+ All Categories
Home > Documents > Guprins - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Martorul Mut Agatha Christie.pdfmi ci avea...

Guprins - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Martorul Mut Agatha Christie.pdfmi ci avea...

Date post: 08-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
5
Descrierea CIP a Bitrliotecii Nalionale a Romdniei CHRISTIE, AGATHA Martorul mut / Agatha Christie; trad. Liviu Radu. Bucuregti: Edinra RAO ISBN 978-606-609-206-7 I. Radu, Liviu (trad.) 821.1l1-312.4:r 3s.r Editura RAO Grupul Editorial RAO Str. Turda ff. I17-119, Bucuregti, Romdnia www.rao.ro www.raobooks-com AGATHA CHRISTIETM.POIROTTM Dumb llitness Copyright @ 1937 Agatha Christie Limited All rights reserved Agatha Christie "M POIROT rM Martorul mut O 2012 Agatha Christie Limited Traducere din limba englezd LIVru RADU @ Editura RAO,2012 pentru versiunea in limba romand martie 2Ol2 ISBN 978-606- 609 -206-7 Guprins Stiipdna de la Littlegreen House Rudele Accidentul Domniqoara Arundell scrie o scrisoare Hercule Poirot primeqte o scrisoare Mergem Ia Littlegreen House Pr?nzla George Interiorul din Littlegreen House Reconstituirea incidentului cu mingea cdinelui Yizita la domnigoara Peabody YizitA la domniqoarele Tripp Poirot discutd canll Theresa Arundell Charles Arundell Domnigoara Lawson Doamna Tanios Doctorul Tanios ,,Un negrotei in stiva de lemne" Yizitala domnul Purvis A doua vizitdlalittlegreen House Farmacistul, asistenta medicald, doctorul - Femeia de pe scard Doctorul Tanios ne suna Dezmin{irea Theresei 7 20 28 38 42 5l 6l 68 88 99 lt2 t22 130 t41 ts2 169 17',t 184 193 20s 216 230 246 255
Transcript

Descrierea CIP a Bitrliotecii Nalionale a RomdnieiCHRISTIE, AGATHA

Martorul mut / Agatha Christie; trad. Liviu Radu.Bucuregti: Edinra RAO

ISBN 978-606-609-206-7

I. Radu, Liviu (trad.)

821.1l1-312.4:r 3s.r

Editura RAOGrupul Editorial RAO

Str. Turda ff. I17-119, Bucuregti, Romdniawww.rao.ro

www.raobooks-com

AGATHA CHRISTIETM.POIROTTMDumb llitness

Copyright @ 1937 Agatha Christie LimitedAll rights reserved

Agatha Christie "M POIROT rM Martorul mut

O 2012 Agatha Christie Limited

Traducere din limba englezdLIVru RADU

@ Editura RAO,2012pentru versiunea in limba romand

martie 2Ol2

ISBN 978-606- 609 -206-7

Guprins

Stiipdna de la Littlegreen House

Rudele

AccidentulDomniqoara Arundell scrie o scrisoare

Hercule Poirot primeqte o scrisoare

Mergem Ia Littlegreen House

Pr?nzla George

Interiorul din Littlegreen House

Reconstituirea incidentului cu mingea cdinelui

Yizita la domnigoara Peabody

YizitA la domniqoarele Tripp

Poirot discutd canllTheresa ArundellCharles ArundellDomnigoara Lawson

Doamna Tanios

Doctorul Tanios

,,Un negrotei in stiva de lemne"

Yizitala domnul Purvis

A doua vizitdlalittlegreen House

Farmacistul, asistenta medicald, doctorul -

Femeia de pe scard

Doctorul Tanios ne suna

Dezmin{irea Theresei

7

20

28

38

42

5l6l68

88

99

lt2t22130

t41ts2169

17',t

184

193

20s

216

230

246

255

Am stat gi am meditatDoamna Tanios refuzd sd vorbeasciVizita doctorului DonaldsonAlti victimdAnchetd la Littlegreen Housetlltimul cuvdnt

AA"f..d*"p264

273

285

290

297

313CAPITOLUL I

Stiipiina de la Littlegreen House

DomniqoaraArundell muri pe I mai' n"qi boutu ei firsese

#crrrt5, decesul s6u nu provoclmultii surprindere in micul o16-

gel Market Basing, unde locuise de la vdrsta de gaisprezece

al Pentru ci Emily Arundell trecuse bine de gaptezeci de ani,

era ultima d,intr-o familie de cinci persoane' se gtia de mulfi

mi ci avea obinitate precari Pi fusese cit pe-aci si moarb cu

vreo optsprezece luni in urm[ de o crizl similarn celei care ii

fs€se capdtnlelot.

Dar, desi moartea domniqoarei Arundell nu mirase pe

nimsai, ceva ii surprinse totuqi pe toli. Prevederile testa-

mentului siu generari at6t emolie, cdt gi uimire, incAntare,

ilazprobare,furie, disperare, mAnie 9i birlE general[. Slpti-rntoii, chiar luni de zlle,in Market Basing nu se discuti despre

efrceva! Fiecare se implicase in dezbaterea subiectului, ince-

pfod cu domnul Jones, bicanul, care suslinea cE ,,s6ngele ap6

nl 5s f4ss'0, ptnl la doamna Lamphrey de la oficiul pogtal,

cile repeta ad nauseamt.' ,,Se ascunde ceva in spatele intre-

gii poveqti, e ceva in leg6turl cu testamentul! finefi minte

crrvintele mele".

Ceea ce d[dea savoare specula;iilor legate de acest subiect

era faptul cd testamentul fusese intocmit abia pe 2l aprilie.

r PerS la ingrelo$are (in limba 1atin6, in original)

IDacr la asta mai adrugrm faptut cd *0"r"*ffi#5",Emily Arundell o vizitaserd chiar inainte de aceastd datd, ina doua zi de pagte, ne drm seama cr puteau fi emise cele rhaiscandaloase teorii, alungdnd intr_un mod pl6cut monotoniavie{ii cotidiene din Market Basing.

Exista o persoanl despre care se blnuia cd qtia despreaceastd problemd mai multe deciit voia si recunoasci. Aceastaera domniqoara Wilhelmina Lawson, doamna de companie adomniqoareiArundell. Dar domniqoara Lawson susfinea cd gtiala fel de puline ca tofi ceilalli. Afirma c6 rimdsese cu gura cds_catd cdnd fusese citit testamentul.

Bineinfeles, o mullime de oameni nu credeau aga ceva. ins5,indiferent dacd domnigoara Lawson era sau nu atdt de neqti_utoaf,e pe cat susfinea, doar o singirrd persoand cunoscuse cusiguranli adevdrul. Aceastd persoand era chiar femeia _ou* eEmilyArundell {bcuse totul de capul ei, aga cum obignuia intot_deauna. Nu-i spusese nici mlcar avocafului slu nimic in legd_furi cu motivele care o determinaserd sd procedeze astfel. Semu$umise doar s5-qi exprime limpede dorin,tele.

Aceastii acliune tiinuitl ldsa si se vadd clar nota dominantia caractedui lui Emily Arundell. Era, in toate privinfele, unprodus tipic al generaliei sale. Avea at6t virtuf;le, cAt qi viciileacesteia. Era autoritari gi deseori tiranicd, dar gi deosebit decordial5. Avea limba ascufiti, dar ac,tiunile ei erau binevoitoare.Vizutd din exterior, pdrea sentimentald, dar in ad6ncul ei era opersoand dur[. Avusese o serie de doamne de companie pe carele teroriza IErI mild, darpe care totodatd le trata cu generozi_tate. Acordase maxe importan{i obliga{iilor de familie.

in vinerea de dinaintea pagtelui, Emily Arunell stltea insalonul din Littlegreen Houseo dandu-i diferite dispozilii domni_goarei Lawson.

Dlartorul mut 9

Emily Arundell fusese o fatd frumoasl, 9i acum era o

doamni in v6rsti ar5toasl qi care se linea bine, cu spatele drept

gi cu gesturi energice. O uqoar[ paloare a pielii sale avertiza

cI nu se putea bucura de o masd consistentd fird sd aibd de

sportat consecinple.

Domnigoara Arundell spuse:

- Minnie, cum i-ai repartizal?

- Ei bine, m-am gdndit - sper cd am procedat cum tre-

buie - ca doctorul qi doamna Tanios si stea in camera de

stejar, Theresa in camera albastr6, domnul Charles in vechea

camerd a copiilor...Domnigoara Arundell o intrerupse:

- Theresa poate sd stea in fosta camerl a copiilor, iar Charles

va sta in camera albastr5.

- Oh, da,.imi pare rbu, md gAndisem cI inclperea copiilor

e rriai nepotrivit?i...

- E foarte bund pentru Theresa.

in v.emea domnigoarei Arundell, femeile ocupau un loc

secundar. Bnrbalii erau membrii importanfi ai societiifii.

- imi pare atdt de riu c[ nu vin dragii de copilaqi' mur-

murl domnigoara Lawson, sentimpntalE.

Iubea copii pi era incapabilS sd-i stdpdneasc5.

- Patru vizitatori sunt indeajuns, spusese domniqoara

Arundell. Oricum, Bella igi cre$te groaznic copiii. Odraselele

ei nici mdcar nu viseazl sd faci intocmai ce li se spune.

Minnie Lawson murmur6:

- Doamna Tanios e o mami foarte devotat[.

Domnigoara Arundell zise, aprobdnd-o cu gravitate :

- Bella e o femeie bun[.Domnigoara Lawson oft[ gi spuse:

- Trebuie sd-i fie tare greu uneori - si trdiegti ink-un loc

din strlin[tate precum Smyrna...

Emily Arundell replic6:

l0

- cum ifi asrerni, asa dormi. gi, aceste ##K"nspuse, continui: Acum o sd mi duc in ora4, ca si discut desp6comenzile pentru weekend.

- 0h, domniqoard Arundell,sE zic...

lisafi-md pe mine. Vreau

- Aiurea! prefer sI mI duc singuri. Rogers trebuie luatfare. Necazul cu tine, Minnie, e cr nu egti aesit de ounrttona-.Bob! Bob! Unde e c6inele?

Un terrier sirmos cobori furios scirile. Se inv6rti in jurulst6pdnei sale, sco!6nd lltrbturi scurte, sacadate, de incintaregi de apteptare.

impreun6, stip6na gi cdinele iegird pe uqa din fafd gi mer_serh pe aleea ce ducea cdtre poarti.

Domniqoara Lawson r5mase ?n prag, zdmbind cam pros_teqte in urma lor, cu gura infredeschisl. in spatele ei, un 6ilasspuse sarcastic:

- Domnigoard, fefele de perni pe care mi le-afi datnu se potrivesc.

- Poftim? Ce prostie din partea m€a...Minnie Lawson se cufundE din nou in rutina menajerl.Emily Arundell, insofiti de Bob, rners€ ca o regin5 pe

sfrada priucipalE din Market Basing.$i chiar era traiati ca o regini. in fiecare magazinin care

intra, proprietarii se grdbeau s6_i iasl ?n ?ntimpinare.Ea era domniqoara Arundell din Liftlegreen House. Era

,,una dintre cei mai vechi clienli ai nogtri... Era,,una de gcoaliveche. Nu mai sunt mu$i ca ea in zilele ast&a,,.

- Bund dimineafa, domnigoari. Ce ag putea face pentru. ..Nu-i moale? imi pare rEu s6 aud asta. Am erezrfi cAera o SaSigur, bineinfeles, domnigoard Amndeil. Daci spu_nefi dumneavoask[ lnseamni ci aga este... Nu, intr-adevdr,nu m-ag gdndi sI trimit Canterbury_ul la dumneavoastrd,

llItrtorul mut

dmnigoard Arundell... Da, o sE mi ocup chiar eu, domni-

,parnArundell.

Bob qi Spot cAinele m6celarului, iqi dldeau incet tArcoale,

tu @rul zburlit,mdrdind uqor. Spot era un cdine solid, de rasi

definitii. $tia ci nu'hebuia s6 se bat6 cu c6inii clienfilor, dar

Si permitea s[ le arate, prin indicalii subtile, ce toc[turl ar

frce din ei, dacb i s-ar permite.

. Bob, un cdine spiritual, replicase in acelagi fel-

Emily Arundell ?l chemi tiios ,,Bob!" gi plec6.

in prlv[lia de legume gi fructe avu loc o intAlnire ca intre

qporpuri ceregti. Alti doamnd in virst6, sGric[ la infbtigare, dar

b fel de distinsd prin aerul slu regesc, zise:

-'Neafa, Emily.

- Buni $imineafa, Caroline.

Caroline Peabody spuse:

- Agtepfi pe weunul dintre tineri?

- Da, pe to!i. Theresa, Charles qi Bella.

- Deci Bella e acas6? $i sotul ei?

-Da.Fu o simpl[ monosilabi, dar amindou[ doamnele qtiau ce

se ascundea dincolo de ea.

Bella Biggs, nepoata lui EmilyArundell, se miritase cu un

grec. Iar cei din familia lui Emily Arundell, care erau cunos-

cufi drept,,oameni din armat6", nu se c[sltoreau cu greci'

Simlindu-se bine, dar nel[s6nd s[ se vadi asta (penffu cd

acest lucru nu putea fi recunoscut in mod deschis), domni-

qoara Peabody spuse:

- Solul Bellei are minte. $i maniere fermec6toare.

- Manierele lui sunt inc8nt[toare, rgeunoscu domni-

goara Arundell.

Ieqind in stradl, domnipoara Peabody intreb6:

-Ce-i cu zvonul ci Theresa s-a logodit cu tflnlnrl Donaldson?

t2

1r"A:*A*'frDomnigoara Arundell ridicd din umeri.- Tinerii de azi sunt at6t de nepdsdtori. Mi_e teaml cd ,vz

fi o logodni lung[ _ dacd se va alege ceva din ;. ;;;*;n-are bani.

- Bineinteles, Theresa are banii ei, zise domnigoara peabody.Domnigoara Arundell ripostd cu ingdmfare:- Un birbat nu_gi poate dori sI trdiascd din banii ne_

vestei sale.

Domniqoara peabody scoase un chicotit gros, din ad6n_cul gdtului.

- Oamenii din ziua de azi nu se jeneazd sI facd asta. Noidoul suntem depdgite, Emily. Ce nu inleleg eu e ce vede copilala el. Dintre tofi tinerii 5ia fErd coloanl-vertebrald, l_a alestocmai pe el!

- Cred cA-i un doctor priceput.

- Pince-nez_ul dla _ gi modul bdlos de a vorbi! pe vremeatinerefii mele, spuneam de unul ca dsta cd a ?nghilit un par!UrmI o pavzd, in care mintea domnigoarei peabody, cufun_dat[ in trecut, scotea la iveald imagini ale unor tineri eleganti,cu favorifi... Apoi spuse, cu un oftat: Trimite_l pe cilelul dlade Charles sd md vad[ _ dacd vine.

- Sigur. O sd-i spun.

Cele doul doamne se despdrfir[.Se cunoqteau de mai bine de cincizecide ani. Domnigoara

Peabody avea cunogtinlI de anumite greqeli regretabile dinviala generalului Arundell, tatdl lui Emily. $tia exact ce gocfusese pentru surorile lui Thomas Arundeli cdsltoria acestuia.iqi Idcuse o idee foarte clarl despre anumite necazurice aveaulegEturE cu generafia mai tdnird.

Dar cele doud doamne nu schimbaserd o vorbi desprevreunul dintre aceste subiecte. Ambele erau suslindtoare ale

t3

ii qi solidaritdlii familiei qi ale reticenlei complete inproblemelor de familie.

Domnigoara Arundell se indreptd spre casa, cu Bob aler-

potolit in urma sa. Emily Arundell recunoscuse fa![ de

hc insd$i ceea ce n-ar fi recunoscut niciodatd fa{d de o altd

omeneasci, anume, cI era nemulfumit[ de generatja mai

a familiei sale.

Theresa, de exemplu. Domniqoara Arundell nu avusese

ii un conkol asupra Theresei din momentul in care aceasta

Lcepuse sd aibd propriii bani, la vArsta de doulzeci qi unu de

ri. D€ atunci, fata iqi c6gtigase o anumit[ notorietate. Foto-

gffia ei apdruse deseori in ziare. Fbcea parte dintr-o gagcl

EaIrE, strIlucitA, dinamicd din Londra - o gagcd de tineri care

nganizau petreceri bizare qi care ajungeau uneori la tribunal.

lft era soiul de notorietate pe care o dorea Emily pentru un

Arundell. De fapt, domniqoara Arundell dezaproba din toatd

irima stilul de viaf6 al Theresei. in privinla logodnei fetei,

rimlSmintele ei erau uqor confuze. Pe de o parte, nu-l consi-

dera pe parvenitul doctor Donaldson suficient de bun pentru o

Arundell. Pe de altl parte, era congtientl ci Theresa ar fi fost

o solie foarte nepotrivitii pentru un doctor de lard liniqtit.

Cu un oftat, trecu apoi la Bella. Nu puteai s[ glseqti nicim defect la Bella. Aceasta era o femeie bunl - o solie qi o

mamd devotati, exemplard in comportare qi extrem de grea

de cap! Dar gi despre Bella se g[sea ceva de comentat. Pentru

ci Bella se mdritase cu un strdin - qi nu cu un strdin oarecare,

ci cu un grec! in mintea plini de prejudecdli a domniqoarei

Arundell, un grec era aproape la fel de r[u ca un argentinian

sau ca un turc. Faptul cd doctorul Tanios avea maniere incdn-

tltoare gi cd se.spunea despre el cI era extrem de priceput inmeseria sa nu fbcea dec6t s5 o intdr6te gi mai mult pe bdtr0na

doamnl impotriva lui. Nu avea incredere in farmec Ai in com-

plimente gratuite. $i, din acest motiv, ?i era greu sd-i placd pe


Recommended