Liceul Teoretic Nicolae Iorga Nehoiu

Tehnologii de procesare a deseurilor provenite din constructii

Nume elev: Neacsu CristinaProfesor indrumator: Ana Constantinescu

2015

Cuprins ArgumentCap 1. Metode de tratare a deseurilor din constructii.......................pg. 5Cap 2. Tratarea termica . Incinerarea................................................pg. 7Cap 3. Gazeificarea..........................................................................pg.19Cap 4. Concluzii...............................................................................pg. 21Cap 5. NTSM si PSI.........................................................................pg. 22Bibliografie.................................................................................................pg. 24Anexe

Argument

Deeurile din construcii i demolri reprezint deeurile rezultate din activiti precum construcia de cldiri i obiective de infrastructur, construcia i ntreinerea cilor rutiere, demolarea total sau parial a cldirilor sau a obiectivelor de infrastructur, putnd include: materiale rezultate n urma construciilor i demolrilor de cldiri: ciment, crmizi, igle, ceramic, roci, ipsos, plastic, metal, font, lemn, sticl, resturi de tmplrie, cabluri, soluii de lcuit/vopsit/izolante, materiale de construcii cu termen de valabilitate expirat; materiale rezultate din construcia i ntreinerea drumurilor : smoal, nisip, pietri, bitum, piatr construcii, substane gudronate, substane cu liani bituminoi sau hidraulici; materiale excavate n timpul activitilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare etc. : sol, pietri, argil, nisip, roci, resturi vegetale

Figura1. Deeuri din demolari Figura2. Deeuri din excavari n anul 2006 au fost generate n Uniunea European aproximativ 850 de milione tone de deeuri din construcii i demolri. n Romnia, n anul 2006, cantitatea de deeuri municipale colectat de ctre firmele specializate n activiti de salubritate, a fost de aproximativ 6.808.837 tone (Institutul Naional de Statistic). Din aceast cantitate, 6,96% o reprezint deeurile provenite din construcii i demolri (474.350 tone, 0,02 tone/an persoan). Romnia apare cu cele mai mici cantiti de deeuri din construcii i demolri din Uniunea European - de 0,02 tone/an persoan, fapt ce infirm acurateea datelor nregistrate. n prezent n Romnia nu exist obligativitatea existenei unei evidene privind deeurile rezultate din construcii i demolri (de la productor, valorificator pn la eliminarea lor prin depozitare, dac este cazul), astfel nct s existe o baz de date ct mai exact care s reflecte realitatea existent pe pia i din care s rezulte clar rata de colectare valorificare a acestei categorii de deeuri. Pe de alt parte, deeurile din construcii i demolri sunt eliminate la depozitele municipale vechi fr cntrire, i nu de puine ori sunt aruncate pe locuri virane. Agenia Naional de Protecia Mediului deine date furnizate de companiile de salubritate care colecteaz doar o parte din aceste deeuri, gradul de acoperire fiind de aproximativ 80% n mediul urban i 10% n mediul rural.La ora actual n Romnia nu exist un depozit pentru deeuri din construcii i demolri, eliminarea acestor deeuri realizndu-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul depozitelor pentru deeuri municipale sau sunt lsate pe marginea drumului, afectnd peisajul i polund mediul. n prezent, sunt n operare 165 de depozite municipale neconforme i 26 conforme, n zona urban. Depozitele neconforme nu respect regulile de amplasare, de alctuire, nu au sisteme de colectare a levigatului i a gazului de depozit, constituind un pericol pentru sntatea oamenilor i pentru mediu, motiv pentru care trebuie nchise ct mai curnd. Comisia European ar putea ncepe pentru Romnia, procedura de infringement pentru nerespectarea angajamentelor de mediu luate n ceea ce privete nchiderea rampelor de deeuri neconforme.

Cap 1. Metode de tratare a deseurior din constructii

Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor, piroliza deseurilor, coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare. Pe departe cel mai important procedeu termic este la ora actuala incinerarea deseurilor. In managementul modern al deseurilor, incinerarii deseurilor ii revine sarcina de a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate, astfel incat sa se ajunga la: inertizarea deseurilor reziduale, minimizand emisiile in aer si apa; distrugerea materialelor nocive organice, respectiv concentrarea materialelor anorganice; reducerea masei de deseuri de depozitat, in special a volumului; folosirea valorii calorifice a deseurilor reziduale in vederea protejarii resurselor de energie; transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea protejarii celorlalte resurse materiale. Punctele de mai sus sunt enumerate in functie de prioritatea lor in managementul deseurilor. O instalatie de tratare a deseurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte. Pe langa criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte: siguranta functionarii; necesarul de investitii; necesarul de spatiu; cantitati prelucrate posibile respectiv viabile. In cadrul pirolizei, deseurile organice se transforma prin intermediul descompunerii termice sub retinerea aerului in produse ce pot fi valorificate energetic datorita continutului mare de energie, respectiv depozitate in cantitati mult mai reduse. Coincinerarea reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deseuri in industrie, cum ar fi de exemplu, valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment. Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile municipale, namolul orasenesc, deseurile de productie periculoase si nepericuloase. Insa pentru fiecare tip de deseu exista niste caracteristici tehnice bine definite.

Cap 2. Tratarea termica. Incinerarea

Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor, piroliza deseurilor, coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare. Pe departe cel mai important procedeu termic este la ora actuala incinerarea deseurilor. In managementul modern al deseurilor, incinerarii deseurilor ii revine sarcina de a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate, astfel incat sa se ajunga la: inertizarea deseurilor reziduale, minimizand emisiile in aer si apa; distrugerea materialelor nocive organice, respectiv concentrarea materialelor anorganice; reducerea masei de deseuri de depozitat, in special a volumului; folosirea valorii calorifice a deseurilor reziduale in vederea protejarii resurselor de energie; transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea protejarii celorlalte resurse materiale. Punctele de mai sus sunt enumerate in functie de prioritatea lor in managementul deseurilor. O instalatie de tratare a deseurilor reziduale optima trebuie sa indeplineasca cel putin primele trei puncte. Pe langa criteriile enumerate mai sus se va mai tine cont si de urmatoarele aspecte: siguranta functionarii; necesarul de investitii; necesarul de spatiu; cantitati prelucrate posibile respectiv viabile. In cadrul pirolizei, deseurile organice se transforma prin intermediul descompunerii termice sub retinerea aerului in produse ce pot fi valorificate energetic datorita continutului mare de energie, respectiv depozitate in cantitati mult mai reduse. Coincinerarea reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deseuri in industrie, cum ar fi de exemplu, valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment. Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile municipale, namolul orasenesc, deseurile de productie periculoase si nepericuloase. Insa pentru fiecare tip de deseu exista niste caracteristici tehnice bine definite. Incinerarea deseurilor Incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec cat si numai fractiei de deseuri reziduale. Insa, compozitia deseurilor municipale este prepoderent biodegradabila, iar aceasta impiedica incinerarea deseurilor municipale fara alti combustibili, conducand la cresterea costurilor de incinerare pe tona de deseuri municipale. De aceea este indicata incinerarea deseurilor reziduale din deseurile municipale, deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile, respectiv deseurile ce nu mai pot fi reciclate material. Pe langa deseurile reziduale sau municipale, incineratoarele pot accepta orice tipuri de deseuri. In functie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special. Pentru deseurile periculoase, incineratoarele trebuie sa atinga o temperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deseurilor nepericuloase. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 3 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Structura de principiu si modalitatea de functionare a unei instalatii de incinerare a deseurilor este explicata in baza catorva componente si agregate ale instalatiei. Acestea sunt oferite de numerosi producatori, fiecare executie diferind corespunzator. Insa derularea principiala a incinerarii si fluxul materialelor difera de la o instalatie la alta, iar pentru diversi producatori, numai in mica masura. O instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de functionare, expuse in continuare: preluarea deseurilor; stocarea temporara, pretratarea (daca este necesara); alimentarea in unitatea de incinerare; eliminarea si tratarea cenusei reziduale; tratarea si valorificarea emisiilor. Figura 1. Schema de functionare a unui incinerator Preluarea deseurilor La preluarea deseurilor are loc mai intai o cantarire in vederea stabilirii cantitatii de deseuri livrate. Anumite deseuri pot fi indreptate catre locuri de descarcare prestabilite, in functie de tipul de deseu, respectiv catre o pretratare inainte de a fi incinerate. De asemenea, este necesar un control vizual pentru fiecare autovehicul cantarit. In cazul primirii unor deseuri noi sau in cazul unor suspiciuni este indicata realizarea unor teste in laborator pentru: continut de metale grele, pH, pietre de calcinare, putere calorica, punct de aprindere, clor, sulf si altele. Cantarirea vehiculelor se poate face mecanic sau electromecanic. Sistemele electromecanice s-au impus deoarece inlesnesc o transpunere simpla a valorilor masurate. Pentru vehiculele ce livreaza des deseuri li se pot elibera cartele magnetice, unde sunt salvate greutatea vehiculului gol (in cazul utilajelor cu suprastructura fixa), numarul de inmatriculare si datele privind destinatarul facturii. Pentru stabilirea cantitatii de deseuri livrate de catre vehiculele ce nu detin o astfel de cartela, mai trebuie efectuata inca o cantarire dupa descarcare. In cazul vehiculelor particulare care livreaza deseuri sau a vehiculelor cu containere de schimb este mereu necesar un al doilea procedeu de cantarire in vederea stabilirii cantitatii de deseuri livrate. Zona de descarcare a deseurilor trebuie sa asigure posibilitatea descarcarii oricaror tipuri de masini de colectare sau transport a deseurilor. Un incinerator poate accepta diferite tipuri de deseuri pentru Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 4 Figura 2. Vedere zona de descarcare a deseurilor la incinerator Figura 3. Exemplu de rampa de descarcare a uleiului uzat

incinerare, de la deseuri solide la deseuri semilichide si chiar lichide. De aceea, in functie de tipurile de deseuri acceptate zona de descarcare trebuie sa prevada toate accesoriile necesare descarcarii acestor deseuri.

Stocarea temporara, prelucrarea Pentru deseurile livrate trebuie sa existe un loc de stocare temporara, deoarece livrarea deseurilor are loc discontinuu, iar alimentarea unei instalatii de incinerare a deseurilor trebuie sa fie continua. Buncarul de deseuri serveste pe de o parte drept tampon pentru cantitatea de deseuri, iar pe de alta parte aici pot fi detectate materialele neadecvate pentru incinerare si sortate, sau pot fi indrumate catre o pretratare. In plus, in buncar are loc o omogenizare a deseurilor. Prelucrarea deseurilor municipale se poate realiza prin intermediul sortarii, astfel deseurile ce nu ard (materialele neadecvate incinerarii, cum ar fi materialele inerte, metalele feroase si neferoase) sunt eliminate, astfel incat functionarea instalatiei sa nu poata fi intrerupta, iar componentele voluminoase incinerabile trebuie maruntite inaintea incinerarii. Maruntirea deseurilor voluminoase inseamna o reducere de volum si astfel o mai buna folosire a spatiului disponibil din buncar si o incinerare mai eficienta a acestor deseuri. Daca in palnia de alimentare a unitatii de incinerare trec deseuri voluminoase nemaruntite , se poate ajunge la formarea unor dopuri si la nefunctionarea instalatiei. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 5

Figura 4. Exemplu de dispozitiv de maruntire a deseurilor voluminoase, chiar in rampa de descarcare La maruntirea deseurilor voluminoase se pot utiliza mori cu ciocane sau mori de taiere, care pot fi prevazute la nevoie cu instalatii de aspirare. Maruntirea poate avea loc intr-o zona a buncarului rezervata in acest scop sau chiar inaintea intrarii deseurilor in buncar. Aici pot fi tratate pe de o parte materialele care trebuie excluse din deseurile municipale, pe de alta se pot sorta deseurile declarate ca fiind voluminoase la preluare. Vezi brosura privind Tratarea mecanica a deseurilor ! Capacitatea de prelucrare a instalatiei de maruntire va fi adaptata cantitatii de deseuri voluminoase receptionate anual. In hala de descarcare si in buncarul de deseuri trebuie mentinuta o presiune mai joasa comparativ cu zona invecinata, pentru a evita imprastierea emisiilor si a prafului. Aerul aspirat ori se incinereaza ori se dezodorizeaza printr-un filtru biologic. Alimentarea in camera de incinerare Palniile de umplere sunt de regula astfel gradate, incat sa asigure o functionare continua prin preluarea capacitatii de productie pe ora a unitatii de incinerare. Deseurile din palnia de umplere ajung printr-un put de umplere in instalatia de alimentare. Figura 5. Vedere palnie si put de alimentare cu deseuri a camerei de incinerare Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 6 Putul de umplere este prevazut cu o clapeta ce inchide palnia de umplere, pentru a evita palpairea flacarii din camera de incinerare. Instalatiile de alimentare sunt supuse unei presiuni mecanice puternice prin transportul de deseuri si unei presiuni termice prin alinierea directa la gratarul de incinerare. De asemenea, procedeul de incinerare se imparte in 5 faze, ce se intrepatrund in mare masura: uscarea: in partea superioara a gratarului deseurile se incalzesc pana la peste 100 0C prin intermediul iradierii cu caldura sau a convectiei, astfel avand loc indepartarea umezelii. degazarea: prin continuarea procesului de incalzire pana la temperaturi de peste 250 0C se exclud materiile volatile. Acestea sunt in primul rand umezeala reziduala si gazele reziduale. Procesul de piroliza are loc la presiune atmosferica scazuta si la cresterea temperaturii.. arderea completa: in cea de-a treia parte a gratarului se atinge temperatura de ardere completa a deseurilor. gazarea: numai o mica parte din deseurile arse sunt oxidate in procesul de piroliza. Cea mai mare parte a deseurilor se oxideaza in partea superioara a camerei de incinerare la 1000 0C. post-combustia: pentru minimizarea gazelor reziduale ramase neincinerate si a CO din emisii exista mereu o camera de post-combustie. Aici se adauga aer sau gaz rezidual desprafuit in vederea realizarii incinerarii complete. Timpul de pastrare in aceasta zona este de minim 2 secunde la 850 0C. Trecerea de la o faza la alta depinde de compozitia si valoarea calorica a deseurilor de incinerat. Pentru pornirea instalatiei este necesara preincalzirea spatiului de ardere. In acest scop sunt instalate arzatoare ce functioneaza cu gaz, ulei, praf de carbune sau orice alt tip de combustibil, ce au rolul de a preincalzi camera de ardere si de a intretine flacara in cazul unei compozitii mai dificile a deseurilor. Cand camera de ardere a atins temperatura corespunzatoare, atunci deseurile pot fi aprinse cu ajutorul arzatoarelor de aprindere, instalate in camera de ardere. Alimentarea cu aer se face atat prin barele gratarului de jos in sus (alimentarea primara), cat si cu ajutorul unor dispozitive suplimentare prevazute in camera de ardere (alimentarea secundara). Masurarea debitului de aer de combustie este adaptat la procesul de incinerare in timp si spatiu. Deoarece compozitia deseurilor varaiaza in limite largi si amestecarea inainte de incinerare nu asigura Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 8 omogenizarea totala a deseurilor, miscarea gratarelor si masurarea aerului de combustie sunt mereu adaptate la situatia de functionare a cuptorului. Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ Cuptorul rotativ este intalnit in industria cimentului, de aici fiind preluat si pentru incinerarea deseurilor. In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu gratar. Figura 9. Vedere schema principiului de functionare a unui cuptor rotativ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 9 In functie de tipul instalatiei de alimentare, deseurile solide trebuie maruntite inainte de introducerea acestora in cuptor. In cazul deseurilor voluminoase, acestea intotdeauna trebuie maruntite inainte de incinerare pentru o ardere completa a acestor deseuri. Datorita rotirii continue si inclinatiei usoare a cuptorului, transferul deseurilor dintr-un capat in altul a cuptorului este realizat usor. In functie de temperatura de ardere, dispozitivul de ardere a cenusei poate fi necesar sau nu. In cazul unor temperaturi de 1150 C cenusa este aglomerata, iar la temperaturi de 1300 C cenusa este topita si vitrifiata. De asemenea, cenusa de fund si cenusa recuperata din filtre pot fi reintroduse in cuptorul rotativ pentru aglomerare sau vitrifiere. Deoarece temperaturiile de ardere intr-un cuptor rotativ sunt cu mult mai ridicate instalatiile secundare, cum ar fi camera de post-combustie, sau echipamentele de recuperare a energiei, trebuie proiectate pentru a rezista la astfel de temperaturi ridicate. Indiferent de cuptorul ales pentru incinerarea deseurilor, urmatoarele trepte intalnite in procesul de incinerare a deseurilor, cum ar fi eliminarea cenusei, tratarea emisiilor, recuperarea energiei, etc. sunt asemanatoare.

Tratarea, respectiv eliminarea cenusei reziduale Cenusa reziduala rezulta in urma incinerarii. Ea consta in principal din material neincinerabil cum ar fi silicati nedizolvabili in apa, oxizi de aluminiu si fier. Cenusa reziduala pura contine, in general, urmatoarele 3 5 % material neincinerat, 7 10 % metale feroase si neferoase, 5 7 % granule mari, 80 83 % granule fine. La incinerarea deseurilor apar diverse reziduuri solide si lichide. Cenusa reziduala se elimina la capatul gratarului de incinerare si trebuie transportata. Cele mai importante cerinte de la aceasta instalatie de eliminare sunt evitarea dopurilor la eliminarea cenusei reziduale precum si impiedicarea infiltrarii de aer fals. In acest scop sunt oferite mai multe sisteme de eliminare a cenusei reziduale, dependente in parte de sistemul de tevi folosit. Eliminarea prin gratar are loc exclusiv prin intermediul fortei gravitationale in puturi de cadere, ce duc direct la instalatiile de eliminare a cenusei reziduale.

Cap 3. GazeificareaGazeificarea reprezinta procesul de transformare a materialelor care contin carbon, cum sunt carbunele, petrolul, biomasa si deseurile, in gaze combustibile (monoxid de carbon si hidrogen) care contin, in mod ideal, toata energia inmagazinata in materia prima. In practica, procesul de transformare a energiei are o eficienta de 70 - 90%.Gazeificarea are loc prin intermediul procesului de descompunere termica a materialelor organice intr-o atmsofera saraca in oxigen, pentru a impiedica arderea completa. Nu este prima oara cand este abordat procesul de gazeificare a materialelor organice. Este bine cunoscut din perioada celui de-al doilea Raboi Mondial, cand au functionat aproximativ un milion de gazeificatoare pentru alimentarea cu combustibil a masinilor, camioanelor, vapoarelor, trenurilor si a generatoarelor electrice din Europa.Posibilitatea de utilizare a gazeificarii in vederea eliminarii deseurilor organice, reprezinta o aplicatie care a luat nastere ca rezultat al presiunilor publice pentru imbunatatirea calitatii mediului, impreuna cu dorinta de a obtine avantaje comerciale prin valorificarea continutului energetic al unor asemenea deseuri.Prin dezvoltarea propriei tehnologii inovative IMG, compania noastra utilizeaza procesul de gazeificare in vederea transformarii oricarui tip de deseuri calorice intr-un gaz combustibil curat, in zgura vitrificata si in produsi valorificabili din punct de vedere energetic, neavand impact negativ asupra mediului.IMG (Gazeificare Integrata a Multicombustibililor) reprezinta un proces de gazeificare desfasurat in mai multe etape, urmat de un proces de tratare si conditionare a gazului produs in mai multe etape. Gazul rezultat in cadrul procesului este un gaz sintetic curat (singaz) cu continut energetic.Tehnologia patentata IMG asigura tratarea completa a tuturor compusilor gazosi toxici si neutralizarea reziduurilor. Stabileste noi masuri in ceea ce priveste stabilirea unei metode economice si ecologice durabile de tratare a tuturor fractiilor de deseuri calorice.Tehnologia IMG isi gaseste aplicabilitatea in toate sectoarele energetice si in productia de materiale valorificabile obtinute prin procesarea deseurilor.

Concluzii

ntre rile Uniunii Europene exist diferene mari ntre gradul de generare a deeurilor din construcii i demolri pe cap de locuitor i de asemenea ntre gradul de recilare al acestora. Cu toate acestea se inregistreaz o medie mai mare de 50% a reciclrii deeurilor din construcii i demolri. Majoritatea rilor din Uniunea European recicleaz beton, crmizi i asfalt, dar i un procent important din pmnt, balast, criblur. n Romnia rata de reciclare a deeurilor din construcii i demolri este aproape nul. Pn n anul 2020, ntr-un interval de 10 ani, aceast rat va trebui s ajung la 70% din cantitatea de deeuri din construcii i demolri generat, conform Directivei Cadru 2008/98/CE.Pentru a reui s recicleze, Romnia are nevoie de legislaie specific n domeniul deeurilor din construcii i demolri.

Cap 5. NTSM si PSI

Din Legea nr. 90/1996, reproducem cateva articole foarte importante in activitatile practice desfasurate de catre elevi in laborator:Capitolul I - Dispozitii generaleArt. 1(1) Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. (2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. (3) Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor. Art. 3Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.Capitolul II - Echipamentele tehnice, echipamentul individual de protectie si de lucru, alimentatia de protectie si materialele igienico-sanitareArt. 13(1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc. (2) Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, salariatilor, precum si altor categorii de persoane care desfasoara activitati la persoanele juridice sau fizice prevazute la art. 2, potrivit criteriilor stabilite in Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. (3) In cazul degradarii echipamentului individual de protectie, respectiv al pierderii calitatilor de protectie, se acorda obligatoriu un nou echipament. (4) Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protectie inainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii. Art. 14(1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care persoanele juridice si fizice le acorda unui salariat in vederea utilizarii lor in timpul procesului de munca pentru a le proteja imbracamintea si incaltamintea. (2) Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice in conditiile negociate prin contractele colective de munca. (3) Cheltuielile necesare pentru achizitionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate in proportie de 50% de la capitolul 'Alte cheltuieli de exploatare' ale persoanelor juridice sau din sumele prevazute cu aceasta destinatie in buget pentru unitatile finantate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar diferenta se suporta de catre beneficiari.Capitolul VI - Raspunderea juridica

Art. 34Incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage raspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii. Art. 35Neluarea vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua aceste masuri la locul de munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Bibliografie

Iacoboaea C., Luca O., Petrescu F., Construction and demolition waste management in Romania, The twenty-fourth International Conference on Solid Waste Technology and Management, Philadelphia, USA, martie 2009 Potera G.,Reciclarea Materialelor Provenite Din Demolri i Dezafectri, Salubritatea nr.1(17), 2006 http://www.cceg.ro/domenii/Deseuri%20constructii.htm http://www.retim.ro/deseuri.php

2