1

Analiza epidemiologica descriptiva a cazurilor de hepatita virala tip B si C, intrate in sistemul de supraveghere in anul 2012

Metodologia de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C a fost introdusa in anul 2012. In tabelul de mai jos sunt prezentate, in paralel, definitiile de caz ECDC si CNSCBT:

Tabel 1 Definitiile de caz ECDC si CNSCBT pentru hepatite virale tip B si C

Sursa:

COMMISSION IMPLEMENTING DECISION of 8 August 2012 amending Decision 2002/253/EC laying down case definitions for reporting communicable diseases to the Community network under Decision No 2119/98/EC of the European Parliament and of the Council (notified under document C(2012) 5538) (Text with EEA relevance) (2012/506/EU)

Reporting protocol and Analysis plan HEPATITIS B & C, ECDC, 2011*

Sursa:

Metodologia de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C (adresele CNSCBT nr.2308/08.03.2013 si nr.1446/19.02.2013)**

2.17. HEPATITIS B (Hepatitis B virus)

Clinical Criteria Not relevant for surveillance purposes

Laboratory Criteria Positive results of at least one or more of the following tests or combination of tests: IgM hepatitis B core antibody (anti-HBc IgM) Hepatitis B surface antigen (HBsAg) Hepatitis B e antigen (HBeAg) Hepatitis B nucleic acid (HBV-DNA)

Epidemiological Criteria Not relevant for surveillance purposes

5.1. HEPATITA CU VIRUS B (HVB)

Criterii clinice Sindrom de citoliza hepatica (TGP, TGO), insotit sau nu de febra, sindrom icteric, sindrom de disconfort abdominal persistent, sindrom astenic. Conform definitiei de caz ECDC 2012, utilizata pentru raportare in TESSy, criteriile clinice sunt nerelevante pentru scopul supravegherii. Criterii epidemiologice - legatura epidemiologica cu un caz confirmat cu laboratorul

2

Case Classification A. Possible case NA B. Probable case NA C. Confirmed case Any person meeting the laboratory criteria

Hepatitis B* Acute Detection of IgM antigen specific antibody (anti-HBc IgM) or Detection of hepatitis surface antigen (HBsAg) and previous negative HBV markers less than 6 months ago or Detection of hepatitis B nucleic acid (HBV-DNA) and previous negative HBV markers less than 6 months ago

Any of the above with or without symptoms and signs (e.g. jaundice, elevated serum aminotransferase levels, fatigue, abdominal pain, loss of appetite, intermittent nausea, vomiting, fever)

Chronic Detection of HBsAg or HBeAg or HBV-DNA and No detection of anti-HBc IgM (negative result) or Detection of HBsAg or HBeAg or HBV-DNA on two occasions that are 6 months apart1

UNK Any newly diagnosed case which cannot be classified according the above description of acute or chronic infection

Clasificarea cazurilor - caz posibil: neaplicabil - caz probabil: care intruneste criteriile clinice si epidemiologice - caz confirmat: care intruneste urmatoarele Criterii de laborator 5.1.1. Hepatita acuta cu virus B

IgM anti-HBc pozitiv SI

IgM anti HAV negativ 5.1.2. Hepatita cronica cu virus B

IgM anti-HBc negativ SI

AgHBs pozitiv SAU AgHBe pozitiv SAU detectia ADN-VHB

in doua ocazii diferite, la interval de 6 luni

Nu se admite utilizarea, pentru supraveghere, a testelor rapide!

1 In the event that the case was not notified the first time ** http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=59&Itemid=10

3

2.18. HEPATITIS C (Hepatitis C virus) Clinical Criteria Not relevant for surveillance purposes Laboratory Criteria At least one of the following three: Detection of hepatitis C virus nucleic acid (HCV RNA) Detection of hepatitis C virus core antigen (HCV-core) Hepatitis C virus specific antibody (anti-HCV) response confirmed by a confirmatory (e.g. immunoblot) antibody test in persons older than 18 months without evidence of resolved infection)

Epidemiological Criteria NA

Case Classification A. Possible case NA B. Probable case NA C. Confirmed case Any person meeting the laboratory criteria Hepatitis C* Acute Recent HCV seroconversion (prior negative test for hepatitis C in last 12 months) or Detection of hepatitis C virus nucleic acid (HCV RNA) or hepatitis C virus core antigen (HCV-core) in serum/plasma and no detection of hepatitis C virus antibody (negative result)

Chronic Detection of hepatitis C virus nucleic acid (HCV RNA) or hepatitis C core antigen (HCV-core) in serum/plasma in two samples taken at least 12 months apart1

UNK Any newly diagnosed case which cannot be classified according the above description of acute or chronic infection

5.2 HEPATITA CU VIRUS C (HVC) Criterii clinice - nerelevante pentru scopul supravegherii

Criterii epidemiologice - nerelevante pentru scopul supravegherii

Clasificarea cazurilor Posibil: neaplicabil Probabil: neaplicabil Confirmat: care intruneste urmatoarele

Criterii de laborator 5.2.1. Hepatita acuta cu virus C

IgM anti-HAV negativ si IgM anti-HBc negativ SI

cel putin una din urmatoarele: Ac anti-VHC pozitiv

SAU Imunoblot HCV (HCV RIBA) pozitiv

SAU ARN-VHC pozitiv

5.2.2. Hepatita cronica cu virus C Ac anti-VHC pozitiv prin ELISA/EIA (truse standardizate), repetat la o luna SI confirmat printr-un test aditional mai specific (Imunoblot HCV pozitiv)

SAU Imunoblot HCV(HCV RIBA) pozitiv

SAU ARN-VHC pozitiv

SAU Genotipare VHC

Nu se admite utilizarea, pentru supraveghere, a testelor rapide!

1 In the event that the case was not notified the first time

4

In anul 2012 au intrat in sistemul national de supraveghere pentru hepatite virale tip B si C, un numar de 674 cazuri. Clasificarea finala a acestora este prezentata in tabelul de mai jos. Tabel 2 Clasificarea finala a cazurilor de hepatita virala tip B si C, Romania, anul 2012 (N=674)

Tip hepatita virala Numar cazuri Hepatita virala acuta tip B (HVB acuta) 332 Hepatita virala cronica tip B (HVB cronica) 30 Hepatita virala acuta tip C (HVC acuta) 97 Hepatita virala cronica tip C (HVC cronica) 32 HVB acuta si HVC acuta* 1 Neclasificate 183 Total 674

*inclus in HVB acuta si in HVC acuta

Cazurile neclasificate, reprezentand 27% din numarul total de cazuri intrate in sistemul national de supraveghere, nu au corespuns definitiilor de caz CNSCBT.

Evolutia incidentei hepatitelor virale tip B si C, in Romania, in perioada 2006-2012 este prezentata in graficul de mai jos. Se observa un trend descendent pentru hepatita virala tip B, in paralel cu unul ascendent, incepand cu anul 2010, pentru hepatita virala tip C.

Figura 1

Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica (2012), Directiile de Sanatate Publica Judetene (2006-2011)

5

I. Hepatita virala tip B

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip B

In anul 2012, media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele Botosani si Alba. Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in judetele Hunedoara, Teleorman, Buzau, Bistrita, Braila si Vrancea. Trei judete (GR,GJ,HR) nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere (Figura 1).

Figura 1

Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB acuta (N=332) In anul 2012, cele mai multe cazuri (27%) au fost inregistrate la grupa de varsta 25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta, atat la sexul masculin (3,1%000), cat si la cel feminin (2,1%000) (Figura 2) . La aproape toate grupele de varsta, cu exceptia celor de 5-14 ani si 15-19 ani, ratele de incidenta au fost mai mari la sexul masculin.

6

Figura 2

Au fost introduse in sistemul de supraveghere 3 cazuri de hepatita virala tip B perinatala, toate la sexul masculin.

Doi dintre copii s-au nascut in anul 2011 si au avut 2 doze de vaccin hepatitic B in antecedente, iar unul in 2012, vaccinat cu o singura doza.

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip B

Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele Covasna, Calarasi si Buzau. Judetul Tulcea a atins valoarea mediei+1STDEV. Un numar de 31 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere (Figura 3).

7

Figura 3

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB cronica

In anul 2012, cele mai multe cazuri (23%) au fost inregistrate la grupa de varsta 25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 20-24 ani la sexul feminin (0,5%000), respectiv la 55-64 ani la cel masculin (0,3%000)(Figura 4). Pana la grupa de varsta 35-44 ani, inclusiv, ratele de incidenta au fost mai mari la sexul feminin, iar incepand cu grupa de varsta 45-54 ani, la sexul masculin.

Figura 4

8

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip B pe grupe de varsta si stadiu clinic

Valorile maxime ale ratei incidentei pentru stadiul acut s-au inregistrat la adultii tineri (grupa de varsta 25-34 ani, urmata de 20-24 si 35-44), in timp ce pentrul stadiul cronic, acestea apar la 20-24 ani si 55-64 ani (Figura 5).

Figura 5

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip B, in functie de stadiul clinic

Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost cea heterosexuala (26,2%), urmata de cea nosocomiala (22,9%) pentru hepatita virala acuta tip B, respectiv cea heterosexuala (36,7%), urmata de contactul (sexual/convietuire in familie) cu un bolnav de hepatita B (10%), pentru cea cronica (Tabelul 3).

9

Tabel 3 Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic al hepatitei virale tip B

a criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili

b criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc

posibili c inclus in nr.crt.1

d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc

posibili e fara excluderea altor factori de risc posibili

Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (39,5%), cat si in cel cronic (46,7%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.

10

In ceea ce priveste posibila transmitere nosocomiala la cazurile de hepatita virala acuta tip B, manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa cea mai ridicata, comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in diferite unitati sanitare.

5. Informatii demografice

Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip B a fost mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediul urban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie (Tabel 4). Informatiile demografice din tabel nu au fost mentionate, insa, pentru toate cazurile.

Tabel 4 Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip B, in functie de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acuta tip B

%

Hepatita virala cronica tip B

% Tara de nastere-Romania 100 97 Nationalitate romana 92 77 Cetatenie romana 85 77 Domiciliu in mediul urban 57 57 Nivel de educatie

- liceal - gimnazial

43 25

40 23

Familie 91 90

6. Aspecte clinice

Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip B au fost simptomatici, icterici si au fost internati (Tabel 5). S-au inregistrat 5 decese (rata de fatalitate 1,5%), pentru care au fost mentionate urmatoarele cauze de deces:

- hepatita virala acuta tip B-forma fulminanta (2 cazuri); - insuficienta hepatica acuta (1 caz); - neoplasm rinofaringian faza terminala (1 caz); - insuficienta hepatica, hepatita virala tip B icterigena, encefalopatie infantila

(1 caz) Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala cronica tip B au fost asimptomatici si anicterici, iar proportia gravidelor intrate in

11

sistemul de supraveghere a fost mai mare (Tabel 5). S-a inregistrat un singur deces, dar rata de fatalitate a fost mai mare fata de cea din forma acuta. A fost mentionata urmatoarea cauza de deces:

- Hepatocarcinom. Ciroza hepatica.

Tabel 5 Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip B, in functie de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acuta tip B

%

Hepatita virala cronica tip B

% Pacient simptomatic 94 57 Icter 89 23 Internat 98 77 Gravida (din numar total cazuri de sex feminin)

1 17

HIV pozitiv 1 0 Ciroza 1 3 Carcinom hepato-celular 0,3 3 Deces 2 3

7. Status vaccinal

Doar 5% din cazurile de hepatita virala acuta tip B fusesera vaccinate complet, cu 3 doze, insa din cele 16 cazuri, doar pentru 10 (3%) a fost respectat calendarul national de vaccinare. Pentru 2 cazuri s-a mentionat vaccinare incompleta (2 doze, respectiv o doza de vaccin hepatitic B).

7% din cazurile de hepatita virala cronica tip B fusesera vaccinate complet, cu 3 doze, fara insa a fi respectat calendarul national de vaccinare:

- intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 7 ani in unul din cazuri; - intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 6 luni, iar dintre dozele 2 si 3, de 4 ani,

la cel de-al doilea caz.

12

8. Investigatii de laborator

a. Motivul testarii

Cel mai frecvent motiv al testarii, mentionat atat pentru stadiul acut, cat si pentru cel cronic, a fost stabilirea diagnosticului, urmat de cresterea enzimelor hepatice (Tabel 6).

Tabel 6 Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B, in functie de stadiul bolii

Motivul testarii Hepatita virala acuta tip B

%

Hepatita virala cronica tip B

% Stabilire diagnostic 88 43 Crestere enzime hepatice 30 27 Donare sange/organe 0,3 3 Prenatal 0 10 Pacient asimptomatic cu factori de risc

1 3

Pacient asimptomatic fara factori de risc (la cerere)

1 13

Urmarirea nivelului markerilor hepatici

2 3

Emigrant 0 0 Incarcerat 0 0 Consumator droguri 1 0 ITS 0,3 0 Altele 0 1* *examen de bilant

b. Locul testarii

Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului de boli infectoase, atat in cazul hepatitei virale acute tip B, cat si in cazul celei cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVB acute, respectiv locul 3 in cazul celei cronice, la egalitate cu laboratorul privat (Tabel 7).

13

Tabel 7 Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B, in functie de stadiul bolii

Locul testarii Hepatita virala acuta tip B

%

Hepatita virala cronica tip B

% Laborator spital de boli infectioase

69 53

Laborator spital dermato-venerologie

1 3

Laborator alt spital 4 20 Laborator DSPJ 35 17 Laborator CRSP 3 3 Laborator privat 7 17

II. Hepatita virala tip C

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip C

Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetul Bihor. Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in judetele Salaj si Bistrita. 12 judete nu au introdus in sistemul de supraveghere niciun caz (Figura 6).

Figura 6

14

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC acuta (N=97)

In anul 2012, cele mai multe cazuri (20%) au fost inregistrate la grupa de varsta 45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta, atat la sexul masculin (0,6%000), cat si la cel feminin (0,9%000) (Figura 7). La toate grupele de varsta (exceptie: sub 5 ani, grupa de varsta la care nu a intrat niciun caz in sistemul de supraveghere), ratele de incidenta au fost mai mari la sexul feminin.

Figura 7

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip C

Media ratei incidentei a fost depasita cu 2 STDEV in judetele Salaj si Buzau. Un numar de 30 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul de supraveghere (Figura 8).

15

Figura 8

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC cronica

In anul 2012, cele mai multe cazuri (28%) au fost inregistrate la grupa de varsta 35-44 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 35-44 ani la sexul feminin (0,4%000), respectiv la 45-54 ani la cel masculin (0,4%000)(Figura 9).

Figura 9

16

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip C pe grupe de varsta si stadiu clinic

Valoarea maxima a ratei incidentei s-a inregistrat la grupa de varsta 45-54 ani, atat pentru stadiul acut, cat si pentrul cel cronic (Figura 10).

Figura 10

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip C, in functie de stadiul clinic

Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost cea nosocomiala (47,4%), urmata de cea heterosexuala (20,6%) pentru hepatita virala acuta tip C, respectiv cea heterosexuala (65,6%), urmata de transfuzii cu sange/derivate de sange (6,3%), pentru cea cronica (Tabelul 8).

17

Tabel 8

a criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili

b criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc

posibili c inclus in nr.crt.1

d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc

posibili e fara excluderea altor factori de risc posibili

Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (27%), cat si in cel cronic (12,5%), nu a fost mentionat niciun factor de risc. In ceea ce priveste transmiterea nosocomiala la cazurile de hepatita virala acuta tip C, tratamentul injectabil in spital si manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa cea mai ridicata, comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in alte unitati sanitare.

18

Pentru cazul de dubla infectie cu virus hepatitic B si C nu a fost mentionat niciun factor de risc.

7. Informatii demografice

Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip C a fost mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediul urban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie (Tabel 9). Informatiile demografice din tabel nu au fost mentionate pentru toate cazurile.

Tabel 9 Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip C, in functie de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acuta tip C

%

Hepatita virala cronica tip C

% Tara de nastere-Romania 100 97 Nationalitate romana 89 77 Cetatenie romana 87 77 Domiciliu in mediul urban 61 57 Nivel de educatie

- liceal - gimnazial

33 29

40 23

Familie 91 90

8. Aspecte clinice

Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip C au fost simptomatici, icterici si au fost internati (Tabel 10). Nu s-a inregistrat niciun deces. Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala cronica tip C au fost asimptomatici, anicterici si internati intr-o proportie mai mica (Tabel 10). Nu s-a inregistrat niciun deces.

19

Tabel 10 Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip C, in functie de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acuta tip C

%

Hepatita virala cronica tip C

% Pacient simptomatic 89 25 Icter 68 10 Internat 98 50 Gravida (din numar total cazuri de sex feminin)

2 3

HIV pozitiv 0 0 Ciroza 2 6 Carcinom hepato-celular 0 0 Deces 0 0

9. Status vaccinal

Desi nu se coreleaza in mod direct cu hepatita virala tip C, am analizat statusul vaccinal hepatitic B la acesti pacienti in idea ca vaccinarea poate preveni o agresiune suplimentara la adresa celulei hepatice, deja infectate cu VHC.

Doar 4% din cazurile de hepatita virala acuta tip C fusesera vaccinate, din care 2 complet, cu 3 doze, fara insa a fi respectat calendarul national de vaccinare si 2 incomplet, cu doar 2 doze.

Doar 3%, respectiv un singur caz de hepatita virala cronica tip C fusese vaccinat complet, cu 3 doze.

10. Investigatii de laborator

a. Motivul testarii

Cel mai frecvent motiv al testarii a fost stabilirea diagnosticului pentru stadiul acut, respectiv cresterea enzimelor hepatice, pentru cel cronic (Tabel 11). Se remarca o proportie aproape dubla a testarii la pacienti asimptomatici, fara factori de risc (la cerere), in cazul HVC cronice, comparativ cu HVB cronica. La aceasta au contribuit, probabil, activitatile de informare desfasurate atat direct, de personalul medical, cat si indirect, prin intermediul mass-mediei.

20

Tabel 11 Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C, in functie de stadiul bolii

Motivul testarii Hepatita virala acuta tip C

%

Hepatita virala cronica tip C

% Stabilire diagnostic 90 38 Crestere enzime hepatice 42 47 Donare sange/organe 0 0 Prenatal 0 0 Pacient asimptomatic cu factori de risc

4 3

Pacient asimptomatic fara factori de risc (la cerere)

5 25

Urmarirea nivelului markerilor hepatici

2 16

Emigrant 0 0 Incarcerat 1 0 Consumator droguri 0 3 ITS 0 0 Altele 0 3* *la angajare

b. Locul testarii

Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului de boli infectoase in cazul hepatitei virale acute tip C, respectiv laboratorul privat, in cazul celei cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVC acute, respectiv locul 3 in cazul celei cronice (Tabel 12).

Tabel 12 Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C, in functie de stadiul bolii

Locul testarii Hepatita virala acuta tip C

%

Hepatita virala cronica tip C

% Laborator spital de boli infectioase

70 34

Laborator spital dermato-venerologie

1 3

Laborator alt spital 9 9 Laborator DSPJ 27 13 Laborator CRSP 8 3 Laborator privat 15 56

21

Concluzii:

1. In anul 2012 au intrat in sistemul national de supraveghere 362 cazuri de hepatita virala tip B, din care 92% in stadiu acut si doar 8 % in stadiu cronic.

2. Hepatita virala acuta tip B a fost mai frecvent raportata in randul barbatilor tineri, apartinand grupei de varsta 25-34 ani.

3. Hepatita virala cronica tip B a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul 2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei tinere (20-24 ani) si la barbati apatinand grupei de varsta 55-64 ani. 4. Au facut obiectul supravegherii epidemiologice un numar de 129 cazuri de hepatita virala tip C, din care 75% in stadiu acut si doar 25 % in stadiu cronic.

5. Hepatita virala acuta tip C a inregistrat cele mai mari rate de incidenta la grupa de varsta 45-54 ani, la ambele sexe.

6. Hepatita virala cronica tip C a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul 2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei in varsta de 35-44 ani si la barbati apatinand grupei de varsta 45-54 ani.

7. Dintre caile de transmitere posibile, frecventa cea mai ridicata au inregistrat-o, atat pentru hepatita virala acuta tip B, cat si pentru hepatita virala acuta tip C, cea heterosexuala si cea nosocomiala, cu o mentiune aparte pentru tratamentele stomatologice.

8. In cazul hepatitelor cronice, calea de transmitere heterosexuala a fost mentionata cu frecventa cea mai ridicata. Dat fiind, insa, numarul mic de cazuri intrate in sistem, este prematur sa tragem concluzii dupa un prim an de supraveghere.

Discutii:

Anul 2012 fiind primul an de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C utilizand o metodologie nou introdusa, a fost necesara o perioada ceva mai lunga pentru intelegerea cerintelor pe care aceasta le contine. Din acest motiv, calitatea datelor introduse in sistem lasa inca de dorit si ar trebui imbunatatita in anii urmatori.

Numarul mic de cazuri de hepatita virala cronica tip B, respectiv tip C, introduse in sistemul de supraveghere se explica prin lipsa de complianta a colegilor medici clinicieni din unele judete, la definitiile de caz prevazute in metodologie. Desi CNSCBT a solicitat un feed-back din partea acestor colegi, in etapa in care metodologia de supraveghere se afla inca in stadiul de draft, aceasta solicitare nu a fost onorata.

22

La inceputul anului 2013, metodologia de supraveghere a suferit cateva modificari, pentru o mai mare acuratete a datelor colectate.

Recomandari:

Reluarea dialogului cu colegii medici clinicieni, in vederea unei mai bune utilizari a definitiilor de caz pentru supraveghere.

Intensificarea activitatilor de promovare a sanatatii in populatia generala si in grupele cunoscute ca fiind la risc pentru HVB si HVC.

Intensificarea activitatilor de prevenire a infectiilor nosocomiale, in functie de specificul unitatii si de riscul pe care il presupun diferitele manevre medicale.

Validare baza de date: Dr.Denisa Janta

Analiza epidemiologica: Dr.Odette Popovici