Peștii amenințati cu dispariția din România din acestă broșură: Habitate și ecosisteme Aspretele – Romanichthys valsanicola Trăiește în apele repezi de munte, cu fund pietros din România. Se mai găsește numai în râul Vâlsan, afluent al Argeșului, pe o porțiune de 1 km, în amonte de satul Brădetu, comuna Brăduleț, jud. Argeș. Cleanul mic - Leuciscus leuciscus Este un pește de apă dulce, de cârd. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite. Se întâlnește și în lacuri. În România, este răspândit în Prut, Siret, Timiș, Someșul Mic, Crișul Repede, Jiu, Bega, Ialomița, în zona de deal. În Republica Moldova se întâlnește în albia Nistrului, mai rar în avalul afluenților lui, lacul Dubăsari, brațul Turunciuc, limanul Nistrului și în Prut. Local Communication Societatea ecologică pentru studierea și protejarea florei și faunei sălbatice – Aquaterra www.seaquaterra.ro Cleanul de Maramureș – Telestes (Leuciscus) souffia agassizi – subspecie a cleanului dungat Trăiește în râurile de munte cu apă limpede și bine oxigenate în locurile cu curenți moderat-rapizi, uneori în repezișuri, dar niciodată în ape stătătoare sau în brațele laterale foarte încete. În munți ajunge la o altitudine de 900m deasupra nivelului mării, dar este, de asemenea, găsit în unele lacuri de mare altitudine. Aria de răspândire a acestei specii pe teritoriul României se află pe cursul principal al Tisei superioare și sectorul de vărsare al afluenților: Săpânța, Iza, Rona, Mara, Vaser, Novăț, Cosău și Vișeu (Depresiunea Maramureș). Șalăul vărgat – Sander (Stizostedion) volgensis Se găsește în Dunăre - la Cazane, și în Crișuri. Preferă râurile de deal și munte. Fâsa mare - Cobitis elongata E o specie reofilă, bentonică, stă în general ascunsă în nisip și se întâlnește numai în bazinul râului Nera (Parcul Național Cheile Nerei), la o altitudine de 400 de metri. Peștii care trăiesc în râurile de munte și deal Râul Vâlsan, afluent al Argeșului Foto:http://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Vâlsan,_Argeș „RaulValsanAG (3)” de Țetcu Mircea Rareș - Operă proprie. Sub licență CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons - http://commons.wikimedia.org/wiki/File:RaulValsanAG_(3).JPG#medi aviewer/ File:RaulValsanAG_(3).JPG Dunărea, la Cazane Foto:http://en.wikipedia.org/wiki/Danube "Evening at Danube gorge" by Cristian Bortes - Evening at Danube gorge. Licensed under CC BY 2.0 via Wikimedia Commons - http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Evening_at_Danube_gorge.j pg#mediaviewer/File:Evening_at_Danube_gorge.jpg
Transcript
Peștii amenințati cu dispariția din România din acestă broșură:
Habitate și ecosisteme
Aspretele – Romanichthys valsanicola Trăiește în apele repezi de munte, cu fund pietros din România. Se mai găsește numai în râul Vâlsan, afluent al Argeșului, pe o porțiune de 1 km, în amonte de satul Brădetu, comuna Brăduleț, jud. Argeș.
Cleanul mic - Leuciscus leuciscus Este un pește de apă dulce, de cârd. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite. Se întâlnește și în lacuri.
În România, este răspândit în Prut, Siret, Timiș, Someșul Mic, Crișul Repede, Jiu, Bega, Ialomița, în zona de deal.
În Republica Moldova se întâlnește în albia Nistrului, mai rar în avalul afluenților lui, lacul Dubăsari, brațul Turunciuc, limanul Nistrului și în Prut.
LocalCommunication
Societatea ecologică pentru studierea și protejarea florei și faunei sălbatice – Aquaterra
www.seaquaterra.ro
Cleanul de Maramureș – Telestes (Leuciscus) souffia agassizi – subspecie a cleanului dungatTrăiește în râurile de munte cu apă limpede și bine oxigenate în locurile cu curenți moderat-rapizi, uneori în repezișuri, dar niciodată în ape stătătoare sau în brațele laterale foarte încete. În munți ajunge la o altitudine de 900m deasupra nivelului mării, dar este, de asemenea, găsit în unele lacuri de mare altitudine.
Aria de răspândire a acestei specii pe teritoriul României se află pe cursul principal al Tisei superioare și sectorul de vărsare al afluenților: Săpânța, Iza, Rona, Mara, Vaser, Novăț, Cosău și Vișeu (Depresiunea Maramureș).
Șalăul vărgat – Sander (Stizostedion) volgensis Se găsește în Dunăre - la Cazane, și în Crișuri. Preferă râurile de deal și munte.
Fâsa mare - Cobitis elongataE o specie reofilă, bentonică, stă în general ascunsă în nisip și se întâlnește numai în bazinul râului Nera (Parcul Național Cheile Nerei), la o altitudine de 400 de metri.
Peștii care trăiesc în râurile de munte și deal
Râul Vâlsan, afluent al Argeșului Foto:http://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Vâlsan,_Argeș
„RaulValsanAG (3)” de Țetcu Mircea Rareș - Operă proprie. Sub licență CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons -
Fusarul - Zingel streber Trăiește în apele limpezi, pe funduri nisipoase, cu pietriș sau argilă din bazinul Dunării (Dunăre, Tisa, Vișeu, Someș, Criș, Târnava, Prut).
Pietrarul – Zingel zingelTrăiește în râurile mari, de câmpie, cum ar fi Dunărea, cu fund nisipos sau pietros, la adâncimi considerabile.
Văduvița – Leuciscus idusTrăiește în râurile și fluviile de șes, cu curs foarte încet, pe lângă copaci răsturnați în apă, în preajma rădăcinilor de salcii sau în preajma stăvilarelor.Se întâlnește rar în Dunăre, urcă și pe Mureș și Criș, Someș, Siret și Prut.
Viza – Acipenser nudiventris (sturion)Nu s-a mai pescuit de 50 de ani la noi în țară. Unii afirmă, că s-ar fi pescuit în ultimii 20 de ani doar câteva exemplare.Se întâlnea în Dunăre, mai rar în deltă. Urca și pe cursul inferiror al afluenților Dunării: Prut, Siret. În Republica Moldova se întâlnea și în Nistru.
Cega – Acipenser ruthenus (sturion)Este un sturion exclusiv de apă dulce, se găsește în Dunăre, inclusiv dincolo de Porțile de Fier, până în Germania, dar și pe afluenții mai mari: Tisa, Mureș, Someș Prut, Jiu, Olt, iar în Republica Moldova în Nistru.
Preferă apele adânci și limpezi, cu fund tare, apropiindu-se de mal numai dacă este abrupt. Nu suportă apele tulburi și pe cele sărace în oxigen.
Morunul – Huso huso (sturion)Nisetrul – Acipenser gueldenstaedtii (sturion)Păstruga – Acipenser stellatus (sturion)Toți trei trăiesc în Marea Neagră în larg și de-a lungul litoralului. Urcă pe Dunăre și Nistru pentru reproducere. Din păcate nu mai pot urca mai sus de Porțile de Fier.
Șipul – Acipenser sturio (sturion)În trecut se întâlnea în tot lungul litoralului și în fața gurilor Dunării. Dispărut din fauna României.
Dunărea la Giurgiu
Dunărea Foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dunărea„DonauknieVisegrad” de User Denisoliver on de.wikipedia - from
de.wikipedia; description page is (was) here. Sub licență CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons - http://commons.wikimedia.org/wiki/ File: DonauknieVisegrad.jpg#mediaviewer/File:DonauknieVisegrad.jpg
Peștii care trăiesc în râurile de deal și câmpie
Râul Criș în UngariaFoto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Criș
„Körös1”. Sub licență Domeniu public via Wikimedia Commons - http://commons.wikimedia.org/wiki/File:K%C3%B6r
Peștii care trăiesc în Marea Neagră și care urcă pe fluvii și râuri pentru a depune icrele
Marea Neagră, insula Șerpilor Foto:http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83
„Zmeinyi-sea” de Shao at uk.wikipedia. Sub licență CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons - http://commons.wikimedia.org/wiki /File:Zmeinyi-sea.JPG#mediaviewer/File:Zmeinyi-sea.JPG
Cleanul de Comana – Leuciscus celensis, subspcie sau specie separată de Cleanul de baltă – Leuciscus borysthenicus celesticusTrăiește numai în apropiere de Comana în pârâul Gurban și bălțile sale, în ape lin curgătoare, mâloase, cu multă vegetație.
Țigănușul - Umbra krameriTrăiește în râuri mici cu apă lin curgătoare, bălți și ape stătătoare mici, cu vegetație foarte abundentă, mâlite și mocirloase, cu fund mâlos, tulburi, inclusiv în canale mici de irigații, în zona de câmpie joasă din bazinul Dunării: bălțile Dunării, deltă, bălțile de lângă București, Neajlov și afluenții săi, dar și afluenții Prutului, Tisei, Nistrului.
Pălămida de baltă - Pungitius platygasterTrăiește în bălți, heleștee, în apele foarte puțin adânci cu multă vegetație. Se întâlnește în apropiere de Comana, în bălțile pârâului Valea Gurbanului, în bălțile din Delta Dunării, în lacurile costiere ale Mării Negre (cum ar fi Agigea).
Guvidul de Dunăre – Benthophiloides brauneriGuvizii sunt pești caracteristici Mării Negre (și altor mări), dar care cu timpul s-au adaptat cu ușurință și în apa dulce, urcând pe Dunăre, Siret, fiind prezenți și în bălțile și canalele din deltă.Guvidul de Dunăre nu s-a mai găsit de 40 de ani la noi. Se întâlnea în apele salmastre de la vărsarea Dunării în Marea Neagră, deltă, Dunăre și alte râuri sau în ape stătătoare cu adâncimi mai mari de 15 metri.
Roșioara termală (de Pețea) - Scardinius racovitzai Trăiește în apele termale cu o temperatură de 25-34°C, bogate în vegetație. Dacă este expusă la temperaturi sub 20°C, moare. Este un pește gregar și formează cârduri mici compuse din zeci de exemplare. Este răspândită pe o suprafața mai mică de 1 km² în lacul Pețea – Băile 1 Mai (Rezervația Naturală de la Băile 1Mai), de lângă Oradea.
Canale și bălți în Parcul Natural Comana (în poză: canal al râului Neajlov)
Foto:http://en.wikipedia.org/wiki/Comana_Natural_Park"RO GR Neajlov Delta" by Radu Ana Maria - Own work. Licensed
under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons - http://commons.wikimedia.org/wiki/File:RO_GR_Neajlov_Delta.JPG
#mediaviewer/File:RO_GR_Neajlov_Delta.JPG
Pești care trăiesc în bălți, lacuri de câmpie și pâraie lin curgătoare
Peștii care trăiesc atât în estuare salmastre, la vărsarea râurilor în mare, cât și în râuri și bălți
Peștii care trăiesc în ape termale
Canal în Delta DunăriiFoto: http://en.wikipedia.org/wiki/Danube_Delta
"Lipovean" by Spiridon MANOLIU - Own work. Licensed under Public Domain via Wikimedia Commons -
