi au decazut; siapoi el a determinat Biserica decazuta sa constrnga pe cei ce vroiausa-si pastreze curatia credintei lor, sau sa accepte ceremoniile lor si

nchinarea la chipuri cioplite sau sa fie omorti. Focul persecutiei s-aaprins din nou mpotriva adevaratei Biserici a lui Hristos si milioanede oameni au fost ucisi fara mila. (EW 210-211).

Convertirea cu numele a lui Constantin n prima parte a secolu-lui al IV-lea a produs o mare bucurie, iar lumea, mbracata cu o formaa neprihanirii, a patruns n Biserica. Acum lucrarea de coruptie aprogresat repede. Pagnismul, desi parea ca fusese nvins, a devenitbiruitor. Spiritul lui stapnea Biserica. nvataturile, ceremoniile si

superstitiile lui au fost introduse n credinta si nchinarea pretinsilorurmasi ai lui Hristos.Acest compromis ntre crestinism si pagnism a dezvaluit omul

faradelegii prezis n profetie ca unul care se mpotriveste si se naltape sine mai presus de Dumnezeu. Acest sistem urias de religie falsa


30/286


este o capodopera a puterii Diavoluluiun monumental eforturilorlui de a se aseza pe tron pentru a conduce pamntul dupa propriulplac. (GC 50).

nvataturile pentru Biserica de azi

Prietenia necredinciosilor este mult mai periculoasa dect dus-mania lor. Noi nu putem sa fim n tovarasie cu dusmanii Domnuluidin jurul nostru, fara a pune n pericol propriile noastre suflete sisufletele celor pe care Dumnezeu i-a ncredintat grijii noastre. (ST,June 2, 1881).[14]

Poporul evreu a ajuns o prada chiar pentru popoarele a carorobiceiuri au ales sa le urmeze. (RH, Dec.28, 1905).

Ei s-au amestecat cu cei idolatri, s-au unit cu ei n afaceri,placeri si chiar n nchinare, pna cnd se parea ca au devenit unacu ei, n spirit si interes. Dupa aceea, cei ce se pretindeau prieteniilui Israel au devenit cei mai mari dusmani ai lor si au cautat oricemijloace sa-i nimiceasca cu desavrsire. (ST, Sept.15, 1881).

Tiatira

Iata ce am mpotriva ta: tu lasi ca Izabela, femeia aceea, care sezice proorocita, sa amageasca pe robii Mei sa se dedea la curvie, sisa mannce din lucrurile jertfite idolilor. Apoc.2:20.

Acum, n timpul acestor crize nspaimntatoare, n prezentapreotilor idolatri si a mparatului apostat, ei au ramas deoparte. Daca

Dumnezeu detesta un pacat mai presus dect altul, de care poporulSau este vinovat, acesta este sa nu faci nimic n caz de pericol..Indiferenta si neutralitatea ntr-o criza religioasa sunt privite deDumnezeu ca o crima dureroasa, egala cu cea mai mare ostilitatempotriva lui Dumnezeu. (3T 281).

A devenit ascultarea ta de oameni razvratire mpotriva lui Dum-nezeu? (Sp. Tes. Ser. B2, 17).

Cnd n poporul lui Dumnezeu sunt unii care s-au departat de

cararea ascultarii n umilinta, care nalta eul personal, care s-au unitcu Satana n acuzarea si n condamnarea acelora pe care Dumnezeui-a ales sa fie lucratori pentru salvarea oamenilor, putem noi oaresa tacem de teama sa nu ranim sentimentele lor? Cnd exista n


31/286

Apocalipsa 2 27

Biserica oameni care iubesc mai mult bogatiile dect neprihanirea,care sunt pregatiti sa profite de semenii lor prin afaceri necinstite, sanu protestam? Si cnd oameni care stau n postura de conducatori si

nvatatori lucreaza sub influenta ideilor spiritiste si pervertite, vompastra noi tacere de teama de a nu vatama influenta lor, n timp cesufletele sunt nselate?...

A crede ca raul nu trebuie condamnat deoarece aceasta ar con- [15]damna pe cei ce fptuiesc raul, nseamna a oferi ajutor minciunii...

Ar trebui sa ntelegem bine acum ca noi nu-i ajutam n realitatepe cei ce sunt hotarti sa faca raul, n timp ce noi le aratam respect

si ne oprim cuvintele de repros pentru cei care nu pot sa suferemustrarea. S-a facut si se face om are gresala n aceasta privinta.

Pot fi nvinuiti servii lui Iehova, n a caror inima El a pus dusmaniempotriva oricarei fapte pacatoase, de incorectitudine atunci cndspun raului rau si binelui bine? Cei ce se simt asa de linistiti nceea ce priveste faptele oamenilor care strica credinta poporului IuiDumnezeu, sunt condusi de un sentiment nselator. (Sp Tes. Ser.B2,9-ll).

Mesajul meu pentru voi este: nu accepta sa asculti mai departefara sa protestezi mpotriva pervertirii adevarului. Demasca pretenti-ile false care, daca sunt primite, vor conduce pe pastori, pe medicisi pe lucratorii din lucrarea misionara medicala sa ignore adevarul.Fiecare trebuie sa stea acum de veghe. Dumnezeu cere barbatilor sifemeilor sa ia pozitii sub steagul nsngerat al Printului Emanuel.Eu am fost instruita sa avertizez poporul nostru; pentru ca multi suntn pericolul de a primi teorii si sofisme care submineaza stlpii detemelie ai credintei. (Sp. Tes. Ser. B2,15) [16]


32/286


Sardes

Adu-ti aminte dar cum ai primit si auzit! Apoc.3:3.Este dat un avertisment pentru timpul n care erorile urmau

sa vina ca un hot pentru a fura credinta poporului lui Dumnezeu,

timp n care poporul trebuia sa vegheze cu srguinta si sa se aperempotriva amagirilor vrasmasilor.n Sardes, multi fusesera convertiti prin predicarea apostolilor.

Adevarul fusese primit ca o lumina stralucitoare. Dar unii au uitatmodul minunat n care au primit adevarul, si Isus a considerat caeste necesar sa-i mustre.

Standardele initiale au cazut unele dupa altele, iar unii au devenitplictisiti de adevarurile mereu repetate. Ei doreau un nou stadiu

al doctrinei, mult mai placut pentru mintile lor. Ei socoteau ca aunevoie de o schimbare extraordinara, si n orbirea lor spirituala nusi-au dat seama ca sofismele lor urmau sa anuleze toate experienteledin trecut.

nsa Domnul Isus putea sa vada sfrsitul de la nceput. Prin Ioan,El le-a trimis avertizarea: Adu-ti aminte dar cum ai primit si auzit!Tine si pocaieste-te! Daca nu veghezi, voi veni ca un hot. Apoc.

3:3 (7 BC 958).

Cel ce va birui

Totusi ai n Sardes cteva nume, care nu si-au mnjit hainele.Ei vor umbla mpreuna cu Mine, mbracati n alb, fiindca sunt vred-nici. Cel ce va birui, va fi mbracat astfel n haine albe. Nu-i voisterge nicidecum numele din cartea vietii, si voi marturisi numele lui

naintea Tatalui Meu si naintea ngerilor Lui. Apoc.3:4.5. Aceastaeste rasplata ce se da celor ce au obtinut un caracter curat si nepatat,celor care au tinut credinta curata naintea lumii. Isus Hristos va[17]marturisi numele lor naintea Tatalui si naintea ngerilor Lui. Ei au

28


33/286

Apocalipsa 3 29

fost drepti, loiali si credinciosi. Au trait si au nvatat adevarul si cndau fost vorbiti de bine si cnd au fost vorbiti de rau. (7 BC 960).

Dumnezeu cere acestei biserici sa faca o schimbare. Crestinilor

le mergea numele ca traiesc, dar faptele lor erau lipsite de dragostealui lsus. Oh, ct de multi au cazut pentru ca s-au ncrezut n martu-risirea lor de credinta, pentru mntuire! Ct de multi sunt pierdutiprin eforturile lor de a avea un renume. Daca cineva are reputatiade a ft un evanghelist plin de suceces, un predicator dotat, un omal rugaciunii, un om al credintei, un om al unei consacrari speciale,exista un pericol real sa-si piarda credinta atunci cnd vin asupra lui

cele mai mici ncercari permise de Dumnezeu. Adeseori, eforturilecele mai mari vor fi facute pentru a-si pastra reputatia.

Cel ce traieste cu teama ca ceilalti nu apreciaza valorea lui,pierde din vedere pe Singurul care ne face demni pentru slava luiDumnezeu. Sa fim ispravnici credinciosi asupra noastra nsine. Sanu privim la noi ci la Hristos. Atunci nu va mai fi nici o ngrijorare.Toate faptele, orict de valoroase pot sa para, sunt fara valoare dacanu sunt facute n dragostea lui Isus. Cineva poate mplini toate

activitatile religioase si totusi, daca Hristos nu este prezent n tot ceface si spune, el va lucra pentru propria Iui slava. (7 BC 958).

Puteti sa manifestati un zel mare n eforturile misionare, sitotusi, deoarece este corupt prin egoism si printr-un accent al eului,este un esec n ochii lui Dumnezeu; pentru ca acesta este un darstricat, necurat. Daca usa inimii nu este deschisa pentru Isus, daca Elnu ocupa templul sufletului, daca inima nu este umpluta cu atributeleSale divine, atunci faptele omului, cnd sunt masurate n cntarelecerului, vor fi gasite prea usoare.Dragostea lui Hristos te poate

mbogati; dar multi nu nteleg valoarea dragostei Sale. Multi nu-sidau seama ca spiritul pe care ei l ndragesc este lipsit de blndeteasi umilinta lui Hristos, lipsit de dragostea care i-ar face canale aleluminii. (7 BC 961). [18]

Filadelfia

Iata ti-am pus nainte o usa deschisa Apoc.3:8.Imaginati-va usa deschisa pe care Hristos a asezat-o naintea

voastra, pe care nici un om nu o poate nchide. Dumnezeu va nchideusa pentru orice rau daca i veti oferi ocazia. Cnd va navali vras-


34/286


masul ca un ru, Duhul Domnului l va pune pe fuga. Isaia 59:19(RH, Apr. 16, 1889).

Hristos a murit pentru ei ca ei sa poata avea viata. El a deschis

naintea lor calea prin care sa poata pazi poruncile lui Dumnezeu,prin meritele Sale. Hristos spune: Stiu faptele tale: iata ti-am pusnainte o usa deschisa, pe care nimeni n-o poate nchide. Ct demult se straduiesc oamenii sa nchida aceasta usa; dar ei nu suntn stare. Marturia lui Ioan este, Si Templul lui Dumnezeu, careeste n cer, a fost deschis: si s-a vazut chivotul legamntului Sau,n Templul Sau. Sub capacul ispasirii, n chivot, erau doua table

de piatra ce contineau Legea lui Iehova. Cei credinciosi Domnuluiau vazut lumina din Lege care a fost data lumii, si care stralucea

naintea lor. Actiunile Satanei urmaresc sa nchida aceasta usa delumina; dar Isus spune ca nici un om nu o poate nchide. Oameniivor ntoarce spatele luminii, o vor denunta, o vor dispretui, dar ea valumina n raze clare si distincte pentru ambarbata si binecuvnta pecei ce o vor vedea. (RH, Aug.25, 1885)

Isus asteapta sa faca o mare lucrare pentru noi si ntreg ce-

rul este interesat n salvarea noastra.Mntuitorul nostru spune: Iata, ti-am pus nainte o usa des-

chisa, si nici un om nu o poate nchide. Prin aceasta usa deschisan Templul lui Dumnezeu noi vedem Legea divina asezata n chi-votul legamntului. Prin aceasta usa deschisa, straluceste luminadin Legea cea buna, sfnta si dreapta, aratndu-i omului adevaratulstandard al neprihanirii, pentru ca el sa nu faca nici o greseala. nformarea caracterului, care va fi cercetat de Dumnezeu. Pacatul este[19]condamnat de aceasta Lege; trebuie sa-1 parasim. Mndria si egois-mul pot sa-si gaseasca loc n caracter doar daca l respingem pe El,care a fost blnd si umil cu inima.

O usa deschisa a fost asezata naintea noastra, si adversariinostri condusi de Satana, cel mai mare dusman al celor neprihaniti,nu pot nchide aceasta usa. Tatal nostru ceresc a deschis-o si nimeninu o poate nchide. Atunci, de ce sa umblam n nesiguranta, lipsiti

de lumina? De ce sa ne plngem de nori si ntuneric, cnd existao usa deschisa a harului, si Isus este angajat ntr-o lucrare specialan numele nostru, facnd ispasire pentru noi, prezentnd numelenoastre naintea Tatalui? El doreste sane binecuvnteze. Tatal, ziceEl, Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide


35/286

Apocalipsa 3 31

usa, Eu voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine. Apoi urmeazaasigurarea minunata: Celui ce va birui i voi da sa sada pe scaunulMeu de domnie, asa dupa cum Eu am biruit si stau cu Tatal Meu pe

scaunul Lui de domnie. Apoc.3,21 (RH, Nov.24, 1885).Noua nu ni se cere sa ne nchinam si sa-i servim lui Dumnezeu

folosind caile pe care le-am urmat cu ani nainte. Dumnezeu cere unserviciu mai mare acum dect oricnd nainte. El cere mbunatatireadarurilor ceresti. El ne-a adus ntr-o situatie n care avem nevoie delucruri mult mai valoroase si mai nalte dect a fost nevoie oricndnainte. Biserica adormita trebuie sa se ridice, sa se trezeasca din

letargia ei spirituala, pentru a realiza importanta datorie care a r

amasnefacuta. Poporul nu a intrat n Locul Sfnt, unde a intrat Isus ca sa

faca ispasire pentru copiii Sai. Noi avem nevoie de Spiritul Sfntpentru a ntelege adevarurile prezente; dar exista o seceta spiritualan biserici, si noi ne-am obisnuit sa fim usor satisfacuti cu stareanoastra naintea luiDumnezeu. Noi spunem ca suntem bogati si ne-am mbogatit, si ca nu avem nevoie de nimic, n timp ce suntemsaraci, nenorociti, murdari, orbi si goi. (RH, Febr.25, 1890).

Este privilegiul vostru sa experimentati desavrsirea mntu-irii prin Hristos. Doar Isus este speranta voastra. Voi puteti aveaneprihanirea prin sngele lui Isus. (RH, Mai 15, 1892). [20]

Laodicea

Primirea soliei catre Laodicea va avea ca rezultat o nouaCinzecime.

ntr-o zi la amiaza, scriam despre lucrarea ce s-ar fi putut face laultima Conferinta Generala, daca oamenii din locurile de raspunderear fi urmat voia si calea lui Dumnezeu. Cei ce au avut o mare lumina,n-au umblat n lumina. Adunarea s-a ncheiat si spartura nu a fostreparata. Oamenii nu s-au smerit naintea Domnului, asa cum ar fitrebuit s-o faca, si Spiritul Sfnt nu a fost revarsat.

Am scris pna cnd mi-am pierdut cunostinta, si mi se parea ca

asist la o scena n Battle Creek.Eram adunati n auditoriul tabernacolului. S-a naltat o ruga-

ciune, s-a cntat un imn si din nou s-a naltat o rugaciune. Se adresalui Dumnezeu cea mai serioasa implorare. Adunarea era marcata de


36/286


prezenta Duhului Sfnt. Lucrarea devenea tot mai serioasa, si uniidin cei prezenti plngeau n hohote.

Cineva s-a ridicat din locul unde statea ngenuncheat si a mar-

turisit ca n trecut el nu era n buna ntelegere cu anumite persoanesi ca nu a simtit iubire pentru ele, dar ca acum se vede n adevaratalumina. Cu multa solemnitate el repeta solia catre Laodicea: Pen-tru ca spui, sunt bogat, m-am mbogatit, si nu duc lipsa de nimic.n ngmfarea mea ma simteam chiar asa, a zis el. Si nu stii caesti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol. Acum vad ca aceasta esteadevarata mea stare. Ochii mei s-au deschis. Spiritul meu fusese

nedrept, m-am crezut neprihanit, dar acum, inima mea e zdrobit

asi cu simt nevoia dupa sfatul Celui ce m-a cercetat pna n adncul

meu. Oh, ct de nduratoare si pline de mila sunt cuvintele acestea:te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur curatit prin foc, ca sa tembogatesti; haine albe, ca sa te mbraci cu ele si sa nu ti se vadarusinea goliciunii tale; si doftorie pentru ochi pentru ca sa-ti ungiochii si sa vezi. Apoc.3:17,18.[21]

Cel ce vorbea s-a ntors catre cei care se rugasera, si a spus:

Noi avem ceva de facut. Trebuie sa ne marturisim pacatele, si sane umilim inimile naintea lui Dumnezeu. El a facut marturisiridin toata inima si apoi s-a ndreptat catre anumiti frati, si fiecaruiai-a ntins mna cerndu-i iertare. Cei carora le vorbea se ridicaun picioare, marturisind si cernd iertare, si cadeau unul pe uma-rul celuilalt plngnd. Spiritul marturisirii s-a ntins peste ntreagaadunare. Era un moment al Cincizecimii. Ei cntau si laudau peDumnezeu si pna noaptea trziu, aproape pna dimineata, s-a con-tinuat aceasta lucrare.

Cu o distinctie clara, erau repetate adesea urmatoarele cuvinte:Eu mustru si pedepsesc pe cei pe care i iubesc. Fii plin de rvna darsi pocaieste-te. Iata, Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasulMeu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine.Apoc.3:19,20.

Niciunul nu parea prea mndru pentru a face marturisiri cu o

inima zdrobita, iar cei ce conduceau aceasta lucrare erau cei cuinfluenta, dar care nu avusesera nainte curajul sa-si marturiseascapacatele.

Era asa o bucurie cum niciodata nainte nu fusese simtita ntabernacol.


37/286

Apocalipsa 3 33

Apoi m-am trezit din starea mea de inconstienta, si pentru untimp nu mi-am dat seama unde ma aflam. Aveam nca n mnacreionul. Mi-au fost spuse cuvintele: Aceasta ar fi putut sa aiba loc.

Toate acesteale astepta Domnul din partea poporului Sau. Tot cerula asteptat sa-si reverse ndurarea. M-am ntrebat: unde am fi ajunsdaca la ultima Conferinta Generala s-ar fi facut aceasta lucrare? Si avenit asupra mea o groaznica dezamagire cnd mi-am dat seama caceea ce am vazut nu avusese loc n realitate. (8T 104-106).

Solia Martorului Credincios este adusa mai aproape de noiprin marturiile Spiritului Profetic.

n ultima mea viziune mi s-a aratat c

a nici chiar aceast

a solie

[22]a Martorului Credincios nu si-a mplinit scopul ei rnduit de Dum-nezeu. Poporul doarme nca n pacatele lui. Credinciosii continuasa declare ca sunt bogati si nu au nevoie de nimic. Multi ntreaba:Pentru ce sunt date toate aceste mustrari? Pentru ce ne acuza mereuMarturiile de apostazie si de pacate grave? Noi iubim adevarul; noiprosperam; noi nu avem nevoie de aceste marturii de mustrare siavertizare. Lasati nsa ca acesti murmuratori sa-si vada propriile lor

inimi si sa compare viata lor cu nvataturile practice ale Bibliei, sa-siumileasca sufletele naintea lui Dumnezeu si harul Lui sa luminezentunericul lor spiritual si atunci solzii vor cadea de pe ochii lor sivor ntelege adevarata lor saracie si nenorocire spirituala. Vor simtinecesitatea de a cumpara aurul, care reprezinta credinta si dragos-tea; vesmintele albe care reprezinta un caracter nepatat, curatit prinsngele scumpului Mntuitor; si alifia pentru ochi care este harul luiDumnezeu, ce va da un discernamnt spiritual clar, pentru a desco-peri pacatul. Aceste daruri sunt mult mai pretioase dect aurul dinOfir.

Mi s-a aratat ca principala cauza pentru care poporul lui Dumne-zeu se afla acum n aceasta stare de orbire spirituala este pentru ca einu vor sa primeasca mustrarea. Multi au dispretuit avertismentele simustrarile ce le-au fost date. Martorul Credincios condamna stareade ncropire a poporului lui Dumnezeu, care ofera Satanei o mare

putere n acest timp de asteptare si veghere.(3T 254-255)


38/286


Adevarata slabiciune a Laodiceei este auto-nselarea.

Mesajul catre Biserica din Laodicea este o prezicere cutremu-

ratoare si se aplica poporului lui Dumnezeu din timpul nostru.ngerului Bisericii din Laodicea scrie-i, Iata ce zice Cel ce esteAmin, Martorul credincios si adevarat, nceputul zidirii lui Dumne-zeu: Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici n clocot. O, dacaai fi rece sau n clocot! Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici n[23]clocot, am sa te vars din gura Mea. Pentru ca zici, Sunt bogat, m-am

mbogatit, si nu duc lipsa de nimic, si nu stii ca esti ticalos, nenorocit,sarac, orb si gol. Apoc.3:14-17.

Domnul ne arata ca solia, care trebuie vestita poporului deslujitorii Sai pe care El i-a trimis sa-1 avertizeze, nu este o solie depace si de siguranta. Ea nu este numai teoretica, ci si practica norice amanunt. n solia catre Laodicea, poporul lui Dumnezeu neeste nfatisat ntr-o stare de siguranta trupeasca. Ei sunt comozi sise cred ntr-o stare de nalta prosperitate spirituala. Pentru ca zici:Sunt bogat, m-am mbogatit si nu duc lipsa de nimic; si nu stii caesti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol.

Ce alta amagire mai mare poate veni peste sufletele omenestidect convingerea ca stau bine, n timp ce ele sunt n totul gresite!Solia Martorului Credincios gaseste poporul lui Dumnezeu ntr-oregretabila amagire, chiar daca sunt sinceri n aceasta amagire. Einu stiu ca starea lor este vrednica de plns n ochii lui Dumnezeu. ntimp ce sufletele carora li se adreseaza solia se magulesc ca ar fi ntr-o stare spirituala excelenta, solia Martorului Credincios zdrobeste

siguranta lor prin demascarea starii lor adevarate de orbire spirituala,de saracie si ticalosie. Marturia aceasta att de taioasa si de aspra nupoate fi o gresala, deoarece vorbeste Martorul Credincios si marturiaSa trebuie sa fie corecta.

Pentru cei ce se simt siguri n realizarile lor si care se cred bogatin cunostinte spirituale, este greu sa primeasca solia care declara casunt amagiti si ca le lipseste orice dar spiritual. Inima nesfintita estenespus de nselatoare si deznadajduit de rea. Mi-a fost aratat camulti se magulesc pe ei nsisi ca ar fi buni crestini, dar nu au nicio raza de lumina de la Isus. Ei nu au nici o experienta personala nviata de credinta. Ei au nevoie de o lucrare adnca si temeinica deumilire naintea lui Dumnezeu, nainte ca ei sa poata simti adevarata


39/286

Apocalipsa 3 35

lor nevoie de eforturi serioase si staruitoare, pentru a-si asiguradarurile pretioase ale Spiritului. (3T 252-253). [24]

Judecata

Judecata celor vii este ultimul mijloc al lui Dumnezeu pen-tru a distruge autonselarea noastra. Dar cei ce nu vor fi corec-tati prin Cuvntul lui Dumnezeu si marturia Spiritului Sau vorfi nimiciti ca o povara a pamntului.

Sanepregatim pentru judecata si sa ascultam Cuvntul Sausi marturiile Sale. Aceasta marturie poate fi comparata cu mar-

turia despre zguduire din Scrieri timpurii. Este cutremura-tor faptul ca Domnul este obligat sa ne scuture si sa ne facapalizi.

n dimineata zilei de 23 octombrie 1879, pe la ora doua, SpiritulDomnului a venit asupra mea si am vazut scenele judecatii viitoare.Nu am cuvinte ca sa dau o descriere exacta a lucrurilor care autrecut prin fata privirii mele si despre efectul pe care l-au avut asupra

sufletului meu.Marea zi ajudecatii lui Dumnezeu parea ca sosise. Mii de miide zeci de mii erau adunati naintea unui tron mare, pe care sedea oPersoana cu o nfatisare maiestuoasa. Cteva carti erau naintea Sa,si pe coperta fiecareia din ele era scris cu litere de aur, care pareau cafocul arzator, Registrul Cerului. Una din aceste carti, ce contineanumele acelora care pretind a crede adevarul, a fost deschisa. Ampierdut imediat din vedere milioanele din jurul tronului si atentia

mea a fost ndreptata numai asupra acelora care marturisesc a fi copiiai luminii si ai adevarului. Cnd aceste persoane au fost strigate penume, una cte una, si faptele lor bune au fost amintite, fetele lorerau luminate de o bucurie sfnta ce se reflecta n toate directiile.Dar nu aceasta m-a impresionat n mod deosebit.

Oalta carte a fost deschisa, n care erau nregistrate pacatele celorce marturisesc adevarul. Orice pacat avea ca titlu general egoismul.

Existau de asemenea, titluri deasupra fiecarei coloane si sub acestea,n dreptul fiecarui nume erau nregistrate, n coloanele respective, [25]

pacatele mai mici.Sub lacomie urma minciuna, hotia, jefuirea, frauda, iubirea de

bani; sub ambitie erau scrise mndria si extravaganta; gelozia sta n


40/286


fruntea rautatii, invidiei si urii; necumpatarca era n fruntea unei listelungi de crime grozave, cum sunt desfrnarea, adulterul, satisfacereapatimilor animalice etc. Cnd am vazut toate acestea m-a cuprins o

groaza nespusa si am exclamat: Cine va putea fi mntuit? Cine vasta neprihanit naintea lui Dumnezeu? Ale cui haine sunt nepatate?Cine este faragresala n ochii unui Dumnezeu curat si sfnt? n timpce Cel Prea sfnt sedea pe tronul cel nalt si ntorcea foile registrului,iar ochii Sai se opreau pentru o clipa asupra unor persoane, privireaSa parea a patrunde ca o sabie de foc n sufletele lor, si n aceeasiclipa, orice cuvnt si fapta din viata le trecea prin minte tot att

de lamurit ca si cnd ar fi fost scrise cu litere de foc. Au nceputsa tremure si fetele li s-au ngalbenit. nfatisarea lor initiala, cnd

erau adunati n jurul tronului, parea a fi de o indiferenta nepasatoare.Dar ct de schimbata era nfatisarea lor acum! Sentimentul lor desiguranta disparuse, si n locul acestuia aparuse o groaza nespusa.Fiecare suflet era cuprins de spaima, ca nu cumva sa fie printre ceigasiti prea usori. Orice ochi era ndreptat catre fata Celui ce sedeape tron; si ochii Sai solemni si cercetatori erau ndreptati asupra

acestei grupe ale caror inimi erau cuprinse de cutremur, pentru ca seosndeau pe ei nsisi, fara sa se rosteasca vreun cuvnt. Cu sufletul

nspaimntat, fiecare si marturiseste propria sa vinovatie, si vede cuo claritate cutremuratoare ca, prin pacatuire, el a respins pretiosuldar al vietii vesnice.

O grupa de oameni era nregistrata ca ocupnd locul pe pamntdegeaba. Cnd ochii patrunzatori ai Judecatorului s-au oprit asupraacestora, li s-au descoperit pacatele facute din neglijenta. Cu buzepalide si tremurnde, ei au recunoscut ca fusesera tradatori ai res-ponsabilitatii lor sfinte. Ei au primit avertismente si privilegii, dar nule-au dat atentie si nu le-au folosit. Ei puteau acum sa vada ca s-au

ncrezut prea mult n mila lui Dumnezeu. ntr-adevar, ei nu aveau de[26]facut o marturisire ca a celor josnici si stricati; dar, asemenea smo-chinului, ei au fost blestemati din cauza ca nu au adus rod, deoarecen-au folosit talantii ncredintati lor.

Aceasta grupa a facut din eul personal tinta suprema n viata,lucrnd doar pentru interese egoiste. Ei nu erau bogati n Dumnezeu,nu au raspuns la cerintele Sale adresate lor. Desi marturiseau ca suntslujitori ai lui Hristos, ei nu aduceau sufletele la El. Daca lucrarea luiDumnezeu ar fi depins de straduintele lor, atunci ar fi lncezit; caci ei


41/286

Apocalipsa 3 37

nu numai ca au retinut mijloacele mprumutate lor de Dumnezeu, cis-au retinut si pe ei nsisi. Dar acestia puteau acum vedea si ntelegeca tratnd cu iresponsabilitate lucrarea si cauza lui Dumnezeu, au

trecut de partea cea rea. Ei au avut ocazia, dar nu au vrut sa facalucrarea pe care ar fi putut si-ar fi trebuit s-o faca.

Au fost mentionate numele tuturor acelora care marturisesc ade-varul. Unii erau mustrati pentru necredinta lor, altii pentru ca au fostslujitori lenesi. Ei au lasat pe altii sa faca lucrarea n via Stapnuluisi sa poarte cele mai grele raspunderi, n timp ce ei se ocupau n modegoist cu interesele lor vremelnice. Daca ei ar fi cultivat talentele

date lor de Dumnezeu, atunci ar fi fost niste purtatori de sarcini dencredere si ar fi lucrat pentru interesele Stapnului lor. Judecatorul

a zis: Fiecare va fi ndreptatit prin credinta si va fi judecat dupafaptele sale. Ct de clar apareau acum neglijentele lor si ct denteleapta fusese rnduiala lui Dumnezeu, ca a dat fiecarui om olucrare de facut pentru a propasi cauza si mntuirea semenilor sai.Fiecare trebuie sa demonstreze o credinta vie n familia sa si n-tre vecinii sai, aratnd bunatate fata de saraci, simpatiznd cu cei

suferinzi, lund parte la lucrarea misionara si sprijinind cauza luiDumnezeu cu mijloacele sale. Dar ca si asupra Merozei, blestemullui Dumnezeu a planat asupra lor din cauza a ceea ce nu au facut.Ei au iubit acea lucrare care le aducea cel mai mare cstig n viataaceasta; si n dreptul numelui lor, n registrul cerului, unde trebuiausa fie trecute faptele lor bune, era un loc liber vrednic de plns.

Cuvintele rostite catre fiecare dintre acestia au fost deosebit de [27]solemne: Ai fost cntarit si gasit prea usor. Ai neglijat raspunderilespirituale pentru ca ai fost prea ocupat cu problemele pamntesti, ntimp ce chiar pozitia ta de ncredere facea necesar ca tu sa ai maimult dect o ntelepciune omeneasca si mai mult dect o judecatamarginita. Aveai nevoie de acestea chiar si pentru a ndeplini parteamateriala a muncii tale; si atunci cnd tu L-ai ndepartat pe Dumne-zeu si slava Sa de ocupatia ta, ai fugit de binecuvntarea Sa. Apois-a pus ntrebarea: De ce nu v-ati spalat hainele caracterului si de

ce nu le-ati albit n sngele Mielului? Dumnezeu a trimis pe FiulSau n lume nu pentru a osndi lumea, ci pentru ca lumea sa fiemntuita prin El. Dragostea Mea pentru voi a fost mai jertfitoaredect dragostea unei mame. Pentru a sterge raportul ntunecat alnelegiuirii voastre si a duce la buzele voastre cupa mntuirii, am


42/286


suferit Eu moartea pe cruce si am purtat povara si blestemul vino-vatiei voastre. Am suferit spaimele mortii si ororile ntunericuluimormntului, pentru ca sa biruiesc pe acela care are puterea mortii,

sa descui nchisorile mortii si sa deschid portile vietii. M-am supusocarii si agonici mortii pentru ca te-am iubit cu o iubire nemargi-nita, si pentru ca sa aduc oile Mele ratacite napoi la Paradisul luiDumnezeu, la pomul vietii. Acea viata de binecuvntare pe careEu am rascumparat-o pentru voi pe un pret att de mare, voi atinesocolit-o. Rusinea, ocara si mrsavia pe care Maestrul vostru le-asuferit pentru mntuirea voastra, voi le-ati ocolit. Privilegiile pentru

care El a murit, ca sa vi le pun

a la ndemn

a, voi nu le-ati pretuit.Voi nu ati vrut sa fiti partasi la suferintele Sale si de aceea nu veti

putea fi acum partasi cu El la slava Sa. Apoi au fost rostite acestecuvinte solemne: Cine este nedrept, sa fie nedrept si mai departe;cine este fara prihana, sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cineeste sfnt sa se sfinteasca si mai departe. Apoi cartea s-a nchis, simantia a cazut de pe Persoana ce sedea pe tron, descoperind glorianfricosata a Fiului lui Dumnezeu.

Scena a trecut si cu mi-am dat seama ca sunt nca pe pamnt,plina de recunostinta ca ziua lui Dumnezeu nu a venit nca si ca nise mai acorda nca un timp pretios n care sa ne pregatim pentruvesnicie (4T 384-386).[28]


43/286


Cele patru fapturi vii si Tronul lui Dumnezeu

Apoc.4:6-11 ne prezinta mari asemanari cu cele patru fi-inte din Ezechiel capitolele 1 si 10. Cnd comparam Ezechiel1:13,19-21 si capitolul 2:10-15 cu unele marturii ale Ellenei

White se pare ca cele patru fapturi vii sunt un simbol al Bi-sericii lui Dumnezeu de pe pamnt. Cu alte cuvinte, Dumnezeudoreste sa aseze onoarea Tronului Sau pe o Biserica de biruitori(Israel) care i aduce lauda. (Ps.22:4).

Lasnd deoparte toate speculatiile, versetele ne arata cevadespre organizarea bisericii. Biserica trebuie sa fie plina cu Spi-rit Sfnt n adevaratul sens al cuvntului. Caci duhul fapturi-lor vii era n roate. Ezechiel 1:20-21. Nu exista alta cale. Or-

ganizarea Bisericii (rotile) poate fi orict de perfecta, nsa fac-torul decisiv este Spiritul fapturilor.Si aceasta n orice situatie.Singura cale de a ncheia lucrarea este dezvoltarea spirituluifiintelor si nu perfectionarea rotilor. Cu alte cuvinte, SpiritulSfnt trebuie sa umple creaturile iar rotile le vor urma.

Miscarea unei roti n mijlocul altei roti (ceea ce noi numimaspect de sfera) este un simbol al modului n care ngerii din

ceruri (roata din interior) lucreaza mpreun

a cu Biserica de pepamnt (roata din afara).

Ne aflam pe pragul unor evenimente mari si solemne. Profetiase mplineste repede. Domnul este la usa. Curnd se va desfasuranaintea noastra un timp de interes covrsitor pentru toti cei ce suntn viata. Luptele din trecut vor renvia; vor aparea noi controverse.Nici n vis nu ne imaginam scenele care se vor petrece n lumeanoastra. Satana este la lucru si lucreaza prin unelte omenesti. Cei

ce fac eforturi ca sa modifice Constitutia si sa impuna prin legerespectarea duminicii, nici nu-si dau seama care va fi rezultatul. [29]

Chiar naintea noastra se afla o criza.

39


44/286


Dar slujitorii lui

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	almajanu-mirela
View:	247 times
Download:	0 times

hGanduri despre carea apocalipsei

Documents