IErPl fu5-gefinani,D

ltf,:}t*rJsl{

HANS TJRS

VON BALTHASAR

SLAVALI-TI DTJMINtrZHTJO E,STE,TICATPOLOGICA

VI: TEOLOGIE:\IECHIUL TESTAMENT

Ttaducere din limba germand de

Mana-Magdalena Anghelescu

Galaxia Gutenbetg2A19

i!

I. SLAVA

1,. Dialectica avertismentelor senzoriale

4. Llanfestare,kabod

Cum poate sd aibi loc revelagia? Cum poate abisul gi oceanuJ intregii redttA$si se facd vizut gi zuzit de,,picituta de api de pe marginea unei gdlegi" gi de

,,firul de pulbere" (Isaia 40, 15), cum poate ,,iarba ce se usuci" gi,,floarea ce se

vestejepte" si fie atinsi de ,,cuvAnh.rl Dumnezeului nostru carc tdmine in veac"(Isaia 40, 8)? A presimi Dumnezeitea, a i se inchina de la distantd,, ainvdya" sd,

amugeasci inaintea ei gi si o lase si guverneze: creaturile se pare cd au fostinzestate cu toate acestea,la limita lot. Pentru ele presimgfueap.arc a fi o tevelaiesuficienti: la Earmul finitudinii lor, ele descoperi Altedtatea-Absoluti 9i,funpresurate de valurile mdrii misteruiui, invagd wr fel de evlavie, un respect

pentru sensul iriexplicabil, care guverneazd de la un capit la altr:l chiat aparentalipsi de sens a existengei lor. Cteaturile pot s6-gi inventeze chiat gi zei, fo4e gi

fiinge cosmice sau supracosmice, cate ^v

un comportament libet gi suveran, pe

cAncl oamenii sunt supugi destinului; ei le auibuie atunci propdetii pe care ar

dod sd le aibi ei lnpipi, ba c}liar gi unele pe care le ar-r ei lngigi, ca sd le inteleaga

mai bine, le atribuie cuvinte ca-re corespund visudlor pi dodn,telor krr, pun pe

seama lot fapte pi puteri cate ie depipesc pe ale lor, gi ipi lustreazd propda lotidee de absolut ln gestuti concrete, rugdciuni, sacrificii prin care se plaseazd sub

protec$a zeilor lor gi panicipe Ia putetea lot supramundand"' Dar si presupunem cd" toate aceste lncetciri evlavioase ale umanitifi de a

peneffa domeniul incognoscibilului at fi inLitwate de o migcxe invetsd, in cate

abisul gi oceanul intregii realitigi ar pltnrnde de la sine pind'laomenire, pentru ase dezvilui, a se revela c ),ceea ce este": dacd" s-arpatea lntimpla aceasta, cumanume ar trebui sd se tntdmple? Oare omul nu at da imediat acestui ceva cate se

apropie de el ca infinit pi ca absolut o fotmi lfunrtzd gi o telativitate, cate sd-l

frxeze cz ,,celdlalt poll' al unei rela,tii finite (singura de care el este capabil)? Sau

nu cumva infinifin - care, ca abis gi ocean al integii reahtig., ttebuie sd fie gi

pltniltatea omnipotenlei - poate sd rcakzeze ceVa de neconceput pentru om, gi

anumq in pofida tututor lucrudlot, si se facd fecunoscut ca ceea ce ,,este"?Fii"t"l" din lume posedX puterea, niciodatd in integime inteleasd, de a apdrea

nnele in faga altora pi de a se manifesta, nu doar in existenga 1or nud5, ci gi inpotenEa1or, cateantrtc|in juullor owa1d,fiepentrua-iFn pealgttadistangidesfeta propriei lot viegi, fie, dimpotrivd, ca sd-i pisteze in puterea lot. Acesta este

substratul biologic, bogat ramificat" aLunor ocurenEe biologice imudite, care nu

26 . Teologie: Vuhiul Testanatt

:::dt:d la niverul spirituJui altfer decdt aducand cu eJe intreaga lor potenrialitatebiologicd' Dacd, frecarefiin$ umand posedi o sferi p"rro.rd;llrbetd pi secreti, inafara lut aceasd sferd este pr.r.nid, gi _apfua1d

in grade .ilr.e,. de poten,t^.Expresia ,,prestigiu" (at. pristigiae,insemnand d. frpi,,t o.r.iJ.u,, ,,terripuri,)este semnificattvd: existd ceva ca g magle, tn farmec al io.or.uliugi , c re attagesau gine I.a distangd, mai mult rnt l srrr"rrr"i mult spiritual ,rr, ..rr* de puteri alpenoanei, misterios, dat inconfirndabil in existenga gi .r..t r. ,ur. , cate,ifla)nteaoricdror cuvinte sau g_esturi, fotmeazdgi ordoneazd spa,tiul din jur.ur ei, creopotrivibiologrc ai spiriruar. c.ecl trebrle sd re spunem neaptuatpe amandoui simurtan:aspectr:l care gine de viagi pi cer cate Eine de spirit. Iar perri., n uo.u in fap ochiloracest fenomen primal 'ar poten,ter,'carc cantrarice orice incercare de dtvizarclntr-o componend fizic-senzori ard giunaspirituar-d, este suficienrra ,r. gAndim lafor,ta unei pi'iri, pe care chiar cineva i.rtorc cu spatele o simte in repetate randuri,cu care un invdtitor iri pt. in friu o clasi l"t .ugl a. g.or"d,*irril vorbitor ipipolte Fne sub vraja lui gi in pah audienga.ratdin ce tezidd accesuila ceea .. nibftu n'me$re kabod arlrri Dumnezeu., tndomeniul uman, kakd.inselytnd,,<c,igoare?-ru,, potenla kadrzntda unei fiinte,care de'ine astfel aparipa €r'2.Rdddcna kbd cres;"# il;;;r ceea ce estefinc-greu, cu pondere, dar, pornind de aici, poate si desemneze tot ceea cec_onferd unei fiin,te vii,

li i rnjJi"f omului, ., porrd*r" exterioarn erawtas)pi il facesd' apard ca impunitorr: bcgapa exterioard, a$a cum o poseda Avnam@acerea13,2) gi cum o mostene$te facov de la Laban(Fa."r"uil,t;, ,* ,,poo*a,, unor

r Bibiiografia penra kabottJI\I4,I @enftuchestiunea ,€alr//r*offiffiW in: A. v.Gall' l)ie Herrlichkeit ""*:,:1ooo,

w caspar! ni._e.a**',g sfrffitrilr: KBI, ftr ebraici,1908. vr. Ioa, ,pie HetrlichkeitJahwes u,.,a a", 9.:T,*";",:"*'r;'ii"o5;), pp. ss4_871. J.Morgenstetrl ,,Biblical Theophanias', Z. f. Assyr. 25 (gn),,ry.139-193;28 (1gr3/1.4),pp. 15-60.I AT:?:r,1g Glory

3r-c"a,'I'r*ce kctu*es (c)xford, 1925). R. IGaemer, ,,rlausteine zrmBegriff .Die Herrlichkeit Gou.es>", in: Fesqabe n" rc n,{"U* firf""g"" i9rrl*O z_3g. t{. Kitte},Die Herdichkeir Gor.tes: studien zo Ges.hichte ,"a w"r.rr'.in r"rr.lr*.,jrlr*rri.t * Bqgriffes(1934)' G. von Rad,,,Kab6cr.1m,{rrenTestament", a,rtwxrII itqlii, pi. icO 245. G.R Berry,,,The G*ry of Jahve andthe Temple,', IBL 56'trrrl, Op. 115_117,K.-Neuhaus, Der KebodJ:hy.h als ofFenbarung. Diss. Edangen'r93(r. g) st in, Der BegrffKebod fahweh 'nd seineBedeunxrg fijr die alrresamentliche Lotteserkennmis (1939). Jiirg Jeremias. Thcophanie: DieGeschichte einer arttestamendichT Gattung (\xtss Monogp ANT 10, 1965, ut). cf. RGG2, arr"Ilerdichkeit" (Iertzberg);

-R!G3, arr l,H.oti.t",t.it '9-r*r" cu;;' ils.t

"r;; BijbreschWoordcnboek (1934), an;Heediif."rf, p..,rrrfrrL"g; IfhK2, "r, ,p.o;lSchnackenburg);rJ7' Eichrodq ThAT II (194503), pp g-tz;r. r<..r.rg13,{T as36i'ip. 110-112; r{arl Barth,

fr-.Sd"DognatikII/1 (1940),pp OAS_iC+,"*"r725sq. -/' rr''rv

:Y:B-uber, Kdnigtum Gottes 193k, p .ZZ+,noali.-

3 cf' Pindar, N 3, 40: ,,prin faima r'r innascud (ouweveT ei6o(is) er este foare impozant', (u6p!S#;rt

limba greacd de mai drziu r" utar".p" substantir,'r ft,pr* l" *."rrr graviti,tii sau

:-: :::=;: ior potentialitatei :.-=- --: -:bcrd gi secretd, inj- ;.Ji sf-edte de potenEi.:i: ..:lcii-r-' sau,,teffipuri')!-r: ; ---if:iti1ii, care atrage:':::-jL i:r. c-:rtru de puteri aI- : -----_= i:4 .rfp--., utatntea

f ::- :ij-, -:-: =r. deopotr:ivd

;:-t ;. .:::::dou-a srmultan:;: -:':::- : -l-,-.r ln faga Ochilof* .:,:: i::-Cire cie dit.izare. _.:-_ . _ <i re.'rrndirn la-* ,,- 5.: - .. -l l: j. :-:\*ille fandUfi,. -- :.- -j- : .: :r r orbitor igi

" - ;-: ,,,: , -"t D:.:nneZert.t in:r lji: -:-:-::- a r-inei fiinqe,:,-,:.;; ,: ::::-::-l Ceea Ce este-- ,: ::<:::---aze tot Ceea Ce-: : -::' ::, .-;:'j.,,';.;,. Si il faCg

- :, -- tt ".'. :--.J.rrr aFacefea

:::: ] , .. . .,: ..p0\-afa" UnOf

- - gffii*.rrtag in: A. v.

"::r :- .. :-r,:::t -.3D tn ebfaici,_ , - ll :-i{g_1. J.: r - : -: .-,,1 --.pp. 15-60.

-: l. l---.:a.:-. ..F=_.tcrne r.u..n

. :--{--:- - . .- . :: --.f i. H. tsJne],jTI:: -f, I --.-S::j:{:: -ti-.1 BegfiffeS

-. .:.:: _-..1__i.G.RBeny,: :- { \,.;-::::., Der Kebo<l

:"*-::- --'----, C :;:-:Cl't Ufld Seine

-i _ :i:l-:f- lle,]eharie: Die'-'-, . ':-: ;: Ct.RGG2,art.::l: :-=-- ;-:-.c:.lr.; Biiblesch--..- ::-- -i),.-:" Sc'tuackenburg);

- -."', :! , - .-i --l: Kad Barth,

-

&l ; -= i,;.::: r,p:zanC'(rfp="- i*.:,; -:: se-srl graritdlii sau

.llaaa lui Dumneqea Si orual l. "\l/at,a . 27

obiecte de pre; (I.Jaum 2,9), dar pi renumele, fatma, onoarea de care se bucuriun individ (Iov 19, 9), o persoand oficiaJd, (Facerea 45, 13), un rege (Psalmi 21,6) sau un popor (lsaia 16, 1.4;21,1fi). in fine, nu numai aura misterioasd dinextefiof este desemnati. prirn kabod, ci ;i ,,centtul radios" al persoanei insepi,propdul ei Eu in ,,prestanta" lui pentru sine gi pentru algii (Faccrea 49, 6), nuales in rugiciuni, unde acest ,,Eu" este recornandat lui Dumnezeu pentru a fimAntuit (Psalmi 7, 6; 1, 6, 9 ; 3A, L 3; 57, 9 ; 108, 2).4

Se poate vorbi oare, in anologie c1r aceasta, pi despre un kaltod aJ lutDumnezeu, in mdsura in care gi el, intr-o manierd lncomparabili gi totupicomparabiii, ipi prezinti pi igi decreteazd: fald de om ,,Eul" siu, cu ,,vigoarea" gi

prestanla sa cafe ^te

puterea unei vriji? Atunci potenta acestui Eu, care este

desigut absolunrl, ar irytbtica imediat caracterul maiestd!il, iat fona vrajei sale

(cate gine in acelapi timp la distangd Bi aproape) ar imbrdca forcna maiestdgiisu\rerane gi, intrucAt in ea se prcztntd absoiunrl lui Dumnezeu, ar lua catactenrlindlgimii sau slavei. Izr dacd ne gAndim acum ci unut kabod ("-*) ii revine opoten$ biologicn gi spiritual-personali inseparabill, dar cd Dumnezeu, in cazulin carc inten,tilrneazi si se pezinte pe sine in dorneniul mundan, nu intreprincleo irnersiune ln sfeta biologici astfel lncAt ea sd poati deveni penirlr el cAmpulunei manjfestiri narcrale, avem atunci exact problema care se punf in VechiulTestament odati cu

^parjpa ecelu kaboti al luiJhu'h. Teofaniiie - dintre czte ce

mai rmponantd ate Joc la Sinai - se vor ingelese ca o cople$itaart ltrezentate a

Dumnezeului r,'iu, gi aflume) pe de o parte in aga fel incat sfera senzoriali, care-iapatiffie prin excelengX omului, si fie revendicat; $i ea, pentfu ca Durnnezeu si.

poatd. fi ,,vdzu{' St. ,,auzit' in a{atd,, dar pe de alti parte omul ciruia i se adteseazd

sd inpleagd clat cd manifestarea senzonzTd e ste numai anunfLri, ca un semnal sau

un simbol, d. prczengei unei poten;e absolute, spirituaie pi invizibile, similarmr:dului in cate un om i;i fi-xeazi intedocutorul inainte de a incepe si-ivorbeasce"

Ca o replicd la odce argun']erit ulteriot (foatte critic) cu privire la ft-irmele

senzoriale de manifestate ale lui Dumnezeu, putem spune anticipat in spafulrevelaEiei biblice nu existd nicio revelaqie ,,pur spiriruald" aluiDumnezeu, r^r

^st^pentr-Ll ci omul ca om nu este niciodati,,pur spiritud", gi pentru cd Dumnezeu,in calitatea de creator al lumii matedaie, ia aceastl.lume aga cum este, de cAte oriintti cu ea intr-o noul relagie de auto-revelate. Pe de aki" parte, forma demanifestare c^ atare nu este niciodatd lnsdpi potenga (kabodl lui Dumnezeu, cinumai afigarea, anvnta;te^ ei, care garantezzl. insd faprul cd omul vizat este adus

* in versiunea romi.neascd din cate citezPsalmi 20, 6 0{, t)a tn aceste fiagmente inlocuitea lui kabod cu kabett (frcaq, jnteriorul' omului) poate gdsi ,,cu greu o

iustificare" (v Rad)

28 . Teo/ogie: Vuhiu/ Tertanent

astfel in ,,poztqta de atengie" in fag subiecului absolut care i se ptezntd".Astfel,formele de manifestate senzoriari suntintim conectate, in Biblie, cu modudle incate subiectr-rl divin igi exprimi, in libertate, intedorul : zcel kabod allui Dumnezeueste insepatabil de ,,sfintenia" lui speciald, de ,,puterea" lucririi 1ui spirituale, deptoclamarea,,numelui" siu, de dfuwrea,,chipului,, sdr:, pi totupi, in pofida acesteiinseparabilitip, kabod nu coincide cu niciunul dinte ,."rr. u.p..r.. pe de altdpane, kabod nu se poate linita, in niciun caz, ticiexclusiv la ,,sf.r" senzorialf ,,

Peritru cd" ,,igoatea" care se impune este cea a subiecnrlui, ptin urmare insdgiDumnezeirea lui Dumnezeu. $i, ceea ce va tdmdnecrucial p" parc,rrs,rl irrt .gunoasffe cercetdri; fupt tl cd aspectele ftebuie pdvite in compiementaritatea"pipenetrarea lor mutual5, este deja de la pdma abordare princrpiul esenpai alintelpretirii.s

In cele ce atmeazd, va trebui si fie tntate succesiv ambele aspecte,,,manifestarea" gi ,,subiectul'", iat fdcind-o va trebui si nu pierclem din.r"dq.fetrn cx ele sunt in perrnanen,td solidare: tocmai pentru cd subiecnrl este alutu,scnptura vorbepte despre manifestare in modul aresta special (n frantun).Despre manifestare trebuie si se vorbeascd intotdeaun" irrco.r.rrt, in frdnturi,mai ales atunci cind cel care igi face astfel zpaiya este un subiect liber. chiardaci se ptezintd, ca aeeasti apzriie,er nu tenungi niciodati la libetatea de a maiputea si apatd 9i altfel. A patrz catte a rw Ezdra a gdsit o imagine excelentd

5 Nu este deei corect sd limitim kabod allwlhwhla,,aspecnri vizibil" al rweiaEei, la acele elementevariabile c3:re dau ,/mpresia {b4ei' $Jeuhaus, pp. g2-g6, carc adaugb,ulterioi corecr ,,Nu ochiulnatwal vede acel kabod, ci in ochiui natual trebuii sd apari vedetea soptanatoraii, ca siJ perceapr,,,p' 92, astfel incAt inte fenomenul natnral gi manifestarea lui Dumnezeu dornrr.pt ,,rro id.rrtitnt*,I lan9larenF", p. 94). Cu atit mai mult nu vom echivala kabod al luiJhv'h .,r .* f..ron,.o nut rtul

cu frutuna (vo1 Ga[ cel pugn pentru perioadu din*int", exiluh.ri), sau cu un anunitfenomen luminos in interionri noruiui $4orgenstem) Pe de alti parte, nu trebuie si r,r.em sd-lintelegem pe kabodint-ttnrnod uniiatetal etic-ipiritual aga cum tindi sd o facd Caspari (atuncr cfurdspune cd dincolo de fur'und gi mai ptesus de ea apare ceea ce este wednic de inchineaune inDumnezeu) 9i chiar mai are Abmhams (care vede in acesta o proprietate lduntrici a iui Dumnezeqilnrditd cu &eptatea ld, irr 3*grra cer mai departe Ka.mer, potrivit cdrua kaboierpimn"irnteaga

voinp de mdntuite a Dumnezeuluiviu sup^ramorrdro, .*i,in iubfuea lui s$nte" il impingela revelaie [.] pine Ja impacpul ei desivArgit in istoria omentii. (p.T.El subliniazd, tonrpi, in modcorecq ci acest kabod ,,nu este niciodati identic cu forma sa dJ manifestare, c.a.re se schimbi inpermanen$' El este, in esend, un efectimpundtot, o exptesivitate, o capacitate de repfezentafe" (p.1'z).Dar coxda se intinde mult prea mulg atunci eand se sprrne ,*A. vedea inrcuaifulhwh ceianatual inseamnd a altena tot ce este

1ar:ntim, a privi cape un-fenomen ,rutoal c..ai. gine d.istorie gi morali, a confunda esenp cu forma de manifesrare a a, (p. rs) Noi ttebuie, dimpotriv{sn evide4iem concomitent ambele aspectg daci vrem si fim cotg. B. stein obsepi in moctpertinent cd acest kahodnupoatrfi consideratca o manifestate detapg, cr a.rt",,oumnezeuinsugi,respectiv atributele divine in manifestatea lorr' (p. 306), lat acest lucru se aphc|' dqachiar gi la celemai vechi texte.

i--:: c;:e i se prezinti, Astfel,i-i::- t- B:che. cu modurile in::- ;r ri }s i;rxi .eJlui Dumnezeu:::Ei .':criC lur spintuale, de

. i: s: :i,::-.i. in po6da acestci-,:: .i{.tr:€ tr-(P€Cte. Pe de altd-r- j-.:;,r ..sfera senzotTa)|",

-::-;J:-:.-:::- :rh Wmafe inSdpi:r *-.::

" :n parcursul intregri-::: ::: a j:::Di-mentafitatea pi:,-::-. ::::ciprul esenpal aJ

:: : .-t:j--.- .unbele aspecte,r - :. :-: :-a'rcenl din vcdere:f :: :: :;:]iecrul este acesta,

- :..-; ,-rJ rn trdnturi).:E::. -:i :::.;,t<:C1l-q in ftAntUfi,; ;::: ..:- -riDlect [ber. Chiat-'-. . -::: r lxTtatea cie a ruati i ..-!i-r - ::ru€lne excelenti

:t:r-' , i--:_il:1 '' -::ije elemente,.-r ; -::: ::,:s:: ..\-u ochiul

.-*-- -_--. _-i:_:. : -:. .i-l rerceapd",r-:-:: -:- : -l(;-: -::; ;dendtatea,r: - '- -- :- -:: :=..:-.en naftu.alJ---:-i --:- t ,.- :_ ':f anunit-: -t-::- :- :_: --= si rrem sd-l

=tr i; - :t-::i --::= :.-mci cind---j-..- :.- .--'.-.-i_.u *aOUflC 111

: rn:tr- li::,:c, -:. -r Dumnezeq

:::: : --,_:_=:. _: r.frr.i, i] irnpinge

; - 1 --::._:::..z:_:,ttisl in modf: :*r--:1-=::_ C;:e Se SChimbi iniF Fd:-:*: ie ::prezentare" (p.t -j --o" :- -.*:.r ai iuipu'h cera.r: :=r.l-.€:;,:::.i Ceea Ce tine de:- .: ,: . \:: :--.::iie. d*potn ,r,: :-fE-- 3 S:: obsen-d in mcri*xr{ - :i c=.-Dumnezzuinsugr,i- r-r:- i.: ?.:cj' dea chi-ar 9i Ja cele

.lkua lai I)umneqeu;i ornal. L \'km . 29

pentfu acesr lucflt: ,,Slava lui a ffecut pdn cele patru po4i, a focr-rlu.i, acutremurului, a furtunii gi a grindinei, pentru a Ie da descendentilot lui IacovLegea, iar poporului lui Israel Poruncile" (4 hzdn 1 [3] 19): ,,porfile" nu sunt eieinsele kabod, ci dimpotriv5, el le stribate cu ptopria-i totgd. Am vdzut cd. aceastdlibertate a manifestdrii este un elernent esenlial al fturnuseEii6. Cu cdt mai multtrebuie si se apiice aceasta la manifestdrile f)umnezeului'r,-epnic libet, care nupoate fi fi,xat in nicio fonnd natLrtal^de pe lume!

b. A cunoa$e * a Hu cunod[te

Chiat clacd aceasti prezentate a lui Dumnezeu prodllce sentimentul foarteputemic al unei prezenge @risenrc) imbnse - penrru percepfie punctul ei deplecate nlr poate fi decit absffact, in sensul in care Hegel nume$re perceppasenzonald abstracti, deoarece conEinutul firnEei care se prezintd nu este incdnicidecum inte.trat in ea"Iatd, de ce vom fespinge formula cufenti, care vorbeptedespre un ,,,kctbod. concret" atunci cAnd se refefit la dimensiunea senzoriali amanifestfuii slavei iui Dnmnezeu, gi despre m ,,kabod absffact", atunci cAnd incerltfl,r std ,,numai" valenta semrificatir'5 a iui Dumnezel4 ono,afea lui vizibjldpentru lurne gi reclutoscutd de ea. Ceea ce ne indicd decisir. faptd cI redact<;riiPentateuhutrui erau perfect conptien;i de caract-erul absuact ai acestor semnaiesenzoriale, este incercarea lor de a iltmoniza superficia] dil'ersele tradigii care lestdteaL] Ia dispozi$e, numai in aga fei inc,it incompatibilir-area lor intemd sirimdni. bjne conservati. ln cazul de fagi. importantieste tocrnai aceasti ftxmi{nald' a redactdii; chiar dacd putem incerca si r-rrmXtim fiecare filon tadigionalpAnd la miturl originar, nu este de spcrat din accst demers niciun profit teologic.Pentateuhul este bogat in fenomene de teofanie; dar e1e pnmesc numele ,,slavalui Durnnezeu" (kabod JHVff) abn in t;adtya preoleasci (P), care unificifenomenele in scopul lor (predominant culric), addugAndu-le insi pi alte versiunimai veclii. Pentru noi este esentiaH dialectica teolcigici, care se dezvolti prinopozigiil e, l Ssate des chi s e, ale acelot des crien.

In Iepitea 3, Moise p'iscdnd oiie lui leto ajunge, probabil frrd, sd, bage deseamd, la ,,rrruntele lui Dumnezeu" pi vede rugul aprins. Se apropie de el cu ocetd ctrtazitate, iar din rug este strigat pe nume, este avertizat sd nu vind maiaproape, gi i se spune ci in acel acel rug igi are sdlag Dumnezeul tatdlui siu,Dumnezeul iui Avraam, Isaac Ai lacov. Atunci Moise igi acoperi faga, de teamisd-l prir.'easci pe Dumnezeu. Urme azd, incredmlarea mandatului de a scoatepopoful din Egipt, de a-i conduce la acest ,,mllrrte al iui Dumne zeu", tat apoiinftebatea lui Moise cu privire la numele acestui Dumnezeu aI pfuingilor, cu

6 \'ol. I, p. 20; \ro1. lII/1, pp. 271 sq., 865 sq.

30 . Teologie: VechiulTutanent

dublul rispuns ai lui Dumnezeu; ,,Eu sant cel ce vnr, (,Eavoi fi cel care voi fipentru r''oi') gi: Eu sunt,Jhwh Domnul Dumnezeul iiri"gr", vogtri,, ,,acestaeste- numele Meu pe 1eci".

in timp ce in tot resnrl ,"Lreru't^h-ste e numereJhwh se presupune a fi cunoscut, i^.ruufiresc, potrivit sursei Erohirt @) aicieste locul unde Dumnezeu ipi sprrie pentru prima dati" periume. Moise esteplasat astfel intr-o dialecacd &imad*e n*, a cunoaste {x a na canoaste. El gtie,desigut, despte existen,ta unui Dumn eze, aJ,tradigiei, darnu pti. l.rpr. prezefl\alui aici' nici cine este el (cum se numepte). rar aunctcdnd, in beneficiul rnisiurriis,ale intreald despre rulne, pdmepte r-rn rispuns dialectic; pfim,rr nume este odenumfue frrd' un conlinut

-aparen{, ,rr,Jit rro*. rrraoai pto-iri*., or"iauto-atestiti a lui Dumnez^eupitl'tacgiunea sa riberd penau p"por, eluddnd insi

denumirea. Numele este in*-adevir ,,divulgat'' gi, nurnai ,torr.i c6nd er estecl,'oscuq pentru popor este posibil un cult al Dumnezeului. sius, fiindcd Israel

"1*3 poate sd spund c5 nu ipi cunoa$te Dumnezeur; totupi, er fl cunoapte numaipdn faptul ci Dumnezeul rui acgione azxin acestpopor, .rar n., ii acordi in niciunfel putin,ta de a dispune_de iibertatea sq cl, tocmai atunci cand poporul crede cdil cunoapte,-el se poate dovedi a fi cu totr-rl alti;l in suveraniratea'sa. se poate si fiexistat cdndva o relatare desprc-revera$a numerui rui Dumnezr" h rigi*ri *darea legii pe sinai: cea in care Moise cere si vadx ,,srava" (33, 1g) sau ,,faga,, (33,_20)

iur f)umnezeu, dar este respins pi i se permite si vadd numal ,,spatele,, luiDumnezeu, dupi ce Dumneziu il impinsese cu mdna lui inr-o scobituri astancii, pdnd cand trecuse. ,,$i Domnul, *ecdnd pe dinaintea l"i,; ;rr:;h",r\Jhwh, Dumnezeu, iubitot de oameni, milostiv, indelung-riba;ror, pti' a"iid:ot^. 9i de dreptate [...] pani ra ar aetrea pi al patrurea ,r.i*to Atunci a cdzutMoise indatd la pimdnt gi s-a inchinat r"i Dumn ezeu,, (34,6-g). Aici diarecticacunoapterii gi necunoaptedi se ffarisform d.in aceeaa vederi gi nevederii.

c. A uedea- a na aedea

^ contradiclia dintre ptivire gi nepdvite rdnrdne flagand,.Moise mirnrriseptein mod expres aceasti ,,privire fary',-cdtte-fagt", ,,cum"atgrei ;;; cu prietenursiu" (Iepirea 33,l"l);DT"y:y ip.rrr. desbte el: ,,Cu el"griier. g*,e citre gurd,la ardtarc gi aievea, iat nu in ghicituti, pi er r,-ede fag Qemwn$Doroiuroi,, (Ir{umed12,.q..E1 ,il cunoa$te

flD.umn-e7eu fa;n cdtte'f,,gA,, (Deutetono m 34,10). Laincheierea legamdntutui, Iepirea 24 datea:zd,o ,r.*i*., cate pras;eazi ptocesurpe munte, cd Moise este, pottivit instrucgiunilor lui Dumn.r.o, irrro,tit d" Aaron,

I I ""*t }*T*t e_36,p.22 sq.; Eichtods ThAr r{ p. 86 sq.6 G. vtrn Rad, ThAT I, p. 184.

]put1eze1esrc cel care igi strigi aici numele, nu Moisq cf.33,19.'In varianta in limba romind Domnul ,,gtdia cu Moise iap, cAtefrf" , Oj. t),

dGF- voi fi Cel cate voi fid pA;nf,or vo$tri', ,,acestadd*rii Iehviste p) numelepftirrt cursei Elohiste @) aicim tr pe nume. Moise ester* p I frt dtro4rte. El ptie,p'&mguedespre prczentari clrl, ir kficiul misiuniirf,rlnrrb pdmul nume este o6 irh& promisiunea uneidnermppoa eludand insi* m.i rrnci cind el estef,rFrylni sfrr8, fiindci IstaelE*mf,dilomoagte numaiqq,&miamadiin niciunifriridpoponrlcrede cd

rcine sa Se poate si fiilllrmm in lqituri cu

.drf @, l$vru,,fz;C' Q3,E -u& mai -spatele" luir rnina li ilr-o scobituri a

pfinir- hi, a zise: <{hu;h,

:, ilrfrt-.*x#tof, plin dedrrFnbAnmci a cdzutd 04 6{). ALi dialectica1116 f*',- gi rvederii

qBF d ffti*mirhldsegtenrgdcnmacuptietenul.Crrclt&cgud dtre guri,thilhluf'(Numerif p*room Y,7A).1_;^llqrrppheazi ptocesulhtr@,fosoEitdeAaron,

rr

LtllrfgrQ{-t}

.llwa lxi Dumnqeu Si onul L Skua . 37

Naclab, Abiud pi paptezeci dintre bi*rinat lui Israel ,,$i l-au vdzut peDumnezeul* lui Israel; sub picioarele Lui era ceva ce semdna cu un lucru de safit;cutat pi limpede ca seninul ceruiui. Dar El n-a intins mAna Sa impottiva alepilorlui Israel, iar ei au vizut pe Dumnezeu, apoi au mAncat gi au bdud' praznianllegdmdntului inaintea Lui (egirea 24,9-1,1). Deuteronomul spune gi despre totpoporul ed: ,,Fagd cdae faEi, a griit Domnul cu voi, din mijlocul focului de pemunte" (5, 4), ,,Cuvintele acestea le-a gdit Domnul cdtre toatd adunare avoasttd.,pe munte, din mijlocul focului, al norului, al intunericului gi al furnrnii" (5,22);iar popor.ul mirturisepte: ,,Iatd", Domnul Dumnezeul nostru ne-a ardtat Slava Sagi mireEia Sa pi glasul Lui l-am auzit dsn miilocul focului. Asrdzi, arn vdzut cd.

Dumnezeu grdiegte cu omul pi acesta rdmdne viu" (5, 24).Dat ln fcrc Ai ln not,,faEa, L'od n-ag vdzat-o, ci numai glasul i l-ay auzif' Q)euteronom 4, 12, 1.5).

Aceasti negare care se aplici poporului, ii atinge reffospectiv pj pe alepii care,ajunpi pe munte, uebuie ,,si se inchine Domnului de departe" (Iegirea 24,1),carela incheierea legiminnrlui probabil nici nu au fost pe munte (24, 5-8), gi lncele din urmi pe Moise insupi, cdrura i se refuzi, din protecie, vederean fiindcd,,nu poate vedea omul fala Mea pi si trdjascd" Q3,20). Nataliunea echh,aieazd"

vederea lui Dumnezeu cu vederea fega sale gi a slavei sale; ea nu vfea sI spunXcd tot ce se poate vedea este ,,numai" slava, numai strdlucfuea iui Dumnezeu,insi nu el insupi; exptimX, in schimb, dialecticul in imaginea induiogitcrr de natvd,potrivit cdreia Dumnezeu poate fi.vilzutnumai,,din spate".Iar faptrd cd Moisein vederea-nevederea lui a fost itadiat de slava lui Dumnezeu ln aga fel incdt, lacobordreade pe munte, a trebuit si-gi acopere chipui cu un vil in faga poporuiui

- un vdl pe care nu il scotea decAt atunci cAnd intra in cort, ca sd vorbeasci cuDumnezeu -, poate fi o tradigie separztd pi foarte veche (care nu face parte dinP) (34, 29-35); Pavel o vapreluaintr-un pasai foarte semnificativ (2 Corinteni 3,7;4,6).

d, Fomd - non-forw,i

Fragmentele mengionate teveleazd. contrastul dintre formi pi non-formi..Cdci se poate vorbi oate despre o ,,formf' a lui Dumnezeu in revelalia sa?

Desigut, focui, norul, stdJ.pul etc. au o anumitd formd, dar, in compara;ie cuformele imaginilot lui Dumne zeu, ele nu au, tonl$l, niciuna. insi nu la aceasta se

referd faptul ci Moise, c a rnate exceppe pi distincge, primegte permisiunea dea vedea fa;a lui Dumnezeu ${umeri L2,8). Acelapi cuvAnt (tmuna) este utilizatin Deut<rronom 4,1.2 gi 15, pentru a-i contesta cu totul poporului orice vedete avreunui ,,.hp" in focul de pe Siflai, din care vorbea glasul lui Dumnezeu.

* in varianta in limba rornini ,,$i au v-azut locrrl unde stdtea Dumnezeul lui Israel ' 8..T. t).

32 , Teolagie: Vuhiul l'wtanent

cuvAnt'l rc^p^tenrlmai de doui ofi cu o refedte la Dumnezeu: o dati pefltfu aexpdma dorinEa unui psalmist care, dimineaga la trezjte, atvteasi se sature ,,canclse va xd'ra chipul rdu"' (1,7 , 15), ca gi cum iocmai in acesre cuvinte n

"*'^r" *

zdcea cea matindtdzneas, cea mai exuberanti sperangi a unui credinciosl'; giinci o qr9 i' zagrdvirca vjziurii rui Elifaz, prieienul ioi Io.r, ,,curremur m-a

^pac^t $j fiori mi-au scuturat toate oasele. Atunci un duh u or"orprin fata mea;tot pirul mi s-a zbdrht de #oazd. un chip- a stat drept in picioare, irr ,r_* pti.ricine este; o umbri este haintea ochilor mei, gi uod o -ro.i upoari care zice: <Unom poate si fie drept in faga lui Durnnezeu?1...]>" sov 4,14-17). Din nou: in

T:T"1yti tf"T.' culo.alte.rea despre prczenla unei forme mai mult simgitedecdt'u-izure. In Numeri 1,2,8 nu este vorba nici despre acere Malak JHw-|,acele intrupdri tsmpome ate lui Dumnezeu intr-un sribiect puf tfanspafenr, unmesagef, intr-o solie petsonificatitt, ulu cum api.teau in naraqiunile mai vechi(dar n-au mai apdrut in Deuteronom, nici in b pi nici la

'oJo, profet), cici

ftagmentr,rl pe care il are in vedere Num. 12, g nu este alt'i decdt Iepirea 33, 18:,,Atatd-mi slava'Ia"12. De aceasti vedere, iar nu de aceea aunui mesaj transmis,at vrea, si. aibi parte N{oise. $i ce i se oferd in realitate? vederea slavei cate affecut pe acolo,ln a ci"rei uf^F" n-ai voie si privegti (v.23).Iat in acest conrextapate' cu totul flea$tep-aq cuvintui tab,frawasele: ,,Eu voi tfece pe dinaintea ta

1qau.lilmuseEea* mea" (v 19). Frumuse,tea rui Dumnez.,r, .rri in nevedereafiingei (fegei) este totugi vdzutd, ca un cuvant pentru o cunoa$tere neascunsd,nedeghizatl. totugi in deghizarea ei, pentu o intimitate c ceala carctrebuie sdse fi refedt Isus atunci cind le-a repiorsat er,-reilor: ,,Nici glasul Lui nu I,a$ aazitweodatd, nidr?? (risos) Lwn-ayv6zut-o; pi cuvantul L,-Jnu sdldgruiepte in voi,,(Ioan 5, 37-38)13.

. tn'"'ersiunea in limba romdni @s. 16, 15): ,,sdtura-mi-voi cand se va atdta slava Ta-, $J. r)1o Pentru rnteqpretare H. J. I(raus, psalme nI (1()612),p. 134.* Din veniunea in limba romAni lipsegte ,,chipul': Astar... (n. t)

11 o expresie a dialecticii dintre ,,DumnezeuJ de neconceput penffu om gi cel care i se reveleazitotu5i, tealpi substangal inlumea fenomenal#'. ,,Un concepttelafonal care wea s dcatacteizezeunefect ca pomind de la Jhwh gi televAndu-i pe acesta, pertru ca si echivaleze totugi p6ni la urmdefectr.rJ cu Jhwh ca ata.te."12 Astfel incit v. Gall observi, in mod cotecf; o tefedre la Ieg ttea 24,9 sq. nu este posibili.* in versiunea tomAneasci: ,,toati. slava Mea,, (n. T)13 Ne permitem si. cidm aici cAteva versu::i aie lui Eftem Sirul ,,Vedeg, Moise cAnd a invdgat popotula vorbit desprc maieskte in imaginile noasrre. - A fxcrrt-o se dispati, spunind <Niciun chip n_agvdzut din mrilocul foculub - cici invizibilul nu a lmbricat un chrp p. sioui - p.rr* ca poporur siou-l reprezinte indivetse culon *El a luat formn 9i chip -numai r"jp a" rraod, p""* caMoise sigi-l fonnuleze in inima lui $i a re,cws la acexta-ci nu $-a ardtatni.r formr, io r^ppe muntelesinai - ca si nu dea ocana p.dg6n'ntn;ii sd-r zugri.veasci intr-un *oa a"*t oilenru popor -, afolosit ins5, pe de ahi parte, gi iaptd cl, aknbt{catforma rnui chip - ca sd ne

"r"t tom*.E a toi

frDmnezerr o datipentru aeqir, erri'rca si se satwe ,rcAndiir re crrvinre tezervate arp@rF a unui aedincioslo; giEd hi Iorn ,,Cutremur m-am&haEocut pirniap,mea;rptinpi*xre, dar n-am $dutilo re r5oati ezre ztce: <<TJn

," $ov + 1+14. Din nou: inr 'frme mei mult simtitei deryrc r* 1144o4IHT/H,

h:r in mai vechif di h vrqm Profet), cdci.Q 1ffi denit Iqlt

^ 33, 1"8:

ercerrud mesaj rransmis,ru Vderea slavei care a

e F-zgI Irh acest conrexr.,Fr wi Ee pe dinainrea ra

care in nevedeream o crrw$ffie neascunsd,b ce rra fo 6ffs trebuie si;Dei Ehrl L:i nu l-a;i auzitdlri m siligluiegte in voi"

ilcu*drsaTd'(N. r)

ritr'n' rrn gi cd ele i se reveltazilind c vre s[ qtnctenz62s unrid*Ccffi4ipini la wrnd

l{9qm"sr.pwbili

Idqi fftirc ciod a invdpr poporuiI+d,_fdod d.fidil cilp n-agfir pc frri -pemu ca popord se- fi;l dE faricp, pemu ca Moise s[krii F rE, nii &p pe muntele

l4.l-t-r* penrru popor -, alir-ceri reant frumusegea lui,

,fkua lui DunneVeu Si onul l. SIaw . 33

e. intanericul orbitor

Imaginile apaxipei vizibile lntregulur popor se migci, in contadicEie, intre olumin5 orbitoare gi intunericul cel mai addnc. $i anume, mai multe tadtgtpat afi adunate la un loc pi ldsate totugi, intentionaq intr-o fuziune incompleti. Potrivituneia (care fzcepane din sursa Elohisti, darpoa*Ain sine pi alte radijii), punculcentral zl apanyei este un intuneric profund, apdsitor pi ameninEitor, nonrl desdin care irup tunete gi fi:lgere (Iepirea 19, 16); acestei

^parL1 ii corespunde

reftz;gercaingrozitd pi fuga poporului care se teme de moarte (20, 19) gi trebuiesi fie linigtit de Moise QA,20), gi tot acesteia ii corespunde faptr:i cI poporul se

Fne la distan1i, iar Moise ,,intrd in norul intunecat in c te era Dumnezeu"* (v.

21).

O idee opusi are lahvistuJ" pentru care focarul apariEei este un ,,focmistuitot" (apa cum apare deja in nrgul aprins din Iegirea 3), care are in jurul sdu

rru un nof, ci fum: fie la nivelul natural, pentru cd un f.oc mare, ufi cuptor depiidn (19, 18), dezvoltd in jurul sdu un fum mare, fic la nivel supranatural, pentrucd Durnnezeu, care se reveleazi ca un foc orbitor pi mistuitor, se invdluie in fumca s5-i proteieze pe oameni. Daci pdmul tip de aparige af,e asupa paporuluiefectrd urtr;l hvmenduw atrsolut, al doilea ac$oteazh c*uttfmcinos*n: chiar Moisepd$e$te inspre el sX r.adi mai indeaproape atdtare*minunati: fenomenul ruguluicare ,,n.u se mistuiepte"; pentru poponrl venit la rnuntele Sinai sunt necesare

restdcgii severe: ,,Phng-vd de a vi sui in munte pi de a vi atinge de ceva din ef'(19,1,2). Numai Moise se suie pe munte pi stdbate norul pAnl inaintea fegei luiDumnezeu.

Abia din contopirea celor doui tipyLri de aparilie va reiegi impresia ci este

\rorba despre un fbnomen r,rrlcanicra. Insi focul (Iahvist al) lui Dumnezeu nuvine dinduntrul muntelui, ci coboari, Ia fe! ca norul (Elohist) de sus. Faptr:l ci,,tot muntele se cutremurd" yne de acel trenendum aI teofaniei; iar motivul se

propagd de-a lungul Vechiului Testament, pdndla Golgota pi Apocalipsd.Datmotivul lumini-infuneric se modifici in continuare in multiple felud: ln temanorului lui Dumnezeu, care sti in fnrntea popodui incd de ia ffaversareaMdn

iar noi sd putem percepe slam lui [...] $i chiar daci Moise l-avdnx * el gtia ci nuJ vede. - Celuicare intelegea nu putea si-i scape faptr:l cd Domnul siu igi pusese chipuri imprumutate [.]Adevetaml igi aplicase un chip, plirndtateaseaflain el dar s*ilucirea era acoperitl de forma rroastri.Desigur, forma nu era lipsiti cle maGstate, dat imaginea nu era Dumnezrirea." Hynrnen de Ede 26,tad. de EdmundBeck pauzd Corp. Scripr chr. oriertal 155, I-oven 1955,pp.73-74.* In versiunea in limba romini: ,,Nloise s-a apropiat de intunericul unde era Dumnezed' (1.{. t)

'14 Dar pe atrmci nu existau niciun fel de r,rrlcani pe intreaga Peninsuli Sinar, 4 in cel mai brn cazdincolo de goifirl din El*Akaba in notd-vestul Arabiei-Saudite de astizl A se vedea lustificarea gi

bibliografia Ia GreBmann: L{ose und seine Zeit (i913), pp. 409 ff. O alu[ explicage plauzibild ]a: A.Alt Det Gott der Vdter, in: Kl. Schdfun I (1953) p. 5 nota 4.

34 . Teologie: Vuhiul Tbttanent

Ropii: ,,rar Domnur mefgea inaintea ror: ziuain starp de nor, ardtdndu-re cale4iar noaprea in stdlp dc foc,luminandu_1",t:!o..n li,ZI],fr;__"f md,n (14,9)"ingerulDom'ului" lo,r) ipi schimbi p));g^,intervine rntre

-ar-rnatepi

devinepentru Egipteni notui ameninfdtor put'Elor,irt, dir, .*. ;;;;; intunecatd a

f:*tt cautd spre tabtuartii^usi'i o umpre a. ,p"*i 1r+ , {+, .t. rosua 24,

^ .s*r1 preoreasce armotizeazd. cere doui tradigii pi desemneazi de acuminainte fenomenul apanget ca sravr a Domnului: kabod JHrzH: Dumnezeu informa focului, invdiurt in ,.,ace)" nof este pfezent pentru popof; apatiltadomindgi dtijeazdin acelari timp intreaga int -"i.r" , .uit rtoi ..r -"i .tur L, Iepfuea 40,34-38: tabernacurur proaspdt constuit este ruat ln por.ri. a" Dumnezeu: ,,unnor a acoperit cort'l adularli pi rocapul s-a umprut de shva Domnului; pi Moisen-a putut si intre in corturadund"rii, pentru ci-r guprinser. f. ^*r,r rroruJ gi slavaDomnului (focul din nor)'mplu*. to.ugrt." rn rot tirnpul zrlei poporur vedenumai nod, noaprea er vede gistreJucirea focului ri*.*ifri" "or

(atunci foculriu este numai in co4.ci $i deasupra: Numerii 9,15_23;iO, ,, sq.). Iar acestfenomen numit ,,siur,z lui Durnnezeu" este cel cafe, incepdnd de ra sinai, se vai ridica acum de la sine deasupra cornrrui cer sfanq .r.;.,,*1. pt";ate, pi va rnergeinaintea popodui ca st6lp i. ro, sau de foc. in cele eiin ,orie .*rr" preofeascd

@) revendicd ,,slava ri Dumlezeu" pi pentru in'estirea preoprot pi fondareacultnlui sacrificial: cand se sivarpegte ptfu^ oard, jertfap.*,, {drur,ardetea detot pi jertfa de mAntuire , ,,s_a ardtat slava Domnioi U ;, p;;;. gi iegind focde la Domnur, a nristuir pe je*fernic n dorude tot,, 6r*rriu.'J l, 23-24). ctttatin forma lit'trgszatddin I', slam ipi pdstteazd.caracterul ei ca tremendumeste foculascllns, mistuitor, cafe,poate 10i,r (Elohist) ca un fulger; de aceea apadia slaveiinrn in actiune 9i in apricarea legii sacrale, fie astfel r"'.ai r"."r "upe

din aceastdi*r]!"_$i 1

rrx:rue ge.pacaropi-1r;;;;r"F, Core, Daran, Abiron) giumerii 16,1.9: 35i Leviticul 10,2)ts, fie pur g; srmplo apa incit slava lui Dumnezeu se arardchiar in phnd zi inainrea poporurr,u odu'ur, ,"*ra;dr;Jtii *ariu divin,$iumerii 1'4, L0; 1,7,7-.11;20,6). insd roare acesre invociti ale slavei, kabod,definitd deia tn esenfa ei ii devenit d, c)ard,,pentru consacrarea sferei cuJt'lui gi ao':n g* l apar, ralai. .91a1.

J* "

;;;";;^' :gry orbi toare e i rntuneri cul ui, cacel mult derivatq.Fl,,palide,, (2 Connteni 3, 10), r'timp ce schema primard, careanungd aceasd dialecticd yT" l?

fabor {,n9ryf g_i""r,1. nr -*rpravieguiegte

apoi in mistica biblici, ra Gtigorie de Nyssa (,Inilgatea rui Moise,), ia Dionisie('intLrnericul orbitor') pi la ioan ,r cro.ii i,noupt"^ l"*""oJ:1, ca rumind.supremi Lubertich\ a Lui Dumnezeu.

illil:r1;**ot de vetsiunea Iahvistn, unde pnmdnt'i se deschide ei ii inghtte pe pdcitosi (rTumerii