+ All Categories
Home > Documents > Gruiescu67 Statistic A CAP3 Indicatorii Relativi m2

Gruiescu67 Statistic A CAP3 Indicatorii Relativi m2

Date post: 21-Jul-2015
Category:
Upload: andra-fluturas
View: 27 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
18
Capitolul 3 INDICATORII RELATIVI 3.1 Indicatorii relativi de structură 3.2 Indicatorii relativi de coordonare 3.3 Indicatorii relativi ai dinamicii 3.4 Indicatorii relativi ai planului 3.5 Indicatorii relativi de intensitate Indicatorii relativi se obţin prin raportarea a doiindicatori statistici şi se utilizează pentru a compara în tim fenomenelor economice. Formula generală a unui indicator relativ ) (IR este următoarea: comparatie de bază indicator comparat indicator IR = 3.1.Indicatorii relativi de structură Permit cunoaşterea aprofundată a compoziţiei unei colectivităţi care a fost separată în grupe şi variaţia uneia sau mai multor caracteristici d Indicatorii relativi de structură ( ) i g se mai numesc ponderi sau greutăţi specifice şi se calculează ca raport între (grupă, subgrupă) şi întreg (colectivitatea st caracterizează variaţia nivelului unei caracte grupă sau subgrupă i ) X ( i , în raport cu nivelul totaliz caracteristicii pentru întreaga colectivitate ) X ( i : ( ) 100 = i i i X X g unde : 43
Transcript

Capitolul 3 INDICATORII RELATIVI3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 Indicatorii relativi de structur Indicatorii relativi de coordonare Indicatorii relativi ai dinamicii Indicatorii relativi ai planului Indicatorii relativi de intensitate

Indicatorii relativi se obin prin raportarea a doi indicatori statistici i se utilizeaz pentru a compara n timp i spaiu variaia fenomenelor economice. Formula general a unui indicator relativ (IR) este urmtoarea:IR = indicator comparat indicator baz de comparatie

3.1. Indicatorii relativi de structur Permit cunoaterea aprofundat a compoziiei unei colectiviti care a fost separat n grupe i subgrupe, dup variaia uneia sau mai multor caracteristici de grupare. Indicatorii relativi de structur ( g i ) se mai numesc ponderi sau greuti specifice i se calculeaz ca raport ntre parte (grup, subgrup) i ntreg (colectivitatea statistic). Acetia caracterizeaz variaia nivelului unei caracteristici din fiecare grup sau subgrup i ( X i ) , n raport cu nivelul totalizat al caracteristicii pentru ntreaga colectivitate ( X i ) : Xi gi = (100 ) Xi unde :

43

g i = ponderea sau greutatea specific a grupei i n total; i = numrul maxim de grupe (subgrupe); i = 1, n Se exprim fie sub form de coeficieni, fie sub form de procente (atunci cnd relaia se nmulete cu 100). Indicatorii de structur posed proprietatea de aditivitate: suma lor este egal cu 1 sau cu 100, n funcie de forma de exprimare (coeficieni sau procente).i =1

gi

n

=g1 + g 2 + ... + g n = Xn X1 X2 + + ... + = Xi Xi Xi

=

=

Xi Xi

= 1( 100 )

Principalii indicatori de structur ce se calculeaz n

activitatea de turism sunt urmtorii: a. Indicatorii de structur ai capacitii de cazare turistic: pe tipuri de structuri: hoteluri, moteluri, hanuri turistice, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, bungalouri, cabane turistice, sate de vacan, campinguri, tabere de elevi i precolari, popasuri turistice, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, uniti tip csue i spaii de cazare pe nave; pe forme de proprietate: majoritar de stat i majoritar privat; pe categorii de confort: neclasificate, 1, 2, ..., 5 stele;

44

pe destinaii turistice: litoral exclusiv municipiul Constana, staiuni balneare, staiuni montane, Delta Dunrii inclusiv municipiul Tulcea, Bucureti i oraele reedin de jude exclusiv municipiul Tulcea; dup numrul de locuri n camere; dup dotarea cu instalaii sanitare (baie sau du). b. Indicatorii de structur ai numrului de turiti cazai i ai numrului de nnoptri n unitile de cazare: dup reziden: romni i strini (dup ara de reedin). Aceste structuri pot fi combinate cu toate cele prezentate la litera a. c. Indicatorii de structur ai turismului organizat prin ageniile de turism, respectiv numr turiti i turiti-zile: dup tipul aciunilor turistice interne i externe; dup zonele turistice: zona litoral, zona montanorae, zona montan-sate i trasee turistice alpine, zona staiunilor balneare, zone istorice, zone de pelerinaj religios, croaziere fluviale, circuite diverse, alte zone; dup numrul de zile al aciunilor turistice: excursii fr nnoptri, aciuni turistice cu durata de 1-3 zile, peste 4 zile; dup ara de destinaie, n cazul aciunilor turistice externe. Observaie: Majoritatea indicatorilor i structurilor prezentate anterior se calculeaz n profil teritorial, respectiv structura pe judee i pe regiuni de dezvoltare. d. Indicatorii de structur ai turismului internaional:45

sosirile vizitatorilor strini n Romnia dup ara de reedin i mijloacele de transport utilizate; plecrile vizitatorilor romni n strintate dup mijloacele de transport utilizate. S presupunem c ntr-o unitate de cazare turistic numrul turitilor cazai i numrul de nnoptri nregistrate n luna decembrie 2006 au fost urmtoarele:Tabelul 3.1 Numr turiti Numr cazai nnoptri (T) (N) Turiti romni (r) 800 2400 Turiti strini (s) 400 800 Total 1200 3200 Sursa: Evidenele primare ale unitii. gT -%66,67 33,33 100,00 gN -%75,0 25,0 100,0

Se calculeaz foarte simplu toi indicatorii de structur: - structura numrului de turiti: Tr 800 100 = 100 = 66 ,67% - romni g Tr = 1200 T Ts 400 100 = 100 = 33,33% - strini g Ts = T 1200 unde: g Tr + g Ts = 66,67% + 33,33% = 100% - structura numrului de nnoptri: - pentru turitii romni Nr 2400 g Nr = 100 = 100 = 75% 3200 N - pentru turitii strini Ns 800 g Ns = 100 = 100 = 25% 3200 N unde: g Nr + g Ns = 75% + 25% = 100%

46

Reprezentarea grafic a indicatorilor relativi de structur se realizeaz cu ajutorul diagramelor prin suprafee geometrice:A.

dreptunghiul de structur (Graficul 3.1) - scara de reprezentare se stabilete pe axa Oy, nlimea dreptunghiului fiind 100%. cercul de structur (Graficul 3.2) - scara de reprezentare se stabilete ca fiind unghiul la centru al cercului; ca urmare 3600=100%, iar unghiul la centru (x0) pentru fiecare element al structurii ( g i ) se determin astfel: 360 0 .......... ....100% x 0 .......... ..... g i %

}

=> x 0 =

gi 360 0 100

Graficul 3.1 (dreptunghiul de structur) Structura numrului de turiti (A) i a numrului de nnoptri (B), dup rezidena turitilor

(A)100% 33.33%

(B)25%

50% 66.67% 75%

Turisti straini Turisti romani

0%

47

Sursa: Datele prezentate n Tabelul 3.1 Graficul 3.2 (cercul de structur) Structura numrului de turiti (A) i a numrului de nnoptri (B), dup rezidena turitilor

(A)33.33%

(B)25% Turisti romani Turisti straini 75%

66.67%

Sursa: Datele prezentate n Tabelul 3.1

66 ,67 360 0 = 240 0 100 33,33 0 xs = 360 0 = 120 0 100 75 0 xr = 360 0 = 270 0 100 25 0 xs = 360 0 = 90 0 100 Atunci cnd indicatorii de structur caracterizeaz variaia frecvenelor absolute ( f i ) de apariie din fiecare grup (numrul unitilor din fiecare grup), n raport cu numrul unitilor din ntreaga colectivitate ( f ) se numesc0 xr =

Indicatorii relativi de structur sunt utilizai att pentru analiza structurii ntr-o anumit perioad (moment), ct i48

frecvene relative ( f i* ) : f f i* = i ( 100 ) fi

pentru analiza deplasrilor structurale ce survin n timp, n cursul evoluiei fenomenelor economice i sociale de la o perioad la alta. La unitatea de cazare turistic analizat anterior se urmrete s se efectueze o comparaie ntre structura dup reziden a turitilor cazai n lunile decembrie 2005 (perioada 0) i decembrie 2006 (perioada 1).Tabelul 3.2. Numr turiti g puncte g-%cazai - T procentuale dec. 2005 dec. 2006 dec. 2005 dec. 2006 800 800 72,73 66,67 -6,06 300 400 27,27 33,33 +6,06 1100 1200 100,00 100,00 0

Turiti romni (r) Turiti strini (s) Total

Dup ce se calculeaz structura turitilor strini n decembrie 2005 ( g 0 ), conform celor prezentate n exemplul anterior, se determin modificarea (deplasarea) structural intervenit ntre perioada curent (1) i perioada de baz (0): g = g1 g 0 = 66,67% 72,73% = 6,06 n cazul turitilor romni = 33,33% 27 ,27% = +6,06 n cazul turitilor strini Cu alte cuvinte, n perioada analizat ponderea turitilor strini a crescut cu 6,06 puncte procentuale, n detrimentul turitilor romni. 3.2. Indicatorii relativi de coordonare Caracterizeaz raportul numeric n care se gsesc : - dou grupe ale aceleiai colectiviti statistice sau - dou colectiviti statistice de acelai fel, dar situate n spaii diferite. Pentru calculul acestor indicatori se parcurg dou etape:49

se alege baza de comparaie; B. se calculeaz indicatorii de coordonare prin raportarea fiecrui indicator din fiecare grup sau colectivitate ( X A ) , la nivelul indicatorului din grupa sau colectivitatea considerate baz de comparaie ( X B ). X K A / B = A ( 100 ) XB Indicatorii relativi de coordonare posed proprietatea de reversibilitate: produsul a doi indicatori la care baza de comparaie se schimb este 1. X X K A/ B KB / A = A B = 1 XB XA Dac avem n vedere datele primare prezentate n Tabelul 3.1 (numrul turitilor i numrul nnoptrilor) se pot calcula indicatorii de coordonare care s reflecte raportul n care se gsesc cele 2 grupe ale populaiei statistice (turitii romni i, respectiv, turitii strini), n luna decembrie 2006: T 800 Kr / s = r = =2 - pentru numrul de turiti: Ts 400 N r 2400 = =3 - pentru numrul de nnoptri : K r / s = Ns 800 Rezult c numrul turitilor romni a fost de 2 ori mai mare dect al turitilor strini, n timp ce numrul nnoptrilor turitilor romni l-a devansat de 3 ori pe cel al turitilor strini. Cauzele acestei situaii vor fi evideniate atunci cnd se va calcula durata medie a ederii (vezi indicatorii relativi de intensitate). Reprezentarea grafic a indicatorilor relativi de coordonare se realizeaz cu ajutorul diagramelor prin suprafee geometrice pentru reprezentarea volumului: A. ptratul de volum - principiul de reprezentare grafic l constituie asigurarea proporionalitii ntre suprafaa ptratului i indicatorul respectiv.50

2 lA = X A lA = 2 lB = X B lB =

XA XB

unde:

l = latura ptratului; l 2 = aria ptratului.

B. cercul de volum - principiul de reprezentare grafic l constituie asigurarea proporionalitii ntre suprafaa cercului i indicatorul respectiv. XA 2 R A = X A R A = 2 R B = X B RB =

unde: R = raza cercului; R 2 = aria cercului.

XB

Se calculeaz latura ptratelor prin care se vor reprezenta numrul de turiti romni, respectiv strini: l r = Tr = 800 = 28,3 l s = Ts = 400 = 20 n continuare, se reprezint grafic un ptrat a crui arie reprezint indicatorul cu cel mai sczut nivel, respectiv numrul turitilor strini. Ptratul care reprezint numrul turitilor romni va avea o latur mai mare dect a primului ptrat de 1,4 ori. l r 28,3 = = 1,4 ls 20

51

Graficul 3.3 Numrul turitilor romni i strini

Turiti strini400

Turiti romni800

Sursa: Tabelul nr. 3.2.

n mod asemntor se procedeaz i n cazul reprezentrii grafice prin cercul de volum. Indicatorii relativi de coordonare sunt utilizai, n special, pentru: - efectuarea comparaiilor ntre performanele economice ale firmelor; - efectuarea comparaiilor ntre judee, regiuni de dezvoltare i ri, caz n care seriile de date sunt serii teritoriale, iar indicatorii de coordonare se numesc indici teritoriali. 3.3. Indicatorii relativi ai dinamicii Se utilizeaz pentru caracterizarea evoluiei n timp a fenomenelor, ntre perioada curent (1) i perioada de baz (0). Se calculeaz 2 indicatori relativi ai dinamicii - indicele de cretere/descretere ( I 1 / 0 ) este raportul procentual dintre nivelul indicatorului n perioada52

curent ( X 1 ) i nivelul indicatorului n perioada de baz ( X 0 ) : X I 1 / 0 = 1 100 X0 Dac: X 1 > X 0 I 1 / 0 > 100% creterea fenomenului X 1 = X 0 I 1 / 0 = 100% meninerea fenomenului X 1 < X 0 I 1 / 0 < 100% reducerea fenomenului ritmul de cretere/descretere ( R1 / 0 ) se calculeaz ca diferen ntre indice i 100: R1 / 0 = I 1 / 0 100 ritmul arat cu cte procente a crescut sau a sczut nivelul indicatorului n perioada curent, comparativ cu perioada de baz. Dac: R > 0 creterea fenomenului R = 0 meninerea fenomenului R < 0 reducerea fenomenului Pe baza datelor din Tabelul 3.2 se pot calcula toi aceti indicatori care s evidenieze evoluia numrului de turiti cazai pe total i distinct pentru turiti romni i strini, n luna decembrie 2006 (perioada curent 1) i luna decembrie 2005 (perioada de baz 0): - pentru numrul total de turiti: T1 100 = 1200 100 = 109,1% I1 / 0 = 1100 T0 R1 / 0 = I 1 / 0 100 = 109,1 100 = +9 ,1%

53

- pentru numrul turitilor romni: Tr 800 I 1 / 0 = 1 100 = 100 = 100% Tr0 800 R1 / 0 = I 1 / 0 100 = 100 100 = 0% - pentru numrul turitilor strini: Ts 400 I 1 / 0 = 1 100 = 100 = 133,3% Ts 0 300 R1 / 0 = I 1 / 0 100 = 133,3 100 = +33,3% Rezult c numrul total al turitilor cazai a crescut cu 9,1%, creterea datorndu-se exclusiv turitilor strini al cror numr s-a majorat cu 33,3%, n timp ce numrul turitilor romni a rmas constant. Observaie: Indicatorii relativi ai dinamicii se vor detalia pe larg, din punct de vedere al coninutului i al semnificaiei acestora, n Capitolul 8 Analiza seriilor cronologice. 3.4. Indicatorii relativi ai planului (programului) Se utilizeaz de regul la nivelul firmelor i presupun analiza diferiilor indicatori de performana n dou etape: A. n faza de fundamentare a planului de afaceri pentru anul urmtor (anul de plan - pl), cnd n perioada de baz (0) se stabilete indicele sarcinii de plan ( I pl / 0 ): X pl I pl / 0 = 100 , X0 prin care se proiecteaz evoluia viitoare a fenomenului respectiv ( X ).

54

B. n faza de analiz a realizrii planului de afaceri, cnd dup ncheierea anului de plan se compar realizrile obinute ( X 1 ), cu nivelul stabilit prin planul de afaceri ( X pl ). Raportul procentual dintre aceti indicatori se numete indicele realizrii planului ( I1 / pl ) X I1 / pl = 1 100 , X pl prin care se cuantific msura n care sarcinile propuse au fost ndeplinite. ntre cei doi indici prezentai i indicele de dinamic ( I1/ 0 ) exist urmtoarea relaie: X X pl X I1 / 0 = I 1 / pl I pl / 0 = 1 = 1 X pl X 0 X0 Presupunem c o societate comercial cu activitate de cazare turistic a nregistrat n anul 2006 (perioada de baza 0) un numr de 3000 turiti. Pentru anul urmtor 2007 (anul de plan), conducerea societii a estimat o cretere a numrului de turiti cu 10%, respectiv cu 300 de turiti. R pl / 0 = 10% I pl / 0 = R pl / 0 + 100 = 110% 110 = 3300 turiti T0 100 100 Dup ncheierea anului 2007, se constat c numrul efectiv de turiti a fost de 3200. T 3200 I 1 / pl = 1 100 = 100 = 97% T pl 3300 I pl / 0 = 100 T pl = T0 = 3000 n concluzie, planul stabilit nu a fost realizat, numrul turitilor fiind mai mic dect cel planificat cu 3%, respectiv cu 100 de turiti. Cu toate acestea, n anul 2007 activitatea a nregistrat un progres comparativ cu anul anterior, numrul turitilor fiind mai mare cu 6,7%, respectiv 200 de turiti.55

T pl

I pl / 0

T1 3200 100 = 100 = 106 ,7% T0 3000 n plus se verific relaia existent ntre cei 3 indici: 1,067 = 0,97 . 1,1 I1 / 0 = 3.5. Indicatorii relativi de intensitate Se obin prin raportarea a 2 indicatori n mrime absolut, de natur diferit, care se afl ntr-o relaie de interdependen. Indicatorii relativi de intensitate cu cea mai frecvent utilizare n practic sunt: - nivelul productivitii medii a muncii ( W ) calculat ca raport ntre un indicator de rezultate (cifra de afaceri - CA , valoarea adugat brut - VAB etc.) dintr-o anumit perioad i numrul mediu de salariai (personal ocupat) - T , al aceleiai perioade: CA( VAB ) W= T - nivelul salariului mediu ( s ) calculat ca raport ntre fondul de salarii ( FS ) dintr-o anumit perioad i numrul mediu de salariai ( T ), al aceleiai perioade: FS s= T - produsul intern brut pe locuitor ( pib ) calculat ca raport ntre produsul intern brut total realizat de o ar ntr-un an ( PIB ) i numrul populaiei rii ( P ) la data de 1 iulie a anului respectiv: PIB pib = P n activitatea de turism se utilizeaz o serie de indicatori relativi de intensitate specifici, dintre care enumerm: A durata medie a ederii ( d ) n unitile de cazare turistic calculat ca raport ntre numrul total de nnoptri ( N ) i numrul total de turiti ( T ):56

d=

Pentru exemplificare, din datele primare prezentate n Tabelul 3.1 se pot calcula duratele medii ale ederii att pentru total turiti, ct i distinct pentru turitii romni i strini: N 2400 dr = r = = 3 zile pentru turitii romni Tr 800 N 800 ds = s = = 2 zile pentru turitii strini Ts 400 d=

N T

N T

=

3200 = 2,67 zile pentru toi turitii 1200

B durata medie a sejurului ( d s ) se calculeaz n mod asemntor, dar la nivelul ageniilor de turism, prin raportarea numrului de turiti-zile ( TZ ) la numrul de turiti ( T ) participani la aciunile turistice: TZ ds = T Menionm faptul c numrul de turiti-zile se determin prin nmulirea numrului de turiti participani la aciunile turistice cu durata efectiv n zile a aciunilor turistice ( d ): TZ = T d C coeficientul de utilizare net a locurilor de cazare ( K ) exprim relaia ntre capacitatea de cazare turistic n funciune i utilizarea efectiv a acesteia de ctre turiti, ntr-o perioad determinat. Se calculeaz ca raport ntre numrul total de nnoptri realizate ( N ) i capacitatea turistic n funciune exprimat n locuri-zile ( CF ): N K= CF57

D numrul turitilor strini la 100 de locuitori ( t s ) este un indicator frecvent utilizat n comparaiile internaionale: T t s = s 100 P Aplicaii S se calculeze indicatorii relativi i s se analizeze rezultatele n cazul urmtoarelor exemple: Structurile de cazare turistic (numrul de hoteluri i moteluri) i capacitatea de cazare turistic existent (instalat) a acestora, au nregistrat, n Romnia, urmtoarea evoluie ntre anii 2000 i 2005: Indicatorul Hoteluri i moteluri numr uniti Capacitatea de cazare turistic existent n hoteluri i moteluri mii locuri 2000 943 163,9 2005 1.154 169,8

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2006, INS, Bucureti, p. 725.

Unitile de cazare turistic grupate pe categorii de confort n anul 2005, n Romnia se prezint astfel:Categorii de confort: Total Numr uniti 4.226 5 stele 4 stele 14 219 3 stele 830 2 stele 1.780 1 stea 1.030 Neclasificate 353

Sursa: Anuarul statistic structura.

al Romniei, 2006, INS, Bucureti, p. 725,

58

Indicatorul Sosiri ale turitilor n structurile de cazare turistic mii turiti - din care: strini nnoptri n structurile de cazare turistic mii nnoptri - din care: strini 2004 5.639 1.359 18.501 3.333 2005 5.805 1.430 18.373 3.464

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2006, INS, Bucureti, p. 728-729.

Pe baza indicatorilor relativi s se analizeze starea i evoluia de ansamblu a turismului romnesc: Indicatorul Structuri de cazare turistic numr Capacitatea de cazare existent locuri Capacitatea de cazare n funciune mii locuri-zile Sosiri ale turitilor mii turiti nnoptri - mii 2000 3.121 280.005 50.197 4.920 17.647 2005 4.226 282.661 54.979 5.805 18.373

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2006, INS, Bucureti, p. 725, 730.

Indicatorul Sosirile vizitatorilor strini n Romnia mii sosiri Plecrile vizitatorilor romni n strintate mii plecri 2004 6.600 6.972 2005 5.839 7.140

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2006, INS, Bucureti, p. 733.

59

n regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia s-au nregistrat n anul 2005 urmtorii indicatori ai activitii turistice, pe judee:Capacitatea de cazare Existent n funciune - locuri - - mii locuri-zile Regiunea Sud-Muntenia Arge Clrai Dmbovia Giurgiu Ialomia Prahova Teleorman 22.292 4.710 546 2.261 986 2.630 10.289 870 6.439 1.275 196 798 202 550 3.223 195 Sosiri turiti - mii 574 96 12 58 15 34 347 12 nnoptri - mii 1.807 248 53 244 69 238 929 26

60


Recommended