GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA › sites › default › files › document › attachments › ... ·...

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂR ÂRE nr. ____

din 2020

Chișinău

C:\Users\ПК\Downloads\redactat_11080-ro.docx

Cu privire la modificarea și abrogarea

unor hotărâri ale Guvernului

----------------------------------------

Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Regulamentul cu privire la regulile de origine a mărfurilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.174-176, art. 1755), cu

modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) pe tot parcursul Regulamentului, textul „/declarația pe factură”, la orice

formă gramaticală, se exclude;

2) capitolul I se completează cu următoarea noțiune:

„Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului – act

întocmit de furnizor, pe propria și deplina sa responsabilitate, prin care acesta oferă

exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al

mărfurilor, conform dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale

preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii. Declarația

furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor în

limba engleză pe o filă separată, anexată la documentul comercial privind

trimiterea respectivă, în care descrierea mărfurilor este suficient de detaliată pentru

a permite identificarea lor”;

3) punctul 25 se completează cu litera d)2 cu următorul cuprins:

„d2) declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului,

conform anexei nr. 5/ anexei nr. 6 la prezentul Regulament”;

4) la punctul 37, cuvintele ,,sau declaraţiei de origine” se substituie cu textul

,, , declaraţiei de origine sau declarației furnizorului/declarației pe termen lung a

furnizorului”;

2


5) la punctul 40, cuvintele ,,sau declaraţia de origine” se substituie cu textul

,, , declaraţia de origine sau declarația furnizorului/declarația pe termen lung a

furnizorului”;

6) se completează cu anexele nr.5 și nr.6 cu următorul cuprins:

„Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la

regulile de origine a mărfurilor

Declarația furnizorului, al cărei text este prevăzut mai jos, trebuie să fie întocmită în

conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, notele de subsol nu trebuie reproduse.

SUPPLIER’S DECLARATION

Declarația furnizorului

for goods which have undergone working or processing in the

CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or

Turkey without having obtained preferential origin status

cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Părțile CEFTA, UE, Insulele Feroe,

Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia fără a obține statutul de produs preferențial

I, the undersigned, supplier of the goods covered by the annexed document, declare that: Subsemnatul, furnizor al mărfurilor care fac obiectul documentului anexat, declar că:

1. The following materials which do not originate in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland,

Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey have been used in the CEFTA Parties to produce these

goods:

Următoarele materiale, care nu sunt originare din Părțile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia,

Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, au fost folosite în Părțile CEFTA la producerea acestor mărfuri:

Description of the

goods supplied (1)

Denumirea mărfurilor

furnizate (1)

Description of non-

originating materials

used Denumirea materialelor neoriginare utilizate

Heading of non-


used (2 Poziția materialelor neoriginare utilizate (2)

Value of non-originating

materials used (2)(3) Valoarea materialelor neoriginare utilizate (2)(3)

Total value Valoarea totală

Total value Valoarea totală

2. All the other materials used in the CEFTA Parties to produce these goods originate in the CEFTA Parties,

the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey;

Toate celelalte materiale folosite în Părțile CEFTA pentru fabricarea acestor mărfuri sunt originare din

Părțile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia;

3. The following goods have undergone working or processing outside CEFTA Parties, the EU, the Faroe

Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, in accordance with Article 11 of the Convention have acquired the following total added value there:

3


Următoarele mărfuri au fost supuse unor prelucrări sau transformări în afara Părților CEFTA, UE, Insulele

Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia în conformitate cu articolul 11 la Convenție,

au dobândit următoarea valoare adăugată totală:

Description of the goods supplied Denumirea mărfurilor furnizate

Total added value acquired outside the CEFTA Parties, the EU, the

Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including

Liechtenstein) or Turkey (4) Valoarea adăugată totală dobândită în afara Părților CEFTA, UE, Insulele Feroe,

Islandei, Norvegiei, Elveției (inclusiv Liechtenstein) sau Turciei (4)

(Place and date) (Locul și data)

(Address and signature of the supplier; in addition the name of the person signing the declaration has to be

indicated in clear script)

(Adresa și semnătura furnizorului; de asemenea, numele persoanei care semnează declarația trebuie să fie indicat

în mod clar)

(1) When the invoice, delivery note or other commercial document to which the declaration is annexed

relates to different kinds of goods, or to goods which do not incorporate non-originating materials to the same extent,

the supplier must clearly differentiate them.

Example:

The document relates to different models of electric motor of heading 8501 to be used in the manufacture

of washing ma-chines of heading 8450. The nature and value of the non-originating materials used in the

manufacture of these motors dif-fer from one model to another. The models must therefore be differentiated in the first column and the indications in the other columns must be provided separately for each of the models to make it

possible for the manufacturer of washing ma-chines to make a correct assessment of the originating status of his

products depending on which model of electrical motor he uses. (2) The indications requested in these columns should only be given if they are necessary.

Examples:

The rule for garments of ex Chapter 62 says that non-originating yarn may be used. If a manufacturer of

such garments in Serbia uses fabric imported from Macedonia which has been obtained there by weaving non-

originating yarn, it is sufficient for the Macedonian supplier to describe in his declaration the non-originating

material used as yarn, without it being necessary to indicate the heading and value of such yarn.

A producer of iron of heading 7217 who has produced it from non-originating iron bars should indicate in

the second column 'bars of iron'. Where this wire is to be used in the production of a machine, for which the rule

contains a limitation for all non-originating materials used to a certain percentage value, it is necessary to indicate in the third column the value of non-originating bars.

(3) 'Value of materials' means the customs value at the time of importation of the non-originating materials

used, or, if this is not known and cannot be ascertained, the first ascertainable price paid for the materials in one of

the CEFTA Parties.

The exact value for each non-originating material used must be given per unit of the goods specified in the

first column. (4) 'Total added value' shall mean all costs accumulated outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe

Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, including the value of all materials added

there. The exact total added value ac-quired outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway,

Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey must be given per unit of the goods specified in the first column.

(1) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă

la diferite tipuri de mărfuri sau la bunuri care nu conțin materialele neoriginare în aceleași proporții, furnizorul

trebuie să le diferențieze în mod clar.

Exemplu:

Documentul se referă la diferite modele de motoare electrice de la poziția 8501 folosite la fabricarea

mașinilor de spălat de la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare folosite la fabricarea acestor motoare diferă de la un model la altul. Modelele trebuie, prin urmare, să fie diferențiate în prima coloană, iar

indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model pentru a-i permite producătorului de

4


mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul de motor

electric pe care îl folosește. (2) Informațiile solicitate în aceste coloane trebuie indicate numai dacă sunt necesare.

Exemple:

Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte de la ex capitolul 62 indică faptul că pot fi folosite fire

neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Serbia folosește țesături importate din Macedonia, care au fost obținute acolo prin țeserea firelor neoriginare, este suficient ca furnizorul macedonean să

descrie în declarația sa materialul neoriginar folosit ca „fire”, fără a fi necesar să indice poziția și valoarea acestor

fire.

Un producător de sârmă de fier de la poziția 7217, care a produs-o din bare de fier neoriginare, trebuie

să indice în a doua coloană „bare de fier”. În cazul în care această sârmă urmează să fie utilizată la fabricarea

unui utilaj, în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare folosite la o anumită valoare

procentuală, este necesar să precizeze în a treia coloană valoarea barelor neoriginare . (3) „Valoarea materialelor” înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare

utilizate sau, dacă acest lucru nu este cunoscut și nu poate fi stabilit, primul preț verificabil plătit pentru materialele

din una dintre Părțile CEFTA.

Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar folosit trebuie precizată per unitate de mărfuri specificate în

prima coloană. (4) „Valoarea adăugată totală” înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Părților CEFTA, UE,

Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, inclusiv valoarea tuturor materialelor

adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Părților CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda,

Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia trebuie să fie precizată per unitate de mărfuri specificate în

prima coloană.

Anexa nr. 6

la Regulamentul cu privire la

regulile de origine a mărfurilor

Declarația pe termen lung a furnizorului, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie

întocmită în conformitate cu notele de subsol. Nu este necesar însă ca notele de subsol să fie

reproduse.

LONG-TERM SUPPLIER’S DECLARATION

Declarația pe termen lung a furnizorului

for goods which have undergone working or processing in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands,

Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey without having obtained preferential

originating status

cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Părțile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia fără a obține caracterul originar preferențial

I, the undersigned, supplier of the goods covered by this document, which are regularly supplied to

……………………………………… (1) declare that:

Subsemnatul, furnizor al mărfurilor menționate în prezentul document, furnizate cu regularitate către

……………………………………… (1) declar că:

1. The following materials which do not originate in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland,

Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey have been used in the CEFTA Parties, to produce these

goods:

Următoarele materiale, care nu sunt originare din Părțile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia,

Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, au fost folosite în Părțile CEFTA la fabricarea acestor mărfuri:

Description of the

goods supplied (2)

Denumirea mărfurilor furnizate (2)

Description of non-


used Denumirea materialelor neoriginare utilizate

Heading of non-


used (3) Poziția materialelor neoriginare utilizate (3)

Value of non-originating

materials used (3)(4)

Valoarea materialelor neoriginare utilizate (3)(4)

Total value: Valoare totală:

5


1. All the other materials used in the CEFTA Parties to produce these goods originate in the CEFTA Parties,

the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey;

Toate celelalte materiale folosite în Părțile CEFTA pentru fabricarea acestor mărfuri sunt originare din

Părțile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia;

3. The following goods have undergone working or processing outside CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, in accordance with Article 11 of the

Convention have acquired the following total added value there:

Următoarele mărfuri au fost supuse unor prelucrări sau transformări în afara Părților CEFTA, UE, Insulele

Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, în conformitate cu articolul 11 la Convenție,

au obținut următoarea valoare adăugată totală:

Description of the goods supplied Denumirea mărfurilor furnizate

Total added value acquired outside the CEFTA Par [the EU, the

Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including

Liechtenstein) or Turkey]; Valoarea adăugată totală dobândită în afara Părților CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia

Total value: Valoare totală:

(Place and date)

(Locul și data)

(Address and signature of the supplier; in addition the name of the person signing the declaration has to be


(Adresa și semnătura furnizorului; de asemenea, numele persoanei care semnează declarația trebuie să fie

indicat în mod clar)

This declaration is valid for all subsequent consignments of these goods dispatched from………………………………………………………………

Prezenta declarație este valabilă pentru toate transporturile ulterioare de aceste mărfuri livrate de

la………………………………………………………………

to………………………………………………………………...(6).

la…………………………………. (6).

I undertake to inform…………………………………………….(1) immediately if this declaration is no

longer valid.

Mă angajez să informez de îndată ……………………………………………. (1) cu privire la încetarea

valabilității prezentei declarații.

…………………………………………

…………………………………………

…………………………………………

……………………………………

(Place and date) (Locul și data)

…………………………………………

…………………………………………

(Address and signature of the supplier; in addition

the name of the person signing the declaration has to be


(Adresa și semnătura furnizorului; de asemenea,

numele persoanei care semnează declarația trebuie să fie

indicat în mod clar)

(1) Name and address of customer.

6


(2) When the invoice, delivery note or other commercial document to which the declaration is annexed

relates to different kinds of goods, or to goods which do not incorporate non-originating materials to the same extent,

the supplier must clearly differentiate them.

Example:

The document relates to different models of electric motor of heading 8501 to be used in the manufacture

of washing ma-chines of heading 8450. The nature and value of the non-originating materials used in the manufacture of these motors dif-fer from one model to another. The models must therefore be differentiated in the

first column and the indications in the other columns must be provided separately for each of the models to make it

possible for the manufacturer of washing ma-chines to make a correct assessment of the originating status of his

products depending on which model of electrical motor he uses. (3) The indications requested in these columns should only be given if they are necessary.

Examples:

The rule for garments of ex Chapter 62 says that non-originating yarn may be used. If a manufacturer of

such garments in Serbia uses fabric imported from Macedonia which has been obtained there by weaving non-

originating yarn, it is sufficient for the Macedonian supplier to describe in his declaration the non-originating

material used as yarn, without it being necessary to indicate the heading and value of such yarn.

A producer of iron of heading 7217 who has produced it from non-originating iron bars should indicate in

the second column 'bars of iron'. Where this wire is to be used in the production of a machine, for which the rule contains a limitation for all non-originating materials used to a certain percentage value, it is necessary to indicate

in the third column the value of non-originating bars. (4) 'Value of materials means the customs value at the time of importation of the non-originating materials

used, or, if this is not known and cannot be ascertained, the first ascertainable price paid for the materials in one of

the CEFTA Parties.

The exact value for each non-originating material used must be given per unit of the goods specified in the

first column. (5) 'Total added value' shall mean all costs accumulated outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe

Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, including the value of all materials added

there.

The exact total added value acquired outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzer-land (including Liechtenstein) or Turkey must be given per unit of the goods specified in the first

column. (6) Insert dates. The period of validity of the long term supplier’s declaration should not normally exceed 12

months, subject to the conditions laid down by the customs authorities of the country where the long term sup-plier’s

declaration is made out.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________

(1) Numele şi adresa clientului. (2) Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declarația se referă

la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conțin în aceeași măsură materialele neoriginare, furnizorul trebuie

să le diferențieze în mod clar.

Exemplu: Documentul se referă la diferite modele de motoare electrice de la poziția 8501 folosite la fabricarea de

mașini de spălat de la poziția 8450. Natura și valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor

motoare variază de la un model la altul. Modelele trebuie, prin urmare, să fie diferențiate în prima coloană, iar

indicațiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de

mașini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcție de modelul motorului

electric pe care îl folosește. (3) Indicațiile solicitate în aceste coloane trebuie indicate numai dacă sunt necesare.

Exemple:

Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte de la ex capitolul 62 indică faptul că pot fi folosite fire

neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Serbia folosește țesături importate din

Macedonia care au fost obținute acolo prin țeserea firelor neoriginare, este suficient ca furnizorul macedonean să

descrie în declarația sa materialul neoriginar folosit ca „fire”, fără a fi necesar să indice poziția și valoarea acestor fire.

Un producător de sârmă de fier de la poziția 7217, care a produs sârma din bare de fier neoriginare,

trebuie să indice în a doua coloană „bare de fier". În cazul în care această sârmă urmează să fie folosită la

fabricarea unui utilaj, în privința căruia regula limitează proporția de materialele neoriginare folosite la o anumită

valoare procentuală, este necesar să precizeze în a treia coloană valoarea barelor neoriginare. (4) „Valoarea materialelor” înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare

utilizate sau, dacă acest lucru nu este cunoscut și nu poate fi stabilit, primul preț verificabil plătit pentru materialele

din una dintre Părțile CEFTA.

7


Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar folosit trebuie precizată per unitate de mărfuri specificate în

prima coloană. (5) „Valoarea adăugată totală” înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Părților CEFTA, UE,

Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, inclusiv valoarea tuturor materialelor

adăugate acolo.

Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Părților CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveția (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia trebuie să fie precizată per unitate de mărfuri specificate în prima coloană.

(6) A se introduce datele. Perioada de valabilitate a declarației furnizorului pe termen lung nu trebuie să

depășească, în mod normal, 12 luni, sub rezerva condițiilor prevăzute de autoritățile vamale ale țării în care se

întocmește declarația furnizorului pe termen lung.”

2. Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr.1123/2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 157,

art.1211), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) punctul 3:

la litera b), după textul ,,magazin duty-free” se introduce textul ,,pînă la 1 mai

2020”;

litera d) va avea următorul cuprins:

,,d) art.125 alin. (3) din Codul fiscal – exportul în mod independent sau în

baza contractului de comision al mărfurilor supuse accizelor, livrarea mărfurilor

supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova,

utilizate ulterior pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor,

în magazinele duty-free și/sau în zonele economice libere de către antrepozitar”;

2) punctul 7:

la alineatul trei, textul „care include și termenul specificat la art.216 alin.(8)

din Codul fiscal,” se exclude;

se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:

„Pentru contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de control,

restituirea accizelor se efectuează în termen ce nu va depăși 60 de zile de la data

depunerii cererii de restituire. Din acest termen, 30 de zile sunt destinate pentru

efectuarea controlului, 15 zile pentru depunerea dezacordului și celelalte 15 zile

pentru adoptarea deciziei, întocmirea documentelor de plată și efectuarea

restituirii.”;

3) la punctul 201, punctul 202 alineatul 1 litera b), litera c), litera e), alineatul

doi, punctul 203, după textul ,,magazin duty-free” se introduce textul ,,pînă la

1 mai 2020”.

3. Hotărîrea Guvernului nr.93/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind

restituirea taxei pe valoarea adăugată (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2013, nr.27-30, art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum

urmează:

8


1) în clauza de adoptare a hotărîrii, textul „art.1012,” se exclude;

2) în Regulament:

a) punctul 2:

la alineatul doi, textul „alineatul 136 și alineatul 137” se substituie cu textul

„alineatul 136, alineatul 137 și alineatul 138”;

alineatul șase se abrogă;

b) punctul 8 se completează cu un enunț cu următorul cuprins: „În cazul

solicitări restituirii TVA în baza art. 4 alin. (138) din Legea nr.1417/1997 pentru

punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, subiecții impozabili solicitanți

nu reflectă în declarația TVA suma solicitată spre restituire.”;

c) punctul 9 se abrogă;

d) la punctele 12 și 13, după cuvintele „Codul fiscal”, se introduce textul „și

art. 4 alin. (138) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al

Codului fiscal”, iar textul „1012 ” se exclude;

e) punctele 16 și 19 vor avea următorul cuprins:

„16. Restituirea TVA solicitată pentru cazurile stabilite de art.1011, 1013 și

1014 din Codul fiscal și art. 4 alin. (138) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea

în aplicare a titlului III al Codului fiscal se efectuează în baza controlului tematic

sau controlului total documentar.”;

„19. Restituirea sumei TVA se efectuează în termen de 45 de zile de la data

depunerii cererii de restituire. Din acest termen, 30 de zile sunt destinate pentru

efectuarea controlului şi adoptarea deciziei de restituire, iar 7 zile – pentru

întocmirea documentelor de plată şi transmiterea acestora spre executare

Trezoreriei de Stat, iar celelalte 8 zile sunt destinate pentru efectuarea restituirii

efective. În cazul solicitării restituirii pentru perioada fiscală pentru care nu a

expirat termenul de prezentare a Declarației privind TVA, termenul de restituire

se calculează de la data expirării termenului de prezentare a Declarației.”;

f) se completează cu punctul 191 cu următorul cuprins:

„191. Prin derogare de la pct.19, pentru contribuabilii care au depus dezacord

împotriva actului de control, restituirea sumei TVA se efectuează în termen ce nu

va depăși 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire. Din acest termen,

30 de zile sunt destinate pentru efectuarea controlului, 15 zile pentru depunerea

dezacordului și celelalte 15 zile pentru adoptarea deciziei, întocmirea

documentelor de plată și efectuarea restituirii.”;

g) punctul 21 se abrogă;

h) din titlul secțiunilor IV și V, textul „articolele 1012 și 1013”, la orice formă

gramaticală, se substituie cu textul „articolul 1013”, la forma gramaticală

corespunzătoare;

i) punctul 32:

la subpunctul 11, litera a) se completează cu textul: ,, , cu excepția energiei

electrice, energiei termice și a gazului consumat în interiorul zonei economice

9


libere, Portului Internațional Liber Giurgiulești sau Aeroportului Internațional

Liber Mărculești”;

se completează cu subpunctul 22) cu următorul cuprins:

„22) pentru importul și/sau achiziționarea mărfurilor, articolelor de

completare, utilizate ca materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul

Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidența art. 103 alin. (1) pct. 271)

din Codul fiscal:

a) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, articolelor de

completare, utilizate ca materie primă sau materiale la producere – facturile fiscale

şi documentele de plată ce confirmă achitarea prin cont bancar a valorii

procurărilor în cauză, inclusiv TVA;

b) la importul sau achiziționarea de la persoanele juridice şi fizice rezidente

care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relații fiscale cu

sistemul ei bugetar, a mărfurilor, articolelor de completare utilizate ca materie

primă sau materiale la producere – documentele de plată ce confirmă achitarea

TVA prin cont bancar la Serviciul Vamal, factura comercială (invoice)”;

j) punctul 33 se abrogă;

k) secțiunea X se abrogă;

m) se completează cu secțiunea X1 cu următorul cuprins:

„X1. DETERMINAREA SUMEI TVA SPRE RESTITUIRE CONFORM

ART. 4 ALIN. (138) DIN LEGEA NR. 1417/1997 PENTRU PUNEREA

ÎN APLICARE A TITLULUI III AL CODULUI FISCAL

451. Suma TVA posibilă restituirii se determină în limita sumei TVA achitată

la importul şi/sau achiziţionarea mărfurilor, articolelor de completare care au fost

utilizate la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub

incidenta art. 103 alin. (1) pct. 271) din Codul fiscal.

461. Se acceptă spre restituire suma TVA aferentă valorii materiei prime sau

materialelor procurate cu condiția reflectării acestora la costul mărfii fabricate de

la art.103 alin. (1) pct. 271) din Codul fiscal.”

4. Punctul 8 subpunctul 4) din Regulamentul cu privire la reținerea

impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în

folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care

nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea

de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697/2014 (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2014, nr.256-260, art.745) va avea următorul cuprins:

„4) suma dobânzii, determinată reieșind din diferența pozitivă dintre rata

medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice

pe un termen ce depășește 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg),

stabilită de Banca Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent

anului fiscal de gestiune, și rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate

de către angajator salariatului. Prevederile prezentului punct nu se aplică creditelor

10


acordate de bănci și organizații de creditare nebancare angajaților acestora în

condițiile generale în care acestea acordă credite persoanelor terțe.

Venitul de la acordarea împrumutului se determină lunar. După rambursarea

unei părți a împrumutului, suma facilității se calculează, în mod analogic, conform

formulei, ținând cont de sumele rambursate în contul stingerii împrumutului.

Venitul de la acordarea împrumutului se calculează conform următoarei

formule:

unde:

F – suma facilităţii acordată de către angajator;

S – suma împrumutului;

Nzl – numărul de zile în luna pe parcursul căreia angajatul s-a folosit de

împrumut;

Rd – rata medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate

persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul

procent întreg), stabilită de Banca Națională a Moldovei;

Rdc – rata dobânzii calculată pentru împrumutul acordat de către angajator.

Prevederile respective se vor aplica inclusiv pentru împrumuturile acordate

și nerambursate în perioadele fiscale până în anul 2019 inclusiv, la calcularea

sumei facilității acordate.”

5. Regulamentul cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi

controlul ulterior al certificatelor de origine preferențială a mărfurilor, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr.761/2014, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2014, nr.275-281, art. 809), cu modificările ulterioare, se modifică după cum

urmează:

1) punctul 36:

a) se completează cu lit.g1) cu următorul cuprins:

„g1) declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului”;

b) la litera h), după cuvintele ,,acte de achiziții” se introduce textul

,, borderou de achiziție,”

2) la punctele 59, 60, 61 și 64, cuvintele ,,declarație pe factură”, la orice formă

gramaticală, se substituie cu textul ,,declarațiile furnizorului/declarațiile pe termen

lung ale furnizorului”, la forma gramaticală corespunzătoare;

3) la punctul 63, textul ,,/declarația pe factură” se exclude;

Nzl Rd – Rdc

F = S × ––– × –––––––

365 100

11


4) la punctul 66, textul ,, , declaraţia de origine sau declaraţia pe factură” se

substituie cu cuvintele ,,sau declarația de origine”;

5) la punctul 67, textul ,, , declarația de origine sau declarația pe factură” se

substituie cu textul ,,sau declaraţia de origine”, iar textul ,, , o altă declarație de

origine sau declaraţie pe factură” se substituie cu textul ,,sau o altă declaraţie de

origine”.

6. Hotărîrea Guvernului nr.543/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la modul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere şi de restituire

a sumelor TVA la livrările stabilite de art. 104 lit. c) din Codul fiscal nr.1163-XII

din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.178-184,

art.580), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) în denumirea hotărîrii, în punctul 1 din hotărîre, în denumirea

Regulamentului, în punctul 1 din Regulament şi în denumirea anexei, textul „la

modul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere şi de restituire a sumelor

TVA a livrările stabilite de art.104 lit.c)” se substituie cu textul „la restituirea

sumelor TVA aferent procurărilor stabilite conform art.1015”;

2) în clauza de adoptare a hotărîrii, textul ,,art.104 lit.c)” se substituie cu

textul ,,art.1015”;

3) în Regulament:

a) punctul 1 va avea următorul cuprins:

,,1. Regulamentul cu privire la restituirea sumelor TVA aferent procurărilor

stabilite conform art.1015 (în continuare – Regulament) stabileşte modul de

restituire a sumelor TVA aferente livrărilor efectuate de către furnizorii plătitori

de TVA pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, a serviciilor destinate

folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în

Republica Moldova, de către reprezentanţele organizaţiilor internaţionale

acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de

către membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al

reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii

familiilor lor care locuiesc împreună cu ei.”;

b) se completează cu punctul 41 cu următorul cuprins:

,,41. Se acceptă spre restituire:

- sumele TVA aferente procurărilor de mărfuri, servicii destinate folosinței

oficiale de către misiunile diplomatice, oficiile consulare și reprezentanțele

organizațiilor internaționale acreditate în Republica Moldova efectuate de la

furnizorii plătitori de TVA pe teritoriul Republicii Moldova;

- sumele TVA aferente procurărilor de mărfuri, servicii destinate uzului sau

consumului personal de către membrii personalului misiunilor diplomatice,

12


oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în

Republica Moldova, precum și de către membrii familiilor lor în parte, în condițiile

art.1015 din Codul fiscal.”;

c) la punctul 11, litera b) va avea următorul cuprins:

,,b) documentele ce confirmă procurarea mărfurilor, serviciilor;

- destinate folosinței oficiale ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și

reprezentanțelor organizațiilor internaționale – originalul facturii fiscale primit de

la subiectul impozabil cu TVA;

- destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului

acestor misiuni diplomatice, oficii consulare sau al reprezentanțelor organizațiilor

internaționale, precum și de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu

aceștia – originalul facturii fiscale sau bonul de casă emis de echipamentul de casă

și de control al subiectului impozabil cu TVA, la care achitarea se face în numerar

și/sau cu card bancar.

La cererea solicitantului restituirii TVA, originalul facturii fiscale cu

mențiunea Serviciului Fiscal de Stat despre acceptarea restituirii TVA se

returnează solicitantului, iar copia acesteia se îndosariază.”;

d) se completează cu punctul 111 cu următorul cuprins:

,,111. În cazul utilizării e-facturii, documentele prevăzute la pct. 11 lit. b) nu

se prezintă. În cererea de solicitare a restituirii sumei TVA, prezentată la Serviciul

Fiscal de Stat, se indică seria, nrumărul facturii, data eliberării/data livrării.”;

e) se completează cu punctul 131 cu următorul cuprins:

,,131. În cazul solicitării spre restituire a TVA începând cu 1 iulie 2020 pentru

procurările destinate consumului personal de către membrii personalului și

membrii familiilor acestora, suma lunară maximă a procurărilor, inclusiv TVA,

pentru care se va acorda restituirea nu va depăși 2 salarii medii lunare pe economie

prognozate pe anul respectiv. Suma lunară maximă a procurărilor pentru care se

acordă restituirea se aplică pentru fiecare persoană în parte.”;

f) la punctul 14, după cuvintele ,,facturile fiscale” se introduc cuvintele ,,și

bonurile de casă emise de echipamentele de casă și de control”.

7. Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2018 (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2018, nr.84-93, art.255), cu modificările ulterioare, se modifică după

cum urmează:

1) pe tot parcursul textului, cuvintele „pe suport de hârtie” și ,,pe suport

electronic” se exclud;

2) la punctul 1, subpunctul 6) se abrogă;

3) punctele 3 și 4 se abrogă;

13


4) la punctul 11, după cuvintele ,,Numărul” se introduc cuvintele ,,maxim

al”;

5) punctul 12 va avea următorul cuprins:

„12. Valoarea maximă totală a tichetelor de masă, transferată pe cardul de

plată al salariatului care desfășoară munca în schimburi, trebuie să fie egală cu

numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărțit la opt, înmulțit

cu valoarea nominală a tichetului acordat salariatului. Rezultatul se aproximează,

conform regulilor matematice, până la un număr întreg.”;

6) punctele 15–17 se abrogă;

7) la punctul 18, cuvintele „suportul electronic” se substituie cu cuvintele

„cardul de plată”;


„19. Tichetul de masă este valabil timp de 6 luni de la data transferului

valorii nominale a acestuia pe cardul de plată al salariatului.”;

9) punctele 23 și 231 se abrogă;

10) la punctul 25, cuvintele „suportul electronic” se substituie cu cuvintele

„cardul de plată”;

11) punctul 26 se abrogă;


„27. Comenzile de achiziţie de tichete de masă transmise operatorilor de

către angajatori conţin cel puţin următoarele informaţii: numele salariaţilor cărora

li se atribuie tichetele, numărul unic de identificare al cardului de plată

corespunzător fiecărui salariat, valoarea nominală a tichetului de masă şi valoarea

nominală totală a tichetelor de masă acordate fiecărui salariat.”;

13) la punctul 28, cuvintele „suporturi electronice” se substituie cu cuvintele

„carduri de plată”;

14) punctele 32, 35, 38, 39, 40, 41, 47 și 62 se abrogă;


„59. Operatorii sunt obligaţi să dispună de un cont de plăţi deschis la o bancă

comercială prin care se vor derula sumele ce reprezintă încasările şi plăţile

aferente valorii nominale a tichetelor de masă. Acest cont de plăţi se închide

numai după ce operatorul face dovadă către instituţiile financiare autorizate că

valoarea nominală a tichetelor de masă încasate de operatori a fost decontată

integral unităţilor de alimentaţie publică.”;

a) punctele 46, 48, 50 și 61 se abrogă;

14


b) la punctul 63, cuvintele „Suportul electronic” se substituie cu cuvintele

„Cardul de plată”;

c) la punctul 65, textul ,,Pentru tichetele pe suport electronic, operatorii” se

substituie cu cuvîntul ,,Operatorii”;

d) punctul 66 se abrogă;

e) punctul 67 se completează cu textul ,,și prevederile Legii nr.166/2017 cu

privire la tichetele de masă.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru

o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 şi 55 de lei. Valoarea tichetelor de

masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Angajatorii înregistrează în evidența contabilă valoarea tichetelor de masă

care ar conține valoarea nominală și suma contribuției individuale de asigurări

sociale de stat obligatorii. Suplimentar, angajatorii au obligația de achitare la

buget suma contribuției de asigurări sociale datorată de angajator, calculată din

valoarea tichetelor de masă reflectată în evidența contabilă.

La determinarea venitului impozabil al angajaților, contribuțiile individuale

de asigurări sociale de stat obligatorii aferente tichetelor de masă nu se deduc.”;

16) anexa la Regulament se abrogă.

8. Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligațiilor

fiscale aferente impozitului pe venit (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2018, nr.295-308, art.834), cu modificările ulterioare, se modifică după cum

urmează:

1) anexa nr.1:

a) la punctul 21, textul „Donațiile efectuate sub formă de mijloace bănești în

scopuri fiscale se califică drept venit, conform art.21 alin.(4) din Cod.” se exclude;

b) se completează cu punctul 331 cu următorul cuprins:

„331. Se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator

pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate

contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și au fost reţinute primele de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu,

datorate de angajator şi angajat.”;

c) în denumirea Secțiunii 1 și punctele 34, 36 și 37, după cuvîntul „angajat”,

la orice formă gramaticală, se introduce textul „ /zilier”, la forma gramaticală

corespunzătoare;

d) la punctul 34, cuvintele „Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile”

se substituie cu cuvintele „Se permite deducerea cheltuielilor”, iar după cuvîntul

„angajator” se introduce textul „ /beneficiarul de lucrări”;

e) punctul 35 se completează cu enunțul:

„În cazul zilierilor, la depăşirea plafonului stabilit, responsabil de

determinarea şi alocarea depăşirii plafonului, precum şi de reținerea impozitului

pe venit va fi beneficiarul de lucrări.”;

15


f) punctul 37, după cuvîntul „angajator”, la orice formă gramaticală, se

introduce textul „ /beneficiarul de lucrări”, la forma gramaticală corespunzătoare,

iar după textul „(tabelele de evidenţă a timpului de muncă al angajaţilor)”, în

ambele cazuri, se introduce textul „ /extras din Registrul de evidenţă al zilierilor”;

g) în denumirea secțiunii a 2-a și în punctele 40 și 41, după cuvîntul

„angajat”, la orice formă gramaticală, se introduce textul „ /zilier”, la forma

gramaticală corespunzătoare;

h) punctul 38 va avea următorul cuprins:

„38. Se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a

angajaţilor/zilierilor conform art. 24 alin. (19) și alin. (24) din Cod.

Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a

angajaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în

raport cu un angajat.”;

i) punctul 41:

la subpunctele 1) și 3), după cuvântul „angajator”, la orice formă gramaticală,

se introduce textul „ /beneficiarul de lucrări”, la forma gramaticală

corespunzătoare;

la subpunctul 4), după cuvîntul „angajatorul” se introduce textul

„/beneficiarul de servicii”;

la subpunctul 6), după textul „(tabelele de evidenţă a timpului de muncă al

angajaţilor)” se introduce textul „ /extras din Registrul de evidenţă al zilierilor”;

j) la punctul 50:

textul „nr. 289 din 14 martie 2007” se substituie cu textul „nr.704/2019;

se completează cu textul: „Pentru perioada fiscală 2018–2019, agenţii

economici pot alege modul de calcul al amortizării şi cheltuielilor pentru reparaţia

proprietăţii conform art.26 şi 27 din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2018, sau

conform art.261 din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2019. Alegerea regimului

fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului

economic.”;

k) la punctul 65 subpunctul 2), propoziția a doua se exclude;

l) la punctul 74, subpunctul 5) se completează cu enunțul: ,,În sensul

prezentului punct, pierderea reprezintă diferenţa dintre suma anuală a costului

vânzărilor şi suma anuală a venitului din vânzări, înregistrată în evidenţa contabilă

pentru întreaga perioadă fiscală, în relaţie cu o persoană interdependentă.”;

2) în anexa nr.2:

a) punctul 9 va avea următorul cuprins:

,,9. Obligația de reținere a impozitului pe venit este stabilită pentru orice

persoană (contribuabil) care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția

deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activități

independente conform capitolului 102 și activități în domeniul achizițiilor de

produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal

conform capitolului 103, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă

16


permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituție

publică care efectuează plăţi al căror regim de impunere este reglementat de

art. 89, art. 90, art. 901 alin. (3)-(33), (35) şi (36) și capitolul 103 din Cod,

corespunzător tipului venitului achitat, după caz.”;

b) la punctul 27, după cuvintele „precum şi cei care primesc venituri în baza”

se introduce textul „art.881 din Cod și”;

с) punctul 55 se completează cu enunțul: ,,Agentul economic care procură de

la subiecţii menționați la art.6915 din Cod produse din fitotehnie şi/sau horticultură

şi/sau obiecte ale regnului vegetal reține final la sursa de plată impozitul stabilit la

art.6918 din Cod din plăţile efectuate în folosul subiectului.”

9. Punctul 36 din Regulamentului privind modul de declarare a valorii în

vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.974/2016 (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.265-276, art.1057), cu modificările

ulterioare, va avea următorul cuprins:

,,36. Atunci când declarantul furnizează actele și/sau informațiile

suplimentare, dar în urma examinării acestora suspiciunile privind veridicitatea

valorii în vamă declarate nu sunt înlăturate sau declarantul nu prezintă în termenul

stabilit acte şi/sau informații suplimentare, organul vamal înscrie în actul de

inspecție motivul neacceptării metodei de tranzacție şi acordă declarantului

posibilitatea de a răspunde în scris în termen de 4 ore de la recepționarea actului

de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. Sub rezerva dispozițiilor

art. 8 alin. (4) din Legea cu privire la tariful vamal privind divulgarea informaţiilor

confidențiale şi protecția datelor, la cererea declarantului, organul vamal

înştiinţează referitor la actele şi informațiile care stau la baza neacceptării metodei

de tranzacţie. În urma examinării informației suplimentare prezentate de către

declarant, organul vamal decide referitor la acceptarea/neacceptarea valorii în

vamă declarate.

În situaţia în care dovezile corespunzătoare nu pot fi prezentate în termenul

prevăzut la alineatul unu, declarantul poate solicita constituirea garanției suficiente

cu dreptul de a plasa mărfurile în liberă circulaţie, în conformitate cu prevederile

art.172 din Legea cu privire la tariful vamal.

În cazul în care suspiciunile sînt eliminate, valoarea în vamă declarată se

acceptă şi se efectuează înscrierile respective pe actul de inspecție, care se aduc la

cunoștința declarantului.

În situaţia în care suspiciunile privind veridicitatea valorii în vamă declarate

nu sunt eliminate, organul vamal informează declarantul prin înmânarea actului de

inspecţie despre faptul imposibilităţii determinării valorii în vamă în conformitate

cu art.11 din Legea cu privire la tariful vamal, acordând declarantului dreptul de a

declara valoarea în vamă a mărfurilor prin aplicarea consecutivă a metodelor

17


prevăzute la art.12-17 din Legea cu privire la tariful vamal, cu acordarea în acest

sens a unui termen de 4 ore.”

10. Se abrogă:

1) Hotărârea Guvernului nr.1450/2007 cu privire la unele măsuri de executare

a Legii nr. 61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit (Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.203-206, art.1493), cu modificările

ulterioare.

2) Hotărârea Guvernului nr.128/2008 cu privire la Consiliul consultativ pe lîngă

Ministerul Finanțelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.32-33,

art.179), cu modificările ulterioare.

11. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării, cu excepția punctului

6 și punctului 8 subpunctul 1) litera d), care intră în vigoare la 1 iulie 2020, a

punctului 7 subpunctul 1) literele i) și n) și subpunctul 2), care intră în vigoare la

1 august 2020.

Prim-ministru ION CHICU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul finanțelor Serghei PUȘCUȚA

Notă informativă

la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea și abrogarea unor

hotărîri ale Guvernului

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanților la elaborarea proiectului

Prezentul proiect de hotărîre este elaborat de către Ministerul Finanțelor.

2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmărite

Proiectul de hotărîre cu privire la modificarea și abrogarea unor hotărîri ale Guvernului

a fost elaborat în scopul executării Art.XIX alin.(2) din Legea nr.171/2019 cu privire la

modificarea unor acte legislative și Art.XXI alin.(3) din Legea nr.60/2020 privind instituirea

unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative,

în vederea aducerii în concordanță a actelor normative de nivel secundar cu ajustările

normative realizate prin Legile menționate supra. Prin urmare, prin prisma proiectului se

ajustează următoarele Hotărîri de Guvern:

Hotărîrea Guvernului nr.1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor;

Hotărîrea Guvernului nr.1123/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind

restituirea accizelor;

Hotărîrea Guvernului nr.93/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind

restituirea taxei pe valoarea adăugată;

Hotărîrea Guvernului nr.761/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

completarea, autentificarea, eliberarea și controlul ulterior al certificatelor de origine

preferențială a mărfurilor;


reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în

folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu

practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări;


modul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere şi de restituire a sumelor TVA la

livrările stabilite de art.104 lit.c) din Codul fiscal nr.1163-XII din 24.04.1997;


modul de operare cu tichetele de masă;

Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale

aferente impozitului pe venit;

Hotărîrea Guvernului nr.974/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modul

de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop

armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene

Proiectul de hotărîre nu are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii

Europene.

4. Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi

Referitor la Regulamentul cu privire la regulile de origine a mărfurilor, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr.1599/2002 și Regulamentul cu privire la completarea,

autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferențială a

mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.761/2014, menționăm că, modificările

respective sunt necesare în vederea punerii în aplicare a Deciziei Comitetului mixt al

Acordului Central European de Comerț Liber nr.3/2015 din 26.11.2015, de modificare a

Deciziei Comitetului mixt al Acordului Central European de Comerț Liber nr.3/2013 privind

anexa 4 la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA 2006), Protocolul privind

definirea noțiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă menționate

la articolul 14 alineatele (1) și (3) adoptată la 20 noiembrie 2013.

Menționăm că, potrivit acestei decizii și în conformitate cu deciziile luate în cadrul

Sub-comitetului pe vamă și reguli de origine, care a avut loc în data de 19 iunie 2018 la

Tirana, Albania, toate părțile CEFTA au decis ca, începînd cu data de 01 iulie 2019 să fie

aplicată cumularea totală și excluderea drawback-ului în comerțul preferențial între părțile

CEFTA.

În acest sens, în proiect se propune introducerea unei noțiuni noi „declarația

furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului” care presupune că, furnizorul devine

persoana responsabilă care furnizează exportatorului documentul justificativ cu informațiile

necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor. Prin urmare, ,,declarația

furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului” va servi drept document justificativ

referitor la procesul de prelucrare efectuat asupra materiei prime, în sensul stabilirii originii

mărfurilor.

Acest document va fi prezentat organului vamal, la solicitarea de către exportator a

certificatului de circulație EUR-1 (cu aplicarea cumulării totale) pentru a exporta mărfuri în

statele CEFTA.

Referitor la Hotărîrea Guvernului nr.1123/2006 pentru aprobarea Regulamentului

privind restituirea accizelor

Prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de

întreprinzător și modificarea unor acte normative, au fost efectuate modificări la art.124

alin.(9) și art.125 alin.(3) din Codul fiscal, în partea ce ține de dreptul la restituirea accizei

pentru mărfurile străine plasate în magazinele duty-free, anterior introduse pe teritoriul

vamal în regim de import, prin abrogarea acestora începând cu 01.05.2020. În acest sens,

proiectul completează normele aferente procedurii de restituire a accizelor pentru mărfurile

menționate supra prin reglementarea faptului că restituirea se va acorda pentru operațiunile

de plasare a mărfurilor străine supuse accizelor sub destinația vamală magazin duty-free,

efectuate pînă la data de 1 mai 2020.

De asemenea, se propune ajustarea prevederilor Hotărîrii respective, în vederea

executării articolului I punctul 59 din Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative, prin care articolul 125 din Codul fiscal, a fost completat

cu prevederi în partea ce ține de prelungirea termenului privind restituirea accizelor pentru

contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de control.

Referitor la Hotărîrea Guvernului nr.93/2013 pentru aprobarea Regulamentului

privind restituirea taxei pe valoarea adăugată

Proiectul respectiv conține prevederi care vin să ajusteze Hotărîrea Guvernului

nr.93/2013 la prevederile art.4 din Legea nr.1417/1997, care prin Legea nr.171/2019 cu

privire la modificarea unor acte legislative, a fost completat cu norme privind restituirea

sumelor TVA achitate la importul și/sau achiziționarea mărfurilor, articolelor de completare

care au fost utilizate la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a tractoarele și tehnicii

agricole, precum și a părților acestora.

De asemenea, prin Legea nr.171/2019 menționată mai sus, articolele 101 și 1011 din

Codul fiscal au fost completate cu prevederi în partea ce ține de prelungirea termenului

privind restituirea TVA pentru contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de

control. Astfel, prevederile proiectului respectiv descriu modalitatea și termenele de

restituire a sumei TVA pentru contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de

control.

Totodată, se propune abrogarea prevederilor stabilite în Regulamentul privind

restituirea taxei pe valoarea adăugată vis-a-vis de restituirea TVA pentru livrările efectuate

în conformitate cu art.1012 din Codul fiscal, abrogat prin Legea nr.324/2013, în vigoare

01.01.2014.

Modificarea în cauză survine reieșind din prevederile articolului 266 din Codul fiscal,

care stabilește că cererea de restituire a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a

fi restituită poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării și/sau

apariției lor. Respectiv termenul de prescripție pentru solicitarea restituirii sumelor TVA în

baza articolului 1012 din Codul fiscal a expirat începând cu 1 ianuarie 2020.

Referitor la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din

alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate

în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile

prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697/2014

Conform modificărilor operate în art.19 lit.d) din Codul Fiscal, suma dobânzii,

determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată a dobânzilor aplicate

la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până

la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a

anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile

acordate de către angajator salariatului, constituie facilitate impozabilă acordată de către

angajator.

Astfel, se impune necesitatea modificării Regulamentului menționat în partea ce ține

de modalitatea de determinare a venitului de la acordarea împrumutului de către angajator

salariaților acestuia.

Referitor la Hotărîrea Guvernului nr.543/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la modul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere şi de restituire a sumelor

TVA la livrările stabilite de art.104 lit.c) din Codul fiscal nr.1163-XII din 24.04.1997

Prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de

întreprinzător și modificarea unor acte normative, au fost operate modificări ce țin de

restituirea și scutirea de TVA pentru procurările de mărfuri şi/sau servicii destinate

folosinței oficiale de către misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanțele

organizațiilor internaționale acreditate în Republica Moldova. Astfel, în cazul consumului

personal de către membrii personalului şi membrii familiilor acestora, suma lunară maximă

a procurărilor, inclusiv TVA, pentru care se va acorda restituirea nu va depăși 2 salarii medii

lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru fiecare persoană în parte.

Totodată, se propun completări în partea ce ține de documentele necesare a fi

prezentate Serviciului Fiscal de Stat aferente solicitării de restituire a TVA în cazul utilizării

e-facturii.

Referitor la Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.227/2018

Începând cu 01 ianuarie 2020, tichetele de masă sunt emise doar pe suport electronic.

Astfel, prevederile Regulamentului care se referă la procedura de emitere, acordare,

acceptare și rambursare a valorii tichetelor de masă pe suport de hârtie urmează a fi

abrogate. În același timp, dat fiind faptul că începând perioada menționată, tichetele de

masă se emit doar pe suport electronic, nu este necesar specificarea tipului suportului, în

cazul existenței unei singure opțiuni.

Totodată, începând cu 01.01.2020, tichetele de masă reprezintă un venit aferent căruia

se calculează contribuții de asigurări sociale obligatorii datorate de angajați și angajatori.

Prin urmare, se propune completarea capitolului V „Regimul fiscal al tichetelor de masă”

cu prevederi privind mecanismul calculării contribuțiilor de asigurări sociale de stat

obligatorii aferente tichetelor de masă, datorate de angajat și angajator.

De asemenea, prin prisma proiectului respectiv se urmărește ajustarea prevederilor

Regulamentului în partea ce ține de modul de calculare a valorii tichetelor de masă pentru

salariații care desfășoară munca în schimburi.

Referitor la Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligațiilor

fiscale aferente impozitului pe venit

Aspectele fiscale care au suferit modificări în Codul fiscal prin Legea nr.171/2019 cu

privire la modificarea unor acte legislative vizează de asemenea și un șir de norme

reglementate în Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente

impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de

întreprinzător și Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente

impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova, aprobate

prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018 care urmează a fi aduse în concordanță.

Printre acestea enumerăm următoarele:

- dеduсеrеа сhеltuiеlilor suроrtаtе și dеtеrminаtе de аngаjаtоr реntru оriсе plăți

efectuate în folosul аngаjаtului, în rароrt cu саrе au fost calculate și rеținutе contribuțiile

de asigurări sociale de stat obligatorii, рrimеlе de аsigurare obligatorie de asistență

medicală, dаtоrаtе de аngаjаtоr și аngаjаt și impozitul ре venit din sаlаriu;

- deducerea de către beneficiarii de lucrări a cheltuielilor privind transportul organizat

al zilierilor precum și a cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a acestora;

- deducerea și impozitarea tichetelor de masă acordate salariaților;

- obligația agenților economici de a reține impozitul pe venit în cazul procurării

produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal de la

subiecții noului regim fiscal prevăzut în capitolul 103 din Titlul II;

Totodată, prin prisma proiectul respectiv se propun unele precizări, cum ar fi de

exemplu, noțiunea de pierdere în scopuri fiscale în urma vînzării sau schimbului

proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau

mijlocit, între persoanele interdependente, care constituie diferența dintre suma anuală а

costului vânzărilor și suma anuală a venitului din vânzări înregistrată în evidența contabilă

în perioada fiscală respectivă.

De asemenea, dat fiind faptul că prin Hotărîrea Guvernului nr.704/2019 a fost aprobat

noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri

fiscale se impune necesitatea ajustării pct.50 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului

nr.693/2018.

Totodată, proiectul respectiv conține modificări de ordin redacțional la Hotărîrea

Guvernului nr.974/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a

valorii în vamă a mărfurilor.

Suplimentar, se propune abrogarea Hotărîrii Guvernului nr.128/2008 cu privire la

Consiliul consultativ pe lîngă Ministerul Finanțelor și Hotărîrii Guvernului nr.1450/2007 cu

privire la unele măsuri de executare a Legii nr.61/2007 privind activitatea de audit.

Necesitatea operării modificărilor respective este generată de abrogarea Legii nr.113/2007

contabilității și intrarea în vigoare din 01.01.2019 a noii Legi nr.287/2017 contabilității și

raportării financiare, care prevede că pentru dezvoltarea continuă și asigurarea perfecționării

contabilității și raportării financiare pe lîngă Ministerul Finanțelor se instituie Consiliul de

contabilitate și raportare financiară. Regulamentul de activitate a Consiliului, precum și

componența nominală a acestuia au fost aprobate prin ordinele Ministrului Finanțelor

nr.63/2019 și nr.101/2019. Totodată, a fost abrogată Legea nr.61/2007 privind activitatea de

audit prin Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, care prevede că

certificarea persoanelor fizice pentru conferirea calificării profesionale de auditor se

efectuează de către Comisia de certificare a auditorilor instituită pe lîngă Consiliul de

supraveghere publică a auditului. Componența nominală a Comisiei de certificare a

auditorilor a fost desemnată de către Comitetul de supraveghere a auditului prin decizia

nr.23/2019 și activează în baza Regulamentului cu privire la certificarea auditorilor, aprobat

prin decizia Comitetului nr.16/2019.

Date post:	26-Jun-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA › sites › default › files › document › attachments › ... ·...

Documents