Contract: 3.3.10/16.10.2015

” Proiectul ADER: „Cercetări privind identificarea şi definirea elementelor de tipicitate a vinurilor româneşti. Valorificarea potenţialului sanogen al vinurilor prin creşterea conţinutului

fenolic

Coordonator proiect: SCDVV MURFATLARDirector proiect: Victoria ARTEM

COORDONATOR:SCDVV MURFATLAR

P1: ICDVV VALEA CĂLUGĂREASCĂ

P2: SCDVV BLAJ

P3: SCDVV BUJORU

P4: SCDVV IAŞI

•Obiectivul proiectului: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii integrate producției horticole prin îmbunătățirea gamei de produse alimentare și a siguranței acestoraîn concordanță cu cerințele naționale și internaționale prin valorificarea potențialuluisanogen al vinurilor cu un conținut fenolic ridicat asupra sănătății umane.

FAZA 1. Documentare privind identificarea elementelor de tipicitate ale vinurilor româneşti în releţie cu terroir-ul viticol

• REZULTATE OBTINUTE:

• A.1.1. Baza de date privind elementele care definesc terroir-ul viticol: sol, microclimat, soiuri recomandate în diferite podgorii romanesti: Murfatlar, Dealu Mare, Târnave, Dealu Bujorului si Copou-Iași

• A.1.2. Baza de date privind maturarea strugurilor în condiţiile ecoclimatice ale celor 5 podgorii

• A1.3. Baza de date privind potenţialul calitativ şi tehnologic al celor mai reprezentative soiuri autorizate pentru obţinerea vinurilor roşii de calitate DOC (9 soiuri de struguri pentru vinuri roşii după cum urmează în tabelul de mai jos)

Regiunea

viticolă

Podgoria Soiurile nobile roșii de viță de vie luate în studiu

Colinele

Dobrogei

Murfatlar Cabemet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot,

Pinot noir, Mamaia

Dealurile

Munteniei și

Olteniei

Dealu

Mare

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,Merlot,

Pinot noir

Dealurile

Moldovei

Dealul

Bujorului

Băbească neagră, Burgund mare, Cabernet

Sauvignon, Fetească neagră, Merlot

Iașilor Arcas, Cabernet Sauvignon, Busuioacă de Bohotin

Podișul

Transilvaniei

Târnave Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Pinot noir

Arcaș

FAZA 2. Elaborarea și verificarea unui model experimental de optimizare a practicilor de management al viței de vie în sistemconvențional și/sau ecologic care să conducă la creștereapotențialului fenolic al strugurilor în diferite areale viticole

• REZULTATE OBTINUTE:

• A.2.1. 10 loturi demonstrative pentru analiza și experimentarea creșterii potențialului fenolic al strugurilor pentru vinuri rosii CO: SCDVV Murfatlar (Feteasca neagra ecologic si Cabernet Sauvignon ecologic), P1: ICDVV Valea Calugareasca (Feteasca neagra si Cabernet Sauvignon), P2: SCDVV Blaj (Feteasca neagra si Cabernet Sauvignon), P3: SCDVV Bujoru (Feteasca neagra si Merlot ecologic), P4: SCDVV Iasi (Cabernet Sauvignon, Arcas)

• A.2.2. Dintre practicile care pot modela expresia compoziției fenolice pe parcursul fenofazelor de coacere a strugurilor s-a experimentat pe fiecare soi luat in studiu trei incarcaturi de rod atribuitela taiere:

• Martor= 28 ochi/butuc

• T1= 20 ochi pe butuc

• T2=36 ochi/butuc

• A.2.3. Baza de date privind spectrul fenologic al soiurilor studiate sub influența practicilor viticole experimentate în zonele viticole participante la acest studiu.

FAZA 3. Elaborarea și testarea verigilor tehnologice aplicate însistem convențional și/sau ecologic cu scopul îmbunătățiriiextracției compușilor fenolici în vinuri

• REZULTATE OBTINUTE:

• Activitatea 3.1.: Baza de date privind spectrul fenologic al soiurilor studiate sub influențapracticilor viticole experimentate

• Activitatea 3.2.: Baza de date privind maturitatea fenolica și plafonul fenolic pe varianteexperimentale: soi/incarcatura de rod atribiuta la taiere (M= 28 ochi, T1=20 ochi), T2=36 ochi)/podgorie

• Activitatea 3.3.: Baza de date privind optimizarea extracției compușilor fenolici în funcție de extractibilitatea antocianilor din pieliță și maturitatea semințelor, s-au experimentat douăvariante tehnologice de macerare fermentare pe boștina:

• macerare fermentare pe boștină timp de 8 zile;

• macerare fermentare pe boștină timp de 16 zile

• Activitatea 3.4.: Baza de date privind evoluția compușilor fenolici (antociani, polifenoli totali) în timpul procesului de macerare fermentare pe boștină (8 respectiv 16 zile) și stabilireaoptimului fenolic pentru obținerea vinurilor roșii de calitate.

Faza 4. Continuarea testării modelului experimental de optimizare a practicilor de management al viței de vie în sistemconvențional și/sau ecologic care să conducă la creștereapotențialului fenolic al strugurilor

• REZULTATE OBTINUTE:

• Activitatea 4.1.: Baza de date privind influenta incarcaturii de rod atribuita la taiere (Martor=28 ochi/butuc, T1= 20 ochi pe butuc, T2=36 ochi/butuc) asupra compozitiei fenolice astrugurilor pe cele doua soiuri, in conditiile anului 2016)

• Activitatea 4.2.: Baza de date privind calitatea fizico-chimice și senzoriala a vinurilor obținuteîn sistem convențional și/sau ecologic pe variente experimentale

• Activitatea 4.3.: Baza de date privind profilelele fenolice (acizi fenolici, flavonoli, flavanoli,stilbeni, antociani monoglucozidici acilați și cumarilați) ale vinurilor obținute din varianteleexperimentale

• Activitatea 4.4.: Baza de date privind capacitatea antioxidanta a vinurilor în relație cuconstituienții lor fenolici

Faza 5. Continuarea testării verigilor tehnologice aplicate în sistem convenţional şi/sau ecologic cu scopul îmbunătăţirii extracţiei compuşilor fenolici în vin

• REZULTATE OBTINUTE:

• Activitatea 5.1.: Baza de date privind maturitatea fenolica şi plafonul fenolic pe varianteleexperimentale

• Activitatea 5.2.: Baza de date privind cele mai bune practici de management al viţei de vie pentru îmbunătăţirea calităţii fenolice a strugurilor, materie primă pentru vinificaţie

• Activitatea 5.3.: Baza de date privind potenţialul calitativ şi tehnologic al strugurilor pevariantele experimentale

• Activitatea 5.4.: Baza de date privind evoluția compușilor fenolici (antociani, polifenoli totali) în timpul procesului de macerare fermentare pe boștină (8 respectiv 16 zile) și stabilireaoptimului fenolic pentru obținerea vinurilor roșii de calitate.

Faza 6. Verificarea eficienței tehnologiilor innovative aplicate înloturile experimentale convenționale și/sau ecologice cu scopulîmbunătățirii calității fenolice a vinurilor

• REZULTATE OBTINUTE:

• Activitatea 6.1.: Baza de date obtinuta prin calcul statistic privind cele mai eficiente verigi tehnologice care îmbunătățesc extracția compușilor fenolici în vin. Factorii analizati: soi, incarcatura de rod atribuita la taiere, perioada de macerare fermentare pe bostina.

• Activitatea 6.2.: Baza de date privind calitatea fizico-chimica și senzoriala a vinurilor obținute în sistem convențional și/sau ecologic

• Activitatea 6.3.:Baza de date privind profilelele fenolice (acizi fenolici, flavonoli, flavanoli, stilbeni, antociani monoglucozidici acilați și cumarilați) ale vinurilor obținute pe variantele experimentale

Cabernet

Sauvignon

interactiune factori

Antociani

(520 nm)

Polifenoli

Totali

Fermentare (8/16 zile) ** ***

Taiere (20, 28, 36 ochi/butuc) * **

fermentare*taiere ns ns

Feteasca

neagra

interactiune factori

Antociani

(520 nm)

Polifenoli

Totali

Fermentare (8/16 zile) ** *

Taiere (20, 28, 36 ochi/butuc) ** *

fermentare*taiere ns ns

Faza 7. Demonstrarea eficientei tehnologiilor aplicate in sistemconventional si ecologic in vederea imbunatatirii calitatiifenolice a strugurilor si vinurilor romanesti

• REZULTATE OBTINUTE:

• Activitatea 7.1.: Bază de date privind potențialul calitativ și tehnologic al soiurilor pevariantele experimenate.

• Activitatea 7.2: Baza de date privind calitatea vinurilor obtinute. Analiza statistica.

• Activitatea 7.3: Vizite demonstrative, degustari comparative ale vinurilor ecologice si/sau conventionale cu valoare sanogena ridicata.

RECOMANDĂRI

• Putem recomanda pentru cresterea potențialul fenolic al strugurilor pentru vinuri rosiiatribuirea la taiere a unor încărcături reduse de ochi/butuc.

• Compozitia fenolica a vinurilor a fost semnificativ imbunatatita prin cresterea perioadei demacerare fermentare pe bostina.

• In vinurile rezultate in cadrul variantelor au fost identificate cantitati importante de acid galic,siringic, p-hidroxi benzoic, ferulic, flavanoli (catechina si epicatechina) pentru perioada demacerare fermentare pe bostina prelungita la 16 zile, comparativ cu vinurile macerate pebostina 8 zile care au fost mai bogate in acid clorogenic, p-cumaric, cafeic, flavone( naringin,quercitin si miricetin dar si resveratrol.

Pentru complexitatea acestui studiu, perioada de derulare a proiectului pe cei trei ani(2015-2018) a fost insuficienta tinand cont de multitudinea facorilor care influenteazaacumularea si extragerea compusilor fenolici in strugurii si vinurile rosii, prin urmarepropunem continuarea acestui proiect in scopul aprofundarii studiului privindimbunatatirea calitatii fenolice a vinurilor rosii, tinand cont de preferintele actuale aleconsumatorului modern pentru vinuri bogate in compusi fenolici cu efecte sanogeneasupra organismului.