+ All Categories
Home > Documents > Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

Date post: 04-Jun-2018
Category:
Upload: dembrik
View: 230 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 22

Transcript
  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    1/22

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    2/22

    Activitatea minier este foarte veche.Extragerea substanelor minerale utile

    creeaz un dezechilibru n mediul natural,

    att n locul din care s-au extras ct i n

    locul unde s-au depozitat reziduurile.

    Cantitatea de materii prime minerale

    extrase, prelucrate i folosite anual anual

    -28 miliarde tone.

    Scurt istoric

    Industria minier extrage aproximativ 60 miliarde tone de mas

    minier, din care aproape 55 % o reprezint masa rezidual sau deeuri

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    3/22

    Halde de roci sterile

    n perspectiva acestor pericole legate de mediu, msurile de reabilitare urmresc:

    mbuntirea stabilitii haldelor,

    asigurarea stabilitii mpotriva eroziunii,

    minimizarea gradului de infiltraie, reducerea efectelor generate de apele de min acide i reducerea debitului de exfiltrate.

    Exist dou concepte generale de remediere privind materialul din haldele de steril:

    a) remedierea in situ,

    b) relocarea complet .

    Generaliti

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    4/22

    Halde de roci sterile

    Generaliti

    Dembrovschi Erik

    Problemele i pericolele asociate haldelor de roci sterile generate de

    exploatrile miniere, includ urmtoarele :

    instabilitatea taluzurilor,

    generarea de ape acide i descrcarea de substane toxice, conducnd la

    contaminarea apelor de suprafa i subterane din aval,

    poluarea cu praf i eroziunea,

    degradarea terenurilor.

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    5/22

    Remedierea in situ a unei halde de roci sterile implic urmtoarele etape:

    degajarea suprafeei haldei,

    reprofilarea,

    amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor,

    nsmnarea (controlul eroziunii)

    construcia traseelor de drenaj i circulaie,

    mpdurire.

    Scopul central al activitii de remediere trebuie determinat n funcie de obiectivul specific supus

    remedierii i trebuie s in seama de potenialul contaminant i de condiiile specifice aleamplasamentului.

    Remedierea in situ

    Generaliti

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    6/22

    Remedierea in situ

    Reprofilarea corpului haldei de roci sterile reprezint o cerin fundamental n obinerea unei

    stabiliti geotehnice pe termen lung. Din punct de vedere al reprofilrii se pot distinge dou abordri

    tehnice distincte:

    relocarea materialului excavat n cadrul haldei;

    relocarea materialului excavat n afara amplasamentului.

    Principiul general aplicat trebuie s aib n vedere minimizarea volumelor i suprafeelor taluzate ale

    haldei de roci sterile. ndeprtarea unor halde de nlime redus , dar ocupnd suprafee mari de teren

    i relocarea acestora ntr-un singur amplasament, prezint avantaje din punct de vedere al costurilor i

    al impactului asupra mediului. Acest principiu se aplic att haldelor individuale ct i oricrui ansamblu de halde.

    Reprofilarea

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    7/22

    Remedierea in situ

    Amenajarea copertei de sol vegetalAmplasarea unui sistem de acoperire cu sol pe haldele de roci sterile aferente unor exploatri

    miniere urmrete unul sau mai multe dintre obiectivele urmtoare :

    minimizarea volumului de ap de infiltraie i de percolare prin corpul haldei, pentru a reduce

    la minimum mobilizarea poluanilor din hald n apa subteran ;

    minimizarea generrii prafului;

    minimizarea ptrunderii oxigenului n corpul rocilor sterile n vederea evitrii formrii apelor

    acide respectiv a combustiilor spontane;

    prevenirea contactului direct cu deeuri periculoase;

    dezvoltarea unei pturi de vegetaie i darea n folosin ulterioar a amplasamentului sau obiectivului;

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    8/22

    Remedierea in situ

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    9/22

    Chile, 1965 peste 200 mori, n urma unui cutremur de pmnt au cedat 22 de iazuri;

    Romnia, 1971 99 mori i mari pagube materiale;

    SUA - Virginia, 1972 125 mori i 4000 de familii au rmas fr case, pagubele

    materiale au fost evaluate la 62 milioane dolari;

    Italia, 1985 268 mori;

    SUA Colorado, 1992 distrugerea vieii acvatice pe o lungime de 25 km pe rul Alabama;

    Africa de Sud, 1994 - 17mori i 80 de case distruse;

    Bulgaria, 1996 107 mori;

    China, 2000 15 mori, 50 rnii i peste 100 persoane disprute Romnia, 2000 Baia Mare, BaiaBora;

    Cele mai grave accidente:

    Cele mai grave accidente care au avut loc la iazurile de decantare sunt

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    10/22

    Iazuri de decantare

    Generaliti Variantele tehnice ce pot fi considerate ca baz pentru punerea n practic a soluiei de remediere sunt: Varianta "zero", n care nu se ntreprind remedieri, justificat de absena unor riscuri pe termen scurt

    sau lung, asociate iazului de decantare; Varianta "controlului instituional", care implic msuri de restricionare a folosinei terenurilor i

    monitorizarea /supravegherea continu ; Varianta "Stabilizrii in situ" prin care se urmrete stabilizarea geomecanic , geochimic i

    hidrologic a iazului de decantare pe amplasamentul existent.Acest obiectiv poate fi ndeplinit prin:-remediere " uscat " care include ndeprtarea supernatantului, asecarea tehnic (parial) a

    sterilelor, reprofilarea contururilor intern i extern ale sistemului iazului de decantare i amplasarea unei coperte de sol pe suprafaa sterilelor de procesare-remediere " umed " prin care se ncearc stabilizarea iazului de decantare meninnd o

    oglind de ap; Varianta "relocrii", constnd n mutarea sterilelor de procesare i depozitarea lor ntr-un alt loc mai

    sigur.

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    11/22

    Stabilizarea in situ cu oglind liber de ap (varianta umed) Descrie un concept de remediere pentru iazurile de decantare prin care este meninut

    permanent o ptur de ap, pentru a preveni generarea prafului i ptrunderea oxigenului.

    Metoda poate fi considerat ca o variant optim de stabilizare a unor sterile de procesare

    neoxidate care prezint riscul de generare a apelor acide, prevenind totodat formarea

    prafului.Sistemele de acoperire umede necesit o ntreinere amnunit i

    conduc la costuri mai ridicate de ntreinere i supraveghere.

    Problemele de stabilitate a barajului devin mai critice dect n

    cazul unui sistem de copert uscat .

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    12/22

    Stabilizarea in situ cu oglind liber de ap (varianta umed) O soluie alternativ ntre acoperirea umed i cea uscat este aceea a " realizrii de

    mlatini". Procedeul se bazeaz pe aceleai principii ca n cazulcopertrii umede, dar

    prin folosirea unei cantiti mai reduse de ap, deoarece covorul vegetal

    stabilizeazsuprafaa , evitndu-se astfel antrenarea n atmosfer a particulelor de

    praf. Existena unei cantiti mai reduse de ap este de natur s reduc riscul potenial de avariere a barajului,

    prevenind ns eficient generarea prafului.

    Cerina suplimentar const n adugarea de substan

    organic pentru a facilita instalarea vegetaiei de mlatin .

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    13/22

    Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (varianta uscat) Stabilizarea in situ cu instalarea unei coperte de sol, cunoscut de asemenea sub numele de

    "remediere uscat ", se bazeaz pe ndeprtarea ntregului volum de ap liber i depunerea unei

    coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului i a infiltraiei.

    Principalele etape sunt:

    ndeprtarea apei i descrcarea acesteia, epurarea apei dac este necesar ;

    acoperirea intermediar (dac acest lucru devine necesar ca urmare a proprietilor geomecanice

    ale sterilelor);

    reprofilarea suprafeelor iazului de decantare i a structurilor de ndiguire, pentru a asigura

    stabilitatea i regimul apelor de iroire pe termen lung; acoperirea final incluznd vegetaia .

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    14/22

    Digul de amorsare - din rambleu

    permeabil (anrocamente, pietri cu nisip,

    sol etc.) cu o nlime i un volum care

    permit depozitarea sterilului n faza

    iniial de construcie .

    Piciorul aval al digului (contradig) este

    construit din rambleu (anrocamente,

    pietri cu nisip, sol etc) dispus pentru acrea o extremitate net i ordonat a

    iazului de decantare .

    Elementele principale ale unui iaz de decantare

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    15/22

    Depind de o serie de factori, cum ar fi:

    granulometria sterilului;

    topografia terenului;

    caracteristicile geomecanice ale terenului de fundare; seismicitatea zonei;

    condiiile climatice, hidrologice i ecologice etc.

    Sunt cunoscute 4 metode de construcie a digului: metoda de ridicare spre

    amonte, spre aval, pe vertical si mixt.

    Metode de construcie a digului

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    16/22

    - Construcia digului spre amonte se realizeaz prin depunerea materialuluigrosier peste cel fin pe msur ce digul se nal - Stabilitatea acestor construcii scade cu nlimea ,necesitnd limitarea nlimii i a vitezei de nlare

    Metoda prezint siguran n regiuni uscate i cu climat arid. Pentru regiunile temperate cu

    precipitaii abundente n anumite perioade de timp precum i n zone seismice este considerat ometod cu grad ridicat de risc.

    Metoda cu ridicare spre amonte

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    17/22

    Construcia digului se realizeaz prin micarea coronamentului spre aval n timp ce acesta se nal .

    Metoda cea mai sigur ns cea mai costisitoare, folosindu -se n regiuni cu un grad ridicat deseismicitate. Construcia prin aceast metod necesit o cantitate mare de nisip, care crete

    o dat cu nlarea digului.

    Metoda cu ridicare spre aval

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    18/22

    Metoda Axului Central - poziia coronamentului nu se modific n plan orizontal, micndu -sepe vertical n timp ce se nal digul.

    Din punct de vedere al siguranei la seisme, aceast metod

    este mai sigur dect metoda cu ridicare spre amonte i necesit mai puin nisip dect metoda cu ridicare spre aval.

    Metoda cu ridicare pe vertical

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    19/22

    Metoda const n ridicarea digului spre aval pn la un anumit nivel,

    dup care construcia continu cu ridicarea spre amonte

    Metoda mixt

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    20/22

    Factorii principali care influeneaz stabilitatea sunt:

    Stabilitatea fizic a iazurilor i haldelor de sterilStabilitatea haldelor de steril i a iazurilor de decantare

    stabilitatea haldei propriu- zise i a iazului (digului)

    stabilitatea terenului de fundare.

    caracteristicile fizico-mecanice i elastice ale terenului de fundare;

    existena unor goluri sau lucrri vechi subterane n zona de influen a haldei sau iazului;

    regimul pluviometric din zon ;

    gradul de seismicitate natural sau indus .

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    21/22

    Factorii principali care influeneaz stabilitatea sunt:

    Stabilitatea fizic a iazurilor i haldelor de sterilStabilitatea haldelor de steril i a iazurilor de decantare

    stabilitatea haldei propriu- zise i a iazului (digului)

    stabilitatea terenului de fundare.

    caracteristicile fizico-mecanice ale materialului din hald sau iaz

    granulometria materialului din dig pentru iazurile de decantare; caracteristicile constructive ale haldei sau iazului;

    configuraia suprafeei terenului de fundare;

    Dembrovschi Erik

  • 8/13/2019 Halde si iazuri de decantare, prezentare scurta

    22/22


Recommended