O lume mai bună… Dacă aş fi o pasăre albastră M-aş înălţa cu apripi de măiastră, Aş duce cântecul de dragoste în lumea mare. Şi cântul fermecat l-aş transforma în floare, Din cântec, flori şi din lumină, Aş construi o lume minunată, Pământul ar fi o grădină, O lume nouă şi curată. ALINA GEORGIANA FOCŞINEANU (FĂLTICENI) SUPLIMENT AL REVISTELOR “PULSUL CLASEI” a V-a G, An şcolar 2007 - 2008 V V a a u u r r m m a a ! ! GRUPUL ŞCOLAR DUMBRĂVENI, JUDEŢUL SUCEAVA STR. PRINCIPALĂ, FN Tel. 0230/535014 E-mail:[email protected]
Transcript
uullssEEccoo
OO lluummee mmaaii bbuunnăă……Dacă aş fi o pasăre albastră
M-aş înălţa cu apripi de măiastră,
Aş duce cântecul de dragoste în lumea mare.
Şi cântul fermecat l-aş transforma în floare,
Din cântec, flori şi din lumină,
Aş construi o lume minunată,
Pământul ar fi o grădină,
O lume nouă şi curată.
ALINA GEORGIANA FOCŞINEANU(FĂLTICENI)
PPPP EEEE
PPS U P L I M E N T A L R E V I S T E L O R
“ P U L S U L C L A S E I ”a V - a G , A n ş c o l a r 2 0 0 7 - 2 0 0 8VVVV aaaa uuuu rrrr mmmm aaaa !!!! GRUPUL ŞCOLAR DUMBRĂVENI, JUDEŢUL SUCEAVA
S T R . P R I N C I P A L Ă , F NTe l . 0 2 3 0 / 5 3 5 0 1 4
E - m a i l : g r u p s c o l a r d u m b r a v e n i @ y a h o o . c o m
Colectivul de redactieColectivul de redactieREDACTOR ŞEF: Diriginte, Prof. Romeo BolohanCORECTORI: Ghemu Beatrice, Biciuşcă Adriana, Nechifor Diana, Chiriac Brînduşa.TEHNOREDACTARE: Roman Paul, cl. a VI-a C, Pamparău Remus, cl. a VIII-a AREDACTORI ŞI COLABORATORI:Înv. Viorica Achiricesei, Ghemu Beatrice, Anghel Iuliana, Nechifor Diana, Biciuşcă Adriana, Burcă Andrei,Hlamagă Mihaela, Chiriac Brindusa, Mihai Marin, Campanu Denis, Aioanei Catalin, Podovei Ştefan.
Desen realizat de Burcă Andrei, ajutat de sora ei, Oana
PPPPuuuullllssssEEEEccccoooo
Supliment...Supliment... ...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”
40 An scolar 2007 - 2008 1
DDDDeeee cccceeee oooo rrrreeeevvvviiiissssttttaaaa EEEEccccoooo ????O revistă Eco este importantă pentru noi toţi...Accentul pe problemele protecţiei mediului în-
conjurător trebuie să fie tot mai mare iar revista de faţăîncearcă să conştientizeze atât pe voi cât şi prieteniivoştri asupra problemelor apei, a mediului înconjurător,pentru păstrarea curăţeniei şi combaterea poluării.
Prin implicarea voastră şi a copiilor de vârtavoastră în acţiuni de protejare a mediului sper săobţinem, în perspectivă, o reducere importantă apoluării şi o mai bună protejare a apelor şi a spaţiilorverzi, tot mai agresate cu poluatori în ultima perioadă.Deşeurile şi ambalajele aruncate la întâmplare sunt oprezenţă stânjenitoare pentru toţi cei care manifestăspirit civic. Din lucruri pe care aruncându-le, poluămPământul (sticle de plastic, CD- uri, sticlă, hârtie, saci,cutii de conserve, dopuri, etc) minţi ingenioase şi inimicurate pot face minuni. Copilul de azi care cunoaştevaloarea unei bucăţi de hârtie , a unei sticle sau a unuirecipient din material plastic va fi cetăţeanul de mâinecare va şti să utilizeze raţional fiecare lucru.
Pentru o dezvoltare sănătoasă a noastră, şi acopiilor în mod special este nevoie de un mediu încon-jurător curat şi sigur. Din păcate, s-a făcut prea puţinîn acest sens iar fenomenul poluării ne afectează pe noişi viitoarele generaţii. Totodată, în rândul copiilor tre-buie să existe o educaţie ecologică, pentru protejarea şiconservarea mediului.
Mediul curat reprezintă un factor care, în ţaranoastră, este aproape trecut cu vederea din perspectivacopiilor. Nu există nici o facilitate pentru ei în acestsens, iar poluarea, mai ales în oraşele mari sau industri-ale, este o cauză pentru o stare de sănătate precară înrândul copiilor.
Haideţi să fim prieteni cu râul, cu ramul, cumediul nostru înconjurător, aşa cum spunea şi MihaiEminescu în poeziile sale: “Râul, ramul mi-e prietennumai mie...” !
La natură mă gândescZi de zi o protejez.Floricele voi sădi
Ca să crească a doua zi!
Eu natura o iebescZilnic eu mă străduiesc
S-o îngrijesc, s-o întinerescCât mai mult s-o ocrotesc.
MMiihhaaeellaa ((HHllaammaaggaa))CITATE DESPRE NATURĂCITATE DESPRE NATURĂ
“Natura este singura carte în carefiecare filă păstrează câte un adevăr”.
Goethe
“Natura este sufletul artei”.William Hazlitt în Lecturi
despre poeţii englezi
“Natura este arta lui Dumnezeu cel Veşnic”.Dante Alighieri
“Natura este o staţie de radio nelimi-tată, prin care Dumnezeu ne vorbeşte tot tim-pul, doar să alegem postul”.
George Washington Carver
Culese de Mihaela (Hlamaga)
HÂRTIA – MATERIAL ECO-LOGIC ŞI RECICLABIL
Hârtia este un material plan şisubţire, având ca element esenţialsuprafaţa sa pe care se poate scrie,ale cărei dimensiuni sunt mult maimari decât grosimea sa. Hârtia esteobţinută din fibre de celulozăamestecate, care se menţin împreunăfără un alt liant cu excepţia legă-turilor de hidrogen şi a împletirii fi-brelor.
Deşi cele mai căutate materiale
celulozice pentru fabricarea hârtieisunt pulpa lemnoasă a unor specii dearbori de esenţă moale, în specialcea a coniferelor, datorită existenţeifibrelor de celuloză în structura mul-tor plante, de la ierburi până la ar-bori, se pot folosi şi multe alte fibre,aşa cum ar fi celeale plantelor debumbac, in,cânepă sau orez.
Brandusa (Chiriac)
Eu cred că balanţa se înclină mai mult spre ultimavariantă şi, dacă aş putea, le-aş spune tutur¬or:
- Oameni buni, nu ezitaţi să faceţi trei paşi până la uncoş de gunoi pentru „a depune" obiectul socotit inutil! Eadevărat că acestea sunt fa fel de rar ca dropiile înCâmpia Română, dar aceasta contează mai puţin pentruo persoană conştientă şi civilizată, deoarece aceastapoate să arunce obiectul inutil şi în coşul de gunoi deacasă. Strada nu este un imens coş de gunoi, ci o „casă"a noastră prin care mergem zilnic. Gândiţi-vă ce arînsemna să aruncaţi cojile de fructe sau de ou, hârtiile şitoate resturile de mâncare în dormitor sau în sufragerie!Casa voastră ar arăta aşa cum arată străzile acum.
V ,,Iarba a prins colţ fraged şinou.” V ,,Primăvara cu alaiul său seaşterne peste crânguri şi poieni.” V ,,Mugurii încep a plesni submângâierea soarelui.” V ,,Frunzele copacilor se scaldăîn albastrul văzduhului.”V ,,Sub ploaia razelor de soare,învie firele de iarbă.”V ,,Soarele deşteaptă cu călduraşi lumina lui pământul.”V ,,În mătăsuri lungi de vânt,primăvara lasă-n urmă galben pufde păpădie.”V ,,Livezile s-au îmbrăcat într-oalbă haină de sărbătoare.” V ,,Primăvara dă cerului zări se-nine şi luncilor cântece măiastre.” V ,,Vântul adie molcom printrecrengile înverzite ale copacilor”.V ,,Din copacii înfloriţi se scuturăploi de miresme.”V ,,Soarele soarbe roua dimineţiide pe câmpul înverzit.”
PPPPuuuullllssssEEEEccccoooo
Supliment...Supliment... ...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”
Iată câteva dintre cele mai impor-tante rezervaţii naturale din ROMÂNIA:• Primul monument al naturii din Româ-nia a fost declarat în anul 1933 PeşteraGheţarul de la Scărişoara din MunţiiBihor. în aceşti munţi se mai află peştericu gheaţă la Borţig şi Focul Viu. PeşteraScărişoara se compune din două porţiunidistincte: Rezervaţia Mare sau turistică(pusă la dispoziţia turiştilor), formatădintr-un aven prevăzut cu peste 300 descări, Sala Mare şi Biserica cu altar. Aicipot fi admirate: stalactite, stalagmite,coloane, concreţiuni specifice reliefuluicarstic, toate alcătuite din gheaţă. A douaporţiune este Rezervaţia Mică, la circa 70m adâncime, accesibilă numai special-iştilor pentru cercetări. Peştera a fostcercetată de mari savanţi români: EmilRacoviţă, academicianul Eugen Pora, in-ginerul M. Şerban, dr. D. Coman- biolog,prof. dr. D. Iacb- geolog, conf. dr. R.Givulescu- paleontolog şi alţii.• Cel mai vechi parc naţional din Româ-nia este Parcul Naţional Retezat, înfiinţatla 22 martie 1935, prin iniţiativa botanis-tului Alexandru Borza, cu suprafaţa in-iţială de 13 500 ha, azi de peste 20 000ha. Din anul 1980 este declarat rezervaţiea biosferei, de cătreU.N.E.S.C.O. Aici suntocrotite 82 de lacuri glaciare, dintre careLacul Bucura este cel mai mare cusuprafaţa de peste 10 ha, situat la 2041 maltitudine; Lacul Zănoaga, cu adâncimeade 29 m (cel mai adânc lac glaciar dinRomânia); Lacul Porţii este situat la ceamai mare altitudine-2260 m.• Munţii Rodnei, alcătuiţi din roci dure,şisturi cristaline, cu vârfuri înalte, a fostdeclarat rezervaţie naturală pe osuprafaţă de 2700 ha, cu regiunile din jur. Este o rezervaţie naturală complexă cu re-lief glaciar ( 10 lacuri glaciare, printrecare Zănoaga mare şi mică, Buhăiescu,Lala); plante şi animale rare. Ca planteocrotite pentru raritatea lor: gura-porum-belului cu flori albe, floarea-de-colţ, nar-cise de munte, trandafiri sălbatici cu flori
galbene, genţiene, clopoţei, arborele detisă etc. Dintre animale: acvila de stâncă,cerbul, pisica sălbatică, cocoşul de munteşi de mesteacăn. Au fost reintroduse capraneagră şi marmota alpină. Pe valeaSomeşului Mare se găsesc izvoare min-erale, valorificate la Sângeorz-Băi,Rodna, Valea Vinului şiAnieş.• Emblema ocrotirii naturii din Româniaeste floarea de colţ.• România are 810 arii protejate cusuprafaţa totală de 1,2 milioane hectare,din care rezervaţii ale Biosferei: DeltaDunării, Munţii Retezat şi Pietrosul Rod-nei.• Rezervaţia biosferei Roşea- Letea dinDelta Dunării este o rezervaţie complexăde 220 000 ha. Aici se află cea mai marecolonie de pelicani comuni din Europa, înnumăr de 2500 de exemplare, pelicanicreţi-200 de exemplare, stârcii galbeni,purpurii, cenuşii, de noapte, pitic şi foarterar stârcul lopătar; egreta mare şi mică,raţe, găşte, cufundaci, chire, ţigănuşi,pescăruşi; vidra, nurca, hermelina,câinele enot etc. Dintre plante amintim:frasinul pufos, stejar de luncă, stejarbrumăriu, mai rar tei alb, ulm şi arinnegru, plop alb şi negru, plante agăţă-toare- Periploca greaca, curpen de pă-dure, viţa sălbatică, hameiul etc. Toateacestea dau pădurii un aspect de păduresubtropicală umedă.• Codrul secular Slătioara din munţiiRarău (între 800-1320 m altitudine), dinapropierea satului Slătioara, judeţulSuceava. A fost declarat monument al na-turii, pe o suprafaţă de 854,3 ha, prinlegiferarea din 19 martie 1941.• „Detunatele", situate în partea estică aMunţilor Apuseni, în Munţii Trascăului,între Văile Arieşului şi Ampoiului, de-clarate monumente ale naturii, sunt for-mate din coloane de bazalt (rocivulcanice). Sunt obiective de mare interesturistic din România.
Catalin (Aioanei)
VARAV ,,A pictat cu un verde puternictoată pădurea.”V ,, …iarba proaspătă scăldatăîn rouă.” V ,,A acoperit păşunile şi munţiicu verdeaţă.” V ,, Din lanurile întinse de grâuîţi zâmbesc macii roşii.” V ,,A acoperit cu aur greuspicele de grâu şi secară.” V ,,A cosit iarba grasă dinluncă, iar florile de câmp s-auculcat în căpiţele de fân par-fumat.” V ,,În copaci a atârnat mere şipere rumene.” V ,,Aerul neclintit devine arză-tor.” V ,,Salcâmii grei de floare îm-prăştie mirosul lor îmbietor.” V ,,Dulcele zumzet al albinelorcaută mierea.” V ,,Adâncul pădurii te îmbie larăcoare.” V ,, Cerul pare un imens cuptorde porţelan”. V ,, Florile multicolore sescaldă în lumina şi căldurasoarelui”.
TOAMNAV ,,A rumenit frunzele plopilortremurători.”V ,,Fuiorul de mătase al toamneilasă pe pământ urme arămii.” V ,,A acoperit cerul cu noricenuşii.” V ,,Pădurea prinde a-şi dezbrăcahaina.” V ,,Vântul aspru alungă cân-tăreţii codrului.” V ,,Toamna a furat puful păpădi-ilor.” V ,,Copacii i-a împodobit cuveşmânt galben şi arămiu.” V ,,Aripile păsărilor călătoarespintecă văzduhul.” V ,,Frunze galbene plouă din co-paci.”V ,,Pe firele de telegraf a aşezat,ca nişte mărgele pe aţă, şirul ul-timelor rândunele călătoare.” V ,,Vântul aruncă în geamuri pi-curi grei de ploaie.” V ,,Păsările călătoare înnegresccu zborul lor zarea.” V ,,Grădinile se împodobesc cuperlele argintii ale brumei.”V ,,Nuci lemnoase, în cămăşizdrenţuite, cad pe potecă.”
IARNA
� ,,Încălţată cu pâslari moi, iarna apornit prin munţi şi văi.” � ,, A îmbrăcat pinii şi brazii cu co-joace grele de zăpadă.” � ,,A pus crengilor mănuşi de puf.”� ,,Prin văzduh plutesc steluţe mici şialbe de nea.”
� ,,Drumurile par nişte oglinzipoleite de soarele strălucitor.”� ,,Liniştea se sparge de glasurilevesele ale copiilor.” � ,,Cerul se oglindeşte în neauastrălucitoare.” � ,,Pe cerul plumburiu, norii grei nuau astâmpăr.” � ,,Zăpada cristalină pare un lan de
diamante.” � ,,Fumuri albe se ridică în văzduhulplumburiu.” � ,,Copacii tăcuţi sunt îmbrăcaţi înpromoroacă.” � ,,Vântul geme jalnic.” � ,,Dealurile, ca nişte uriaşi, dormsub zăpadă.”
ANDREI (BURCĂ)
PPPPuuuullllssssEEEEccccoooo
Supliment...Supliment... ...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”
4 An scolar 2007 - 2008 37
Vă scriu aceste rânduri după o cercetare destul de serioasă. Ei bine, după o astfel deanaliză, am ajuns la concluzia că în oraşul Suceava este o problemă care ar putea afectaviaţa multor oameni. Această problemă se intitulează „Poluarea aerului".
Sunt elevă la Grupul Şcolar Dumbrăveni, judeţul Suceava şi clasa mea participă la unSeminar Naţional, alegând tema proiectului „Poluarea localităţii mele” Nu dorim sărespirăm un aer poluat, să înotăm într-o apă plină de reziduuri, să vedem cum buncărul degunoi dinspre Sălăgeni poluează toată zona...
Sunteţi primar, puteţi să vă impuneţi punctul de vedere, puteţi face din comuna Dum-brăveni o localitate mai curată.
Mă bucur că aţi început să puneţi coşuri de gunoi, că aţi plantat flori pe timpul verii,dar se pare că nu e de ajuns. Eu cred că ar trebui să amendaţi mai în serios lumea care aruncăhaotic gunoaiele sau ascultă muzica la maxim după ora 22,00. Vă rog frumos să acţionaţiîmpotriva poluării.
M-ar onora să aflu opinia dumneavoastră în legătură cu scrisoarea mea. Cu stimă,
Ghemu Beatrice, clasa a V-a G
Într-o zi am auzit pe cineva că plânge , unplâns amar, neajutorat. Am privit în jur dar nuera nimeni. Atunci am înţeles : natura plângea.De ce oare ?
Plângeau pomii rămaşi fără frunze în urmaunor ploi acide, acele ploi care conţin dioxid desulf sau oxizi de azot şi ard totul în calea lor.
Plângeau apele în care oamenii au aruncatdiferite obiecte sau în care s-au scurs apele rezid-uale de la fabrici.
Plângea aerul înnegrit de fum, fum negriciosşi toxic care iese din coşurile fabricilor, gaze deeşapament provenite de la automobile.
Plângea solul îmbibat cu substanţe toxice dinîngrăşăminte chimice, solul erodat carealunecase şi nu se mai afla acolo unde se formaseîn mii şi mii de ani . L-am întrebat cum se întâm-plase asta. Acolo fusese o pădure, o pădure plinăde viaţă, umbroasă, o pădure în care animaleletrăiau liniştite. Într-o zi pădurea a început să fietăiată : un copac, doi, trei... Toate vieţuitoareleerau speriate, se auzeau strigăte de ajutor dar aufost ignorate. În cele din urmă pădurea a dis-părut, animalele au plecat în alte păduri, darmulte au murit iar solul a început să alunece lavale.
Dar cine e vinovat de toate astea ?Natura a răspuns : OAMENII .Auzind toate acestea mi-am zis să o ajutăm :
putem ridica o hârtie aruncată întâmplător,putem îngriji o floare sau un animal bolnav,putem vâna şi pescui în mod legal, putem tăia pă-durile în mod controlat plantând alţi copaci înlocul celor tăiaţi, putem instala filtre la coşurilefabricilor , putem practica o agricultură ecolog-ică, putem...... Noi putem schimba totul .
Viitorul e în mâinile noastre !
BBrraanndduussaa ((CChhiirriiaacc))
S.O.S.S.O.S.NATURA PLÂNGENATURA PLÂNGE
Natura...Intru cu mare seriozitate în acest mis-
ter al naturii, acest „protest" faţă de lu-crurile care se întâmplă în marile oraşe.Este un moment de reculegere, o clipă defericire care pentru acest „paradis" ţi separe infinit. Această dilemă mult cuge-tată de inimile care o înţeleg ca pe o ro-manţă pură.
Intri în misterioasa natură, plină defericire, de extaz, de clipe frumoase. Maiîncerci să simţi dragostea pe care o simteun artist, acea simţire necunoscută demulţi oameni pe care o regăseşti aici, înacest infinit...
Rai, drumeţia. Timpul, în aceste clipepline de mister, nu mai contează, el are osemnificaţie metaforică, scurgându-se odată cu marile taine ale dragostei na-turii.
- Protejarea apei, asfaltarea drumurilor;- Măsuri pentru ca deşeurile să nu mai fie aruncate pe drumuri;- Amenajarea de spaţii verzi, o circulaţie mai mică a maşinilor;- Montarea de coşuri de gunoaie în toate zonele localităţii;- Vrem un mediu mai bun pentru o viaţă mai bună;- Oamenii să fuie avertizaţi de importanţa protecţiei mediului pentru noitoţi;- Astuparea găurilor de pe şosea şi monarea de tomberoane în stradă pentrudepozitarea deşeurilor;- Strângerea deşeurilor să se facă cel puţin săptămânal;
- Să realizaţi o localitate frumoasă, curată din toate punctele de vedere;
ALTE SUGESTIIADRESATE DE ELEVIICLASEI a V-a G, DOM-NULUI PRIMAR AL CO-MUNEI DUMBRĂVENI,JUDEŢUL SUCEAVA...
PPPPuuuullllssssEEEEccccoooo
Supliment...Supliment... ...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”...apartinand revistei “Pulsul clasei a V-a G”
“…înseamnă că oa-menii nu protejează mediulînconjurător lăsând în urmămizerie în spaţiul de joacă”(Andra şi Mirela).
“…nu suntem de-acord cu această expresiedeoarece noi nu trebuie sălăsăm gunoaie pe unde tre-cem iar dacă mediul estepoluat, sănătatea noastrădevine în pericol” (Diana şiBeatrice).
“…această afirmaţienu este bună datorită faptu-lui că poluarea atmosfereieste dăunătoare nouă”
(Lyly şi Lory).“…asta înseamnă să
nu lăsăm în urmă tot felulde deşeuri (pungi, ambal-aje, conserve)” (Florentinaşi Anca).
“…această expresiese referă la poluarea aeru-lui de către maşini precumşi diferite deşeuri lăsate înurmă” (Bogdan şi Daniel).
“…nu suntem de-acord cu această expresiedeoarece gunoiul adduce şipoluare iar localitateanoastră devine “toxică”precum pădurile, etc.” (Mi-
haela şi Anca).“…să nu se mai con-
struiască multe uzine şi amvrea să nu mai fie resturimenajere iar oamenii să segândească bine la activ-ităţile pe care le desfăşoarăîn jurul nostru” (Iuliana şiNicoleta).
“…nu e bines ă dămdetergenţi în ape, să poluămsolul cu îngrăşăminte chim-ice. A polua apa, aerul şisolul înseamnă a ne lipsi ox-igenul atât de necesar… ”(Cătălina şi Brânduşa).
PPrrooff.. RRoommeeoo BBoolloohhaann
1. Am o floare minunată, Tot cu roşu îmbrăcată;
Floarea creşte pe un spin Spune-ne cum o numim?
2. Am găsit o floricică Albăstruie, mititică,
Numele-i de-acu-nainteMă invită să-l tin minte.
3. Sub o măciulie Cupe albe sângerii
Stau pe lujere înfipte,Parcă-ar fi nişte făclii!
Hai, gândeş-te, de ştii?
4. Cocoţate sus pe sfori,Noaptea ne ascundem faţa Şi când ne trezim în zori,
Spunem „Bună dimineaţa!'
5. O mândreţe printre floriŞi...la fete-n obrăjoriO droaie de căţei;Ia ghiceşte, ce-i?
6. Primavara să o vadă.Scoate capul din zăpadă
Clopoţe şi mititel.
Catalina (Biciusca)
DDDD iiii cccc ţţţţ iiii oooo nnnn aaaa rrrr EEEE CCCC OOOO• Ecosistem - ansamblu formatdintre biotop şi biocenoză. Semanifestă prin relaţii complexeîntre fiinţele vii, ca şi între aces-tea şi mediul de viaţă. • Flora - totalitatea plantelordintr-o anumită regiune a globu-lui terestru, dintr-un anumitmediu de viaţă sau dintr-o anu-mită perioadă geologică. • Biosfera - învelişul fiinţelor vii(plante şi animale) de pe Terra. • Ecologie (grecescul: oikos-casă; logos-ştiinţă)- ştiinţa carestudiază interacţiunea ( legă-turile reciproce) dintre organis-mele vii şi mediul lor de viaţă.Termenul de „ecologie" a fostfolosit pentru prima dată în anul1866 de către biologul germanErnst Haeckel (1894-1919).
• Biocenoză - totalitatea organis-melor vii de pe o anumităsuprafaţă de teren, care trăiescîntr-o strânsă interdependenţă.• Biotop - suprafaţa de teren cucondiţii unitare în care se dez-voltă o biocenoză caracteristică.• Biogeografie (bios-viaţă;graphos-descriere)- ramură ageografiei, care studiazărăspândirea plantelor şi ani-malelor pe suprafaţa Pământu-lui, în funcţie de condiţiilenaturale (relief, climă, apă, solurietc). • Poluare - răspândirea în atmos-feră, în ape, pe sol etc. a unorsubstanţe nocive, dăunătoarevieţii; infectare, viciere. • Hipogeu -vieţuitoare care tră-iesc sub pământ.
Mulţi oameni nu se gândesc la efectele nocive ale activităţilor lor asupra mediuluiînconjurător. Adesea auzim expresia „După noi potopul”. Eşti de acord cu această afirmaţie?
Ştim cu toţii că, un rol im-portant în crearea unui mediu în-conjurător favorabil, îl reprezintăpăstrarea curăţeniei. A r g u -mentând sloganul de mai sus şipornind de la importanţa curăţe-niei, noi, elevii clasei a V-a G, amfăcut mari eforturi pentru a real-iza şi menţine clasa în care în-văţăm, curată. Ea este locul încare ne petrecem o mare parte dintimpul nostru devenind ulterior oa doua casă a noastră. A ş acum în mediul familial ne sunt im-puse reguli cu privire la re-spectarea curăţeniei, acest lucruse întâmplă şi în cadrul colectivu-lui nostru, doar că aceste regulile-am creat noi şi nu părinţii. Dinacest motiv încercăm să le respec-tăm cu stricteţe, fiind ajutaţi în
mare parte de către diriginteleclasei noastre. Spre exemplu,una din multele reguli impuse denoi, este păstrarea curăţeniei zil-nice de către elevul de serviciudin ziua respectivă, care aresarcina de a crea şi de a omenţine.
Chiar dacă suntem nişteelevi harnici, nu ne putem mândricu faptul că suntem singurii careşi-au luat acest angajament.
În această „campanie”pentru păstrarea curăţeniei ne-ausărit în ajutor şi alţi elevi ai şcoliinoastre. Împreună cu ei am reuşitsă promovăm şi să amplificămideea importanţei curăţeniei înşcoli şi nu numai.
Scopul acestei minicam-panii este să facem un apel laconştiinţa şi cunoştinţa elevilor îna-i determina pe aceştia să de-păşească stadiul actual al curăţe-niei şi să încerce să aspire la unviitor impecabil!
