GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA nr. din 2019 Cu privire la ... · de carantină, medicul veterinar...

UE Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE

nr. din 2019

Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față

de plasarea în carantină a animalelor de acvacultură

În temeiul art. 29 și 31 al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind

activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2013, nr. 125-129, art.396), cu modificările ulterioare, în scopul

protecţiei teritoriului Republicii Moldova împotriva pătrunderii şi izbucnirii bolilor

notificabile, declarabile şi supuse carantinei, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară ce stabilește cerințele față de plasarea

în carantină a animalelor de acvacultură (se anexează). 2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

PRIM-MINISTRU PAVEL FILIP

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, Ministru al

Economiei și Infrastructurii Chiril GABURICI

Ministru al Afacerilor Externe

şi Integrării Europene Tudor ULIANOVSCHI

Ministrul al Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului Nicolae CIUBUC

Ministru al Justiției Victoria IFTODI

Anexa

la hotărîrea Guvernului

nr. ____din _________

Norma sanitar-veterinară

ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină a animalelor de

acvacultură

Norma sanitar-veterinară ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină

a animalelor de acvacultură transpune prevederile Deciziei 2008/946/CE a

Comisiei Comunităților Europene din 12 decembrie 2008 de punere în aplicare a

Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la

plasarea în carantină a animalelor de acvacultură (publicat în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene seria L 337, p. 94 din 16 decembrie 2008).

Capitolul I.

Dispoziţii generale

1. Norma sanitar-veterinară ce stabilește cerințele față de plasarea în

carantină a animalelor de acvacultură (în continuare – Normă) stabilește cerințele

aplicabile plasării în carantină a animalelor de acvacultură prevăzute:

1) la pct. 33 – 37 din Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009 „Cu privire la

aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor şi

produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la

animalele acvatice”;

2) la pct. 14 – 16 din Hotărîrea de Guvern nr. 1113/2010 „Pentru aprobarea

Normei sanitar-veterinare ce stabileşte cerinţe faţă de certificarea sanitar-veterinară

pentru importul şi plasarea pe piaţă a animalelor vii de acvacultură şi a produselor

obţinute de la acestea” .

3. În sensul prezentei Norme noţiunile de bază utilizate au următoarele

semnificaţii:

Fermă de carantină – orice exploatație în care se realizează carantina

animalelor de acvacultură, compusă din una sau mai multe unități de carantină și

care este autorizată și înregistrată în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 221-XVI

din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, în calitate de fermă de

carantină, în baza condițiilor minime aplicabile fermelor de carantină prevăzute în

anexa nr. 1 la prezenta Normă;

unitate de carantină – reprezintă o unitate separată din punct de vedere

funcțional și fizic în cadrul unei ferme de carantină, care conține doar animale de

acvacultură din același lot, avînd aceeași stare de sănătate și, dacă este cazul,

animale de acvacultură santinelă;

animale de acvacultură santinelă – orice animal acvatic, utilizat ca ajutor

pentru diagnostic în timpul perioadei de carantină;

probă animale acvatice - un număr reprezentativ de exemplare de peşti sau

de alte animale acvatice ori de organe ale acestora, din aceeaşi specie sau din specii

diferite, dar cu aceeaşi provenienţă şi sursă de alimentare cu apă, pentru care se

poate efectua un examen complet de laborator;

confidenţă – intervalul în care trebuie să se găsească, pentru un anumit risc

de eroare atribuit, variaţia valorilor obţinute pe un eşantion dintr-o populaţie

variabilă;

prevalenţă – numărul total de cazuri sau focare a unei boli prezentă într-o

populaţie de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un

moment dat sau într-o perioadă determinate;

pontă - proces de depunere a icrelor de către pești;

boli enumerate – bolile menţionate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr.

239/2009;

specialist calificat – medic veterinar de liberă practică împuternicit, în

temeiul Legii nr. 221/2007.

Capitolul II.

Plasarea în carantină a animalelor de acvacultură

Secțiunea 1

Importul/exportul şi carantina aniumalelor de acvacultură

4. Se permite importul de animale de acvacultură care provin din unitățile

autorizate de către autoritatea competentă din țara exportatoare, doar în cazul

respectării cerințelor reglementate la pct. 14 – 16 din Hotărîrea de Guvern nr.

1113/2010.

5. Animalele de acvacultură importate care provin de la unităţile autorizate

urmează să fie plasate în carantină, realizată într-o fermă de carantină, sub

supraveghere oficială.

6. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenţie),

prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale, asigură realizarea următoarelor

măsuri:

1) vizitează incintele fermei de carantină cel puțin o dată pe an; și

2) verifică activitatea specialistului calificat și a modului în care agentul

economic respectă obligațiile privind condiţiile şi procedura de autorizare sanitar-

veterinară a unităţii.

6. Animalele de acvacultură importate sunt supuse în prealabil carantinei

numai dacă acestea respectă cerinţele sanitar-veterinare şi se conformează

prevederilor pct. 17, 18, 19 și 22, în cazul speciilor sensibile, precum și

prevederilor pct. 19 și 24, în cazul speciilor-vectori.

7. Este interzisă introducerea sau scoaterea animalelor de acvacultură din

unitatea de carantină autorizată sanitar-veterinar pînă în momentul în care se

infirmă suspiciunea de boală.

8. Documentele justificative prezentate de ţara exportatoare, inclusiv

garanțiile suplimentare, generale sau limitate, care se pot cere în cadrul

schimburilor comerciale trebuie să fie echivalente cu cele aplicate la nivel național.

Secțiunea 2

Cerinţele generale privind autorizarea sanitar-veterinară a

fermelor de carantină

9. Pentru a putea fi autorizate sanitar-veterinar, fermele de carantină trebuie

să respecte:

1) dispozițiile cel puțin echivalente condițiilor referitoare la autorizarea

sanitar-veterinară prevăzute la capitolul II din Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009;

2) condițiile minime aplicabile fermelor de carantină prevăzute în anexa nr.

1 la prezenta Normă.

10. Agenția:

1) monitorizează că fiecăre fermă de carantină are număr de înregistrare unic

şi referinţele privind autorizaţia sanitar-veterinară eliberată;

2) actualizează lista fermelor de carantină și a spațiilor utilizate de aceștia,

precum și a numerelor de autorizare atribuite agenților economici respectivi și

pune această listă la dispoziția publicului.

Secțiunea 3

Criterii de suspendare sau de retragere a autorizaţiei

sanitar-veterinare a unei unităţi

11. Autorizaţia sanitar-veterinară a unei unităţi se suspendă în următoarele

cazuri:

1) apariţia sau suspiciunea privind prezenţa anumitor boli menţionate în

anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239 din 26 martie 2009 sau creşterea

mortalităţii;

2) eradicarea bolii (bolilor) enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern

nr. 239 din 26 martie 2009 nu a fost finalizată cu succes în ferma de carantină și

unitățile de carantină vizate nu au fost curățate și dezinfectate; și

3) în cazul în care un nou examen desfăşurat corespunzător confirmă

prezenţa unei infecţii cu germeni enumărați în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern

nr. 239/2009.

12. Suspendarea, retragerea şi restabilirea autorizaţiei sanitar-veterinare se

efectuează conform prevederilor alin. (3)-(6) ale art. 17 din Legea nr. 235/2006 cu

privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Secțiunea 4

Cerințe la transport

13. Animalelor de acvacultură importate vor fi plasate în carantină într-o

fermă sau într-un centru de carantină autorizat sanitar veterinar.

14. Vehiculele folosite pentru transportarea animalelor de acvacultură

trebuie să fie sigilate de către autorităţile competente cu sigilii inviolabile.

15. Importatorii sau reprezentanţii acestora trebuie să aibă o confirmare

scrisă de persoana responsabilă de exploatația sau de centrul de carantină, care

certifică faptul că animalele vor fi acceptate în carantină.

Confirmarea trebuie să indice clar numele, adresa şi numărul de autorizare

ale exploatației sau ale centrului de carantină, în limba oficială sau în una din

limbile oficiale ale statului expeditor şi în limba oficială sau în una din limbile

oficiale ale statului destinatar sau de traducerea autentificată a acestuia şi să ajungă

la postul de control vamal înainte de sosirea transportului la acel punct sau să fie

prezentată de către importator ori de către reprezentantul acestuia înainte ca

animalele de acvacultură să fi trecut prin punctul de control de la frontieră.

16. În timpul supravegherii transportării animalelor de acvacultură de la

trecerea postului de control din punctul de trecere a frontierei pînă la exploatația

sau centrul de carantină autorizat sanitar veterinar se impun următoarele schimburi

de informaţii:

1) medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat

în cadrul postului vamal înştiinţează, în termen de o zi lucrătoare de la data sosirii

lotului, autoritatea competentă responsabilă de exploatația sau de centrul de

carantină privind locul de destinație al transportului, locul de plecare şi locul de

destinaţie al animalelor de acvacultură;

2) persoana responsabilă de exploatație sau de centrul de carantină

înştiinţează medicul veterinar oficial responsabil de exploatație sau de centrul de

carantină din locul de destinaţie cu privire la sosirea transportului şi destinaţia

acestuia în termen de o zi lucrătoare de la data de sosire a transportului la unitatea

sau centrul de carantină;

3) în termen de trei zile de la sosirea transportului la exploatația sau centrul

de carantină, medicul veterinar oficial responsabil de unitatea sau de centrul de

carantină din locul de destinaţie al transportului înştiinţează medicul veterinar

oficial responsabil de controlul sanitar-veterinar de la frontieră, care a anunţat

livrarea transportului, că transportul a ajuns la destinaţie;

4) în cazul în care postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul

postului vamal primește confirmarea că animalele de acvacultură declarate ca fiind

destinate unității sau centrului de carantină nu au ajuns în trei zile lucrătoare de la

data estimată a sosirii transportului la unitatea sau centrul de carantină, Agenţia ia

măsurile necesare față de persoana responsabilă de transport, pentru a identifica

locul aflării lotului și din ce cauză nu au ajuns la exploatația sau centrul de

carantină în termenele stabilite.

Secțiunea 5

Examinarea, prelevarea probelor şi testele

efectuate în perioada de carantină

17. Examinarea, prelevarea probelor şi procedurile de testare, stabilite la

pct.18-20 din anexa nr. 1 la prezenta Normă, se efectuează după sosirea animalelor

de acvacultură în ferma de carantină.

În acest scop urmează a fi folosite animale de acvacultură santinelă, cu

excepția cazului în care sînt supuse carantinei specii sensibile la infecția cu

Marteilia refringens.

Agenția stabilește numărul de animale de acvacultură santinelă care urmează

a fi folosite, ținând cont de:

1) numărul de animale de acvacultură păstrate;

2) dimensiunea exploatației de carantină; și

3) caracteristicile bolii (bolilor) enumerate și ale speciilor vizate în anexa nr.

3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009.

18. Animalele de acvacultură santinelă sunt folosite pentru examinare,

prelevare de probe şi testări decît în cazul în care:

1) provin din specii sensibile la boala/ bolile enumerate în anexa nr. 3 la

Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009 și se află, dacă este posibil, ținând cont de

condițiile lor de viață, într-unul din stadiile lor de dezvoltare cele mai sensibile;

2) provin din zone sau compartimente declarate indemne de boală, în

conformitate cu prevederile Hotărîrii de Guvern nr. 239/ 2009;

3) nu sunt vaccinate împotriva bolii (bolilor) enumerate în anexa nr. 3 la

Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009;

4) sînt plasate în exploatația de carantină sau într-o unitate a centrului de

carantină înainte de a ajunge în spaţiul comun şi, pe cît posibil, să fie situate mai

aproape de celelalte animale de acvacultură, astfel încît să existe contact între

acestea şi animalele de acvacultură santinelă.

19. Agenţia, prin intermediul autorităţilor sanitar-veterinare competente

verifică condiţiile de carantină, cel puţin la începutul şi la sfîrşitul carantinei

fiecărui lot, efectuînd inclusiv o examinare a înregistrărilor de decese şi o

examinare clinică a animalelor de acvacultură din exploatația de carantină sau din

fiecare unitate a centrului de carantină.

20. Dacă în ferma de carantină suspiciunea de boală, conform listei bolilor

enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009, este confirmată, se

iau următoarele măsuri:

1) toate animalele de acvacultură din unitatea afectată a centrului de

carantină sînt ucise și distruse;

2) unitatea în cauză este curățată și dezinfectată;

3) niciun animal de acvacultură nu se introduce în unitatea de carantină

autorizată decît după 15 de zile de la curăţarea şi dezinfectarea finală;

4) apa din unitățile de carantină este tratată în așa mod încît să fie

neutralizat agentul patogen responsabil de boala sau bolile enumerate în anexa nr.

3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009 cauză.

21. Agenţia poate acorda, pe baza unei evaluări a riscurilor, derogări de la

măsurile prevăzute la pct. 20 subpct. 1), atît timp cît aceste derogări nu pun în

pericol combaterea bolii.

22. Durata carantinei pentru animalele acvatice sălbatice din speciile

sensibile la una sau mai multe dintre bolile enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea

de Guvern nr. 239/2009 constituie:

1) pentru pești timp de cel puțin 60 de zile;

2) pentru crustacee timp de cel puțin 40 de zile;

3) pentru moluște timp de cel puțin 90 de zile.

23. Lista speciilor-vectori a animalelor de acvacultură şi condiţiile în care

aceste specii sînt considerate vectori este prevăzută în anexa nr. 10 la Hotărîrea de

Guvern nr. 1113/2010.

24. Speciile-vectori sînt plasate în carantină timp de cel puțin 30 de zile. Apa

din exploatația de carantină este schimbată cel puțin o dată pe zi.

25. Animalele de acvacultură din exploatația sau centrul de carantină se

eliberează din carantină pe baza unei indicaţii scrise de un medic veterinar oficial.

Anexa nr. 1

la Norma sanitară-veterinară

ce stabilește cerințele față de plasarea în

carantină a animalelor de acvacultură

Condiții minime pentru funcționarea fermelor de carantină. Examinarea,

prelevarea de probe, testarea și diagnosticarea animalelor de acvacultură.

Pentru a obţine autorizarea, conform pct. 4 din prezenta Normă, o fermă de

carantină trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. Să fie clar delimitată şi separată de alte ferme de carantină, de alte ferme

de acvacultură sau de alte zone de cultură a moluștelor, la o distanță precizată de

Agenție, pe baza unei evaluări a riscului, care ține cont de epidemiologia bolii

(bolilor), enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009. Cu toate

acestea, o fermă de carantină poate fi situată într-o fermă de acvacultură sau într-o

zonă de cultură a moluștelor.

2. Unitățile de carantină trebuie să fie construite în așa fel încît orice schimb

de apă între ele să fie imposibil. Suplimentar, sistemul de evacuare a apei din

fiecare exploatație de carantină va funcționa astfel încît să se împedice orice

eventuală contaminare încrucișată între exploatțile de carantină sau cu alte unități

ale aceleiași ferme de acvacultură sau ale aceleiași zone de cultură a moluștelor.

3. Aprovizionarea cu apă a exploatațiilor de carantină trebuie să fie indemnă

de boala sau bolile enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009.

4. Atunci cînd instalația de drenare a exploatațiilor de carantină este situată

într-o zonă, un compartiment declarate indemne de boală, în conformitate cu

prevederile Hotărîrii de Guvern nr. 239/2009 sau este supusă unui program de

supraveghere și de eradicare a unei astfel de boli, conform prevederilor art. 29 al

Legii nr. 221/2007, aceasta urmează să dispună de un sistem de tratare a

efluenților. Sistemul de tratare a efluenților presupune:

a) tratarea tuturor efluenților, inclusiv deșeurile generate de exploatația de

carantină astfel încît să fie neutralizat agentul infecțios responsabil de boala sau

bolile enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009;

b) echiparea cu dispozitive de rezervă cu securitate integrată care să asigure

o funcționare continuă și o limitare absolută;

5. Să fie dotat cu echipamentul pentru curăţare şi dezinfectare.

6. Fiecare unitate de carantină trebuie să ocupe un spaţiu separat și să fie

echipat cu bariere igienice la toate intrările/ieșirile fermei de carantină și ale

diferitelor unități ale sale.

7. Să dispună de propriul său echipament, pentru a evita o contaminare

încrucișată între diferitele unități de carantină.

8. În cazul în care curăţarea se efectuează cu produse lichide sub presiune,

după dezinfecţie trebuie evitată recontaminarea locaţiilor care au fost deja curăţate

sau dezinfectate.

9. Trebuie să deţină un sistem de control eficient, astfel încît să asigure

supravegherea animalelor şi să fie sub controlul şi responsabilitatea unui medic

veterinar oficial.

10. Agenția autorizează exploatația de acvacultură în care este localizată

ferma de carantină numai dacă aceasta îndeplinește cerinţele sanitar-veterinare,

potrivit art. 18, alin. (3) al Legii nr. 221/2007, şi are contracte încheiate cu medicii

veterinari de liberă practică împuterniciţi.

11. Pentru fiecare lot de animale de acvacultură în carantină, unitatea de

carantină sau unitatea unui centru de carantină trebuie curăţată şi dezinfectată,

urmînd să fie păstrată timp de cel puțin șapte zile înainte de introducerea

animalelor importate. Perioada de carantină începe doar atunci cînd au fost

introduse ultimele animale de acvacultură din lot.

12. În scopul prevenirii introducerii de boli infectocontagioase, proprietarul

exploataţiei de animale de acvacultură trebuie să întocmească şi să implementeze

un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri, care să cuprindă şi alte

măsuri suplimentare specifice exploataţiei pentru preîntîmpinarea contaminării

încrucișate între loturile care intră și cele care ies.

13. Nici o persoană neautorizată nu poate intra în unitatea sau centrul de

carantină. Persoanele care intră în unitatea sau centrul de carantină trebuie să

poarte haine de protecție, inclusiv încălțăminte de protecție. Între membrii

personalului sau între echipamente nu trebuie să aibă loc niciun contact susceptibil

să provoace o contaminare între fermele de carantină, între unitățile de carantină

sau între fermele de carantină și fermele de acvacultură sau zonele de cultură a

moluștelor.

14. Se iau măsuri de precauţie pentru prevenirea contaminării reciproce între

transporturile ce vin şi pleacă. La intrare, vehiculele și echipamentele de transport,

inclusiv cisternele, containerele și apa trebuie să fie tratate în așa fel încît să fie

neutralizat în mod eficace agentul infecțios responsabil de boala sau bolile

enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239/ 2009.

15. Animalele de acvacultură moarte și animalele de acvacultură care

prezintă semne clinice de boală trebuie să fie examinate clinic de către un specialist

calificat, iar o selecție reprezentativă de animale de acvacultură moarte și de

animale de acvacultură care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie

examinată într-un laborator acreditat prin metode acreditate de organisme

internaționale recunoscute în acest scop.

16. Persoana responsabilă pentru unitatea sau centrul de carantină trebuie să

ţină evidenţa referitor la:

1) orele de intrare/ieșire a personalului;

2) tratarea apei care intră, precum și a apelor efluente, după caz;

3) orice anomalie survenită în cursul desfășurării carantinei (pene de curent,

deteriorări ale clădirii sau intemperii grave etc.);

4) datele și rezultatele prelevărilor de probe destinate testelor.

17. Procedurile de suspendare, retragere sau reacordare a autorizării pentru

unitățile sau centrele de carantină se stabilesc conform prevederilor art. 18² din

Legea nr. 221/2007, în cazul în care unitatea sau centrul de carantină nu mai

îndeplinește condițiile definite la pct. 1-16.

Autorizarea se reacordă unei unități sau unui centru de carantină numai

atunci cînd sînt îndeplinite din nou condițiile menționate la pct. 1-16.

18. Examinarea, prelevarea de probe, testarea și diagnosticarea animalelor de

acvacultură se efectuează cu grija de a asigura, în ferma de carantină, pe toată

durata perioadei de carantină, prezența condițiilor de mediu favorabile pentru

detectarea în laborator a bolii (bolilor) enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de

Guvern nr. 239/2009.

19. În timpul carantinei, sînt desfășurate activități de prelevare de probe, în

termen de 15 zile înainte de data de expirare a perioadei de carantină, asupra

următoarelor animale de acvacultură:

1) totalitatea animalelor de acvacultură santinelă, atunci cînd sînt folosite

astfel de animale;

2) un număr adecvat de animale de acvacultură (niciodată mai mic de 10),

atunci cînd nu sunt folosite animale de acvacultură santinelă, pentru a asigura

detectarea bolii (bolilor) enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr.

239/2009, cu un nivel de încredere de 95 % dacă prevalența estimată este de 10 %.

20. Toate testările de laborator din timpul perioadei de carantină trebuie

efectuate în cadrul laboratorului național de referință prin folosirea procedurilor de

diagnostic recunoscute în conformitate cu Manualul de teste de diagnostic pentru

animale acvatice al Organizaţiei Internaţionale pentru Sănătate Animală (OIE).

În calitate de laborator naţional de referinţă pentru depistarea bolilor

animalelor de acvacultură este desemnat Centrul Republican de Diagnostică

Veterinară.

Centrul Republican de Diagnostică Veterinară încheie contracte de

colaborare cu laboratoarele internaţionale de referinţă sau cu alte laboratoare

internaţionale, participînd periodic la testări comparative.

Analiza impactului de reglementare (AIR) a proiectului hotărîrii de Guvern

pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față de

plasarea în carantină a animalelor de acvacultură

Titlul analizei

impactului (poate conține

titlul propunerii de act

normativ)

Analiza impactului de reglementare (AIR) a

proiectului hotărîrii de Guvern pentru aprobarea

Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față

de plasarea în carantină a animalelor de acvacultură

Data: 26.03.2019

Autoritatea

administraţiei publice

autor:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi

Mediului

Subdiviziunea: Direcţia politici în domeniul medicină veterinară și

siguranța alimentelor de origine animală

Persoana responsabilă şi

informaţia de contact:

Ex. Dragan Vitalie;

tel. 022 204 549;

e-mail: [email protected]

Componentele analizei impactului de reglementare

1. Stabilirea complexității analizei impactului de reglementare

Analiza impactului de reglementare a fost elaborată în baza Metodologiei de

analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a actului de reglementare

(Hotărîrea de Guvern nr.1230 din 24 octombrie 2006).

Criteriul Punctajul

(de la 1 la 3)

Nivelul de interes public faţă de intervenția propusă 2

Gradul de inovație al intervenției propuse 1

Mărimea potenţialelor impacturi ale inițiativei propuse 1

TOTAL 4

Argumentare/descifrarea succintă a punctajului atribuit:

Nivelul de interes public față de intervenția propusă este apreciat cu cifra 2,

deoarece proiectul vine în contextul armonizării normelor sanitar-veterinare cu

cerințele UE privind stabilirea cerințelor față de plasarea în carantină a animalelor

de acvacultură şi are drept scop actualizarea cadrului legislativ existent în vederea

reducerii riscurilor introducerii și difuzării pe teritoriul Republicii Moldova a

bolilor contagioase existente la animalele de acvacultură.

Gradul de inovaţie este apreciat cu cifra 1, deoarece intervenția prevede

substituirea bazei normative naţionale care a devenit caducă datorită aprobării unor

acte comunitare în domeniul reglementat.

Impactul va fi unul de importanţă minoră, deoarece prevederile legale au

impact asupra unui sector economic restrîns, care are drept gen de activitate

importul de animale de acvacultură.

2. Definirea problemei

Riscul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a unor boli infecțioase

notificabile, care pot servi drept sursă de infecție, avînd un impact negativ

asupra bunăstării nimalelor de acvacultură.

Creșterea dinamică a producției piscicole autohtone și cererea

consumatorilor în ultimul deceniu indică faptul că sectorul acvaculturii devine

din ce în ce mai important în economia Republicii Moldova. Dezvoltarea

durabilă a pescuitului şi acvaculturii reprezintă o necesitate socio-economică pe

termen mediu şi lung.

Cea mai mare parte a suprafetei de apa a tarii, de 96.000 ha, este formata

din 4220 de bazinele acvatice artificale (51710 ha). Aproximativ 39.7% (20.507

ha) suprafeței de apă din lacurile artificale sunt utilizate în sectorul acvaculturii

de ape dulci.

După cum se menţionează în Comunicatul Comisiei Europene către

Consiliu şi Parlamentul European – COM (2011) 417 final, ca parte a Reformei

politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), Uniunea Europeană doreşte să

dea un nou impuls producţiei acvaculturii europene durabile. Uniunea

Europeană reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din lume pentru consumul

produselor de origine acvatică, care depinde din ce în ce mai mult de importuri

pentru a acoperi cererea aflată în creştere.

Un pas important a fost intrarea într-un acord aprofundat și cuprinzător

privind zona de liber schimb cu UE. Acest lucru oferă un acces mai bun la cea

mai mare piață mondială, dar va expune progresiv producătorii moldoveni la o

concurență internă sporită.

Începând cu anul 2013 importurile în RM şi comerţul intracomunitar cu

peşte şi produse din ele au înregistrat un regres: de la 28698 tone (a.2013) pînă

la 22321 tone (a.2015) și 26436 tone (a.2017). În legătură că prețurile producţiei

piscicole de import se măresc, consumul ei în republică din anul 2013 pînă în

prezent sa micșorat de la 8,06 kg pînă la 7,4 kg pe cap de locuitor. Consumul

producției piscicole autohtone în ultimii 10 ani (2008-2017) a crescut de la 2,2 pînă

95 100

85 85 85 85

75

60

0

36

27

38 35 33

29

41

22

0

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

ton

e

Pescuitul comercial în bazinele naturale ale Republica Moldova

Cota aprobată, t capturat,t

la 3,4 kg pe cap de locuitor. Această dinamică impune concluzia unei posibile

majorări de importuri de animale de acvacultură şi produse obţinute de la acestea.

Prin urmare, acest domeniu necesită a fi reglementat întru neadmiterea unui

eventual import de animale infectate sau produse obţinute de la acestea.

Producția și consumul de

pește

anii

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Producția piscicolă

autohtonă, t, inclusiv:

producția de pescuit, t

8327

27

8857

38

10135

35

10133

33

10329

29

11041

41

11202

22

12011 -

12083 -

Impotrt, t 28045 27309 31012 26055 28698 27739 22663 25190 26436

Consumul, total,t

36372 36167 41147 36188 39027 38780 33865 37201 38519

consumul, kg/pers./an

10,2 10,2 11,6 10,2 11,0 10,9 9,5 10,5 10,8

Inclusiv: producția

autohtonă, kg/pers./an

2,3 2,4 2,8 2,8 2,9 3,1 3,15 3,4 3,4

Impactul acvaculturii este uriaș asupra administrării resurselor de apă în

Republica Moldova. Este deosebit de important având în vedere faptul că R.

Moldova este o țară care nu are ieșire directă la mare.

Acvacultura are o influență asupra resurselor naturale și managementului

terenurilor agricole și reprezintă o componentă în cadrul sistemului holistic

socioeconomic și de mediu, iar prin păstrarea stării de sănătate a efectivelor de

animale de acvacultură din orice exploatație poate să se facă diferenţa dintre profit

şi pierdere.

Producția și consumul de pește

Acesta este motivul pentru care necesită de a cunoaște regulile de bază ce

privesc carantina şi aclimatizarea animalelor nou aduse în fermă și riscurile de

răspîndire a bolilor la alte populaţii de animale acvatice, legat de activităţile

acestora. Acest risc poate rezulta din faptul că animalele respective trăiesc în

acelaşi mediu acvatic sau din faptul că practicile de gestionare aplicate

favorizează răspîndirea rapidă a unui agent patogen de la un grup de animale la

altul, fapt ce a stat la baza elaborării Analizei a impactului de reglementare şi

aprobării proiectului hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Normei sanitar-

veterinare ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină a animalelor de

acvacultură.

Punerea în aplicare a unor procedee corecte de management al integrării

animalelor de acvacultură are un impact semnificativ asupra performanţelor pe

durata întregii vieţi productive a animalelor nou venite, dar şi asupra

profitabilităţii exploatației ca întreg.

Durata perioadei de izolare - aclimatizare ar trebui să fie de minim 30 de

zile.

Se recomandă ca în primele 2-3 săptămâni de aclimatizare, animalele să fie

alimentate cu raţii suplimentate cu antibiotice la nivele situate între 1/2 şi 3/4 din

cele terapeutice, precum şi cu vitamine, realizându-se astfel o protecţie

suplimentară a organismului trecut prin efectul stresant al transportului.

Pentru ca efectul pozitiv al izolării şi aclimatizării să se menţină, mai

avem de făcut un singur pas, extrem de important: implementarea şi respectarea

unui program riguros de biosecuritate pentru protejarea efectivului.

Pe scurt, un asemenea program ar trebui să acopere următoarele elemente:

• Igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport care intră în contact sau

ajung în apropierea fermei;

• Monitorizarea şi igiena permanentă a rampei de încărcare - elementul de

risc major în orice exploatație;

• Menţinerea sub control permanent a contactului personalului cu alte

animale;

• Monitorizarea atentă a sistemului de recepţie a alimentului şi/sau a

ingredientelor alimentare;

• Verificarea permanentă a eficienţei împrejmuirilor, pentru menţinerea

controlului asupra accesului în exploatație al oamenilor şi al animalelor;

• Controlul constant şi permanent al vectorilor patogeni: insecte, păsări,

rozătoare;

• Introducerea de noi animale în exploatație numai din surse de încredere şi

certificate.

Importul animalelor de acvacultură sunt legate de pericolul introducerii pe

teritoriul Republicii Moldova a unor boli infecțioase notificabile, care pot servi

drept sursă de infecție, avînd un impact negativ asupra bunăstării acestora, fapt

ce ar compromite acest sector și duce la cheltuieli suplimentare din partea

statului pentru combaterea și eradicarea acestor maladii.

Animalele provenite din import se supun, în mod obligatoriu, carantinei

profilactice pe o perioadă de maximum 30 de zile, în locuri izolate şi special

amenajate, autorizate de subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor,

care permit introducerea animalelor în aceste locuri numai după verificarea

îndeplinirii cerinţelor sanitar-veterinare specifice, conform prevederilor art. 31 al

Legii nr. 221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

Cu toate că Republica Moldova este considerată neoficial indemnă de

bolile enunţate în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239 din 26 martie

2009, faptul existenţei unui iminent pericol pentru sănătatea animalelor de

acvacultură și sănătatea oamenilor cu consecințe majore asupra activității de

întreprinzător, pe de o parte, și a intereselor societății, pe de altă parte, în

special referitoare la asigurarea sănătăţii animalelor, prevenirea transmiterii

de boli de la animale la om, realizarea siguranţei produselor de origine

animală, protecţia teritoriului ţării faţă de bolile infecţioase. Prin urmare,

argumentele aduse anterior justifică necesitatea elaborării proiectului hotărîrii

de Guvern menționat.

Analiza impactului de reglementare în cauză cuprinde argumente cu

privire la necesitatea elaborării și aprobării proiectul de hotărîre nominalizat

legate de transpunerea prevederilor Deciziei 2008/946/CE a Comisiei

Comunităților Europene din 12 decembrie 2008 de punere în aplicare a

Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la

plasarea în carantină a animalelor de acvacultură (publicat în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene seria L 337, p. 94 din 16 decembrie 2008) şi vine întru

executarea Hotărîrii Guvernului nr. 1472 din 30 decembrie 2016 cu privire la

aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de

Asociere Republica Moldova – Uniunea Euro-peană în perioada 2017-2019, în

special a titlului V „Comerţ şi aspecte legate de comerţ”, capitolul 4 „Măsuri

sanitare si fitosanitare”, secţiunea 2 „Domeniul veterinar”.

Controlul zoonozelor este un obiectiv primordial al Agenției,

deoarece impactul prezenței acestora la animale de acvacultură poate fi

devastator pentru animale individuale, pentru populații de animale, pentru

crescătorii de animale și pentru economie.

Luînd în consideraţie impactul mare și negativ asupra animalelor,

oamenilor și economiei, statul prin aprobarea prezentului proiect de act

normativ urmăreşte scopul neadmiterii pătrunderii bolilor contagioase, prin

plasarea în carantină a animalelor de acvacultură importate.

La moment domeniul vizat este reglementat de:

1. Legea 221 din 19.10.2007 cu privire la activitatea sanitar veterinară;

2. Hotărîrea de Guvern nr. 239 din 26 martie 2009 „Cu privire la

aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate a

animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi

combatere a anumitor boli la animalele acvatice”, M.O. Nr. 67 art. Nr :

290 din 03.04.2009;

3. Hotărîre nr. 1099 din 29.09.2008 „Cu privire la normele sanitar

veterinare privind controalele sanitar-veterinare la importul

animalelor”, M.O. Nr. 180-181 art. nr. 1104 din 03.10.2008;

4. Hotărîrea de Guvern nr. 1113 din 06 decembrie 2010 „Pentru

aprobarea Normei sanitar-veterinare ce stabileşte cerinţe faţă de

certificarea sanitar-veterinară pentru importul şi plasarea pe piaţă a

animalelor vii de acvacultură şi a produselor obţinute de la acestea”.

M.O. Nr. 247-251 art Nr : 1236 din 17.12.2010;

5. H.G. nr. 793 din 22.10.2012 pentru aprobarea Normei sanitar-

veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul

transportului. Publicat : 26.10.2012 în Monitorul Oficial Nr. 222-227

art Nr : 855;

Proiectul de act normativ vine întru executarea Planului național de

acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova –

Uniunea Europeană în perioada 2017 – 2019, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr. 1472 din 30 decembrie 2016 și a art. 29 și 31 al Legii nr. 221-XVI din 19

octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, avînd drept scop

asigurarea sănătăţii animalelor, prin plasarea animalelor în carantină, prevenirea

transmiterii de boli de la animale la om, astfel contribuind la realizarea

siguranţei produselor de origine animală și protejării teritoriului ţării faţă de

bolile incluse în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern nr. 239 din 26 martie 2009.

În contextul celor expuse, există suficient temei legal pentru aprobarea

Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină a

animalelor de acvacultură.

Pentru completarea cadrului legislativ actual este necesară aprobarea

Normei menționate, cu scopul de a minimaliza riscul de introducere pe teritoriul

Republicii Moldova a infecțiilor notificabile, prin plasarea animalelor în

carantină și de a aduce cerinţele naţionale în conformitate cu cerinţele europene,

precum și de a îmbunătăți procedura de control atît la frontieră cît și în interiorul

țării.

3. Stabilirea obiectivelor

- Excluderea pericolelor biologice asupra sănătății publice;

- Asigurarea unui nivel înalt de bunăstare și sănătate a animalelor de

acvacultură;

- Identificarea mijloacelor și opțiunilor posibile, care pot reduce orice risc

recunoscut asupra sănătății animalelor, legat de importurile acestora, prin

plasarea animalelor în carantină;

- Importul animalelor libere de boli infecțioase;

- Crearea cadrului legal și normativ armonizat la legislația UE;

- Implicarea autorităților sanitar-veterinare în realizarea sarcinilor ce le

revin;

- Punerea în aplicare a măsurilor de biosecuritate, în conformitate cu

standardele europene.

4. Identificarea opțiunilor

Au fost identificate două opțiuni :

I. A nu face nimic.

II. Actualizarea şi aducerea în concordanţă a legislației naționale cu cea

europeană în ceea ce privește importul de ecvidee.

Alternative Posibile avantaje Posibile dezavantaje

I. A nu face

nimic

1. Lipsa de cheltuieli din

partea statului pentru

elaborarea, adoptarea și

publicarea actului

normativ.

1. Nealinierea la

cerințele legislației

comunitare.

2. Lipsa normelor

sanitar-veterinare

privind stabilirea

cerințelor față de

plasarea în carantină a

animalelor de

acvacultură.

3. Riscul majorat de

introducere odată cu

importul de animale de

acvacultură a unor boli

infecțioase cu

patogenitate ridicată.

II. Act normativ

armonizat

1. Va fi îmbunătățit

cadrul juridic și va fi

asigurată reglementarea

eficientă a importului de

animale de acvacultură.

2. Vor fi create norme

sanitar-veterinare

specifice importului de

de animale de

acvacultură, pentru o

activitate mai eficientă a

agenților economici.

3. Normele sanitar-

veterinare reglementate

în prezentul proiect va

asigura:

- protecția teritoriul țării

față de boli infecțioase

la animalele de

acvacultură;

- importul de animale

de acvacultură

sănătoase și din unități

de reproducție

autorizate;

4. Va continua procesul

de armonizare a

legislației naționale cu

prevederile legislației

Uniunii Europene în

domeniul sanitar-

veterinar.

1. Vor fi necesare

cheltuieli suplimentare

din partea importatorilor

în urma respectării

cerințelor impuse prin

prezenta normă sanitar-

veterinară.

Prin aprobarea prezentului proiect de hotărîre de Guvern se face o

clarificare în ceea ce privește procedura de import, modalitatea de punere în

carantină a animalelor importate, precum și procedurile de laborator care

urmează a fi efectuate pe perioada carantinei. Astfel, agenții economici sunt

obligați să respecte procedurile prevăzute în prezentul proiect, avînd la

dispoziție pașii pe care trebuie săi urmeze. Agenții economici se vor putea

adresa la ANSA pentru a concretiza unitatea de unde intenționează importul de

animale de acvacultură.

5. Analiza și compararea opțiunilor

OPŢIUNEA I – a nu face nimic. Lipsa de intervenție a statului va duce la importul animalelor din speciile

reglementate de prezenta Normă, fără o bază juridică specifică, fiind

reglementată de norme sanitar-veterinare generale, ceea ce nu este o opțiune

sigură, deoarece se menţine riscul înalt de introducere pe teritoriul țării a unei

boli infecțioase notificabile la importul animalelor de acvacultură.

OPŢIUNEA II – Presupune elaborarea şi aprobarea proiectului

hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare ce

stabilește cerințele față de plasarea în carantină a animalelor de

acvacultură

Impacturi negative la etapa elaborării AIR nu au fost identificate.

Impacturile pozitive

Implementarea normelor sanitar-veterinare propuse vor avea următoarele

efecte pozitive:

- ajustarea legislației naționale în domeniul sanitar-veterinar, în mod special la

importul de animale de acvacultură la cerințele europene;

- garantarea unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii umane, sănătăţii animalelor

şi a mediului, asigurând un nivel ridicat de siguranţă la import și export;

- intervenţia promptă a personalului veterinar. Administrarea tratamentelor

medicale.

- carantinizarea animalelor și aclimatiazarea acestora la noile condiții de viață

în spaţii separate, prin aplicarea dezinfecţiei, deratizării și dezinsecţiei;

- întărirea capacității de control sanitar-veterinar atît la frontieră cît și după

introducerea pe teritoriul țării a animalelor de acvacultură;

- economisirea mijloacelor financiare, datorită prevenirii introducerii pe

teritoriul țării a animalelor afectate de boli notificabile;

- utilizarea hainelor speciale de protecţie pentru vizitatori.

Proiectul în cauză vizează garantarea unui nivel înalt de protecție a sănătății

umane și animale.

Pentru implimentarea prevederilor prezentei norme, statul nu va suporta

cheltuieli suplimentare, deoarece aceste atribuții revin întru totul Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Taxe la nivel de lege, momentan, nu se

prevăd.

II. Act normativ armonizat – proiectul de hotărîre de Guvern pentru

aprobarea Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față de plasarea în

carantină a animalelor de acvacultură, vine în completarea cadrului normativ

actual din domeniul sanitar-veterinar.

Responsabilitatea de respectarea prezentei Norme revine Agenției Naționale

pentru Siguranța Alimentelor și subdiviziunilor teritoriale ale acesteia.

Nesiguranțe referitor la potențialele impacturi ale intervenției statului

Agenții economici care practică activități de import a animalelor de

acvacultură trebuie să cunoască prevederile prezentei Norme și să respecte

cerințele privind examinările de laborator, care urmează a fi efectuate în

perioada de carantină în cazul neefectuării acestora la timp.

Este de remarcat că acvacultura în Republica Moldova trebuie sa se alinieze

acvaculturii europene care are un inalt nivel tehnic si de sustenabilitate a

mediului și oferă pește de calitate, produs la cele mai ridicate standarde de

sănătate animală și protecție a consumatorilor, care constitue un avantaj

competitiv major pentru acvacultura UE. In acelasi timp, acvacultura din

Moldova trebuie să-și promoveze particulartitățile specifice, care o apropie de

conditiile sustenabilității prin tipul de tehnologie utilizat (crestere extensiva și

semi-intensivă în policultura).

Ţinînd cont de particularităţile geografice şi ihidrogafice ale Republicii

Moldova actul nominalizat vine întru asigurarea mediului normal de viaţă,

sănătăţii şi bunăstării animalelor de acvacultură.

6. Implementarea și monitorizarea (se completează pentru analiza

complexă)

Nu se aplică

7. Consultarea

Proiectul hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare

ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină a animalelor de acvacultură a

fost remis spre avizare autorităților din domeniul de reglementare și anume:

Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Afacerilor Externe și

Integrării Europene, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Centrului

de Armonizare a Legislației, Asociația „Piscicola”, Centrului Național

Anticorupție. La toate etapele, a fost plasat pentru discuție publică pe site-ul

www.particip.gov.md. Pe parcursul acestor luni, obiecții și propuneri nu au

parvenit din partea agenților economici.

Producătorii externi, la ora actuală, aplică prevederile actului comunitar cu

care este armonizat proiectul.

De asemenea, pentru a asigura transparența în procesul decizional, nota

informativă și proiectul de hotărîre de Guvern a fost plasat pe pagina web

oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și

Industriei Alimentare pentru a fi accesibil publicului larg, pentru consultare

publică, prezentarea de propuneri și obiecții.

UE

Proiect

Tabel de concordanță la proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare ce

stabilește cerințele față de plasarea în carantină a animalelor de acvacultură 1 Decizia 2008/946/CE a Comisiei Comunităților Europene din 12 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2006/88/CE a Consiliului în

ceea ce privește cerințele referitoare la plasarea în carantină a animalelor de acvacultură (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L

337, p. 94 din 16 decembrie 2008).

2 Proiectul Hotărîrii de Guvern Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină a animalelor

de acvacultură

3 Gradul general de compatibilitate

Actul Uniunii Europene Proiectul de act normativ național Gradul de

compatibilitate

Diferențele Observațiile Autoritatea/

persoana

responsabilă

4 5 6 7 8 9

COMISIE

DECIZIA COMISIEI

din 12 decembrie 2008

de punere în aplicare a Directivei

2006/88/CE a Consiliului în ceea ce

privește cerințele referitoare

la plasarea în carantină a

animalelor de acvacultură

[notificată cu numărul C(2008)

7905]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/946/CE)

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Anexa

la hotărîrea Guvernului

nr. ____din __________

Norma sanitar-veterinară ce stabi-

lește cerințele față de plasarea în

carantină a animalelor de acva-

cultură

Norma sanitar-veterinară ce

stabilește cerințele față de plasarea în


transpune prevederile Deciziei

2008/946/CE a Comisiei

Comunităților Europene din 12

decembrie 2008 de punere în aplicare

a Directivei 2006/88/CE a

Compatibil

MADRM

Consiliului în ceea ce privește

cerințele referitoare la plasarea în


(publicat în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene seria L 337, p. 94

din 16 decembrie 2008).

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE

APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezenta decizie stabilește cerințele

aplicabile plasării în carantină prevă-

zute:

(a) la articolele 17 și 20 din Directiva

2006/88/CE; și

(b) în capitolul IV din Regulamentul

(CE) nr. 1251/2008 și în modelele de

certificat stabilite în anexa IV la

regu-lamentul respectiv.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică

următoarele definiții:

1. „fermă de carantină” înseamnă o

instalație:

(a) în care se efectuează carantina

ani-malelor de acvacultură;

(b) care este compusă din una sau

mai multe unități de carantină; și

(c) care este autorizată și înregistrată

de către o autoritate competentă, în

Capitolul I.

Dispoziţii generale

1. Norma sanitar-veterinară ce

stabilește cerințele față de plasarea în


(în continuare – Normă) stabilește

cerințele aplicabile plasării în


prevăzute:

1) la pct. 33 – 37 din Hotărîrea de

Guvern nr. 239/2009 „Cu privire la

aprobarea Normei sanitar-veterinare

privind condiţiile de sănătate a

animalelor şi produselor de

acvacultură şi măsurile de prevenire

şi combatere a anumitor boli la

animalele acvatice”;

2) la pct. 14 – 16 din Hotărîrea de

Guvern nr. 1113/2010 „Pentru

aprobarea Normei sanitar-veterinare

ce stabileşte cerinţe faţă de

certificarea sanitar-veterinară pentru

importul şi plasarea pe piaţă a

animalelor vii de acvacultură şi a

produselor obţinute de la acestea” .

3. În sensul prezentei Norme

noţiunile de bază utilizate au

Compatibil, cu

elemente de vid

legislativ

național

sensul articolului 2 alineatul (4) din

Regulamentul (CE) nr. 882/2004, în

calitate de fermă de carantină în con-

formitate cu articolele 4 și 6 din Di-

rectiva 2006/88/CE și care respectă

condițiile minime aplicabile fermelor

de carantină prevăzute în anexa I la

prezenta decizie;

2. „unitate de carantină” înseamnă o

unitate separată din punct de vedere

funcțional și fizic în cadrul unei

ferme de carantină, care conține doar

ani-male de acvacultură din același

lot, având aceeași stare de sănătate

și, dacă este cazul, animale de

acvacul-tură santinelă;

3. „animale de acvacultură santinelă”

înseamnă animale de acvacultură fo-

losite ca ajutor pentru diagnostic în

timpul carantinei;

4. „boli enumerate” înseamnă bolile

enumerate în anexa IV partea II din

Directiva 2006/88/CE;

5. „specialist calificat și autorizat în

domeniul sănătății animalelor acva-

tice” înseamnă un specialist calificat

în domeniul sănătății animalelor

acvatice, desemnat de autoritatea

competentă pentru a efectua, în nu-

mele său, controale oficiale specifice

în fermele de carantină.

următoarele semnificaţii:

Fermă de carantină – orice

exploatație în care se realizează

carantina animalelor de acvacultură,

compusă din una sau mai multe

unități de carantină și care este

autorizată și înregistrată în temeiul

art. 18 alin. (1) din Legea nr. 221-

XVI din 19 octombrie 2007 privind

activitatea sanitar-veterinară, în

calitate de fermă de carantină, în

baza condițiilor minime aplicabile

fermelor de carantină prevăzute în

anexa nr. 1 la prezenta Normă;

unitate de carantină – reprezintă o

unitate separată din punct de vedere

funcțional și fizic în cadrul unei

ferme de carantină, care conține doar

animale de acvacultură din același

lot, avînd aceeași stare de sănătate și,

dacă este cazul, animale de

acvacultură santinelă;

animale de acvacultură santinelă –

orice animal acvatic, utilizat ca

ajutor pentru diagnostic în timpul

perioadei de carantină;

probă animale acvatice - un număr

reprezentativ de exemplare de peşti

sau de alte animale acvatice ori de

organe ale acestora, din aceeaşi

specie sau din specii diferite, dar cu

aceeaşi provenienţă şi sursă de

alimentare cu apă, pentru care se

poate efectua un examen complet de

laborator;

confidenţă – intervalul în care trebuie

să se găsească, pentru un anumit risc

de eroare atribuit, variaţia valorilor

obţinute pe un eşantion dintr-o

populaţie variabilă;

prevalenţă – numărul total de cazuri

sau focare a unei boli prezentă într-o

populaţie de animale, expusă

riscului, într-o zonă geografică

determinată, la un moment dat sau

într-o perioadă determinate;

pontă - proces de depunere a icrelor

de către pești;

boli enumerate – bolile menţionate în

anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern

nr. 239/2009;

specialist calificat – medic veterinar

de liberă practică împuternicit, în

temeiul Legii nr. 221/2007.

CAPITOLUL II

PLASAREA ÎN CARANTINĂ A

ANIMALELOR DE ACVA-

CULTURĂ ÎN ȚĂRILE TERȚE

Articolul 3

Condiții de import

În cazul în care plasarea în carantină

reprezintă o condiție prealabilă

pentru importurile de loturi de

animale de acvacultură în

Comunitate, în confor-mitate cu

capitolul IV din Regula-mentul (CE)

Capitolul II.

Plasarea în carantină a animalelor

de acvacultură

Secțiunea 1

Importul/exportul şi carantina

aniumalelor de acvacultură

4. Se permite importul de animale de

acvacultură care provin din unitățile

autorizate de către autoritatea

competentă din țara exportatoare,

doar în cazul respectării cerințelor

reglementate la pct. 14 – 16 din

compatibil

nr. 1251/2008, aceste loturi sunt

importate în Comunitate doar dacă

sunt respectate condițiile stabilite în

prezentul capitol.

Articolul 4

Condițiile de plasare în carantină

în țările terțe

(1) Carantina trebuie să fi fost efe-

ctuată într-o fermă de carantină,

astfel cum este specificat la articolul

2 alineatul (1) litera (c).

(2) Ferma de carantină trebuie să fie

plasată sub controlul autorității com-

petente și aceasta din urmă trebuie:

(a) să viziteze incintele fermei de ca-

rantină cel puțin o dată pe an;

(b) să se asigure că ferma de

carantină respectă condițiile stabilite

de pre-zenta decizie;

(c) să controleze activitatea specialis-

tului calificat și autorizat în domeniul

sănătății animalelor acvatice; și

(d) să verifice că sunt, în continuare,

îndeplinite condițiile care au

determi-nat acordarea autorizației.

(3) Animalele de acvacultură trebuie

să fi fost supuse dispozițiilor privind

carantina prevăzute la următoarele

articole:

(a) articolele 13, 14 și 15, în cazul

speciilor sensibile;

(b) articolele 16 și 17, în cazul spe-

ciilor-vectori.

Hotărîrea de Guvern nr. 1113/2010.

5. Animalele de acvacultură

importate care provin de la unităţile

autorizate urmează să fie plasate în

carantină, realizată într-o fermă de

carantină, sub supraveghere oficială.

6. Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor (în continuare

– Agenţie), prin intermediul

subdiviziunilor sale teritoriale,

asigură realizarea următoarelor

măsuri:

1) vizitează incintele fermei de

carantină cel puțin o dată pe an; și

2) verifică activitatea specialistului

calificat și a modului în care agentul

economic respectă obligațiile privind

condiţiile şi procedura de autorizare

sanitar-veterinară a unităţii.


importate sunt supuse în prealabil

carantinei numai dacă acestea

respectă cerinţele sanitar-veterinare

şi se conformează prevederilor pct.

17, 18, 19 și 22, în cazul speciilor

sensibile, precum și prevederilor pct.

19 și 24, în cazul speciilor-vectori.

7. Este interzisă introducerea sau

scoaterea animalelor de acvacultură

din unitatea de carantină autorizată

sanitar-veterinar pînă în momentul în

care se infirmă suspiciunea de boală.

8. Documentele justificative

(4) Animalele de acvacultură trebuie

să fie eliberate din carantină numai

prin intermediul unei autorizații

scrise din partea autorității

competente.

prezentate de ţara exportatoare,

inclusiv garanțiile suplimentare,

generale sau limitate, care se pot cere

în cadrul schimburilor comerciale

trebuie să fie echivalente cu cele

aplicate la nivel național.

Articolul 5

Autorizarea fermelor de carantină

în țările terțe

(1) Pentru a fi autorizate de autorita-

tea competentă, fermele de carantină

trebuie să respecte:

(a) dispoziții cel puțin echivalente

condițiilor referitoare la autorizare

prevăzute la articolul 5 din Directiva

2006/88/CE;

(b) condițiile minime aplicabile fer-

melor de carantină prevăzute în

anexa I la prezenta decizie.

(2) Fiecare fermă de carantină autori-

zată trebuie să primească un număr

de înregistrare.

(3) O listă a fermelor de carantină

tre-buie să fie alcătuită și comunicată

Comisiei.

Articolul 6

Suspendarea și retragerea auto-

rizației fermelor de carantină

în țările terțe

(1) În cazul în care este notificată cu

privire la prezența suspectată, într-o

fermă de carantină, a uneia sau a mai

Secțiunea 2

Cerinţele generale privind autori-

zarea sanitar-veterinară a ferme-

lor de carantină

9. Pentru a putea fi autorizate sanitar-

veterinar, fermele de carantină

trebuie să respecte:

1) dispozițiile cel puțin echivalente

condițiilor referitoare la autorizarea

sanitar-veterinară prevăzute la

capitolul II din Hotărîrea de Guvern

nr. 239/2009;

2) condițiile minime aplicabile

fermelor de carantină prevăzute în

anexa nr. 1 la prezenta Normă.

10. Agenția:

1) monitorizează că fiecăre fermă de

carantină are număr de înregistrare

unic şi referinţele privind autorizaţia

sanitar-veterinară eliberată;

2) actualizează lista fermelor de

carantină și a spațiilor utilizate de

aceștia, precum și a numerelor de

autorizare atribuite agenților

economici respectivi și pune această

listă la dispoziția publicului.

Secțiunea 3

compatibil

multor boli enumerate, autoritatea

competentă trebuie:

(a) să suspende imediat autorizația

fermei respective;

(b) să se asigure că sunt luate

măsurile necesare pentru a confirma

sau a eli-mina suspiciunea, în

conformitate cu

punctul 3 al anexei II.

(2) O suspendare în sensul alineatu-

lui (1) nu trebuie înlăturată până

când:

(a) suspiciunea privind boala sau

bolile enumerate nu a fost eliminată

în mod oficial; sau

(b) eradicarea bolii (bolilor) enume-

rate în cauză nu a fost finalizată cu

succes în ferma de carantină și unită-

țile de carantină vizate nu au fost

curățate și dezinfectate.

(3) Autorizația unei ferme de caranti-

nă trebuie să fie retrasă imediat de

că-tre autoritatea competentă, în

cazul în care ferma nu mai

îndeplinește condiți-ile prevăzute la

articolul 5 alineatul (1).

Comisia trebuie să fie informată ime-

diat despre acest lucru.

Articolul 7

Lista fermelor de carantină

Comisia furnizează statelor membre

toate listele noi și actualizate ale fer-

melor de carantină, pe care le

Criterii de suspendare sau de re-

tragere a autorizaţiei sanitar-vete-

rinare a unei unităţi

11. Autorizaţia sanitar-veterinară a

unei unităţi se suspendă în

următoarele cazuri:

1) apariţia sau suspiciunea privind

prezenţa anumitor boli menţionate în


nr. 239 din 26 martie 2009 sau

creşterea mortalităţii;

2) eradicarea bolii (bolilor)

enumerate în anexa nr. 3 la Hotărîrea

de Guvern nr. 239 din 26 martie

2009 nu a fost finalizată cu succes în

ferma de carantină și unitățile de

carantină vizate nu au fost curățate și

dezinfectate; și

3) în cazul în care un nou examen

desfăşurat corespunzător confirmă

prezenţa unei infecţii cu germeni

enumărați în anexa nr. 3 la Hotărîrea

de Guvern nr. 239/2009.

12. Suspendarea, retragerea şi

restabilirea autorizaţiei sanitar-

veterinare se efectuează conform

prevederilor alin. (3)-(6) ale art. 17

din Legea nr. 235/2006 cu privire la

principiile de bază de reglementare a

activităţii de întreprinzător.

primes-te în conformitate cu articolul

5 ali-neatul (3) și le pune la

dispoziția pub-liccului.

CAPITOLUL III

PLASAREA ÎN CARANTINĂ A

ANIMALELOR DE

ACVACULTURĂ ÎN

COMUNITATE

Articolul 8

Atestarea

(1) În cazul în care loturile de anima-

le de acvacultură importate în Comu-

nitate sunt destinate plasării în caran-

tină în Comunitate, importatorul sau

agentul acestuia furnizează o atestare

scrisă, semnată de către persoana res-

ponsabilă de ferma de carantină, care

confirmă că animalele de acvacultură

vor fi admise în vederea plasării în

ca-rantină.

(2) Atestarea prevăzută la alineatul (1):

(a) este redactată în cel puțin una

dintre limbile oficiale din statul

membru al punctului de control la

frontieră în care sunt efectuate con-

troalele veterinare; cu toate acestea,

statul membru respectiv poate, de

ase-menea, să autorizeze utilizarea

unei alte limbi oficiale a Comunității,

înso-țită, dacă este necesar, de o

traducere oficială în una dintre

limbile sale oficiale;

(b) menționează numărul de înregis-

Secțiunea 4

Cerințe la transport

13. Animalelor de acvacultură

importate vor fi plasate în carantină

într-o fermă sau într-un centru de

carantină autorizat sanitar veterinar.

14. Vehiculele folosite pentru

transportarea animalelor de

acvacultură trebuie să fie sigilate de

către autorităţile competente cu

sigilii inviolabile.

15. Importatorii sau reprezentanţii

acestora trebuie să aibă o confirmare

scrisă de persoana responsabilă de

exploatația sau de centrul de

carantină, care certifică faptul că

animalele vor fi acceptate în

carantină.

Confirmarea trebuie să indice clar

numele, adresa şi numărul de

autorizare ale exploatației sau ale

centrului de carantină, în limba

oficială sau în una din limbile

oficiale ale statului expeditor şi în

limba oficială sau în una din limbile

oficiale ale statului destinatar sau de

traducerea autentificată a acestuia şi

să ajungă la postul de control vamal

înainte de sosirea transportului la

compatibil

trare al fermei de carantină.

(3) Atestarea prevăzută la alineatul (1):

(a) ajunge la punctul de control la

frontieră înainte de sosirea lotului;

sau

(b) este prezentată la punctul de con-

trol la frontieră de către importator

sau agentul acestuia înainte ca

animalele de acvacultură să fie

autorizate să pă-răsească acel punct.

Articolul 9

Transportul direct al animalelor de

acvacultură în fermele de carantină

În cazul în care loturile de animale

de acvacultură importate în

Comunitate sunt destinate plasării în

carantină în Comunitate, acestea sunt

transportate direct de la punctul de

control la fron-tieră în ferma de

carantină.

Vehiculele utilizate pentru acest tran-

sport sunt sigilate de către medicul

veterinar oficial al punctului de

control la frontieră cu un sigiliu

inviolabil.

Articolul 10

Monitorizarea transportului


(1) În cazul în care loturile de

animale de acvacultură importate în

Comuni-tate sunt destinate plasării în

carantină în Comunitate:

(a) în termen de o zi lucrătoare de la

acel punct sau să fie prezentată de

către importator ori de către

reprezentantul acestuia înainte ca

animalele de acvacultură să fi trecut

prin punctul de control de la

frontieră.

16. În timpul supravegherii

transportării animalelor de

acvacultură de la trecerea postului de

control din punctul de trecere a

frontierei pînă la exploatația sau

centrul de carantină autorizat sanitar

veterinar se impun următoarele

schimburi de informaţii:

1) medicul veterinar oficial al

postului de control sanitar-veterinar

organizat în cadrul postului vamal

înştiinţează, în termen de o zi

lucrătoare de la data sosirii lotului,

autoritatea competentă responsabilă

de exploatația sau de centrul de

carantină privind locul de destinație

al transportului, locul de plecare şi

locul de destinaţie al animalelor de

acvacultură;

2) persoana responsabilă de

exploatație sau de centrul de

carantină înştiinţează medicul

veterinar oficial responsabil de

exploatație sau de centrul de

carantină din locul de destinaţie cu

privire la sosirea transportului şi

destinaţia acestuia în termen de o zi

data sosirii lotului la punctul de

control la frontieră, medicul veterinar

oficial al punctului de control la

fron-tieră notifică autorității

competente pentru ferma de

carantină locul de origine și locul de

destinație al lotului respectiv, prin

intermediul sistemului computerizat

prevăzut la articolul 20 alineatul (1)

din Directiva 90/425/CEE a

Consiliului (1) („sistemul TRACES”);

(b) în termen de o zi lucrătoare de la

data sosirii lotului în ferma de ca-

rantină, persoana responsabilă de fer-

ma de carantină notifică sosirea lotu-

lui autorității competente pentru fer-

ma respectivă;

(c) în termen de trei zile lucrătoare

de la data sosirii lotului în ferma de

ca-rantină, autoritatea competentă

pentru ferma respectivă notifică

sosirea lo-tului, prin intermediul

sistemului TRA-CES, medicului

veterinar oficial al punctului de

control la frontieră care o informase

cu privire la expedierea lotului, astfel

cum este menționat la litera (a).

(2) Dacă i se confirmă autorității

com-petente a postului de control la

fron-tieră că animalele de

acvacultură de-clarate ca fiind

destinate plasării într-o fermă de

carantină în Comunitate nu au sosit

lucrătoare de la data de sosire a

transportului la unitatea sau centrul

de carantină;

3) în termen de trei zile de la sosirea

transportului la exploatația sau

centrul de carantină, medicul


unitatea sau de centrul de carantină

din locul de destinaţie al

transportului înştiinţează medicul


controlul sanitar-veterinar de la

frontieră, care a anunţat livrarea

transportului, că transportul a ajuns

la destinaţie;

4) în cazul în care postul de control

sanitar-veterinar organizat în cadrul

postului vamal primește confirmarea

că animalele de acvacultură declarate

ca fiind destinate unității sau

centrului de carantină nu au ajuns în

trei zile lucrătoare de la data estimată

a sosirii transportului la unitatea sau

centrul de carantină, Agenţia ia

măsurile necesare față de persoana

responsabilă de transport, pentru a

identifica locul aflării lotului și din

ce cauză nu au ajuns la exploatația

sau centrul de carantină în termenele

stabilite.

la locul de destinație în termen de

trei zile lucrătoare de la data estimată

a sosirii, autoritatea com-petentă

adoptă măsurile necesare.

Articolul 11

Condițiile de plasare în carantină

în Comunitate

În cazul în care plasarea în carantină

în Comunitate reprezintă o condiție

prealabilă pentru introducerea pe pia-

ță a loturilor de animale de

acvacultu-ră, în conformitate cu

articolul 17 sau cu articolul 20 din

Directiva 2006/88/CE, sau pentru

importurile de astfel de lo-turi în

Comunitate, în conformitate cu

capitolul IV din Regulamentul (CE)

nr. 1251/2008, loturile trebuie să în-

deplinească următoarele condiții:

(a) carantina trebuie să fie efectuată

în aceeași fermă de carantină din

Comu-nitate;

(b) animalele de acvacultură trebuie

să fie supuse dispozițiilor privind ca-

rantina prevăzute la următoarele arti-

cole:

(i) articolele 13, 14 și 15, în cazul

spe-ciilor sensibile;

(ii) articolele 16 și 17, în cazul spe-

ciilor-vectori;

(c) animalele de acvacultură trebuie

să fie eliberate din carantină numai

prin intermediul unei autorizații

Secțiunea 5

Examinarea, prelevarea probelor

şi testele efectuate în perioada de

carantină

17. Examinarea, prelevarea probelor

şi procedurile de testare, stabilite la

pct.18-20 din anexa nr. 1 la prezenta

Normă, se efectuează după sosirea

animalelor de acvacultură în ferma

de carantină.

20. Dacă în ferma de carantină au-

torizată suspiciunea de boală, con-

form listei bolilor enumerate în


nr. 239/009, este confirmată, se iau

următoarele măsuri:

1) toate animalele de acvacultură din

unitatea afectată a centrului de ca-

rantină autorizat sînt ucise și

distruse;

2) unitatea în cauză este curățată și

dezinfectată;

3) niciun animal de acvacultură nu se

introduce în unitatea de carantină au-

torizată decît după 15 de zile de la

cu-răţarea şi dezinfectarea finală;

4) apa din unitățile de carantină în

cauză este tratată în așa mod încît să

compatibil

scrise din partea autorității

competente.

Articolul 12

Măsuri aplicabile în caz de prezență

suspectată sau confirmată a uneia

sau a mai multor boli enumerate

(1) Dacă, în timpul carantinei, este

sus-pectată prezența uneia sau a mai

multor boli în ferma de carantină,

autoritatea competentă:

(a) prelevă și analizează eșantioane

adecvate, în conformitate cu punctul

3 al anexei II;

(b) se asigură că, în așteptarea

rezulta-telor de laborator, niciun

animal de acvacultură nu este

introdus sau înlă-turat din ferma de

carantină. (2) Dacă, în timpul carantinei, este

con-firmată prezența bolii (bolilor)

enu-merate în cauză, autoritatea

compe-tentă se asigură că:

(a) toate animalele de acvacultură din

unitățile de carantină în cauză sunt

în-lăturate și eliminate, ținând cont

de riscul de răspândire a bolii

(bolilor) enumerate respective;

(b) unitățile de carantină în cauză

sunt curățate și dezinfectate;

(c) niciun animal de acvacultură nu

este introdus în unitățile de carantină

vizate în cursul unei perioade de 15

zile de la data operațiunii finale de

fie neutralizat în mod eficace agentul

patogen responsabil de boala sau bo-

lile enumerate în anexa nr. 3 la Hotă-

rîrea de Guvern nr. 239/2009 cauză.

21. Agenţia poate acorda, pe baza

unei evaluări a riscurilor, derogări de

la măsurile prevăzute la pct. 20

subpct. 1), atît timp cît aceste

derogări nu pun în pericol

combaterea bolii.

curățare și dezinfectare;

(d) apa din unitățile de carantină

viza-te este tratată în așa fel încât să

fie neutralizat în mod eficace agentul

in-fecțios responsabil de boala sau

bolile enumerate în cauză.

(3) Prin derogare de la alineatul (2)

li-tera (a), autoritatea competentă

poate autoriza introducerea pe piață a

ani-malelor de acvacultură păstrate

în fer-ma de carantină și a produselor

obți-nute din aceste animale, cu

condiția ca starea de sănătate a

animalelor acva-tice de la locul de

destinație să nu fie pusă în pericol de

boala (bolile) enu-merate în cauză.

(4) Statele membre informează

Comi-sia cu privire la măsurile

adoptate în temeiul prezentului

articol.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII PRIVIND CARAN-

TINA

SECȚIUNEA 1

Specii sensibile

Articolul 13

Durata carantinei pentru speciile

sensibile

(1) Peștii sunt plasați în carantină

timp de cel puțin 60 de zile.

(2) Crustaceele sunt plasate în caran-

tină timp de cel puțin 40 de zile.

(3) Moluștele sunt plasate în caranti-

Secțiunea 5

Examinarea, prelevarea probelor

şi testele efectuate în perioada de

carantină

17. Examinarea, prelevarea probelor

şi procedurile de testare, stabilite în

anexa nr. 2 la prezenta Normă, se

efectuează după sosirea animalelor

de acvacultură în ferma de carantină.

În acest scop urmează a fi

folosite animale de acvacultură

santinelă, cu excepția cazului în care

Compatibil

nă timp de cel puțin 90 de zile.

Articolul 14

Examinare, eșantionare, testare și

diagnosticare

(1) Pentru a demonstra absența bolii

(bolilor) enumerate în cauză,

rezultatele examinării, eșantionării,

testării și diagnosticării menționate

în anexa II trebuie să fie negative.

(2) Pentru examinare, eșantionare,

tes-tare și diagnosticare pot fi

folosite animale de acvacultură

santinelă, cu excepția cazului în care

sunt supuse carantinei specii

sensibile la infecția cu Marteilia

refringens.

(3) Autoritatea competentă determină

numărul de animale de acvacultură

santinelă care trebuie folosite, ținând

cont de numărul de animale de acva-

cultură păstrate, de dimensiunea uni-

tății de carantină și de caracteristicile

bolii (bolilor) enumerate și ale spe-

ciilor vizate.

(4) Animalele de acvacultură santi-

nelă:

(a) provin din specii sensibile la

boala sau bolile enumerate în cauză

și se află, dacă este posibil, ținând

cont de condițiile lor de viață, într-

unul din stadiile lor de dezvoltare

cele mai sen-sibile;

(b) sunt originare dintr-un stat

sînt supuse carantinei specii sensibile

la infecția cu Marteilia refringens.

Agenția stabilește numărul de

animale de acvacultură santinelă care

urmează a fi folosite, ținând cont de:

1) numărul de animale de

acvacultură păstrate;

2) dimensiunea exploatației de

carantină; și

3) caracteristicile bolii (bolilor)

enumerate și ale speciilor vizate în


nr. 239/2009.


santinelă sunt folosite pentru

examinare, prelevare de probe şi

testări decît în cazul în care:

1) provin din specii sensibile la

boala/ bolile enumerate în anexa nr.

3 la Hotărîrea de Guvern nr.

239/2009 și se află, dacă este posibil,

ținând cont de condițiile lor de viață,

într-unul din stadiile lor de

dezvoltare cele mai sensibile;

2) provin din zone sau

compartimente declarate indemne de

boală, în conformitate cu prevederile

Hotărîrii de Guvern nr. 239/ 2009;

3) nu sunt vaccinate împotriva bolii

(bolilor) enumerate în anexa nr. 3 la

Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009;

4) sînt plasate în exploatația de

carantină sau într-o unitate a

membru, dintr-o zonă, un comparti-

ment sau o țară terță sau dintr-o parte

a acestora declarate indemne de

boala sau bolile enumerate în cauză;

(c) nu sunt vaccinate împotriva bolii

(bolilor) enumerate în cauză;

(d) sunt plasate în unitatea de caran-

tină înainte sau chiar la sosirea

anima-lelor de acvacultură care

urmează a fi supuse carantinei și sunt

lăsate în contact cu acestea din urmă,

în ace-leași condiții zootehnice și de

mediu.

Articolul 15

Inspecția

Autoritatea competentă inspectează

condițiile de carantină cel puțin la

începutul și la sfârșitul perioadei de

carantină a fiecărui lot de animale de

acvacultură.

Atunci când efectuează astfel de in-

specții, autoritatea competentă:

(a) se asigură de prezența condițiilor

de mediu propice pentru detectarea

în laborator a bolii (bolilor)

enumerate în cauză;

(b) examinează registrele de mortali-

tate în timpul carantinei;

(c) dacă este cazul, controlează ani-

malele de acvacultură din unitățile de

carantină.

SECȚIUNEA 2

Specii-vectori

centrului de carantină înainte de a

ajunge în spaţiul comun şi, pe cît

posibil, să fie situate mai aproape de

celelalte animale de acvacultură,

astfel încît să existe contact între

acestea şi animalele de acvacultură

santinelă.

19. Agenţia, prin intermediul

autorităţilor sanitar-veterinare

competente verifică condiţiile de

carantină, cel puţin la începutul şi la

sfîrşitul carantinei fiecărui lot,

efectuînd inclusiv o examinare a

înregistrărilor de decese şi o

examinare clinică a animalelor de

acvacultură din exploatația de

carantină sau din fiecare unitate a

centrului de carantină.

20. Dacă în ferma de carantină

suspiciunea de boală, conform listei

bolilor enumerate în anexa nr. 3 la

Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009,

este confirmată, se iau următoarele

măsuri:

1) toate animalele de acvacultură din

unitatea afectată a centrului de

carantină sînt ucise și distruse;

2) unitatea în cauză este curățată și

dezinfectată;

3) niciun animal de acvacultură nu se

introduce în unitatea de carantină

autorizată decît după 15 de zile de la

curăţarea şi dezinfectarea finală;

Articolul 16

Dispoziții privind carantina

aplicabile speciilor-vectori

(1) Speciile-vectori sunt plasate în

ca-rantină timp de cel puțin 30 de

zile.

(2) Apa din unitatea de carantină este

schimbată cel puțin o dată pe zi.

Articolul 17

Inspecția Autoritatea competentă inspectează con-dițiile de carantină cel puțin la

începu-tul și la sfârșitul perioadei de

caranti-nă a fiecărui lot de animale

de acva-cultură.

Atunci când efectuează astfel de in-

specții, autoritatea competentă:

(a) examinează registrele de morta-

litate în timpul carantinei;

(b) dacă este cazul, controlează ani-

malele de acvacultură din unitățile de

carantină.

4) apa din unitățile de carantină este

tratată în așa mod încît să fie

neutralizat agentul patogen

responsabil de boala sau bolile


de Guvern nr. 239/2009 cauză.

21. Agenţia poate acorda, pe baza

unei evaluări a riscurilor, derogări de

la măsurile prevăzute la pct. 20

subpct. 1), atît timp cît aceste

derogări nu pun în pericol

combaterea bolii.

22. Durata carantinei pentru

animalele acvatice sălbatice din

speciile sensibile la una sau mai

multe dintre bolile enumerate în


nr. 239/2009 constituie:

1) pentru pești timp de cel puțin 60

de zile;

2) pentru crustacee timp de cel puțin

40 de zile;

3) pentru moluște timp de cel puțin

90 de zile.

23. Lista speciilor-vectori a

animalelor de acvacultură şi

condiţiile în care aceste specii sînt

considerate vectori este prevăzută în


nr. 1113/2010.

24. Speciile-vectori sînt plasate în

carantină timp de cel puțin 30 de

zile. Apa din exploatația de carantină

este schimbată cel puțin o dată pe zi.

25. Animalele de acvacultură din

exploatația sau centrul de carantină

se eliberează din carantină pe baza

unei indicaţii scrise de un medic

veterinar oficial.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 18

Dispoziție tranzitorie

În așteptarea adoptării metodelor de

diagnostic care trebuie stabilite în

conformitate cu articolul 49 alineatul

(3) din Directiva 2006/88/CE, testele

eșantioanelor prelevate pentru a de-

monstra absența, în timpul

carantinei, a bolii (bolilor) enumerate

în cauză sunt efectuate în

conformitate cu me-todele de

diagnostic stabilite în capi-tolul

corespunzător fiecărei boli enu-

merate din ultima versiune a Manua-

lului testelor de diagnostic pentru

ani-malele acvatice („Manual of

diagno-stic tests for aquatic

animals”) al Or-ganizației Mondiale

pentru Sănătatea Animală (OIE).

Articolul 19

Data aplicării

Prezenta decizie se aplică de la 1 ia-

nuarie 2009.

Articolul 20

Destinatari

norme UE

neaplicabile –

transpunerea

prevederilor

actului Uniunii

Europene este

condiționată de

aderarea

Republicii

Moldova la

Uniunea

Europeană.

Prevederi vala-

bile pentru cad-

rul legislativ UE

Prezenta decizie se adresează statelor

membre.

Adoptată la Bruxelles, 12 decembrie

2008.

ANEXA I

Condiții minime pentru fermele de

carantină

PARTEA A

Condiții referitoare la construcție

și echipamente

1. Ferma de carantină trebuie să fie o

clădire separată de alte ferme de ca-

rantină, de alte ferme de acvacultură

sau de alte zone de cultură a molu-

ștelor, la o distanță precizată de auto-

ritatea competentă pe baza unei eva-

luări a riscului care ține cont de epi-

demiologia bolii (bolilor) enumerate

în cauză. Cu toate acestea, o fermă

de carantină poate fi situate într-o

fermă de acvacultură sau într-o zonă

de cul-tură a moluștelor.

2. Unitățile de carantină trebuie să fie

construite în așa fel încât orice

schimb de apă între ele să fie

imposibil. În plus, sistemul de

evacuare a apei din fiecare unitate de

carantină trebuie să fie conceput

pentru a preîntâmpina orice

eventuală contaminare încruci-șată

între unitățile de carantină sau cu alte

Anexa nr. 1

la Norma sanitară-veterinară

ce stabilește cerințele față de plasarea

în carantină a animalelor de

acvacultură

Condiții minime pentru funcționa-

rea fermelor de carantină. Examinarea, prelevarea de probe,

testarea și diagnosticarea

animalelor de acvacultură.

Pentru a obţine autorizarea, conform

pct. 4 din prezenta Normă, o fermă

de carantină trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:

1. Să fie clar delimitată şi separată de

alte ferme de carantină, de alte ferme

de acvacultură sau de alte zone de

cultură a moluștelor, la o distanță

precizată de Agenție, pe baza unei

evaluări a riscului, care ține cont de

epidemiologia bolii (bolilor),


de Guvern nr. 239/2009. Cu toate

acestea, o fermă de carantină poate fi

situată într-o fermă de acvacultură

sau într-o zonă de cultură a

moluștelor.


Compatibil cu

elemente de vid

legislative

national

unități ale aceleiași ferme de acva-

cultură sau ale aceleiași zone de

cultu-ră a moluștelor.

3. Aprovizionarea cu apă a unităților

de carantină trebuie să fie indemnă

de boala sau bolile enumerate în

cauză.

4. Atunci când instalația de drenare a

unităților de carantină este situată în-tr-un stat membru, într-o zonă, un com-partiment sau o țară terță sau

într-o parte a acestora declarate

indemne de una sau de mai multe

boli enumerate sau este supusă unui

program de su-praveghere și de

eradicare a unei astfel de boli,

aceasta trebuie să dis-pună de un

sistem de tratare a eflu-enților

autorizat de autoritatea com-petentă.

Sistemul de tratare a eflu-enților

trebuie:

(a) să trateze toți efluenții și toate de-

șeurile generate de unitatea de caran-

tină în așa fel încât să fie neutrallizat

în mod eficace agentul infecțios res-

ponsabil de boala sau bolile enume-

rate în cauză;

(b) să fie echipat cu dispozitive de

re-zervă cu securitate integrată care

să asigure o funcționare continuă și o

li-mitare absolută.


construite în așa fel încât să fie îm-

construite în așa fel încît orice

schimb de apă între ele să fie

imposibil. Suplimentar, sistemul de

evacuare a apei din fiecare

exploatație de carantină va funcționa

astfel încît să se împedice orice

eventuală contaminare încrucișată

între exploatțile de carantină sau cu

alte unități ale aceleiași ferme de

acvacultură sau ale aceleiași zone de

cultură a moluștelor.

3. Aprovizionarea cu apă a

exploatațiilor de carantină trebuie să

fie indemnă de boala sau bolile


de Guvern nr. 239/2009.

4. Atunci cînd instalația de drenare a

exploatațiilor de carantină este

situată într-o zonă, un compartiment

declarate indemne de boală, în

conformitate cu prevederile Hotărîrii

de Guvern nr. 239/2009 sau este

supusă unui program de

supraveghere și de eradicare a unei

astfel de boli, conform prevederilor

art. 29 al Legii nr. 221/2007, aceasta

urmează să dispună de un sistem de

tratare a efluenților. Sistemul de

tratare a efluenților presupune:

a) tratarea tuturor efluenților,

inclusiv deșeurile generate de

exploatația de carantină astfel încît să

fie neutralizat agentul infecțios

piedicat contactul cu alte animale

sus-ceptibile să răspândească boala

sau bolile enumerate în cauză.

6. Toate echipamentele trebuie să fie

construite în așa fel încât să poată fi

curățate și dezinfectate și trebuie să

fie

disponibil un echipament adecvat

pentru curățare și dezinfectare.

7. Trebuie instalate bariere igienice

la toate intrările/ieșirile fermei de

caran-tină și ale diferitelor unități ale

sale.

8. Fiecare unitate de carantină a fer-

mei de carantină trebuie să dispună

de propriul său echipament, pentru a

evi-ta o contaminare încrucișată între

dife-ritele unități de carantină.

PARTEA B

Condiții de gestionare

1. Responsabilul exploatației de

acva-cultură în care este situată

ferma de carantină trebuie să își

asigure, prin intermediul unui

contract sau al unui instrument

juridic, serviciile unui spe-cialist

calificat și autorizat în dome-niul

sănătății animalelor acvatice. 2. Pentru fiecare lot de animale de acva-cultură plasat în carantină:

(a) unitatea de carantină trebuie să

fie curățată și dezinfectată și, după

responsabil de boala sau bolile


de Guvern nr. 239/2009;

b) echiparea cu dispozitive de

rezervă cu securitate integrată care să

asigure o funcționare continuă și o

limitare absolută;

5. Să fie dotat cu echipamentul

pentru curăţare şi dezinfectare.

6. Fiecare unitate de carantină

trebuie să ocupe un spaţiu separat și

să fie echipat cu bariere igienice la

toate intrările/ieșirile fermei de

carantină și ale diferitelor unități ale

sale.

7. Să dispună de propriul său

echipament, pentru a evita o

contaminare încrucișată între

diferitele unități de carantină.

8. În cazul în care curăţarea se

efectuează cu produse lichide sub

presiune, după dezinfecţie trebuie

evitată recontaminarea locaţiilor care

au fost deja curăţate sau dezinfectate.

9. Trebuie să deţină un sistem de

control eficient, astfel încît să asigure

supravegherea animalelor şi să fie

sub controlul şi responsabilitatea

unui medic veterinar oficial.

10. Agenția autorizează exploatația

de acvacultură în care este localizată

ferma de carantină numai dacă

aceasta îndeplinește cerinţele sanitar-

aceea, nu trebuie să primească animale

de acva-cultură timp de cel puțin

șapte zile înainte de introducerea

unui nou lot;

(b) perioada de carantină începe doar

atunci când au fost introduse ultimele

animale de acvacultură din lot.

3. Se iau măsuri adecvate pentru

preîn-tâmpinarea contaminării

încrucișate între loturile care intră și

cele care ies.

4. Nicio persoană neautorizată nu

poa-te intra în ferma de carantină.

5. Persoanele care intră în ferma de

ca-rantină trebuie să poarte haine de

pro-tecție, inclusiv încălțăminte.

6. Între membrii personalului sau

între echipamente nu trebuie să aibă

loc niciun contact susceptibil să pro-

voace o contaminare între fermele de

carantină, între unitățile de carantină

sau între fermele de carantină și

fermele de acvacultură sau zonele de

cultură a moluștelor.

7. La primire, vehiculele și echi-

pamentele de transport, inclusiv cis-

ternele, containerele și apa trebuie să

fie tratate în așa fel încât să fie neu-

tralizat în mod eficace agentul in-

fecțios responsabil de boala sau

bolile enumerate în cauză.

8. Animalele de acvacultură moarte

și animalele de acvacultură care pre-

veterinare, potrivit art. 18, alin. (3)

al Legii nr. 221/2007, şi are contracte

încheiate cu medicii veterinari de

liberă practică împuterniciţi.

11. Pentru fiecare lot de animale de

acvacultură în carantină, unitatea de

carantină sau unitatea unui centru de

carantină trebuie curăţată şi

dezinfectată, urmînd să fie păstrată

timp de cel puțin șapte zile înainte de

introducerea animalelor importate.

Perioada de carantină începe doar

atunci cînd au fost introduse ultimele

animale de acvacultură din lot.

12. În scopul prevenirii introducerii

de boli infectocontagioase,

proprietarul exploataţiei de animale

de acvacultură trebuie să

întocmească şi să implementeze un

program de biosecuritate propriu,

bazat pe proceduri, care să cuprindă

şi alte măsuri suplimentare specifice

exploataţiei pentru preîntîmpinarea

contaminării încrucișate între loturile

care intră și cele care ies.

13. Nici o persoană neautorizată nu

poate intra în unitatea sau centrul de

carantină. Persoanele care intră în

unitatea sau centrul de carantină

trebuie să poarte haine de protecție,

inclusiv încălțăminte de protecție.

Între membrii personalului sau între

echipamente nu trebuie să aibă loc

zintă semne clinice de boală trebuie

să fie examinate clinic de către un

spe-cialist calificat și autorizat în

dome-niul sănătății animalelor

acvatice, iar o selecție reprezentativă

de animale de acvacultură moarte și

de animale de acvacultură care

prezintă semne clinice de boală

trebuie să fie exami-nată într-un

laborator desemnat de autoritatea

competentă.

9. Metodele necesare de examinare,

de eșantionare și de diagnostic

trebuie să fie aplicate prin

consultarea și sub

controlul autorității competente.

10. În plus față de obligațiile de arhi-

vare prevăzute la articolul 8 din Di-

rectiva 2006/88/CE, ferma de caran-

tină trebuie să țină un registru refe-

ritor la: (a) orele de intrare/ieșire a personalului; (b) tratarea apei care intră, precum și

a apelor efluente, după caz;

(c) orice anomalie survenită în cursul

desfășurării carantinei (pene de cu-

rent, deteriorări ale clădirii sau

intem-perii grave etc.);

(d) datele și rezultatele prelevărilor

de eșantioane destinate testelor.

niciun contact susceptibil să

provoace o contaminare între fermele

de carantină, între unitățile de

carantină sau între fermele de

carantină și fermele de acvacultură

sau zonele de cultură a moluștelor.

14. Se iau măsuri de precauţie pentru

prevenirea contaminării reciproce

între transporturile ce vin şi pleacă.

La intrare, vehiculele și

echipamentele de transport, inclusiv

cisternele, containerele și apa trebuie

să fie tratate în așa fel încît să fie

neutralizat în mod eficace agentul

infecțios responsabil de boala sau

bolile enumerate în anexa nr. 3 la

Hotărîrea de Guvern nr. 239/ 2009.

15. Animalele de acvacultură moarte

și animalele de acvacultură care

prezintă semne clinice de boală

trebuie să fie examinate clinic de

către un specialist calificat, iar o

selecție reprezentativă de animale de

acvacultură moarte și de animale de

acvacultură care prezintă semne

clinice de boală trebuie să fie

examinată într-un laborator acreditat

prin metode acreditate de organisme

internaționale recunoscute în acest

scop.

16. Persoana responsabilă pentru

unitatea sau centrul de carantină

trebuie să ţină evidenţa referitor la:

ANEXA II

Examinarea, eșantionarea,

testarea și diagnosticarea


1. Examinarea, eșantionarea, testarea

și diagnosticarea animalelor de acva-

cultură se efectuează cu grija de a

asi-gura, în ferma de carantină, pe

toată durata perioadei de carantină,

pre-zența condițiilor de mediu

propice pentru detectarea în laborator

a bolii (bolilor) enumerate în cauză.

2. În timpul carantinei, sunt efectuate

1) orele de intrare/ieșire a

personalului;

2) tratarea apei care intră, precum și

a apelor efluente, după caz;

3) orice anomalie survenită în cursul

desfășurării carantinei (pene de

curent, deteriorări ale clădirii sau

intemperii grave etc.);

4) datele și rezultatele prelevărilor de

probe destinate testelor.

17. Procedurile de suspendare,

retragere sau reacordare a autorizării

pentru unitățile sau centrele de

carantină se stabilesc conform

prevederilor art. 18² din Legea nr.

221/2007, în cazul în care unitatea

sau centrul de carantină nu mai

îndeplinește condițiile definite la pct.

1-16.

Autorizarea se reacordă unei unități

sau unui centru de carantină numai

atunci cînd sînt îndeplinite din nou

condițiile menționate la pct. 1-16.

18. Examinarea, prelevarea de probe,

testarea și diagnosticarea animalelor

de acvacultură se efectuează cu grija

de a asigura, în ferma de carantină,

pe toată durata perioadei de

carantină, prezența condițiilor de

mediu favorabile pentru detectarea în

laborator a bolii (bolilor) enumerate

în anexa nr. 3 la Hotărîrea de Guvern

nr. 239/2009.

prelevări de eșantioane, în termen de

15 zile înainte de data de expirare a

perioadei de carantină, asupra urmă-

toarelor animale de acvacultură:

(a) totalitatea animalelor de acva-

cultură santinelă, atunci când sunt

folosite astfel de animale;

(b) un număr adecvat de animale de

acvacultură (niciodată mai mic de

10), atunci când nu sunt folosite

animale de acvacultură santinelă,

pentru a asigura detectarea bolii

(bolilor) enumerate în cauză, cu un

nivel de încredere de 95 % dacă

prevalența estimată este de 10 %.

3. Sub rezerva dispozițiilor

articolului 18, testele asupra

eșantioanelor prele-vate în timpul

carantinei trebuie să fie

efectuate în laboratoare desemnate

de autoritatea competentă, cu

ajutorul metodelor de diagnostic care

urmează a fi stabilite în conformitate

cu articolul 49 alineatul (3) din

Directiva 2006/88/CE.

19. În timpul carantinei, sînt

desfășurate activități de prelevare de

probe, în termen de 15 zile înainte de

data de expirare a perioadei de

carantină, asupra următoarelor

animale de acvacultură:

1) totalitatea animalelor de

acvacultură santinelă, atunci cînd sînt

folosite astfel de animale;

2) un număr adecvat de animale de

acvacultură (niciodată mai mic de

10), atunci cînd nu sunt folosite

animale de acvacultură santinelă,

pentru a asigura detectarea bolii

(bolilor) enumerate în anexa nr. 3 la

Hotărîrea de Guvern nr. 239/2009, cu

un nivel de încredere de 95 % dacă

prevalența estimată este de 10 %.

20. Toate testările de laborator din

timpul perioadei de carantină trebuie

efectuate în cadrul laboratorului

național de referință prin folosirea

procedurilor de diagnostic

recunoscute în conformitate cu

Manualul de teste de diagnostic

pentru animale acvatice al

Organizaţiei Internaţionale pentru

Sănătate Animală (OIE).

În calitate de laborator naţional de

referinţă pentru depistarea bolilor

animalelor de acvacultură este

desemnat Centrul Republican de

Diagnostică Veterinară.

Centrul Republican de Diagnostică

Veterinară încheie contracte de

colaborare cu laboratoarele

internaţionale de referinţă sau cu alte

laboratoare internaţionale,

participînd periodic la testări

comparative.

Nota informativă la proiectul hotărîrii de Guvern cu privire la

aprobarea Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față de plasarea în


1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea

proiectului

Proiectul Hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea Normei sanitar-

veterinare ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină a animalelor de

acvacultură a fost elaborat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale

şi Mediului.

2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi

finalităţile urmărite

Proiectul Hotărîrii de Guvern nominalizat este elaborat în conformitate cu

prevederile art. 29 și art. 31 al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind

activitatea sanitar-veterinar, cu modificările și completările ulterioare şi vine întru

executarea Hotărîrii Guvernului nr.1472 din 30 decembrie 2016 cu privire la

aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de

Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, în

special a titlului V „Comerţ şi aspecte legate de comerţ”, capitolul 4 „Măsuri

sanitare si fitosanitare”, secţiunea 2 „Domeniul veterinar

3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop

armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene

Prezentul proiect de act normativ transpune prevederile Deciziei

2008/946/CE a Comisiei Comunităților Europene din 12 decembrie 2008 de

punere în aplicare a Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce privește

cerințele referitoare la plasarea în carantină a animalelor de acvacultură (publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 337, p. 94 din 16 decembrie 2008), în

acest sens a fost întocmit tabelul de concordanţă în care se analizează comparativ

gradul de transpunere a actului Uniunii Europene în legislaţia naţională.

4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi

Elaborarea prezentului act normativ este impusă de necesitatea completării

legislației în vigoare cu prevederi ce stabilesc cerințele față de plasarea în carantină

a animalelor de acvacultură, în acelaș context peștii proveniți din import se vor

supune, în mod obligatoriu, carantinei, în locuri izolate şi special amenajate,

autorizate de subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor, autoritate

anitar-veterinară competentă care va permite plasarea în aceste locuri numai după

verificarea îndeplinirii cerinţelor sanitar-veterinare specifice.

5. Fundamentarea economico-financiară

Implementarea prevederilor proiectului nu presupune cheltuieli suplimentare

din bugetul de stat, îndeplinirea acestora este argumentată economico-financiar,

anual, de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Toate cheltuielile ce vor surveni în urma implimentării proiectului dat,

urmează a fi suportate în limita mijloacelor bugetare aprobate pentru aceste

scopuri, în strictă conformitate cu legislația în vigoare.

6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare

Prin aprobarea proiectului Hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea

Normei sanitar-veterinare ce stabilește cerințele față de plasarea în carantină a

animalelor de acvacultură , cadrul normativ național va fi adus în concordanță cu

legislaţia privind domeniu sanitar-veterinar şi siguranţei alimentelor și armonizat

cu legislația Uniunii Europene.

7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului

Proiectul este supus avizării şi consultării publice conform art. 32 din Legea

100/2017 cu privire la actele normative, fiind plasat pe pagina web a Ministerului

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului www.madrm.gov.md la

compartimentul Transparență decizională / Proiecte de documente.

8.Constatările expertizei anticorupție

Proiectul este supus expertizei anticorupţie conform art. 35 din Legea

100/2017, fiind solicitată efectuarea expertizei de către Centrul Naţional

Anticorupţie.

9.Constatările expertizei de compatibilitate

Prezentul proiect conține norme privind armonizarea legislației naționale cu

legislația Uniunii Europene fiind solicitată efectuarea expertizei de compatibilitate

de Centrul de Armonizare a Legislației.

10.Constatările expertizei juridice

Proiectul este supus expertizei juridice conform art. 37 din Legea 100/2017,

fiind solicitată efectuarea expertizei de către Ministerul Justiţiei.

11. Alte expertize

Proiectul conţine prevederi ce reglementează activitatea de întreprinzător în

contextul Legii nr. 235/2006, astfel fiind solicitată expertiză grupului de lucru al

Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

http://www.madrm.gov.md/

Date post:	22-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA nr. din 2019 Cu privire la ... · de carantină, medicul veterinar...

Documents