Page 1
1
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr. ____
din _____________
Cu privire la aprobarea proiectului de Lege privind controlul pericolelor de
accidente majore care implică substanțe periculoase
----------------------------------------------------------
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de Lege
privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe
periculoase.
Prim-ministru Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii,
dezvoltării regionale și mediului Nicolae Ciubuc
Ministrul economiei și infrastucturii Chiril Gaburici
Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan
Ministrul justiției Victoria Iftodi
Page 2
2
„UE”
Proiect
Lege privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase
Prezenta lege transpune Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și
a Consiliului din 04 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a
Directivei 96/82/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L197 din 24 iulie 2012.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul și scopul legii
(1) Prezenta lege reglementează măsuri pentru prevenirea accidentelor
majore care implicată substanţe periculoase, precum şi pentru limitarea
consecinţelor acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, în vederea
asigurării unui nivel ridicat de protecţie pe întreg teritoriul Republicii Moldova,
într-o manieră consecventă şi eficace.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică fără a aduce atingere actelor
normative cu privire la protecţia civilă, securitatea şi sănătatea în muncă.
Articolul 2. Domeniul de aplicare
(1) Prevederile prezentei legi se aplică amplasamentelor definite la art. 3.
(2) Prezenta lege nu se aplică:
a) amplasamentelor, instalaţiilor sau zonelor de depozitare ale unităţilor
militare;
b) pericolelor create de radiaţii ionizante provenite de la materiale
radioactive;
c) transportului de substanţe periculoase şi depozitării temporare direct
legate de transportul pe căi rutiere, căi ferate, căi de navigaţie fluvială interne, căi
aeriene, în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei
legi, inclusiv încărcării, descărcării şi transportului la ori de la alte mijloace de
transport pe docuri, pontoane sau staţii de triaj;
Page 3
3
d) transportului de substanţe periculoase prin conducte, inclusiv staţii de
pompare, în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei
legi;
e) explorării şi exploatării minereurilor în mine şi cariere, inclusiv prin
intermediul forajelor;
f) depozitelor de deşeuri, inclusiv depozitării subterane a deşeurilor, cu
excepția acelor depozite de deșeuri periculoase care au proprietăți ce le încadrează
în anexa nr. 1 la prezenta lege, precum și operaţiunilor de prelucrare chimică şi
termică şi depozitarea aferentă acestor operaţiuni, care implică substanţe
periculoase, precum şi instalaţiile funcţionale de eliminare a sterilului, inclusiv
bazine de decantare sau baraje care conţin substanţe periculoase.
Articolul 3. Noţiuni principale
Pentru aplicarea prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după
cum urmează:
amplasament - întreaga zonă care se află sub controlul unui operator, unde
sunt prezente substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii situate în
această zonă, inclusiv în infrastructurile sau activităţile obişnuite ori conexe;
amplasamentele sunt fie amplasamente de nivel inferior, fie amplasamente de
nivel superior;
amplasament de nivel inferior - un amplasament în care substanţele
periculoase sunt prezente în cantităţi egale sau mai mari decît cantităţile prevăzute
în coloana 2 din partea 1 sau în coloana 2 din partea a 2-a din anexa nr. 1, dar mai
mici decît cantităţile prevăzute în coloana 3 din partea 1 sau în coloana 3 din
partea a 2-a din anexa nr. 1, acolo unde este necesar aplicîndu-se regula de
însumare stabilită în anexa nr. 1;
amplasament de nivel superior - un amplasament în care substanţele
periculoase sunt prezente în cantităţi egale cu sau mai mari decît cantităţile
prevăzute în coloana 3 din partea 1 ori în coloana 3 din partea a 2-a din anexa nr.
1, acolo unde este necesar aplicîndu-se regula de însumare stabilită în pct. 4 din
anexa nr. 1;
amplasament învecinat - un amplasament a cărui poziţionare în apropierea
unui alt amplasament este de natură să sporească riscul sau consecinţele unui
accident major;
amplasament nou:
a) un amplasament care intră în exploatare sau este construit de la data
intrării în vigoare a prezentei legi; sau
b) un obiect industrial periculos sau un sit de exploatare sau, care intră sub
incidenţa prevederilor prezentei legi sau un amplasament de nivel inferior care
Page 4
4
devine amplasament de nivel superior ori un amplasament de nivel superior care
devine amplasament de nivel inferior de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, ca urmare a unor modificări ale instalaţiilor sau activităţilor sale ce duc la o
modificare a inventarului său de substanţe periculoase;
amplasament existent - un amplasament care pînă la data intrării în
vigoare a prezentei legi se afla în domeniul de aplicare a Legii nr.116 din
18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, cu
modificările şi completările ulterioare, iar de la data intrării în vigoare a
prezentei legi intră sub incidenţa prevederilor acesteia, fiind reatribuit din obiect
industrial periculos la amplasament de nivel inferior sau de amplasament de
nivel superior;
alt amplasament - un sit de exploatare care intră în domeniul de aplicare a
prevederilor prezentei legi sau un amplasament de nivel inferior care devine
amplasament de nivel superior ori un amplasament de nivel superior care devine
amplasament de nivel inferior de la data intrării în vigoare a prezentei legi, din
alte motive decît cele indicate la noțiunea de „amplasament nou”;
accident major - un eveniment, cum ar fi o emisie majoră, un incendiu sau
o explozie ce rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui
amplasament care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi şi care conduce
la pericole grave, imediate sau întîrziate, pentru sănătatea umană sau pentru
mediu, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi care implică una ori mai
multe substanţe periculoase;
amestec - o mixtură sau o soluţie compusă din două sau mai multe
substanţe;
depozitare - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scopul
înmagazinării, depozitării în condiţii de siguranţă sau menţinerii în stoc;
efectul domino - rezultatul unei serii de evenimente, în cascadă, în care
consecinţele unui accident ce are loc la o instalaţie, un sit de exploatare sau un
amplasament sunt amplificate prin propagarea efectelor sale şi producerea unui alt
accident la o altă instalaţie, alt sit de exploatare ori amplasament, din cauza
distanţelor dintre amplasamente şi a proprietăţilor substanţelor prezente, şi care
conduce în final la un accident major;
efecte transfrontaliere - efectele grave care se produc în limitele jurisdicției
unui stat, ca urmare a unui accident industrial survenit în limitele jurisdicției unui
alt stat;
instalaţie - o unitate tehnică din cadrul unui amplasament, aflată la nivelul
sau sub nivelul solului, în care sunt produse, utilizate, manipulate ori depozitate
substanţe periculoase; aceasta cuprinde totalitatea echipamentelor, structurilor,
sistemelor de conducte, utilajelor, instrumentelor, căilor ferate proprii de garare,
Page 5
5
docurilor, cheiurilor de descărcare care deservesc instalaţia, pontoanelor,
depozitelor sau altor structuri similare, plutitoare ori de altă natură, necesare
pentru exploatarea instalaţiei respective;
operator - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine
controlul unui amplasament sau al unei instalaţii ori căreia, i-a fost delegată
puterea de decizie economică sau de luare a deciziilor asupra funcţionării din
punct de vedere tehnic şi al siguranţei amplasamentului ori instalaţiei;
prezenţa substanţelor periculoase - prezenţa efectivă sau anticipată a
substanţelor periculoase pe amplasament ori a substanţelor periculoase despre
care se poate prevedea că ar putea fi generate în timpul pierderii controlului
asupra proceselor, inclusiv a activităţilor de depozitare, în oricare dintre
instalaţiile aflate în cadrul amplasamentului, în cantităţi egale cu sau mai mari
decît cantităţile relevante pentru încadrare prevăzute în anexa nr. 1;
public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice și asociațiile,
organizațiile sau grupurile acestora;
public interesat - publicul afectat sau posibil a fi afectat ori care are un
interes în luarea unei decizii privind oricare dintre aspectele prevăzute la art. 14
alin. (1); în accepţiunea prezentei definiţii, organizaţiile neguvernamentale care
promovează protecţia mediului şi care îndeplinesc toate cerinţele stabilite de lege
pentru constituirea și desfașurarea activității acestora, sunt considerate public
interesat;
risc - probabilitatea ca un efect specific să se producă într-o anumită
perioadă sau în anumite împrejurări;
risc rezidual - riscul rămas după aplicarea măsurilor de reducere a acestuia;
substanţă periculoasă - o substanţă sau un amestec care intră sub incidenţa
părţii 1 ori care este prevăzută/prevăzut în partea a 2-a din anexa nr. 1, inclusiv
sub formă de materie primă, produs, produs secundar, rezidual sau intermediar.
CAPITOLUL II
Obligaţii şi responsabilităţi
Articolul 4. Obligaţiile generale ale operatorului
(1) Operatorul este obligat:
a) să ia toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi
pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;
b) să dovedească autorităţilor competente prevăzute la art. 5, în orice
moment, în special cu ocazia controalelor prevăzute la art. 19 şi a controalelor
prevăzute la art. 12 alin. (1), că a luat toate măsurile necesare pentru prevenirea
Page 6
6
accidentelor majore care implică substanţe periculoase şi pentru limitarea
consecinţelor acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului.
(2) Operatorul are obligaţia să desemneze un responsabil pentru
managementul securităţii la nivelul amplasamentului, în vederea asigurării
aplicării prevederilor prezentei legi, care să fie instruit şi atestat în domeniul
securităţii industriale în modul stabilit de Legea nr. 116 din 18 mai 2012 privind
securitatea idustrială a obiectelor industriale periculoase.
Articolul 5. Autorități competente
(1) Autoritățile competente desemnate la nivel central responsabile pentru
aplicarea prevederilor prezentei legi, conform sferei sale de competență, sunt:
a) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului - organul
central de specialitate al administrației publice, care asigură realizarea politicii de
stat în domeniul dezvoltării regionale și rurale, planificării spațiale, protecției
mediului și schimbărilor climatice, resurselor naturale, responsabil de
coordonarea activităților prezentei legi și coordonator naţional al
Convenţiei privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale (CETAI)
nr. 1992 din 17.03.1992 (publicată la 30.12.2001 în Tratate Internationale nr. 26,
art. nr. 55), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.
1546-XII din 23 iunie 1993 pentru aderarea Republicii Moldova la unele
convenţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi ratificarea Convenţiei
privind diversitatea biologică;
b) Ministerul Economiei și Infrastructurii - organul central de
specialitate al administrației publice, care asigură realizarea politicii de stat în
domeniul securității industriale;
c) Ministerul Afacerilor Interne - organul central de specialitate al
administrației publice, care asigură realizarea politicii de stat în domeniul
prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor de urgenţă şi excepţionale, protecţia
civilă, apărarea împotriva incendiilor şi acordarea primului ajutor
calificat, domeniul ordinii şi securității publice;
Autoritățile competente desemnate la nivel central au misiunea de a analiza
situaţia şi problemele din domeniul controlului pericolelor de accidente majore,
de a elabora politici publice eficiente în domeniu, de a monitoriza calitatea
politicilor şi actelor normative şi de a propune intervenţii justificate ale statului
care urmează să ofere soluţii eficiente în domeniu, asigurînd cel mai bun raport
dintre rezultatele scontate şi costurile preconizate.
(2) Autoritățile competente desemnate la nivel teritorial, responsabile
pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, conform sferei sale de competență
sunt:
Page 7
7
a) Agenția de Mediu - asigură implementarea documentelor de politici
publice și a legislației privind protecția mediului atît la nivel național, cît și local;
b) Inspectoratul pentru Protecția Mediului - implementează politicile
statului în domeniul protecției mediului și utilizării raționale a resurselor naturale,
exercită controlul și supravegherea de stat, prevenirea și contracararea încălcărilor
în domeniile de competență, pentru a asigura un nivel înalt de supraveghere și
protecţie mediului, a intereselor publice, siguranța ecologică a statului și altor
valori ocrotite de legislație;
c) Agenția pentru Supraveghere Tehnică - asigură implementarea
politicii statului în domeniul siguranţei obiectelor industriale periculoase,
supravegherea pieţei privind obiectele industriale periculoase, protecţia
consumatorilor în sfera securităţii industriale şi construcțiilor și respectarea
condiţiilor de licenţiere conform domeniului;
d) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență - punct naţional de
contact în relaţia cu instituţiile similare din alte state şi cu organizaţiile
internaţionale de profil, asigură transmiterea şi primirea cererilor de asistenţă
internaţională în situaţii de urgenţă şi în situaţii excepţionale și care, prin
subdiviziunile sale teritoriale, execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul
protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de
pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale;
e) Autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Autoritățile competente desemnate potrivit prevederilor alin. (1) și (2)
elaborează proceduri de coordonare a activităților în vederea aplicării prevederilor
prezentei legi.
(4) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) şi (2) acceptă informaţii
echivalente prezentate de operatori, în conformitate cu obligaţiile ce le revin din
alte acte normative relevante la nivel naţional și european, care îndeplinesc
oricare dintre cerințele prezentei legi. În astfel de cazuri, autorităţile competente
asigură respectarea prevederilor prezentei legi.
Articolul 6. Notificarea
(1) Operatorul are obligaţia de a transmite Agenției de Mediu, prin
subdiviziunile sale teritoriale, pe suport hîrtie, într-un exemplar, şi în format
electronic, o notificare care să cuprindă următoarele:
a) numele şi/sau denumirea comercială a operatorului şi adresa completă a
amplasamentului;
b) sediul sau domiciliul operatorului, inclusiv adresa completă a acestuia;
c) numele şi funcţia persoanei care răspunde de amplasament, dacă aceasta
este diferită de cea prevăzută la lit. a);
Page 8
8
d) fişele cu date de securitate şi alte informaţii necesare, suficiente pentru a
identifica substanţele periculoase şi categoria de substanţe implicate sau care ar
putea fi prezente;
e) cantitatea şi forma fizică sub care se prezintă substanţa sau substanţele
periculoase în cauză, precum şi capacităţile de stocare existente pe amplasament,
exprimate în tone;
f) activitatea sau activitatea propusă a instalaţiei ori a zonelor de depozitare;
g) date despre imediata vecinătate a amplasamentului, factorii care ar putea
provoca un accident major sau agrava consecinţele acestuia, inclusiv, dacă sunt
disponibile, detalii privind amplasamentele vecine, situri care nu intră în domeniul
de aplicare a prevederilor prezentei legi, zone şi dezvoltări care ar putea fi sursa
unui accident major ori ar putea creşte riscul sau agrava consecinţele unui
accident major şi al unor efecte domino.
(2) Notificarea sau actualizarea acesteia, după caz, se trimite Agenției de
Mediu prin subdiviziunile teritoriale, în următoarele termene:
a) pentru amplasamentele noi, înainte de obţinerea autorizaţiei de construire
sau a exploatării, după caz, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului, respectiv a procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, potrivit
prevederilor legislaţiei specifice, sau cu 90 de zile înainte de schimbarea ce
determină o modificare a inventarului de substanţe periculoase, ca urmare a unor
modificări ale instalaţiilor ori activităţilor sale;
b) în toate celelalte cazuri, în termen de un an de la data intrării în vigoare a
prezentei legi şi de la care se aplică amplasamentului în cauză.
(3) Procedura de notificare a activităţilor care prezintă pericole de
producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase se
aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului.
(4) În urma notificării primite de către Agenția de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, autorităţile competente la nivel local, prevăzute la art. 5
alin. (2) lit. b) și lit. e), efectuează împreună vizita pe respectivul amplasament în
conformitate cu prevederile Legii privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător nr.131 din 08.06.2012 şi stabilesc încadrarea acestuia, potrivit
dispoziţiilor prezentei legi.
(5) Operatorul are obligaţia să actualizeze notificarea şi să o transmită
Agenției de Mediu, prin subdiviziunile teritoriale înainte de următoarele
evenimente:
a) orice creştere ori scădere a cantităţii sau orice schimbare a naturii ori a
formei fizice a substanţei periculoase prezente, după cum se indică în notificarea
furnizată de operator potrivit prevederilor alin. (1), sau o modificare a proceselor
în care aceasta este utilizată;
Page 9
9
b) modificarea unui amplasament sau a unei instalaţii care ar putea avea
consecinţe în termeni de pericole de accident major;
c) închiderea definitivă a amplasamentului sau dezafectarea acestuia;
d) modificări ale informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - c).
(6) În cazul în care evenimentele prevăzute la alin. (5) nu au loc, operatorul
elaborează şi transmite o notificare actualizată o dată la 5 ani de la depunerea
notificării prevăzute la alin. (1).
Articolul 7. Politica de prevenire a accidentelor majore
(1) Operatorul are obligaţia de a elabora un document potrivit prevederilor
prevăzute în anexa nr. 2, în care să prezinte politica sa de prevenire a accidentelor
majore (în continuare PPAM) şi să garanteze că aceasta este implementată în mod
corespunzător. PPAM trebuie să fie elaborată astfel încît să asigure un nivel
ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Aceasta cuprinde obiectivele
globale şi principiile de acţiune ale operatorului, rolul şi responsabilitatea
gestionării, precum şi angajamentul privind îmbunătăţirea continuă a controlului
pericolelor de accidente majore şi trebuie să fie elaborată astfel încît să asigure un
nivel ridicat de protecţie şi să fie proporţională cu pericolele de accident major.
(2) Operatorul întocmeşte documentul prevăzut la alin. (1) într-un exemplar
şi îl transmite Agenției de Mediu, prin subdiviziunile teritoriale, pe suport hîrtie,
precum şi în format electronic, în următoarele termene:
a) pentru amplasamentele noi, înainte de începerea construcţiei sau a
exploatării, după caz, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului, respectiv a procedurii de emitere a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de
mediu, potrivit prevederilor legislaţiei specifice, sau cu 90 de zile înainte de
schimbarea ce determină o modificare a inventarului de substanţe periculoase ca
urmare a unor modificări ale instalaţiilor sau activităţilor sale;
b) în toate celelalte cazuri, în termen de 150 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi şi de la care se aplică amplasamentului în cauză.
(3) Agenția de Mediu, prin subdiviziunile teritoriale, pune la dispoziţia
Inspectoratului pentru Protecția Mediului, prin subdiviziunile teritoriale, Agenției
pentru Supraveghere Tehnică, prin subdiviziunile teritoriale și Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență, prin subdiviziunile teritoriale, documentul
prevăzut la alin. (1).
(4) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 10, operatorul revizuieşte
periodic, cel puţin o dată la 5 ani, şi actualizează, dacă este necesar, PPAM.
Operatorul transmite PPAM actualizată la Agenția de Mediu, prin subdiviziunile
teritoriale, cu 90 de zile anterior termenului de 5 ani de la data la care a fost
întocmită.
Page 10
10
(5) PPAM este pusă în aplicare de către operator prin mijloace şi structuri
proprii şi printr-un sistem de management al securităţii, potrivit prevederilor
prevăzute în anexa nr. 4, proporţional cu pericolele de accident major şi cu gradul
de complexitate a activităţilor din cadrul amplasamentului. În cazul
amplasamentelor de nivel inferior, obligaţia de a pune în aplicare PPAM poate fi
îndeplinită prin alte mijloace, structuri şi sisteme de management proprii,
proporţionale cu pericolele de accident major, ţinînd seama de principiile
prevăzute în anexa nr. 4.
(6) Conţinutul-cadru al documentului care prezintă PPAM, modul de
verificare și aprobare al acestuia, precum și informaţiile privind sistemul de
management al securităţii, se aprobă prin ordin al ministrului economiei și
infrstucturii.
(7) Documentul la care se face referire în anexa nr. 2 se elaborează doar de
către operatorii amplasamantelor de nivel inferior.
Articolul 8. Efectele domino
(1) Autorităţile competente prevăzute la art. 5 alin. (2) exepție lit. e), pe
baza tuturor informaţiilor primite de la operatori potrivit prevederilor art. 6 şi 9
sau în urma solicitării de informaţii suplimentare ori ca urmare a constatărilor
rezultate în urma controalelor efectuate în temeiul art. 19, identifică toate
amplasamentele de nivel inferior şi de nivel superior sau grupurile de
amplasamente în care riscul ori consecinţele unui accident major pot creşte din
cauza poziţiei geografice şi a proximităţii unor astfel de amplasamente, precum şi
din cauza substanţelor periculoase inventariate pe respectivul amplasament.
(2) În cazul în care autorităţile competente prevăzute la art. 5 alin. (2)
dispun de informaţii suplimentare faţă de cele furnizate de operator potrivit
prevederilor art. 6 alin. (1) lit. g), acestea pun la dispoziţia operatorului în cauză
informaţiile respective, dacă acest lucru este necesar, pentru aplicarea prevederilor
prezentului articol.
(3) Operatorii amplasamentelor identificate potrivit prevederilor alin. (1) au
următoarele obligaţii:
a) să realizeze un schimb de informaţii pertinente între ei, pentru a permite
ca pentru aceste amplasamente să se ţină cont de natura şi de nivelul general de
pericol de accident major în PPAM-urile corespunzătoare, în sistemele lor de
management al securităţii, în rapoartele lor de securitate şi în planurile lor de
urgenţă internă, după caz;
b) să coopereze în ceea ce priveşte informarea publicului şi în privinţa
siturilor de exploatare învecinate care nu intră în domeniul de aplicare a
prevederilor prezentei legi, precum şi în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii
Page 11
11
către subdiviziunile Agenției de Mediu, Agenției pentru Supraveghere Tehnică și
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Articolul 9. Raportul de securitate
(1) Operatorul unui amplasament de nivel superior are obligaţia de a
întocmi un raport de securitate cu scopul:
a) de a demonstra că au fost puse în practică o PPAM şi un sistem de
management al securităţii pentru punerea în aplicare a acesteia, potrivit
informaţiilor prevăzute în anexa nr. 2 și 4;
b) de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major şi
scenarii posibile de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru a
se preveni astfel de accidente şi pentru a se limita consecinţele acestora asupra
sănătăţii umane şi asupra mediului;
c) de a demonstra că au fost luate în considerare securitatea şi fiabilitatea
corespunzătoare în proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei
instalaţii, zone de depozitare, echipamente şi infrastructura aferente exploatării,
care sunt legate de pericolele de accident major în interiorul amplasamentului;
d) de a demonstra că planurile de urgenţă internă au fost elaborate şi de a
furniza informaţii care să permită întocmirea planului de urgenţă externă;
e) de a furniza suficiente informaţii autorităţilor competente prevăzute la
art. 5 alin. (2) şi autorităţilor administraţiei publice responsabile cu amenajarea
teritoriului şi cu urbanismul, pentru a permite luarea de decizii cu privire la
localizarea sau dezvoltarea de noi activităţi în jurul amplasamentelor existente.
(2) Raportul de securitate conţine cel puţin datele şi informaţiile prevăzute
în anexa nr. 3 şi trebuie corelat cu cerinţele din legislaţia subsecventă prezentei
legi. Acesta indică numele organizaţiilor relevante implicate în elaborarea
raportului.
(3) Operatorul transmite raportul de securitate la Agenția de Mediu într-un
singur exemplar, pe suport hîrtie, precum şi în format electronic, în următoarele
termene:
a) pentru amplasamentele noi, înainte de începerea construcţiei sau a
exploatării, după caz, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului, respectiv a procedurii de emitere a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de
mediu, potrivit prevederilor legislaţiei specifice, sau cu 90 de zile înainte de
schimbarea ce determină o modificare a inventarului de substanţe periculoase ca
urmare a unor modificări ale instalaţiilor ori activităţilor sale;
b) pentru alte amplasamente, la un an de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
Page 12
12
(4) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 10, operatorul revizuieşte
periodic, cel puţin o dată la 5 ani şi actualizează, dacă este necesar, raportul de
securitate. De asemenea, operatorul revizuieşte şi, dacă este necesar, actualizează
raportul de securitate în urma unui accident major sau incident pe amplasamentul
său şi în orice alt moment, din proprie iniţiativă ori la cererea autorităţii
competente prevăzute la art. 5 alin. (2), în cazul în care acest lucru este justificat
de date noi sau de cunoştinţe tehnologice noi în domeniul securităţii, inclusiv
cunoştinţe care decurg din analiza unor accidente ori, pe cît posibil, a
evenimentelor la limita de producere a unui accident, precum şi de progresele în
ceea ce priveşte cunoştinţele legate de evaluarea pericolelor.
(5) Raportul de securitate actualizat sau părţile actualizate ale acestuia se
transmit Agenției de Mediu, prin subdiviziunile teritoriale, în cel mult 15 zile de
la actualizare.
(6) Înainte ca operatorul să înceapă construcţia sau exploatarea, după caz,
sau în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b) şi la alin. (5), Agenția de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, după consultarea în scris a autorităţilor competente
prevăzute la art. 5 alin. (2), într-un interval de timp stabilit de comun acord, dar
care să nu depăşească 12 luni de la primirea raportului, în funcţie de
complexitatea acestuia, comunică operatorului concluziile evaluării raportului de
securitate şi, după caz, potrivit prevederilor art. 18, autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (2) interzic utilizarea sau punerea în funcţiune a
amplasamentului în cauză.
(7) Conţinutul-cadru al raportului de securitate se aprobă prin hotărîre de
Guvern.
(8) Raportul de securitate se elaborează de către personalul instruit și atestat
în condițiile Legii privind securitatea idustrială a obiectelor industriale
periculoase nr. 116 din 18 mai 2012.
Articolul 10. Modificarea unei instalaţii, a unui amplasament sau a unei
zone de depozitare
(1) În cazul în care se aduc modificări unei instalaţii, unui amplasament,
unei zone de depozitare sau a unui proces ori modificări ale naturii, clasificării sau
a cantităţii substanţelor periculoase utilizate, care ar putea avea consecinţe
semnificative în cazul producerii unui accident major sau ar putea determina
reclasificarea unui amplasament de nivel inferior ca amplasament de nivel
superior ori viceversa, operatorul are obligaţia să revizuiască şi să actualizeze
dacă este necesar:
a) notificarea, care va fi însoţită de fişele cu date de securitate;
Page 13
13
b) documentul ce reprezintă PPAM şi sistemul de management al
securităţii, potrivit informaţiilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 4;
c) raportul de securitate, potrivit informaţiilor prevăzute în anexa nr. 3;
d) planul de urgenţă internă, potrivit informaţiilor prevăzute în anexa nr. 5.
(2) Operatorul are obligaţia să informeze Agenția de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, iar în cazul planului de urgenţă internă, Agenția pentru
Supraveghere Tehnică, prin subdiviziunile teritoriale, cu privire la detaliile
respectivelor actualizări şi să transmită documentele actualizate prevăzute la alin.
(1), pe suport hîrtie, într-un exemplar, şi în format electronic, înainte de realizarea
modificărilor.
(3) Orice modificare la care se face referire în alin. (1) are loc după
validarea de către autorităţile competente definite la art. 5 alin. (2), excepție lit. e)
a documentelor prezentate Agenției de Mediu, prin subdiviziunile teritoriale,
conform alin. (2).
Articolul 11. Planurile de urgenţă
(1) Pentru toate amplasamentele de nivel superior, operatorul are
următoarele obligaţii:
a) elaborarea unui plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce
trebuie aplicate în interiorul amplasamentului;
b) furnizarea informaţiilor necesare Autorității publice locale, pe teritoriul
căreia se află amplasamentul, care, va fi necesară pentru elaborarea planului de
urgenţă externă.
(2) În termen de 180 de zile de la data primirii de la operator a informaţiilor
necesare, în temeiul prevederilor alin. (1) lit. b), Autoritatea publică locală, pe
teritoriul căreia se află amplasamentul, cu sprijinul Agenției pentru Supraveghere
Tehnică și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, prin subdiviziunile
teritoriale, elaborează un plan de urgenţă externă pentru măsurile care trebuie
luate în exteriorul amplasamentului.
(3) Operatorul se conformează obligaţiilor prevăzute la alin. (1), în
următoarele termene:
a) pentru amplasamentele noi, cu 90 de zile anterior începerii exploatării
acestora sau înainte de schimbarea ce determină o modificare a inventarului de
substanţe periculoase;
b) pentru alte amplasamente, în termen de un an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi şi de la care se aplică amplasamentului în cauză.
(4) Planurile de urgenţă se stabilesc cu următoarele obiective:
Page 14
14
a) controlul şi limitarea efectelor incidentelor astfel încît să se minimizeze
efectele şi să se limiteze daunele asupra sănătăţii populaţiei, mediului şi
proprietăţii;
b) implementarea măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii umane şi a
mediului împotriva efectelor accidentelor majore;
c) comunicarea informaţiilor necesare către publicul şi serviciile sau
autorităţile implicate din zona respectivă;
d) asigurarea refacerii ecologice şi curăţarea zonei afectate în urma unui
accident major.
Planurile de urgenţă trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute în anexa nr. 5.
(5) La elaborarea şi actualizarea planului de urgenţă internă operatorul este
obligat să consulte personalul care lucrează în cadrul amplasamentului, inclusiv
personalul subcontractat pentru diferite servicii pe termen lung, relevant din
punctul de vedere al securităţii amplasamentului.
(6) Autoritatea publică locală pune din timp la dispoziţia publicului
interesat planurile de urgenţă externă atunci cînd acestea sunt elaborate sau
modificate substanţial, înainte de a fi aprobate, astfel încît publicul să aibă
posibilitatea să îşi exprime opinia cu privire la aceste planuri.
(7) Planurile de urgenţă internă şi externă sunt revizuite şi testate periodic,
la intervale de cel mult 3 ani şi, unde este necesar, actualizate de operator şi,
respectiv, de Autoritatea publică locală. Revizuirea are în vedere modificările care
au loc în cadrul amplasamentelor respective sau în serviciile de urgenţă implicate,
noile cunoştinţe tehnice, precum şi noile cunoştinţe privind intervenţia în caz de
accidente majore.
(8) Planurile de urgenţă se pun în aplicare imediat de operator şi, dacă este
necesar, de Autoritatea publică locală, în următoarele situaţii:
a) cînd survine un accident major; sau
b) cînd survine un eveniment necontrolat, care poate, prin natura sa, să
conducă la un accident major.
(9) În baza informaţiilor conţinute în raportul de securitate, Autoritatea
publică locală, în comun cu Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Inspectoratul
General pentru Situații de Urgență, prin subdiviziunile teritoriale, poate decide că
pentru anumite amplasamente nu este necesar să se elaboreze planul de urgenţă
externă prevăzut la alin. (1) lit. b).
(10) În cadrul planurilor de urgenţă externă, Autoritatea publică locală,
Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Inspectoratul General pentru Situații de
Urgență prin subdiviziunile teritoriale, se asigură că, acolo unde este cazul, se ia
în considerare necesitatea întăririi cooperării în ceea ce priveşte asistenţa în
domeniul protecţiei civile, cu statele vecine, în caz de accidente majore.
Page 15
15
(11) Planurile de urgenţă se elaborează şi se testează potrivit normelor
metodologice aprobate de Guvern.
Articolul 12. Amenajarea teritoriului
(1) Autorităţile administraţiei publice responsabile de amenajarea
teritoriului şi urbanism, în colaborare cu autorităţile competente prevăzute la art. 5
alin. (2), se asigură că obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare
a consecinţelor unor astfel de accidente pentru sănătatea umană şi pentru mediu
sunt incluse în cadrul politicilor de amenajare a teritoriului sau al altor politici
relevante, inclusiv în documentația de amenajare a teritoriului și urbanism,
elaborată și aprobată conform legislației în vigoare. În acest scop, aceste autorităţi
efectuează controale și emit avize la proiectele, în care sunt implicate substanțe
sau amestecuri periculoase, privind:
a) poziţionarea și construirea noilor amplasamente, care se încadrează în
prevederile prezentei legi;
b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile
prevederile art. 10;
c) noi proiecte de dezvoltare, inclusiv căi de transport, locaţii de uz public
şi zone rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, unde stabilirea de
amplasamente sau dezvoltările pot genera ori creşte riscul ori agrava consecinţele
unui accident major.
(2) Autorităţile competente prevăzute la art. 5 alin. (2), în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice locale responsabile de amenajarea teritoriului şi
urbanism, se asigură că politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte
politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora prevăd pe termen
lung necesitatea:
a) menţinerii unor distanţe de siguranţă corespunzătoare, între
amplasamentele care intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi, şi zonele
rezidenţiale, clădirile şi zonele frecventate de public, zonele de agrement şi, în
măsura în care este posibil, căile de transport importante;
b) protejării ariilor naturale deosebit de vulnerabile sau de interes natural
deosebit, aflate în apropierea amplasamentelor, atunci cînd este necesar, prin
distanţe de siguranţă ori alte măsuri corespunzătoare;
c) luării unor măsuri tehnice suplimentare, în cazul amplasamentelor
existente, potrivit prevederilor art. 4, pentru a nu creşte riscurile pentru sănătatea
umană şi pentru mediu.
(3) Autorităţile competente prevăzute la art. 5 alin. (2), literele a), b), c) și
d), în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale responsabile de
amenajarea teritoriului şi urbanism, iniţiază proceduri de consultare
Page 16
16
corespunzătoare pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor stabilite la alin.
(1). În acest sens, operatorii amplasamentelor au obligaţia să furnizeze
autorităţilor prevăzute mai sus informaţii suficiente cu privire la riscurile pe care
le presupune amplasamentul, precum şi recomandările tehnice cu privire la aceste
riscuri, fie de la caz la caz, fie la nivel general, atunci cînd se iau decizii.
(4) Operatorii amplasamentelor de nivel inferior furnizează, la cererea
autorităţilor competente prevăzute la art. 5 alin. (2), informaţii suficiente cu
privire la riscurile pe care le presupune amplasamentul, acestea fiind necesare în
scopul amenajării teritoriului.
(5) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) - (4) se aplică fără a aduce atingere
prevederilor Legii privind evaluarea impactului asupra mediului nr. 86 din
29.05.2014, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii privind
evaluarea strategică de mediu nr. 11 din 02.03.2017, cu modificările ulterioare.
(6) Metodologia pentru stabilirea distanţelor corespunzătoare în activităţile
de amenajare a teritoriului şi urbanism față de amplasamentele care se încadrează
în prevederile prezentei legi se aprobă prin hotărîre de Guvern.
Metodologia se aplică la elaborarea, avizarea și aprobarea planurilor de
amenajare a teritoriului și urbanism și în autorizarea executării lucrărilor de
construcții, în concordanță cu prevederile art. 12 alin. (1) din prezenta lege.
Articolul 13. Informarea publicului
(1) Operatorul are obligaţia ca informaţiile prevăzute în anexa nr. 6 să fie
puse în permanenţă la dispoziţia publicului, inclusiv în format electronic pe
propria pagină de internet. Informaţiile se actualizează, atunci cînd este necesar,
inclusiv în cazul modificărilor prevăzute la art. 10.
(2) Pentru amplasamentele de nivel superior, operatorul are obligaţia:
a) să informeze periodic şi în forma cea mai potrivită toate persoanele care
ar putea fi afectate de un accident major, fără ca acestea să solicite acest lucru, cu
informaţii clare, suficiente şi inteligibile privind măsurile de securitate şi conduita
obligatorie în caz de accident major;
b) să pună la dispoziţia publicului, la cerere, raportul de securitate, iar în
cazul aplicării prevederilor art. 21 alin. (3), să pună la dispoziţia acestuia un raport
modificat, sub forma unui rezumat fără caracter tehnic, care include cel puţin
informaţii generale privind pericolele de accident major şi efectele potenţiale
asupra sănătăţii umane şi asupra mediului în caz de accident major;
c) să pună la dispoziţia publicului, la cerere, inventarul substanţelor
periculoase, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3).
(3) Informaţiile care urmează să fie furnizate în temeiul prevederilor alin.
(2) lit. a) includ cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 6. Aceste informaţii
Page 17
17
sunt, de asemenea, furnizate tuturor administratorilor sau proprietarilor
construcţiilor şi zonelor de utilitate publică, inclusiv şcoli şi spitale, şi tuturor
amplasamentelor învecinate, în cazul amplasamentelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 8.
(4) Operatorul are obligaţia să furnizeze informaţiile, cel puţin o dată la 5
ani, să le revizuiască periodic şi, atunci cînd este necesar, să le actualizeze,
inclusiv în cazul unor modificări care intră sub incidenţa prevederilor art. 10.
(5) În ceea ce priveşte posibilitatea producerii unui accident major cu efecte
transfrontaliere provenind de la un amplasament de nivel superior, Inspectoratul
General pentru Situații de Urgență furnizează informaţii suficiente autorităților
similare din statele învecinate care ar putea fi afectate, astfel încît prevederile art.
11, 12 şi ale prezentului articol să poată fi folosite, acolo unde sunt aplicabile, de
către statele care ar putea fi afectate.
(6) În cazurile în care Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
decide că un amplasament aflat în apropierea teritoriului altui stat nu prezintă
pericol de accident major în afara perimetrului său în contextul prevederilor art.
11 alin. (9) şi, din acest motiv, nu este necesară elaborarea unui plan de urgenţă
externă prevăzut la art. 11 alin. (1), informează în acest sens autorităţile similare
din statul vecin cu privire la decizia luată şi motivarea acesteia.
Articolul 14. Consultarea publicului şi participarea la procesul decizional
(1) Agenția teritorială de Mediu, în colaborare cu Autoritatea publică
locală, ia măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a oferi, din timp,
publicului interesat posibilitatea să îşi exprime opinia cu privire la proiectele
individuale specifice privind:
a) planificarea de noi amplasamente, prevăzută la art. 12;
b) modificarea semnificativă a amplasamentelor prevăzută la art. 10, în
cazul în care aceste modificări sunt supuse obligaţiilor prevăzute la art. 12;
c) noile amenajări în apropierea imediată a amplasamentelor în cazul în
care acestea pot creşte riscul sau agrava consecinţele unui accident major, potrivit
prevederilor art. 12.
(2) În ceea ce priveşte proiectele individuale specifice prevăzute la alin. (1),
publicul este informat prin anunţuri publice sau prin alte mijloace, inclusiv prin
mijloace electronice, dacă sunt disponibile, la începutul procedurii de adoptare a
unei decizii ori, cel mai tîrziu, de îndată ce informaţiile pot fi furnizate în mod
rezonabil, cu privire la următoarele aspecte:
a) obiectul proiectului specific;
Page 18
18
b) dacă este cazul, faptul că un proiect face obiectul unei evaluări de impact
asupra mediului la nivel naţional sau transfrontalier ori al consultărilor între
statele învecinate în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (5);
c) detalii privind autoritatea responsabilă cu luarea deciziei, de la care pot fi
obţinute informaţii relevante, şi căreia îi pot fi prezentate observaţii sau întrebări
şi detalii privind termenele pentru transmiterea acestora;
d) natura posibilelor decizii sau, în cazul în care există o decizie, proiectul
acesteia;
e) precizarea orelor şi a locurilor în care sau a mijloacelor prin care vor fi
oferite informaţiile relevante;
f) detalii privind modalităţile de participare şi consultare a publicului,
realizate în temeiul alin. (8).
(3) În ceea ce priveşte proiectele individuale specifice prevăzute la alin. (1),
autoritatea competentă pentru protecţia mediului se asigură că următoarele
elemente sunt puse la dispoziţia publicului interesat, în termenele legale stipulate
în procedurile de reglementare:
a) principalele rapoarte şi recomandări adresate autorităţii competente
pentru protecţia mediului la momentul în care publicul interesat a fost informat în
conformitate cu alin. (2), potrivit prevederilor legislaţiei naţionale;
b) alte informaţii decît cele cuprinse în prezentul alineat, care sunt relevante
pentru decizia adoptată şi care devin disponibile numai după ce publicul interesat
a fost informat, potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 1467 din 30
decembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind
accesul publicului la informaţia de mediu.
(4) Agenția de Mediu, prin subdiviziunile sale teritoriale, se asigură că
publicul interesat beneficiază de dreptul de a formula observaţii şi opinii înainte
de adoptarea unei decizii cu privire la un proiect individual, astfel cum prevede
alin. (1), şi că rezultatele consultărilor desfăşurate în temeiul respectivului alineat
sunt luate în considerare, în mod corespunzător, în adoptarea unei decizii.
(5) Atunci cînd sunt luate deciziile relevante, autoritatea competentă pentru
protecţia mediului pune la dispoziţia publicului:
a) conţinutul deciziei şi motivele pe care se bazează, inclusiv orice
actualizări ulterioare;
b) rezultatele consultărilor organizate înainte de adoptarea deciziei şi o
explicaţie a modului în care acestea au fost luate în considerare în decizia
respectivă.
(6) La stabilirea de planuri sau programe legate de aspectele prevăzute la
alin. (1) lit. a) sau c), Agenția de Mediu se asigură că publicului i se oferă din
timp posibilităţi efective de a participa la pregătirea şi modificarea sau revizuirea
Page 19
19
acestora, prin utilizarea procedurilor stabilite în Legea nr. 11 din 2 martie 2017
privind evaluarea strategică de mediu și Legea nr. 86 din 29 mai 2014 privind
evaluarea impactului asupra mediului, cu modificările ulterioare. Autoritatea
competentă pentru protecţia mediului identifică publicul îndreptăţit să participe în
sensul prezentului alineat, inclusiv organizaţiile neguvernamentale relevante care
îndeplinesc condiţiile impuse în legislaţia naţională, precum cele care promovează
protecţia mediului.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică planurilor şi programelor pentru care o
procedură de participare a publicului se realizează în conformitate cu Legea nr. 11
din 02 martie 2017 privind evaluarea strategică de mediu, cu modificările
ulterioare.
(8) Modalităţile de informare şi consultare a publicului interesat sunt cele
prevăzute în Hotărîrii Guvernului nr. 1467 din 30 decembrie 2016 pentru
aprobarea Regulamentului privind accesul publicului la informaţia de mediu.
Articolul 15. Informaţiile care trebuie furnizate de către operator şi acţiunile
care trebuie întreprinse în urma producerii unui accident major
(1) În cazul producerii unui accident major, operatorul are obligaţia să ia
următoarele măsuri:
a) să informeze imediat Autoritatea publică locală și subdiviziunile teritoriale
ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Agenției pentru
Supraveghere Tehnică referitor la producerea accidentului;
b) să ofere Autorităților publice locale și subdiviziunilor Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență, imediat ce acestea devin disponibile,
următoarele informaţii referitoare la: circumstanţele accidentului, substanţele
periculoase implicate, datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului
asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi proprietăţii şi măsurile de urgenţă
adoptate;
c) să informeze autorităţile competente prevăzute la art. 5 alin. (2) cu privire
la măsurile avute în vedere pentru atenuarea efectelor pe termen mediu şi lung ale
accidentului, precum şi pentru prevenirea repetării unui astfel de accident;
d) să actualizeze informaţiile furnizate dacă cercetările ulterioare fac
cunoscute date suplimentare care modifică informaţiile iniţiale sau concluziile
stabilite.
(2) Autoritatea publică locală în comun cu subdiviziunea teritorială a
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, la primirea informaţiilor
furnizate de către operator în temeiul alin. (1) lit. a) şi b), informează toate
celelalte autorităţi competente prevăzute la art. 5 alin. (2).
Page 20
20
(3) Procedura de notificare a accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe periculoase, produse inclusiv în context transfrontalier, se efectuează în
conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1076 din 16 octombrie 2010
cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi
prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de
situaţii excepţionale.
Articolul 16. Acţiunile care trebuie întreprinse de autorităţile competente în
urma producerii unui accident major
(1) În urma producerii unui accident major, autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (2) au următoarele obligaţii:
a) să se asigure că s-au luat toate măsurile urgente, care s-ar putea dovedi
necesare, pe termen mediu şi lung;
b) să colecteze, prin control, investigaţie sau prin alte mijloace
corespunzătoare, informaţiile necesare pentru o analiză completă a aspectelor
tehnice, organizaţionale şi manageriale ale accidentului;
c) să se asigure că operatorul a luat toate măsurile necesare de remediere;
d) să facă recomandări cu privire la măsurile preventive viitoare;
e) să informeze persoanele care ar putea fi afectate cu privire la accidentul
care a avut loc şi, atunci cînd este cazul, cu privire la măsurile luate pentru
atenuarea consecinţelor acestuia;
f) să informeze în cel mai scurt timp autorităţile competente prevăzute la
art. 5 alin. (1) cu privire la producerea accidentului.
(2) Procedura de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe periculoase se efectuează în conformitate cu prevederile art. 14 din
Legea nr.116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor
industriale periculoase, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 17. Informaţii care trebuie furnizate de către statul de origine
statelor afectate în urma producerii unui accident major
(1) În scopul prevenirii şi limitării consecinţelor accidentelor majore,
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, ca autoritate
competentă pentru scopurile Convenţiei Comisiei Economice a Organizației
Națiunilor Unite pentru Europa privind efectele transfrontiere ale accidentelor
industriale și Inspectoratul general pentru Situații de Urgență, ca punct de contact
în scopul notificării accidentelor industriale, în conformitate cu prevederile
Convenţiei privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, va informa
celelalte Părţi asupra accidentelor majore produse pe teritoriul naţional, care
Page 21
21
îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 7. Informarea cuprinde următoarele
detalii:
a) statul, numele şi adresa autorităţii responsabile pentru elaborarea
raportului;
b) data, ora şi locul producerii accidentului major, incluzînd numele
complet al operatorului şi adresa amplasamentului implicat;
c) o descriere succintă a circumstanţelor în care s-a produs accidentul,
incluzînd substanţele periculoase implicate şi efectele imediate asupra sănătăţii
populaţiei şi mediului;
d) o descriere succintă a măsurilor de urgenţă întreprinse şi a măsurilor de
precauţie imediate necesare pentru a preveni repetarea accidentului;
e) rezultatele analizei şi recomandările Inspectoratului General pentru
Situații de Urgență.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se pun la dispoziţia Comisiei
Europene și Secretariatului executiv al Comisiei Economice pentru Europa (în
conformitate cu prevederile Convenţiei Comisiei Economice a Organizației
Națiunilor Unite pentru Europa privind efectele transfrontiere ale accidentelor
industriale) de îndată ce este posibil din punct de vedere practic şi cel tîrziu în
decurs de un an de la data accidentului, prin utilizarea bazei de date prevăzute la
art. 20 alin. (4). Dacă în acest termen pot fi furnizate numai informaţii
preliminare, potrivit prevederilor alin. (1) lit. e), pentru introducerea în baza de
date, informaţiile sunt actualizate odată ce rezultatele unei analize mai
aprofundate şi noi recomandări sunt disponibile.
(3) Raportarea informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) poate fi amînată
pentru a permite finalizarea procedurilor judiciare în cazul în care o astfel de
raportare ar putea afecta acele proceduri.
(4) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului furnizează
Comisiei Europene numele şi adresa oricărei instituţii/organizaţii, care ar putea
deţine informaţii relevante asupra accidentelor majore şi care este în măsură să
asigure consultanţă autorităţilor competente din alte state care trebuie să intervină
în eventualitatea unui astfel de accident.
Articolul 18. Interzicerea utilizării
(1) Autorităţile competente prevăzute la art. 5 alin. (2) interzic utilizarea
sau punerea în funcţiune a oricărui amplasament, instalaţii sau zone de depozitare
sau a oricărei părţi din acestea, dacă măsurile luate de operator pentru prevenirea
sau atenuarea accidentelor majore prezintă deficienţe grave. În acest sens, se iau
în considerare, între altele, deficienţele grave în desfăşurarea acţiunilor necesare
identificate în raportul de inspecţie.
Page 22
22
(2) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) pot interzice utilizarea ori
punerea în funcţiune a oricărui amplasament, instalaţii sau zone de depozitare ori
a oricărei părţi din acestea, dacă operatorul nu a înaintat, în termenul stabilit:
notificarea, documentul privind politica de prevenire a accidentelor majore,
raportul de securitate sau alte informaţii solicitate potrivit prevederilor prezentei
legi.
(3) Operatorii au dreptul să conteste decizia de interdicţie. Contestaţia se
poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, cu respectarea
prevederilor Legii contenciosului administrative nr. 793 din 10 februarie 2000, cu
modificările şi completările ulterioare, şi fără a aduce atingere altor prevederi
legale.
(4) Procedura de interzicere a utilizării sau punerii în funcţiune a unui
amplasament, instalaţii ori zone de depozitare sau a oricărei părţi din acestea se
aprobă de Guvern.
Articolul 19. Controale
(1) Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția pentru Supraveghere
Tehnică, prin subdiviziunile lor teritoriale și, după caz, Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență (ca organ consultativ), prin subdiviziunile sale
teritoriale, organizează un sistem de controale, adaptat tipului de amplasament în
cauză, indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei altei
documentaţii înaintate de operator, în conformitate cu cerințele și în condițiile
prevederilor Legii nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra
activităţii de întreprinzător.
(2) Numărul controalelor efectuate trebuie să asigure o examinare
planificată şi sistematică a sistemelor tehnice, organizaţionale sau manageriale
utilizate în cadrul amplasamentului, complexitatea acestuia şi cantităţile de
substanţe existente, astfel încît să se asigure în special că:
a) operatorul poate demonstra că a luat măsuri necesare, în legătură cu
diversele activităţi din cadrul amplasamentului, pentru a preveni accidentele
majore;
b) operatorul poate demonstra că a asigurat mijloacele necesare pentru
limitarea consecinţelor accidentelor majore, în interiorul amplasamentului şi în
afara acestuia;
c) datele şi informaţiile cuprinse în raportul de securitate sau în orice alt
document înaintat reflectă în mod corespunzător condiţiile din cadrul
amplasamentului;
d) informaţiile sunt puse la dispoziţia publicului potrivit prevederilor art.
13.
Page 23
23
(3) La elaborarea planurilor de control anuale, autoritățile competente cu
atribuţii de control se coordonează pentru a efectua controale comune pentru
amplasamentele încadrate sub incidenţa prevederilor prezentei legi.
(4) Fiecare plan de controale include următoarele elemente:
a) o evaluare generală a problemelor de securitate relevante;
b) zona geografică acoperită de planul de controale;
c) o listă a amplasamentelor incluse în plan;
d) o listă a grupurilor de amplasamente, cu posibile efecte domino, conform
dispoziţiilor art. 8;
e) o listă a amplasamentelor, în cazul în care anumite surse externe de risc
sau de pericol ar putea creşte riscul ori consecinţele unui accident major;
f) procedurile pentru controale planificate, inclusiv programele pentru astfel
de controale în conformitate cu prevederile alin. (3);
g) procedurile aplicabile controalelor excepţionale în conformitate cu
prevederile alin. (7);
h) dispoziţii privind cooperarea între diferitele autorităţi cu atribuţii de
control.
(5) Perioada dintre două vizite consecutive la faţa locului nu depăşeşte un
an pentru amplasamentele de nivel superior şi 3 ani pentru amplasamentele de
nivel inferior, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă a întocmit un
program de controale bazat pe o evaluare sistematică a pericolelor de accidente
majore în cadrul amplasamentelor vizate.
(6) Pentru stabilirea frecvenţei controalelor se realizează o evaluare
sistematică a pericolelor din amplasamentele în cauză care se bazează, cel puţin,
pe următoarele criterii:
a) impactul potenţial al amplasamentelor în cauză asupra sănătăţii umane şi
a mediului;
b) măsura în care cerinţele prezentei legi au fost respectate;
c) numărul de incidente/accidente înregistrate anterior pe amplasament.
Dacă este cazul, se iau în considerare constatările relevante ale controalelor
efectuate în temeiul altor acte normative în vigoare.
(7) Pentru investigarea sesizărilor privind deficienţele grave, a accidentelor
grave şi evenimentelor la limita de producere a unui accident, a incidentelor sau
cazurilor de neconformitate, se desfăşoară controale inopinate de către autorităţile
prevăzute la alin. (1), cît mai curînd posibil de la data primirii acestor informaţii.
(8) În termen de cel mult 5 zile de la data realizării fiecărui control,
autorităţile competente prevăzute la alin. (1) comunică operatorului concluziile
controlului, precum şi toate acţiunile necesare identificate, dacă acestea nu au fost
dispuse pînă la această dată.
Page 24
24
(9) După primirea comunicării concluziilor controlului, pentru fiecare
acţiune prevăzută, operatorul, de comun acord cu autorităţile competente
prevăzute la alin. (1), stabileşte un calendar pentru punerea în practică a tuturor
acestor acţiuni identificate şi notifică acestora realizarea fiecărei acţiuni.
(10) Dacă în cadrul realizării unui control se identifică un caz important de
neconformitate cu dispoziţiile prezentei legi, se efectuează un control inopinat,
pentru verificarea respectării cerințelor stabilite de legislație, în termen de
maximum 6 luni.
(11) În situaţia în care este posibil, controalele se coordonează şi se
combină cu alte conroale, efectuate în temeiul altor acte normative în vigoare,
acolo unde este cazul.
(12) Autorităţile competente prevăzute la art. 5 furnizează informaţii
privind mecanismele şi instrumentele necesare schimbului de experienţă şi pentru
consolidarea cunoştinţelor şi participă la astfel de mecanisme la nivelul Uniunii
Europene.
(13) Operatorii au obligaţia să furnizeze autorităţilor competente prevăzute
la alin. (1) întreaga asistenţă necesară pentru efectuarea controlului şi obţinerea
oricărei informaţii necesare, în special pentru a permite acestora o evaluare
completă a posibilităţii producerii unui accident major şi determinarea măsurii în
care este posibil să crească probabilitatea producerii unor accidente majore sau al
agravării acestora, pregătirea unui plan de urgenţă externă şi luarea în considerare
a substanţelor care, datorită caracteristicilor lor fizice, condiţiilor speciale sau
localizării lor, ar putea impune atenţie suplimentară, în scopul respectării
prevederilor prezentei legi.
(14) Modul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a
controalelor comune pe amplasamentele care se supun prevederilor prezentei legi
se aprobă de Guvern.
Articolul 20. Sistemul şi schimbul de informaţii
(1) Autorităţile competente prevăzute la art. 5 alin. (1) efectuează schimburi
de informații în domeniul controlului pericolelor de accidente majore care pot
cauza efecte transfrontaliere în conformitate cu prezenta lege și Convenția
UNECE privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale.
(2) La fiecare 4 ani, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului, coordonator național al Convenției UNECE privind efectele
transfrontaliere ale accidentelor industriale, în colaborare cu celelalte autorităţi
competente de la nivel central, întocmește un raport privind punerea în aplicare a
prevederilor prezentei legi, pe care îl transmite Secretariatului executiv al
Comisiei Economice pentru Europa și Comisiei Europene.
Page 25
25
(3) Pentru amplasamentele care intră sub incidenţa prevederilor prezentei
legi, raportul trebuie să conţină cel puţin următoarele:
a) numele sau denumirea comercială a operatorului şi adresa completă a
amplasamentului în cauză;
b) activitatea sau activităţile desfăşurate în cadrul amplasamentului.
(4) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în colaborare
cu celelalte autorităţi competente de la nivel central, stabilește persoane
desemnate care să acceseze bazele de date dezvoltate de Comisia Europeană
referitoare la amplasamentele ce se supun prezentei legi, precum şi accidentele
majore care au avut loc. În vederea obţinerii accesului la aceste baze de date, lista
cu persoanele desemnate din cadrul autorităţilor competente se întocmeşte, se
actualizează periodic şi se transmite Comisiei Europene.
(5) În vederea asigurării comunicării cu Comisia Europeană, autorităţile
competente prevăzute la art. 5 alin. (1) dezvoltă baze de date comune care să
cuprindă informaţii referitoare la amplasamentele ce se supun prevederilor
prezentei legi, precum şi incidentele şi accidentele majore care au avut loc pe
teritoriul naţional.
Articolul 21. Accesul la informaţii şi confidenţialitatea
(1) În scopul asigurării transparenţei, autoritatea competentă pentru
protecţia mediului are obligaţia de a pune la dispoziţia oricărei persoane fizice sau
juridice care solicită acest lucru toate informaţiile primite în baza prevederilor
acestei legi şi în conformitate cu Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea
Regulamentului privind accesul publicului la informaţia de mediu nr. 1467 din
30.12.2016.
(2) Divulgarea oricăror informaţii cerute în temeiul prevederilor prezentei
legi, inclusiv în baza prevederilor art. 13, poate fi refuzată sau restricţionată de
către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în cazul în care sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile cap. III din Hotărîrea Guvernului
pentru aprobarea Regulamentului privind accesul publicului la informaţia de
mediu nr. 1467 din 30 decembrie 2016.
(3) Divulgarea informaţiilor complete prevăzute de dispoziţiile art. 13 alin.
(2) lit. b) şi c) deţinute de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului
poate fi refuzată de către aceasta, fără a aduce atingere alin. (2), în cazul în care
operatorul a solicitat să nu se divulge anumite părţi ale raportului de securitate sau
inventarul substanţelor periculoase în condiţiile prevăzute de dispoziţiile pct. 26 și
pct. 29 din Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind
accesul publicului la informaţia de mediu nr. 1467 din 30.12.2016. Autoritatea
competentă pentru protecţia mediului poate decide, de asemenea, din aceleaşi
Page 26
26
motive, nedivulgarea anumitor părţi ale raportului sau inventarului substanţelor
periculoase. În astfel de cazuri şi cu aprobarea autorităţii respective, operatorul
furnizează autorităţii competente un raport sau un inventar modificat, care
exclude aceste părţi.
Articolul 22. Accesul la justiţie
Autoritatea competentă se asigură că:
1) orice persoană care solicită informaţii în conformitate cu dispoziţiile art.
13 alin. (2) lit. b) sau c) sau cu art. 21 alin. (1) poate să obţină o revizuire, potrivit
prevederilor art. 16 - 19 din Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea
Regulamentului privind accesul publicului la informaţia de mediu nr. 1467 din
30.12.2016, a actelor sau a omisiunilor unei autorităţi competente în legătură cu o
astfel de solicitare;
2) în cadrul sistemului juridic naţional, publicul interesat are acces la
procedurile de atac în conformitate cu prevederile Codului administrativ al
Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 23. Dispoziții finale.
La momentul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Comisia
Europeană va fi notificată cu privire la autoritățile de supraveghere și domeniile
lor de competență, în conformitate cu legislația comunitară de armonizare sau cu
reglementările tehnice care o transpun, precum și privind sancțiunile aplicabile
pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi.
Articolul 24. Organizarea executării
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, actele normative în vigoare se vor
aplica în măsura în care nu contravin prezentei legi.
(2) Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea în
concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prevederile prezentei legi;
b) va aduce în concordanţă actele sale normative cu prevederile
prezentei legi;
c) va adopta actele normative necesare pentru executarea prezentei
legi.
Page 27
27
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. ____. Chișinău, ______________2018
Page 28
28
Anexa nr. 1
SUBSTANȚE PERICULOASE
Substanțele periculoase care intră sub incidența categoriilor de pericol
prevăzute în lista din coloana 1 din partea 1 din prezenta anexă fac obiectul
cantităților relevante pentru încadrare stabilite în coloanele 2 și 3 din partea 1.
În cazul în care o substanță periculoasă intră sub incidența părții 1 din
prezenta anexă și este de asemenea menționată în lista din partea 2, sunt aplicabile
cantitățile relevante pentru încadrare stabilite în coloanele 2 și 3 din partea 2.
PARTEA 1
Categorii de substanțe periculoase
Prezenta parte include toate substanțele periculoase care intră sub incidența
categoriilor de pericol enumerate în coloana 1:
Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3
Categorii de pericol în conformitate
cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008
Cantitățile relevante (tone) ale
substanțelor periculoase, astfel
cum sunt menționate la articolul 3
alineatul (10), pentru încadrarea
amplasamentelor de
nivel inferior nivel superior
Secțiunea „H” –
PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE
H1 TOXICITATE ACUTĂ categoria 1,
toate căile de expunere
5 20
H2 TOXICITATE ACUTĂ
— Categoria 2, toate căile de expunere
— Categoria 3, căi de expunere – prin
inhalare (a se vedea pct. 7)
50 200
H3 STOT TOXICITATE ASUPRA
UNUI ORGAN ȚINTĂ SPECIFIC –
EXPUNERE SINGULARĂ
STOT SE categoria 1
50 200
Page 29
29
Secțiunea „P” –
PERICOLE FIZICE
P1a EXPLOZIVI (a se vedea pct. 8)
— Explozivi instabili; sau
— Explozivi, diviziunea 1.1, 1.2, 1.3, 1.5
sau 1.6; sau
— Substanțe sau amestecuri avînd
proprietăți explozive în conformitate
cu metoda A.14 din Regulamentul
(CE) nr. 440/2008 (a se vedea pct. 9)
și care nu fac parte din clasele de
pericol peroxizi organici sau substanțe
și amestecuri autoreactive
10 50
P1b EXPLOZIVI (a se vedea pct. 8)
Explozivi, Diviziunea 1.4 (a se vedea pct.
10)
50 200
P2 GAZE INFLAMABILE
Gaze inflamabile, categoria 1 sau 2
10 50
P3a AEROSOLI INFLAMABILI (a se
vedea pct. 11.1)
Aerosoli „inflamabili” categoria 1 sau 2,
care conțin gaze inflamabile categoria 1
sau 2 sau lichide inflamabile categoria 1
150 (net) 500 (net)
P3b AEROSOLI INFLAMABILI (a se
vedea pct.11.1)
Aerosoli „inflamabili” categoria 1 sau 2,
care nu conțin gaze inflamabile categoria
1 sau 2 sau lichide inflamabile categoria 1
(a se vedea pct. 11.2)
5 000(net) 50 000(net)
P4 GAZE OXIDANTE
Gaze oxidante, categoria 1
50 200
P5a LICHIDE INFLAMABILE
— Lichide inflamabile, categoria 1; sau
— Lichide inflamabile categoria 2 sau 3
10 50
Page 30
30
menținute la o temperatură superioară
punctului de fierbere; sau
— Alte lichide cu punct de aprindere
≤ 60 °C, menținute la o temperatură
superioară punctului lor de fierbere (a
se vedea pct. 12)
P5b LICHIDE INFLAMABILE
— Lichide inflamabile de categoria 2 sau
3 în cazul cărora anumite condiții de
procesare, cum ar fi presiune înaltă
sau temperatură ridicată, pot crea
pericole de accidente majore; sau
— Alte lichide cu punct de aprindere
≤ 60 °C în cazul cărora anumite
condiții de procesare, cum ar fi
presiune înaltă sau temperatură
ridicată, pot crea pericole de accidente
majore (a se vedea pct. 12)
50 200
P5c LICHIDE INFLAMABILE
Lichide inflamabile, categoria 2 sau 3,
care nu sunt incluse în P5a și P5b
5 000 50 000
P6a SUBSTANȚE ȘI AMESTECURI
AUTOREACTIVE și PEROXIZI
ORGANICI
Substanțe și amestecuri autoreactive, tipul
A sau B, sau peroxizi organici, tipul A sau
B
10 50
P6b SUBSTANȚE ȘI AMESTECURI
AUTOREACTIVE și PEROXIZI
ORGANICI
Substanțe și amestecuri autoreactive, tipul
C, D, E sau F, sau peroxizi organici, tipul
C, D, E sau F
50 200
P7 LICHIDE ȘI SOLIDE PIROFORICE
Lichide piroforice, categoria 1
50 200
Page 31
31
Solide piroforice, categoria 1
P8 LICHIDE ȘI SOLIDE OXIDANTE
Lichide oxidante, categoria 1, 2 sau 3;
sau
Solide oxidante, categoria 1, 2 sau 3
50 200
Secțiunea „E” –
PERICOLE PENTRU MEDIU
E1 Periculoase pentru mediul acvatic în
categoria acut 1 sau cronic 1
100 200
E2 Periculoase pentru mediul acvatic în
categoria cronic 2
200 500
Secțiunea „O” –
ALTE PERICOLE
O1 Substanțe sau amestecuri cu frază de
pericol EUH014
100 500
O2 Substanțe și amestecuri care în contact
cu apa emit gaze inflamabile, categoria 1
100 500
O3 Substanțe sau amestecuri cu frază de
pericol EUH029
50 200
PARTEA 2
Denumirea substanțelor periculoase
Coloana 1 Numărul
CAS (1)
Coloana
2
Coloana
3
Cantitățile
relevante (în tone)
ale substanțelor
pentru încadrarea
amplasamentelor de
Substanțe periculoase
nivel
inferior
nivel
superior
1. Azotat de amoniu (a se vedea pct. 13)
— 5 000 10 000
2. Azotat de amoniu (a se vedea pct. 14)
— 1 250 5 000
Page 32
32
3. Azotat de amoniu (a se vedea pct. 15)
— 350 2 500
4. Azotat de amoniu (a se vedea pct. 16)
— 10 50
5. Azotat de potasiu (a se vedea pct. 17)
— 5 000 10 000
6. Azotat de potasiu (a se vedea pct. 18)
— 1 250 5 000
7. Pentaoxid de arsen, acid arsenic (V)
și/sau sărurile lor
1303-28-2 1 2
8. Trioxid de arsen, acid arsenos (III) acid
și/sau sărurile lor
1327-53-3 0,1
9. Brom
7726-95-6 20 100
10. Clor
7782-50-5 10 25
11. Compuși de nichel sub formă de pudră
inhalabilă: monoxid de nichel, dioxid de
nichel, sulfură de nichel, disulfură de
trinichel, trioxid de dinichel
— 1
12. Etilenamină
151-56-4 10 20
13. Fluor
7782-41-4 10 20
14. Formaldehidă (concentrație ≥ 90 %)
50-00-0 5 50
15. Hidrogen
1333-74-0 5 50
16. Acid clorhidric (gaz lichefiat)
7647-01-0 25 250
17. Alchili de plumb
— 5 50
18. Gaze lichefiate inflamabile, categoria 1
sau 2 (inclusiv GPL) și gaz natural (a se
vedea pct. 19)
— 50 200
19. Acetilenă
74-86-2 5 50
20. Oxid de etilenă
75-21-8 5 50
21. Oxid de propilenă
75-56-9 5 50
22. Metanol
67-56-1 500 5 000
23. 4, 4′-Metilen-bis (2-cloranilină) și/sau 101-14-4 0,01
Page 33
33
săruri, sub formă de pudră
24. Metilizocianat
624-83-9 0,15
25. Oxigen
7782-44-7 200 2 000
26. 2,4-Toluen di-izocianat
584-84-9 10 100
2,6-Toluen di-izocianat 91-08-7
27. Diclorură de carbonil (fosgen)
75-44-5 0,3 0,75
28. Arsină (hidrogen arsenios)
7784-42-1 0,2 1
29. Fosfină (hidrogen fosforat)
7803-51-2 0,2 1
30. Diclorură de sulf
10545-99-0 1
31. Trioxid de sulf
7446-11-9 15 75
32. Policlordibenzofurani și
policlordibenzodioxine (inclusiv
TCDD), calculate în echivalenți TCDD
(a se vedea pct. 20)
— 0,001
33. Următoarele substanțe cancerigene sau
amestecurile care conțin următorii
agenți cancerigeni în concentrații de
peste 5 % în greutate:
4-Aminodifenil și/sau sărurile acestuia,
Benzotriclorură, benzidină și/sau
sărurile acesteia, di(clormetil)eter,
clormetil-metil-eter, 1,2-dibrometan,
sulfat de dietil, sulfat de dimetil,
clorură de dimetil-carbonil, 1,2-
dibrom-3- clorpropan, 1,2-dimetil-
hidrazină, dimetil-nitrozamină,
triamidă hexametil fosforică, hidrazină,
2-naftilamină și/sau sărurile acesteia,
4-nitrodifenil și 1,3 propansultonă
— 0,5 2
34. Produse petroliere și carburanți
alternativi
(a) benzine și păcure
— 2 500 25 000
Page 34
34
(b) kerosen (inclusiv carburanți
pentru avioane)
(c) distilate de petrol, exclusiv fracția
grea (inclusiv motorină,
combustibil gazos pentru
încălzirea locuințelor și
amestecurile de combustibili
gazoși)
(d) păcură
(e) carburanți alternativi utilizați în
aceleași scopuri și avînd
proprietăți similare în ceea ce
privește inflamabilitatea și
pericolele pentru mediu ca
produsele menționate la literele
(a)-(d)
35. Amoniac anhidru
7664-41-7 50 200
36. Trifluorură de bor
7637-07-2 5 20
37. Acid sulfhidric
7783-06-4 5 20
38. Piperidină
110-89-4 50 200
39. Bis(2-dimetilaminoetil)(metil)amină
3030-47-5 50 200
40. 3-(2-Etil-hexiloxi)propilamină
5397-31-9 50 200
41. Amestecurile (2) de hipoclorit de sodiu
clasificate ca periculoase pentru mediul
acvatic – pericol acut, categoria 1
[H400] care conțin mai puțin de 5 %
clor activ și neclasificate în niciuna
dintre celelalte categorii de pericole din
partea 1 din anexa I.
200 500
42. Propilamină (a se vedea pct. 21)
107-10-8 500 2 000
43. Acrilat de terț-butil (a se vedea pct. 21)
1663-39-4 200 500
44. 2-Metil-3-butenonitril (a se vedea pct. 16529-56-9 500 2 000
Page 35
35
21)
45. Tetrahidro-3,5-dimetil-1,3,5,-tiadiazină-
2-tionă (dazomet) (a se vedea pct. 21)
533-74-4 100 200
46. Acrilat de metil (a se vedea pct. 21)
96-33-3 500 2 000
47. 3-Metilpiridină (a se vedea pct. 21)
108-99-6 500 2 000
48. 1-Bromo-3-cloropropan (a se vedea pct.
21)
109-70-6 500 2 000
1. Substanțele și amestecurile sunt clasificate în conformitate cu Regulamentul
(CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
a amestecurilor.
2. Amestecurile sunt tratate în același mod ca substanțele pure, cu condiția ca
acestea să rămînă în limitele de concentrație stabilite conform proprietăților lor
în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 sau al ultimei sale adaptări la
progresul tehnic, cu excepția cazului în care este precizat, în mod special, un
procentaj din compoziția lor sau este dată o altă descriere.
3. Cantitățile relevante pentru încadrare stabilite mai sus se referă la fiecare
amplasament în parte.
Cantitățile care trebuie luate în considerare pentru aplicarea articolelor
relevante sunt cantitățile maxime prezente sau care ar putea exista la un
moment dat. Substanțele periculoase care se găsesc în cadrul unui amplasament
doar în cantități egale cu sau mai mici de 2 % din cantitatea relevantă pentru
încadrare nu sunt luate în considerare la calcularea cantității totale existente
dacă localizarea lor în cadrul amplasamentului este de așa natură încît să nu
poată provoca un accident major în altă zonă a amplasamentului respectiv.
4. Se aplică, dacă este cazul, următoarele reguli care reglementează însumarea de
substanțe periculoase sau de categorii de substanțe periculoase:
În cazul unui amplasament în care nicio substanță periculoasă individuală nu
este prezentă într-o cantitate mai mare decît sau egală cu cantitățile relevante
pentru încadrare, se aplică următoarea regulă pentru a se stabili dacă
amplasamentul intră sub incidența cerințelor relevante din prezenta directivă.
Prezenta lege se aplică amplasamentelor de nivel superior dacă suma:
q1/QU1 + q2/QU2 + q3/QU3 + q4/QU4 + q5/QU5 + … este mai mare de sau egală cu
1,
unde qx = cantitatea de substanță periculoasă x (sau categoria de substanțe
Page 36
36
periculoase) inclusă în partea 1 sau în partea 2 din prezenta anexă,
iar QUX = cantitatea relevantă pentru încadrare pentru substanța periculoasă sau
categoria x din coloana 3 din partea 1 sau din coloana 3 din partea 2 din
prezenta anexă.
Prezenta lege se aplică amplasamentelor de nivel inferior dacă suma:
q1/QL1 + q2/QL2 + q3/QL3 + q4/QL4 + q5/QL5 + … este mai mare de sau egală cu
1,
unde qx = cantitatea de substanță periculoasă x (sau categoria de substanțe
periculoase) inclusă în partea 1 sau în partea 2 din prezenta anexă,
iar QLX = cantitatea relevantă pentru încadrare pentru substanța periculoasă sau
categoria x din coloana 2 din partea 1 sau din coloana 2 din partea 2 din
prezenta anexă.
Această regulă se utilizează pentru evaluarea pericolelor pentru sănătate,
pericolele fizice și pericolele pentru mediu. Prin urmare, ea trebuie aplicată de
trei ori:
(a) pentru însumarea substanțelor periculoase enumerate în partea 2, care se
încadrează în categoriile de toxicitate acută 1, 2 sau 3 (prin inhalare) sau
STOT SE categoria 1, împreună cu substanțele periculoase care se
încadrează în secțiunea H, rubricile H1-H3 din partea 1;
(b) pentru însumarea substanțelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt
explozivi, gaze inflamabile, aerosoli inflamabili, gaze oxidante, lichide
inflamabile, substanțe și amestecuri autoreactive, peroxizi organici, lichide
și solide piroforice, lichide și solide oxidante, împreună cu substanțele
periculoase care se încadrează la secțiunea P, rubricile P1-P8 din partea 1;
(c) pentru însumarea substanțelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt
încadrate ca periculoase pentru mediul acvatic, toxicitate acută categoria 1,
toxicitate cronică categoria 1 sau 2, împreună cu substanțele periculoase
care se încadrează la secțiunea E, rubricile E1-E2 din partea 1.
Dispozițiile relevante din prezenta lege se aplică dacă oricare dintre sumele
obținute prin calculele menționate la litera (a), (b) sau (c) este mai mare de sau
egală cu 1.
5. În cazul substanțelor periculoase care nu intră sub incidența Regulamentului
(CE) nr. 1272/2008, inclusiv deșeuri, dar care totuși sunt prezente sau sunt
susceptibile de a fi prezente într-un amplasament și care au sau ar putea avea,
în condițiile constatate în amplasament, proprietăți echivalente în ceea ce
privește potențialul de accidente majore, acestea sunt, în mod provizoriu,
atribuite categoriei sau substanței periculoase nominalizate cea mai apropiată
Page 37
37
care intră în domeniul de aplicare a prezentei legi.
6. În cazul substanțelor periculoase cu proprietăți care pot conduce la mai multe
clasificări, în scopurile prezentei legi, se aplică cantitățile relevante pentru
încadrare cele mai mici. Cu toate acestea, în vederea aplicării regulii de la pct.
4, trebuie utilizată cantitatea relevantă pentru încadrare cea mai redusă pentru
fiecare grup din categoriile de la pct. 4 literele (a), (b) și (c) corespunzătoare
clasificării respective.
7. Substanțele periculoase care se încadrează în Toxicitate acută, categoria 3 pe
cale orală (H 301) sunt înscrise la rubrica H2 TOXICITATE ACUTĂ, în cazul
în care nici clasificarea de toxicitate acută prin inhalare, nici clasificarea de
toxicitate acută pe cale cutanată nu pot fi stabilite, de exemplu din cauza lipsei
de date concludente privind toxicitatea prin inhalare și pe cale cutanată.
8. Clasa de pericol explozivi include produse explozive [a se vedea secțiunea 2.1
din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008]. În cazul în care cantitatea de
substanță explozivă sau de amestec conținută în produs este cunoscută, această
cantitate este luată în considerare în sensul prezentei directive. În cazul în care
cantitatea de substanță sau de amestec exploziv conținută în produs nu este
cunoscută, atunci, în sensul prezentei directive, întreg produsul este considerat
a fi exploziv.
9. Testarea proprietăților explozive ale substanțelor și amestecurilor este necesară
doar în cazul în care procedura de depistare în conformitate cu apendicele 6
partea 3 a Recomandărilor ONU privind transportul mărfurilor periculoase,
Manual de teste și criterii (Manualul ONU de teste și criterii) (3) identifică
substanța sau amestecul ca putînd avea proprietăți explozive.
10. În cazul în care explozivii din diviziunea 1.4 sunt neambalați sau reambalați,
aceștia sunt incluși în categoria P1a, cu excepția cazului în care se arată că
pericolele corespund încă diviziunii 1.4, în conformitate cu Regulamentul
(CE) nr. 1272/2008.
1111. Aerosolii inflamabili se clasifică în conformitate cu Directiva 75/324/CEE
a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre
referitoare la generatoarele de aerosoli (4) („Directiva referitoare la
generatoarele de aerosoli”). Aerosolii „extrem de inflamabili” și „inflamabili”
din Directiva 75/324/CEE corespund aerosolilor inflamabili din categoria 1
sau, respectiv, 2 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
Pentru a utiliza această categorie, trebuie să se dovedească prin
documentație că generatorul de aerosoli nu conține gaze inflamabile din
categoria 1 sau 2 și nici lichide inflamabile din categoria 1.
Page 38
38
12. Conform punctului 2.6.4.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008,
lichidele cu un punct de aprindere de peste 35 °C nu este necesar să fie
clasificate în categoria 3 dacă s-au obținut rezultate negative la testul susținut
de combustibilitate L.2 partea III secțiunea 32 din Manualul ONU de teste și
criterii. Acest lucru nu este, totuși, valabil în condiții aparte, cum ar fi
temperaturi sau presiuni ridicate, și, prin urmare, astfel de lichide sunt incluse
la această rubrică.
13. Azotat de amoniu (5 000/10 000): îngrășăminte capabile de o descompunere
autoîntreținută
Se aplică îngrășămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu
(îngrășămintele complexe/compuse conțin amestecuri de azotat de amoniu cu
fosfat și/sau potasă) care sunt capabile de descompunere autoîntreținută
conform testului Trough al ONU (a se vedea Manualul ONU de teste și
criterii, partea III subsecțiunea 38.2) și în care conținutul de azot datorat
azotatului de amoniu este:
- - cuprins între 15,75 % (5) și 24,5 % (
6) din greutate și cu cel mult de
0,4 % din totalul de materii combustibile/organice sau care
îndeplinesc cerințele din anexa III-2 la Regulamentul (CE)
nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13
octombrie 2003 privind îngrășămintele (7);
- - 15,75 % din greutate sau mai puțin și fără limite de concentrație
pentru materialele combustibile.
14. Azotat de amoniu (1 250/5 000): calitatea de îngrășămînt
Se aplică îngrășămintelor strict pe bază de azotat de amoniu și îngrășămintelor
complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu care îndeplinesc cerințele din
anexa III-2 la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 și în care conținutul de azot
datorat azotatului de amoniu este:
- peste 24,5 % din greutate, cu excepția amestecurilor de îngrășăminte strict
pe bază de azotat de amoniu, cu dolomită, calcar și/sau carbonat de calciu
cu o puritate de minimum 90 %;
- peste 15,75 % din greutate pentru amestecurile de azotat de amoniu și sulfat
de amoniu;
- peste 28 % (8) din greutate, pentru amestecurile de îngrășăminte strict pe
bază de azotat de amoniu, cu dolomită, calcar și/sau carbonat de calciu cu o
puritate de minimum 90 %.
Page 39
39
15. Azotat de amoniu (350/2 500): calitate tehnică
Se aplică azotatului de amoniu și amestecurilor de azotat de amoniu, în care
conținutul de azot, datorat azotatului de amoniu, este:
- între 24,5 % și 28 % din greutate și care nu conțin mai mult de 0,4 %
substanțe combustibile;
- peste 28 % din greutate și care nu conțin mai mult de 0,2 % substanțe
combustibile.
De asemenea, se aplică la soluțiile apoase de azotat de amoniu în care
concentrația de azotat de amoniu este de peste 80 % din greutate.
16. Azotat de amoniu (10/50): materii „off-specs” (neconforme cu specificațiile)
și îngrășăminte care nu trec testul de detonare
Se aplică:
- materiilor refuzate în procesul de fabricație și azotatului de amoniu și
amestecurilor de azotat de amoniu, îngrășămintelor strict pe bază de azotat
de amoniu și îngrășămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de
amoniu menționate în notele 14 și 15 care sunt înapoiate sau au fost
înapoiate de utilizatorul final unui fabricant, unei instalații de depozitare
temporară sau de reprelucrare pentru refabricare, reciclare sau tratare în
scopul utilizării în condiții de securitate, deoarece nu mai îndeplinesc
specificațiile din notele 14 și 15;
- îngrășămintelor prevăzute în pct. 13 prima liniuță și în pct. 14 la prezenta
anexă, care nu îndeplinesc cerințele din anexa III-2 la Regulamentul (CE)
nr. 2003/2003.
17. Azotat de potasiu (5 000/10 000)
Se aplică acelor îngrășăminte compuse pe bază de azotat de potasiu (sub
formă perlată/de granule) care au aceleași proprietăți periculoase ca azotatul
de potasiu pur.
18. Azotat de potasiu (1 250/5 000)
Se aplică acelor îngrășăminte compuse pe bază de azotat de potasiu (sub
formă cristalină) care au aceleași proprietăți periculoase ca azotatul de
potasiu pur.
19. Biogaz îmbogățit
În scopul aplicării prezentei directive, biogazul îmbogățit poate fi clasificat
la rubrica 18 din anexa I partea 2 atunci cînd a fost prelucrat în conformitate
Page 40
40
cu standardele aplicabile biogazului purificat și îmbogățit, asigurînd o
calitate echivalentă cu cea a gazului natural, inclusiv în ceea ce privește
conținutul de metan, și care are o cantitate maximă de oxigen de 1 %.
20. Policlordibenzofurani și policlordibenzodioxine
Cantitățile de policlordibenzofurani și de policlordibenzodioxine se
calculează folosind următorii factori:
OMS 2005 TEF
2,3,7,8-TCDD 1 2,3,7,8-TCDF 0,1
1,2,3,7,8-PeCDD 1 2,3,4,7,8-PeCDF 0,3
1,2,3,7,8-PeCDF 0,03
1,2,3,4,7,8-HxCDD 0,1
1,2,3,6,7,8-HxCDD 0,1 1,2,3,4,7,8-HxCDF 0,1
1,2,3,7,8,9-HxCDD 0,1 1,2,3,7,8,9-HxCDF 0,1
1,2,3,6,7,8-HxCDF 0,1
1,2,3,4,6,7,8-HpCDD 0,01 2,3,4,6,7,8-HxCDF 0,1
OCDD 0,0003 1,2,3,4,6,7,8-HpCDF 0,01
1,2,3,4,7,8,9-HpCDF 0,01
OCDF 0,0003
(T = tetra, P = penta, Hx = hexa, Hp = hepta, O = octa)
Referință – Van den Berg et al: Reevaluarea factorilor de echivalență toxică
pentru oameni și mamifere ai dioxinelor și compușilor de tipul dioxinelor a
Organizației Mondiale a Sănătății din 2005
21. În cazul în care această substanță periculoasă se încadrează la categoria P5a
lichide inflamabile sau P5b lichide inflamabile, se aplică cele mai reduse
cantități relevante pentru încadrare, în sensul prezentei directive.
(1) Numărul CAS este menționat doar indicativ.
(2) Cu condiția ca amestecul, în absența hipocloritului de sodiu, să nu fie clasificat ca periculos
pentru mediul acvatic – pericol acut, categoria 1 [H400].
Page 41
41
(3) Mai multe orientări cu privire la renunțarea la testare pot fi găsite în descrierea metodei
A.14, a se vedea Regulamentul (CE) nr. 440/2008 al Comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a
metodelor de testare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European
și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor
chimice (REACH) (JO L 142, 31.5.2008, p. 1)
(4) JO L 147, 9.6.1975, p. 40.
(5) Un conținut de azot de 15,75 % din greutate datorat azotatului de amoniu corespunde unui
procent de 45 % de azotat de amoniu.
(6) Un conținut de azot de 24,5 % din greutate datorat azotatului de amoniu corespunde unui
procent de 70 % de azotat de amoniu.
(7) JO L 304, 21.11.2003, p. 1.
(8) Un conținut de azot de 28 % din greutate datorat azotatului de amoniu corespunde unui
procent de 80 % de azotat de amoniu.
Page 42
42
Anexa nr. 2
Date şi informaţii minime ce trebuie cuprinse în documentul care prezintă
punerea în aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore (PPAM)
prevăzută la art. 7
PPAM trebuie să fie elaborată astfel încît să asigure un nivel ridicat de
protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să fie proporţională cu pericolele de
accidente majore prezente pe amplasament şi trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele:
1. politica, principii de acţiune şi obiective globale ale operatorului privind
prevenirea accidentelor majore;
2. informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării
amplasamentului în vederea prevenirii accidentelor majore, conform anexei
nr. 4;
3. prezentarea mediului în care este localizat amplasamentul;
4. descrierea instalaţiilor relevante, activităţilor, proceselor şi substanţelor
prezente pe amplasament;
5. identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de prevenire;
6. măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui
accident major.
Page 43
43
Anexa nr. 3
Minimul de date și informații ce trebuie cuprinse în raportul de securitate
menționat la articolul 9
1. Informații asupra sistemului de management și asupra organizării
amplasamentului în vederea prevenirii accidentelor majore.
Aceste informații trebuie să cuprindă elementele indicate în anexa nr. 2 și 4.
2. Prezentarea mediului în care este localizat amplasamentul:
(a) descrierea amplasamentului și a mediului acestuia, inclusiv localizarea
geografică, condițiile meteorologice, geologice, hidrografice și, dacă este
necesar, istoricul acestuia;
(b) identificarea instalațiilor și a altor activități ale amplasamentului care ar
putea prezenta un pericol de accident major;
(c) pe baza informațiilor disponibile, identificarea amplasamentelor învecinate,
precum și a siturilor care nu intră în domeniul de aplicare a prezentei
directive, zone și amenajări care ar putea genera sau crește riscul sau
consecințele unui accident major și ale unor efecte domino;
(d) descrierea zonelor în care poate avea loc un accident major.
3. Descrierea instalației:
(a) descrierea activităților și a produselor principale ale acelor părți ale
amplasamentului care sunt importante din punctul de vedere al securității,
al surselor de risc de accident major și al condițiilor în care un astfel de
accident major poate surveni, alături de o descriere a măsurilor preventive
propuse;
(b) descrierea proceselor, în special a metodelor de operare, luînd în
considerare, atunci cînd este cazul, informațiile disponibile privind cele
mai bune practici;
(c) descrierea substanțelor periculoase:
(i) inventarul substanțelor periculoase, care să cuprindă:
- identificarea substanțelor periculoase: denumire chimică, număr
CAS, denumirea conform nomenclatorului IUPAC;
- cantitatea maximă de substanțe periculoase care există în
amplasament sau care ar putea exista;
(ii) caracteristicile fizice, chimice, toxicologice și menționarea pericolelor,
atît imediate, cît și pe termen lung, pentru sănătatea umană și pentru
mediu;
(iii) comportamentul fizic și chimic în condiții normale de utilizare sau în
Page 44
44
condiții previzibile de accident.
4. Identificarea și analiza riscurilor de accidente și metodele de prevenire:
(a) descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore și
probabilitatea producerii acestora sau condițiile în care acestea se produc,
inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol în declanșarea
fiecăruia dintre aceste scenarii, fie că aceste cauze sunt interne sau externe
instalației; inclusiv, în special:
(i) cauze operaționale;
(ii) cauze externe, precum cele legate, de exemplu, de efectele domino, de
situri care nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive, de
zone și amenajări care ar putea genera sau crește riscul sau
consecințele unui accident major;
(iii) naturale, de exemplu cutremure sau inundații;
(b) evaluarea magnitudinii și severității consecințelor accidentelor majore
identificate, inclusiv hărți, imagini sau, dacă este cazul, descrieri
echivalente care prezintă zonele care ar putea fi afectate de astfel de
accidente generate de amplasament;
(c) analiza accidentelor și incidentelor din trecut, cu aceleași substanțe și
procese utilizate, luarea în considerare a experienței acumulate, precum și
referința explicită la măsurile specifice luate pentru a preveni astfel de
accidente;
(d) descrierea parametrilor tehnici și a echipamentului utilizat pentru
securitatea instalațiilor.
5. Măsuri de protecție și de intervenție pentru limitarea consecințelor unui
accident major:
(a) descrierea echipamentului instalat în cadrul amplasamentului pentru
limitarea consecințelor accidentelor majore pentru sănătatea umană și
mediu, care include, de exemplu, sisteme de detecție/de protecție,
dispozitive tehnice pentru limitarea volumului emisiilor accidentale,
inclusiv pulverizatoare de apă, perdele de vapori, cuve de retenție de
urgență sau vase de colectare, ventile de blocare, sisteme de inertizare,
amenajări pentru reținerea apei de incendiu;
(b) oorganizarea alertării și a intervenției;
(c) descrierea resurselor interne sau externe care pot fi mobilizate;
(d) descrierea tuturor măsurilor tehnice și netehnice relevante pentru
reducerea impactului unui accident major.
Page 45
45
Anexa nr. 4
Informațiile prevăzute la articolul 7 alineatul (6) și articolul 9 privind
sistemul de management al securității și organizarea amplasamentelor în
vederea prevenirii accidentelor majore
În scopul punerii în aplicare a sistemului operatorului de management al
securității, se ține seama de următoarele elemente:
(a) sistemul de management al securității trebuie să fie proporțional cu pericolele,
activitățile industriale și complexitatea organizării în cadrul amplasamentului
și să se bazeze pe evaluarea riscurilor. Acesta ar trebui să includă partea din
sistemul de management general care conține structura organizatorică,
responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru
stabilirea și punerea în aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore
(PPAM);
(b) în cadrul sistemului de management al securității sunt abordate următoarele
aspecte:
(i) organizare și personal — rolurile și responsabilitățile personalului implicat
în managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizației,
împreună cu măsurile de sensibilizare în ceea ce privește necesitatea unei
îmbunătățiri permanente. Identificarea nevoilor de instruire ale acestui
personal și furnizarea instruirii astfel identificate. Implicarea angajaților și
a personalului subcontractat care lucrează în cadrul amplasamentului care
prezintă importanță din punctul de vedere al securității;
(ii) identificarea și evaluarea pericolelor majore – adoptarea și punerea în
aplicare a unor proceduri care permit identificarea sistematică a
pericolelor majore care decurg din operarea normală și anormală, inclusiv
pentru activitățile subcontractate, atunci cînd este cazul, precum și
evaluarea probabilității producerii și a severității acestora;
(iii) controlul exploatării – adoptarea și punerea în aplicare de proceduri și
instrucțiuni pentru exploatarea în condiții de securitate, inclusiv
întreținerea instalației, a proceselor, a echipamentului, și pentru
gestionarea alarmelor și opririle temporare; luarea în considerare a
informațiilor disponibile privind cele mai bune practici de monitorizare și
control, în scopul reducerii riscului de defectare a sistemului; gestionarea
și controlul riscurilor legate de echipamentul învechit aflat în cadrul
amplasamentului și de coroziune; inventarierea echipamentului din
cadrul amplasamentului, strategia și metodologia de monitorizare și
Page 46
46
control al stării echipamentului, acțiuni ulterioare corespunzătoare și
orice măsură necesară de soluționare a problemelor;
(iv) managementul schimbărilor – adoptarea și punerea în aplicare a
procedurilor de planificare a modificărilor aduse unor instalații, procese
sau suprafețe de depozitare sau a proiectării de noi instalații, procese sau
suprafețe de depozitare;
(v) planificarea pentru situații de urgență – adoptarea și punerea în aplicare a
procedurilor vizînd identificarea urgențelor previzibile prin analiză
sistematică, în vederea pregătirii, testării și revizuirii planurilor de urgență
pentru a răspunde unor astfel de situații de urgență și pentru a asigura
instruire specifică pentru personalul vizat. Această instruire se asigură
întregului personal care lucrează în cadrul amplasamentului, inclusiv
personalului subcontractat relevant;
(vi) monitorizarea performanțelor – adoptarea și punerea în aplicare de
proceduri pentru o evaluare permanentă a conformității cu obiectivele
stabilite de operator în cadrul PPAM și al sistemului său de management
al securității și aplicarea unor mecanisme de investigare și de corecție în
caz de neconformitate. Procedurile trebuie să vizeze sistemul
operatorului de raportare a accidentelor majore sau a „evenimentelor la
limita de producere a unui accident”, în special cele care implică eșecul
măsurilor de protecție, precum și investigarea acestora și monitorizarea
pe baza experienței acumulate. Procedurile ar putea include, de
asemenea, indicatori de performanță, cum ar fi indicatori de performanță
în domeniul securității (SPI) și/sau alți indicatori relevanți;
(vii) audit și revizuire – adoptarea și punerea în aplicare a unor proceduri de
evaluare sistematică și periodică a PPAM și a eficacității și caracterului
corespunzător al sistemului de management al securității; examinarea
documentată a performanței politicii și sistemului de management al
securității și actualizarea acestuia de către conducere, inclusiv luarea în
considerare și încorporarea modificărilor necesare indicate în urma
auditului și revizuirii.
Page 47
47
Anexa nr. 5
Date și informații ce trebuie incluse în planurile de urgență menționate la
articolul 11
1. Planurile de urgență interne:
(a) numele sau funcțiile persoanelor autorizate să declanșeze proceduri de
urgență și persoana responsabilă pentru coordonarea la fața locului a
acțiunii de atenuare a efectelor;
(b) numele sau funcția persoanei care are responsabilitatea de a menține
legătura cu autoritatea responsabilă pentru planul de urgență extern;
(c) în cazul condițiilor sau al evenimentelor previzibile care ar putea avea o
contribuție semnificativă la declanșarea unui accident major, o descriere a
acțiunilor care trebuie întreprinse pentru a menține sub control aceste
condiții sau evenimente și pentru a limita consecințele acestora, inclusiv o
descriere a echipamentului de protecție și a resurselor disponibile;
(d) măsuri în vederea limitării riscurilor pentru persoanele aflate în cadrul
amplasamentului, inclusiv informații despre modul în care se face
avertizarea, precum și acțiunile pe care trebuie să le întreprindă personalul
după avertizare;
(e) măsuri de avertizare rapidă cu privire la incident a autorității responsabile
pentru declanșarea planului de urgență extern, tipul de informații care
trebuie cuprinse în avertizarea inițială și măsurile pentru furnizarea unor
informații mai detaliate de îndată ce acestea devin disponibile;
(f) atunci cînd este necesar, măsuri pentru formarea personalului în vederea
sarcinilor pe care va trebui să le îndeplinească și, dacă este cazul, pentru
coordonarea cu serviciile de urgență din afara sitului;
(g) măsuri pentru acordarea de sprijin prin acțiuni de atenuare a efectelor în
exteriorul amplasamentului.
2. Planurile de urgență externe:
(a) numele sau funcțiile persoanelor autorizate să declanșeze proceduri de
urgență și ale persoanelor autorizate pentru conducerea și coordonarea
acțiunilor în exteriorul amplasamentului;
(b) măsuri pentru primirea unor avertizări rapide cu privire la incidente,
precum și pentru procedurile de alertă și de intervenție;
(c) măsuri pentru coordonarea resurselor necesare pentru punerea în aplicare a
Page 48
48
planului de urgență extern;
(d) măsuri pentru acordarea de sprijin prin acțiuni de atenuare a efectelor în
interiorul amplasamentului;
(e) măsuri pentru acțiuni de atenuare a efectelor în exteriorul amplasamentului,
inclusiv răspunsurile la scenarii de accidente majore, astfel cum sunt
prevăzute în raportul de securitate, și luînd în considerare posibilele efecte
domino, inclusiv ale celor cu impact asupra mediului;
(f) măsuri pentru punerea la dispoziția publicului, precum și a oricăror
amplasamente învecinate sau situri care nu intră în domeniul de aplicare a
prezentei legi, în conformitate cu articolul 8, de informații specifice
referitoare la accident și la conduita care ar trebui să fie adoptată;
(g) măsuri pentru furnizarea de informații către serviciile de urgență ale
statelor învecinate, în cazul în care se produce un accident major cu
posibile consecințe transfrontaliere.
Page 49
49
Anexa nr. 6
Elemente de informații ce trebuie comunicate publicului conform
dispozițiilor articolului 13 alineatul (1) și ale articolului 13 alineatul (2) litera
(a)
PARTEA 1
Pentru toate amplasamentele care intră sub incidența prezentei directive:
1. numele sau denumirea comercială a operatorului și adresa completă a
amplasamentului respectiv;
2. confirmarea faptului că amplasamentul intră sub incidența reglementărilor
și/sau a dispozițiilor administrative de punere în aplicare a prezentei directive și
că notificarea prevăzută la articolul 6 alineatul (1) sau raportul de securitate
prevăzut la articolul 9 alineatul (1) au fost înaintate autorității competente;
3. explicarea, în termeni simpli, a activității sau a activităților desfășurate în
cadrul amplasamentului;
4. denumirile comune sau, în cazul substanțelor periculoase cuprinse în partea 1 a
anexei 1, denumirile generice sau categoria generală de periculozitate a
substanțelor periculoase relevante din cadrul amplasamentului care ar putea
provoca un accident major, indicîndu-se în termeni simpli principalele lor
caracteristici periculoase;
5. informații generale cu privire la modalitățile de avertizare a publicului
interesat, dacă este necesar; informații corespunzătoare cu privire la conduita
potrivită în cazul unui accident major sau indicarea locului în care informațiile
respective pot fi accesate electronic;
6. data ultimei vizite efectuate pe sit, în conformitate cu articolul 19 alineatul (4),
sau indicarea locului în care informațiile respective pot fi accesate electronic;
informații cu privire la locul unde este posibil să se obțină, la cerere, informații
mai detaliate despre control și planul controalelor, sub rezerva dispozițiilor
articolului 21;
7. detalii privind sursele de unde se pot obține mai multe informații relevante, sub
rezerva cerințelor de la articolul 21.
PARTEA 2
Pentru amplasamentele de nivel superior, în plus față de informațiile
menționate în partea 1 din prezenta anexă:
1. informații generale cu privire la natura pericolelor de accident major,
inclusiv cu privire la efectele lor potențiale asupra sănătății umane și asupra
Page 50
50
mediului și detalii succinte privind principalele tipuri de scenarii de
accidente majore și măsurile de control pentru gestionarea acestora;
2. confirmarea faptului că operatorul are obligația de a lua măsuri
corespunzătoare în cadrul amplasamentului, în special menținerea legăturii
cu serviciile de intervenție în caz de urgență, pentru a acționa în caz de
accidente majore și pentru a minimaliza efectele acestora;
3. informații corespunzătoare din planul de urgență extern elaborat pentru a
face față oricăror efecte în afara amplasamentului, în urma unui accident.
Acestea ar trebui să includă recomandarea de a se urma toate instrucțiunile
și de a se răspunde la toate solicitările din partea serviciilor de intervenție în
caz de urgență în timpul unui accident;
4. acolo unde este cazul, se indică dacă amplasamentul se află în apropierea
teritoriului unui alt stat și dacă există posibilitatea unui accident major cu
efecte transfrontaliere în conformitate cu Convenția Comisiei Economice a
Organizației Națiunilor Unite pentru Europa privind efectele transfrontaliere
ale accidentelor industriale.
Page 51
51
Anexa nr. 7
Criterii de notificare a unui accident major către alte state conform
dispozițiilor articolului 17 alineatul (1)
I. Orice accident major care intră sub incidența punctului 1 sau care are cel puțin
una dintre consecințele descrise la punctele 2-5 trebuie notificat Comisiei
Europene.
1. Substanțele periculoase implicate
Orice incendiu sau explozie sau evacuare accidentală a unei substanțe periculoase
care implică o cantitate de cel puțin 5 % din cantitatea relevantă pentru încadrare
stabilită în coloana 3 din partea 1 sau în coloana 3 din partea 2 din anexa I.
2. Vătămarea persoanelor sau daune asupra proprietății imobiliare:
(a) un deces;
(b) rănirea a șase persoane din interiorul amplasamentului și spitalizarea acestora
pentru cel puțin 24 de ore;
(c) spitalizarea unei persoane din afara amplasamentului pentru cel puțin 24 de
ore;
(d) locuință (locuințe) din afara amplasamentului deteriorată (deteriorate) și
inutilizabilă (inutilizabile) ca urmare a accidentului;
(e) evacuarea sau izolarea unor persoane pentru mai mult de 2 ore (persoane ×
ore): valoarea trebuie să fie de minimum 500;
(f) întreruperea serviciilor de furnizare a apei potabile, electricității, gazului sau
telecomunicațiilor pentru mai mult de două ore (persoane × ore): valoarea
trebuie să fie de minimum 1 000.
3. Efecte dăunătoare imediate asupra mediului:
(a) daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre:
(i) 0,5 ha sau mai mult dintr-un habitat cu valoare ecologică sau de
conservare, protejat prin lege;
(ii) 10 ha sau mai mult dintr-un habitat mai extins, incluzînd teren agricol;
(b) daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de apă curgătoare
sau marine:
Page 52
52
(i) 10 km sau mai mult dintr-un rîu sau canal;
(ii) 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz;
(iii) 2 ha sau mai mult dintr-o deltă;
(iv) 2 ha sau mai mult dintr-o zonă de coastă sau din mare;
(c) daune semnificative asupra unui acvifer sau asupra apelor subterane:
1 ha sau mai mult.
4. Daune asupra proprietății:
(a) daune asupra proprietății din interiorul amplasamentului: cel puțin
2 000 000 EUR;
(b) daune asupra proprietății din afara amplasamentului: cel puțin 500 000 EUR.
5. Daune transfrontaliere
Orice accident major care implică în mod direct o substanță periculoasă care
conduce la efecte în afara teritoriului statului membru respectiv.
II. Accidente sau „evenimente la limita de producere a unui accident” pe care
statele învecinate le consideră ca prezentînd un interes tehnic special pentru
prevenirea accidentelor majore și pentru limitarea consecințelor acestora și care
nu îndeplinesc criteriile cantitative de mai sus ar trebui să fie notificate Comisiei.
Page 53
1
Nota informativă
la proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea
proiectului de Lege privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase
1. Denumirea autorului şi a participanţilor la elaborarea proiectului
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat
proiectul de hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de Lege
privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe
periculoase, în scopul creării cadrului legal de reglementare a măsurilor și
stabilirea unui sistem de control și prevenire a pericolelor de accidente majore în
care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi de limitare a consecinţelor
acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.
În acest sens, a fost elaborat Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului nr. 173 din 01 august 2018 cu privire la crearea Grupului de
lucru interministerial, responsabil pentru elaborarea și promovarea legislației în
domeniul controlului pericolelor de accidente majore, care implică substanțe
periculoase.
Direcţiile principale reflectate în proiectul actului normativ sunt:
desemnarea autorităților competente, instituirea mecanismelor eficiente de
coordonare între autorități și crearea sistemelor de notificare cu privire la unitățile
Seveso, de prevenire și raportare a accidentelor majore.
2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi
finalităţile urmărite
Accidentele chimice au adesea consecințe grave, chiar devastatoare. Cele
mai cunoscute accidente, cum ar fi Seveso, Bhopal, Schweizerhalle, Enschede,
Toulouse și Buncefield au cauzat pierderi însemnate de vieți omenești și au
determinat costuri de miliarde de euro. Legislația Seveso vizează prevenirea și
pregătirea pentru a face față accidentelor, precum și experiența acumulată ca
urmare a producerii acestora.
Prezentul proiect de Lege transpune prevederile Directivei 2012/18/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 04 iulie 2012 privind controlul
pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare
și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene L197/1 din 24.07.2012). Aceasta are drept scop prevenirea
accidentelor majore care implică mari cantități de substanțe periculoase (sau
amestecuri ale acestora), enumerate în anexa I a Directivei, și limitarea
consecințelor unor astfel de accidente pentru sănătatea umană și mediu. Directiva
prezintă o abordare graduală a nivelului de control, cu cât cantitățile de substanțe
sunt mai mari, astfel, cu atât sunt mai stricte normele.
Necesitatea elaborării proiectului actului normativ și transpunerii Directivei
2012/18/UE (Seveso III, care înlocuiește Directiva 96/82/CE – Seveso II, abrogată
la 4 iulie 2012) este specificată în Acordul de Asociere între Republica Moldova,
pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
Page 54
2
şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr. 112 din
02.07.2014. Anexa XI la Capitolul 16 „Mediul înconjurător” al acestuia prevede
aplicarea următoarelor dispoziţii ale Directivei:
- adoptarea legislaţiei naţionale și desemnarea autorităţii (autorităţilor)
competente;
- instituirea unor mecanisme eficiente de coordonare între autorităţile relevante;
- crearea unor sisteme de primire a notificărilor cu privire la unităţile Seveso
relevante și de raportare a accidentelor majore (art. 6, 14 și 15).
Prin urmare, Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de
Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017–2019,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016, cu modificările si
completările ulterioare, conține acțiunea LT10. Act nou. Proiect de lege privind
controlul asupra pericolelor de accidente majore care implică substanțe
periculoase, cu termen de realizare trimestrul IV, 2019 (Lege intrată în vigoare).
Totodată, necesitatea transpunerii Directivei sus-menționate a fost discutată
în cadrul ședințelor Comitetului de Asociere RM – UE în configuraţia comerț și
şedinţelor Sub-Comitetului de Asociere RM-UE „Energie, transport, mediu,
acţiuni climatice şi protecţie civilă” care au avut loc în anii 2015, 2016 și 2017,
unde reprezentanții Uniunii Europene au recomandat Ministerului să ia în
considerare noile reglementări aprobate recent de UE și elaborarea noului proiect
de Lege.
În același context, Hotărârea Parlamentului nr.1546-XII din 23 iunie 1993
prin care Republica Moldova a aderat la Convenţia privind efectele transfrontiere
ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992) prevede măsuri privind
prevenirea, pregătirea și răspunsul la accidentele industriale care pot avea efecte
transfrontaliere, precum și măsuri privind cooperarea internațională în acest
domeniu. Accidentele majore pot avea consecințe dincolo de frontiere, iar costurile
de mediu și cele economice ale unui accident nu sunt suportate doar de către
amplasamentul afectat, ci și de către statele vecine. Fiind parte la Convenţie, statul
nostru trebuie să pună în aplicare prevederile acesteia și să ia măsurile necesare
pentru a proteja populația şi mediul înconjurător împotriva accidentelor industriale
prin prevenirea, pe cît posibil, a unor astfel de accidente, prin reducerea frecvenţei
şi prin atenuarea consecinţelor acestora. Prin urmare, este necesar stabilirea și
punerea în aplicare a măsurilor de securitate și de reducere a riscurilor, pentru a se
evita eventualele accidente, care pot avea efecte transfrontaliere, pentru a se reduce
pericolul producerii unor astfel de accidente și pentru a minimiza consecințele în
cazul producerii lor, ceea ce ar permite asigurarea unui nivel ridicat de protecție.
Cauza înlocuirii Directivei 96/82/CE – Seveso II (abrogată la 4 iulie 2012)
cu Directiva Seveso III este alinierea la noul Regulament European privind
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor chimice şi amestecurilor (CLP
1272/2008/CE), bazat pe Sistemul Global Armonizat al Naţiunilor Unite de
clasificare și etichetare al produselor chimice (GHS al ONU) care urmează a fi
transpus integral în legislația națională.
Page 55
3
Așadar, o altă condiție ce a impus elaborarea proiectului de act normativ
vine din necesitatea alinierii domeniului de aplicare la noua clasificare
internațională a substanțelor și amestecurilor conform Sistemului global armonizat
(GHS).
Regulamentul CLP este obligatoriu din punct de vedere juridic în toate
statele membre a Uniunii Europene și se aplică direct tuturor sectoarelor
industriale. Acesta impune producătorilor, importatorilor sau utilizatorilor din aval
de substanțe sau amestecuri să își clasifice, eticheteze și ambaleze substanțele
chimice periculoase în mod corespunzător înainte de a le introduce pe piață. Unul
dintre principalele obiective ale CLP este de a determina dacă o substanță sau un
amestec prezintă proprietăți, care conduc la clasificarea ca produs periculos. În
acest context, clasificarea constituie punctul de plecare pentru comunicarea
eventualelor pericole. Atunci când informațiile relevante (de exemplu datele
toxicologice) cu privire la o substanță sau un amestec îndeplinesc criteriile de
clasificare din CLP, pericolele pe care le prezintă acestea sunt identificate prin
atribuirea unei anumite clase și categorii de pericol. Clasele de pericol din CLP
acoperă pericolele fizice, pentru sănătate, pentru mediu și suplimentare.
Totodată, conform Directivei, în proiect se includ așa cerințe noi, ca:
responsabilizarea maximă a operatorului de amplasament Seveso, informarea şi
participarea publicului, sistemul de controale în comun și accesul publicului la
justiţie. O altă prevedere este obligaţia pentru operator de a furniza date referitor la
efectul domino și amenajarea teritorială. În același timp proiectul nou prevede
integrarea/coordonarea în temeiul Legii nr. 86 din 29 mai 2014 privind evaluarea
impactului asupra mediului și Legii nr. 11 din 02 martie 2017 privind evaluarea
strategică de mediu, pentru a evita duplicarea evaluărilor și consultărilor și
minimizarea impactului asupra activității de întreprinzător.
Finalitatea urmărite prin adoptarea proiectului de Lege privind controlul
pericolelor de accidentă majore care implică substanțe periculoase, este stabilirea
prevederilor pentru a asigura că, nivelul existent de protecție a sănătății umane și
mediului este menținut și va fi îmbunătățit în continuare. Aceste prevederi vor fi
realizate prin reducerea sarcinilor administrative inutile, raționalizarea sau
simplificarea acestora, prin aplicarea unui mecanism transparent, care va stabili
acţiunile concrete ale operatorului și responsabilizarea acestuia, cu condiția ca
securitatea, protecția mediului și sănătatea umană să nu fie compromise.
În același timp, noile prevederi vor fi clare, coerente și ușor de înțeles pentru
a îmbunătăți punerea în aplicare a forței executorii, menținînd la nivelul cel puțin
egal sau crescând nivelul de protecție a sănătății umane și a mediului.
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca
scop armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Actul comunitar, transpus în proiectul de Lege propus este Directiva
2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 04 iulie 2012 privind
controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de
modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului; numărul
actului: OJ L197/1; data publicării: 24.07.2012.
Page 56
4
Intervenția rezultă din angajamentele asumate de Republica Moldova în
baza Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.
Actul stabilește norme pentru prevenirea accidentelor majore care implică
substanțe periculoase și pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății
umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe
întreg teritoriul țării, într-o manieră consecventă și eficace.
A fost elaborat tabelul de concordanță la proiectul de Lege privind controlul
pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, care este
parțial compatibil cu prevederile Directivei 2012/18/UE a Parlamentului European
și a Consiliului din 04 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase.
Nu au fost transpuse articolele, prevederile cărora sunt valabile doar pentru
statele-membre ale Uniunii Europene, ca de exemplu art. 4, art. art. 26-34 din
Directivă, care sunt incompatibile.
Au fost adăugate articole noi, ca art. 23, art. 24, mai multe aliniate care
conțin prevederi cu caracter național și unele dispoziții facultative, dar cu conținut
neesențial pentru întreg proiectul.
La desemnarea autorităților competente la nivel central și local s-a ținut cont
de situația actuală din Republica Moldova și Strategia privind Reformă
Administraţiei Publice pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
nr. 911 din 25 iulie 2016.
4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Principalele prevederi ale proiectului sunt reglementarea obiectelor Seveso,
în conformitate cu cerințele europene și modificările UE în ceea ce privește
clasificarea substanțelor chimice (Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor chimice şi amestecurilor (CLP) a
substanțelor și a amestecurilor, racordat la sistemul Global Armonizat de
Clasificare și Etichetare a produselor Chimice (GHS), care ar impune măsuri
speciale și ar stabili un sistem comun de control și prevenire a pericolelor de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi de limitare
a consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător, care
pot avea consecințe grave și irecuperabile la nivel național și internațional.
Legislația existentă, Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea
industrială a obiectelor periculoase prevede o altă abordare și un alt mod de
clasificare a substanțelor, doar 15 substanțe periculoase în comparație cu 48
substanțe periculoase din proiectul propus, respectiv nu prevede cantitățile
relevante ale substanțelor periculoase pentru încadrarea lor în obiective Seveso și
categoriile de pericol în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, nu
reglementează suficient pericolele accidentelor majore care implică substanțe
periculoase asupra componentele de mediu, dar și expertiza și evaluarea impactului
asupra mediului. Totodată, legea sus-menționată nu prevede informarea populației
și consultarea publicului și participarea acestuia la procesul decizional.
Proiectul de Lege privind controlul pericolelor de accidente majore care
implică substanțe periculoase conține obligații generale şi specifice atît pentru
Page 57
5
operatori, cît şi pentru autoritățile competente. De asemenea, introduce o definiție
nouă, ca cea de amplasament, care propune o divizare a zonelor care se află sub
controlul unui operator în amplasamente de nivel inferior și amplasamente de nivel
superior.
Reglementările din proiectul propus se aplică numai amplasamentelor în
instalațiile cărora există substanţe periculoase, inclusiv în infrastucturile și
activitățile obișnuite sau conexe.
O altă nouă prevedere a proiectului este reducerea riscului de efecte domino,
în cazul în care amplasamentele sunt poziționate de așa natură sau atît de aproape
unul de altul încît să crească probabilitatea producerii unor accidente majore sau să
se agraveze consecințele acestora, operatorii trebuie să coopereze în ceea ce
privește schimbul de informații pertinente și informarea publicului, inclusiv a
amplasamentelor învecinate care ar putea fi afectate.
Conform proiectului de Lege propus, pentru a demonstra că s-a făcut tot
ceea ce este necesar pentru prevenirea accidentelor majore și pentru pregătirea
planurilor de urgență și măsurile de răspuns, operatorul trebuie, în cazul
amplasamentelor de nivel superior, în care există substanțe periculoase în cantități
considerabile, să furnizeze autorității competente informații sub forma unui raport
de securitate. Respectivul raport de securitate trebuie să cuprindă detalii referitoare
la amplasament, la substanțele periculoase prezente, la instalație sau la suprafețele
de depozitare, la posibilele scenarii de accidente majore și la analiza riscurilor, la
măsurile de prevenire și de intervenție posibile și sistemele de management
disponibile, pentru a preveni și a reduce riscul de accidente majore și pentru a se
permite luarea măsurilor necesare pentru a se limita consecințele acestora. Riscul
unui accident major ar putea crește ca urmare a probabilității de producere a unor
dezastre naturale în corelație cu localizarea amplasamentului. În cadrul etapei de
pregătire a scenariilor de accidente majore trebuie să se țină seama de acest aspect.
De asemenea, proiectul prevede că, pentru a face față situațiilor de urgență,
în cazul amplasamentelor în care există substanțe periculoase în cantități
semnificative, este necesar să se stabilească planuri interne și externe de urgență și
să se stabilească proceduri care să garanteze că aceste planuri sunt testate și
revizuite, dacă este necesar, precum și puse în aplicare în eventualitatea unui
accident major sau a unei probabilități crescute de producere a acestuia. Personalul
amplasamentului trebuie să fie consultat cu privire la planul de urgență intern, iar
publicul interesat trebuie să aibă ocazia de a-și exprima opinia cu privire la planul
de urgență extern.
În proiect la fel se propune ca, în conformitate cu Convenția de la Aarhus,
participarea efectivă a publicului la luarea deciziilor să fie necesară pentru a-i
permite publicului interesat să se exprime, iar factorilor de decizie să țină seama de
opiniile și de preocupările care ar putea fi relevante pentru deciziile în cauză,
conducând astfel la o mai mare responsabilizare și transparență în cadrul
procesului de luare a deciziilor și contribuind la sensibilizarea publicului față de
problemele de mediu și la susținerea deciziilor adoptate.
Page 58
6
Așadar, instrumentele de implementare a prevederilor Directivei SEVESO
III, care vor avea impact asupra activităţii de întreprinzător, expuse în proiectul de
Lege sunt următoarele:
1) Notificarea, care reprezintă informarea organelor competente despre
cantitatea şi conţinutul substanţelor chimice, depozitate şi/sau utilizate
la obiectul industrial periculos corespunzător;
2) Documentul care să stabilească Politica de prevenire a accidentelor majore
(PPM) şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod
corespunzător în scopul protecției sănătăţii populaţiei şi mediului la un nivel
ridicat, prin mijloace, structuri şi sisteme de management necesare, care
trebuie să cuprindă obiectivele globale ale titularului activităţii şi principiile
de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accidente majore
reprezentat într-un plan de măsuri pe termen lung;
3) Raportul de securitate care reprezintă o informaţie detaliată referitor la
obiectul industrial periculos, identificarea şi analiza riscurilor de accidente
şi metodele de prevenire a lor, precum şi descrierea măsurilor de protecţie şi
de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident;
4) Planul de urgenţă internă şi externă, care reprezintă măsuri în vederea
limitării riscurilor.
Prin urmare, proiectul descrie procedura, începînd cu planificarea,
consultarea pînă la darea în exploatare a amplasamentelor, care implică mai multe
autorități competente, inclusiv cele responsabile de protecția mediului, și care
cooperează și coordonează activitățile în vederea aplicării prevederilor proiectului.
Ca autorități competente desemnate la nivel central responsabile pentru
aplicarea prevederilor proiectului Legii, sunt prevăzute următoarele instituții:
1) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului - organul
central de specialitate al administrației publice, care asigură realizarea
politicii guvernamentale în domeniul dezvoltării regionale și rurale,
planificării spațiale, protecției mediului și schimbărilor climatice, resurselor
naturale.
Totodată, ministerul este coordonator naţional al Convenţiei privind efectele
transfrontaliere ale accidentelor industriale (CETAI) nr. 1992 din
17.03.1992 (publicată la 30.12.2001 în Tratate Internationale nr. 26, art. nr.
55), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.
1546-XII din 23 iunie 1993 pentru aderarea Republicii Moldova la unele
convenţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi ratificarea
Convenţiei privind diversitatea biologică.
2) Ministerul Economiei și Infrastructurii - organul central de specialitate al
administrației publice, care asigură realizarea politicii guvernamentale în
domeniul securității industriale.
3) Ministerul Afacerilor Interne - organul central de specialitate al
administrației publice, care asigură realizarea politicii guvernamentale în
domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor de urgenţă şi
Page 59
7
excepţionale, protecţia civilă, apărarea împotriva incendiilor şi acordarea
primului ajutor calificat, domeniul ordinii şi securității publice;
Autoritățile competente desemnate la nivel local responsabile pentru aplicarea
prevederilor proiectului de Lege sunt:
1) Agenția de Mediu, prin subdiviziunile sale teritoriale, asigură implementarea
documentelor de politici publice și a legislației privind protecția mediului
atît la nivel național, cît și local;
2) Inspectoratul pentru Protecția Mediului prin subdiviziunile sale teritoriale,
implementează politicile statului în domeniul protecției mediului și utilizării
raționale a resurselor naturale, exercită controlul și supravegherea de stat,
prevenirea și contracararea încălcărilor în domeniile de competență, pentru a
asigura un nivel înalt de supraveghere și protecţie mediului, a intereselor
publice, siguranța ecologică a statului și altor valori ocrotite de legislație;
3) Agenția pentru Supraveghere Tehnică, prin subdiviziunile sale teritoriale,
pasigurară implementarea politicii statului în domeniul siguranţei obiectelor
industriale periculoase, supravegherea pieţei privind obiectele industriale
periculoase, protecţia consumatorilor în sfera securităţii industriale şi
construcțiilor și respectarea condiţiilor de licenţiere conform domeniului;
4) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin subdiviziunile sale
teritoriale - punct naţional de contact în relaţia cu instituţiile similare din alte
state şi cu organizaţiile internaţionale de profil, asigură transmiterea şi
primirea cererilor de asistenţă internaţională în situaţii de urgenţă şi în
situaţii excepţionale și care, prin subdiviziunile sale teritoriale, execută, în
condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului,
mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a
situaţiilor excepţionale;
5) Autoritatea publică locală, unde primarul localității și președintele
raionului exercită atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru situaţii
excepţionale și contribuie, la realizarea, la nivel local, a măsurilor de
protecţie a populaţiei și ia măsuri de prevenire a situaţiilor excepţionale, de
reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor.
Autoritățile competente cooperează și coordonează activitățile în vederea
aplicării prevederilor proiectului Legii privind controlul pericolelor de accidente
majore care implică substanțe periculoase.
Prin adoptarea proiectului sus-nominalizat va fi pus în aplicare un mecanism
transparent care va stabili acţiunile concrete ale operatorului care exploatează
obiecte industriale periculoase în cantitățile aprobate prin Anexă la Directiva
SEVESO III; va fi asigurată transparenţa în luarea deciziilor de către operatori şi a
activităţii desfăşurate de către organele de control; va permite identificarea unor
eventuale nereguli care s-au comis de către operatori la etapa de exploatare a
amplasamentelor; vor putea fi identificate abaterile admise de inspectorii organelor
de control la etapa verificării acestor amplasamente.
5. Fundamentarea economico-financiară
Page 60
8
Importanţa implementării Directivei Seveso III prin promovarea proiectului
de Lege nominalizat constă în mărirea nivelului de siguranţă a populaţiei şi a
mediului, dar în caz de accident major pot fi consecinţe imprevizibile, cu efect
transfrontier, iar cheltuielile pot atinge cifre enorme, cu impact negativ asupra
imaginii la nivel internaţional.
Costurile și beneficiile suportate de Stat pentru opțiunea de aprobare a
proiectului de Lege privind controlul pericolelor de accidente majore, care implică
substanţe periculoase sunt legate în primul rînd de elaborarea documentului
propriu zis, însă aceste costuri sunt nesemnificative şi se referă la:
1. cheltuielile ce ţin de elaborarea şi procedura de aprobare a proiectului
menţionat;
2. cheltuielile ce ţin de publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.
Totodată, pentru implementarea proiectului Legii vor fi necesare cheltuieli
pentru consolidarea capacităților autorităților centrale și altor instituții implicate în
realizarea măsurilor planificate, cheltuieli eventuale suplimentare de angajare a
personalului responsabil de prelucrarea informației primite de la operatori, timpul
utilizat pentru prelucrarea informației și elaborarea rapoartelor finale, precum și
alte costuri de aplicare a prevederilor (softuri, logistică, etc.). Se propune
integrarea și planificarea acestor cheltuieli în Strategiile sectoriale de cheltuieli pe
termen mediu.
Ca exemplu, ținînd cont de faptul că structura Agenției de Mediu și
Inspectoratului pentru Protecția Mediului nu prevede funcții și atribuții în
domeniul controlului pericolelor de accidente majore care implică substanțe
periculoase, pentru organizarea, funcționarea și menținerea activității acestora vor
fi necesare cheltuieli bugetare suplimentare. Cheltuielile necesare pentru
organizarea, funcțiunarea, dar și menținerea activității unităților din cadrul
Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului pot fi acoperite din
cadrul subprogramului bugetar 70.01 „Politici și management în domeniul
protecției mediului” pentru care anual se planifică în cadrul Strategiei sectoriale de
cheltuieli în domeniul protecției mediului 19,4 milioane de lei.
Alte costuri esenţiale de implementare nu putem anticipa, ţinînd cont de
faptul că instituțiile de stat abilitate îşi vor exercita ca mai înainte atribuţiile
funcţionale care le revin. Costuri și impact asupra nivelului prețurilor, exportului,
importului, bugetului de stat proiectul nu va avea.
Proiectul sus-menționat va avea impact pozitiv și beneficiu social asupra
populației, prin crearea locurilor de muncă, impact pozitiv asupra sănătății și
siguranței publice și mediului.
Costurile suportate de operatori pentru realizarea anumitor activități de
conformare cu prevederile Legii, pot fi considerate ca costuri administrative, prin
armonizarea intervenției propuse, deschiderea de noi subdiviziuni, instruirea
personalului. Cuantificarea costurilor suportate de operatori poate fi efectuată prin
stabilirea cheltuielilor per oră și timpul, utilizat pentru realizarea activităților
specifice.
Page 61
9
În același timp costurile de conformare nu vor avea un impact negativ asupra
mediului de afaceri, întrucît proiectul, propus spre aprobare, specifică clar
condiţiile şi măsurile de securitate, obligaţiile şi responsabilităţile operatorilor,
controlul şi supravegherea de stat asupra corectitudinii desfăşurării activităţilor
efectuate de către operatorii amplasamentelor ce pot provoca accidente majore,
axate, în mare parte, pe principiul previzibilităţii şi transparenţei decizionale,
precum şi a prevenirii şi limitării consecinţelor accidentelor majore. Prin aplicarea
prevederilor proiectului și suportarea a unor costuri de implementare a Legii,
operatorul în acest fel va preveni și se va asigura de producerea unor accidente
majore, în urma producerii cărora, costurile vor fi cu mult mai mari. În rezultat, se
va mări capacitatea de reacţie în cazul apariţiei situaţiei de accident major,
respectiv se vor micșora cheltuielile de recuperare a prejudiciului posibil cauzat și
prevenirea accidentelor majore similare.
Implementarea proiectului propus va asigura un nivel ridicat de protecție a
sănătății umane și mediului, proporțional cu pericolele de accidente majore la
amplasamentele aflate pe teritoriul Republicii Moldova.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Pentru asigurarea implementării prevederilor proiectului va fi necesară
amendarea suplimentară a actelor normative care reglementează aspecte vizate de
prezentul proiect de Lege.
Prin urmare, odată cu adoptarea Legii privind controlul pericolelor de
accidente majore care implică substanțe periculoase, Legea nr. 116 din 18.05.2012
privind securitatea industrială a obiectelor periculoase urmează a fi ajustată la
prevederile prezentului proiect de lege.
Totodată, de către grupul de lucru va fi elaborată legislația secundară la Legea
sus-menționată.
7. Avizarea și consultarea publică a proiectului.
În procesul de elaborare a prezentului proiect au fost respectate regulile
procedurale prevăzute de Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în
procesul decizional, Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative
și Hotărîrea Guvernului nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului
Guvernului.
În conformitate cu prevederile Regulamentului Guvernului aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 610 din 03.07.2018, prezentul proiect se prezintă
Cancelariei de Stat pentru înregistrare.
Informația privind rezultatele expertizei anticorupție, expertizei juridice,
expertizei de compatibilitate cu legislația Uniunii Europene și altor expertize va
fi inclusă după recepționarea rapoartelor de expertiză respectivă.
Ministru Nicolae CIUBUC
Page 62
1
Analiză impactului de reglementare
asupra proiectului Legii privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase
Titlul analizei impactului (poate
conține titlul propunerii de act
normativ)
proiectul Legii privind controlul pericolelor de accidente
majore care implică substanțe periculoase
Data:
2018
Autoritatea administraţiei
publice autor:
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Subdiviziunea:
Direcția politici de prevenire a poluării și evaluării de mediu
Persoana responsabilă şi
informaţia de contact:
Nicolaescu Silvia, consultant principal DPPPEM
022 204 599
Componentele analizei impactului de reglementare
1. Stabilirea complexității analizei impactului de reglementare
Criteriul Punctajul
(de la 1 la 3)
Nivelul de interes public faţă de intervenția propusă 2
Gradul de inovație al intervenției propuse 2
Mărimea potenţialelor impacturi ale inițiativei
propuse
2
TOTAL 6
Argumentare/descifrarea succintă a punctajului atribuit:
Intervenția dată necesită o analiză simplificată.
a) nivelul de interes public față de intervenția propusă:
2 - intervenția propusă va avea un nivel de interes public mediu, din partea unor agenți
economici și operatori, activitatea cărora cade sub incidența proiectului Legii, dar care nu
reprezintă majoritatea societății sau o parte importantă a unui sector economic, deoarece
proiectul se va aplica doar amplasamentelor în cadrul cărora sunt prezente substanţe
periculoase (în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr.l la proiectul de
Lege propus).
b) gradul de iniovație al intervenției propuse:
2 - intervenţia propusă nu este nouă, unele reglementări sunt prevăzute în Legea nr. 116 din
18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, dar prin transpunerea
Directivei 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului European și a Consiliului, privind
controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, intervenția
Page 63
2
propusă vine cu unele inovații parțial noi, care delimitează amplasamentele Seveso de
obiectele industrial periculoase și schimbă în mare parte mecanismele/normele de bază
existente în prezent.
c) mărimea potențialelor impacturi ale intervenției propuse:
2 - intervenția propusă ar putea afecta neesențial o parte a societății sau a unui sector
economic, dar în caz de accidente majore, lipsa intervenției date poate aduce la un impact
major cu consecințe grave atît în Republica Moldova cât și dincolo de hotarele țării.
2. Definirea problemei
a) Lipsa reglementării amplasamentelor Seveso conform cerințelor noi de clasificare
internațională a substanțelor și amestecurilor (GHS), care presupune un sistem de
management al siguranței în conformitate cu standardele europene și internaționale prin
aplicarea unui mecanism transparent, care va stabili acţiunile concrete ale operatorului și
responsabilizarea acestuia, cu condiția ca securitatea, protecția mediului și a sănătății umane
să nu fie compromise.
b) Lipsa cadrului legal care ar reglementa obiectele Seveso, în conformitate cu cerințele
europene și modificările UE în ceea ce privește clasificarea substanțelor chimice
(Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor
chimice şi amestecurilor (CLP) a substanțelor și a amestecurilor, racordat la sistemul Global
Armonizat de Clasificare și Etichetare a produselor Chimice (GHS), care ar impune măsuri
speciale și ar stabili un sistem comun de control și prevenire a pericolelor de accidente majore
în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi de limitare a consecinţelor acestora
asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător poate avea consecințe grave și
irecuperabile la nivel național și internațional.
Legislația actuală, Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor
periculoase prevede o altă abordare și un alt mod de clasificare a substanțelor, doar 15
substanțe periculoase în comparație cu 48 substanțe periculoase din proiectul propus,
respectiv nu prevede cantitățile relevante ale substanțelor periculoase pentru încadrarea lor în
obiective Seveso și categoriile de pericol în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1272/2008 precum și alte reglementări.
În Raportul experților Biroului pentru accidente majore al Centrului Comun de Cercetare al
Comisiei Europene din septembrie 2018, cu privire la punerea în aplicare a Directivei Seveso,
se menționează următoarele: „În conformitate cu legislația în vigoare, operatorii obiectelor
periculoase trebuie să pregătească și să prezinte o declarație de siguranță. Se pare că această
obligație nu este întotdeauna îndeplinită. De asemenea, nu există cerințe pentru un sistem de
management al siguranței. De exemplu, Danube Logistics S.R.L, depozitul de produse
petroliere majore nu are nici un sistem de management certificat, chiar dacă există instrucțiuni
și proceduri de operare. Documentația privind siguranța este verificată la etapa proiectului și
înainte de a începe să funcționeze. De asemenea, se pare că verificările sunt orientate în
principal pe documentația proiectului, fără a acorda suficientă atenție unor aspecte precum
controlul riscurilor asociate cu îmbătrânirea echipamentului instalat în unitate, coroziunea și
așa mai departe. La fel, distanțele de siguranță nu se bazează pe evaluarea sistematică a
riscurilor. Există norme cu distanțe predefinite. Totodată, diferite instituții atribuite cu funcții
de control dețin diferite liste privind operatorii și cantitățile de substanțe periculoase prezente
pe amplasament. De asemenea, datorită cadrului legal actual, unii operatori apar în mai multe
Page 64
3
rânduri dacă folosesc mai multe instalații periculoase. Listele conțin informații limitate
privind substanțele prezente în aceste unități, datorită cadrului juridic existent în prezent.
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și
amestecurilor (Regulamentul CLP) nu este încă transpus în Moldova”.
Totodată, Hotărârea Parlamentului nr.1546-XII din 23 iunie 1993 prin care Republica
Moldova a aderat la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale
(Helsinki, 17 martie 1992), prevede măsuri necesare de a fi transpuse în legislația națională
privind prevenirea, pregătirea și răspunsul la accidentele industriale care pot avea efecte
transfrontaliere, precum și măsuri privind cooperarea internațională în acest domeniu.
Accidentele majore pot avea consecințe dincolo de frontiere, iar costurile de mediu și cele
economice ale unui accident nu sunt suportate doar de către amplasamentul afectat, ci și de
către statele vecine. Fiind parte la Convenţie, statul nostru trebuie să pună în aplicare
prevederile acesteia și să ia măsurile necesare pentru a proteja populația şi mediul
înconjurător împotriva accidentelor industriale prin prevenirea, pe cît posibil, a unor astfel de
accidente, prin reducerea frecvenţei şi impactului, atenuarea consecinţelor acestora, măsuri
care sunt prevăzute în proiectul de Lege propus. Prin urmare, este necesar să se stabilească și
să se pună în aplicare măsuri de securitate și de reducere a riscurilor, pentru a se evita
eventualele accidente care pot avea efecte transfrontaliere, reducerea pericolului producerii
unor astfel de accidente și minimizarea consecințelor în cazul producerii lor, ceea ce ar
permite asigurarea unui nivel ridicat de protecție.
Necesitatea elaborării proiectului actului normativ și transpunerii Directivei 2012/18/UE
(Seveso III, care înlocuiește Directiva 96/82/CE – Seveso II, abrogată la 4 iulie 2012) este
inclusă în Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană
şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte,
ratificat prin Legea nr. 112 din 02.07.2014. Anexa XI la Capitolul 16 „Mediul înconjurător”
al acestuia prevede aplicarea următoarelor dispoziţii ale Directivei:
- adoptarea legislaţiei naţionale și desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea unor mecanisme eficiente de coordonare între autorităţile relevante;
- crearea unor sisteme de primire a notificărilor cu privire la unităţile Seveso relevante și
de raportare a accidentelor majore (art. 6, 14 și 15).
Prin urmare, Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere
Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017–2019, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016, cu modificările si completările ulterioare, conține
acțiunea LT10. Act nou. Proiect de lege privind controlul asupra pericolelor de accidente
majore care implică substanțe periculoase, cu termen de realizare trimestrul IV, 2019 (Lege
intrată în vigoare).
Totodată, necesitatea transpunerii Directivei sus-menționate a fost discutată în cadrul
ședințelor Comitetului de Asociere RM – UE în configuraţia comerț și şedinţelor Sub-
Comitetului de Asociere RM-UE „Energie, transport, mediu, acţiuni climatice şi protecţie
civilă” care au avut loc în anii 2015, 2016 și 2017, unde reprezentanții Uniunii Europene au
recomandat Ministerului să ia în considerare noile reglementări aprobate recent de UE și
elaborarea noului proiect de Lege.
c) Cauza principală care a dus la apariția problemei a fost lipsa autorităţii/autorităţilor
competente în domeniul controlului asupra pericolelor de accidente majore care implică
substanţe periculoase, care să transpună Directiva 2012/18/UE - Seveso III. Proiectul de lege
Page 65
4
inițial privind controlul asupra riscului de accidente majore, care implică substanţe
periculoase, ce intrunea prevederile Directivei 96/82/CE sau Seveso II (abrogată la 4 iulie
2012) a fost elaborat de către Ministerul Economiei, dar ulterior transmis către Ministerul
Mediului pentru elaborare și promovare, cu modificările ce includ prevederile Directivei
2012/18/UE (Directiva Seveso III).
Actualmente 28 de țări membre UE raportează Comisiei Europene cu privire la punerea în
aplicare și funcționarea eficientă a Directivei SEVESO III, inclusiv despre accidentele majore
produse pe teritoriul Uniunii Europene și impactul lor potențial asupra aplicării prezentei
directive.
Din cele 28 țări membre UE, doar în trei țări Directiva 2012/18/UE nu se consideră Directivă
de mediu și este implementată de către autoritățile responsabile pentru protecția civilă.
În urma efectuării unei analize de către membrii grupului de lucru interministerial, responsabil
pentru elaborarea și promovarea legislației în domeniul controlului pericolelor de accidente
majore, care implică substanțe periculoase, creat prin Ordinul Ministerului Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 173 din 01 august 2018, au fost identificate circa 30 de
amplasamente, care cad sub incidența proiectului Legii propus, 10 dintre care de nivel
superior, majoritatea fiind companii petroliere. O informație mai detaliată vom putea obține
de la operatori doar după adoptarea proiectului de Lege sus-menționat.
d) Accidentele majore care implică substanțe periculoase constituie o amenințare gravă pentru
populație și pentru mediu. În plus, asemenea accidente cauzează pierderi economice
substanțiale și perturbă creșterea economică durabilă. În același timp, utilizarea unor cantități
mari de substanțe periculoase este inevitabilă în unele sectoare industriale, care sunt esențiale
pentru o societate industrializată modernă. În scopul reducerii la minimum a riscurilor
asociate, sunt necesare măsuri de prevenire a accidentelor majore și de asigurare a unui nivel
adecvat de pregătire și de reacție în cazul în care, astfel de accidente se produc.
În Europa, accidentul Seveso din anul 1976 a determinat adoptarea legislaţiei care vizează
prevenirea şi controlul acestor accidente. Acesta a fost un accident industrial de mare
amploare, care a avut loc la un reactor chimic din incinta unei fabrici de pesticide din nordul
Italiei. Atunci a fost eliberat în atmosferă un nor de dioxină, o substanță cunoscută pentru
efectele ei cancerigene. 37000 de persoane au intrat în contact cu aerul contaminat, au fost
găsite mii de animale moarte, iar solul a fost contaminat. Zona afectată (circa 18 km2)
cuprindea în special orașul Seveso, aflat la 15 km de Milano, oraș care ulterior a fost evacuat.
Gravitatea accidentului a determinat Consiliul Europei să emită așa-numita Directivă Seveso,
prin care s-au introdus reglementări stricte privind producerea și stocarea a cca. 80 de
substanțe considerate foarte periculoase. Ca rezultat al analizei cauzelor avariilor industriale şi
catastrofelor cu caracter tehnogen, ce au avut loc în lume, în Europa, accidentul Seveso din
1976 a determinat adoptarea unei legislaţii care vizează prevenirea şi controlul acestor
accidente.
În 1982 a fost adoptata prima Directiva UE 82/501/CEE (Directivă Seveso). La 9 decembrie
1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului (Directiva Seveso
II), care se aplică la câteva mii de unităţi industriale în care sunt prezente substanţe
periculoase în cantităţi care depăşesc pragurile din Directivă.
Urmare a introducerii noilor prevederi referitor la accidentele majore datorate substanţelor
chimice periculoase, la 4 iulie 2012 a fost adoptată, noua Directivă 2012/18/EU - Seveso III,
de înlocuire a Directivei 96/82/CE. Principalele modificări aduse de Directiva Seveso III sunt:
Page 66
5
- Actualizări tehnice pentru a ține seamă de modificările din UE în ceea ce privește clasificarea
substanțelor chimice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind
clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) a substanțelor și a amestecurilor (denumite
anterior preparate), care aliniază legislația UE anterioară cu Sistemul Global Armonizat de
Clasificare și Etichetare a Produselor Chimice.
- Asigurarea accesului cetățenilor la informația cu privire la riscurile care rezultă din activitățile
companiilor din apropierea lor, precum și felul cum trebuie să se comporte în cazul unui
accident;
- Norme (reguli) mai eficiente privind participarea publicului interesat, în proiecte de
planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso;
- Accesul la justiție al cetățenilor cărora nu li s-a acordat acces la informații sau participare;
- Standarde mai stricte pentru controalele amplasamentelor în scopul asigurării implementării
mai eficiente a normelor de securitate.
Directiva Seveso III se aplică la câteva mii de unităţi industriale în lume, în care sunt prezente
substanţe periculoase în cantităţi care depăşesc limitele prevăzute de Directivă și fac posibil
controlul activității instalaţiilor industriale astfel încât emisiile, deşeurile rezultate şi
consumurile de energie să fie cât mai mici.
Exemple de accidente majore cu implicarea substanțelor periculoase, care au avut o rezonanţă
la nivel internațional:
New London, Texas, SUA.
Aproape 300 de oameni au murit pe data de 18 martie 1937, în urma unei explozii la şcoala
din New London. Aceasta este cea mai mare catastrofă de acest gen care a avut loc într-o
şcoală din SUA. Explozia a fost provocată de o scurgere de gaze fără miros în subteran şi a
putut fi auzită la o depărtare de şase kilometri. Deflagraţia a dărâmat zidurile clădirii şi a
îngropat sub dărâmături pe cei 540 de oameni din interior, dintre care doar 240 au
supravieţuit.
Ufa, Federaţia Rusă
Circa 575 de oameni au murit pe data de 4 iunie 1989 în Rusia, după ce un nor uriaş de gaze
s-a aprins în apropierea a două trenuri. Gazele s-au scurs dintr-o conductă aflată la câteva sute
de metri de calea ferată. Cele două trenuri transportau circa 1.300 de pasageri pe ruta Adler-
Novosibirsk. Accidentul s-a produs la circa 50 kilometri de Ufa, capitala Republicii
Başkortostan, la peste 1.000 de kilometri est de Ucraina. Explozia a avut o forţă estimată la
peste 10 kilotone de TNT şi a distrus 37 de vagoane şi două locomotive. În operaţiunea de
salvare au fost implicate elicoptere şi peste 100 de ambulanţe.
Republica Moldova (sursa: IPSSTOIP)
- La 10 mai 2013 în depozitul de alcool etilic de la ÎCS ”Moldavschii standard” din s. Tvardița,
r-nul Taraclia, în urma deermetizării unui rezervor pentru alcool etilic a avut loc o explozie a
amestecului vaporilor de alcool cu aer. Din cauza încălcărilor normelor și regulilor de
securitate industrială la efectuarea lucrărilor cu pericol de foc, au fost traumatizate 2 persoane,
o persoană decedată.
- La 19 mai 2013 SA ”Incomlac”, instalația frigorifică cu amoniac din o. Bălți, din cauza unor
scurgeri de amoniac la deermetizarea utilajului tehnologic au avut de suferit 10 persoane cu
intoxicare acută cu vapori de amoniac.
- La 10 iulie 2013, la depozitul de produse petroliere din mun. Chisinau ”DIES tehnologie” a
avut loc o explozie a amestecului de vapori de produse petroliere cu aerul, din timpul
efectuării lucrărilor de tăiere cu aparatul de sudat a țăvii metalice, în urma căruia a decedat o
Page 67
6
pesoană.
- La finele anului 2015 un accident produs recent la SA ”Termoelectrica”, deversarea de produs
petrolier (păcura din rezerva de stat de tipul M-100). În momentul transvazării păcurii dintr-
in rezervor în altul din cauza defectării echipamentelor de măsurare și neevidenței exacte al
cantității substanței chimice utilizate, produsul petrolier în exces s-a devărsat în exterior
poluînd suprafața solului și aducînd pagube mediului în valoare de mii de lei.
- La 12 aprilie 2016, la o instalație frigorifică cu amoniac de la SA Fabrica de brânzeturi Cahul,
a avut loc o scurgere de amoniac din compresor și au fost intoxicați cu amoniac 2 persoane.
Scopul Directivei Seveso este prevenirea riscurilor de accidente majore care implică substanţe
periculoase și limitarea consecinţelor unor astfel de accidente nu numai pentru om (aspectele
de securitate şi sănătate), dar şi pentru mediu (aspectul de mediu).
Directiva Seveso obligă Statele Membre să se asigure că operatorii elaborează şi aplică
planuri de prevenire a accidentelor majore. Operatorii care utilizează cantităţi de substanţe
periculoase ce depăşesc anumite limite, trebuie să informeze populaţia posibil afectată,
furnizând rapoarte de securitate. Totodată, operatorii trebuie să deţină un sistem de
management privind siguranţa şi un plan de urgenţă. Există o abordare secvenţială a nivelului
de control: pe măsură ce cantitatea substanţelor periculoase prezente în cadrul unei entităţi
este mai ridicată, regulile devin mai stricte.
e) Politicile și reglementările existente:
1. Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă
parte ratificat prin Legea nr. 112 din 02.07.2014.
2. Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor periculoase,
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 135-141, art. 445).
3. Hotărârea Parlamentului nr. 1546-XII din 23.06.1993, cu privire la ratificarea de către
Republica Moldova la 4 ianuarie 1994 a Convenției privind Efectele Transfrontiere ale
Accidentelor Industriale.
Cadrul legal naţional existent (Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a
obiectelor periculoase) reglementează activitatea întreprinderilor, care utilizează şi/sau
depozitează substanţe chimice periculoase și stabilește bazele juridice, economice și sociale
pentru asigurarea funcționării obiectelor industriale periculoase în condiții de securitate și
fiabilitate, prin reglementarea procesului de pregătire a personalului, expertiză, verificarea
tehnică, diagnosticarea tehnică, controlul și supravegherea tehnică de stat, proiectarea,
construcția-montarea, exploatarea, deservirea tehnică, fabricarea, utilizarea ș.a. Totodată,
Legea nr. 116 din 18.05.2012 prevede ca autorități responsabile:
1) organul abilitat în domeniul securității industriale - Ministerul Economiei și Infrastructurii,
2) organul de control și supraveghere tehnică de stat - Agenția pentru Supraveghere Tehnică
(HG 886 din 01.11.2017),
3) organul expertizei în domeniul securității industriale - Centrul Tehnic pentru Securitate
Industrială și Certificare,
dar nu reglementează suficient pericolele accidentelor majore care implică substanțe
periculoase asupra componentele de mediu, dar și controlul, expertiza și evaluarea impactului
asupra mediului. Totodată, Legea sus-menționată nu prevede informarea populației și
consultarea publicului și participarea acestuia la procesul decizional.
Proiectul de Lege privind controlul pericolelor de accidente majore care implică
Page 68
7
substanțe periculoase prevede obligații generale și specifice atât pentru operatori, cât și pentru
autoritățile competente. De asemenea, introduce o definiție nouă, ca cea de amplasament, și
care presupune o divizare a zonelor care se află sub controlul unui operator, în amplasamente
de nivel inferior și amplasamente de nivel superior.
Reglementările din proiectul propus se aplică numai amplasamentelor în instalațiile
cărora există substanţe periculoase, inclusiv în infrastucturile și activitățile obișnuite sau
conexe.
În același timp, proiectul Legii propus introduce noi clase și categorii de pericol, care
corespund celor utilizate în Directivele Europene și GHS.
Prin urmare, proiectul descrie procedura, începînd cu planificarea, consultarea pînă la
darea în exploatare a amplasamentelor, care implică mai multe autorități competente, inclusiv
cele responsabile de protecția mediului, și care cooperează și coordonează activitățile în
vederea aplicării prevederilor proiectului.
Este de menţionat faptul că proiectul de lege respectiv mai prevede o măsură benefică
pentru populaţie, în ceea ce priveşte informarea publicului care ar putea fi afectat de un
accident major, fără ca acesta să solicite acest lucru, cu informaţii clare, suficiente privind
măsurile de securitate şi conduita obligatorie în caz de accident major.
Ca autorități competente desemnate la nivel central responsabile pentru aplicarea
prevederilor proiectului Legii, sunt prevăzute următoarele instituții:
1) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (Direcția politici de prevenire
a poluării și evaluării de mediu) - organul central de specialitate al administrației publice, care
asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul dezvoltării regionale și rurale,
planificării spațiale, protecției mediului și schimbărilor climatice, resurselor naturale.
Totodată, ministerul este coordonator naţional al Convenţiei privind efectele transfrontaliere
ale accidentelor industriale (CETAI) nr. 1992 din 17.03.1992 (publicată la 30.12.2001 în
Tratate Internationale nr. 26, art. nr. 55), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 1546-XII din 23 iunie 1993 pentru aderarea Republicii Moldova la unele
convenţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi ratificarea Convenţiei privind
diversitatea biologică.
2) Ministerul Economiei și Infrastructurii (Direcţia infrastructura calităţii şi securitate
industrială) - organul central de specialitate al administrației publice, care asigură realizarea
politicii guvernamentale în domeniul securității industriale.
3) Ministerul Afacerilor Interne (Direcția politici în domeniul gestionării crizelor și
situațiilor de urgență) - organul central de specialitate al administrației publice, care asigură
realizarea politicii guvernamentale în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor situaţiilor
de urgenţă şi excepţionale, protecţia civilă, apărarea împotriva incendiilor şi acordarea
primului ajutor calificat, domeniul ordinii şi securității publice;
Autoritățile competente desemnate la nivel local responsabile pentru aplicarea prevederilor
proiectului de Lege sunt:
1) Agenția de Mediu, prin subdiviziunile sale teritoriale, asigurară implementarea
documentelor de politici publice și a legislației privind protecția mediului atît la nivel
național, cît și local;
2) Inspectoratul pentru Protecția Mediului prin subdiviziunile sale teritoriale,
implementează politicile statului în domeniul protecției mediului și utilizării raționale a
resurselor naturale, exercită controlul și supravegherea de stat, prevenirea și contracararea
încălcărilor în domeniile de competență, pentru a asigura un nivel înalt de supraveghere și
Page 69
8
protecţie mediului, a intereselor publice, siguranța ecologică a statului și altor valori ocrotite
de legislație;
3) Agenția pentru Supraveghere Tehnică, prin subdiviziunile sale teritoriale, pasigurară
implementarea politicii statului în domeniul siguranţei obiectelor industriale periculoase,
supravegherea pieţei privind obiectele industriale periculoase, protecţia consumatorilor în
sfera securităţii industriale şi construcțiilor și respectarea condiţiilor de licenţiere conform
domeniului; 4) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin subdiviziunile sale
teritoriale - punct naţional de contact în relaţia cu instituţiile similare din alte state şi cu
organizaţiile internaţionale de profil, asigură transmiterea şi primirea cererilor de asistenţă
internaţională în situaţii de urgenţă şi în situaţii excepţionale și care, prin subdiviziunile sale
teritoriale, execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului,
mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale;
5) Autoritatea publică locală, unde primarul localității și președintele raionului exercită
atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru situaţii excepţionale și contribuie, la realizarea, la
nivel local, a măsurilor de protecţie a populaţiei și ia măsuri de prevenire a situaţiilor
excepţionale, de reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor.
În scopul realizării prevederilor priectului Legii, autorităţile competente prevăzute la nivel
central şi local acceptă informaţii echivalente, prezentate de operatori în conformitate cu
obligaţiile ce le revin din alte acte normative relevante de la nivel european şi, respectiv,
naţional.
3. Stabilirea obiectivelor
Scopul proiectului de Lege este prevenirea, controlul pericolelor de accidente majore care
implică substanțe periculoase și limitarea consecinţelor unor astfel de accidente.
Obiectivele principale ale proiectului sunt controlul pericolelor de accidente majore, care
implică substanţe periculoase pentru om (aspectele de securitate şi sănătate), dar și pentru
mediu (aspectul de mediu). Ambele obiective trebuiesc urmate în vederea asigurării unor
niveluri înalte de protecţie pe întreg teritoriul țării și în afara ei, într-o manieră consecventă şi
eficientă.
Instrumentele de implementare a prevederilor proiectul de lege, care vor avea impact asupra
activităţii de întreprinzător, sunt următoarele:
1) Notificarea, care reprezintă informarea organelor competente despre cantitatea şi
conţinutul substanţelor chimice, depozitate şi/sau utilizate la obiectul industrial
periculos corespunzător (se prezintă doar de operatorii care cad sub incidența Seveso);
2) Documentul care să stabilească politica de prevenire a accidentelor majore (PPM) şi
care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protecției
sănătăţii populaţiei şi mediului la un nivel ridicat, prin mijloace, structuri şi sisteme de
management necesare, care trebuie să cuprindă obiectivele globale ale titularului
activităţii şi principiile de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accidente
majore reprezentat într-un plan de măsuri pe termen lung (se elaborează doar de către
operatorii amplasamantelor de nivel inferior).
3) Raportul de securitate care reprezintă o informaţie detaliată referitor la obiectul
industrial periculos, identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de
prevenire a lor, precum şi descrierea măsurilor de protecţie şi de intervenţie pentru
limitarea consecinţelor unui accident (se întocmește doar de operatorul unui
amplasament de nivel superior);
4) Planul de urgenţă internă şi externă, care reprezintă măsuri în vederea limitării \
Page 70
9
riscurilor (se întocmește pentru toate amplasamentele de nivel superior).
4. Identificarea opţiunilor
a) Opțiunea a nu face nimic.
Această iniţiativă normativă este determinată, în special de necesitatea instituiri unui
mecanism de interacţiune între instituţiile statului, abilitate cu funcţii de reglementare şi
control în domeniul vizat şi operatorii, care deţin amplasamente ce cad sub incidenţa
Directivei Seveso III, ţinîndu-se cont de efectul transfrontier pe care îl poate avea accidentul
major.
Astfel, lipsa cadrului juridic în acest domeniu, va demonstra neîndeplinirea angajamentelor
asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere, va crea o lacună în
legislaţia naţională referitor la obiectele Seveso, reglementate conform standardelor europene
și aliniate la modificările din UE în ceea ce privește clasificarea substanțelor chimice conform
Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) a
substanțelor și a amestecurilor. Totodată, nu va fi asigurată raportarea în cadrul Convenției
UNECE ETAI și în cazul accidentelor transfrontiere, respectiv nu va fi asigurată fiabilitatea şi
securitatea în exploatare a amplasamentelor, ce sunt parte integrată a Directivei Seveso III.
b) Opțiunea (intervenția) recomandată.
Scopul politicii statului în domeniul securităţii industriale este de a elabora şi implementa un
cadru normativ adecvat în vederea apărării intereselor societăţii faţă de accidentele majore,
care implică substanțe periculoase, fără a prejudicia dezvoltarea activităţii mediului de afaceri,
sănătatea populației și mediul. La fel, va fi asigurată funcţionarea obiectelor industriale
periculoase în condiţii de siguranţă şi fiabilitate, în scopul prevenirii accidentelor şi asigurarea
pregătirii operatorilor, care desfăşoară activităţi şi/sau lucrări la aceste obiecte, pentru
localizarea şi lichidarea efectelor avariilor şi accidentelor, protecţiei populaţiei şi a mediului
înconjurător.
În această ordine de idei acţiunile/obiectivele statului constau în propunerea de elaborare şi
adoptare a actului normativ ce cuprinde măsurile privind prevenirea accidentelor majore în
care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi limitarea consecinţelor acestora asupra
sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător, şi pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie,
într-un mod coerent şi eficient.
Totodată vom avea reguli mai eficiente privind participarea publicului interesat, în proiecte de
planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso, accesul la justiție al
cetățenilor, cărora nu li s-a acordat acces la informații sau participare, standarde mai stricte și
nu cele sovietice pentru controalele amplasamentelor pentru a asigura implementarea mai
eficientă a normelor de securitate.
Prin proiectul de Lege propus, statul intenţionează să stabilească un cadru normativ eficient
care ar reglementa în mod detaliat procedurile de prevenire și control asupra pericolelor de
accidente majore care implică substanțe periculoase, precum şi de limitare a consecinţelor
acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.
Alternativa Posibilele avantaje Posibile dezavantaje
A nu face
nimic
Nu necesită alocarea de resurse
financiare.
1. Nerespectarea prevederilor actelor
internaționale, la care R.Moldova
este parte.
2. Legislaţia naţională nu va fi
Page 71
10
armonizată cu cea europeană, în
ceea ce ține de securitatea
industrială.
3. Lipsa unui mecanism clar de
implementare a prevederilor
Directivei Seveso III şi riscul
producerii unor accidente majore,
cu un impact negativ, asupra
populaţiei şi mediului înconjurător.
4. Lipsa controlului total din partea
diferitor instituții de stat a
pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase
5. Lipsa mecanismului de atragere la
răspundere pentru cauzarea
prejudiciului mediului și sănătății
populației în urma producerii
accidentelor majore care implică
substanțe periculoase.
Elaborarea şi
adoptarea
cadrului
normativ
1. Cadrul legal naţional va fi ajustat
la Directiva Seveso III;
2. Va fi pus în aplicare un
mecanism transparent care va
stabili acţiunile concrete ale
operatorului care deține
amplasamentele, cu cantitățile
aprobate prin Anexă la Directiva
SEVESO III;
3. Va fi asigurată transparenţa în
luarea deciziilor a activităţii
desfăşurate de către organele de
control;
4. Va permite identificarea unor
eventuale nereguli care s-au
comis de către operatori, la etapa
de exploatare a amplasamentelor.
5. Vor putea fi identificate abaterile
admise de inspectorii organelor
de control la etapa verificării
acestor obiecte industriale
periculoase.
6. Va scădea riscul de accidente
majore care implică substanțe
periculoase si a consecinţelor
acestora asupra sănătăţii
populaţiei şi mediului
înconjurător.
1. Necesită alocarea de resurse
financiare.
5. Analiza şi compararea opţiunilor
a) Opţiunile care sunt luate în considerare ca răspuns la problemă sunt următoarele:
Opțiunea 1: A nu face nimic – care constă în inactivitate sau continuarea gestionării
pericolelor de accidente majore în modul vechi.
Opțiunea nu presupune costuri.
Page 72
11
Opțiunea 2: Adoptarea Legii privind controlul pericolelor de accidente majore care implică
substanțe periculoase, care va avea ca efect corelarea cadrului legal național cu prevederile
Directivei Seveso III şi astfel alinierea la legislația europeană.
Importanţa implementării Directivei Seveso III prin promovarea proiectului de lege
nominalizat constă în mărirea nivelului de siguranţă a populaţiei şi a mediului, dar în caz de
accident major pot fi consecinţe imprevizibile, cu efect transfrontier, iar cheltuielile pot atinge
cifre enorme, cu impact negativ asupra imaginii la nivel internaţional.
Costurile și beneficiile pentru opțiunea de aprobare a proiectului de Lege privind controlul
pericolelor de accidente majore, care implică substanţe periculoase sunt legate în primul rînd
de elaborarea documentului propriu zis, însă aceste costuri sunt nesemnificative şi se referă la:
1. cheltuielile ce ţin de elaborarea şi procedura de aprobare a proiectului menţionat;
2. cheltuielile ce ţin de publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.
Totodată, pentru implementarea proiectului Legii vor fi necesare cheltuieli pentru
consolidarea capacităților autorităților centrale și altor instituții implicate în realizarea
măsurilor planificate, cheltuieli eventuale suplimentare de angajare a personalului responsabil
de prelucrarea informației primite de la operatori, timpul utilizat pentru prelucrarea
informației și prepararea rapoartelor finale, precum și alte costuri de funcționare a
prevederilor (softuri, logistică, etc.). Se propune integrarea și planificarea acestor cheltuieli în
Strategiile sectoriale de cheltuieli pe termen mediu.
Ca exemplu, ținînd cont de faptul că structura Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru
Protecția Mediului nu prevede funcții și atribuții în domeniul controlului pericolelor de
accidente majore care implică substanțe periculoase, pentru organizarea, punerea în funcțiune
și menținerea activității acestora vor fi necesare cheltuieli bugetare suplimentare. Cheltuielile
necesare pentru punerea în funcțiune, dar și menținerea activității unităților din cadrul
Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului pot fi acoperite din cadrul
subprogramului bugetar 70.01 „Politici și management în domeniul protecției mediului”
pentru care anual se planifică în cadrul Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul
protecției mediului 19,4 milioane de lei.
Alte costuri esenţiale de implementare nu putem anticipa, ţinînd cont de faptul că instituțiile
de stat abilitate îşi vor exercita ca mai înainte atribuţiile funcţionale care le revin.
Costuri și impact asupra nivelului prețurilor, exportului, importului, bugetului de stat proiectul
nu va avea.
Proiectul sus-menționat va avea impact pozitiv și beneficiu social asupra populației, prin
crearea locurilor de muncă, impact pozitiv asupra sănătății și siguranței publice și asupra
mediului.
b) Cele mai relevante riscuri care pot cauza eșecul intervenției preconizate:
- Instabilitarea politică și administrativă;
- Neaprobarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului Legii
privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase,
- Lipsa mijloacelor financiare pentru implementare.
c) Costuri de conformare pentru întreprinderi: Costurile suportate de operatori pentru
realizarea anumitor activități la solicitarea de conformare cu prevederile Legii, pot fi
considerate ca costuri administrative, prin armonizarea intervenției propuse, deschiderea de
noi subdiviziuni, instruirea personalului. Cuantificate costurilor suportate de operatori poate fi
Page 73
12
efectuată prin stabilirea cheltuielilor per oră și timpul, utilizat pentru realizarea lor.
În același timp costurile de conformare nu vor avea un impact negativ asupra mediului de
afaceri, întrucît proiectul, propus spre aprobare, specifică clar condiţiile şi măsurile de
securitate, obligaţiile şi responsabilităţile operatorilor, controlul şi supravegherea de stat
asupra corectitudinii desfăşurării activităţilor efectuate de către operatorii amplasamentelor ce
pot provoca accidente majore, axate, în mare parte, pe principiul previzibilităţii şi
transparenţei decizionale, precum şi a prevenirii şi limitării consecinţelor accidentelor majore.
Prin aplicarea prevederilor proiectului și suportarea a unor costuri de implementare a legii,
operatorul în acest fel va preveni și se va asigura de producerea unor accidente majore, în
urma producerii cărora, costurile vor fi cu mult mai mari. În rezultat, se va mări capacitatea
de reacţie în cazul apariţiei situaţiei de accident major, respectiv se vor micșora cheltuielile de
recuperare a prejudiciului posibil cauzat și prevenirea accidentelor majore similare.
Implementarea proiectului propus va asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și
mediului, proporțional cu pericolele de accidente majore la amplasamentele aflate pe teritoriul
Republicii Moldova.
d) Impacturi disproporționate asupra anumitor categorii de întreprinderi.
Impacturi disproporționate asupra anumitor categorii de întreprinderi vor exista și doar
pozitive.
La moment sunt identificate circa 30 de amplasamente Seveso, 10 dintre care de nivel
superior, majoritatea fiind companii petroliere. Operatorii gestionează cu substanțe
periculoase cu cantități mai mari de 5000 tone, care prezintă pericole pentru sănătate, fizice și
pentru mediu, fiind conștienți de riscurile la care sunt supuși și o asemenea reglementare în
conformitate cu standardele europene va fi binevenită.
Ca urmare a adoptării Legii, în urma verificării și controalelor comune vor fi stabiliți toți
operatorii existenți, care cad sun incidența Seveso.
e) Beneficiile opțiunii recomandate: Beneficiile opțiunii recomandate sunt cele ce țin de
protecția sănătății populației și componentelor de mediu, care valorează foarte mult în
comparație cu opțiunea de a nu face nimic.
Importanţa implementării Directivei Seveso III prin promovarea proiectului de Lege
nominalizat, constă în mărirea nivelului de siguranţă a populaţiei şi a mediului, cu atît mai
mult că accidentul major poate avea consecinţe imprevizibile cu efect transfrontier şi astfel
cheltuielile estimate pot atinge cifre enorme, cu impact negativ asupra imaginii la nivel
internaţional.
6. Implementarea și monitorizarea (se completează pentru analiza complexă)
Implementarea și monitorizarea va fi asigurată de instituţiile nemijlocit responsabile la nivel
național și local: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul
Economiei și Infrastucturii, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția de mediu, Inspectoratul
pentru Protecția Mediului, Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență.
7. Consultarea
Proiectul AIR a fost plasat pentru consultare cu publicul larg pe site-ul MADRM. Au fost
respectate regulile procedurale, prevăzute de Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele
normative și Hotărîrea Guvernului nr. 610 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului
Guvernului.
Page 74
13
Anexe:
Proiectul Legii privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe
periculoase – 52 file.
Page 75
Tabelul de concordanţă
la proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege
privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase
1. Titlul actului comunitar, subiectul reglementat şi scopul acestuia
Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 04 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore
care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului; Numărul actului: OJ
L197/1; Data publicării: 24.07.2012.
Obiectul de reglementare al actului: stabilește norme pentru prevenirea accidentelor majore care implică substanțe periculoase și
pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție
pe întreg teritoriul Uniunii, într-o manieră consecventă și eficace.
Title of the communities act: DIRECTIVE 2012/18/EU OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 4 July
2012 on the control of major-accident hazards involving dangerous substances, amending and subsequently repealing Council
Directive 96/82/EC; OJ L197/1; 24.07.2012.
The subject of regulatory scope is: lays down rules for the prevention of major accidents which involve dangerous substances, and
the limitation of their consequences for human health and the environment, with a view to ensuring a high level of protection
throughout the Union in a consistent and effective manner.
2. Titlul actului normativ naţional, subiectul reglementat şi scopul acestuia: proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea
proiectului de lege privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, elaborat în vederea armonizării
cu Directiva 2012/18/UE.
Subiectul proiectului îl constituie reglementarea măsurilor pentru prevenirea accidentelor majore care implicată substanţe periculoase,
precum şi pentru limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de
protecţie pe întreg teritoriul naţional, într-o manieră consecventă şi eficace.
Title of the national act: Government Decision on approval of the project of low on the control of major-accident hazards involving
Page 76
dangerous substances developed in order to harmonizing with Directive 2012/18/EU.
The subject of regulatory scope is to regulate measures to prevent major accidents involving dangerous substances and to limit their
consequences for human health and the environment in order to ensure a high level of protection throughout the national territory in a
consistent and effective manner.
3.Gradul de compatibilitate:
b) parţial compatibil - proiectul soluţiei normative este în conformitate cu principiile relevante ce decurg din conţinutul legislaţiei
comunitare.
4. Prevederile şi cerinţele reglementărilor
comunitare (articolul, paragraful)
5. Prevederile actului normativ
naţional (capitolul, articolul,
subparagraful, punctul etc.)
6. Diferenţe 7. Motivele ce explică
faptul că proiectul este
parţial compatibil sau
incompatibil
8. Instituţia
responsabilă
9. Termenul
- limită de
asigurare a
compatibilit
ăţii
complete
actului
naţional
Articolul 1
Obiectul
Prezenta directivă stabilește norme pentru
prevenirea accidentelor majore care implică
substanțe periculoase și pentru limitarea
consecințelor acestora asupra sănătății umane
și asupra mediului, în vederea asigurării unui
nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul
Uniunii, într-o manieră consecventă și
eficace.
Articolul 1.
Obiectul și scopul legii
(1) Prezenta lege reglementează
măsuri pentru prevenirea
accidentelor majore care implicată
substanţe periculoase, precum şi
pentru limitarea consecinţelor
acestora asupra sănătăţii umane şi
asupra mediului, în vederea
asigurării unui nivel ridicat de
protecţie pe întreg teritoriul
Republicii Moldova, într-o manieră
consecventă şi eficace.
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
Page 77
(2) Prevederile prezentei legi se
aplică fără a aduce atingere actelor
normative cu privire la protecţia
civilă, securitatea şi sănătatea în
muncă.
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta directivă se aplică
amplasamentelor, astfel cum sunt definite la
articolul 3 alineatul (1).
(2) Prezenta directivă nu se aplică:
(a) amplasamentelor, instalațiilor sau
suprafețelor de depozitare militare;
(b) pericolelor create de radiații ionizante
provenite de la substanțe;
(c) transportului de substanțe periculoase
și depozitării intermediare temporare
direct legate de transportul respectiv
pe șosele, căi ferate, căi de navigație
fluvială interne, căi maritime sau
aeriene, în afara amplasamentelor care
Articolul 2.
Domeniul de aplicare
(1) Prevederile prezentei legi se
aplică amplasamentelor definite la
art. 3.
(2) Prezenta lege nu se aplică:
a) amplasamentelor, instalaţiilor sau
zonelor de depozitare ale unităţilor
militare;
b) pericolelor create de radiaţii
ionizante provenite de la materiale
radioactive;
c) transportului de substanţe
periculoase şi depozitării temporare
direct legate de transportul pe căi
rutiere, căi ferate, căi de navigaţie
fluvială interne, căi aeriene, în afara
amplasamentelor care intră sub
Compatibil
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Page 78
intră sub incidența prezentei directive,
inclusiv încărcării, descărcării și
transportului la sau de la alte mijloace
de transport pe docuri, pontoane sau
stații de triaj;
(d) transportului de substanțe periculoase
prin conducte, inclusiv stații de
pompare, în afara amplasamentelor
care intră sub incidența prezentei
directive;
(e) exploatării, și anume explorării,
extracției și prelucrării, minereurilor în
mine și cariere, inclusiv prin
intermediul forajelor;
(f) explorării și exploatării în largul mării a
minereurilor, inclusiv a hidrocarburilor;
(g) depozitării gazelor în situri subterane
aflate în largul mării, fiind incluse atât
siturile de depozitare dedicate, cât și
siturile unde au loc explorarea și
exploatarea minereurilor, inclusiv a
hidrocarburilor;
(h) depozitelor de deșeuri, inclusiv
depozitării subterane a deșeurilor.
Fără a aduce atingere literelor (e) și (h) de la
primul paragraf, depozitarea subterană
onshore a gazului în straturi naturale,
acvifere, cavități saline și mine dezafectate și
operațiunile de prelucrare chimică și termică
incidenţa prevederilor prezentei
legi, inclusiv încărcării, descărcării
şi transportului la ori de la alte
mijloace de transport pe docuri,
pontoane sau staţii de triaj;
d) transportului de substanţe
periculoase prin conducte, inclusiv
staţii de pompare, în afara
amplasamentelor care intră sub
incidenţa prevederilor prezentei
legi;
e) explorării şi exploatării
minereurilor în mine şi cariere,
inclusiv prin intermediul forajelor;
f) depozitelor de deşeuri, inclusiv
depozitării subterane a deşeurilor,
cu excepția acelor depozite de
deșeuri periculoase care au
proprietăți ce le încadrează în anexa
1 la prezenta lege, precum și
operaţiunilor de prelucrare chimică
şi termică şi depozitarea aferentă
acestor operaţiuni, care implică
substanţe periculoase, precum şi
instalaţiile funcţionale de eliminare
a sterilului, inclusiv bazine de
decantare sau baraje care conţin
substanţe periculoase.
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Nu au fost transpuse lit.
f) și lit. g) din alin. (2)
art. 2 a Directivei din
lipsa mării pe teritoriul
RM.
La lit. f) a fost adăugat
textul ”cu excepția
acelor depozite de
deșeuri periculoase
care au proprietăți ce le
încadrează în anexa 1
la prezenta lege”,
deoarece, conform
Legii deșeurilor nr. 209
din 29.07.2016 este
preconizata construcția
a unui singur depozit
de deșeuri periculoase
în RM, unde se vor
pastra cantități mari de
substanțe periculoase.
Totodată,
”…depozitarea
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Nu este
necesar
Nu este
necesar
Page 79
și depozitarea aferentă acestor operațiuni care
implică substanțe periculoase, precum și
instalațiile funcționale de eliminare a
sterilului, inclusiv bazine de decantare sau
baraje, care conțin substanțe periculoase sunt
incluse în domeniul de aplicare al prezentei
directive.
subterană onshore a
gazului în straturi
naturale, acvifere,
cavități saline și mine
dezafectate…” nu sunt
relevante pentru R.
Moldova
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică
următoarele definiții:
1. „amplasament” reprezintă întreaga zonă
care se află sub controlul unui operator,
dacă în una sau mai multe instalații ale
acesteia, inclusiv în infrastructurile sau
activitățile obișnuite sau conexe, există
substanțe periculoase; amplasamentele sunt
fie amplasamente de nivel inferior, fie
amplasamente de nivel superior;
2. „amplasament de nivel inferior” înseamnă
un amplasament în care substanțele
periculoase sunt prezente în cantități egale
sau mai mari decât cantitățile menționate în
coloana 2 din partea 1 sau în coloana 2 din
partea 2 din anexa I, dar mai mici decât
cantitățile menționate în coloana 3 din
partea 1 sau în coloana 3 din partea 2 din
anexa I, acolo unde este necesar aplicându-
se regula de însumare stabilită în nota 4 din
anexa I;
Articolul 3. Noţiuni principale
Pentru aplicarea prezentei legi,
termenii şi expresiile de mai jos
semnifică după cum urmează:
amplasament - întreaga zonă care
se află sub controlul unui operator,
unde sunt prezente substanţe
periculoase în una sau mai multe
instalaţii situate în această zonă,
inclusiv în infrastructurile sau
activităţile obişnuite ori conexe;
amplasamentele sunt fie
amplasamente de nivel inferior, fie
amplasamente de nivel superior;
amplasament de nivel inferior - un
amplasament în care substanţele
periculoase sunt prezente în cantităţi
egale sau mai mari decât cantităţile
prevăzute în coloana 2 din partea 1
sau în coloana 2 din partea a 2-a din
anexa nr. 1, dar mai mici decât
cantităţile prevăzute în coloana 3
din partea 1 sau în coloana 3 din
partea a 2-a din anexa nr. 1, acolo
Compatibil
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
Page 80
3. „amplasament de nivel superior” înseamnă
un amplasament în care substanțele
periculoase sunt prezente în cantități egale
cu sau mai mari decât cantitățile menționate
în coloana 3 din partea 1 sau în coloana 3
din partea 2 din anexa I, acolo unde este
necesar aplicându-se regula de însumare
stabilită în nota 4 din anexa I;
4. „amplasament învecinat” înseamnă un
amplasament a cărui poziționare în
apropierea unui alt amplasament este de
natură să sporească riscul sau consecințele
unui accident major;
5. „amplasament nou” înseamnă:
(a) un amplasament care intră în
exploatare sau este construit la data
de 1 iunie 2015 sau ulterior acestei
date; sau
(b) un sit de exploatare care intră sub
incidența prezentei directive sau un
amplasament de nivel inferior care
devine amplasament de nivel
superior sau viceversa la data de 1
iunie 2015 sau ulterior acestei date,
ca urmare a unor modificări ale
instalațiilor sau activităților sale ce
duc la o modificare a inventarului
său de substanțe periculoase;
unde este necesar aplicându-se
regula de însumare stabilită în anexa
nr. 1;
amplasament de nivel superior - un
amplasament în care substanţele
periculoase sunt prezente în cantităţi
egale cu sau mai mari decât
cantităţile prevăzute în coloana 3
din partea 1 ori în coloana 3 din
partea a 2-a din anexa nr. 1, acolo
unde este necesar aplicându-se
regula de însumare stabilită în nota
4 din anexa nr. 1;
amplasament învecinat - un
amplasament a cărui poziţionare în
apropierea unui alt amplasament
este de natură să sporească riscul
sau consecinţele unui accident
major;
amplasament nou:
a) un amplasament care intră în
exploatare sau este construit de la
data intrării în vigoare a prezentei
legi; sau
b) un obiect industrial periculos sau
un sit de exploatare sau, care intră
sub incidenţa prevederilor prezentei
legi sau un amplasament de nivel
inferior care devine amplasament de
Compatibil
Compatibil
Parțial
compatibil.
Prevederi cu caracter
național.
operatorii.
Nu este
necesar.
Page 81
6. „amplasament existent” înseamnă un
amplasament care la 31 mai 2015 intră în
domeniul de aplicare a Directivei
96/82/CE, iar de la data de 1 iunie 2015
intră sub incidența prezentei directive fără
a-și modifica clasificarea de amplasament
de nivel inferior sau de amplasament de
nivel superior;
7. „alt amplasament” înseamnă un sit de
exploatare care intră în domeniul de
aplicare a prezentei directive sau un
amplasament de nivel inferior care devine
amplasament de nivel superior sau
viceversa la data de 1 iunie 2015 sau
ulterior acestei date, din alte motive decât
cele menționate la punctul 5;
8. „instalație” înseamnă o unitate tehnică din
cadrul unui amplasament aflată la nivelul
sau sub nivelul solului, în care sunt
produse, utilizate, manipulate sau
depozitate substanțe periculoase; aceasta
cuprinde totalitatea echipamentului,
nivel superior ori un amplasament
de nivel superior care devine
amplasament de nivel inferior de la
data intrării în vigoare a prezentei
legi, ca urmare a unor modificări ale
instalaţiilor sau activităţilor sale ce
duc la o modificare a inventarului
său de substanţe periculoase;
amplasament existent - un
amplasament care până la data
intrării în vigoare a prezentei legi se
afla în domeniul de aplicare a Legii
nr.116 din 18.05.2012 privind
securitatea industrială a obiectelor
industriale periculoase, cu
modificările şi completările
ulterioare, iar de la data intrării în
vigoare a prezentei legi intră sub
incidenţa prevederilor acesteia, fiind
reatribuit din obiect industrial
periculos în amplasament de nivel
inferior sau de amplasament de
nivel superior;
alt amplasament - un sit de
exploatare care intră în domeniul de
aplicare a prevederilor prezentei legi
sau un amplasament de nivel
inferior care devine amplasament de
nivel superior ori un amplasament
de nivel superior care devine
amplasament de nivel inferior de la
data intrării în vigoare a prezentei
Parțial
compatibil.
Compatibil
Prevederi cu caracter
național
Nu este
necesar.
Page 82
structurilor, sistemului de conducte,
utilajelor, instrumentelor, căilor ferate
proprii de garare, docurilor, cheiurilor de
descărcare care deservesc instalația,
pontoanelor, depozitelor sau altor structuri
similare, plutitoare sau de altă natură,
necesare pentru exploatarea instalației
respective;
9. „operator” reprezintă orice persoană fizică
sau juridică care exploatează sau
controlează un amplasament sau o instalație
sau, dacă acest lucru este prevăzut în
legislația națională, căreia i-a fost delegată
puterea de decizie economică sau de luare a
deciziilor asupra funcționării din punct de
vedere tehnic a amplasamentului sau
instalației;
10. „substanță periculoasă” înseamnă o
substanță sau un amestec care intră sub
incidența părții 1 sau care este
menționat(ă) în partea 2 din anexa I,
inclusiv sub formă de materie primă,
produs, produs secundar, rezidual sau
intermediar;
11. „amestec” înseamnă un amestec sau o
soluție compusă din două sau mai multe
substanțe;
12. „prezența substanțelor periculoase”
înseamnă prezența efectivă sau anticipată
a substanțelor periculoase în amplasament
legi, din alte motive decât cele
indicate la noțiunea
de„amplasament nou”;
accident major - un eveniment, cum
ar fi o emisie majoră, un incendiu
sau o explozie ce rezultă din evoluţii
necontrolate în cursul exploatării
oricărui amplasament care intră sub
incidenţa prevederilor prezentei legi
şi care conduce la pericole grave,
imediate sau întârziate, pentru
sănătatea umană sau pentru mediu,
în interiorul sau în exteriorul
amplasamentului, şi care implică
una ori mai multe substanţe
periculoase;
amestec - o mixtură sau o soluţie
compusă din două sau mai multe
substanţe;
depozitare - prezenţa unei cantităţi
de substanţe periculoase în scopul
înmagazinării, depozitării în condiţii
de siguranţă sau menţinerii în stoc;
efectul domino - rezultatul unei
serii de evenimente, în cascadă, în
care consecinţele unui accident ce
are loc la o instalaţie, un sit de
exploatare sau un amplasament sunt
amplificate prin propagarea
efectelor sale şi producerea unui alt
Compatibil
Compatibil
Compatibil
Parțial
compatibil.
Dispoziție facultativă
Nu este
necesar.
Page 83
sau a substanțelor periculoase despre care
se poate prevedea în mod rezonabil că ar
putea fi generate în timpul pierderii
controlului asupra proceselor, inclusiv a
activităților de depozitare, în oricare
dintre instalațiile din amplasament, în
cantități egale cu sau mai mari decât
cantitățile relevante pentru încadrare
stabilite în partea 1 sau partea 2 din anexa
I;
13. „accident major” înseamnă un eveniment,
cum ar fi o emisie majoră, un incendiu sau
o explozie care rezultă din evoluții
necontrolate în cursul exploatării oricărui
amplasament care intră sub incidența
prezentei directive și care conduce la
pericole grave, imediate sau întârziate,
pentru sănătatea umană sau mediu, în
interiorul sau în exteriorul
amplasamentului, și care implică una sau
mai multe substanțe periculoase;
14. „pericol” înseamnă proprietatea intrinsecă
a unei substanțe periculoase sau a unei
situații fizice, cu potențial de a produce
daune sănătății umane sau mediului;
15. „risc” înseamnă probabilitatea ca un efect
specific să se producă într-o anumită
perioadă sau în anumite împrejurări;
16. „depozitare” înseamnă prezența unei
cantități de substanțe periculoase în
accident la o altă instalaţie, alt sit de
exploatare ori amplasament, din
cauza distanţelor dintre
amplasamente şi a proprietăţilor
substanţelor prezente, şi care
conduce în final la un accident
major;
efecte transfrontaliere - efectele
grave care se produc în limitele
jurisdicției unui stat, ca urmare a
unui accident industrial survenit în
limitele jurisdicției unui alt stat;
instalaţie - o unitate tehnică din
cadrul unui amplasament, aflată la
nivelul sau sub nivelul solului, în
care sunt produse, utilizate,
manipulate ori depozitate substanţe
periculoase; aceasta cuprinde
totalitatea echipamentelor,
structurilor, sistemelor de conducte,
utilajelor, instrumentelor, căilor
ferate proprii de garare, docurilor,
cheiurilor de descărcare care
deservesc instalaţia, pontoanelor,
depozitelor sau altor structuri
similare, plutitoare ori de altă
natură, necesare pentru exploatarea
instalaţiei respective;
operator - orice persoană fizică sau
juridică care exploatează ori deţine
controlul unui amplasament sau al
Parțial
compatibil.
Compatibil
Compatibil
Dispoziție facultativă
Nu este
necesar.
Page 84
scopul înmagazinării, depozitării în
condiții de securitate sau menținerii în
stoc;
17. „public” înseamnă una sau mai multe
persoane fizice sau juridice și, în
conformitate cu dreptul național sau
practica la acest nivel, asociațiile,
organizațiile sau grupurile acestora;
18. „publicul interesat” înseamnă publicul
afectat sau care ar putea fi afectat sau care
are un interes în luarea unei decizii
privind oricare dintre aspectele
reglementate de articolul 15 alineatul (1);
în scopul prezentei definiții, organizațiile
neguvernamentale care promovează
protecția mediului și care îndeplinesc
toate cerințele aplicabile în conformitate
cu dreptul național trebuie luate în
considerare ca având un interes;
19. „inspecție” înseamnă toate acțiunile,
inclusiv vizite la fața locului, verificări ale
unor măsuri interne, sisteme, rapoarte și
documente de monitorizare, precum și
orice monitorizare necesară, efectuată de
către sau în numele autorității competente
pentru a verifica și a promova
conformarea amplasamentelor cu cerințele
prezentei directive.
unei instalaţii ori căreia, i-a fost
delegată puterea de decizie
economică sau de luare a deciziilor
asupra funcţionării din punct de
vedere tehnic şi al siguranţei
amplasamentului ori instalaţiei;
prezenţa substanţelor periculoase -
prezenţa efectivă sau anticipată a
substanţelor periculoase pe
amplasament ori a substanţelor
periculoase despre care se poate
prevedea că ar putea fi generate în
timpul pierderii controlului asupra
proceselor, inclusiv a activităţilor de
depozitare, în oricare dintre
instalaţiile aflate în cadrul
amplasamentului, în cantităţi egale
cu sau mai mari decât cantităţile
relevante pentru încadrare prevăzute
în anexa nr. 1;
public - una sau mai multe
persoane fizice sau juridice și
asociațiile, organizațiile sau
grupurile acestora;
public interesat - publicul afectat
sau posibil a fi afectat ori care are
un interes în luarea unei decizii
privind oricare dintre aspectele
prevăzute la art. 14 alin. (1); în
accepţiunea prezentei definiţii,
organizaţiile neguvernamentale care
Compatibil
Compatibil
Compatibil
Page 85
promovează protecţia mediului şi
care îndeplinesc toate cerinţele
stabilite de lege pentru constituirea
și desfașurarea activității acestora,
sunt considerate public interesat;
risc - probabilitatea ca un efect
specific să se producă într-o
anumită perioadă sau în anumite
împrejurări;
risc rezidual - riscul rămas după
aplicarea măsurilor de reducere a
acestuia;
substanţă periculoasă - o substanţă
sau un amestec care intră sub
incidenţa părţii 1 ori care este
prevăzută/prevăzut în partea a 2-a
din anexa nr. 1, inclusiv sub formă
de materie primă, produs, produs
secundar, rezidual sau intermediar.
Compatibil
Compatibil
Compatibil
Articolul 4
Evaluarea pericolelor de accidente majore
pentru o anumită substanță periculoasă
(1) Comisia evaluează, atunci când este
necesar sau de fiecare dată când primește o
notificare din partea unui stat membru în
conformitate cu alineatul (2), dacă este
imposibil ca, în practică, o anumită substanță
periculoasă care intră sub incidența părții 1 sau
Incompatibil
Prevederea este valabilă
doar pentru statele
membre UE.
Odată ce
Republica
Moldova va
deveni stat
memru al
UE, Legea
va fi ajustată
la cerințele
date
Page 86
care este menționată în partea 2 din anexa I să
cauzeze o emisie de materie sau energie care
ar putea provoca un accident major atât în
condiții normale, cât și în condiții anormale
care pot fi rezonabil prevăzute. Evaluarea
respectivă ține seama de informațiile
menționate la alineatul (3) și se bazează pe
una sau mai multe dintre următoarele
caracteristici:
(a) forma fizică a substanței periculoase
în condiții normale de procesare sau
manipulare sau în cazul unei
pierderi neplanificate a stării de
izolare;
(b) proprietățile intrinseci ale substanței
periculoase, în special cele legate de
comportamentul dispersiv în cazul
scenariului unui accident major,
cum ar fi masa moleculară și
presiunea saturată a vaporilor;
(c) concentrația maximă a substanțelor
în cazul amestecurilor.
În sensul primului paragraf, ar trebui să se țină
seama, după caz, și de condițiile de izolare, și
de ambalajul generic al substanței periculoase,
în special atunci când intră sub incidența
legislației specifice a Uniunii.
(2) În cazul în care un stat membru consideră
că o substanță periculoasă nu prezintă un
pericol de accident major în conformitate cu
Page 87
alineatul (1), notifică acest lucru Comisiei,
transmițând acesteia justificarea ce stă la bază,
inclusiv informațiile menționate la alineatul
(3).
(3) În sensul alineatelor (1) și (2),
informațiile necesare pentru evaluarea
proprietăților substanței periculoase în cauză
din care decurg riscuri pentru sănătate, riscuri
fizice și riscuri pentru mediu includ:
(a) o listă detaliată a proprietăților
necesare pentru a evalua potențialul
substanței periculoase de a provoca
daune fizice, de sănătate sau asupra
mediului;
(b) proprietățile fizice și chimice (de
exemplu, masa moleculară,
presiunea saturată a vaporilor,
toxicitatea intrinsecă, punctul de
fierbere, reactivitatea, vâscozitatea,
solubilitatea și alte proprietăți
relevante);
(c) proprietățile care prezintă riscuri
fizice sau pentru sănătate (de
exemplu, reactivitatea,
inflamabilitatea, toxicitatea
împreună cu alți factori, precum
modul în care atacă organismul,
raportul vătămări/decese, efectele pe
termen lung și alte proprietăți
relevante);
Page 88
(d) proprietățile din care decurg riscuri
pentru mediu (de exemplu,
ecotoxicitatea, persistența,
bioacumularea, potențialul de
propagare pe distanțe lungi în mediu
și alte proprietăți relevante);
(e) dacă este disponibilă, clasificarea
UE a substanței sau amestecului;
(f) informații despre condițiile de
exploatare specifice substanței (de
exemplu, temperatura, presiunea și
alte condiții relevante) în care
substanța periculoasă poate fi
stocată, utilizată și/sau poate fi
prezentă în cazul unor operațiuni
anormale previzibile sau al unui
accident precum un incendiu.
(4) În urma evaluării menționate la alineatul
(1), Comisia prezintă, dacă este necesar, o
propunere legislativă Parlamentului European
și Consiliului pentru a exclude substanța
periculoasă în cauză din domeniul de aplicare
a prezentei directive.
Articolul 5
Obligațiile generale care revin operatorului
(1) Statele membre se asigură că operatorul
este obligat să ia toate măsurile necesare
pentru a preveni accidentele majore și pentru a
limita consecințele acestora pentru sănătatea
umană și pentru mediu.
Articolul 4.
Obligaţiile generale ale
operatorului
(1) Operatorul este obligat:
a) să ia toate măsurile necesare,
potrivit prevederilor legislaţiei în
vigoare, pentru a preveni
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Page 89
(2) Statele membre se asigură că operatorul
are obligația de a dovedi autorității
competente menționate la articolul 6, în orice
moment, în special în vederea inspecțiilor și a
controalelor menționate la articolul 20, că a
luat toate măsurile necesare, după cum se
specifică în prezenta directivă.
accidentele majore şi pentru a
limita consecinţele acestora asupra
sănătăţii umane şi asupra mediului;
b) de a dovedi autorităţilor
competente prevăzute la art. 5, în
orice moment, în special cu
ocazia controalelor prevăzute la
art. 19 şi a controalelor prevăzute
la art. 12 alin. (1), că a luat toate
măsurile necesare pentru
prevenirea accidentelor majore
care implică substanţe
periculoase şi pentru limitarea
consecinţelor acestora asupra
sănătăţii umane şi asupra
mediului.
(2) Operatorii au obligaţia să
desemneze un responsabil pentru
managementul securităţii la
nivelul amplasamentului, în
vederea asigurării aplicării
prevederilor prezentei legi, care
să fie instruit şi atestat în
domeniul securităţii industriale în
modul stabilit de Legea nr. 116
din 18 mai 2012 privind
securitatea idustrială a obiectelor
industriale periculoase.
Compatibil
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 90
Articolul 6
Autoritatea competentă
(1) Fără a se aduce atingere
responsabilităților operatorului, statele
membre instituie sau desemnează
autoritatea sau autoritățile competente care
au responsabilitatea de a îndeplini sarcinile
stabilite de prezenta directivă („autoritatea
competentă”) și, dacă este necesar,
organismele care să asiste autoritatea
competentă la nivel tehnic. Statele membre
care instituie sau desemnează mai multe
autorități competente asigură coordonarea
deplină a procedurilor pentru îndeplinirea
sarcinilor care le revin.
(2) Autoritățile competente și Comisia
cooperează în cadrul activităților de
sprijinire a punerii în aplicare a prezentei
directive, implicând, atunci când este
necesar, părțile interesate.
(3) Statele membre se asigură că
autoritățile competente acceptă, în scopurile
prezentei directive, informații echivalente
prezentate de operatori în conformitate cu
alte acte legislative relevante ale Uniunii,
care îndeplinesc oricare dintre cerințele
prezentei directive. În astfel de cazuri,
autoritățile competente asigură respectarea
cerințelor prezentei directive.
Articolul 5.
(1) Autoritățile competente
desemnate la nivel central
responsabile pentru aplicarea
prevederilor prezentei legi,
conform sferei sale de competență,
sunt:
a) Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și
Mediului - organul central de
specialitate al administrației
publice, care asigură realizarea
politicii de stat în domeniul
dezvoltării regionale și rurale,
planificării spațiale, protecției
mediului și schimbărilor climatice,
resurselor naturale, responsabil de
coordonarea activităților
prezentei legi. Totodată,
ministerul este coordonator
naţional al Convenţiei privind
efectele transfrontaliere ale
accidentelor industriale (CETAI)
nr. 1992 din 17.03.1992 (publicată
la 30.12.2001 în Tratate
Internationale nr. 26, art. nr. 55), la
care Republica Moldova a aderat
prin Hotărîrea Parlamentului nr.
1546-XII din 23 iunie 1993 pentru
aderarea Republicii Moldova la
unele convenţii în domeniul
protecţiei mediului înconjurător şi
Parțial
compatibil
Prevederi cu caracter
național
Prevederi cu caracter
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Nu este
necesar.
Nu este
Page 91
ratificarea Convenţiei privind
diversitatea biologică;
b) Ministerul Economiei și
Infrastructurii - organul central de
specialitate al administrației publice,
care asigură realizarea politicii de
stat în domeniul securității
industriale;
c) Ministerul Afacerilor Interne -
organul central de specialitate al
administrației publice, care asigură
realizarea politicii de stat în
domeniul prevenirii şi lichidării
consecinţelor situaţiilor de urgenţă
şi excepţionale, protecţia civilă,
apărarea împotriva incendiilor şi
acordarea primului ajutor
calificat, domeniul ordinii şi
securității publice;
Autoritățile competente desemnate
la nivel central au misiunea de a
analiza situaţia şi problemele din
domeniul controlului pericolelor
de accidente majore, de a elabora
politici publice eficiente în
domeniu, de a monitoriza calitatea
politicilor şi actelor normative şi
de a propune intervenţii justificate
ale statului care urmează să ofere
soluţii eficiente în domeniu,
asigurînd cel mai bun raport dintre
rezultatele scontate şi costurile
național
necesar.
Nu este
necesar.
Nu este
necesar.
Page 92
preconizate.
(2) autoritățile competente
desemnate la nivel local
responsabile pentru aplicarea
prevederilor prezentei legi, conform
sferei sale de competență sunt:
a) Agenția de Mediu - asigură
implementarea documentelor de
politici publice și a legislației
privind protecția mediului atît la
nivel național, cît și local;
b) Inspectoratul pentru Protecția
Mediului - implementează politicile
statului în domeniul protecției
mediului și utilizării raționale a
resurselor naturale, exercită
controlul și supravegherea de stat,
prevenirea și contracararea
încălcărilor în domeniile de
competență, pentru a asigura un
nivel înalt de supraveghere și
protecţie mediului, a intereselor
publice, siguranța ecologică a
statului și altor valori ocrotite de
legislație;
c) Agenția pentru Supraveghere
Tehnică - asigură implementarea
politicii statului în domeniul
siguranţei obiectelor industriale
periculoase, supravegherea pieţei
privind obiectele industriale
periculoase, protecţia
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Parțial
Prevederi cu caracter
național
Prevederi cu caracter
național
Page 93
consumatorilor în sfera securităţii
industriale şi construcțiilor și
respectarea condiţiilor de licenţiere
conform domeniului;
d) Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență - punct naţional
de contact în relaţia cu instituţiile
similare din alte state şi cu
organizaţiile internaţionale de profil,
asigură transmiterea şi primirea
cererilor de asistenţă internaţională
în situaţii de urgenţă şi în situaţii
excepţionale și care, prin
subdiviziunile sale teritoriale,
execută, în condiţiile legii, sarcini în
domeniul protecţiei populaţiei,
teritoriului, mediului înconjurător şi
proprietăţii în caz de pericol sau
declanşare a situaţiilor excepţionale;
e) Autorităţile administraţiei
publice locale.
(3) Autoritățile competente
desemnate potrivit prevederilor
alin. (1) și (2) cooperează și își
coordonează activitățile în vederea
aplicării prevederilor prezentei
legi.
(4) În scopul realizării prevederilor
prezentei legi, autorităţile
competente prevăzute la alin. (1) şi
(2) acceptă informaţii echivalente,
compatibil
Page 94
care îndeplinesc oricare dintre
dispoziţiile prezentei legi şi care
sunt prezentate de operatori în
conformitate cu obligaţiile ce le
revin din alte acte normative
relevante de la nivel european şi,
respectiv, naţional. În astfel de
cazuri, autorităţile competente
asigură respectarea prevederilor
prezentei legi.
Articolul 7
Notificarea
(1) Statele membre solicită operatorului să
transmită autorității competente o notificare
care să conțină următoarele informații:
(a) numele și/sau denumirea comercială a
operatorului și adresa completă a
amplasamentului în cauză;
(b) sediul social al operatorului, inclusiv
adresa completă a acestuia;
(c) numele și funcția persoanei care răspunde
de amplasament, dacă aceasta este diferită
de cea de la litera (a);
(d) informații suficiente pentru a identifica
substanțele periculoase și categoria de
substanțe implicate sau care ar putea fi
prezente;
(e) cantitatea și forma fizică sub care se
prezintă substanța sau substanțele
Articolul 6.
Notificarea
(1) Operatorul are obligaţia de a
transmite Agenției de Mediu, prin
subdiviziunile sale teritoriale, pe
suport hîrtie, într-un exemplar, şi
în format electronic, o notificare
care să cuprindă următoarele:
a) numele şi/sau denumirea
comercială a operatorului şi adresa
completă a amplasamentului;
b) sediul sau domiciliul
operatorului, inclusiv adresa
completă a acestuia;
c) numele şi funcţia persoanei care
răspunde de amplasament, dacă
aceasta este diferită de cea
prevăzută la lit. a);
d) fişele cu date de securitate şi
alte informaţii necesare, suficiente
pentru a identifica substanţele
periculoase şi categoria de
substanţe implicate sau care ar
Parțial
compatibil
Prevederi cu caracter
național.
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
Page 95
periculoase în cauză;
(f) activitatea sau activitatea propusă a
instalației sau a suprafețelor de
depozitare;
(g) imediata vecinătate a amplasamentului,
factorii care ar putea provoca un accident
major sau agrava consecințele acestuia,
inclusiv, dacă sunt disponibile, detalii
privind amplasamentele vecine, din situri
care nu intră în domeniul de aplicare a
prezentei directive, zone și dezvoltări care
ar putea fi sursa unui accident major sau
ar putea crește riscul sau agrava
consecințele unui accident major și al
unor efecte domino.
(2) Notificarea sau actualizarea acesteia se
trimite autorității competente în următoarele
termene:
(a) pentru amplasamentele noi, într-un
interval rezonabil de timp înainte de
începerea construcției sau a exploatării
sau înainte de schimbarea ce determină o
modificare a inventarului de substanțe
periculoase;
(b) în toate celelalte cazuri, la un an de la data
de la care prezenta directivă se aplică
amplasamentului în cauză.
(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în
care operatorul a trimis deja o notificare către
putea fi prezente;
e) cantitatea şi forma fizică sub
care se prezintă substanţa sau
substanţele periculoase în cauză,
precum şi capacităţile de stocare
existente pe amplasament,
exprimate în tone;
f) activitatea sau activitatea
propusă a instalaţiei ori a zonelor
de depozitare;
g) date despre imediata vecinătate
a amplasamentului, factorii care ar
putea provoca un accident major
sau agrava consecinţele acestuia,
inclusiv, dacă sunt disponibile,
detalii privind amplasamentele
vecine, situri care nu intră în
domeniul de aplicare a
prevederilor prezentei legi, zone şi
dezvoltări care ar putea fi sursa
unui accident major ori ar putea
creşte riscul sau agrava
consecinţele unui accident major şi
al unor efecte domino.
(2) Notificarea sau actualizarea
acesteia, după caz, se trimite
Agenției de Mediu prin
subdiviziunile teritoriale, în
următoarele termene:
a) pentru amplasamentele noi,
înainte de obţinerea autorizaţiei de
construire sau a exploatării, după
caz, cu respectarea procedurii de
Parțial
compatibil
Prevederi cu caracter
național.
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 96
autoritatea competentă în conformitate cu
cerințele legislației naționale înainte de 1 iunie
2015, iar informațiile conținute în notificare
sunt în conformitate cu alineatul (1) și au rămas
neschimbate.
(4) Operatorul informează autoritatea
competentă înainte de următoarele evenimente:
(a) orice creștere sau scădere semnificativă a
cantității sau orice schimbare
semnificativă a naturii sau a formei fizice
a substanței periculoase prezente, după
cum se indică în notificarea furnizată de
operator în temeiul alineatului (1), sau o
modificare semnificativă a proceselor în
care aceasta este utilizată;
(b) modificarea unui amplasament sau a unei
instalații care ar putea avea consecințe
semnificative în termeni de pericole de
accident major;
(c) închiderea definitivă a amplasamentului
sau dezafectarea acestuia; sau
(d) modificări ale informațiilor menționate la
alineatul (1) litera (a), (b) sau (c).
evaluare a impactului asupra
mediului, respectiv a procedurii de
emitere a autorizaţiei de mediu,
potrivit prevederilor legislaţiei
specifice, sau cu 90 de zile înainte
de schimbarea ce determină o
modificare a inventarului de
substanţe periculoase, ca urmare a
unor modificări ale instalaţiilor ori
activităţilor sale;
b) în toate celelalte cazuri, în
termen de un an de la data intrării
în vigoare a prezentei legi şi de la
care se aplică amplasamentului în
cauză.
(3) Procedura de notificare a
activităţilor care prezintă pericole
de producere a accidentelor majore
în care sunt implicate substanţe
periculoase se aprobă prin ordin al
ministrului agriculturii, dezvoltării
regionale și mediului.
(4) În urma notificării primite de
către Agenția de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale,
autorităţile competente la nivel
local, prevăzute la art. 5 alin. (2)
lit. b) și lit. e), efectuează
împreună vizita pe respectivul
amplasament în conformitate cu
prevederile Legii privind controlul
de stat asupra activităţii de
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Page 97
întreprinzător nr.131 din
08.06.2012 şi stabilesc încadrarea
acestuia, potrivit dispoziţiilor
prezentei legi.
(5) Operatorul are obligaţia să
actualizeze notificarea şi să o
transmită Agenției de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale înainte de
următoarele evenimente:
a) orice creştere ori scădere a
cantităţii sau orice schimbare a
naturii ori a formei fizice a
substanţei periculoase prezente,
după cum se indică în notificarea
furnizată de operator potrivit
prevederilor alin. (1), sau o
modificare a proceselor în care
aceasta este utilizată;
b) modificarea unui amplasament
sau a unei instalaţii care ar putea
avea consecinţe în termeni de
pericole de accident major;
c) închiderea definitivă a
amplasamentului sau dezafectarea
acestuia;
d) modificări ale informaţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. a) - c).
(6) În cazul în care evenimentele
prevăzute la alin. (5) nu au loc,
operatorul elaborează şi transmite
o notificare actualizată o dată la 5
ani de la depunerea notificării
Parțial
compatibil
Compatibil
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Page 98
prevăzute la alin. (1).
Articolul 8
Politica de prevenire a accidentelor majore
(1) Statele membre impun operatorului
obligația de a elabora un document în scris în
care să prezinte politica de prevenire a
accidentelor majore („PPAM”) și să asigure o
punere corespunzătoare în aplicare a acestuia.
PPAM trebuie să fie elaborată astfel încât să
asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății
umane și a mediului. PPAM trebuie să fie
proporțională cu pericolele de accidente majore.
PPAM cuprinde obiectivele globale și
principiile de acțiune ale operatorului, rolul și
responsabilitatea gestionării, precum și
angajamentul față de îmbunătățirea continuă a
controlului pericolelor de accidente majore și
asigurarea unui nivel ridicat de protecție.
Articolul 7. Politica de prevenire a
accidentelor majore
(1) Operatorul are obligaţia de a
elabora un document potrivit
prevederilor prevăzute în anexa nr.
2, în care să prezinte politica sa de
prevenire a accidentelor majore,
denumită în continuare PPAM, şi
să garanteze că aceasta este
implementată în mod
corespunzător. PPAM trebuie să
fie elaborată astfel încît să asigure
un nivel ridicat de protecţie a
sănătăţii umane şi a mediului.
Aceasta cuprinde obiectivele
globale şi principiile de acţiune ale
operatorului, rolul şi
responsabilitatea gestionării,
precum şi angajamentul privind
îmbunătăţirea continuă a
controlului pericolelor de
accidente majore şi trebuie să fie
elaborată astfel încît să asigure un
nivel ridicat de protecţie şi să fie
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
Page 99
(2) PPAM se întocmește și, dacă acest lucru
este prevăzut de legislația națională, se trimite
autorității competente în următoarele termene:
(a) pentru amplasamentele noi, într-un
interval rezonabil de timp înainte de
începerea construcției sau a exploatării
sau înainte de schimbarea ce determină o
modificare a inventarului de substanțe
periculoase;
(b) în toate celelalte cazuri, la un an de la data
de la care prezenta directivă se aplică
amplasamentului în cauză.
(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în
proporţională cu pericolele de
accident major.
(2) Operatorul întocmeşte
documentul prevăzut la alin. (1)
într-un exemplar şi îl transmite
Agenției de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, pe suport
hîrtie, precum şi în format
electronic, în următoarele termene:
a) pentru amplasamentele noi,
înainte de începerea construcţiei
sau a exploatării, după caz, cu
respectarea procedurii de evaluare
a impactului asupra mediului,
respectiv a procedurii de emitere a
autorizaţiei/autorizaţiei integrate
de mediu, potrivit prevederilor
legislaţiei specifice, sau cu 90 de
zile înainte de schimbarea ce
determină o modificare a
inventarului de substanţe
periculoase ca urmare a unor
modificări ale instalaţiilor sau
activităţilor sale;
b) în toate celelalte cazuri, în
termen de 150 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi
şi de la care se aplică
amplasamentului în cauză.
(3) Agenția de Mediu, prin
Compatibil
Parțial
Prevederi cu caracter
operatorii.
Page 100
care operatorul a stabilit deja PPAM și, în cazul
în care acest lucru este necesar în temeiul
dreptului național, a trimis-o către autoritatea
competentă înainte de 1 iunie 2015, iar
informațiile conținute în notificare sunt în
conformitate cu alineatul (1) și au rămas
neschimbate.
(4) Fără a se aduce atingere articolului 11,
operatorul revizuiește periodic și, dacă este
necesar, actualizează PPAM cel puțin o dată la
cinci ani. Dacă legislația națională prevede acest
lucru, PPAM actualizată este înaintată
autorității competente, fără întârziere.
(5) PPAM este pusă în aplicare prin mijloace și
structuri adecvate și printr-un sistem de
management al securității, în conformitate cu
anexa III, proporțional cu pericolele de
accidente majore și cu gradul de complexitate al
organizației sau al activităților din cadrul
amplasamentului. În cazul amplasamentelor de
nivel inferior, obligația de a pune în aplicare
PPAM poate fi îndeplinită prin alte mijloace,
structuri și sisteme de management adecvate,
proporționale cu pericolele de accidente majore,
ținând seama de principiile prevăzute în anexa
III.
subdiviziunile teritoriale, pune la
dispoziţia Inspectoratului pentru
Protecția Mediului, prin
subdiviziunile teritoriale, Agenției
pentru Supraveghere Tehnică, prin
subdiviziunile teritoriale și
Inspectoratului General pentru
Situații de Urgență, prin
subdiviziunile teritoriale,
documentul prevăzut la alin. (1).
(4) Fără a se aduce atingere
prevederilor art. 10, operatorul
revizuieşte periodic, cel puţin o
dată la 5 ani, şi actualizează, dacă
este necesar, PPAM. Operatorul
transmite PPAM actualizată la
Agenția de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, cu 90 de
zile anterior termenului de 5 ani de
la data la care a fost întocmită.
(5) PPAM este pusă în aplicare de
către operator prin mijloace şi
structuri proprii şi printr-un sistem
de management al securităţii,
potrivit prevederilor prevăzute în
anexa nr. 4, proporţional cu
pericolele de accident major şi cu
gradul de complexitate a
activităţilor din cadrul
amplasamentului. În cazul
amplasamentelor de nivel inferior,
compatibil
Compatibil
Compatibil
național.
Page 101
obligaţia de a pune în aplicare
PPAM poate fi îndeplinită prin alte
mijloace, structuri şi sisteme de
management proprii, proporţionale
cu pericolele de accident major,
ţinînd seama de principiile
prevăzute în anexa nr. 4.
(6) Conţinutul-cadru al
documentului care prezintă PPAM,
modul de verificare și aprobare al
acestuia, precum și informaţiile
privind sistemul de management al
securităţii, se aprobă prin ordin al
ministrului economiei și
infrstucturii.
(7) Documentul la care se face
referire în anexa nr. 2 se
elaborează doar de către operatorii
amplasamantelor de nivel inferior.
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Dispoziție facultativă.
Dispoziție facultativă.
Articolul 9
Efectele domino
(1) Statele membre se asigură că autoritatea
competentă, pe baza tuturor informațiilor
primite de la operatori în conformitate cu
articolele 7 și 10 sau în urma solicitării de
informații suplimentare din partea autorității
competente sau prin inspecții efectuate în
temeiul articolului 20, identifică toate
amplasamentele de nivel inferior și de nivel
superior sau grupurile de amplasamente în care
Articolul 8.
Efectele domino
(1) Autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (2) exepție
lit. e), pe baza tuturor informaţiilor
primite de la operatori potrivit
prevederilor art. 6 şi 9 sau în urma
solicitării de informaţii
suplimentare ori ca urmare a
constatărilor rezultate în urma
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Page 102
riscul sau consecințele unui accident major pot
crește din cauza poziției geografice și a
proximității unor astfel de amplasamente,
precum și din cauza inventarului lor de
substanțe periculoase.
(2) În cazul în care autoritatea competentă
dispune de informații suplimentare față de cele
furnizate de operator în conformitate cu
articolul 7 alineatul (1) litera (g), aceasta pune
la dispoziția operatorului în cauză informațiile
respective, dacă acest lucru este necesar pentru
aplicarea prezentului articol.
(3) Statele membre se asigură că operatorii din
amplasamentele identificate în conformitate cu
alineatul (1):
(a) fac schimb de informații pertinente
pentru a le permite acestor
amplasamente să țină cont de natura și
de nivelul general de pericol de accident
major în PPAM-urile lor, în sistemele lor
de management al securității, în
rapoartele lor de securitate și în planurile
lor de urgență interne, după caz;
(b) cooperează în ceea ce privește
informarea publicului și a siturilor
învecinate care nu intră în domeniul
controalelor efectuate în temeiul
art. 19, identifică toate
amplasamentele de nivel inferior şi
de nivel superior sau grupurile de
amplasamente în care riscul ori
consecinţele unui accident major
pot creşte din cauza poziţiei
geografice şi a proximităţii unor
astfel de amplasamente, precum şi
din cauza substanţelor periculoase
inventariate pe respectivul
amplasament.
(2) În cazul în care autorităţile
competente prevăzute la art. 5 alin.
(2) dispun de informaţii
suplimentare faţă de cele furnizate
de operator potrivit prevederilor
art. 6 alin. (1) lit. g), acestea pun la
dispoziţia operatorului în cauză
informaţiile respective, dacă acest
lucru este necesar, pentru aplicarea
prevederilor prezentului articol.
(3) Operatorii amplasamentelor
identificate potrivit prevederilor
alin. (1) au următoarele obligaţii:
a) să realizeze un schimb de
informaţii pertinente între ei,
pentru a permite ca pentru aceste
amplasamente să se ţină cont de
natura şi de nivelul general de
pericol de accident major în
Compatibil
Compatibil
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 103
de aplicare a prezentei directive și în
ceea ce privește furnizarea de
informații autorității responsabile cu
pregătirea planurilor de urgență
externe.
PPAM-urile corespunzătoare, în
sistemele lor de management al
securităţii, în rapoartele lor de
securitate şi în planurile lor de
urgenţă internă, după caz;
b) să coopereze în ceea ce priveşte
informarea publicului şi în privinţa
siturilor de exploatare învecinate
care nu intră în domeniul de
aplicare a prevederilor prezentei
legi, precum şi în ceea ce priveşte
furnizarea de informaţii către
subdiviziunile Agenției de Mediu,
Agenției pentru Supraveghere
Tehnică și Inspectoratului General
pentru Situații de Urgență.
Articolul 10
Raportul de securitate
(1) Statele membre impun operatorului unui
amplasament de nivel superior obligația
întocmirii unui raport de securitate cu scopul:
(a) de a demonstra că au fost puse în
practică o PPAM și un sistem de
management al securității pentru
punerea în aplicare a acesteia, în
conformitate cu informațiile
prevăzute în anexa III;
(b) de a demonstra că au fost identificate
pericolele de accidente majore și
scenarii posibile de accidente majore
Articolul 9.
Raportul de securitate
(1) Operatorul unui amplasament
de nivel superior are obligaţia de a
întocmi un raport de securitate cu
scopul:
a) de a demonstra că au fost puse
în practică o PPAM şi un sistem de
management al securităţii pentru
punerea în aplicare a acesteia,
potrivit informaţiilor prevăzute în
anexa nr. 4;
b) de a demonstra că au fost
identificate pericolele de accident
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Page 104
și că au fost luate măsurile necesare
pentru a se preveni astfel de accidente
și pentru a se limita consecințele
acestora pentru sănătatea umană și
pentru mediu;
(c) de a demonstra că au fost luate în
considerare securitatea și fiabilitatea
adecvate în proiectarea, construcția,
exploatarea și întreținerea oricărei
instalații, suprafețe de depozitare,
echipament și infrastructură aferente
exploatării, care sunt legate de
pericolele de accidente majore în
interiorul amplasamentului;
(d) de a demonstra că planurile de
urgență interne au fost elaborate și de
a furniza informații care să permită
întocmirea planului de urgență extern;
(e) de a furniza suficiente informații
autorității competente pentru a
permite luarea de decizii cu privire la
localizarea sau dezvoltarea de noi
activități în jurul amplasamentelor
existente.
major şi scenarii posibile de
accidente majore şi că au fost luate
măsurile necesare pentru a se
preveni astfel de accidente şi
pentru a se limita consecinţele
acestora asupra sănătăţii umane şi
asupra mediului;
c) de a demonstra că au fost luate
în considerare securitatea şi
fiabilitatea corespunzătoare în
proiectarea, construcţia,
exploatarea şi întreţinerea oricărei
instalaţii, zone de depozitare,
echipamente şi infrastructura
aferente exploatării, care sunt
legate de pericolele de accident
major în interiorul
amplasamentului;
d) de a demonstra că planurile de
urgenţă internă au fost elaborate şi
de a furniza informaţii care să
permită întocmirea planului de
urgenţă externă;
e) de a furniza suficiente informaţii
autorităţilor competente prevăzute
la art. 5 alin. (2) şi autorităţilor
administraţiei publice responsabile
cu amenajarea teritoriului şi cu
urbanismul, pentru a permite
luarea de decizii cu privire la
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 105
(2) Raportul de securitate conține cel puțin
datele și informațiile enumerate în anexa II.
Acesta indică numele organizațiilor relevante
implicate în elaborarea raportului.
(3) Raportul de securitate se transmite
autorității competente în următoarele termene:
(a) pentru amplasamentele noi, într-un
interval rezonabil de timp înainte de
începerea construcției sau a
exploatării sau înainte de schimbarea
ce determină o modificare a
inventarului de substanțe periculoase;
(b) pentru amplasamentele de nivel
superior existente, 1 iunie 2016;
(c) pentru alte amplasamente, la doi ani
de la data la care prezenta directivă se
aplică amplasamentului respectiv.
(4) Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică în
cazul în care operatorul a trimis deja raportul
de securitate către autoritatea competentă în
temeiul cerințelor dreptului național înainte de
1 iunie 2015, iar informațiile cuprinse în raport
sunt în conformitate cu alineatele (1) și (2) și
au rămas neschimbate. Pentru a asigura
conformitatea cu alineatele (1) și (2),
operatorul trimite părțile modificate ale
localizarea sau dezvoltarea de noi
activităţi în jurul amplasamentelor
existente.
(2) Raportul de securitate conţine
cel puţin datele şi informaţiile
prevăzute în anexa nr. 3 şi trebuie
corelat cu cerinţele din legislaţia
subsecventă prezentei legi. Acesta
indică numele organizaţiilor
relevante implicate în elaborarea
raportului.
(3) Operatorul transmite raportul
de securitate la Agenția de Mediu
într-un singur exemplar, pe suport
hîrtie, precum şi în format
electronic, în următoarele termene:
a) pentru amplasamentele noi,
înainte de începerea construcţiei
sau a exploatării, după caz, cu
respectarea procedurii de evaluare
a impactului asupra mediului,
respectiv a procedurii de emitere a
autorizaţiei/autorizaţiei integrate
de mediu, potrivit prevederilor
legislaţiei specifice, sau cu 90 de
zile înainte de schimbarea ce
determină o modificare a
inventarului de substanţe
periculoase ca urmare a unor
Compatibil
Compatibil
Incompatibil
Alineatul (4) nu se
transpune, nu este
relevant situației R.
Moldova.
Page 106
raportului de securitate în forma agreată de
autoritatea competentă, sub rezerva respectării
termenelor menționate la alineatul (3).
(5) Fără a se aduce atingere articolului 11,
operatorul revizuiește periodic și, dacă este
necesar, actualizează raportul de securitate, cel
puțin o dată la cinci ani.
Operatorul revizuiește, de asemenea, și, dacă
este necesar, actualizează raportul de securitate
în urma unui accident major la amplasamentul
său și în orice alt moment, la inițiativa
operatorului sau la cererea autorității
competente, în cazul în care acest lucru este
justificat de date noi sau de cunoștințe
tehnologice noi în domeniul securității,
inclusiv cunoștințe care decurg din analiza
unor accidente sau, pe cât posibil, a
„evenimentelor la limita de producere a unui
accident”, precum și de progresele în ceea ce
privește cunoștințele privind evaluarea
pericolelor.
Raportul de securitate actualizat sau părțile
actualizate ale acestuia se trimit autorității
competente fără întârziere.
modificări ale instalaţiilor ori
activităţilor sale;
b) pentru alte amplasamente, la un
an de la data intrării în vigoare a
prezentei legi şi de la care se aplică
amplasamentului în cauză.
(4) Fără a se aduce atingere
prevederilor art. 10, operatorul
revizuieşte periodic, cel puţin o
dată la 5 ani şi actualizează, dacă
este necesar, raportul de securitate.
De asemenea, operatorul
revizuieşte şi, dacă este necesar,
actualizează raportul de securitate
în urma unui accident major sau
incident pe amplasamentul său şi
în orice alt moment, din proprie
iniţiativă ori la cererea autorităţii
competente prevăzute la art. 5 alin.
(2), în cazul în care acest lucru este
justificat de date noi sau de
cunoştinţe tehnologice noi în
domeniul securităţii, inclusiv
cunoştinţe care decurg din analiza
unor accidente ori, pe cît posibil, a
evenimentelor la limita de
producere a unui accident, precum
şi de progresele în ceea ce priveşte
cunoştinţele legate de evaluarea
pericolelor.
(5) Raportul de securitate
Compatibil
Page 107
(6) Înainte ca operatorul să înceapă
construcția sau exploatarea sau în cazurile
prevăzute la alineatul (3) literele (b) și (c) și la
alineatul (5) din prezentul articol, autoritatea
competentă, într-un interval rezonabil de timp
de la primirea raportului, comunică
operatorului concluziile examinării raportului
de securitate și, după caz, în conformitate cu
articolul 19, interzice punerea în funcțiune sau
exploatarea în continuare a amplasamentului
în cauză.
actualizat sau părţile actualizate ale
acestuia se transmit Agenției de
Mediu, prin subdiviziunile
teritoriale, în cel mult 15 zile de la
actualizare.
(6) Înainte ca operatorul să înceapă
construcţia sau exploatarea, după
caz, sau în cazurile prevăzute la
alin. (3) lit. b) şi la alin. (5),
Agenția de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, după
consultarea în scris a autorităţilor
competente prevăzute la art. 5 alin.
(2), într-un interval de timp stabilit
de comun acord, dar care să nu
depăşească 12 luni de la primirea
raportului, în funcţie de
complexitatea acestuia, comunică
operatorului concluziile evaluării
raportului de securitate şi, după
caz, potrivit prevederilor art. 18,
autorităţile competente prevăzute
la art. 5 alin. (2) interzic utilizarea
sau punerea în funcţiune a
amplasamentului în cauză.
(7) Conţinutul-cadru al raportului
de securitate se aprobă prin
hotărîre de Guvern.
(8) Raportul de securitate se
elaborează de către personalul
instruit și atestat în condițiile Legii
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Page 108
privind securitatea idustrială a
obiectelor industriale periculoase
nr. 116 din 18 mai 2012.
Articolul 11
Modificarea unei instalații, a unui
amplasament sau a unei suprafețe de
depozitare
În cazul în care are loc modificarea unei
instalații, a unui amplasament, a unei suprafețe
de depozitare, a unui proces sau a naturii sau a
formei fizice sau a cantității substanțelor
periculoase, care ar putea avea consecințe
semnificative pentru pericolele de accidente
majore sau ar putea determina reclasificarea
unui amplasament de nivel inferior ca
amplasament de nivel superior sau viceversa,
statele membre se asigură că operatorul
revizuiește și, dacă este necesar, actualizează
notificarea, PPAM, sistemul de management
al securității și raportul de securitate și
informează autoritatea competentă cu privire
la detaliile respectivelor actualizări înainte ca
modificarea să aibă loc.
Articolul 10.
Modificarea unei instalaţii, a unui
amplasament sau a unei zone de
depozitare
(1) În cazul în care se aduc
modificări unei instalaţii, unui
amplasament, unei zone de
depozitare sau a unui proces ori
modificări ale naturii, clasificării
sau a cantităţii substanţelor
periculoase utilizate, care ar putea
avea consecinţe semnificative în
cazul producerii unui accident
major sau ar putea determina
reclasificarea unui amplasament de
nivel inferior ca amplasament de
nivel superior ori viceversa,
operatorul are obligaţia să
revizuiască şi să actualizeze dacă
este necesar:
a) notificarea, care va fi însoţită de
fişele cu date de securitate;
b) documentul ce reprezintă PPAM
şi sistemul de management al
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
Page 109
securităţii, potrivit informaţiilor
prevăzute în anexele nr. 2 şi 4;
c) raportul de securitate, potrivit
informaţiilor prevăzute în anexa
nr. 3;
d) planul de urgenţă internă,
potrivit informaţiilor prevăzute în
anexa nr. 5.
(2) Operatorul are obligaţia să
informeze Agenția de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, iar în
cazul planului de urgenţă internă,
Agenția pentru Supraveghere
Tehnică, prin subdiviziunile
teritoriale, cu privire la detaliile
respectivelor actualizări şi să
transmită documentele actualizate
prevăzute la alin. (1), pe suport
hîrtie, într-un exemplar, şi în
format electronic, înainte de
realizarea modificărilor.
(3) Orice modificare la care se face
referire în alin. (1) are loc după
validarea de către autorităţile
competente definite la art. 5 alin.
(2), excepție lit. e) a documentelor
prezentate Agenției de Mediu, prin
subdiviziunile teritoriale, conform
alin. (2).
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
de Urgență,
operatorii.
Articolul 12
Planurile de urgență
(1) Statele membre se asigură că, pentru toate
Articolul 11.
Planurile de urgenţă
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Page 110
amplasamentele de nivel superior:
(a) operatorul elaborează un plan de urgență
intern pentru măsurile care trebuie luate
în interiorul amplasamentului;
(b) operatorul furnizează informațiile
necesare autorității competente, pentru a
permite acesteia din urmă să elaboreze
planuri de urgență externe;
(c) autoritățile desemnate în acest scop de
către statul membru elaborează un plan
de urgență extern pentru măsurile care
trebuie luate în exteriorul
amplasamentului în termen de doi ani de
la data primirii informațiilor necesare de
la operator, în temeiul dispoziției de la
litera (b).
(2) Operatorii respectă obligațiile prevăzute la
alineatul (1) literele (a) și (b), respectând
următoarele termene:
(a) pentru amplasamentele noi, o perioadă
rezonabilă înainte de începerea
exploatării sau înainte de schimbarea ce
determină o modificare a inventarului de
substanțe periculoase;
(b) pentru amplasamentele de nivel
superior existente, până la 1 iunie
2016, cu excepția cazului în care planul
de urgență intern întocmit în temeiul
cerințelor dreptului național înainte de
(1) Pentru toate amplasamentele
de nivel superior, operatorul are
următoarele obligaţii:
a) elaborarea unui plan de
urgenţă internă care să cuprindă
măsurile ce trebuie aplicate în
interiorul amplasamentului;
b) furnizarea informaţiilor
necesare Autorității publice
locale, pe teritoriul căreia se află
amplasamentul, care, va fi
necesară pentru elaborarea
planului de urgenţă externă.
(2) În termen de 180 de zile de la
data primirii de la operator a
informaţiilor necesare, în temeiul
prevederilor alin. (1) lit. b),
Autoritatea publică locală, pe
teritoriul căreia se află
amplasamentul, cu sprijinul
Agenției pentru Supraveghere
Tehnică și Inspectoratului
General pentru Situații de
Urgență, prin subdiviziunile
teritoriale, elaborează un plan de
urgenţă externă pentru măsurile
care trebuie luate în exteriorul
amplasamentului.
(3) Operatorul se conformează
obligaţiilor prevăzute la alin. (1),
în următoarele termene:
a) pentru amplasamentele noi, cu
90 de zile anterior începerii
Compatibil
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil,
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 111
acea dată și informațiile conținute în
acesta, precum și informațiile
menționate la alineatul (1) litera (b)
sunt în conformitate cu prezentul
articol și au rămas neschimbate;
(c) pentru alte amplasamente, doi ani de la
data de la care prezenta directivă se
aplică amplasamentului în cauză.
(3) Planurile de urgență se stabilesc cu
următoarele obiective:
(a) limitarea și controlul incidentelor,
astfel încât să se minimizeze efectele și
să se limiteze daunele asupra sănătății
umane, mediului și bunurilor;
(b) punerea în aplicare a măsurilor
necesare pentru protecția sănătății
umane și a mediului împotriva
efectelor accidentelor majore;
(c) comunicarea informațiilor necesare
către public și către serviciile sau
autoritățile implicate din zona
respectivă;
(d) asigurarea refacerii și a curățirii
mediului în urma unui accident major.
Planurile de urgență cuprind informațiile
prevăzute în anexa IV.
(4) Statele membre se asigură că planurile de
urgență interne prevăzute în prezenta directivă
exploatării acestora sau înainte de
schimbarea ce determină o
modificare a inventarului de
substanţe periculoase;
b) pentru alte amplasamente, în
termen de un an de la data intrării
în vigoare a prezentei legi şi de la
care se aplică amplasamentului în
cauză.
(4) Planurile de urgenţă se
stabilesc cu următoarele
obiective:
a) controlul şi limitarea efectelor
incidentelor astfel încît să se
minimizeze efectele şi să se
limiteze daunele asupra sănătăţii
populaţiei, mediului şi
proprietăţii;
b) implementarea măsurilor
necesare pentru protecţia sănătăţii
umane şi a mediului împotriva
efectelor accidentelor majore;
c) comunicarea informaţiilor
necesare către publicul şi
serviciile sau autorităţile
implicate din zona respectivă;
d) asigurarea refacerii ecologice
şi curăţarea zonei afectate în
urma unui accident major.
Planurile de urgenţă trebuie să
cuprindă informaţiile prevăzute
în anexa nr. 5.
(5) La elaborarea şi actualizarea
Compatibil
Compatibil
Page 112
sunt elaborate prin consultare cu personalul care
lucrează în cadrul amplasamentului, inclusiv
personalul subcontractat pe termen lung
relevant.
(5) Statele membre se asigură că publicului
interesat i se acordă din timp posibilitatea de a-
și exprima opinia cu privire la planurile de
urgență externe atunci când acestea sunt
întocmite sau modificate substanțial.
(6) Statele membre se asigură că planurile de
urgență interne și externe sunt revizuite, testate
și, unde este necesar, actualizate de către
operatori și, respectiv, autoritățile desemnate, la
intervale corespunzătoare de cel mult trei ani.
Revizuirea are în vedere modificările care au
avut loc în cadrul amplasamentelor respective
sau în cadrul serviciilor de urgență respective,
noile cunoștințe tehnice, precum și cunoștințele
privind intervenția în caz de accidente majore.
În ceea ce privește planurile de urgență externe,
statele membre iau în considerare necesitatea de
a facilita cooperarea consolidată în ceea ce
privește asistența în domeniul protecției civile
în caz de urgențe majore.
(7) Statele membre se asigură că planurile de
urgență sunt puse în aplicare fără întârziere de
către operator și, dacă este necesar, de către
autoritatea competentă desemnată în acest scop
atunci când are loc un accident major sau atunci
când se produce un eveniment necontrolat care,
prin natura sa, ar putea fi în mod rezonabil de
planului de urgenţă internă
operatorul este obligat să
consulte personalul care lucrează
în cadrul amplasamentului,
inclusiv personalul subcontractat
pentru diferite servicii pe termen
lung, relevant din punctul de
vedere al securităţii
amplasamentului.
(6) Autoritatea publică locală
pune din timp la dispoziţia
publicului interesat planurile de
urgenţă externă atunci cînd
acestea sunt elaborate sau
modificate substanţial, înainte de
a fi aprobate, astfel încît publicul
să aibă posibilitatea să îşi
exprime opinia cu privire la
aceste planuri.
(7) Planurile de urgenţă internă şi
externă sunt revizuite şi testate
periodic, la intervale de cel mult
3 ani şi, unde este necesar,
actualizate de operator şi,
respectiv, de Autoritatea publică
locală. Revizuirea are în vedere
modificările care au loc în cadrul
amplasamentelor respective sau
în serviciile de urgenţă implicate,
noile cunoştinţe tehnice, precum
şi noile cunoştinţe privind
intervenţia în caz de accidente
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Page 113
așteptat să ducă la un accident major.
(8) Autoritatea competentă poate decide,
specificând motivele care au stat la baza
deciziei sale, având în vedere informațiile
cuprinse în raportul de securitate, că cerința de a
elabora un plan de urgență extern prevăzută la
alineatul (1) nu se aplică.
majore.
(8) Planurile de urgenţă se pun în
aplicare imediat de operator şi,
dacă este necesar, de Autoritatea
publică locală, în următoarele
situaţii:
a) cînd survine un accident
major; sau
b) cînd survine un eveniment
necontrolat, care poate, prin
natura sa, să conducă la un
accident major.
(9) În baza informaţiilor
conţinute în raportul de
securitate, Autoritatea publică
locală, în comun cu Agenția
pentru Supraveghere Tehnică și
Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență, prin
subdiviziunile teritoriale, poate
decide că pentru anumite
amplasamente nu este necesar să
se elaboreze planul de urgenţă
externă prevăzut la alin. (1) lit.
b).
(10) În cadrul planurilor de
urgenţă externă, Autoritatea
publică locală, Agenția pentru
Supraveghere Tehnică și
Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență prin
subdiviziunile teritoriale, se
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Prevederi cu caracter
național.
Page 114
asigură că, acolo unde este cazul,
se ia în considerare necesitatea
întăririi cooperării în ceea ce
priveşte asistenţa în domeniul
protecţiei civile, cu statele
vecine, în caz de accidente
majore.
(11) Planurile de urgenţă se
elaborează şi se testează potrivit
normelor metodologice aprobate
de Guvern.
Parțial
compatibil.
Prevederi cu caracter
național.
Articolul 13
Amenajarea teritoriului
(1) Statele membre se asigură că obiectivele
de prevenire a accidentelor majore și de
limitare a consecințelor unor astfel de
accidente pentru sănătatea umană și pentru
mediu sunt luate în considerare în cadrul
politicilor lor de amenajare a teritoriului sau al
altor politici relevante. Statele membre
urmăresc îndeplinirea acestor obiective prin
controale privind:
(a) stabilirea de noi amplasamente;
(b) modificări ale amplasamentelor care intră
sub incidența articolului 11;
(c) noi proiecte de dezvoltare, inclusiv căi de
transport, locații de uz public și zone
rezidențiale aflate în vecinătatea
Articolul 12.
Amenajarea teritoriului
(1) Autorităţile administraţiei
publice responsabile de
amenajarea teritoriului şi
urbanism, în colaborare cu
autorităţile competente prevăzute
la art. 5 alin. (2), se asigură că
obiectivele de prevenire a
accidentelor majore şi de limitare a
consecinţelor unor astfel de
accidente pentru sănătatea umană
şi pentru mediu sunt incluse în
cadrul politicilor de amenajare a
teritoriului sau al altor politici
relevante, inclusiv în documentația
de amenajare a teritoriului și
urbanism, elaborată și aprobată
conform legislației în vigoare. În
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Page 115
amplasamentelor, unde stabilirea de
amplasamente sau dezvoltările pot genera
ori crește riscul sau agrava consecințele
unui accident major.
(2) Statele membre se asigură că politicile lor
de amenajare a teritoriului sau alte politici
relevante, precum și procedurile de punere în
aplicare a politicilor în cauză iau în
considerare pe termen lung necesitatea:
(a) de a se menține distanțe de siguranță
adecvate între amplasamentele care intră
sub incidența prezentei directive și zonele
rezidențiale, clădirile și zonele frecventate
de public, zonele de agrement și, în
acest scop, aceste autorităţi
efectuează controale și emit avize
la proiectele, în care sunt implicate
substanțe sau amestecuri
periculoase, privind:
a) poziţionarea și construirea
noilor amplasamente, care se
încadrează în prevederile prezentei
legi;
b) modificările aduse
amplasamentelor existente cărora
le sunt aplicabile prevederile art.
10;
c) noi proiecte de dezvoltare,
inclusiv căi de transport, locaţii de
uz public şi zone rezidenţiale aflate
în vecinătatea amplasamentelor,
unde stabilirea de amplasamente
sau dezvoltările pot genera ori
creşte riscul ori agrava
consecinţele unui accident major.
(2) Autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (2), în
colaborare cu autorităţile
administraţiei publice locale
responsabile de amenajarea
teritoriului şi urbanism, se asigură
că politicile de dezvoltare şi
amenajare a teritoriului sau alte
politici relevante şi procedurile de
punere în aplicare a acestora
prevăd pe termen lung necesitatea:
Compatibil
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 116
măsura în care este posibil, căile de
transport importante;
(b) de a se proteja zonele naturale deosebit de
vulnerabile sau de interes natural deosebit
aflate în apropierea amplasamentelor,
atunci când este necesar, prin distanțe de
siguranță adecvate sau alte măsuri
corespunzătoare;
(c) în cazul amplasamentelor existente, de a
se lua măsuri tehnice suplimentare, în
conformitate cu articolul 5, pentru a nu
crește riscurile pentru sănătatea umană și
pentru mediu.
(3) Statele membre se asigură că toate
autoritățile competente și autoritățile
responsabile de amenajarea teritoriului care
răspund de luarea deciziilor în acest domeniu
inițiază proceduri de consultare adecvate pentru
a facilita punerea în aplicare a politicilor
stabilite la alineatul (1). Procedurile sunt
concepute pentru a asigura furnizarea de
informații suficiente de către operatori cu
privire la riscurile pe care le ridică
amplasamentul, precum și disponibilitatea
recomandărilor tehnice cu privire la aceste
riscuri, fie de la caz la caz, fie la nivel general,
atunci când se iau decizii.
Statele membre se asigură că operatorii
amplasamentelor de nivel inferior furnizează, la
cererea autorității competente, informații
a) menţinerii unor distanţe de
siguranţă corespunzătoare, între
amplasamentele care intră sub
incidenţa prevederilor prezentei
legi, şi zonele rezidenţiale,
clădirile şi zonele frecventate de
public, zonele de agrement şi, în
măsura în care este posibil, căile
de transport importante;
b) protejării ariilor naturale deosebit
de vulnerabile sau de interes natural
deosebit, aflate în apropierea
amplasamentelor, atunci cînd este
necesar, prin distanţe de siguranţă
ori alte măsuri corespunzătoare;
c) luării unor măsuri tehnice
suplimentare, în cazul
amplasamentelor existente, potrivit
prevederilor art. 4, pentru a nu
creşte riscurile pentru sănătatea
umană şi pentru mediu.
(3) Autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (2), literele
a), b), c) și d), în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice
locale responsabile de amenajarea
teritoriului şi urbanism, iniţiază
proceduri de consultare
corespunzătoare pentru a facilita
punerea în aplicare a politicilor
stabilite la alin. (1). În acest sens,
operatorii amplasamentelor au
Compatibil
Page 117
suficiente cu privire la riscurile pe care le ridică
amplasamentul, care sunt necesare în scopul
amenajării teritoriului.
(4) Cerințele de la alineatele (1), (2) și (3) din
prezentul articol se aplică fără a aduce atingere
dispozițiilor Directivei 2011/92/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 13
decembrie 2011 privind evaluarea efectelor
anumitor proiecte publice și private asupra
mediului (15
), Directivei 2001/42/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 27
iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor
planuri și programe asupra mediului (16
) și altor
acte pertinente din legislația Uniunii. Statele
membre pot prevedea proceduri coordonate sau
comune în scopul îndeplinirii cerințelor din
prezentul articol și cerințelor din actele
legislative respective, între altele, pentru a se
evita duplicarea evaluării sau consultărilor.
obligaţia să furnizeze autorităţilor
prevăzute mai sus informaţii
suficiente cu privire la riscurile pe
care le presupune amplasamentul,
precum şi recomandările tehnice cu
privire la aceste riscuri, fie de la caz
la caz, fie la nivel general, atunci
cînd se iau decizii.
(4) Operatorii amplasamentelor de
nivel inferior furnizează, la cererea
autorităţilor competente prevăzute
la art. 5 alin. (2), informaţii
suficiente cu privire la riscurile pe
care le presupune amplasamentul,
acestea fiind necesare în scopul
amenajării teritoriului.
(5) Dispoziţiile prevăzute la alin.
(1) - (4) se aplică fără a aduce
atingere prevederilor Legii privind
evaluarea impactului asupra
mediului nr. 86 din 29.05.2014, cu
modificările şi completările
ulterioare şi ale Legii privind
evaluarea strategică de mediu nr.
11 din 02.03.2017, cu modificările
ulterioare.
(6) Metodologia pentru stabilirea
distanţelor corespunzătoare în
activităţile de amenajare a
teritoriului şi urbanism față de
Compatibil.
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Dispoziție facultativă.
Dispoziție facultativă.
Page 118
amplasamentele care se încadrează
în prevederile prezentei legi se
aprobă prin hotărîre de Guvern.
Metodologia se aplică la
elaborarea, avizarea și aprobarea
planurilor de amenajare a
teritoriului și urbanism și în
autorizarea executării lucrărilor de
construcții, în concordanță cu
prevederile art. 12 alin. (1) din
prezenta lege.
Articolul 14
Informarea publicului
(1) Statele membre se asigură că informațiile
prevăzute în anexa V sunt în permanență la
dispoziția publicului, inclusiv în format
electronic. Informațiile se actualizează, atunci
când este necesar, inclusiv în cazul unor
modificări care intră sub incidența articolului
11.
(2) Pentru amplasamentele de nivel superior,
statele membre se asigură, de asemenea, că:
(a) toate persoanele care ar putea fi afectate
de un accident major primesc, periodic și
sub forma cea mai adecvată, fără să
trebuiască să solicite acest lucru,
informații clare și inteligibile privind
măsurile de securitate și conduita
obligatorie în caz de accident major;
Articolul 13.
Informarea publicului
(1) Operatorul are obligaţia ca
informaţiile prevăzute în anexa nr.
6 să fie puse în permanenţă la
dispoziţia publicului, inclusiv în
format electronic pe propria pagină
de internet. Informaţiile se
actualizează, atunci cînd este
necesar, inclusiv în cazul
modificărilor prevăzute la art. 10.
(2) Pentru amplasamentele de nivel
superior, operatorul are obligaţia:
a) să informeze periodic şi în
forma cea mai potrivită toate
persoanele care ar putea fi afectate
de un accident major, fără ca
Compatibil
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Page 119
(b) raportul de securitate este pus la
dispoziția publicului la cerere conform
articolului 22 alineatul (3); în cazul în
care se aplică articolul 22 alineatul (3),
se pune la dispoziție un raport
modificat, de exemplu sub forma unui
rezumat fără caracter tehnic, care
include cel puțin informații generale
privind pericolele de accidente majore
și efectele potențiale asupra sănătății
umane și mediului în caz de accident
major;
(c) inventarul substanțelor periculoase este
pus la dispoziția publicului, la cerere, în
conformitate cu articolul 22 alineatul (3).
Informațiile care urmează să fie furnizate în
temeiul literei (a) din primul paragraf al
prezentului alineat includ cel puțin informațiile
menționate în anexa V. Aceste informații sunt,
de asemenea, furnizate tuturor construcțiilor și
zonelor care deservesc publicul, inclusiv școli și
spitale, și tuturor amplasamentelor învecinate,
în cazul amplasamentelor care intră sub
incidența articolului 9. Statele membre asigură
furnizarea informațiilor cel puțin o dată la cinci
ani și revizuirea periodică și, atunci când este
necesar, actualizarea a acestora, inclusiv în
cazul unor modificări care intră sub incidența
articolului 11.
(3) În ceea ce privește posibilitatea producerii
unui accident major cu efecte transfrontaliere
acestea să solicite acest lucru, cu
informaţii clare, suficiente şi
inteligibile privind măsurile de
securitate şi conduita obligatorie în
caz de accident major;
b) să pună la dispoziţia publicului,
la cerere, raportul de securitate, iar
în cazul aplicării prevederilor art. 21
alin. (3), să pună la dispoziţia
acestuia un raport modificat, sub
forma unui rezumat fără caracter
tehnic, care include cel puţin
informaţii generale privind
pericolele de accident major şi
efectele potenţiale asupra sănătăţii
umane şi asupra mediului în caz de
accident major;
c) să pună la dispoziţia publicului,
la cerere, inventarul substanţelor
periculoase, în conformitate cu
prevederile art. 21 alin. (3).
(3) Informaţiile care urmează să fie
furnizate în temeiul prevederilor
alin. (2) lit. a) includ cel puţin
informaţiile prevăzute în anexa nr.
6. Aceste informaţii sunt, de
asemenea, furnizate tuturor
administratorilor sau proprietarilor
construcţiilor şi zonelor de utilitate
publică, inclusiv şcoli şi spitale, şi
tuturor amplasamentelor
învecinate, în cazul
Compatibil
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 120
provenind dintr-un amplasament de nivel
superior, statele membre furnizează informații
suficiente statelor membre care ar putea fi
afectate, astfel încât toate dispozițiile relevante
cuprinse în articolele 12 și 13 și în prezentul
articol să poată fi aplicate, după caz, de către
statele membre care ar putea fi afectate.
(4) În cazurile în care statul membru vizat
consideră că un amplasament aflat în
apropierea teritoriului unui alt stat membru nu
poate genera un pericol de accident major în
afara frontierelor sale în contextul articolului
12 alineatul (8) și că, de aceea, nu trebuie să
elaboreze un plan de urgență extern așa cum se
prevede la articolul 12 alineatul (1),
informează celălalt stat membru cu privire la
decizia sa motivată.
amplasamentelor care intră sub
incidenţa prevederilor art. 8.
(4) Operatorul are obligaţia să
furnizeze informaţiile, cel puţin o
dată la 5 ani, să le revizuiască
periodic şi, atunci cînd este
necesar, să le actualizeze, inclusiv
în cazul unor modificări care intră
sub incidenţa prevederilor art. 10.
(5) În ceea ce priveşte posibilitatea
producerii unui accident major cu
efecte transfrontaliere provenind
de la un amplasament de nivel
superior, Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență
furnizează informaţii suficiente
autorităților similare din statele
învecinate care ar putea fi afectate,
astfel încît prevederile art. 11, 12 şi
ale prezentului articol să poată fi
folosite, acolo unde sunt aplicabile,
de către statele care ar putea fi
afectate.
(6) În cazurile în care Inspectoratul
General pentru Situații de Urgență
decide că un amplasament aflat în
apropierea teritoriului altui stat nu
prezintă pericol de accident major
în afara perimetrului său în
contextul prevederilor art. 11 alin.
Compatibil
Parțial
compatibil.
Parțial
compatibil.
Dispoziție facultativă.
Dispoziție facultativă.
Page 121
(9) şi, din acest motiv, nu este
necesară elaborarea unui plan de
urgenţă externă prevăzut la art. 11
alin. (1), informează în acest sens
autorităţile similare din statul vecin
cu privire la decizia luată şi
motivarea acesteia.
Articolul 15
Consultarea publicului și participarea la
procesul decizional
(1) Statele membre se asigură că publicului
interesat i se oferă din timp posibilitatea să își
exprime opinia cu privire la proiecte
individuale specifice privind:
(a) planificarea de noi amplasamente, în
temeiul articolului 13;
(b) modificări semnificative ale
amplasamentelor în temeiul articolului
11, în cazul în care aceste modificări
sunt supuse obligațiilor prevăzute la
articolul 13;
(c) noi amenajări în apropierea imediată a
amplasamentelor, în cazul în care
stabilirea amplasamentelor sau
amenajările pot crește riscul sau
consecințele unui accident major în
conformitate cu articolul 13.
(2) În ceea ce privește proiectele individuale
specifice menționate la alineatul (1), publicul
este informat prin anunțuri publice sau prin alte
Articolul 14.
Consultarea publicului şi
participarea la procesul decizional
(1) Agenția teritorială de Mediu, în
colaborare cu Autoritatea publică
locală, ia măsurile prevăzute de
legislaţia în vigoare pentru a oferi,
din timp, publicului interesat
posibilitatea să îşi exprime opinia
cu privire la proiectele individuale
specifice privind:
a) planificarea de noi
amplasamente, prevăzută la art. 12;
b) modificarea semnificativă a
amplasamentelor prevăzută la art.
10, în cazul în care aceste
modificări sunt supuse obligaţiilor
prevăzute la art. 12;
c) noile amenajări în apropierea
imediată a amplasamentelor în
cazul în care acestea pot creşte
riscul sau agrava consecinţele unui
accident major, potrivit
prevederilor art. 12.
Compatibil
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 122
mijloace adecvate, inclusiv prin mijloace
electronice, dacă sunt disponibile, cu privire la
următoarele aspecte, la începutul procedurii de
adoptare a unei decizii sau, cel mai târziu, de
îndată ce informațiile pot fi furnizate în mod
rezonabil:
(a) obiectul proiectului specific;
(b) dacă este cazul, faptul că un proiect
face obiectul unei evaluări de impact
asupra mediului la nivel național sau
transfrontalier sau al consultărilor între
statele membre în conformitate cu
articolul 14 alineatul (3);
(c) detalii privind autoritatea competentă
responsabilă de luarea deciziei, de la care
pot fi obținute informații relevante și
căreia îi pot fi prezentate observații sau
întrebări și detalii privind termenele
pentru transmiterea observațiilor și a
întrebărilor;
(d) natura posibilelor decizii sau, în cazul în
care există o decizie, proiectul acesteia;
(e) o precizare a orelor și a locurilor în care
sau a mijloacelor prin care vor fi oferite
informațiile relevante;
(f) detalii privind modalitățile de participare
și consultare a publicului, realizate în
temeiul alineatului (7) din prezentul
articol.
(2) În ceea ce priveşte proiectele
individuale specifice prevăzute la
alin. (1), publicul este informat
prin anunţuri publice sau prin alte
mijloace, inclusiv prin mijloace
electronice, dacă sunt disponibile,
la începutul procedurii de adoptare
a unei decizii ori, cel mai tîrziu, de
îndată ce informaţiile pot fi
furnizate în mod rezonabil, cu
privire la următoarele aspecte:
a) obiectul proiectului specific;
b) dacă este cazul, faptul că un
proiect face obiectul unei evaluări
de impact asupra mediului la nivel
naţional sau transfrontalier ori al
consultărilor între statele
învecinate în conformitate cu
dispoziţiile art. 13 alin. (5);
c) detalii privind autoritatea
responsabilă cu luarea deciziei, de
la care pot fi obţinute informaţii
relevante, şi căreia îi pot fi
prezentate observaţii sau întrebări
şi detalii privind termenele pentru
transmiterea acestora;
d) natura posibilelor decizii sau, în
cazul în care există o decizie,
proiectul acesteia;
e) precizarea orelor şi a locurilor în
care sau a mijloacelor prin care vor
fi oferite informaţiile relevante;
f) detalii privind modalităţile de
Page 123
(3) În ceea ce privește proiectele individuale
specifice menționate la alineatul (1), statele
membre se asigură că următoarele elemente
sunt puse la dispoziția publicului interesat, în
termene rezonabile:
(a) în conformitate cu legislația națională,
principalele rapoarte și recomandări
adresate autorității competente la
momentul în care publicul interesat a
fost informat în conformitate cu
alineatul (2);
(b) în conformitate cu dispozițiile
Directivei 2003/4/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 28
ianuarie 2003 privind accesul public la
informații privind mediul (17
), alte
informații decât cele menționate la
alineatul (2) din prezentul articol care
sunt relevante pentru decizia adoptată
și care devin disponibile numai după
ce publicul interesat a fost informat în
conformitate cu alineatul respectiv.
(4) Statele membre se asigură că publicul
interesat beneficiază de dreptul de a formula
observații și opinii autorității competente
înainte de adoptarea unei decizii cu privire la un
participare şi consultare a
publicului, realizate în temeiul
alin. (8).
(3) În ceea ce priveşte proiectele
individuale specifice prevăzute la
alin. (1), autoritatea competentă
pentru protecţia mediului se
asigură că următoarele elemente
sunt puse la dispoziţia publicului
interesat, în termenele legale
stipulate în procedurile de
reglementare:
a) principalele rapoarte şi
recomandări adresate autorităţii
competente pentru protecţia
mediului la momentul în care
publicul interesat a fost informat în
conformitate cu alin. (2), potrivit
prevederilor legislaţiei naţionale;
b) alte informaţii decît cele
cuprinse în prezentul alineat, care
sunt relevante pentru decizia
adoptată şi care devin disponibile
numai după ce publicul interesat a
fost informat, potrivit prevederilor
Hotărîrii Guvernului nr. 1467 din
30 decembrie 2016 pentru
aprobarea Regulamentului privind
accesul publicului la informaţia de
mediu.
(4) Agenția de Mediu, prin
Compatibil
Compatibil
Page 124
proiect individual, astfel cum se menționează la
alineatul (1), și că rezultatele consultărilor
desfășurate în temeiul alineatului (1) sunt luate
în considerare în mod corespunzător în luarea
unei decizii.
(5) Statele membre se asigură că, atunci când
sunt luate deciziile relevante, autoritatea
competentă pune la dispoziția publicului:
(a) conținutul deciziei și motivele pe care
se bazează, inclusiv orice actualizări
ulterioare;
(b) rezultatele consultărilor organizate
înainte de luarea deciziei și o explicație
a modului în care acestea au fost luate
în considerare în decizia respectivă.
(6) La stabilirea de planuri sau programe
legate de aspecte menționate la alineatul (1)
litera (a) sau (c), statele membre se asigură
că publicului i se oferă din timp posibilități
efective de a participa la pregătirea și
modificarea sau revizuirea acestora, prin
utilizarea procedurilor stabilite la articolul 2
alineatul (2) din Directiva 2003/35/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din
26 mai 2003 de instituire a participării
publicului la elaborarea anumitor planuri și
programe privind mediul .
Statele membre identifică publicul îndreptățit
să participe în sensul prezentului alineat,
inclusiv organizațiile neguvernamentale
relevante care îndeplinesc cerințele relevante
subdiviziunile sale teritoriale, se
asigură că publicul interesat
beneficiază de dreptul de a formula
observaţii şi opinii înainte de
adoptarea unei decizii cu privire la
un proiect individual, astfel cum
prevede alin. (1), şi că rezultatele
consultărilor desfăşurate în temeiul
respectivului alineat sunt luate în
considerare, în mod corespunzător,
în adoptarea unei decizii.
(5) Atunci cînd sunt luate deciziile
relevante, autoritatea competentă
pentru protecţia mediului pune la
dispoziţia publicului:
a) conţinutul deciziei şi motivele
pe care se bazează, inclusiv orice
actualizări ulterioare;
b) rezultatele consultărilor
organizate înainte de adoptarea
deciziei şi o explicaţie a modului
în care acestea au fost luate în
considerare în decizia respectivă.
(6) La stabilirea de planuri sau
programe legate de aspectele
prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c),
Agenția de Mediu se asigură că
publicului i se oferă din timp
posibilităţi efective de a participa
la pregătirea şi modificarea sau
revizuirea acestora, prin utilizarea
Compatibil
Compatibil
Page 125
impuse în legislația internă, precum cele care
promovează protecția mediului.
Prezentul alineat nu se aplică planurilor și
programelor pentru care o procedură de
participare a publicului se realizează în
conformitate cu Directiva 2001/42/CE.
(7) Detaliile privind modalitățile de
informare și consultare a publicului interesat
se stabilesc de către statele membre.
Se prevăd termene rezonabile pentru
diferitele etape, care să permită suficient
timp pentru informarea publicului și pentru
ca publicul interesat să se pregătească și să
participe efectiv la adoptarea deciziilor
privind mediul, sub rezerva dispozițiilor
prezentului articol.
procedurilor stabilite în Legea nr.
11 din 2 martie 2017 privind
evaluarea strategică de mediu și
Legea nr. 86 din 29 mai 2014
privind evaluarea impactului
asupra mediului, cu modificările
ulterioare. Autoritatea competentă
pentru protecţia mediului identifică
publicul îndreptăţit să participe în
sensul prezentului alineat, inclusiv
organizaţiile neguvernamentale
relevante care îndeplinesc
condiţiile impuse în legislaţia
naţională, precum cele care
promovează protecţia mediului.
(7) Prevederile alin. (6) nu se
aplică planurilor şi programelor
pentru care o procedură de
participare a publicului se
realizează în conformitate cu
Legea nr. 11 din 02 martie 2017
privind evaluarea strategică de
mediu, cu modificările ulterioare.
(8) Modalităţile de informare şi
consultare a publicului interesat
sunt cele prevăzute în Hotărîrii
Guvernului nr. 1467 din 30
decembrie 2016 pentru aprobarea
Regulamentului privind accesul
publicului la informaţia de mediu.
Compatibil
Compatibil
Page 126
Articolul 16
Informațiile care trebuie furnizate de către
operator și acțiunile care trebuie întreprinse
în urma producerii unui accident major
Statele membre se asigură că, de îndată ce este
posibil din punct de vedere practic după
producerea unui accident major, operatorul are
obligația ca, prin mijloacele cele mai adecvate:
(a) să informeze autoritatea competentă;
(b) să ofere autorității competente
următoarele informații imediat ce acestea
devin disponibile:
(i) circumstanțele accidentului;
(ii) substanțele periculoase implicate;
(iii) datele disponibile pentru
evaluarea efectelor accidentului
asupra sănătății umane, asupra
mediului și proprietății;
(iv) măsurile de urgență adoptate;
(c) să informeze autoritatea competentă cu
privire la măsurile avute în vedere:
(i) pentru a atenua efectele pe termen
mediu și lung ale accidentului;
(ii) pentru a preveni repetarea unui
astfel de accident;
Articolul 15.
Informaţiile care trebuie furnizate
de către operator şi acţiunile care
trebuie întreprinse în urma
producerii unui accident major
(1) În cazul producerii unui
accident major, operatorul are
obligaţia să ia următoarele măsuri:
a) să informeze imediat Autoritatea
publică locală și subdiviziunile
teritoriale ale Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență
și Agenției pentru Supraveghere
Tehnică referitor la producerea
accidentului;
b) să ofere Autorităților publice
locale și subdiviziunilor
Inspectoratului General pentru
Situații de Urgență, imediat ce
acestea devin disponibile,
următoarele informaţii referitoare
la: circumstanţele accidentului,
substanţele periculoase implicate,
datele disponibile pentru evaluarea
efectelor accidentului asupra
sănătăţii umane, asupra mediului şi
proprietăţii şi măsurile de urgenţă
adoptate;
c) să informeze autorităţile
competente prevăzute la art. 5 alin.
(2) cu privire la măsurile avute în
vedere pentru atenuarea efectelor
Parțial
compatibil
Prevederi naționale
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 127
(d) să actualizeze informațiile furnizate, dacă
cercetările ulterioare dezvăluie date
suplimentare care modifică informațiile
inițiale sau concluziile stabilite.
pe termen mediu şi lung ale
accidentului, precum şi pentru
prevenirea repetării unui astfel de
accident;
d) să actualizeze informaţiile
furnizate dacă cercetările ulterioare
fac cunoscute date suplimentare
care modifică informaţiile iniţiale
sau concluziile stabilite.
(2) Autoritatea publică locală în
comun cu subdiviziunea teritorială
a Inspectoratului General pentru
Situații de Urgență, la primirea
informaţiilor furnizate de către
operator în temeiul alin. (1) lit. a)
şi b), informează toate celelalte
autorităţi competente prevăzute la
art. 5 alin. (2).
(3) Procedura de notificare a
accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase,
produse inclusiv în context
transfrontalier, se efectuează în
conformitate cu prevederile
Hotărîrii Guvernului nr. 1076 din
16 octombrie 2010 cu privire la
clasificarea situaţiilor excepţionale
şi la modul de acumulare şi
prezentare a informaţiilor în
domeniul protecţiei populaţiei şi
teritoriului în caz de situaţii
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale
Prevederi naționale
Page 128
excepţionale.
Articolul 17
Acțiunile care trebuie întreprinse de
autoritatea competentă în urma producerii
unui accident major
În urma producerii unui accident major, statele
membre solicită autorității competente:
(a) să asigure luarea oricăror măsuri urgente
pe termen mediu și lung care s-ar putea
dovedi necesare;
(b) să colecteze, prin inspecție, investigație
sau alte mijloace adecvate, informațiile
necesare pentru o analiză completă a
aspectelor tehnice, organizaționale și
manageriale ale accidentului;
(c) să întreprindă acțiunile adecvate pentru a
se asigura că operatorul ia toate măsurile
necesare de remediere;
(d) să facă recomandări cu privire la măsurile
preventive viitoare; precum și
(e) să informeze persoanele care ar putea fi
afectate cu privire la accidentul care a
avut loc și, atunci când este cazul, cu
privire la măsurile luate pentru atenuarea
consecințelor acestuia.
Articolul 16.
Acţiunile care trebuie întreprinse
de autorităţile competente în urma
producerii unui accident major
(1) În urma producerii unui
accident major, autorităţile
competente prevăzute la art. 5 alin.
(2) au următoarele obligaţii:
a) să se asigure că s-au luat toate
măsurile urgente, care s-ar putea
dovedi necesare, pe termen mediu
şi lung;
b) să colecteze, prin control,
investigaţie sau prin alte mijloace
corespunzătoare, informaţiile
necesare pentru o analiză completă
a aspectelor tehnice,
organizaţionale şi manageriale ale
accidentului;
c) să se asigure că operatorul a luat
toate măsurile necesare de
remediere;
d) să facă recomandări cu privire la
măsurile preventive viitoare;
e) să informeze persoanele care ar
putea fi afectate cu privire la
accidentul care a avut loc şi, atunci
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 129
cînd este cazul, cu privire la
măsurile luate pentru atenuarea
consecinţelor acestuia;
f) să informeze în cel mai scurt
timp autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (1) cu
privire la producerea accidentului.
(2) Procedura de investigare a
accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase se
efectuează în conformitate cu
prevederile art. 14 din Legea
nr.116 din 18.05.2012 privind
securitatea industrială a obiectelor
industriale periculoase, cu
modificările şi completările
ulterioare.
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Articolul 18
Informații care trebuie furnizate de către
statele membre în urma producerii unui
accident major
(1) În vederea prevenirii și atenuării efectelor
accidentelor majore, statele membre informează
Comisia cu privire la accidentele majore care
îndeplinesc criteriile stabilite în anexa VI care s-
au produs pe teritoriile lor. Acestea comunică
Comisiei următoarele detalii:
(a) statul membru, numele și adresa
autorității responsabile cu elaborarea
Articolul 17.
Informaţii care trebuie furnizate de
către statul de origine statelor
afectate în urma producerii unui
accident major
(1) În scopul prevenirii şi limitării
consecinţelor accidentelor majore,
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului, ca autoritate
competentă pentru scopurile
Convenţiei Comisiei Economice a
Organizației Națiunilor Unite pentru
Europa privind efectele
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Page 130
raportului;
(b) data, ora și locul accidentului, inclusiv
denumirea completă a operatorului și
adresa amplasamentului implicat;
(c) o descriere succintă a circumstanțelor
accidentului, inclusiv substanțele
periculoase implicate, precum și efectele
imediate asupra sănătății umane și a
mediului;
(d) o descriere succintă a măsurilor de
urgență luate și a precauțiilor imediate
necesare pentru a se preveni repetarea
accidentului;
(e) rezultatele analizei și recomandările lor.
(2) Informațiile menționate la alineatul (1) din
prezentul articol se pun la dispoziție de îndată
ce este posibil din punct de vedere practic și cel
târziu în decurs de un an de la data accidentului,
prin utilizarea bazei de date menționate la
articolul 21 alineatul (4). Dacă în acest termen
pot fi furnizate numai informații preliminare, în
conformitate cu alineatul (1) litera (e), pentru
introducerea în baza de date, informațiile sunt
actualizate odată ce rezultatele unei analize mai
aprofundate și noi recomandări sunt disponibile.
Raportarea de către statele membre a
informațiilor menționate la alineatul (1) litera
(e) poate fi amânată pentru a permite finalizarea
procedurilor judiciare în cazul în care o astfel de
transfrontiere ale accidentelor
industriale și Inspectoratul general
pentru Situații de Urgență, ca punct
de contact în scopul notificării
accidentelor industriale, în
conformitate cu prevederile
Convenţiei privind efectele
transfrontiere ale accidentelor
industriale, va informa celelalte
Părţi asupra accidentelor majore
produse pe teritoriul naţional, care
îndeplinesc criteriile prevăzute în
anexa nr. 7. Informarea cuprinde
următoarele detalii:
a) statul, numele şi adresa autorităţii
responsabile pentru elaborarea
raportului;
b) data, ora şi locul producerii
accidentului major, incluzînd
numele complet al operatorului şi
adresa amplasamentului implicat;
c) o descriere succintă a
circumstanţelor în care s-a produs
accidentul, incluzînd substanţele
periculoase implicate şi efectele
imediate asupra sănătăţii populaţiei
şi mediului;
d) o descriere succintă a măsurilor
de urgenţă întreprinse şi a măsurilor
de precauţie imediate necesare
pentru a preveni repetarea
accidentului;
e) rezultatele analizei şi
Parțial
Prevederi naționale.
Page 131
raportare ar putea afecta acele proceduri.
(3) În scopul furnizării de către statele membre
a informațiilor menționate la alineatul (1) din
prezentul articol, se stabilește un formular de
raport sub forma unor acte de punere în
aplicare. Actele de punere în aplicare respective
se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 27 alineatul
(2).
(4) Statele membre comunică Comisiei numele
și adresa oricărui organism care ar putea deține
informații relevante privind accidentele majore
și care ar putea să consilieze autoritățile
competente ale altor state membre, care trebuie
să intervină în cazul producerii unui astfel de
accident.
recomandările Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență.
(2) Informaţiile prevăzute la alin.
(1) se pun la dispoziţia Comisiei
Europene și Secretariatului
executiv al Comisiei Economice
pentru Europa (în conformitate cu
prevederile Convenţiei Comisiei
Economice a Organizației
Națiunilor Unite pentru Europa
privind efectele transfrontiere ale
accidentelor industriale) de îndată
ce este posibil din punct de vedere
practic şi cel tîrziu în decurs de un
an de la data accidentului, prin
utilizarea bazei de date prevăzute
la art. 20 alin. (4). Dacă în acest
termen pot fi furnizate numai
informaţii preliminare, potrivit
prevederilor alin. (1) lit. e), pentru
introducerea în baza de date,
informaţiile sunt actualizate odată
ce rezultatele unei analize mai
aprofundate şi noi recomandări
sunt disponibile.
(3) Raportarea informaţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. e) poate fi
amînată pentru a permite
finalizarea procedurilor judiciare
în cazul în care o astfel de
raportare ar putea afecta acele
compatibil
Compatibil
Page 132
proceduri.
(4) Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului
furnizează Comisiei Europene
numele şi adresa oricărei
instituţii/organizaţii, care ar putea
deţine informaţii relevante asupra
accidentelor majore şi care este în
măsură să asigure consultanţă
autorităţilor competente din alte
state care trebuie să intervină în
eventualitatea unui astfel de
accident.
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Articolul 19
Interzicerea utilizării
(1) Statele membre interzic utilizarea sau
punerea în funcțiune a oricărui amplasament,
instalații sau suprafețe de depozitare sau a
oricărei părți din acestea, dacă măsurile luate de
operator pentru prevenirea sau atenuarea
accidentelor majore prezintă deficiențe grave. În
acest sens, statele membre iau în considerare,
între altele, deficiențele grave în desfășurarea
acțiunilor necesare identificate în raportul de
inspecție.
Statele membre pot interzice utilizarea sau
punerea în funcțiune a oricărui amplasament,
instalații sau suprafețe de depozitare sau a
Articolul 18.
Interzicerea utilizării
(1) Autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (2) interzic
utilizarea sau punerea în funcţiune a
oricărui amplasament, instalaţii sau
zone de depozitare sau a oricărei
părţi din acestea, dacă măsurile
luate de operator pentru prevenirea
sau atenuarea accidentelor majore
prezintă deficienţe grave. În acest
sens, se iau în considerare, între
altele, deficienţele grave în
desfăşurarea acţiunilor necesare
identificate în raportul de inspecţie.
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Page 133
oricărei părți din acestea, dacă operatorul nu a
înaintat notificarea, rapoartele sau alte
informații solicitate prin prezenta directivă în
termenul stabilit.
(2) Statele membre se asigură că operatorii pot
înainta un recurs împotriva unui ordin de
interdicție emis de către o autoritate competentă
în temeiul alineatului (1), recurs adresat către un
organism corespunzător desemnat prin dreptul
și procedurile naționale.
(2) Autorităţile competente
prevăzute la alin. (1) pot interzice
utilizarea ori punerea în funcţiune a
oricărui amplasament, instalaţii sau
zone de depozitare ori a oricărei
părţi din acestea, dacă operatorul nu
a înaintat, în termenul stabilit:
notificarea, documentul privind
politica de prevenire a accidentelor
majore, raportul de securitate sau
alte informaţii solicitate potrivit
prevederilor prezentei legi.
(3) Operatorii au dreptul să conteste
decizia de interdicţie. Contestaţia se
poate adresa instanţei de contencios
administrativ competente, cu
respectarea prevederilor Legii
contenciosului administrative nr.
793 din 10 februarie 2000, cu
modificările şi completările
ulterioare, şi fără a aduce atingere
altor prevederi legale.
(4) Procedura de interzicere a
utilizării sau punerii în funcţiune a
unui amplasament, instalaţii ori
zone de depozitare sau a oricărei
părţi din acestea se aprobă de
Compatibil
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 134
Guvern.
Articolul 20
Inspecții
(1) Statele membre se asigură că autoritățile
competente organizează un sistem de inspecții.
(2) Inspecțiile sunt adecvate tipului de
amplasament vizat. Acestea nu depind de
primirea raportului de securitate sau de orice alt
raport înaintat. Numărul lor este suficient pentru
o examinare planificată și sistematică a
sistemelor tehnice, organizaționale sau
manageriale utilizate în cadrul
amplasamentului, astfel încât să se asigure în
special că:
(a) operatorul poate demonstra că a luat
măsuri adecvate, în legătură cu
diversele activități din cadrul
amplasamentului, pentru a preveni
accidentele majore;
(b) operatorul poate demonstra că a
asigurat mijloace adecvate pentru
limitarea consecințelor accidentelor
majore, în interiorul amplasamentului
și în afara acestuia;
(c) datele și informațiile cuprinse în
raportul de securitate sau în orice alt
Articolul 19.
Inspecţii
(1) Autorităţile competente cu
atribuţii de control, respectiv
Inspectoratul pentru Protecția
Mediului, Agenția pentru
Supraveghere Tehnică, prin
subdiviziunile lor teritoriale și,
după caz, Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență (ca
organ consultativ), prin
subdiviziunile sale teritoriale,
organizează un sistem de
controale, adaptat tipului de
amplasament în cauză, indiferent
de primirea raportului de securitate
sau a oricărei altei documentaţii
înaintate de operator, în
conformitate cu cerințele și în
condițiile prevederilor Legii nr.
131 din 08 iunie 2012 privind
controlul de stat asupra activităţii
de întreprinzător.
(2) Numărul controalelor efectuate
trebuie să asigure o examinare
planificată şi sistematică a
sistemelor tehnice, organizaţionale
sau manageriale utilizate în cadrul
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale
Prevederi naționale
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 135
raport înaintat reflectă în mod
corespunzător condițiile din cadrul
amplasamentului;
(d) informațiile sunt puse la dispoziția
publicului în temeiul articolului 14.
(3) Statele membre se asigură că toate
amplasamentele sunt incluse într-un plan de
inspecții la nivel național, regional sau local și
se asigură că acest plan este revizuit periodic și,
dacă este cazul, actualizat.
Fiecare plan de inspecții include următoarele
elemente:
(a) o evaluare generală a problemelor de
securitate relevante;
(b) zona geografică acoperită de planul de
inspecții;
(c) o listă a amplasamentelor incluse în
plan;
(d) o listă a grupurilor de amplasamente,
cu posibile efecte domino, în temeiul
articolului 9;
(e) o listă a amplasamentelor, în cazul în
care anumite surse externe de risc sau
de pericol ar putea crește riscul sau
consecințele unui accident major;
(f) procedurile pentru inspecțiile de rutină,
inclusiv programele pentru astfel de
amplasamentului, complexitatea
acestuia şi cantităţile de substanţe
existente, astfel încît să se asigure
în special că:
a) operatorul poate demonstra că a
luat măsuri necesare, în legătură cu
diversele activităţi din cadrul
amplasamentului, pentru a preveni
accidentele majore;
b) operatorul poate demonstra că a
asigurat mijloacele necesare pentru
limitarea consecinţelor
accidentelor majore, în interiorul
amplasamentului şi în afara
acestuia;
c) datele şi informaţiile cuprinse în
raportul de securitate sau în orice
alt document înaintat reflectă în
mod corespunzător condiţiile din
cadrul amplasamentului;
d) informaţiile sunt puse la
dispoziţia publicului potrivit
prevederilor art. 13.
(3) La elaborarea planurilor de
control anuale, autoritățile
competente cu atribuţii de control
se coordonează pentru a efectua
controale comune pentru
amplasamentele încadrate sub
incidenţa prevederilor prezentei
legi.
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Page 136
inspecții, în conformitate cu alineatul
(4);
(g) procedurile aplicabile inspecțiilor
excepționale, în conformitate cu
alineatul (6);
(h) dispoziții privind cooperarea între
diferitele autorități de control.
(4) Pe baza planurilor de inspecție menționate
la alineatul (3), autoritatea competentă
întocmește în mod regulat programe de inspecții
de rutină pentru toate amplasamentele, inclusiv
frecvența vizitelor la fața locului pentru
diversele tipuri de amplasamente.
Perioada dintre două vizite consecutive la fața
locului nu depășește un an pentru
amplasamentele de nivel superior și trei ani
pentru amplasamentele de nivel inferior, cu
excepția cazului în care autoritatea competentă
a întocmit un program de inspecție bazat pe o
evaluare sistematică a pericolelor de accidente
majore în cadrul amplasamentelor vizate.
(5) Evaluarea sistematică a pericolelor din
amplasamentele în cauză se bazează, cel puțin,
pe următoarele criterii:
(a) impactul potențial al amplasamentelor în
cauză asupra sănătății umane și a
mediului;
(b) măsura în care cerințele prezentei
(4) Fiecare plan de controale
include următoarele elemente:
a) o evaluare generală a
problemelor de securitate
relevante;
b) zona geografică acoperită de
planul de controale;
c) o listă a amplasamentelor
incluse în plan;
d) o listă a grupurilor de
amplasamente, cu posibile efecte
domino, conform dispoziţiilor art.
8;
e) o listă a amplasamentelor, în
cazul în care anumite surse externe
de risc sau de pericol ar putea
creşte riscul ori consecinţele unui
accident major;
f) procedurile pentru controale
planificate, inclusiv programele
pentru astfel de controale în
conformitate cu prevederile alin.
(3);
g) procedurile aplicabile
controalelor excepţionale în
conformitate cu prevederile alin.
(7);
h) dispoziţii privind cooperarea între
diferitele autorităţi cu atribuţii de
control.
(5) Perioada dintre două vizite
consecutive la faţa locului nu
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Page 137
directive au fost respectate.
Dacă este cazul, se iau, de asemenea, în
considerare constatările relevante ale
inspecțiilor efectuate în temeiul altor acte
legislative ale Uniunii.
(6) Inspecțiile excepționale se desfășoară cât
mai curând posibil pentru a investiga plângerile
grave, accidentele grave și „evenimentele la
limita de producere a unui accident”, incidentele
sau cazurile de neconformitate.
(7) În termen de patru luni de la fiecare
inspecție, autoritatea competentă comunică
operatorului concluziile inspecției, precum și
toate acțiunile necesare identificate. Autoritatea
competentă se asigură că operatorul întreprinde
toate aceste acțiuni necesare într-un termen
rezonabil de la primirea comunicării.
(8) Dacă o inspecție a identificat un caz
important de neconformitate cu dispozițiile
prezentei directive, se efectuează o inspecție
suplimentară, în termen de șase luni.
(9) Atunci când este posibil, inspecțiile se
coordonează și combină cu alte inspecții
efectuate în temeiul altor acte legislative ale
Uniunii, acolo unde este cazul.
(10) Statele membre încurajează autoritățile
competente să furnizeze mecanisme și
instrumente pentru schimbul de experiență și
pentru consolidarea cunoștințelor și să participe
la astfel de mecanisme la nivelul Uniunii, dacă
depăşeşte un an pentru
amplasamentele de nivel superior şi
3 ani pentru amplasamentele de
nivel inferior, cu excepţia cazului în
care autoritatea competentă a
întocmit un program de controale
bazat pe o evaluare sistematică a
pericolelor de accidente majore în
cadrul amplasamentelor vizate.
(6) Pentru stabilirea frecvenţei
controalelor se realizează o evaluare
sistematică a pericolelor din
amplasamentele în cauză care se
bazează, cel puţin, pe următoarele
criterii:
a) impactul potenţial al
amplasamentelor în cauză asupra
sănătăţii umane şi a mediului;
b) măsura în care cerinţele prezentei
legi au fost respectate;
c) numărul de incidente/accidente
înregistrate anterior pe
amplasament. Dacă este cazul, se
iau în considerare constatările
relevante ale controalelor efectuate
în temeiul altor acte normative în
vigoare.
(7) Pentru investigarea sesizărilor
privind deficienţele grave, a
accidentelor grave şi evenimentelor
la limita de producere a unui
accident, a incidentelor sau
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Page 138
este cazul.
(11) Statele membre se asigură că operatorii
furnizează autorităților competente întreaga
asistență necesară pentru a permite autorităților
respective să efectueze toate inspecțiile și să
obțină toate informațiile necesare pentru
îndeplinirea sarcinilor lor, în scopurile prezentei
directive, în special pentru a permite
autorităților o evaluare completă a posibilității
producerii unui accident major și determinarea
măsurii în care este posibil să crească
probabilitatea producerii unor accidente majore
sau agravării acestora, pregătirea unui plan de
urgență extern și luarea în considerare a
substanțelor care, datorită caracteristicilor lor
fizice, condițiilor speciale sau localizării lor, ar
putea impune atenție suplimentară.
cazurilor de neconformitate, se
desfăşoară controale inopinate de
către autorităţile prevăzute la alin.
(1), cît mai curînd posibil de la data
primirii acestor informaţii.
(8) În termen de cel mult 5 zile de la
data realizării fiecărui control,
autorităţile competente prevăzute la
alin. (1) comunică operatorului
concluziile controlului, precum şi
toate acţiunile necesare identificate,
dacă acestea nu au fost dispuse pînă
la această dată.
(9) După primirea comunicării
concluziilor controlului, pentru
fiecare acţiune prevăzută,
operatorul, de comun acord cu
autorităţile competente prevăzute la
alin. (1), stabileşte un calendar
pentru punerea în practică a tuturor
acestor acţiuni identificate şi
notifică acestora realizarea fiecărei
acţiuni.
(10) Dacă în cadrul realizării unui
control se identifică un caz
important de neconformitate cu
dispoziţiile prezentei legi, se
efectuează un control inopinat,
pentru verificarea respectării
cerințelor stabilite de legislație, în
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Page 139
termen de maximum 6 luni.
(11) În situaţia în care este posibil,
controalele se coordonează şi se
combină cu alte conroale, efectuate
în temeiul altor acte normative în
vigoare, acolo unde este cazul.
(12) Autorităţile competente
prevăzute la art. 5 furnizează
informaţii privind mecanismele şi
instrumentele necesare schimbului
de experienţă şi pentru consolidarea
cunoştinţelor şi participă la astfel de
mecanisme la nivelul Uniunii
Europene.
(13) Operatorii au obligaţia să
furnizeze autorităţilor competente
prevăzute la alin. (1) întreaga
asistenţă necesară pentru efectuarea
controlului şi obţinerea oricărei
informaţii necesare, în special
pentru a permite acestora o evaluare
completă a posibilităţii producerii
unui accident major şi determinarea
măsurii în care este posibil să
crească probabilitatea producerii
unor accidente majore sau al
agravării acestora, pregătirea unui
plan de urgenţă externă şi luarea în
considerare a substanţelor care,
datorită caracteristicilor lor fizice,
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Page 140
condiţiilor speciale sau localizării
lor, ar putea impune atenţie
suplimentară, în scopul respectării
prevederilor prezentei legi.
(14) Modul de planificare,
organizare, pregătire şi desfăşurare
a controalelor comune pe
amplasamentele care se supun
prevederilor prezentei legi se aprobă
de Guvern.
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Articolul 21
Sistemul și schimburile de informații
(1) Statele membre și Comisia efectuează
schimburi de informații cu privire la
experiența acumulată în domeniul prevenirii
accidentelor majore și al limitării
consecințelor acestora. Aceste informații
vizează, în special, aplicarea măsurilor
prevăzute în prezenta directivă.
(2) Până la 30 septembrie 2019 și, ulterior, la
fiecare patru ani, statele membre furnizează
Comisiei un raport privind punerea în aplicare
a prezentei directive.
(3) Pentru amplasamentele care intră sub
incidența prezentei directive, statele membre
furnizează Comisiei cel puțin următoarele
informații:
(a) numele sau denumirea comercială a
operatorului și adresa completă a
Articolul 20
Sistemul și schimburile de
informații
(1) Autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (1)
efectuează schimburi de informații
în domeniul controlului pericolelor
de accidente majore care pot cauza
efecte transfrontaliere în
conformitate cu prezenta lege și
Convenția UNECE privind
efectele transfrontaliere ale
accidentelor industriale.
(2) La fiecare 4 ani, Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale
și Mediului, coordonator național
al Convenției UNECE privind
efectele transfrontaliere ale
accidentelor industriale, în
colaborare cu celelalte autorităţi
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale.
Prevederi naționale.
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Page 141
amplasamentului în cauză;
(b) activitatea sau activitățile
desfășurate în cadrul
amplasamentului.
Comisia creează și actualizează o bază de date
conținând informațiile furnizate de statele
membre. Accesul la baza de date este rezervat
persoanelor autorizate de Comisie sau de
autoritățile competente ale statelor membre.
(4) Comisia dezvoltă și pune la dispoziția
statelor membre o bază de date care conține,
în special, detalii cu privire la accidentele
majore care au avut loc pe teritoriul statelor
membre, în scopul:
(a) diseminării rapide a informațiilor
furnizate de statele membre în
temeiul articolul 18 alineatele (1) și
(2), între toate autoritățile
competente;
(b) distribuirii către autoritățile
competente a unei analize a
cauzelor accidentelor majore,
precum și a experienței acumulate
în urma acestora;
(c) furnizarea de informații privind
măsurile preventive către
autoritățile competente;
(d) furnizarea de informații privind
competente de la nivel central,
întocmește un raport privind
punerea în aplicare a prevederilor
prezentei legi, pe care îl transmite
Secretariatului executiv al
Comisiei Economice pentru
Europa și Comisiei Europene.
(3) Pentru amplasamentele care
intră sub incidenţa prevederilor
prezentei legi, raportul trebuie să
conţină cel puţin următoarele:
a) numele sau denumirea
comercială a operatorului şi adresa
completă a amplasamentului în
cauză;
b) activitatea sau activităţile
desfăşurate în cadrul
amplasamentului.
(4) Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului,
în colaborare cu celelalte autorităţi
competente de la nivel central,
stabilește persoane desemnate care
să acceseze bazele de date
dezvoltate de Comisia Europeană
referitoare la amplasamentele ce se
supun prezentei legi, precum şi
accidentele majore care au avut
loc. În vederea obţinerii accesului
la aceste baze de date, lista cu
persoanele desemnate din cadrul
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Parțial
compatibil
Prevederi naționale
Prevederi naționale
Prevederi naționale
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 142
organizațiile care pot oferi
consiliere sau informații relevante
asupra producerii, prevenirii și
atenuării efectelor accidentelor
majore.
(5) Comisia adoptă, până la 1 ianuarie 2015,
acte de punere în aplicare pentru a stabili
formatele de comunicare a informațiilor
menționate la alineatele (2) și (3) din
prezentul articol obținute de la statele membre
și din bazele de date relevante menționate la
alineatele (3) și (4). Actele de punere în
aplicare respective se adoptă în conformitate
cu procedura de examinare menționată la
articolul 27 alineatul (2).
(6) Baza de date menționată la alineatul (4)
conține, cel puțin:
(a) informațiile furnizate de către
statele membre în temeiul
articolului 18 alineatele (1) și (2);
(b) o analiză a cauzelor accidentelor;
(c) experiența acumulată în urma
accidentelor;
(d) măsurile preventive necesare pentru
a împiedica repetarea accidentului.
(7) Comisia pune la dispoziția publicului
partea fără caracter confidențial a datelor.
autorităţilor competente se
întocmeşte, se actualizează
periodic şi se transmite Comisiei
Europene.
(5) În vederea asigurării
comunicării cu Comisia
Europeană, autorităţile competente
prevăzute la art. 5 alin. (1)
dezvoltă baze de date comune care
să cuprindă informaţii referitoare
la amplasamentele ce se supun
prevederilor prezentei legi, precum
şi incidentele şi accidentele majore
care au avut loc pe teritoriul
naţional.
Parțial
compatibil
Nu se
transpune
Prevederi naționale
Prevederi UE
neaplicabile
Page 143
Articolul 22
Accesul la informații și confidențialitate
(1) În scopul asigurării transparenței, statele
membre garantează că autoritatea competentă are
obligația de a pune toate informațiile primite în
baza acestei directive la dispoziția oricărei
persoane fizice sau juridice care solicită acest
lucru, în conformitate cu Directiva 2003/4/CE.
(2) Divulgarea oricăror informații cerute în
temeiul prezentei directive, inclusiv în temeiul
articolului 14, poate fi refuzată sau restricționată
de autoritatea competentă în cazul în care sunt
îndeplinite condițiile stabilite la articolul 4 din
Directiva 2003/4/CE.
(3) Divulgarea informațiilor complete
menționate la articolul 14 alineatul (2) literele (b)
și (c) deținute de către autoritatea competentă
poate fi refuzată de autoritatea competentă
respectivă, fără a aduce atingere alineatului (2)
din prezentul articol, în cazul în care operatorul a
solicitat să nu se divulge anumite părți ale
raportului de securitate sau inventarul
substanțelor periculoase din motivele prevăzute
la articolul 4 din Directiva 2003/4/CE.
Autoritatea competentă poate decide, de
asemenea, din aceleași motive, nedivulgarea
anumitor părți ale raportului sau inventarului. În
astfel de cazuri și cu aprobarea autorității
respective, operatorul furnizează autorității
competente un raport sau un inventar modificat,
care exclude aceste părți.
Articolul 21.
Accesul la informaţii şi
confidenţialitatea
(1) În scopul asigurării
transparenţei, autoritatea
competentă pentru protecţia
mediului are obligaţia de a pune la
dispoziţia oricărei persoane fizice
sau juridice care solicită acest
lucru toate informaţiile primite în
baza prevederilor acestei legi şi în
conformitate cu Hotărîrea
Guvernului pentru aprobarea
Regulamentului privind accesul
publicului la informaţia de mediu
nr. 1467 din 30.12.2016.
(2) Divulgarea oricăror informaţii
cerute în temeiul prevederilor
prezentei legi, inclusiv în baza
prevederilor art. 13, poate fi
refuzată sau restricţionată de către
autoritatea competentă pentru
protecţia mediului, în cazul în care
sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute de dispoziţiile cap. III
din Hotărîrea Guvernului pentru
aprobarea Regulamentului privind
accesul publicului la informaţia de
mediu nr. 1467 din 30.12.2016.
(3) Divulgarea informaţiilor
complete prevăzute de dispoziţiile
Compatibil
Compatibil
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Page 144
art. 13 alin. (2) lit. b) şi c) deţinute
de către autoritatea competentă
pentru protecţia mediului poate fi
refuzată de către aceasta, fără a
aduce atingere alin. (2), în cazul în
care operatorul a solicitat să nu se
divulge anumite părţi ale raportului
de securitate sau inventarul
substanţelor periculoase în
condiţiile prevăzute de dispoziţiile
pct. 26 și pct. 29 din Hotărîrea
Guvernului pentru aprobarea
Regulamentului privind accesul
publicului la informaţia de mediu
nr. 1467 din 30.12.2016.
Autoritatea competentă pentru
protecţia mediului poate decide, de
asemenea, din aceleaşi motive,
nedivulgarea anumitor părţi ale
raportului sau inventarului
substanţelor periculoase. În astfel
de cazuri şi cu aprobarea autorităţii
respective, operatorul furnizează
autorităţii competente un raport
sau un inventar modificat, care
exclude aceste părţi.
Articolul 23
Accesul la justiție
Statele membre se asigură că:
(a) orice persoană care solicită informații în
conformitate cu articolul 14 alineatul (2)
Articolul 22.
Accesul la justiţie
1) orice persoană care solicită
informaţii în conformitate cu
dispoziţiile art. 13 alin. (2) lit. b)
sau c) sau cu art. 21 alin. (1) poate
Compatibil
Ministerul
Agriculturii,
Dezvoltării
Regionale și
Mediului,
Inspectoratul
Page 145
literele (b) sau (c) sau articolul 22
alineatul (1) din prezenta directivă poate
să obțină o revizuire în conformitate cu
articolul 6 din Directiva 2003/4/CE a
actelor sau omisiunilor unei autorități
competente în legătură cu o astfel de
solicitare;
(b) în cadrul sistemului lor juridic național
respectiv, membrii publicului interesat au
acces la procedurile de atac stabilite la
articolul 11 din Directiva 2011/92/UE
pentru cazuri care fac obiectul articolului
15 alineatul (1) din prezenta directivă.
să obţină o revizuire, potrivit
prevederilor art. 16 - 19 din
Hotărîrea Guvernului pentru
aprobarea Regulamentului privind
accesul publicului la informaţia de
mediu nr. 1467 din 30.12.2016, a
actelor sau a omisiunilor unei
autorităţi competente în legătură cu
o astfel de solicitare;
2) în cadrul sistemului juridic
naţional, publicul interesat are
acces la procedurile de atac în
conformitate cu prevederile Legii
contenciosului administrativ nr.
793-XIV din 10 februarie 2000.
Compatibil
pentru
Protecția
Mediului,
Agenția de
Mediu,
Ministerul
Economiei și
Infrastucturii,
Agenția
pentru
Supraveghere
Tehnică,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Inspectoratul
General
pentru Situații
de Urgență,
operatorii.
Articolul 24
Ghiduri
Comisia poate elabora ghiduri privind distanța
de siguranță și efectele domino.
Parțial
compatibil
Prevederile au fost
transpuse în cap.
Dispoziții tranzitorii
Articolul 25
Modificarea anexelor
Comisia este împuternicită să adopte acte
delegate în conformitate cu articolul 26, în
scopul adaptării anexelor II-VI la progresele
tehnice. Aceste adaptări nu pot duce la
Prevederi UE
neaplicabile
Articolul în cauză nu a
fost transpus, deoarece
nu instituie vreo regulă
pentru Republica
Moldova, prevederile se
aplică de statele-
membre ale UE
Page 146
schimbări substanțiale în ceea ce privește
obligațiile statelor membre și ale operatorilor
stabilite în prezenta directivă.
Articolul 26
Exercitarea delegării de competențe
(1) Competența de a adopta acte delegate este
conferită Comisiei în condițiile prevăzute în
prezentul articol.
(2) Competența de a adopta actele delegate
menționată la articolul 25 se conferă Comisiei
pe o perioadă de cinci ani de la 13 august
2012. Comisia prezintă un raport privind
delegarea de competențe cel târziu cu nouă
luni înainte de încheierea perioadei de cinci
ani. Delegarea de competențe se prelungește
tacit cu perioade de timp identice, cu excepția
cazului în care Parlamentul European sau
Consiliul se opun prelungirii respective cel
târziu cu patru luni înainte de încheierea
fiecărei perioade.
(3) Delegarea de competențe menționată la
articolul 25 poate fi revocată oricând de
Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia
de revocare pune capăt delegării de
competențe specificată în decizia respectivă.
Decizia produce efecte din ziua care urmează
datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară
menționată în decizie. Decizia nu aduce
atingere actelor delegate care sunt deja în
vigoare.
Prevederi UE
neaplicabile
Articolul în cauză nu a
fost transpus, deoarece
nu instituie vreo regulă
pentru Republica
Moldova, prevederile se
aplică de statele-
membre ale UE
Page 147
(4) De îndată ce adoptă un act delegat,
Comisia îl notifică simultan Parlamentului
European și Consiliului.
(5) Un act delegat adoptat în temeiul
articolului 25 intră în vigoare numai în cazul în
care nici Parlamentul European și nici
Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen
de două luni de la notificarea acestuia către
Parlamentul European și Consiliu sau în cazul
în care, înaintea expirării termenului respectiv,
Parlamentul European și Consiliul au informat
Comisia că nu vor formula obiecțiuni.
Respectivul termen se prelungește cu două luni
la inițiativa Parlamentului European sau a
Consiliului.
Articolul 27
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de comitetul instituit
prin Directiva 96/82/CE. Respectivul comitet
este un comitet în sensul Regulamentului (UE)
nr. 182/2011.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul
alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul
(UE) nr. 182/2011.
Prevederi
UE
neaplicabile
Articolul în cauză nu a
fost transpus, deoarece
nu instituie vreo regulă
pentru Republica
Moldova, prevederile se
aplică de statele-
membre ale UE
Articolul 28
Sancțiuni
Statele membre determină sancțiunile
aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor
adoptate la nivel național în temeiul prezentei
Prevederi
UE
neaplicabile
Articolul în cauză
conține prevederi de
tehnica legislativă a UE.
Page 148
directive. Sancțiunile prevăzute în acest scop
sunt eficace, proporționale și cu efect de
descurajare. Statele membre notifică
dispozițiile respective Comisiei până la 1 iunie
2015 și notifică, fără întârziere, orice
modificare ulterioară care le afectează.
Articolul 29
Raportare și revizuire
(1) Până la 30 septembrie 2020 și, ulterior,
din patru în patru ani, pe baza informațiilor
furnizate de statele membre în temeiul
articolului 18 și articolului 21 alineatul (2) și al
informațiilor din bazele de date menționate la
articolul 21 alineatele (3) și (4) și luând în
considerare aplicarea articolului 4, Comisia
prezintă Parlamentului European și Consiliului
un raport cu privire la punerea în aplicare și
funcționarea eficientă a prezentei directive,
inclusiv informații privind accidentele majore
produse pe teritoriul Uniunii Europene și la
impactul lor potențial asupra aplicării
prezentei directive. Comisia include în primul
dintre aceste rapoarte o evaluare a necesității
de a modifica domeniul de aplicare al
prezentei directive. Rapoartele vor fi însoțite,
dacă este cazul, de o propunere legislativă.
(2) În contextul legislației relevante a
Uniunii, Comisia poate examina necesitatea de
a aborda problema responsabilităților
financiare ale operatorului în ceea ce privește
accidentele majore, inclusiv aspectele legate
Page 149
de asigurare.
Articolul 30
Modificarea Directivei 96/82/CE
În Directiva 96/82/CE, termenul „(d) păcură”
se adaugă la rubrica „Produse petroliere” în
partea 1 din anexa I.
Prevederi UE
neaplicabile
Articolul în cauză
conține prevederi de
tehnica legislativă a UE.
Articolul 31
Transpunere
(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare
a actelor cu putere de lege și a actelor
administrative necesare pentru a se conforma
prezentei directive până la 31 mai 2015. Statele
membre aplică măsurile respective de la 1 iunie
2015.
Prin derogare de la primul paragraf, statele
membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu
putere de lege și a actelor administrative
necesare pentru a se conforma cu articolul 30
din prezenta directivă până la 14 februarie 2014.
Statele membre aplică măsurile respective de la
15 februarie 2014.
Statele membre comunică de îndată Comisiei
textele acestor acte.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte,
ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau
sunt însoțite de o astfel de trimitere atunci când
sunt publicate oficial. Statele membre stabilesc
modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele
membre textele principalelor dispoziții de drept
intern pe care le adoptă în domeniul reglementat
Prevederi UE
neaplicabile
Articolul în cauză
conține prevederi de
tehnica legislativă a UE.
Page 150
de prezenta directivă.
Articolul 32
Abrogare
(1) Directiva 96/82/CE se abrogă cu efect de la
1 iunie 2015.
(2) Trimiterile la directiva abrogată se
interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și
se citesc în conformitate cu tabelul de
corespondență din anexa VII.
Prevederi UE
neaplicabile
Articolul în cauză
conține prevederi de
tehnica legislativă a UE.
Articolul 33
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a
douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Prevederi UE
neaplicabile
Articolul în cauză
conține prevederi de
tehnica legislativă a UE.
Articolul 34
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Strasbourg, 4 iulie 2012.
Prevederi UE
neaplicabile
Articolul în cauză
conține prevederi de
tehnica legislativă a UE.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Articolul 23.
Dispoziții finale.
La momentul aderării Republicii
Moldova la Uniunea Europeană,
Page 151
Comisia Europeană va fi notificată
cu privire la autoritățile de
supraveghere și domeniile lor de
competență, în conformitate cu
legislația comunitară de armonizare
sau cu reglementările tehnice care o
transpun, precum și privind
sancțiunile aplicabile pentru
nerespectarea prevederilor prezentei
legi.
Articolul 24.
Organizarea executării
(1) Prezenta lege intră în vigoare la
expirarea a 12 luni de la data
publicării. La data intrării în
vigoare a prezentei legi, actele
normative în vigoare se vor aplica
în măsura în care nu contravin
prezentei legi.
(2) Guvernul, în termen de 12 luni
de la data publicării prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului
propuneri privind punerea în
concordanţă a legislaţiei în vigoare
cu prevederile prezentei legi;
b) va aduce în concordanţă
actele sale normative cu
prevederile prezentei legi;
c) va adopta actele normative
necesare pentru executarea
prezentei legi.
Page 152
(3) Actele normative prevăzute la
art. 6 alin. (3), art. 7 alin. (7), art. 9
alin. (7), art. 12 alin. (6), art. 18
alin. (4) şi art. 19 alin. (14) se
elaborează în termen de un an de la
data intrării în vigoare a prezentei
legi.
Anexa nr. 1
Substanțe periculoase Anexa nr. 1
Substanțe periculoase
Compatibil
Anexa nr. 2
Minimul de date și informații ce trebuie cuprinse
în raportul de securitate mențional la articolul 10
Anexa nr. 3
Minimul de date și informații ce
trebuie cuprinse în raportul de
Compatibil
Page 153
securitate menționat la articolul 9
Anexa nr. 3
Informațiile prevăzute la articolul 8 alineatul (5)
și articolul 10 privind sistemul de management al
securității și organizarea amplasamentelor în
vederea prevenirii accidentelor majore
Anexa nr. 4
Informațiile prevăzute la articolul 7
alineatul (6) și articolul 9 privind
sistemul de management al
securității și organizarea
amplasamentelor în vederea
prevenirii accidentelor majore
Compatibil
Anexa nr. 4
Date și informații ce trebuie incluse în planurile
de urgență menționate la articolul 12
Anexa nr.5
Date și informații ce trebuie incluse
în planurile de urgență menționate
la articolul 11
Compatibil
Anexa nr. 5
Elemente de informații ce trebuie comunicate
publicului cionform dispozițiilor articolului 14
alineatul (1) și ale articolului 14 alineatul (2)
litera a)
Anexa nr. 6
Elemente de informații ce trebuie
comunicate publicului conform
dispozițiilor articolului 13 alineatul
(1) și ale articolului 13 alineatul (2)
litera (a)
Compatibil
Anexa nr. 6
Criterii de notificare a unui accident major către
comisie conform dispozițiilor articolului 18
alineatul (1)
Anexa nr. 7 Compatibil
Page 154
Anexa nr. 7
Tabel de corespondență Prevederi
UE
neaplicabile
Capitolul în cauză
conține prevederi de
tehnica legislativă a UE.
Anexa nr. 2
Date şi informaţii minime ce trebuie
cuprinse în documentul care
prezintă punerea în aplicare a
politicii de prevenire a accidentelor
majore (PPAM) prevăzută la art. 7
Inclus
suplimentar
Ministru Nicolae CIUBUC
![Contabilitatea Materialelor Si Obiectelor de Mica Valoare Ale Intreprinderii.[Conspecte.md]](https://static.documente.net/doc/80x56/577ccfdf1a28ab9e7890ce33/contabilitatea-materialelor-si-obiectelor-de-mica-valoare-ale-intreprinderiiconspectemd.jpg)
