Grile Penal General

DREPT PENAL PARTEA GENERALA – partea I ______________________________________________________________________

Legitima aparare → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 44. - Legitima aparare (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita în stare de legitima aparare. (2) Este în stare de legitima aparare acela care savârseste fapta pentru a înlatura un atac material, direct, imediat si injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes public, si care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public → legitima aparare propriu-zisa (21) Se prezuma ca este în legitima aparare, si acela care savârseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare → prezumtia de aparare legitima(3) Este de asemenea în legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu împrejurarile în care s-a produs atacul → excesul justificat sau excesul de aparare

legitima aparare propriu-zisa → art.44,alin.2,Cpen → conditii → conditii cu privire la atac →

o material, direct, imediat, injusto indreptat impotriva persoanei care se apara, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes

publico sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori un interes obstesc

Caracterul material al atacului presupune → trebuie să fie exercitat prin mijloace fizice şi să se îndrepte împotriva existenţei fizice a

valorii sociale ocrotite → atacul este material atunci când pentru efectuarea lui se recurge la violenţă fizică, cu sau fără folosirea unor mijloace ofensive (arme, narcotice, animale dresate etc.)

prin urmare, atunci când atacul constă exclusiv în cuvinte, scrieri nu se poate vorbi de un atac material care să legitimeze o apărare în sensul art.44,C.pen → in cazul actelor de ameninţare, insultă, santaj, denuntare calomnioasa, se consideră că nu poate fi vorba de un atac susceptibil de respingere pe căi de fapt, prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, singura soluţie fiind ca persoana care le-a comis să răspundă penal potrivit legii.

un atac verbal nu da dreptul unei riposte legitime → riposta comisa pentru respingerea unui atac verbal = infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta a provocarii (art.73,lit.b,Cpen)

o actiune sau o inactiune → omisiunea poate constitui un atac, în măsura în care ea creează un pericol pentru valoarea socială ocrotită → exemplu → cazul angajatului societăţii de transport feroviar care nu schimbă macazul în dorinţa producerii unui accident. Dacă o altă persoană intervine şi exercită violenţe asupra acestui salariat pentru a putea schimba ea macazul, vom fi în prezenţa unei fapte comise în legitimă apărare.

Caracterul direct al atacului → se refera la un raport in spatiu intre atac si victima atacul este direct atunci când se pune în pericol nemijlocit valorarea socială ocrotită →

aceasta nu presupune existenta obligatorie a unui contact direct al agresorului cu obiectul care încorporează valoarea socială ocrotită → exemplu → va exista un atac direct şi atunci când atacatorul încearcă să scufunde o barcă în care se află o persoană ce nu ştie să înoate

atacul nu va fi însă direct în măsura în care între agresor şi obiectul care încorporează valoare ocrotită există un obstacol pe care acesta nu îl poate depăşi (un zid, o poartă încuiată, sau un spaţiu foarte mare) → exemplu → atacul cu o secure dezlantiut de la 100 de m distanta fata de victima

Caracterul imediat al atacului → se refera la un raport in timp intre atac si momentul ivirii pericolului pentru victima →

este imediat :o pericol iminent → atacul iminent → declanşarea lui să constituie o certitudine şi nu o simplă

eventualitateo pericol actual → atacul in curs de desfăşurare → acesta legitimează o apărare atâta timp cât

atacul nu s-a epuizat, nu s-a consumat

1

DREPT PENAL PARTEA GENERALA – partea I ______________________________________________________________________ prin urmare, atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul

consumarii acestuia, perioada in care apare legitima aparare momentul consumarii atacului este diferit in functie de infractiunile care ii corespund :

o infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu ireparabil → consumarea infractiunii inseamna si consumarea atacului → riposta data dupa consumarea infractiunii (si deci si a atacului) nu mai este legitima

o infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu care poate fi inlaturat sau micsorat printr-o atitudine pozitiva → consumarea lor nu coincide cu consumarea atacului → riposta data dupa consumarea infractiunii este legitima intreruperile scurte in care agresorul se reinarmeaza pentru intensificarea atacului nu constituie

o consumare a atacului → apararea exercitata in astfel de perioade este legitimaCaracterul injust al atacului presupune →

presupune lipsa autorizării acestuia de către ordinea juridică, astfel că, atunci când actul are loc în baza legii, nu se poate vorbi de un atac injust. Chiar dacă actul în sine este autorizat de lege, caracterul just se menţine doar atâta timp cât el rămâne în cadrul limitelor impuse de lege

exemplu → în caz de infracţiune flagrantă orice persoană poate să îl reţină pe infractor şi să-l conducă înaintea autorităţii → în acest caz lipsirea de liberate a autorului faptei flagrante nu are caracter injust şi nu poate da loc unei legitime apărări. În cazul în care însă persoana care l-a privat de libertate pe infractor nu îl conduce în faţa autorităţilor judiciare şi nici nu anunţă prinderea acestuia, transformând reţinerea într-o detenţiune privată, privarea de libertate dobândeşte caracter injust iar persoana astfel reţinută se poate elibera.

pe baza condiţiei caracterului injust al atacului, doctrina şi jurisprudenţa noastră au concluzionat că atacul nu poate proveni decât din partea unei persoane umane, fiind exclusă invocarea legitimei apărări atunci când atacul este exercitat de un animal. Credem că ar trebui precizat aici că este vorba de acţiunea spontană a unui animal şi nu de o acţiune a acestuia provocată de o persoană. Astfel, în cazul în care proprietarul unui animal determină atacarea unei persoane de către acesta, se poate vorbi de o legitimă apărare cu precizarea că în această ipoteză atacatorul nu este animalul, ci proprietarul său, animalul fiind un simplu instrument.

Sfera valorilor sociale care fac obiectul atacului si care pot fi, în consecinţă, apărate → nu este limitată la persoana celui ce se apără ori la o altă persoană, ci se extinde şi la

drepturile acestora şi la interesul obştesc astfel, pot fi apărate şi valori ca siguranţa statului, capacitatea de apărare a ţării, bunurile

aparţinând proprietăţii publice sau orice alt interes important al colectivităţii → valorile menţionate pot fi apărate de orice persoană prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.

cu toate acestea, nu este posibilă reţinerea legitimei apărări atunci când atacul nu se îndreaptă împotriva unui drept determinat aparţinând unei persoane fizice sau juridice, ci afectează ordinea de drept în general → exemplu → nu se va afla în legitimă apărare cel care sechestrează câteva prostituate, în ideea de a le determina să renunţe la comiterea acestei infracţiuni.

Caracterul grav al pericolului care ameninţă valorile sociale ocrotite → se apreciază în funcţie de intensitatea atacului, de urmările pe care acesta le poate

produce, condiţia fiind îndeplinită atunci când atacul implică producerea unui rău ireparabil sau greu de remediat

exemple in care nu se poate reţine legitima apărare, intrucat nu este indeplinita aceasta conditie → aruncarea unor bucăţi de lemn şi cărămizi asupra casei inculpatului, producându-se stricăciuni neînsemnate, nu constituie un atac ce pune în pericol grav patrimoniul acestuia, sustragerea unor ştiuleţi de porumb de pe câmp nu creează un pericol grav → nu suntem în prezenţa unui atac

legitima aparare propriu-zisa → art.44,alin.2,Cpen → conditii cu privire la aparare → sa constea intr-o fapta prevazuta de legea penala sa fie precedata de atac apararea sa se indrepte impotriva agresorului pentru a inceta atacul si a salva astfel valorile

periclitate :

2


o apararea se poate indrepta impotriva vietii, sanatatii sau libertatii agresorului, dar nu impotriva bunurilor sale

o apararea indreptata din eroare impotriva altei persoane decat persoana agresorului conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparare

o impotriva unui atac periculos poate sa riposteze victima agresiunii sau oricare alta persoana care este prezenta la desfasurarea atacului → nu au importanta urmatoarele aspecte :

o daca intre victima agresiunii si persoana care intervine sa respinga atacul exista sau nu exista vreun grad de rudenie sau vreo intelegere prealabila

o daca victima putea sau nu sa inlature singura ataculo daca victima dorea sau nu dorea sa se apere impotriva atacului

sa fie necesara pentru a inlatura atacul → Necesitatea apărării este o formulă generică, ce regrupează la rândul ei mai multe condiţii :

o să intervină în intervalul de timp cât atacul este imediat → adică din momentul când acesta a devenit iminent şi până la încheierea atacului. Dacă riposta intervine după ce atacul a fost încheiat, nu mai vorbim de o apărare, ci de o răzbunare, care nu poate pretinde o justificareo apararea este necesara atata timp cat are loc din momentul in care atacul a devenit iminent sau

actual si pana in momentul in care atacul a incetat prin dezarmarea agresorului, imobilizarea acestuia

o apararea este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat, dar exista posibilitatea inlaturarii sau diminuarii efectelor. Exemplu → in cazul infractiunii de furt, atacul indreptat impotriva avutului nu inceteaza prin luarea bunurilor din detentia persoanei vatamate, ci exista si in timpul cat hotul se indeparteaza cu lucrul furat de la locul comiterii infractiunii. In timpul cat infractiunea este flagranta, apararea este necesara pentru restabilirea situatiei anterioare, pentru prinderea hotului si pentru predarea lui organelor penale.

o să aibă caracter idoneu → să fie aptă prin natura ei să înlăture atacul o necesitatea actului de aparare nu presupune exclusivitatea acestuia, faptul că ea trebuie să

fie singura posibilitate de a înlătura atacul → exista legitima aparare chiar si atunci cand cel atacat se putea salva prin fuga sau ascunderea din fata agresorului. În măsura în care persoana atacată are la dispoziţie mai multe posibile mijloace de respingere a atacului, ea poate în principiu uza de oricare dintre ele, sub rezerva respectării condiţiei proporţionalităţii. sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul →

o proportionalitatea → fapta penala săvârşită în apărare trebuie să prezinte o gravitate mai mică sau aproximativ egală cu cea a atacului. Desigur că nu este vorba aici de un calcul matematic, ci de o apreciere globală, aşa cum se putea ea realiza în condiţiile atacului.

o examenul de proporţionalitate trebuie să pornească de la urmările celor două acţiuni, adică urmarea pe care cel mai probabil ar fi produs-o atacul şi urmarea produsă în urma apărării. Trebuie însă avute în vedere şi valorile sociale în conflict, mijloacele utilizate în atac şi apărare, raportul de forţe dintre agresor şi victimă precum şi toate circumstanţele în care s-a desfăşurat atacul.

legitima aparare prezumata de lege → conditii → art.44.alin.21,Cpen conditii cu privire la atac →

o toate conditiile prevazute pentru atac in cazul legitimei aparari propriu-zise → instituirea prezumţiei de legitimă apărare nu înlătură cerinţa îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute de lege pentru atac (Streteanu)

o atacul să îmbrace forma prevăzută de art.44.alin.21,Cpen → atacul sa constea din patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare conditii cu privire la apararea →

o să îmbrace forma prevăzută de art.44.alin.21,Cpen → sa se realizeze printr-o fapta de respingere a unui astfel de atac

o să fie calificata prin scopul prevazut de lege → respingerea acestui atac → fie împiedicarea pătrunderii (atunci când aceasta nu a avut încă loc), fie determinarea intrusului de a părăsi spaţiul respectiv

3


o poate fi exercitată nu doar de proprietarul locuinţei sau de cel care o foloseşte, ci de orice persoană care sesizează încercarea de pătrundere sau pătrunderea fără drept în spaţiile arătate. apararea este prezumata ca legitima →

o este o prezumtie relativa, care implica o răsturnare a sarcinii probeio nu persoana care invocă legitima apărare trebuie să dovedească îndeplinirea condiţiilor cerute de

lege cu privire la atac şi apărare, ci parchetul trebuie să probeze eventuala neîndeplinire a acestor condiţii.

excesul justificat de aparare → conditii → art.44.alin.3,Cpen → REGULA → in lipsa proportionalitatii dintre aparare si atac, nu vom mai avea legitima apărare

ca o cauză care exclude antijuridicitatea, ci o simplă circumstanţă atenuantă (art.73 lit.a C.pen.)

EXCEPTIA → art.44,alin.3,Cpen → este asimilată legitimei apărări situaţia în care depăşirea limitelor unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului s-a datorat tulburării sau temerii provocate de atac → aşa-numitul exces justificat de apărare.

conditiile excesului justificat de aparare → o toate condiţiile atacului şi apărării, mai puţin proporţionalitateao fapta de aparare a depasit limitele unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului,

depăşirea datorandu-se tulburării sau temerii provocate de atac → daca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere, fapta nu mai constituie legitima aparare, ci constituie infractiune la care se retine circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate) exemplu → depăşirea datorată dorinţei de răzbunare → nu vom avea un exces justificat, ci un

exces scuzabil care constituie o circumstanţă atenuantă

1. Atacul de la legitima aparare poate sa constea :a. intr-o fapta din culpa, perceputa ca atare de catre cel atacatb. intr-o amenintarec. intr-o omisiune

2. In cazul legitimei aparari, atacul:a. este intotdeauna o fapta penalab. poate sa constea si intr-o tentativa nepedepsibilac. nu este intotdeauna o infractiune

3. Atacul de la legitima aparare :a. trebuie sa fie materialb. trebuie sa fie indreptat intotdeauna impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii c. trebuie sa se materializeze intotdeauna intr-un contact fizic cu obiectul care incorporeaza valoarea sociala

4. Atacul de la legitima aparare :a. poate sa constea in actiunea unui animal salbatic b. trebuie sa fie injust c. nu poate consta dintr-o amenintare

5. In cazul legitimei aparari, atacul trebuie sa puna in pericol grav:a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a unei persoaneb. interesul obstescc. drepturile celui atacat

6. Legitima aparare se include in categoria cauzelor care :

4


a. inlatura raspunderea penalab. inlatura executarea pedepseic. inlatura in mod direct caracterul penal al faptei

7. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare :a. incarcarea armei, concomitant cu amenintarea ca persoana in cauza va fi impuscatab. fapta medicului care refuza sa trateze un pacient, aflat in stare foarte grava c. fapta persoanei care publica numeroase articole cu caracter defaimator la adresa autorului agresiunii

8. Nu suntem in prezenta unui atac de la legitima aparare, in cazul :a. unui furt consumat de la un magazin de produse alimentare, in masura in care hotul este identificat a doua

zi, de catre proprietarul magazinuluib. persoanei care ameninta victima cu denuntul la politie pentru comiterea unei infractiuni imaginare c. unui terorist sinucigas, care se afla intr-un autobuz si care ameninta ca va declansa o explozie

9. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare :a. incercarea de a incendia o scoala b. distrugerea gardului unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiuc. patrunderea fara drept, prin efractie, intr-un apartament, in timpul zilei

10. Fapta unui chirias de a-si ameninta proprietarul ca il va denunta la administratia financiara, pentru neinregistrarea contractului, daca nu accepta prelungirea contractului de locatiune :a. reprezinta un atac care justifica legitima aparare b. nu este un atac care sa justifice legitima aparare deoarece nu este injustc. nu poate fi un atac care sa justifice legitima aparare intrucat nu se refera la viata sau integritatea corporala a

celui amenintat

11. In cazul legitimei aparari prevazute de art.44,alin.21,Cpen, atacul trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile:a. material, direct, imediat, injust si proportional;b. material, direct, imediat si injust;c. atacul să îmbrace forma prevăzută de lege

12. In sensul art.44,Cpen, :a. atacul presupune si o violenta verbala b. atacul presupune, de regula, o atitudine ofensiva, materializata intr-o actiune indreptata impotriva valorilor

sociale ocrotite de legec. si inactiunea reprezinta un atac

13. In sensul art.44,Cpen, atacul :a. trebuie sa provina de la o persoana responsabilab. de regula, are caracter penalc. nu reprezinta intotdeauna o infractiune

14. In sensul art.44,Cpen, impotriva unui atac periculos, poate riposta, in conditii de legitima aparare :a. numai victima agresiuniib. orice persoana prezenta la desfasurarea ataculuic. o alta persoana prezenta la desfasurarea atacului, numai daca victima agresiunii nu se putea apara singura

15. Apararea legitima se poate indrepta impotriva :a. vietii agresorului

5


b. libertatii agresoruluic. bunurilor agresorului

16. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca :a. apararea sa fie concomitenta cu atacul, intervenind in intervalul cat atacul era imediatb. atacul sa constea intr-o infractiune contra vietii sau contra integritatii corporalec. atacul initial sa fie intentionat sau perceput ca intentionat de catre cel atacat

17. Spre deosebire de „excesul scuzabil” , „excesul de apărare” :a. nu este asimilat cu legitima apărareb. constituie o circumstanţă atenuantă legalăc. constă în depăşirea limitelor legitimei apărări, atunci când aceasta este cauzată de tulburare sau temere

18. Legitima aparare inlatura vinovatia :a. atat ca trasatura a infractiunii, cat si ca element al laturii subiectiveb. ca element al laturii subiective in continutul constitutiv al infractiuniic. ca trasatura a infractiunii

19. In sensul art.44,Cpen, atacul trebuie :a. sa aiba un temei legalb. sa fie iminentc. sa produca un prejudiciu ireparabil

20. Excesul scuzabil este :a. circumstanta atenuanta legalab. cauza care inlatura raspunderea penalac. cauza care inlatura caracterul penal al faptei

21. In cazul infractiunilor care, prin consumare, produc un prejudiciu ireparabil :a. momentul consumarii infractiunii coincide cu momentul consumarii ataculuib. riposta este legitima chiar daca intervine si dupa consumarea infractiuniic. momentul consumarii atacului se prelungeste dincolo de momentul consumarii infractiunii

22. Exista stare de legitima aparare, in cazul :a. celui care, cunoscand starea de iresponsabilitate a agresorului, riposteaza b. celui care, fiind atacat de un grup de persoane, le ameninta cu un pistol c. celui care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casa

23. Exista legitima aparare daca atacul consta in savarsirea de catre victima a unei infractiuni de :a. santajb. denuntare calomnioasa c. talharie24. Fapta savarsita in legitima aparare :a. atrage uneori raspunderea civila in cazul excesului justificat b. nu atrage niciodata raspunderea civila c. nu atrage raspunderea civila in cazul excesului scuzabil

25. Instanţa a reţinut că, la 22 iunie 2003, partea vătămată D.P., aflată în stare de ebrietate, a proferat de la gardul ce despărţea grădina sa de cea a inculpatului insulte la adresa acestuia. Inculpatul a răspuns insultelor părţii vătămate, care a escaladat gardul şi, trecând în grădina inculpatului, a intrat în curtea acestuia

6


înarmată cu un cuţit şi a încercat să lovească pe inculpat cu un par smuls din gard. Inculpatul s-a deplasat în întâmpinarea părţii vătămate, s-au îmbrâncit şi s-au lovit reciproc cu pumnii, partea vătămată căzând la pământ. Inculpatul a luat din curte un par şi a lovit partea vătămată de mai multe ori peste corp şi în zona capului, iar apoi a lovit-o cu piciorul. Partea vătămată a suferit o fractură a osului parietal stâng, comoţie cerebrală, fracturi costale şi contuzie abdominală, necesitând pentru vindecare 25 - 30 zile de îngrijiri medicale.In speta :a. în cauză se va retine circumstanţa atenuantă a provocăriib. fapta dedusă judecăţii a fost comisă în stare de legitimă apărarec. inculpatul va fi apărat de prezumţia de legitima aparare instituită prin art.44,alin.21,Cpen

26. Atacul de la legitima aparare poate sa constea :a. doar intr-o fapta prevazuta de legea penalab. intr-o inactiunec. intr-o actiune a unei persoane despre care cel atacat stie ca nu are discernamant

27. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari :a. nu este necesar ca atacul sa provina din partea unei persoane iresponsabile b. apararea trebuie sa se exercite concomitent cu atacul sau imediat ce acesta a incetat definitiv c. este necesar ca atacul sa constea dintr-o infractiune contra persoanei

28. In cazul legitimei aparari, apararea trebuie sa fie :a. necesara b. singura cale de inlaturare a atacului c. precedata de atac

29. In sensul art.44,Cpen, atacul :a. se poate exercita si prin persoane sau bunuri interpuseb. este iminent doar daca reprezinta cel putin o tentativac. nu poate proveni decat din partea unei persoane

30. Daca agresorul ataca victima cu intentia de a o ucide, dar, dupa aplicarea unei lovituri, este imobilizat de alte persoane si nu mai poate continua lovirea :a. atacul agresorului s-a epuizat in momentul imobilizarii b. lovirea agresorului dupa imobilizare beneficiaza de legitima apararec. atacul a incetat, chiar daca infractiunea nu s-a consumat

31. Exista legitima aparare, daca :a. atacul este verbal sau scrisb. atacul este legitimc. atacul este indreptat impotriva impotriva unui bun al celui care riposteaza32. In cazul infractiunilor contra patrimoniului, daca urmarea infractiunii este totala si ireversibila :a. nu mai este posibila exercitarea unei aparari legitime dupa consumarea infractiuniib. se poate interveni in aparare legitima si dupa consumarea infractiuniic. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiunii

33. Atacatorul aplica mai multe lovituri victimei, dupa care o abandoneaza si pleaca. Lovirea lui de catre victima, in timp ce se indeparta de la locul faptei,:a. poate constitui o infractiuneb. constituie legitima apararec. constituie stare de necesitate

7


34. In cazul unei tentative de omor, dezarmarea agresorului de catre victima :a. marcheaza intotdeauna incetarea ataculuib. este doar un indiciu pentru incetarea ataculuic. este o proba pentru incetarea atacului

35. In cazul in lipsirii de libertate in mod illegal :a. apararea poate interveni numai pana la momentul consumarii infractiuniib. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiuniic. atacul continua si dupa consumarea infractiunii

36. O persoana, stiindu-se amenintata, si-a instalat preventiv trei caini agresivi care sa o apere, pe care i-a lasat liberi in incinta propriei curti. In cazul uciderii agresorului de catre aceste animale, in momentul in care a incercat sa patrunda in curte :a. nu este incidenta legitima aparare, intrucat atacul fiind viitor, apararea precede ataculb. este indeplinita conditia unui atac in desfasurare c. este incidenta legitima aparare, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute de art.44,Cpen

37. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca :a. atacul sa constea in violenta, atingere grava adusa demnitatii sau alta actiune ilicita gravab. atacul sa constea intr-o infractiune contra persoanei c. apararea sa imbrace forma unei fapte prevazute de legea penala

38. Fapta inculpatului care, auzind din curtea sa amenintarile victimei, vecinul sau, si vazand-o pe aceasta ca se inarmeaza cu un cutit, a luat un topor si, sarind gardul, a intrat in curtea victimei, pe care a lovit-o, provocandu-i moartea :a. nu este infractiune, fiind savarsita in legitima aparareb. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitatec. este infractiune

39. Este in legitima aparare cel care :a. ucide un lup care ii atacase oileb. ucide un lup care il atacase pe elc. ameninta cu un pistol niste persoane care se apropiau amenintator inarmate cu cutite

40. Atacul de legitima aparare poate sa puna in pericol:a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a persoanei care riposteazab. patrimoniulc. drepturile unei alte persoane decat persoana care riposteaza

41. Atacul de legitima aparare poate sa se indrepte:a. doar impotriva persoanei care riposteazab. chiar si impotriva unei alte persoane decat cea care riposteaza efectivc. impotriva unei persoane iresponsabile

42. Apararea de la legitima aparare :a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta prevazuta de legea penalab. nu trebuie sa reprezinte unica posibilitate pentru autor de a inlatura ataculc. poate interveni pe parcursul atacului sau intr-un termen rezonabil dupa incheierea atacului

43. Apararea de la legitima aparare :a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta intentionatab. nu trebuie sa fie proportionala cu atacul initial, daca au existat mai multi atacatori

8


c. poate consta in amenintari la adresa atacatorului, pentru a-l determina sa inceteze atacul

44. Apararea de la legitima aparare:a. in functie de starea de fapt concreta, poate sa constea si intr-o fapta ilicita sau intr-o contraventieb. poate consta intr-o fapta din culpac. poate sa se indrepte impotriva persoanei agresorului sau a unei persoane apropiate acestuia

45. Depasirea limitelor legitimei aparari din cauza tulburarii sau emotiei determinate de atacul initial, este:a. circumstanta atenuanta legalab. cauza care inlatura caracterul penal al fapteic. circumstanta atenuanta judiciara

46. Excesul justificat de legitima aparare, este:a. cauza care inlatura raspunderea penalab. cauza care inlatura caracterul penal al fapteic. circumstanta atenuanta legala

47. Excesul justificat de legitima aparare se retine daca:a. apararea era unica modalitate de scapare in fata ataculuib. atacul nu era material,direct, imediat, injust decat in inchipuirea inculpatului c. apararea a imbracat forma unei fapte prevazute de legea penala

48. Excesul justificat de legitima aparare :a. se poate retine doar in cazul legitimei aparari prezumateb. presupune existenta unei aparari disproportionate fata de atac c. se retine atunci cand nu exista un atac, dar faptuitorul crede ca se afla in fata unui atac

49. Pentru a se putea retine excesul justificat este necesar ca :a. autorul sa fi fost intr-o puternica stare de tulburare sau temere, determinate de atacb. apararea sa nu fi intervenit ulterior incetarii atacului c. atacul sa fi constat in patrunderea fara drept a unei personae, prin violenta, viclenie, efractie sau escaladare

intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea

50. Interventia autorului pentru a opri prin violenta o persoana care se pregatea sa incendieze cladirea Facultatii de Drept :a. este comisa in conditiile legitimei apararib. este comisa in conditiile starii de necesitatec. va atrage sanctionarea autorului, daca acesta avea si o alta posibilitate de a opri persoana, in afara actelor

de violenta

51. In fapt, A il ataca pe B, iar C – un tert – intervine pentru a-l salva pe B, lovindu-l pe A. Fapta lui A, de a-l vatama corporal pe C :a. constituie infractiunea de vatamare corporalab. este comisa in conditiile legitimei apararic. nu e justificata pe temeiul legitimei aparari, deoarece atacul lui Cnu este justificat

52. Legitima aparare prezumata opereaza :a. numai atunci cand atacul s-a indreptat impotriva unui interes obstesc

9


b. in cazul in care atacul consta in patrunderea prin violenta intr-o locuintac. doar in cazul persoanelor iresponsabile

53. In cazul legitimei aparari prezumate :a. exista o prezumtie legala absolutab. exista o prezumtie legala relativac. exista o prezumtie judiciara

54. Legitima aparare prezumata :a. este o legitima aparare putativab. opereaza atunci cand, datorita tulburarii sau temerii, s-au depasit limitele unei aparari proportionale cu

gravitatea ataculuic. nu opereaza in cazul oricarei patrunderi fara drept a unei persoane intr-un imobil

55. In cazul legitimei aparari prezumate se vor retine efectele cauzei justificative :a. si in cazul in care atacul nu a pus in pericol grav valoarea protejatab. chiar in ipoteza in care persoana care se apara si-a dat seama ca nu se afla in fata unui atacc. chiar daca apararea nu este exercitata de proprietarul spatiului in care se exercita o patrundere fara drept

prin escaladare

56. In cazul legitimei aparari, apararea poate fi exercitata de :a. victima agresiuniib. un tert, dar numai cu consimtamantul victimei agresiuniic. un tert, chiar impotriva consimtamantului victimei agresiunii

57. In conditiile in care apararea indreptata impotriva agresorului ajunge sa lezeze un tert, fapta comisa impotriva acestuia din urma :a. constituie legitima aparareb. se va analiza pe taramul starii de necesitatec. se va analiza pe taramul error in personam

58. Fapta comisa in aparare legitima poate fi savarsita :a. cu oricare forma de vinovatieb. numai cu intentiec. cu praeterintentie

59. Se va retine legitima aparare in cazul :a. persoanei care, in timp ce era urmarita cu toporul de catre agresor, distruge autoturismul acestuia, parcat in

locul unde se desfasura incidentulb. persoanei care ucide cainele atacatorului, pe care acesta il asmutise asupra sac. persoanei care profereaza cuvinte injurioase la adresa atacatorului

60. Se poate retine legitima aparare in cazul :a. proprietarului bunului furat care, pentru a-si putea recupera bunul, il ucide pe autorul furtului b. persoanei care riposteaza cu o arma de foc impotriva agresarii sale prin lovirea cu pumnul si cu palmelec. celui care, atacat fiind de sapte persoane, a ripostat cu un cutit, in conditiile in care niciunul dintre agresori

nu era inarmat

61. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, patrunderea fara drept :a. nu poate lua decat forma consumata

10


b. poate fi doar o incercare de patrunderec. nu poate lua forma unor acte pregatitoare

62. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, :a. apararea trebuie sa fie motivata exclusiv de patrunderea victimei in spatiul protejat b. apararea trebuie sa urmareasca impiedicarea patrunderii fara drept sau determinarea intrusului de a parasi

spatiul protejat c. daca patrunderea s-a realizat prin viclenie, apararea nu poate interveni decat dupa consumarea patrunderii

in spatiul protejat

62. Prezumtia prevazuta de art.44,alin.21,Cpen poate operea in cazul patrunderii fara drept :a. numai intr-un domiciliu, inteles in sensul legii penaleb. pe un teren agricol imprejmuit, situat in extravilanc. pe un teren forestier

63. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen:a. se intemeiaza pe tulburarea sau temerea provocate de atacb. se poate intemeia pe dorinta de razbunare provocata de atacc. nu este o circumstanta atenuanta64. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se refera la :a. depasirea limitelor legitimei aparari, in generalb. depasirea limitelor unei aparari proportionalec. apararea intervenita inainte ca atacul sa devina iminent

65. Exista legitima aparare daca :a. atacul este indreptat impotriva unui bun al celui care riposteazab. atacul este verbalc. atacul este legitim

66. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge :a. patrunderea unei persoane intr-o locuintab. ocuparea unui teren fara un titlu legalc. patrunderea, fara drept, a unei persoane intr-o dependinta a unei locuinte

67. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru :a. inlaturarea unui obstacol in exercitarea posesiei b. respingerea patrunderii unei persoane intr-un imobilc. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu

ii apartine

68. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge :a. ocuparea unui teren forestier b. respingerea patrunderii unei persoane intr-un imobilc. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu

ii apartine

69. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se intemeiaza pe tulburarea :a. celui care face aparareab. in care se afla atacatorulc. atat a agresorului, cat si a celui care respinge atacul

11


70. Lovirea repetata, cu urmari mortale, a unei persoane care a patruns in locuinta faptuitorului noaptea, prin escaladare si efractie, si a lovit cu batul in cap pe cel aflat in incapere, constituie:a. un act de legitima aparare potrivit art.44,alin.21,Cpenb. infractiunea de omor, cu retinerea circumstantei atenuante a provocariic. infractiunea de omor

71. Inculpatul, padurar aflat in patrulare, a somat victima sa se opreasca, dupa ce gasise in apropiere cioata unui arbore recent taiat. Deoarece aceasta nu s-a conformat, inculpatul a urmarit-o si a tras 2 focuri de arma, impuscand-o in ambele picioare. La solutionarea cauzei:a. se retine legitima aparareb. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista un atac din partea victimeic. se retine excesul scuzabil

72. Inculpata, justificandu-si temerea pe relatiile anterioare conflictuale cu victima, ginerele sau, atunci cand acesta a incercat sa deschida usa bucatariei, i-a aruncat o substanta caustica peste fata, care i-a produs pierderea vederii. La solutionarea cauzei:a. se retine existenta legitimei apararib. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac materialc. se retine excesul scuzabil

73. Partea vatamata se deplasa cu autoturismul pe un drum pietruit, prilej cu care l-a observat pe inculpat care transporta cu o galeata, in curtea sa, piatra cu care era pavat drumul. Intrucat la intoarcere, partea vatamata l-a gasit pe inculpat facand acelasi lucru, a oprit masina si a coborat cu intentia de a avea o discutie cu inculpatul pe aceasta tema. Inculpatul i-a aplicat cu galeata plina cu pietre o lovitura in zona fetei, partea vatamata cazand si pierzandu-si cunostinta. La solutionarea cauzei:a. se retine existenta legitimei apararib. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac materialc. se retine excesul scuzabil

74. Intre inculpat si victima (fratele sau) au avut loc discutii contradictorii cu privire la intretinerea surorii lor. Ulterior, victima s-a deplasat la domiciliul inculpatului pentru a lua un bun, iar pe drum a luat o furca pentru a se apara de caini. In timp ce cauta bunul pentru care venise si fara sa il vada pe inculpat, a fost lovit de acesta in cap cu un topor. La solutionarea cauzei:a. se retine existenta legitimei aparari prezumate, in conditiile art.44,alin.21,Cpen b. nu se retine legitima apararec. se retine excesul scuzabil

75. In cazul in care atacul consta intr-o infractiune :a. epuizarea atacului nu coincide in mod necesar cu consumarea infractiuniib. atacul iminent se poate situa si in faza actelor pregatitoare c. infractiunea trebuie sa ia forma consumata 76. Nu exista legitima aparare in cazul :a. tertului care intervine in favoarea atacatoruluib. tertului care intervine in favoarea celui atacatc. persoanei atacate de cainele asmutit impotriva sa, de proprietar

77. Excesul justificat, in cazul legitimei aparari :a. face ca fapta prevazuta de legea penala, savarsita de cel atacat, sa nu mai constituie infractiune b. nu inlatura caracterul penal al faptei, ci va fi retinut de instanta numai ca o circumstanta atenuantac. reprezinta doar un element in individualizarea pedepsei

78. Excesul scuzabil reprezinta :a. o imprejurare care conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in aparare b. doar o circumstanta atenuanta legala

12


c. o imprejurare care conduce la inlaturarea raspunderii penale

79. In cazul legitimei aparari, riposta prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala :a. constituie intotdeauna unica modalitate de inlaturare a atacului b. trebuie sa fie anterioara ataculuic. trebuie sa fie necesara

80. Daca cel atacat in conditiile legitimei aparari riposteaza, dar loveste, din eroare, ce nu-i poate fi imputabila, o alta persoana, careia ii vatama grav integritatea corporala, acesta va beneficia :a. numai de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare b. de dispozitiile legale privind eroarea de fapt, in concurs cu dispozitiile legale privind legitima apararec. de dispozitiile legale privind error in personam

81. In cazul legitimei aparari, pericolul grav nu poate lua nastere :a. dintr-un act constient al agresorului b. dintr-o intamplare premergatoare ataculuic. ca urmare a unor “fapte” ale animalelor

82. Legitima aparare :a. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. poate veni in concurs numai cu starea de necesitatec. poate veni in concurs cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei

83. Atunci cand, dupa dezarmarea agresorului, cel atacat continuat riposta, lovind victima cu cutitul si cauzandu-i moartea, acesta:a. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.2,Cpen b. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.3,Cpenc. cel mult, se va putea pune in discutie circumstanta legala atenuanta a provocarii

84. Atunci cand, impotriva unui atac periculos riposteaza o alta persoana decat victima agresiunii, pentru a fi incidente dispozitiile institutiei legitimei aparari,:a. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe un grad de rudenie b. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe o intelegere prealabilac. legea nu cere nicio conditie privind relatia dintre aceasta persoana si victima agresiunii

85. Riposta in cazul legitimei aparari se poate indrepta, potrivit legii, impotriva:a. bunurilor agresorului b. persoanelor din anturajul agresoruluic. vietii agresorului

86. Fapta inculpatului care, fiind imobilizat la pat din cauza invaliditatii, pentru a se apara de atacul fratelui sau, constand in lovituri cu pumnul, l-a lovit pe acesta cu cutitul, provocandu-I moartea :a. este savarsita in conditiile excesului justificat b. este savarsita in conditiile excesului scuzabilc. beneficiaza de scuza provocarii

87. Suntem in prezenta unei legitime aparari putative daca :a. cel care se apara a deposit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului, din cauza starii de

puternica tulburare sau temere generate de atac b. cel care se apara crede in mod eronat ca se afla in fata unui atacc. apararea a intervenit dupa ce atacul a incetat

13


88. Este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei :a. impacarea partilor b. iresponsabilitatea faptuitoruluic. legitima aparare

89. In cazul legitimei aparari, prin aparare proportionala se intelege :a. o aparare care produce urmari echivalente cu cele care s-ar fi putut produce daca atacul nu era inlaturat b. numai apararea prin folosirea aceluiasi instrument ca sic el folosit de agresorc. forma de aparare specifica legitimei aparari prezumate

Starea de necesitate → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 45 - Starea de necesitate(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita în stare de necesitate.(2) Este în stare de necesitate acela care savârseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi înlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.(3) Nu este în stare de necesitate persoana care, în momentul când a savârsit fapta, si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era înlaturat.

conditii cu privire la starea de pericol pericolul sa fie iminent →

o pericolul este iminent atunci cand este pe cale sa se produca → iminenta se situeaza in anticamera actualului, ceea ce inseamna ca aceasta conditie este indeplinita si atunci cand pericolul este deja actual

o iminenta pericolului nu inseamna ca acesta este instantaneu, intrucat, intr-un astfel de caz, nu mai este posibila o fapta de salvare care sa il inlature → este posibil ca pericolul iminent sa permita luarea unor masuri de salvare mai inainte ca el sa devina actual pericolul sa fie inevitabil → pericolul nu putea sa fie inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei

prevazute de legea penala → cu alte cuvinte, comiterea faptei trebuie să fie singura soluţie de a salva valoarea socială ameninţată de pericol.

o daca pericolul putea fi înlăturat fără a se recurge la o faptă penală → starea de necesitate este exclusă.

o daca autorul dispune de mai multe posibilităţi de a înlătura pericolul dar toate presupun săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală → salvarea trebuie să se facă prin comiterea faptei mai puţin grave pericolul să nu fi fost creat în mod intenţionat de cel care invocă starea de necesitate pericolul iminent sa ameninte valorile sociale aratate in art.45,alin.2,Cpen :

o viata, integritatea corporala, sanatatea persoanei celui care a comis acţiunea de salvare sau ale altuia

o un bun important al faptuitorului sau al unei alte persoane → această importanţă nu se apreciază numai în raport de valoarea economică a bunului în sine. Spre exemplu, poate fi un astfel de bun important un înscris susceptibil de a fi folosit ca probă într-un proces, un înscris care consemnează anumite drepturi ale deţinătorului ori îi conferă o anumită vocaţie (de pildă un testament olograf).

o un interes obstec

14


diferenta dintre pericolul specific in starea de necesitate si pericolul specificific legitimei aparari consta in geneza pericolului :

geneza pericolului in cazul starii de necesitate → nu vine dintr-un atac, ci poate proveni o un eveniment intamplator → cutremur, inundatie, incendiu provocat de un fulger, alunecare de

tereno o activitate umana imprudenta sau intentionata → un incendiu provocat de un individo comportarea victimei care urmeaza a fi salvata → o persoana care lucreaza intr-o incapere cu

substante inflamabile, provoaca un incendiu in care se accidenteaza grav si pentru transportarea ei de urgenta la spital se ia fara drept un autovehicul

o de acţiunea unui animal → un cal speriat se îndreaptă în viteză spre un grup de copii, astfel că o persoană care vede de la distanţă incidentul îl împuşcă

o anumite mijloace tehnice → sistemul de frânare al unei garnituri de tren de marfă se defectează, aşa încât pentru a evita deraierea într-o zonă populată garnitura este aruncată în aer geneza pericolului in cazul legitimei aparari → atacul unei persoane

pentru cazul in care geneza pericolului este o activitate umana imprudenta sa intentionata daca pericolul a fost creat intentionat → persoana care l-a creat nu poate invoca starea de

necesitate o o persoană incendiază intenţionat imobilul în care se afla → daca pentru a se salva din incendiul

provocat de ea ucide o alta persoana, atunci nu poate invoca starea de necesitate cu privire la o faptă de ucidere

o in acest caz, nu este necesar ca autorul să fi dorit provocarea stării de necesitate → în exemplul dat, nu este necesar să fi dorit uciderea persoanei în cauză şi să fi provocat incendiul ca pretext pentru aceasta, fiind suficient ca intenţia să existe cu privire la urmarea care constituie starea de pericol (în cazul nostru, incendierea) daca pericolul se datoreaza culpei autorului → starea de necesitate produce efecte limitate

→ starea de necesitate justifică fapta intenţionată, dar autorul va răspunde pentru o faptă din culpă, în măsura în care aceasta este incriminată.

o exemplu → în cazul în care din culpa autorului izbucneşte un incendiu într-un imobil, iar acesta, pentru a se salva, ucide o persoană în condiţiile stării de necesitate

o nu va răspunde pentru un omor comis cu intenţie, ci pentru o ucidere din culpă

conditiile actiunii de salvare → actiunea de salvare sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala acţiunea de salvare să fie comisă în intenţia de a înlătura pericolul → ca şi în cazul legitimei

apărări, este necesară nu doar întrunirea în plan obiectiva condiţiilor stării de pericol, ci şi constatarea unui element subiectiv, adică conştientizarea acestui pericol de către cel care acţionează şi voinţa lui de a-l înlătura. În măsura în care autorul prin fapta sa a înlăturat un pericol dar fără a avea cunoştinţă de acest lucru, nu se poate reţine starea de necesitate. Această condiţie nu implică însă inadmisibilitatea reţinerii stării de necesitate în cazul infracţiunilor din culpă. Ceea ce impune condiţia analizată este ca acţiunea comisă să fie menită să înlăture pericolul.

actiunea de salvare sa fi fost singurul mijloc de inlaturare a pericolului →o actiunea de salvare este considerata a fi necesara daca se efectueaza intre momentul in care

pericolul a devenit iminent si pana la incetarea acestuiao daca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mijloace decat savarsirea unei fapte

penale, era obligat sa recurga la aceste mijloaceo actiunea de salvare poate sa fie executata de persoana expusa pericolului sau de catre o alta

persoana prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi

produs , daca pericolul nu era inlaturat → art.45,alin.3,Cpen → această condiţie reprezintă reflectarea cerinţei proporţionalităţii în materia stării de necesitate. Astfel, la fel ca şi în cazul legitimei apărări, nu este posibilă sacrificarea unei vieţi pentru salvarea unor bunuri sau drepturi patrimoniale. Persoana care actioneaza pentru salvarea valorilor sociale de la pericolul iminent trebuie sa aiba o dubla reprezentare in momentul savarsirii faptei :

o reprezentarea gravitatii pericolului si a urmarilor lui

15


o reprezentarea urmarilor faptei de salvare o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi

mai grave, fapta urmeaza sa fie considerata tot in stare de necesitate → reţinerea stării de necesitate este posibilă şi în cazul unor urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi produs în absenţa intervenţiei, în măsura în care autorul nu şi-a dat seama de acest lucru, dar în ipoteza de faţă efectul justificativ este dat de intervenţia unei erori de fapt în contextul stării de necesitate.

o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta constituie infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate). fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta

pericolul → exista anumite profesii care, prin natura lor, il obliga pe profesionist sa infrunte pericolul → cel care are obligatia sa infrunte pericolul nu poate sa invoce starea de necesitate, pentru a se apara de raspundere, in cazul in care nu actioneaza pentru a inlatura pericolul. Existenţa unei asemenea obligaţii de sacrificiu nu implică însă excluderea de plano a persoanelor în cauză din sfera de aplicare a stării de necesitate. În primul rând, atunci când intervin pentru salvarea unui terţ, ei acţionează de regulă în stare de necesitate. Exemplu → pompierul care, pentru a salva o persoană dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane, nu va răspunde pentru fapta de distrugere, aceasta fiind comisă în stare de necesitate. Limitarea pe care o impune această condiţie este aceea că persoana care avea obligaţia de a înfrunta pericolul nu va putea invoca starea de necesitate când a acţionat pentru a se salva pe sine cu încălcarea obligaţiilor care îi reveneau. Aşa de pildă, pompierul nu se află în stare de necesitate atunci când provoacă moartea unei persoane pentru a putea să coboare el pe scara de incendiu pentru a se salva.

1. Starea de pericol regasita in definitia starii de necesitate trebuie:a. sa aiba caracter iminent b. sa aiba caracter inevitabilc. sa fie generata in mod obligatoriu, direct sau indirect, de o actiune umana

2. Cauza care determina starea de pericol de la starea de necesitate poate fi :a. doar o actiune umana b. un fenomen al naturiic. un mijloc tehnic

3. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei intre legitima aparare si starea de necesitate :a. persoana care sufera consecintele faptei comise in prezenta cauzei justificative b. sursa atacului, respectiv a pericoluluic. necesitatea ca, la legitima aparare, actiunea de aparare sa fie unica posibilitate de a inlatura atacul

4. Sunt elemente prin care starea de necesitate se aseamana cu legitima aparare:a. conditia proportionalitatii intre starea de pericol si actiunea de salvare b. caracterul iminent al starii de pericolc. necesitatea ca actiunea de salvare sa fie unica posibilitate de a inlatura pericolul

5. Se poate retine starea de necesitate in cazul :a. spargerii unui zid, pentru a salva o persoana dintr-o incapere incendiatab. sustragerii unui autovehicul, pentru a transporta la spital o persoana accidentatac. distrugerii unui baraj, pentru a salva de la o inundatie o gradina de legume

6. Se afla in stare de necesitate :a. pompierul care provoaca moartea unei persoane, pentru a putea să coboare pe scara de incendiu, pentru a

16


se salvab. toxicomanul care comite un furt, pentru a-şi putea procura doza zilnicăc. pompierul care, pentru a salva o persoană dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane

7. Pilotul de avion care cauzeaza avarierea din culpa a aeronavei, si care, pentru a se salva, isi ucide copilotul pentru a lua unica parasuta:a. va raspunde pentru infractiunea de omorb. va raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpac. nu va raspunde penal, fapta sa fiind justificata pe taramul starii de necesitate

8. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie:a. intotdeauna o fapta penalab. intotdeauna comisa cu intentiec. savarsita numai in timpul cat pericolul era iminent sau actual

9. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie:a. savarsita cu intentia de a inlatura starea de pericolb. necesara si neexclusivac. proportionala cu urmarile previzibile ale starii de pericol

10. Este in stare de necesitate cel care:a. ucide un lup care ii ataca oileb. ucide un lup care il ataca pe elc. ameninta o persoana, raspunzand astfel unei amenintari anterioare a acesteia

11. Este in stare de necesitate cel care:a. pentru a nu se lovi cu motocicleta de un TIR care circula neregulamentar, intra pe trotuar si vatama grav

integritatea fizica a doi pietoni b. intocmeste un act fals, fiind amenintat cu moartea de catre un tertc. nu se poate prezenta la incorporare pentru ca este impiedicat de inundatii

11. Este in stare de necesitate :a. medicul care amputeaza piciorul unei persoane pentru a-i salva viata b. cel care fura o paine, deoarece nu are nimic de mancare acasa c. cel care, in lipsa oricaror alte posibilitati, conduce o masina, desi avea permisul de conducere suspendat,

pentru a transporta o persoana grav ranita la spital

12. Este in stare de necesitate :a. medicul care preleveaza rinichiul unei persoane, fara consimtamanrul acesteia, pentru a salva o alta

persoana care, altfel, ar deceda b. cel care arunca dintr-o barca de salvare o persoana, in cazul unui accident naval, pentru a-si face astfel loc

in barca c. cel care distruge gardul unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiu

13. Este in stare de necesitate :a. cel care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casab. persoana care, desi aflata in stare de ebrietate, conduce o masina pentru a transporta o persoana grav

bolnava la spital, daca nu existau alte posibilitati c. capitanul unui avion avariat care, pentru a lua ultima parasuta, loveste mai multi pasageri

17


14. Este in stare de necesitate cel care :a. ucide un urs care era pe punctul de a ataca un vecinb. este aruncat de un cal intr-o vitrina, distrugand bunurile expuse acolo c. loveste cu masina un pieton care i-a sarit in fata si pe care nu l-a putut evita

15. Fapta pilotului unui elicopter militar supraincarcat cu raniti care, in timp de razboi, il arunca din aparat pe unul dintre raniti, pentru a putea decola si a scapa de tirul inamicilor care ii inconjurasera :a. reprezinta infractiunea de omor, deoarece avea obligatia sa se sacrifice chiar elb. este justificata pe temeiul legitimei apararic. este justificata pe temeiul starii de necesitate

16. Nu poate invoca niciodata starea de necesitate, pentru a justifica savarsirea unei fapte penale:a. pompierul obligat să suporte riscurileb. salvatorii montani obligati sa suporte riscurile acţiunilor de salvarec. persoana care putea scăpa prin fugă de pericol

17. Se va retine starea de necesitate in cazul in care :a. pentru a preveni extinderea incendiului provocat de un traznet, padurarul a dispus defrisarea unei suprafaţe

de pădureb. un cal speriat se îndreaptă în viteză spre un grup de copii, iar o persoană care vede de la distanţă incidentul

îl împuşcăc. medicul medicul refuza sa asigure ingrijirea bolnavilor aflati intr-o zona contaminata

18. Se va retine starea de necesitate in cazul in care :a. salvamontul care arunca din vehiculul sau un alpinist ranit, deoarece alti raniti mai putin grav nu mai aveau

loc si nu mai era posibila efectuarea altui transport b. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-I moarteac. sistemul de frânare al unei garnituri de tren de marfă se defectează, iar pentru a evita deraierea într-o zonă

populată, seful de tren dispune aruncarea in aer a garniturii

19. Se gaseste in stare de necesitate :a. pompierul care distruge un perete pentru a putea iesi dintr-o casa unde incendiul nu mai putea fi controlatb. politistul care impusca o persoana care il atacase cu cutitul in timpul unei interventiic. capitanul in varsta al unui vas de croaziera, care arunca din ultima barca de salvare un pasager mai tanar,

pentru a-si face lui un loc

20. Starea de necesitate este :a. o cauza de impunitateb. o cauza care inlatura raspunderea penalac. o cauza care inlatura vinovatia

o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, pe temeiul lipsei de vinovatie

21. In cazul starii de necesitate, daca prin actiunea de salvare a unui bun propriu, salvatorul a creat un prejudiciu unui tert, atunci :a. salvatorul il va despagubi pe tert b. tertul nu va fi despagubit, data fiind existenta starii de necesitatec. salvatorul nu intra în niciun raport de drept civil cu tertul

18


22. In cazul starii de necesitate, daca un tert salveaza o persoana dintr-un incendiu, distrugand bunuri apartinand alteia, atunci :a. nu exista raspundere civilab. cel în favoarea căruia s-a intervenit va trebui să îl despăgubească pe cel care a suferit prejudiciulc. actiunea de salvare nu genereaza o raspundere civila a salvatorului

23. Daca o persoana a uitat un aparat electric in priza, care a declansat incendierea locuintei sale, si daca pentru stingerea acestuia si salvarea persoanei care l-a provocat, vecinii au distrus usile, ferestrele si obiecte din apartament, atunci :a. fapta vecinilor se justifica pe temeiul legitimei apararib. exista raspundere civilac. nu exista raspundere civila

24. In cazul starii de necesitate, raspunderea civila :a. este inlaturata atunci cand pericolul provine dintr-un eveniment natural b. poate reveni persoanei salvatec. nu poate reveni niciodata salvatorului

25. In cazul starii de necesitate, pericolul poate sa ameninte:a. numai un bun al faptuitoruluib. un bun important al victimeic. integritatea corporala a faptuitorului

26. In cazul starii de necesitate, fata de actiunea de salvare, pericolul este:a. instantaneu b. actualc. ulterior

27. Exista stare de necesitate, numai daca:a. pericolul nu consta din comportarea victimei care urmeaza sa fie salvata b. pericolul este iminentc. pericolul ameninta un bun al unei persoane

28. Exista stare de necesitate chiar daca actiunea de salvare:a. nu a fost intreprinsa de o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul b. nu constituie unicul mijloc de inlaturare a starii de pericolc. in anumite conditii, a cauzat urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi putut produce daca pericolul nu era

inlaturat

29. In cazul starii de necesitate, pericolul iminent poate fi generat de :a. o simpla intamplareb. un atac al unui agresorc. o razbunare

30. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie :a. direct, imediat, injustb. numai iminentc. direct si imediat, dar sa ameninte vreuna dintre valorile mentionate in art.45,alin.2,Cpen

19


31. Fapta inculpatului care a condus pe drumurile publice, fara a poseda permis de conducere, un autovehicul pentru a-si duce la gara un prieten dintr-o alta localitate, venit in vizita, a carui locuinta era supusa pericolului inundatiei :a. este infractiuneb. este savarsita in conditiile starii de necesitatec. este savarsita in conditiile cazului fortuit

32. Temeiul admiterii starii de necesitate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei, consta in aceea ca :a. fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol socialb. fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala;c. fapta nu este savarsita cu vinovatie

33. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie :a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpenb. iminent, imediat si injustc. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpen

34. Nu este in stare de necesitate persoana care, in momentul cand a savarsit fapta prevazuta de legea penala ca unica modalitate de salvare :a. si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu

era inlaturatb. nu si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul

nu era inlaturatc. si-a dat seama ca va produce o paguba

35. Starea de necesitate :a. nu poate veni in concurs cu nicio cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. vine in concurs cu eroarea de fapt, atunci cand faptuitorul nu si-a dat seama de disproportia dintre urmarile

actiunii de salvare si urmarile starii de pericolc. poate veni in concurs cu mai multe cauze care inlatura caracterul penal al faptei

36. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine :a. persoanei care a actionat in stare de necesitateb. persoanei in favoarea careia s-a actionatc. statului

37. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine :a. persoanei care a actionat in stare de necesitateb. persoanei in favoarea careia s-a actionatc. statului

38. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte :a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvareb. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvarec. un bun al statului

39. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte :a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvare

20


b. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvarec. un bun al statului

40. In speta, X, fiind atacat de Y cu un cutit si incoltit intr-o curte interioara, riposteaza cu un foc de arma spre Y. Y nu este ranit, dar focul de arma il ucide pe Z, un tert : a. X va raspunde doar pentru ucidere din culpa, tentativa de omor fiind justificata in conditiile legitimei apararib. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari, respectiv starii

de necesitatec. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari si erorii de fapt

41. Fapta autorului care omoara o persoana din razbunare, fara sa cunoasca faptul ca aceasta tocmai se pregatea sa detoneze o bomba intr-o statie de metrou :a. reprezinta infractiunea de omor b. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul starii de necesitatec. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul legitimei aparari

42. Daca X, fiind in legitima aparare fata de atacul lui Y, riposteaza, dar il confunda pe Y cu Z, vatamandu-l grav pe acesta din urma : a. fapta va fi justificata, in considerarea legitimei apararib. fapta va fi justificata, in considerarea starii de necesitatec. X va fi tras la raspundere pentru vatamare corporala grava din culpa

43. In cazul in care un turist aflat la munte este atacat de un urs, dar reuseste sa ucida animalul, fapta sa nu va constitui infractiune, fiind comisa in conditiile : a. legitimei apararib. starii de necesitatec. erorii de drept, turistul nestiind ca, in perioada respectiva, uciderea ursului era interzisa

21


Constrangerea fizica si constrangerea morala → cauze care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 46 - Constrângerea fizica si constrângerea morala (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita din cauza unei constrângeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.(2) De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita din cauza unei constrângeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi înlaturat în alt mod.

conditiile constrangerii fizice (forta majora) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri fizice sa existe o actiune de constrangere asupra fizicului unei persoane →

o sursa actiunii de constrangere poate fi :o o alta persoana → in caz de imobilizare, sechestrareo un animal → de ex, un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul o o energie mecanica → o un eveniment (fenomen natural) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului →

inundatie, cutremur, viscolo il opreste de la o actiune → militarul nu poate ajunge la unitate datorita inundatiilor care au izolat

localitatea in care locuiesteo il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument → faptuitorul lesina, cade pe gheata, i se

declanseaza o criza de epilepsie o fapta penala savarsita sub imperiul constrangerii fizice poate fi :o o inactiune → faptuitorul este impiedicat sa isi indeplineasca obligatiile legale. Exemple →

militarul sechestrat nu se poate prezenta la unitate, acarul imobilizat de raufacatori nu schimba macazul la calea ferata si se produce o catastrofa

o o actiune → faptuitorul devine un simplu instrument la comanda unei energii straine. Exemple → o persoana aluneca pe gheata si cade peste o vitrina, distrugand-o o persoana lesina si cade peste un copil, vatamandu-l

o constrangerea la care a fost supus faptuitorul sa nu i se fi putut rezista →o daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta. Exemplu

→ militarul sechestrat intr-o incapere, la parter, avea posibilitatea sa se elibereze prin fereastra care era deschisa

o posibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza pentru fiecare caz concret in parte

conditiile constrangerii morale sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, sub imperiul unei constrangeri exercitate

prin amenintare sa existe o actiune de constrangere exercitata prin amenintarea cu un pericol grav →

o amenintarea poate fi facuta oral sau scriso sub imperiul acestei amenintari, persoana are de ales intre doua variante :

22

DREPT PENAL PARTEA GENERALA – partea I ______________________________________________________________________o sa suporte pericolul grav cu care este amenintatao sa savarseasca fapta care i se pretinde

o pericolul grav →o il poate viza pe faptuitor sau pe o alta persoanao poate privi viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, averea celui amenintat sau a altei

persoaneo amenintarea creeaza faptuitorului un sentiment de teama, sub imperiul caruia savarseste fapta

prevazuta de legea penala pericolul grav cu care se ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei

pretinse, fapta prevazuta de legea penala → daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta.

1. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care:a. o persoana este urmarita de un urs si, pentru a scapa, patrunde in casa de vacanta a altei persoaneb. o persoană o împinge pe alta care cade astfel peste un copil, cauzându-i vătămări corporalec. din cauza ruperii unei piese la sistemul de directie, un autovehicul scapa de sub control si intra pe trotuar

unde ucide o persoana

2. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care :a. un cal îl aruncă din şa pe călăreţ, iar acesta ajunge astfel în curtea unui terţb. un cal speriat se indreapta spre un loc de joaca unde se afla mai multi copii, iar o persoana martora a

evenimentului il impuscac. un martor este amenintat cu moartea daca nu depune marturie mincinoasa la proces

3. Exista constrangere fizica atunci cand :a. faptuitorul loveste cu masina o persoana care i-a aparut brusc in fatab. faptuitorul nu se prezinta la unitatea militara intrucat a adormit in tren si nu a putut cobora la timpc. explozia unei instalaţii îl aruncă pe un muncitor peste o altă persoană, pe care o răneşte grav

4. Exista constrangere fizica atunci cand :a. faptuitorul este amenintat cu moartea, daca nu intocmeste a doua zi un act fals b. militarul nu se poate prezenta la unitate, intrucat toate căile de acces din localitate sunt blocate din cauza

inundatiilorc. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-i moartea

5. Constrangerea fizica :a. nu poate fi generata de actiunea unui animal b. poate fi generata de un fenomen naturalc. nu poate fi generata de actiunea unei alte persoane

6. Pentru a fi in prezenta constrangerii morale, raul cu care este amenintata persoana in cauza,:a. trebuie sa fie doar grav b. nu trebuie sa fie injustc. trebuie sa fie iminent si inevitabil

7. In cazul constrangerii morale, amenintarea cu un pericol grav :a. trebuie sa vizeze numai viaţa sau integritatea corporală a persoaneib. poate viza si proprietatea sau libertatea fizică a persoanei c. poate privi atât persoana celui direct ameninţat cât şi o altă persoană

23


8. Spre deosebire de constrângerea fizică, constrangerea morala :a. este determinată întotdeauna de o acţiune a unei persoaneb. presupune o presiune ce se exercită asupra psihicului faptuitoruluic. trebuie să fie irezistibilă

9. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale :a. poate fi generat doar de o actiune umanab. trebuie sa vizeze doar persoana faptuitoruluic. trebuie să constea intr-o infractiune contra persoanei

10. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale,:a. trebuie sa fie inevitabilb. trebuie sa fie injustc. poate consta in denunţarea unei infracţiuni comise anterior de către cel amenintat11. Starea de pericol ce caracterizeaza constrangerea morala, poate fi determinata de :a. actiunea unui animalb. actiunea unei alte persoanec. anumite energii mecanice

12. Suntem in prezenta constrangerii morale in cazul :a. sotiei care falsifica un libret CEC, pentru a ascunde cheltuielile mari facute, de teama sotului b. persoanei care comite o infractiune, de teama sa nu fie denuntata la politie pentru comiterea unei alte

infractiuni c. exercitării de violenţe asupra copilului, pentru a-l determina pe părinte să comită o faptă prevăzută de

legea penală

13. Atât în cazul constrângerii fizice, cât şi în cazul constrângerii morale :a. este înlăturată vinovăţia ca trăsătură generală a infracţiuniib. persoana care comite fapta tipică şi antijuridică poate fi trasă la răspundere penalăc. persoana care a exercitat constrângerea va răspunde în calitate de instigator la comiterea faptei

14. Sunt cauze care inlatura vinovatia, ca trasatura generala a infractiunii :a. provocareab. betia completa anume provoocatac. constrangerea morala

15. Pentru a inlatura caracterul penal al faptei, constrangerea fizica:a. trebuie sa provina doar din partea unei persoane b. poate sa vina si din partea unui eveniment naturalc. trebuie sa provina doar din partea unui animal

16. Fapta celui care a savarsit acte de complicitate la infractiunea de delapidare, sub amenintarea autorului faptei ca va dezvalui antecedentele sale penale si il va indeparta din serviciu:a. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile constrangerii morale b. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitatec. constituie infractiune

17. Constrangerea morala inlatura caracterul penal al faptei atunci cand faptuitorul este amenintat cu :

24


a. dezvaluirea antecedentelor penale b. pierderea locului de munca, intrucat este recidivistc. un pericol grav

18. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura :a. infractiunea b. raspunderea penalac. executarea pedepsei

19. Constrangerea morala are semnificatie penala numai daca s-a realizat :a. prin actiuni violente asupra persoanei care trebuie sa savarseasca la comanda fapta prevazuta de legea

penalab. prin amenintarea cu un pericol gravc. prin santaj

20. Pericolul grav cu care se ameninta, in cazul constrangerii morale, poate privi :a. averea celui amenintat sau a altei persoaneb. numai persoana celui constransc. demnitatea celui constrans sau a altuia

21. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza :a. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezistab. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a opus rezistentac. unei constrangeri fizice fata de care faptuitorul a ripostat

22. In cazul in care A il urmareste cu toporul pe B, pentru a-l ucide, iar B intra in locuinta unui tert pentru a se salva, fapta de violare de domiciliu va fi comisa in conditiile :a. legitimei apararib. starii de necesitatec. constrangerii fizice

Cazul fortuit → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 47 - Cazul fortuit → Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei împrejurari care nu putea fi prevazuta.

conditiile cazului fortuit exemplu → un tractorist, in timp ce ara cu tractorul, atinge cu plugul un obuz ramas neexplodat

in pamant, din timpul razboiului, care explodeaza si raneste un muncitor agricol → peste actiunea faptuitorului se suprapune o alta energie – explozia obuzului – a carei interventie este imprevizibila, care produce rezultatul socialmente periculos

sursa cazului fortuit →o fenomene ale naturii, a caror producere nu poate fi prevazuta → cutremure, furtuni, trasnete,

alunecari de teren, invazia unor insecteo tehnicizarea activitatilor umane → de ex, defectarea prematura a unei pieseo conduita imprudenta a unei persoane → de ex, aparitia brusca a unei persoane, in fata unui

autovehiculo starea maladiva a unei persoane → de ex, epilepsie, lesin, atac de cord

imprejurarea imprevizibila poate fi :o anterioara actiunii faptuitorului

25


o concomitenta actiunii faptuitoruluio subsecventa actiunii faptuitorului

fapta care a produs rezultatul socialmente periculos datorita interventiei imprevizibile a unei cauze straine sa fie o fapta prevazuta de legea penala

rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei cauze straine de vointa faptuitorului →

o intre cauza straina si rezultatul socialmente periculos trebuie sa existe o relatie de cauzalitate → nu exista caz fortuit daca rezultatul socialmente periculos s-ar fi produs ca urmare a actiunii sau inactiunii faptuitorului si fara interventia neprevazuta a cauzei straine

o faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia cauzei straine care a produs rezultatul → imprevizibilitatea se refera la interventia cauzei straine, la momentul de aparitie al cauzei straine, si nu la rezultatul socialmente periculos, care poate fi general previzibil

1. Exista caz fortuit atunci cand :a. o persoană este surprinsă de o alunecare de teren şi ucisăb. datorită unei alunecări de teren, o maşină este aruncată pe contrasens, fiind lovită de un camion condus

regulamentar c. un defect de fabricaţie, la sistemul de direcţie al unui autovehicul, determină comiterea unui accident

2. Exista caz fortuit atunci cand :a. un animal sare brusc in fata masinii, iar soferul, pentru a evita lovirea acestuia, intra pe trotuar, unde

distruge o vitrina b. un urs ataca turistul aflat la munte, iar acesta reuseste sa ucida animalul c. un pieton apare brusc in fata masinii, iar soferul nu reuseste s ail evite

3. Un fenomen natural poate determina :a. un caz fortuitb. o constrangere morala c. o legitima aparare

4. Actiunea spontana a unui animal, in functie de imprejurarile in care a intervenit, poate determina :a. o legitima aparare b. un caz fortuitc. o stare de necesitate

5. In cazul in care autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut :a. autorul nu va raspunde penal, deoarece suntem in prezenta unui caz fortuitb. autorul nu va raspunde penal, deoarece nu exista un element constitutive al infractiuniic. autorul va raspunde penal, fiind cazul unei culpe fara prevedere

6. Imposibilitatea de prevedere a interventiei fortei straine, in situatia cazului fortuit, este:a. subiectiva b. generalac. obiectiva

7. Exista caz fortuit atunci cand fapta prevazuta de legea penala, savarsita de subiect, se datoreaza :a. neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculosb. unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta

26


c. unei comportari imprudente a acestuia

8. In situatia cazului fortuit, faptuitorul :a. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii

sale, deoarece considera ca acesta nu se va produceb. este in imposibilitatea de a prevedea interventia unei imprejurari care, suprapusa pe actiunea sau

inactiunea sa, a produs rezultatul socialmente periculosc. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii

sale, desi trebuia si putea sa il prevada

9. In situatia cazului fortuit, imprejurarea care atrage producerea rezultatului socialmente periculos poate fi :a. numai anterioara actiunii faptuitoruluib. anterioara sau concomitenta actiunii faptuitoruluic. subsecventa actiunii faptuitorului

10. In fapt, in situatia cazului fortuit, rezultatul socialmente periculos este produs de :a. actiunea faptuitoruluib. inactiunea faptuitoruluic. cauza straina

11. Exista caz fortuit atunci cand :a. autorul insultă victima, iar aceasta, datorită unei afecţiuni cardiace grave şi nedescoperite, decedeazăb. o stanca se desprinde de pe versantul unui munte si cade pe sosea, izbind o masina, cu consecinta mortii

soferului, singura persoana aflata in masina c. o caprioara sare brusc in fata masinii si este ucisa

12. Cazul fortuit inlatura :a. direct, raspunderea penalab. existenţa culpei ca element constitutiv al infracţiuniic. existenţa vinovăţiei ca trăsătură generală a infractiunii

13. Impredictibilitatea care caracterizeaza cazul fortuit desemneaza faptul ca :a. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi putea si trebuia sa prevadab. nicio persoana nu putea sa prevada interventia cauzei straine c. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi o alta persoana ar fi putut sa o prevada

14. In situaţia în care victima, rănită în urma unei agresiuni, decedează din cauza unui incendiu izbucnit în spital, aceasta imprejurare :a. nu constituie un caz fortuit b. constituie un caz fortuitc. întrerupe legătura cauzală dintre acţiunea iniţială a agresorului şi rezultat

15. Cazul fortuit – cauza care inlatura caracterul penal al faptei – exista numai daca :a. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta b. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari imprevizibile sau insurmontabilec. faptuitorul se afla in imposibilitatea de a actiona altfel

27


16. Pentru a inlatura existenta infractiunii, este suficienta :a. imposibilitatea subiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculos b. imposibilitatea generala si obiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculosc. imposibilitatea absoluta de prevedere a rezultatului socialmente periculos

Iresponsabilitatea → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 48 – Iresponsabilitatea → Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, în momentul savârsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapân pe ele.

conditiile starii de iresponsabilitate faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectiva si volitiva cu privire la actiunile si

inactiunile sale starea de incapacitate psihica sa existe in momentul savarsirii faptei

o conditia este indeplinita si in cazul in care, dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitiva

o conditia nu este indeplinita in urmatoarele ipoteze :o faptuitorul si-a provocat singur starea de incapacitate psihica → de ex, faptuitorul s-a culcat

si a adormit in timpul serviciului si nu si-a indeplinit obligatiile de paza si de asigurare a serviciului medical de urgenta

28

DREPT PENAL PARTEA GENERALA – partea I ______________________________________________________________________o faptuitorul a acceptat sa i se provoace starea de incapacitate psihica → de ex, faptuitorul a

acceptat sa fie hipnotizat sau narcotizat, pentru a invoca aceasta stare in aparare o la momentul savarsirii faptei, faptuitorul avea capacitatea psiho-fizica intelectiva si volitiva,

dar si-a pierdut-o dupa savarsirea faptei incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale sau altor cauze fapta savarsita in starea de iresponsabilitate sa fie o fapta prevazuta de legea penala

1. Constituie cause care inlatura responsabilitatea:a. starea de betie b. minoritateac. iresponsabilitatea

2. Nu raspunde penal persoana care :a. nu a implinit 14 ani b. comite o fapta penala in stare de somnambulismc. este orbita de gelozie si isi ucide astfel sotia infidela

3. In sensul art.48,Cpen, in categoria alte cauze care pot determina iresponsabilitatea faptuitorului se pot include :a. minoritatea faptuitorului b. starea de betie involuntara si incomplete in care se afla faptuitorulc. starea de hipnoza indusa de catre medic, faptuitorului , fara consimtamantul acestuia

4. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care :a. sufera de o grava alienatie mintala permanenta b. in momentul savarsirii faptei, era sub imperiul unei stari de tulburare sau emotie determinate de actele

provocatoare ale victimeic. nu a prevazut rezultatul, desi putea si trebuia s ail prevada

5. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie :a. sa fie permanenta b. sa fie congenitalac. sa existe la momentul savarsirii faptei

6. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie :a. sa fie permanenta b. sa fie congenitalac. sa existe la momentul savarsirii faptei

7. Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei deoarece :a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiuniic. inlatura raspunderea penala

8. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care :a. în timpul somnului, rosteşte cuvinte injurioase la adresa altei persoaneb. fura, fiind cleptomana c. in momentul savarsirii faptei, se gasea intr-o stare de hipnoza indusa potrivit vointei sale

29


9. În cazul infracţiunilor cu durată de consumare, iresponsabilitatea va inlatura caracterul penal al faptei :a. chiar daca este temporarab. daca subzista pe toată perioada comiterii faptei c. chiar daca subzista doar partial pe durata comiterii faptei

10. Nu este inlaturat caracterul penal al faptei atunci cand: a. starea de iresponsabilitate nu a existat la momentul comiterii faptei, dar a intervenit ulteriorb. starea de iresponsabilitate s-a instalat pe parcursul savarsirii faptei, ca efect al afectiunilor psihice de care

suferea faptuitorulc. dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitiva

11. In situatia in care hotararea infractionala a fost luata in starea de responsabilitate si executarea a inceput in aceasta stare, daca pe parcursul executarii s-a instalat starea de irespondsabilitate, pe fondul unor afectiuni psihice de care suferea faptuitorul, acesta : a. nu va raspunde penal pentru fapta respectivab. va raspunde penal pentru o tentativa la fapta respectivac. va raspunde penal pentru o infractiune consumata

12. Iresponsabilitatea se deosebeste de alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. nu afectează tipicitatea şi antijuridicitatea fapteib. face posibilă aplicarea unor măsuri de siguranţăc. înlătură cea de-a treia trăsătură generală a infracţiunii – vinovăţia

13. Iresponsabilitatea se aseamana cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. înlătură culpa ca element constitutiv al infractiuniib. exclude posibilitatea aplicării unei pedepse sau măsuri educativec. înlătură raspunderea civila

14. Este o cauza personala si generala care inlatura caracterul penal al faptei : a. lipsa dublei incriminarib. iresponsabilitateac. lipsa pericolului social

15. In sensul art.48,Cpen, iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei atunci cand, in momentul savarsirii faptei, faptuitorul este : a. bolnav mintal sau toxicomanb. intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substantec. alienat mintal

16. Iresponsabilitatea faptuitorului trebuie retinuta atunci cand, in momentul comiterii faptei prevazute de legea penala, acesta: a. se afla in stare de betie accidentala completa produsa de drogurib. nu putea sa isi dea seama de actiunile sau inactiunile sale, din cauza schizofreniei paranoide de care sufera c. avea discernamantul abolit din cauza betiei cronice

17. Iresponsabilitatea faptuitorului presupune: a. diminuarea discernamantului

30


b. abolirea discernamantului c. tulburari psihice de comportament

18. In conditiile in care faptuitorul isi provoaca din culpa starea de iresponsabilitate si in aceasta stare ucide o persoana: a. va raspunde pentru o infractiune de omorb. va raspunde pentru o ucidere din culpa c. fapta sa nu constituie infractiune deoarece era iresponsabil in momentul comiterii ei

Betia → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 49 - Betia (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, în momentul savârsirii faptei, se gasea, datorita unor împrejurari independente de vointa sa, în stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.(2) Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu înlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.

formele starii de betie → betia involuntara completa →

o cauza care inlatura caracterul penal al faptei (art.49,alin.1,Cpen) o singura formă de betie care înlătură responsabilitatea o survine atunci când subiectul a ajuns în mod involuntar să consume substanţele care i-au

provocat această stare sau subiectul a consumat voluntar substanţele respective dar s-a aflat în eroare cu privire la natura sau efectele lor beţia involuntară incompletă →

o nu se bucură de o reglementare în codul nostru penalo nu înlătură vinovăţia

o poate fi reţinută ca o circumstanţă atenuantă judiciară beţia voluntară incompletă →

o nu se bucură de o reglementare în codul nostru penalo nu înlătură vinovăţiao semnificaţie juridică → o circumstanţă atenuantăo circumstanta agravantă o element constitutiv al infracţiunii : beţia voluntară completă → art.49 alin.2 C.pen

o nu înlătură caracterul penal al faptei o nu inlatura vinovatia o semnificatie juridica → o circumstanţă atenuantă

31

DREPT PENAL PARTEA GENERALA – partea I ______________________________________________________________________o circumstanta agravantăo element constitutiv al infracţiunii → exemple → prezenţa la serviciu în stare de ebrietate

(art.275 C.pen), conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată în stare de ebrietate.

o betia voluntara calificata (preordinara sau premediatata) → este intotdeauna o circumstanta agravanta legala (art.75,alin.1,lit.e,Cpen)

o betia voluntara simpla → poate fi o circumstanta atenuanta judiciara, intrucat faptuitorul nu si-a provocat aceasta stare cu intentia de a savarsi fapta

1. In sensul art.49,Cpen, starea de betie involuntara si incompleta :a. poate fi produsa numai de consumul de alcoolb. nu poate fi produsa de consumul de droguric. poate fi produsa de administrea unor medicamente susceptibile de a produce un efect ebriant

2. Inlatura responsabilitatea starea de betie :a. involuntara incompletab. voluntara completac. involuntara completa

3. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala :a. aflandu-se sub efectul stupefiantelor de care era dependentab. intr-o stare de betie involuntara incompletac. avand varsta de 13 ani

4. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala :a. aflandu-se intr-o stare de hipnoza provocata la cererea sa pentru a-I spori puterea fizicab. a consumat în mod involuntar substanţe care i-au provocat starea de betiec. a ajuns intr-o stare de betie completa, consumand voluntar substanţe al caror efect ebriant nu il cunostea

5. Betia voluntara incompleta poate constitui :a. cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. circumstanta atenuantac. element constitutiv al infractiunii

32


6. O persoana aflata in stare de betie voluntara incompleta :a. nu va raspunde penalb. poate invoca eroarea de fapt, pentru fapta comisa sub imperiul acestei stari c. va putea raspunde penal, dar i se va retine intotdeauna o circumstanta atenuanta judiciara

7. Starea de beţie involuntară incompletă:a. este reglementata in art.49,alin.2,Cpen b. poate fi reţinută de către instanţe ca o circumstanţă atenuantă judiciarăc. nu se bucură de o reglementare în codul nostru penal

8. Responsabilitatea poate fi analizata :a. in raport cu momentul savarsirii faptei, fara nicio exceptie b. in raport cu starea de minoritate c. in raport cu momentul savarsirii faptei, cu o exceptie

9. Pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare, betia trebuie sa fie :a. voluntara si completa b. acidentala si completa c. preordinata

10. Starea de betie poate constitui o circumstanta agravanta, atunci cand este :a. preordinata b. acidentala c. completa

11. Starea de betie voluntara completa este :a. o cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. o circumstanta judiciara bivalenta c. numai o circumstanta agravanta

12. Starea de betie accidentala completa este :a. o circumstanta atenuantab. o circumstanta agravantac. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei

13. Starea de betie accidentala completa este :a. inlatura in mod direct raspunderea penalab. inlatura infractiuneac. atrage atenuarea raspunderii penale

14. Starea de betie accidentala incompleta poate constitui :a. o cauza care inlatura infractiuneab. o circumstanta atenuanta sau agravanta judiciarac. numai o circumstanta atenuanta judiciara

15. Betia voluntara :a. inlatura caracterul penal al fapteib. nu constituie o circumstanta atenuanta legala

33


c. constituie o circumstanta agravanta legala, atunci cand este premeditata

16. Pentru a produce obligatoriu consecinte juridice, betia trebuie sa fie :a. accidentala si completab. premeditatac. involuntara si completa

17. In cazul in care autorul consuma bauturi alcoolice, desi stie ca in aceasta stare isi pierde controlul asupra actiunilor sale si devine extrem de violent, iar mai apoi ucide o persoana :a. fapta va fi comisa in stare de iresponsabilitateb. va raspunde penal numai daca se face dovada ca starea de betie a fost provocata cu intentie pentru a

omora victimac. va urma sa raspunda pentru infractiunea de omor

18. Betia voluntara completa :a. inlatura caracterul penal al fapteib. este o cauza de impunitatec. poate constitui o circumstanta agravanta legala sau atenuanta

Minoritatea → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 50 - Minoritatea faptuitorului → Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita de un minor care la data comiterii acesteia nu îndeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

art.99,alin.1,Cpen → minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde penal →

34


o prezumtie absoluta de incapacitate o se prezuma absolut ca minorul sub 14 ani nu are discernamant → prezumtie absoluta de

incapacitate penala o minorul sub 14 ani nu poate fi subiect activ al infractiunii

art.99,alin.2,Cpen → minorul intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti in momentul savarsirii infractiunii raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant →

o prezumtie relativa de lipsa de discernamanto se prezuma relativ ca minorul de varsta intermediara nu are discernamant → prezumtie relativa de

incapacitate penala in favoarea minorului de varsta intermediarao in raport cu unele situatii minorul are capacitate penala, iar in raport cu altele nu are aceasta

capacitateo daca nu se face dovada existentei discernamantului, minorul de varsta intermediara nu poate fi

subiect activ al infractiunii, el aflandu-se in aceeasi situatie cu a minorului care nu implinise varsta de 14 ani in momentul savarsirii faptei minorul care a implinit 16 ani pana in momentul savarsirii infractiunii → se prezuma

relativ ca are capacitate penala o prezumtie relativa de capacitate penalao daca se dovedeste ca, in realitate, minorul a fost lipsit de aceasta capacitate, el nu poate fi subiect

activ al infractiunii sfera persoanelor minore in sensul art.50,Cpen → minoritatea faptuitorului :

o minorul sub 14 anio minorul intre 14 si 16 ani care a savarsit fapta fara discernamant

conditiile starii de minoritate sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala la data savarsirii faptei, faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal

→o la data savarsirii faptei, minorul nu implinise 14 anio la data savarsirii faptei, minorul avea intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti si a savarsit fapta

fara discernamant

1. In cazul minorului opereaza :a. o prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului, daca are sub 14 ani b. o prezumtie absoluta in sensul absentei discernamantului, daca are intre 14 ani si 16 ani c. o prezumtie relativa de lipsa a discernamantului, daca are peste 16 ani

2. Nu poate constitui infractiune fapta prevazuta de legea penala comisa de un minor in varsta de :a. 17 ani b. 13 ani c. 5 ani

3. Minoritatea este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei deoarece :a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura o trasatura a infractiunii c. inlatura pedeapsa

4. In cazul infractiunilor progresive, pentru ca minoritatea sa inlature caracterul penal al faptei, aceasta trebuie sa existe :a. la momentul savarsirii b. la momentul epuizarii

35


c. la momentul producerii primului rezultat

4. Atunci cand savarsesc o fapta penala, nu raspund niciodata penal :a. minorii care nu au implinit 14 ani b. minorii care nu au implinit 18 ani c. minorii care nu au implinit 15 ani

5. In cazul faptuitorului minor cu varsta cuprinsa intre 14 ani si 16 ani neimpliniti :a. prezumţia lipsei de discernamant poate fi răsturnată prin dovada contrarăb. opereaza o prezumţie nesusceptibilă de proba contrară c. operează o prezumţie în sensul existenţei discernământului

6. In cazul faptuitorului minor sub 14 ani :a. operează o prezumţie absolută în sensul lipsei discernământuluib. opereaza o prezumţie nesusceptibilă de proba contrară c. nu va răspunde penal niciodată, cu unele excepţii

7. In cazul faptuitorului minor care a implinit 16 ani :a. operează o prezumţie absoluta în sensul existenţei discernământuluib. vinovăţia lui nu ar putea fi înlăturată în temeiul beţiei sau iresponsabilităţii, asa cum se întâmplă în cazul

majoruluic. prezumţia existentei discernamantului poate fi răsturnată prin dovada contrară

8. Fata de minorul care a savarsit fapte prevazute de legea penala si care nu raspunde penal si se pot dispune :a. masuri educativeb. masuri de sigurantac. masuri de ocrotire

9. Minoritatea faptuitorului este:a. o cauza personalab. o circumstanta personalac. o stare de atenuare a pedepsei

10. În ipoteza în care minorul a început comiterea unei infracţiuni continuate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani şi a continuat, cu discernământ, comiterea faptei si după acest moment :a. nu va răspunde penalb. va răspunde numai pentru actele săvârşite după împlinirea vârstei de 14 anic. va răspunde penal pentru toate actele de executare care intra in elemental material al infractiunii

11. În ipoteza în care minorul a început comiterea unei infracţiuni progresive înainte de împlinirea vârstei de 14 ani :a. este inlaturat caracterul penal al fapteib. nu va răspunde penal niciodata, fara exceptie c. va răspunde penal numai daca rezultatul socialmente periculos mai grav s-a produs dupa implinirea acestei

varste

12. În ipoteza în care minorul a început comiterea unei infracţiuni continuate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani şi a continuat comiterea faptei si după acest moment :a. caracterul penal al faptei poate fi inlaturat daca nu se dovedeste existenta discernamantului in savarsirea

actelor executate dupa implinirea varstei de 14 ani

36


b. faptuitorul nu va răspunde penal c. faptuitorul poate răspunde penal

13. Minoritatea faptuitorului este:a. o circumstanta atenuanta personalab. o cauza care inlatura caracterul penal al fapteic. cauza de diferentiere a sanctiunilor de drept penal

14. Fata de minorul care nu raspunde penal, dar savarseste o fapta prevazuta de legea penala, se pot lua :a. masura libertatii supravegheate (art.103,Cpen)b. masura internarii intr-un centru de reeducare (art.104,Cpen)c. nu se poate lua nicio masura educativa prevazuta in Codul penal

15. Starea de minoritate care atrage inlaturarea caracterului penal al faptei :a. poate veni in concurs cu alte cauze de acest felb. poate veni in concurs numai cu betia sau cu starea de iresponsabilitatec. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza de acest fel

Eroarea de fapt → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 51 - Eroarea de fapt(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, când faptuitorul, în momentul savârsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau împrejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

37


(2) Nu constituie o circumstanta agravanta împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsirii infractiunii.(3) Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savârsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau împrejurarii respective nu este ea însasi rezultatul culpei.(4) Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu înlatura caracterul penal al faptei.

eroarea de fapt → necunoaşterea sau cunoaşterea greşită poartă asupra unor date ale realităţii → Eroarea de fapt care priveste un element constitutiv al infractiunii → eroarea de fapt se

produce cu privire la o stare, situati sau imprejurare care reprezinta un element constitutive al infractiunii →→ art.51,alin.1,3,Cpen

o infractiunea intentionata → efectele erorii de fapt →o se inlatura caracterul penal al faptei → fapta nu este infractiuneo pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penala

o infractiunea din culpa → efectele erorii de fapt sunt identice cu cele care se produc in cazul infractiunii intentionate, dare le se produc numai daca este indeplinita o conditie → eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului Eroarea de fapt care priveste o circumstanta agravanta → eroarea de fapt se produce cu

privire la o imprejurare care constituie circumstanta agravanta a infractiunii → art.51,alin.2,Cpen →

o infractiunea intentionata → efectele erorii de fapt →o nu se retine agravantao fapta constituie infractiune → raspunderea penala → faptuitorul raspunde pentru infractiunea tipo nu se inlatura caracterul penal al faptei

o infractiunea din culpa → aceleasi efecte, daca este indeplinita aceeasi conditie → eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului

eroarea de drept → necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a normei juridice → eroarea de drept penal → nu inlatura caracterul penal al faptei → → art.51,alin.4,Cpen i eroarea de drept extrapenal → are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt →

o se inlatura caracterul penal al faptei → fapta nu este infractiuneo pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penala

eroarea de drept extrapenal → poate privi orice dispoziţie legală, indiferent de natura actului normativ care o conţine → lege,

ordonanţă, hotărâre de guvern, ordin al ministrului etc. fapta poate fi din culpa sau intentionata sunt necesare două condiţii principale:

o necunoaşterea de către subiect a reglementării extrapenale incidente în cauză. o necunoaşterea de către autor, din orice altă sursă, a situaţiei sau a regulii de conduită

reglementate de actul normativ nepenal. Aşa de pildă, în practică s-a decis că inculpaţii nu pot invoca eroarea de drept nepenal, întrucât, chiar dacă nu au cunoscut Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.43/1980 potrivit căruia mercurul face parte din categoria substanţelor toxice, lor le era cunoscut faptul că substanţa respectivă este toxică, fiind muncitori într-un combinat chimic. În acest sens se are în vedere gradul de notorietate al faptului invocat, pregătirea şcolară şi profesională a autorului, experienţa de viaţă

1. In cazul infractiunilor din culpa, eroarea de fapt :a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penaleb. produce efecte doar daca nu se datoreaza culpei autorului

38


c. are acelasi regim ca si in cazul infractiunilor intentionate

2. In cazul dreptul nostru, eroarea asupra unei norme nepenale :a. nu are niciun fel de efecteb. are acelasi regim cu eroarea de drept penalc. are acelasi regim ca si eroarea de fapt

3 Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar :a. sa fie vorba despre o norma cuprinsa intr-un act normativ de forta inferioara legiib. ca autorul sa nu cunoasca reglementarea incidenta in cazul concretc. sa fie vorba despre o fapta din culpa

4. Este in eroare de drept si nu raspunde penal cel care :a. ia un bun al altuia, crezand ca este al saub. detine cocaina, crezand ca este fainac. detine o substanta chimica, fara sa cunoasca faptul ca aceasta este inscrisa pe lista substantelor

stupefiante

5. Exista eroare de drept care inlatura vinovatia, atunci cand :a. o persoana loveste un politist, fara sa stie ca aceasta fapta este incriminate ca ultraj, iar nu ca lovireb. o persoana ofera consultatii juridice fara autorizatie si comite astfel infractiunea de exercitare fara drept a

unei profesii, dar nu cunoaste prevederile legii avocaturiic. autorul vinde un camion care i-a fost imprumutat mai de mult timp, convins fiind ca posesia indelungata a

avut ca efect trecerea bunului in proprietatea sa

6. Eroarea de fapt :a. cand este invincibila, exonerează complet de răspundereb. cand este vincibila (culpabila), nu exonerează niciodata de răspunderec. cand este vincibila (culpabila), poate exonera de răspundere7. Constituie cauza care inlatura vinovatia :a. eroarea de drept, dar numai in anumite cazurib. eroarea de fapt, numai in cazul infractiunilor intentionatec. eroarea de fapt, cand aceasta poarta asupra unei circumstante agravante

8. Sunt cauze care inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii :a. starea de provocareb. betia completa anume provocatac. eroarea de fapt

9. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala :a. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, din cauza alienatiei mintale nu putea sa is idea seama de

actiunile sau de inactiunile sale b. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, nu cunoaste existenta unei stari, situatii sau imprejurari de

care depinde caracterul penal al fapteic. daca faptuitorul se gasea intr-o stare de betie voluntara completa produsa de droguri

10. Produce efecte asupra raspunderii penale :a. eroarea asupra unei norme penale b. eroarea invincibila de faptc. eroarea de fapt culpabila, in cazul oricarei infractiuni

39


11. Potrivit Codului Penal in vigoare, eroarea de drept :a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penale b. atunci cand priveste o norma extrapenala are aceleasi efecte ca si eroarea de faptc. face intotdeauna ca fapta sa nu fie infractiune, in masura in care este invincibila

12. In cazul persoanei care trage un foc de arma spre A, dar il loveste pe B, avem :a. aberration ictus b. o forma a eroriic. error in personam13. Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar :a. ca legea nepenala sa reglementeze expres posibilitatea admiterii erorii in cazul concretb. sa fie vorba despre o norma cuprinsa obligatoriu intr-o legec. ca autorul sa nu cunoasca din nicio alta sursa continutul conduitei prohibite de lege

14. Eroarea de fapt :a. cand este invincibila, exonerează complet de răspundere, numai dacă fapta comisă a fost săvârşită cu

intenţieb. dacă se datoreaza culpei autorului, va înlătura posibilitatea reţinerii în sarcina inculpatului a unei infracţiuni

intenţionatec. cand este vincibila, lasă deschisă calea angajării răspunderii lui pentru o faptă din culpă, daca fapta

săvârşită este incriminată şi în această modalitate

15. Atunci când autorul aplică victimei mai multe lovituri cu intenţia de a o ucide, iar ulterior victima, transportată la spital, decedează în urma unui incendiu izbucnit în spital :a. autorul va răspunde pentru infractiunea de omorb. autorul va răspunde doar pentru o tentativă de omorc. lipseste raportul de cauzalitate între acţiunea faptuitorului şi rezultat

16. Atunci când autorul aplică victimei mai multe lovituri cu intenţia de a o ucide, iar ulterior victima, transportată la spital, decedează câteva săptămâni mai târziu la spital datorită complicaţiilor survenite în evoluţia leziunilor traumatice :a. eroarea asupra cursului cauzal nu va produce niciun fel de efecteb. autorul va răspunde doar pentru o tentativă de omorc. autorul va răspunde pentru o infracţiune de omor

17. Este incidenta ipoteza aberration ictus in cazul in care :a. A aruncă victima de pe un pod pentru ca aceasta să moară înecată, dar victima decedează zdrobindu-se în

cădere de un pilon al podului b. A dorind să îl ucidă pe B, nu ţinteşte bine şi îl nimereşte pe C, aflat lângă Bc. A aruncă o piatră pentru a sparge geamul apartamentului lui B, dar din greşeală nimereşte şi sparge geamul

apartamentului lui C

18. Indoiala cu privire la existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei :a. inlatura caracterul penal al faptei savarsite b. nu inlatura caracterul penal al faptei savarsitec. este o cauza de atenuare a pedepsei

19. Nu va fi inlaturat caracterul penal al faptei pe temeiul erorii, in caz de :a. error in personam

40


b. eroare asupra obiectului material al infractiuniic. eroare asupra unui element constitutiv al infractiunii

20. Pentru dreptul penal, o eroare de drept constand in necunoasterea unui act extrapenal are valoarea unei :a. erori de drept care nu inlatura caracterul penal al faptei b. erori de fapt si produce efectele acesteiac. culpe

21. Imprejurarea mai grava pe care faptuitorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii faptei :a. nu poate constitui o circumstanta agravanta b. poate constitui o circumstanta agravanta judiciarac. inlatura caracterul penal al faptei savarsite

22. In cazul unei infractiuni continuate, pentru ca eroarea de fapt sa inlature caracterul penal al faptei, este necesar ca :a. faptuitorul sa se afle in eroare cel putin la savarsirea primului act de executare b. faptuitorul sa nu iasa din eroare pe tot parcursul actelor de executarec. eroarea sa subziste pe tot parcursul savarsirii faptei

41


Teoria generala a infractiunii

1. Trasaturile generale ale infractiunii prevazute in Codul penal roman sunt :a. fapta sa fie prevazuta de legea penala b. fapta sa fie savarsita de o persoana capabila sa raspunda penal c. fapta sa prezinte pericol social

2. Sintagmele infractiune si fapta prevazuta de legea penala :a. sunt sinonime b. desemneaza manifestari distincte din prisma pericolului social si al vinovatiei c. sunt diferite, deoarece nu orice fapta prevazuta de legea penala este o infractiune

3. Pericolul social generic :a. desemneaza pericolul pe care o fapta il prezinta in abstracto b. isi gaseste reflectarea in pedeapsa legala c. se concretizeaza in pedeapsa efectiv aplicata

4. Dispozitiile art.181,Cpen privind faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, nu se pot aplica in cazul :a. omorului, pentru ca este o infractiune grava b. tentativei c. infractiunilor de pericol abstract, pentru ca, in acest caz, se prezuma producerea urmarii periculoase pentru

societate

5. In cazul comiterii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.18 1,Cpen), instanta poate aplica:a. libertatea supravegheata b. amenda penalac. sanctiuni cu caracter administrativ

6. Pericolul social concret :a. se evalueaza independent de importanta valorii sociale atinse b. poate cunoaste variatii in spatiu sit imp, care influienteaza procesul de incriminare a unor conduite umane c. isi gaseste expresia in pedeapsa concret aplicata inculpatului

7. In cazul savarsirii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.181,Cpen):a. autorului nu i se poate aplica nicio sanctiune b. autorului i se pot aplica sanctiunile prevazute in norma de incriminare c. autorului i se pot aplica sanctiuni administrative

8. Daca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen), se poate aplica:a. mustrare b. mustrare cu avertisment c. inchisoare contraventionala

42


9. In cazul in care se constata ca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen):a. se poate aplica doar o amenda penalab. se poate aplica masura educativa a mustrariic. se poate aplica amenda de la 10 la 1000 de lei

10. Prezinta pericol social, justificand considerarea faptei ca infractiune :a. actiunea inculpatului, persoana fara resurse materiale, de a fura o paine pentru a-si hrani copilul in varsta

de 3 ani b. introducerea mainii in buzunarul hainei victimei, aflata intr-un autobuz aglomerat, pentru a fura un

portmoneu, desi s-a sustras in concret doar un servetel uzat c. conducerea in stare de ebrietate a unui autovehicul pentru a duce o persoana grav bolnava la spital, daca

nu existau alte mijloace de transport

11. Tipicitatea reprezinta :a. corespondenta dintre trasaturile faptei concrete si descrierea realizata in norma de incriminare b. constatarea caracterului faptei de a adduce atingere ordinii juridice c. o trasatura generala a infractiunii

12. Fapta tipica :a. este intotdeauna o infractiune b. reprezinta fapta concreta ale carei trasaturi sunt corespondente cu cele prevazute expres in norma de

incriminare c. este intotdeauna comisa cu vinovatie

13. Infractiunile cu continut alternativ :a. regrupeaza sub aceeasi denumire doua sau mai multe infractiuni distincte b. pot avea urmari prevazute alternativ in norma de incriminare c. dau nastere unei pluralitati de infractiuni in cazul savarsirii mai multora dintre actiunile alternative

14. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul :a. talharieib. bigamiei c. ultrajului

15. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul :a. omorului b. evadariic. ultrajului

16. Infractiunile cu continuturi alternative :a. sunt cele pentru care legiuitorul a prevazut variante alternative de comitere b. regrupeaza in cadrul aceluiasi text de lege doua sau mai multe incriminari distincte c. sunt intotdeauna infractiuni complexe

17. In cazul infractiunilor cu continut alternativ, realizarea mai multor variante alternative de comitere are ca efect :a. retinerea unei pluralitati de infractiuni b. retinerea unei singure infractiuni c. posibilitatea aplicarii unui spor de pana la 5 ani la pedeapsa rezultanta

43


18. In cazul infractiunilor cu continuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, se poate retine :a. o pluralitate de infractiunib. un concurs de infracţiunic. o singură infracţiune

19. In cazul infracţiunii de violare de domiciliu (art.192), dacă inculpatul a pătruns într-o locuinţă fără drept, iar apoi a refuzat să o părăsească la cererea proprietarului : a. se va retine forma agravanta a infractiuniib. se va retine un concurs de infractiuni c. va exista o singură infracţiune de violare de domiciliu

20. O infractiune este pluriofensiva atunci cand : a. pentru existenta infractiunii este suficienta lezarea unei singure valori socialeb. presupune in mod obligatoriu lezarea a cel putin doua valori sociale c. in structura obiectului juridic exista o valoare sociala principala si una sau mai multe valori sociale

secundare

21. Obiectul material al unei infractiuni este reprezentat de : a. bunul care rezulta in urma comiterii infractiuniib. bunurile utilizate efectiv la savarsirea infractiunii c. bunul impotriva caruia se indreapta actiunea sau inactiunea faptuitorului

22. Infractiunile materiale sunt infractiunile : a. din comiterea carora infractorul obtine un avantaj material b. caracterizate de necesitatea existentei unui obiect material c. care produc o urmare concretizata intr-o stare de pericol pentru societate

23. Constituie obiect material al unei infractiuni : a. produsul infracţiuniib. un înscris contrafacutc. alterarea unui înscris preexistent

24. Obiectul juridic al infractiunii : a. reprezinta criteriul principal utilizat in sistematizarea partii speciale a Codului Penalb. constituie un element important in stabilirea limitelor legale de pedeapsa pentru o anumita infractiune c. ajuta la determinarea subiectului active al infractiunii

25. Poate fi obiect material al unei infractiuni : a. numai un lucrub. corpul unei persoane în viaţăc. un cadavru

26. Infractiunile formale :

44


a. sunt intotdeauna infractiuni de rezultatb. pot presupune, uneori, prin exceptie, existenta unui obiect materialc. nu presupun niciodata existenţa unui obiect material

27. In functie de existenta unui obiect material al infractiunii, se poate distinge intre : a. infractiuni de pericol si infractiuni de rezultatb. infractiuni formale si infractiuni de rezultatc. infractiuni formale si infractiuni materiale

28. De lege lata, subiect activ al infractiunii este : a. numai autorulb. autorul, instigatorul si complicelec. o persoana care comite o fapta prevazuta de legea penala

29. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. nu toate persoanele juridice sunt responsabile din punct de vedere penalb. legea instituie o răspundere generală a persoanei juridicec. nu se impune constatarea unui element subiectiv propriu persoanei juridice

30. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. legea nu a stabilit pedepse complementareb. legea limitează sfera persoanelor fizice care pot angaja răspunderea penală a persoanei juridicec. vinovăţia persoanei juridice se analizează separat de vinovăţia persoanei fizice care a comis actul material

31. De lege lata, infracţiunea savarsita de o persoana juridica trebuie sa aiba la bază: a. numai intentiab. intentia sau culpac. un element subiectiv propriu persoanei juridice

32. In privinta raportului între răspunderea persoanei juridice şi cea a persoanei fizice, legea :a. exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la săvârşirea aceleiaşi

infracţiunib. legea instituie ca regulă cumulul celor două răspunderic. nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la săvârşirea aceleiaşi

infracţiuni

33. În plan sancţionator, in materia raspunderii penale a persoanei juridice, legea a instituit : a. o singură pedeapsă principală (amenda)b. posibilitatea suspendării condiţionate a pedepsei principalec. mai multe pedepse complementare

34. Infractiunile cu subiect activ special : a. sunt infractiuni pentru care textul de incriminare cere ca victima sa aiba o anumita calitateb. sunt cele in cazul carora absenta calitatii cerute de lege poate avea ca efect atenuarea sau agravarea

raspunderii, sau chiar inexistenta acesteiac. nu admit tentativa

35. Este infractiune cu subiect activ special : a. violulb. delapidareac. pruncuciderea

45


36. Infractiunile cu subiect activ special improprii sunt cele in cazul carora : a. calitatea speciala poate determina o atenuare a raspunderii penaleb. lipsa calitatii speciale impuse de lege are ca efect irelevanta din punct de vedere penal a fapteic. calitatea speciala poate determina o agravare a raspunderii penale

37. Subiect pasiv al infractiunii poate fi : a. numai o persoana fizica b. o persoană concepută şi nenăscutăc. statul

38. Subiect pasiv al infractiunii desemneaza : a. persoana prejudiciată prin savarsirea infractiuniib. persoana titulară a valorii sociale care constituie obiectul juridic al infracţiuniic. persoana care savarseste infractiunea

39. Infractiunile cu subiect pasiv special sunt cele in cazul carora : a. subiectul pasiv trebuie sa fie o persoana fizicab. legea prevede o anumita calitate speciala subiectului pasivc. valoarea sociala protejata apartine unei sfere de personae nedeterminate ca numar

40. Exista o infractiune omisiva proprie in cazul : a. alpinistilor care nu isi ajuta un coleg cazut pe o stanca, iar acesta decedeaza b. persoanei care lasa un foc nesupravegheat si se produce un incendiuc. nepredarii bunului gasit in termen de 10 zile de la gasire

41. Infractiunile de rezultat sunt cele care : a. produc o modificare fizic perceptibila b. sunt intotdeauna comise prin actiunec. nu presupun in mod obligatoriu producerea unei urmari materiale

42. In cazul unei ifractiuni de pericol abstract : a. pericolul este prezumat absolut prin chiar incriminarea fapteib. este permisa proba absentei pericolului in caz concretc. nu este necesara dovedirea existentei starii de pericol

43. Infractiunea de pericol concret : a. nu presupune o urmare materiala b. nu are niciodata obiect materialc. implica faptul ca starea de pericol prevazuta de norma de incriminare trebuie sa fie dovedita

44. Timpul, ca element al laturii obiective a infractiunii : a. poate fi element constitutive al infractiunii b. poate reprezenta o circumstanta agravanta c. in anumite cazuri, poate reprezenta o cauza de nepedepsire

45. Modul si mijloacele de comitere a unei fapte : a. pot determina retinerea unei agravante b. nu pot fi elemente constitutive ale infractiunii c. in anumite cazuri, pot atrage chiar o atenuare a pedepsei

46


45. Suntem in prezenta intentiei directe in cazul in care : a. autorul prevede rezultatul faptei sale si doreste producerea acestuia b. autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu il accepta, considerand pe baza unor imprejurari obiective ca el

nu se poate producec. autorul prevede rezultatul faptei sale, pe care il accepta, fiindu-i indiferenta producerea sa

46. Exista intentie directa de omor : a. in cazul persoanei care arunca de pe un pod suspendat peste autostrada o alta persoana b. in situatia in care autorul aplica victimei o lovitura cu un harlet in zona capuluic. in cazul persoanei care, dupa ce a batut victima, o lasa in padure, desi stie ca sunt lupi in padure

47. In cazul unui omor, intentia directa se poate deduce avand in vedere : a. instrumentul folosit la comiterea faptei b. zona efectiv lovitac. numarul si intensitatea loviturilor

48. Fapta inculpatilor de a lovi victima cu cutitul, de 5 ori in gamba, denota : a. intentie directa de omorb. intentie directa de vatamare corporalac. intentie indirecta de omor

49. Dacă victima se află la distanţă mare de autor, iar acesta ştie că nu este un bun trăgător cu arma si, deci, uciderea victimei prin împuşcare nu este certă, in măsura în care autorul deschide focul asupra victimei, se va retine : a. intentie indirecta de omorb. intentie indirecta de vatamare corporalac. intentie directa de omor

50. Inculpatul, intenţionând să protejeze un teren cultivat, împotriva atacului animalelor sălbatice, îl împrejmuieşte cu un gard metalic pe care îl conectează la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Dacă o altă persoană atinge respectivul gard şi decedează, în sarcina inculpatului se va reţine :a. o infracţiune de omor comisă cu intenţie directab. o infracţiune de omor comisă cu intenţie eventualăc. o infracţiune de ucidere din culpa

51. Intentia repentina presupune: a. o rezolutie infractionala unica, in baza careia se repeta acte care prezinta fiecare in parte continutul

aceleiasi infractiuni b. o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei stari de tuburare sau temere si care este pusa imediat in

executarec. o intentie directa peste care se suprapune o culpa fara prevedere

52. Intentia repentina : a. exista in cazul mamei care, în stare de tulburare pricinuită de naştere, suprimă viaţa noului-născut, imediat

după naştereb. este o cauză de agravare a răspunderii penalec. intra în structura circumstanţei atenuante a stării de provocare

53. Intentia repentina : a. poate coexista cu intentia premeditatab. presupune o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei tulburari sau emotii

47


c. presupune o stare de relativ calm

54. Intentia premeditata : a. nu poate fi repentina cu privire la aceeasi infractiuneb. presupune existenta unui mobil sau scop special c. presupune obligatoriu anumite acte de pregatire

55. Intentia premeditata : a. este o circumstanţă agravantă legală, în cazul infracţiunii de omorb. este posibilă numai în cazul infracţiunilor sunt susceptibile de acte de pregatirec. poate fi reţinută cu titlu de circumstanţă agravantă judiciară

56. Intentia calificata : a. este specifica doar intentiei directeb. presupune existenta unui mod sau unor mijloace speciale de comitere a faptei c. se regaseste in cazul in care textul de lege prevede un scop special

57. Culpa : a. este fara prevedere atunci cand nimeni nu putea sa prevada producerea urmariib. poate fi cu sau fara prevedere c. se sanctioneaza in cazul oricarei infractiuni

58. Exista culpa fara prevedere : a. daca nimeni nu putea sa prevada rezultatulb. daca autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut c. daca rezultatul nu a fost prevazut, desi putea si trebuia sa fie prevazut de autor

59. Fapta este savarsita din culpa cand infractorul : a. prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii luib. prevede rezultatul faptei sale, dar nu il accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce c. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada

60. Fapta constand intr-o actiune : a. de regula, se sanctioneaza doar atunci cand este comisa cu intentieb. daca a fost comisa din culpa, constituie infractiune doar atunci cand textul de lege prevede expres

sanctionarea culpeic. se sanctioneaza de lege intotdeauna mai sever decat inactiunea care a produs acelasi rezultat 61. In structura culpei intra doua elemente principale : a. incalcarea unei obligatii de diligentab. previzibilitatea si evitabilitatea obiectiva a urmarii socialmente periculoasec. previzibilitatea si evitabilitatea subiectiva a urmarii socialmente periculoase

62. Suntem in prezenta unei fapte comise din culpa : a. atunci cand autorul abandoneaza un copil de 8 ani, intr-o noapte de decembrie, pe un teren viran din afara

orasului, iar acesta decedeaza b. in cazul in care mama uita usa de la balcon deschisa, iar copilul cade de pe balcon si sufera vatamari

corporale grave c. in ipoteza in care autorul sperie o persoana, iar aceasta decedeaza, avand o maladie cardiaca grava

nedescoperita pana atunci

48


63. Praeterintentia este o forma de vinovatie care presupune: a. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul nu o

prevede, desi putea si trebuia sa o prevadab. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul o

prevede, nu o doreste, dar o acceptac. o urmare pe care autorul o prevede, dar nu o accepta, socotind in mod usuratic ca nu se va produce si o

urmare mai grava , pe care autorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada

64. O infractiune praeterintentionata : a. presupune o intentie directa, peste care se suprapune o intentie eventualab. presupune doua urmari prevazute de legea penalac. nu are tentativa

65. Praeterintentia se deosebeste de culpa prin aceea ca : a. in cazul praeterintentiei, rezultatul mai grav este dorit de faptuitorb. praeterintentia este specifica infractiunilor comisive, in timp ce culpa poate exista numai la infractiunile

omisivec. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de intentie

65. Praeterintentia : a. se intalneste numai in cazul infractiunilor progresiveb. presupune o culpa cu prevedere peste care se suprapune o culpa fara prevederec. presupune un rezultat dorit de faptuitor si un rezultat nedorit, pe care nu l-a prevazut, desi putea si trebuia

sa il prevada

66. In cazul infractiunii praeterintentionate putem avea : a. o intentie indirecta suprapusa peste o intentie directa initiala b. o intentie directa peste care se suprapune o culpa cu prevederec. o intentie indirecta peste care se suprapune o culpa fara prevedere

67. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una decedeaza in spital

peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima

decedeaza la scurt timp c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile

68. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una decedeaza in spital

peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima

decedeaza la scurt timp c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile

69. Fapta inculpatului de a aplica victimei o lovitura cu un harlet asupra capului, provocandu-i un grav traumatism cranian, in urma careia aceasta a decedat in spital dupa 12 zile, intruneste elementele : a. infractiunii intentionate de omor b. infractiunii de ucidere din culpa c. infractiunii praeterintentionate de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte

70. Constituie element specific infractiunii intentionate faptul ca : a. la baza rezultatului mai grav trebuie sa existe intotdeauna o fapta prevazuta de legea penala

49


b. rezultatul mai grav se produce intotdeauna dupa un anumit interval de timp c. rezultatul mai grav ii este imputabil autorului cu titlu de culpa

71. Reprezinta criteriu de distinctie intre praeterintentie si intentia eventuala : a. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul final se produce intotdeauna progresiv, pe

parcursul unui interval de timp mai indelungat b. atitudinea subiectiva a autorului fata de producerea rezultatului mai grav c. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul initial nu trebuie sa fie in mod obligatoriu

prevazut de legea penala

72. In dreptul penal roman, praeterintentia : a. este expres reglementata ca forma de vinovatie in partea generala a Codului penal b. apare doar in partea speciala a Codului penal c. este o forma intermediara ca pericol social, intre culpa si intentie

73. Praeterintentia se deosebeste de intentia eventuala prin aceea ca : a. praeterintentia este specifica infractiunilor de pericol, in vreme ce intentia este specifica infractiunilor de

rezultat b. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de culpa c. praeterintentia presupune, pe langa intentie, si o culpa

74. In cazul in care autorul ia hotararea sa actioneze, prevazand producerea unui rezultat mai grav, insa care nu il intereseaza, rezultat care se si produce, vom fi in prezenta : a. intentiei indirecte b. praeterintentiei c. culpei cu prevedere

75. In fapt, un muncitor a aruncat un planseu metalic de pe o cladire in constructie, intr-un santier cu multi muncitori, sperand ca nu va fi nimeni ranit, dar 2 colegi ai sai sunt loviti si decedeaza. Fapta este comisa cu: a. culpa cu prevedereb. intentie indirecta c. culpa fara prevedere

76. Fapta persoanei care provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea unei persoane, din cauza unui defect de constructie la o piesa a masinii, constituie: a. infractiunea de ucidere din culpa, forma fara prevedereb. un caz fortuitc. o fapta care nu va atrage raspunderea penala a autorului

impredictibilitate absoluta, obiectiva si generala cu privire la interventia unei cauze straine (defectiunea) care a generat in fapt rezultatul socialmente periculos

77. Sunt elemente secundare in structura laturii subiective a infractiunii: a. conduita infractorului anterior savarsirii fapteib. mobilul infractiuniic. scopul infractiunii

78. Mobilul si scopul infractiunii, atunci cand sunt prevazute de textul legal : a. pot constitui cauze de agravare a raspunderiib. pot reprezenta elemente constitutive ale infractiuniic. exclud posibilitatea retinerii intentiei repentine

79. Scopul special al unei infractiuni :

50


a. indica existenta premeditariib. este scopul cerut de continutul legal al infractiunii c. se intalneste doar la infractiunile de rezultat

80. Mobilul infractiunii : a. este acel impuls care il impinge pe autor la comiterea fapteib. este reprezentarea finalitatii actiunii realizatec. apare intotdeauna pe parcursul comiterii faptei

Formele infractiunii intentionate in functie de fazele infractiunii intentionate

1. Faza interna a infractiunii : a. reprezinta prima etapa a iter criminisb. se regaseste numai in cazul infractiunilor comise cu intentie directac. cuprinde etapa “aparitiei ideii infractionale”

2. Faza interna a infractiunii : a. nu exista in cazul intentiei repentineb. are o durată mai mică sau mai mare, în funcţie de modalitatea intenţieic. se sanctioneaza, prin exceptie, in cazul în cazul infracţiunii de ameninţare

3. Faza interna a infractiunii : a. are o durată mai mare, în cazul infractiunilor comise cu intentie premeditatab. presupune realizarea unor acte de pregatirec. include si etapele deliberarii si luarii rezolutiei infractionale

51


4. Actele preparatorii : a. pot constitui acte materialeb. sunt intotdeauna acte ilicitec. nu pot exista decat in cazul faptelor comise avand la baza o intentie

5. Actele preparatorii : a. sunt indispensabile savarsirii infractiunii, doar daca aceasta este comisa cu intentie premeditatab. sunt incompatibile cu retinerea intentiei spontane sau repentinec. nu sunt sanctionate ca atare niciodata in dreptul nostru penal

6. In dreptul penal roman, actele preparatorii se pedepsesc : a. doar in cazul infractiunilor din culpab. doar in cazul infractiunilor formalec. doar atunci cand legiuitorul le asimileaza tentativei sau constituie infractiuni de sine statatoare

7. Actele preparatorii : a. sunt excluse in cazul infractiunilor praeterintentionateb. au acelasi regim de sanctionare ca si tentativac. nu insotesc intotdeauna intentia premeditata

8. Actele preparatorii : a. se pedepsesc atunci cand reprezinta infractiuni de sine statatoareb. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa între jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de

lege pentru infractiunea consumatac. nu se sanctioneaza ca atare in dreptul roman

9. In privinta actelor preparatorii, legiuitorul roman a preferat : a. sanctionarea limitatab. nesanctionareac. sanctionarea intre limite de pedeapsa identice cu cele prevazute pentru actele de executare

10. Nepedepsirea actelor preparatorii se justifica prin : a. faptul ca acestea sunt intotdeauna acte liciteb. faptul ca ar constitui un stimulent pentru cel care le-a efectuat de a nu trece la actele de executarec. faptul ca, de regula, au caracter echivoc

11. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul : a. cumpărarii unei cantităţi de otravăb. persoanei care, fara a avea acordul in acest sens, ia mulajul unei chei de la casa de banic. aplicarii primei doze de otrava, in cazul intoxicarii zilnice cu otravă a unei persoane, pentru a-i produce

moartea

12. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul in care inculpatii : a. sunt surprinsi in timp ce pregateau acasa armele pentru comiterea spargeriib. sunt surprinsi in timp ce escaladau zidul exterior al cladirii banciic. sunt surprinsi in fata bancii, in timp ce se dadeau jos din masina cu care venisera

52


13. Se poate retine existenta unor acte de pregatire in cazul : a. hoţului aflat lângă coteţul găinii b. punerii de zahăr în ceaiul unui diabeticc. persoanei surprinse de politie in drum spre o casa de amanet, avand asupra sa o arma si cagula

14. Tentativa : a. nu este prevazuta expres de lege b. poate consta doar in acte de pregatire cu caracter univocc. are un regim sanctionator propriu

15. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunile comisive prin omisiune b. infractiunile de obiceic. infractiunile praeterintentionate

16. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunea de omorb. uciderea din culpac. infractiunile comise cu intentie repentina

17. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunea de consumare anticipatab. infractiunea continuac. infractiunile de pericol abstract

18. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunile cu executare promtab. infractiunile de rezultatc. infractiunile omisive proprii

19. Tentativa este posibila la : a. infractiunile de pericolb. infractiunile praeterintentionatec. infractiunile omisive improprii

20. Tentativa se intalneste doar la : a. intentia directab. intentia indirectac. intentie

21. Nu sunt susceptibile de tentativa perfecta : a. infractiunea de furt b. infractiunea de pericol abstractc. infractiunea de omor

22. Sunt susceptibile de tentativa perfecta : a. infractiunea de consumare anticipatab. infractiunea de violc. infractiunea de pericol concret

53


23. Exista tentativa imperfecta in cazul in care autorul : a. vrea sa loveasca victima cu masina, dar aceasta reuseste sa se refugieze intr-o casab. loveste victima cu cutitul in piept, dar aceasta nu decedeaza din cauza interventiei medicale promtec. impusca victima, dar apoi o duce repede la spital, unde aceasta este salvata

24. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand autorul : a. a pus prea putina otrava in mancarea victimei si aceasta nu a decedatb. indreapta arma spre victima, dar nu mai apuca sa traga, deoarece este imobilizat de martoric. a incercat sa ucida victima stropind-o cu apa sfintita

25. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. victima era decdata in momentul in care autorul i-a aplicat o lovitura de topor in cap, crezand ca doarmeb. inculpatul a incercat sa ucida victima, utilizand un mijloc defectuosc. inculpatul a ucis o persoana pe care a confundat-o din cauza intunericului cu un dusman de-al sau

26. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. inculpatul a deschis seiful bancii, dar acesta era gol b. inculpatul a impiedicat producerea rezultatuluic. inculpatul a pus prea multa otrava in mancarea victimei iar aceasta, simtind mirosul, a refuzat sa consume

mancarea

27. Tentativa absolut improprie : a. nu se sanctioneaza niciodata b. se sanctioneaza in limite reduse la jumatate fata de tentativa relativ impropriec. se sanctioneaza cu o pedeapsa intre 2 si 10 ani

28. Exista tentativa absolut improprie cand autorul : a. trage asupra victimei cu un pistol, dar aceasta, purtand o vesta antiglont, nu sufera nicio vatamare b. incearca sa doboare un avion cu o prastiec. încearcă să ucidă victima cu o armă de foc, dar arma nu funcţionează

29. Exista tentativa relativ improprie in cazul in care : a. consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite b. imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului absurd de concepere a infractiunii de catre

autorc. rezultatul nu se produce din cazul interventiei unui fenomen strain de vointa autorului

30. Exista tentativa relativ improprie atunci cand : a. autorul incearca sa doboare un avion aflat la 5.000m altitudine, tragand spre el cu un pistol cu aer

comprimat b. autorul i-a aplicat victimei doua lovituri de cutit in piept, dar nu a putut continua lovirea datorita unui tert care

l-a imobilizatc. consumarea infractiunii nu a fost posibila din cauza faptului ca, in timpul cat s-au savarsit acte de executare,

obiectul material lipsea de la loculunde credea faptuitorul ca se afla

31. In cazul tentativei relativ improprii, mijloacele folosite la comiterea infractiunii :

54


a. nu erau apte in abstracto sa produca rezultatul b. nu erau apte in concreto sa produca rezultatulc. nu erau apte nici in abstracto, si nici in concreto sa produca rezultatul

32. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. autorul incearca sa isi ucida sotia dandu-i ceai cu zahar, stiind ca este diabetica b. autorul incearca sa distruga o garnitura de tren prin asezarea pe sine a unui om de zapadac. o persoana trage cu o pusca cu luneta, dupa o persoana aflata intr-un balon

33. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. un angajat incearca sa isi omoare seful prin farmece b. autorul trage cu arma intr-un copac pe care l-a crezut a fi omc. autorul i-a administrat victimei o cantitate de otrava expirata, care si-a pierdut proprietatile toxice

34. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii de omor, in cazul in care infractorul : a. trage mai multe focuri de arma prin geam asupra patului unde credea ca doarme victima, dar in momentul

respectiv aceasta se afla in camera alaturata b. trage cu arma in camera unde locuieste victima, stiind ca aceasta nu se afla acasa c. trage cu arma intr-un cadavru, stiind ca respectiva persoana este decedata

35. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii, in cazul in care infractorul : a. a introdus mana in buzunarul persoanei vatamate, dar nu a gasit nimic acolo b. a patruns prin escaladare in localul unei ambasade pentru a sustrage bunuri de valoare si bani dar,

negasind astfel de bunuri, a parasit localul c. in timpul sustragerii unor bunuri, infractorul aude zgomote in camera vecina si paraseste in graba incaperea

36. Fapta persoanei de a prezenta castigator un bilet loto falsificat in mod grosolan, astfel incat pentru orice persoana falsul este evident, constituie : a. tentativa relativ improprie la infractiunea de inselaciune b. tentativa absolut improprie la infractiunea de inselaciunec. tentativa proprie la infractiunea de inselaciune

37. In dreptul penal roman, in materia sanctionarii tentativei se aplica : a. regula sanctionarii nelimitate b. regula sanctionarii limitatec. sistemul diversificarii pedepsei

38. Tentativa se sanctioneaza : a. in toate cazurile b. in limite de pedeapsa reduse la jumatatate fata de sanctiunea aplicabila infractiunii consumatec. doar in acele cazuri in care sanctiunea pentru infractiunea consumata depaseste 2 ani

39. Tentativa se pedepseste : a. intre aceleasi limite de pedeapsa ca si infractiunea consumatab. doar cu pedeapsa amenziic. doar cand legea prevede expres aceasta

40. Tentativa nu atrage raspunderea penala : a. cand este absolut improprie

55


b. cand este imperfectac. cand legea nu incrimineaza tentativa

41. In cazul unei infractiuni sanctionate cu detentiunea pe viata, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de anib. 10 si 20 de anic. 10 si 25 de ani

42. In cazul unei infractiuni sanctionate cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de anib. 5 si 10 de anic. 2 si 10 de ani

43. Sunt cauze de nepedepsire a tentativei : a. excesul justificat de legitima aparareb. desistareac. starea de necesitate

44. Constituie cauza de nepedepsire a tentativei : a. impiedicarea producerii rezultatuluib. comportarea sincera a inculpatului in cursul procesului penalc. starea de provocare

45. Desistarea este posibila in cazul tentativei : a. propriib. relativ impropriic. perfecte

desistarea → constă în întreruperea actului de executare din propria iniţiativă a infractorului, înainte de

descoperirea faptei poate fi intalnita la urmatoarele forme de tentativa →

o tentativa imperfecta (intrerupta) → aceasta cauza de impunitate este specifica acestei tentativeo tentativa proprieo tentativa relativ improprie → o mai putin cand ea este determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea

ca acesta se aflao desistarea poate opera in cazul acestei tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de

defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folositeo tentativa absolut improprie → cu specificarea faptului ca, in acest caz, nu prezinta relevanta

penala conditiile desistarii →

o să avem o întrerupere a actului de executare → întreruperea nu poate să survină decât înainte ca actul de executare să se fi încheiat, ceea ce înseamnă că renunţarea la repetarea actului de executare nu echivalează desistare

o intreruperea actului de executare să se datoreze voinţei libere a infractorului → nu vom fi în prezenţa unei desistări atunci când infractorul a fost surprins şi împiedicat să continue actul de executare ori atunci când nu a putut continua actul de executare, datorită rezistenţei victimei ori când continuarea actului nu a fost posibilă, datorită împrejurării că obiectul material lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află

o desistarea să fi avut loc înainte de descoperirea faptei → fapta se consideră descoperită cand :o a ajuns la cunoştinţa autorităţiloro alte persoane iau cunoştinţă de săvârşirea ei (martori oculari)

56


o in cazul infracţiunii contra unei persoane, atunci când victima este prezentă la locul săvârşirii infracţiunii, ea află în mod necesar despre săvârşire, ceea ce nu constituie un impediment la desistare

o in cazul infracţiunii contra patrimoniului, fapta se consideră descoperită şi atunci când victima a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii, astfel că din acel moment nu mai e posibilă desistarea efectele desistarii →

o desistarea este cauza de impunitate → nu înlătură tentativa (infractiunea) → fapta constituie tentativa (infractiune)

o tentativa nu se pedepseşte desistarea nu este o cauză de impunitate absolută → dacă ceea ce infractorul a săvârşit până

în momentul desistării constituie o altă infracţiune, el va răspunde pentru aceasta

46. Desistarea : a. nu este posibila in cazul infractiunilor care au o durata de consumare in timpb. este posibila in cazul formei imperfecte sau neterminate a tentativeic. nu este posibila in cazul tentativei perfecte

47. Desistarea : a. presupune inceperea unui act de executareb. permite ca rezultatul sa se fi produs, daca este posibila repunerea in situatia anterioarac. poate lua forma renunţarii la repetarea actului de executare

48. Desistarea implica: a. existenta vointei libere a autorului de a actiona in acest sensb. in general, o atitudine pasiva de abandonare a actului de executarec. imposibilitatea consumarii infractiunii din cauza insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite

49. Desistarea: a. implica intotdeauna renuntarea definitiva la rezolutia infractionalab. poate interveni cand autorul nu a putut continua actul de executare, datorită rezistenţei victimeic. nu înlătură tentativa

(a) → desistarea nu este conditionata de caracterul sau definitiv, ceea ce inseamna ca ea

poate sa fie admisa si atunci cand autorul renunta la actul de executare inceput, propunandu-si sa reia executarea la un moment ulterior, cand conditiile ii vor fi mai favorabile

(b) → vointa faptuitorului nu este libera, ci constransa → renuntarea s-a facut sub constrangerea unei circumstante, faptul ca victima a opus rezistenta → or, desistarea are intotdeauna un caracter voluntar

(c) → este o cauza de impunitate, iar nu o cauza care inlatura caracterul penal al faptei → tentativa este si va ramane infractiune, numai ca se inlatura raspunderea penala pentru fapta astfel comisa

50. Desistarea : a. presupune intotdeauna o simpla inactiuneb. poate sa presupuna si o actiunec. are intotdeauna un caracter voluntar

51. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. locuinta era prevazuta cu un dispozitiv de inchidere pe care nu l-a putut forta b. a fost surprins de un tert care l-a amenintat cu il va denuntac. i s-a facut mila de victima

57


52. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. a vazut ca se apropiau fortele de politie de locul unde comitea fapta b. i s-a facut teama gandindu-se la pedeapsa de care ar fi pasibil ca urmare a comiterii fapteic. i s-a parut ca aude pasi, desi in realitate nu era decat o pisica care rasturnase un obiect

53. Poate interveni desistarea atunci cand : a. autorul unei tentative de viol lasa victima sa plece acasa dupa ce aceasta i-a promis ca va intretine cu el

raporturi sexuale de bunavoie, la un moment ulterior si in alt loc b. autorul toarna o cantitate de otrava in mancarea victimei, iar apoi arunca mancarea, inainte de sosirea

victimeic. autorul si-a dat seama ca a fost vazut in momentul cand introducea o cantitate de otrava in paharul unei

persoane si, de teama sa nu fie prins, a rasturnat paharul

54. Desistarea poate avea ca mobil : a. cainta, remuscarile faptuitoruluib. amenintarea provenita de la victima furtului, care tocmai l-a surprins si recunoscut pe faptuitorc. superstitiile faptuitorului

55. In cazul tentativei relativ improprii, desistarea poate sa intervina : a. oricand, inainte de producerea rezultatuluib. de regula, doar inainte ca autorul sa realizeze caracterul defectuos sau insuficienta mijloacelor utilizatec. in acest caz, nu poate sa intervina desistarea

56. Intreruperea actului de executare, specifica desistarii, nu are caracter voluntar atunci cand : a. se datoreaza unei constrangeri morale determinate de constientizarea faptului ca se apropie de locul faptei

fortele de politieb. se datoreaza unei superstitii a autorului care, in timpul actului de executare, spargand o oglinda, este

convins ca aceasta ii aduce ghinion c. autorul este observat la locul comiterii infractiunii de un copil de 1 an si 6 luni

57. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul, auzind pasi care se indreapta spre incaperea in care patrunsese pentru a fura, renunta sa mai ia

valorile din sertarul pe care tocmai il deschisese si paraseste in graba incapereab. autorul sufera un atac de epilepsie in timpul comiterii faptei, motiv pentru care nu mai poate continua

savarsirea c. autorul renunta in urma sfaturilor primite de la un complice, care superviza intreaga operatiune

58. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. faptuitorul isi da seama ca persoana careia ii pusese arma la tampla nu era cea pe care voia sa o impusteb. autorul, in timp ce alegea bijuteriile pe care urma sa le sustraga din magazinul in care patrunsese, isi da

seama ca a fost vazut de cineva intrand in magazin si, de teama sa nu fie ulterior identificat, lasa bijuteriile acolo si pleaca

c. autorul, dupa ce a fost retinut de politie, indica locul unde a ascuns bunurile furate, astfel incat partea vatamata sa le poata recupera

59. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. faptuitorul, datorita opunerii victimei, pe care voia sa o violeze, nu reuseste sa o dezbrace, astfel ca o lasa si

pleaca b. autorul unui furt, duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea faptei c. faptuitorul este convins de victima ca nu are rost sa o ucida si pleaca fara sa ii faca nimic, dupa ce ii pusese

58


arma la tampla

60. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. infractorul da foc unei persoane, dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima b. faptuitorul doreste sa fure un anumit bun, dar nu il gaseste si pleaca c. faptuitorul, persoana superstitioasa, renunta fiindca a vazut o pisica neagra

61. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. in timp ce autorul incearca sa deschida prin efractie portiera unui autoturism, incepe o ploaie si acesta

renunta pentru a se adaposti b. faptuitorul aude ca intra cineva in magazinul din care fura si pleaca fara sa mai ia nimic c. faptuitorul duce victima la spital, dupa ce o otravise, iar viata acesteia este salvata

62. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul intalneste un sistem de alarma pe care nu il poate deconecta b. autorul renunta deoarece l-a convins in acest sens un complice c. faptuitorul abandoneaza victima, dandu-si seama ca nu aceasta era femeia pe care vroia sa o violeze

pentru a se razbuna, ci colega acesteia

63. Suntem in prezenta impiedicarii producerii rezultatului, atunci cand : a. doua persoane il imobilizeaza pe infractorul care lovea victima, fiind astfel impiedicat sa o ucidab. autorul, dupa ce a aplicat victimei o lovitura de cutit in piept, o transporta la spital si astfel viata ii este

salvata c. faptuitorul abandoneaza bunul furat, dandu-si seama ca nu prezinta nicio valoare

infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului →o tentativa perfecta → aceasta cauza de impunitate nu apare decat in cazul acestei tentativeo tentativa proprieo tentativa relativ improprie → impiedicarea producerii rezultatului poate opera in cazul acestei

tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folosite

o infractiunile materiale → exceptie fac →o furtul → pentru ca nu este susceptibil de tentativa perfecta → de aceea, restituirea bunului

sustras, chiar inainte de descoperirea faptei, nu constituie o impiedicare a producerii rezultatului, caci infractiunea deja s-a consumat, ci o inlaturare a consecintelor infractiunii care poate constitui cel mult o circumstanta atenuanta judiciara (staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau pentru a repara paguba pricinuita → art.74,lit.b,Cpen).

o violul → idem infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului →o infractiunile formaleo infractiunile de pericol Condiţiile impiedicarii producerii rezultatului →

o actul de executare să se fi încheiat → conditie de esenta, iar nu de natura acestei cauze de impunitate

o impiedicarea să fie rezultatul voinţei libere a infractoruluio interventia activa a autorului → impiedicarea trebuie să fie efectivă, nu doar o încercare →

actiunea de impiedicare poate fi facuta :

59

DREPT PENAL PARTEA GENERALA – partea I ______________________________________________________________________o de catre autor personal → exemplu → inculpatul a stropit-o cu benzina pe sotia sa, dupa care i-

a dat foc. Imediat, a luat o patura si stingand focul, a impiedicat decesul sotieio prin anuntarea altor persoane care sa il ajute sa impiedice producerea rezultatului → exemplu

→ dupa ce a plasat o bomba intr-un imobil, autorul a anuntat autoritatile care au intervenit si au reusit sa dezamorseze bomba

o prin anuntarea victimei insesi → exemplu → dupa ce i-a turnat victimei o cantitate de otrava in mancare, autorul a anuntat-o, astfel ca aceasta a avut timp sa isi administreze antidotul. Importanta este in acest caz pozitia subiectiva a autorului : daca a anuntat-o cu intentia sincera ca aceasta sa se poata salva, atunci opereaza cauza de impunitate; daca a anuntat-o pentru ca oricum era convins ca aceasta va muri, atunci cauza nu mai poate opera.

o impiedicarea sa intervina mai inainte ca fapta sa fie descoperita efectele impiedicarii producerii rezultatului → idem ca la desistare

64. Impiedicarea producerii rezultatului este : a. o circumstanta atenuantab. o cauza de nepedepsire c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei

65. Constituie conditie a impiedicarii producerii rezultatului : a. terminarea actului de executareb. interventia activa a autorului pentru a impiedica producerea rezultatului c. interventia sa fie realizata in mod nemijlocit si personal de catre autor

66. Impiedicarea producerii rezultatului se intalneste in cazul : a. formei perfecte sau terminate a tentativeib. formei imperfecte sau neterminate a tentativeic. infractiunilor de pericol

67. Impiedicarea producerii rezultatului : a. poate reprezenta pentru anumite infractiuni o cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. presupune o atitudine activa din partea autoruluic. in anumite cazuri, poate consta dintr-o simpla atitudine pasiva

68. Pentru ca impiedicarea producerii rezultatului sa aiba efecte, este necesar : a. sa fie realizata personal de catre autor sau prin intermediul unei alte persoane, actionand la indicatiile

autoruluib. sa fie rezultatul vointei libere si neconstranse a autoruluic. sa fie realizata intotdeauna prin mijloace licite

69. Spre deosebire de desistare, impiedicarea producerii rezultatului : a. poate consta intr-o omisiuneb. poate consta numai dintr-o comisiunec. este specifica unei tentative perfecte

70. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de pericolb. tentativei imperfectec. infractiunilor de rezultat ireversibil

60


71. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de consumare anticipatab. infractiunilor formalec. infractiunilor materiale

72. Exista impiedicare a producerii rezultatului atunci cand : a. faptuitorul, dupa ce a violat victima, o transporta la domiciliub. autorul unui furt duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea fapteic. infractorul da foc unei persoane ,dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima

73. Fapta persoanei care, dupa ce aplica victimei o lovitura de cutit, o transporta la spital, dar medicii nu reusesc sa ii salveze viate : a. reprezinta infractiunea consumata de omorb. reprezinta o tentativa de omor, dar autorul nu va fi pedepsit intrucat opereaza impiedicarea producerii

rezultatuluic. va fi pedepsita ca tentativa de omor

74. Fapta autorului care, dupa ce otraveste o persoana, o transporta la spital, fara a cunoaste ca victima luase deja un antidot care ii salvase oricum viata : a. va atrage raspunderea pentru infractiunea consumata de omorb. va atrage raspunderea pentru tentativa la infractiunea de omorc. nu va fi pedepsita, intrucat opereaza impiedicarea producerii rezultatului

75. Daca autorul, dupa ce injunghie victima, doreste sa o salveze, iar in drumul spre spital comite un accident de circulatie in urma caruia victima decedeaza : a. va raspunde pentru infractiunea consumata de omorb. nu va raspunde pentru ca opereaza impiedicarea producerii rezultatuluic. ar putea sa nu raspunda pentru tentativa de omor

76. Daca autorul sparge o usa de apartament pentru a intra si a fura mai multe bunuri, dar se razgandeste, si nici nu mai intra in casa : a. nu va raspunde pentru ca a comis doar acte de pregatireb. va raspunde pentru infractiunea de distrugerec. va opera desistarea in relatie cu tentativa de furt

77. In cazul persoanei care vrea sa comita o talharie, dar dupa exercitarea violentelor asupra victimei, se razgandeste si pleaca, fara a mai lua vreun bun : a. aceasta va raspunde pentru infractiunea de lovire sau alte violenteb. fapta comisa este o tentativa de talharie, dar autorul nu va fi pedepsit sub nicio forma, intrucat opereaza

desistareac. va opera desistarea in relatie cu tentativa de talharie

78. Autorul a lovit victima o data cu cutitul in zona toracica, iar apoi s-a oprit din proprie initiativa si a plecat, victima fiind salvata datorita interventiei medicale promte. Suntem in prezenta : a. infractiunii consumate de vatamare corporala gravab. tentativei la infractiunea de omorc. desistarii

61


79. In cazul persoanei care, dupa ce loveste victima, incearca sa aiba cu ea un raport sexual, dar nu reuseste din cauze fiziologice, suntem in prezenta : a. infractiunii consumate de lovire sau alte violenteb. tentativei la infractiunea de violc. desistarii

80. Exista tentativa de furt si nu fapta consumata atunci cand : a. autorul ia o bicicleta lasata in fata usii, intr-o scara de bloc, la etajul 4, si o coboara pana la etajul 1, unde,

de frica, o abandoneaza b. autorul ia, dintr-un magazin cu autoservire, o sticla si, ascunzandu-se dupa un raft, incepe sa bea, moment

in care este surprins de o vanzatoare c. autorul strange cartofii de pe terenul partii vatamate, formand o gramada, si este prins inainte sa ii incarce in

caruta

a. constituie infractiunea consumata de furt b. constituie tentativa la infractiunea de furtc. beficiaza de cauza de impunitate a desistarii, bunurile nefiind scoase din unitate

82. Fapta autorului care, pentru a patrunde in casa victimei spre a fura unele lucruri, a sarit gardul in curtea acesteia, fiind surprins de seful de post in timp ce se pregatea sa intre in casa, constituie : a. acte pregatitoare la infractiunea de furt b. tentativa la violare de domiciliuc. tentativa la infractiunea de furt

83. Fapta inculpatilor care patrund intr-o locuinta pentru a fura monede de aur de mare valoare, dar nu gasesc decat o suma insignifianta, pe care nu o mai iau, constituie : a. desistare b. tentativa perfecta la infractiunea de furtc. tentativa relativ improprie la infractiunea de furt

84. In fapt, inculpatul a spart geamul unui autoturism parcat si a demontat 2 boxe, mutandu-le din spatele masinii pe bancheta din fata, fiind surprins de politie in timp ce cauta alte bunuri. Fapta constituie : a. un act de pregatire la infractiunea de furtb. tentativa intrerupta la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

85. Fapta inculpatului care, dupa ce a sustras un bun de la serviciu, il aduce a doua zi inapoi, avand remuscari, constituie : a. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul impiedicarii producerii rezultatuluib. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul desistariic. infractiunea consumata de furt

86. Fapta unei persoane care, intr-o librarie, ia cateva pixuri de pe un raft si le ascunde in buzunar, fiind descoperit de un vanzator la iesire, constituie : a. o fapta care nu prezinta in niciun caz gradul de pericol social al unei infractiunib. tentativa intrerupta la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

62


87. Fapta unei persoane de a lua bicicleta victimei din fata casei acesteia si de a circula circa 20 metri, fiind surprinsa in momentul in care se indeparta, constituie : a. tentativa intrerupta la infractiunea de furtb. tentativa proprie la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

88. Persoanele care sunt descoperite pe terenul partii vatamate, incarcand intr-un atelaj mai multi saci cu porumb, raspund pentru : a. tentativa intrerupta la infractiunea de furtb. tentativa perfecta la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

89. In realizatea distinctiei dintre forma tentata si forma consumata a infractiunii de furt, in doctrina si practica de la noi se utilizeaza teoria : a. apropriatiuniib. contrectatiuniic. ilatiunii

Unitatea de infractiune

1. De lege lata, in dreptul penal roman, sunt cunoscute ca forme ale unitatii de infractiune : a. unitatea naturala b. unitatea legalac. unitatea judiciara

63


2. Sunt forme ale unitatii naturale de infractiune : a. infractiunea simpla b. infractiunea continuatac. infractiunea continua

3. Exista unitate naturale de infractiune in cazul infractiunii : a. continue b. praeterintentionatec. complexe

4. Infractiunea simpla este caracterizata de : a. existenta unui singur act de executareb. faptul ca este intotdeauna o infractiune cu executare promtac. producerea unui singur rezultat

5. Infractiunea simpla se sanctioneaza : a. cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminareb. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 anic. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 ani

6. Unitatea naturala colectiva : a. presupune o actiune realizata prin mai multe acte de executareb. presupune existenta mai multor subiecti activic. impune o omogenitate materiala si juridica a tuturor actelor de executare

7. Unitatea naturala colectiva presupune : a. o pluralitate de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timpb. identitatea de subiect activ si pasivc. o actiune compusa dintr-o pluralitate de acte susceptibile de aceeasi incadrare juridical sau de incadrari

juridice diferite

8. In cazul persoanei care fura mai multe bunuri, cu aceeasi ocazie, dar ultimele doua bunuri sunt insusite dupa lasarea noptii, vom avea : a. o singura infractiune de furt simplu, sub forma unitatii naturale colectiveb. o unica infractiune de furt calificat, in forma unitatii naturale colectivec. atatea infractiuni simple cate bunuri au fost sustrase, in concurs cu doua infractiuni de furt calificat, savarsit

in timpul noptii

9. Infractiunea continua presupune : a. un act de executare care se prelungeste in timp b. unitate de subiect activ si respectiv, pasivc. comiterea la diferite intervale de timp a mai multor actiuni sau inactiuni care realizeaza fiecare in parte

continutul aceleiasi infractiuni

10. Infractiunile continue permanente sunt cele : a. in cazul carora este suficient actul initial urmat de prelungirea in timp, fara a fi necesara o reiterare a acestui

64


act b. a caror savarsire presupune o reiterare a actului initialc. in cazul carora momentul consumarii si momentul epuizarii coincid intotdeauna

11. In cazul infractiunilor continue permanente : a. orice întrerupere duce la o pluralitate de infracţiunib. doar întreruperile anormale duc la o pluralitate de infracţiunic. dupa intreruperea activitatii infractionale, reluarea acesteia echivaleaza cu savarsirea unei infractiuni

continue noi

12. In cazul infractiunilor continue permanente : a. data savarsirii infractiunii nu este momentul epuizarii infractiuniib. prescriptiea raspunderii penale curge de la momentul epuizarii infractiuniic. întreruperea activitatii infractionale nu afectează unitatea de infracţiune

13. Infractiunile continue succesive: a. pesupun in mod necesar existenta unor intreruperi b. sunt susceptibile de intreruperic. atrag o agravare a pedepsei cu un spor de pana la 5 ani

14. Infractiunile continue succesive se deosebesc de infractiunile continue permanente prin aceea ca: a. intreruperea activitatii infractionale nu are ca efect retinerea mai multor infractiuni b. prezinta grad de pericol social diferitc. presupun conditia subiectului pasiv unic

15. Este infractiune continua permanenta : a. prostitutia b. violulc. lipsirea de libertate in mod ilegal

16. Este infractiune continua succesiva : a. furtul de curent electricb. favorizarea infractorului(art.264,Cpen), prin ascunderea acestuia c. arestarea nelegala (art.266,Cpen)

17. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. actiunea se prelungeste in timp, pana in momentul epuizarii, fara a fi susceptibila de intreruperi b. autorul a fost condamnat de cel putin 3 ori consecutiv, pentru infractiuni de acelasi fel, la pedepse de pana

la 6 luni inchisoare c. autorul poarta mereu fara drept anumite decoratii militare, la care renunta cand merge la biserica

18. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. fiecare act analizat separat constituie o anumita infractiune, dar ansamblul lor constituie o alta infractiuneb. infractorul « se specializeaza » si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel c. autorul sustrage curent electric, racordand frigiderul sau la reteaua electrica a vecinului

19. Epuizarea infractiunii continue are loc atunci cand :

65


a. incepe urmarirea penala asupra inculpatuluib. este descoperita infractiunea de o terta persoanac. intervine o hotarare judecatoreasca (ne)definitiva pentru activitatea infractionala comisa pana atunci

20. Unitatea legala de infractiune : a. in unele cazuri, a fost impusa din considerente de tehnica legislativab. este o creatie a legiuitoruluic. este doar o forma a unitatii naturale de infractiune, consacrata expres de lege

21. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. din culpab. continuec. contra patrimoniului

22. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea progresivab. concursul ideal de infractiunic. infractiunea de obicei

(b) → de vreme ce este “concurs”(fie el si ideal) → pluralitate de infractiuni, iar nu unitate de infractiune

23. Data comiterii infractiunii continue este considerata a fi momentul: a. in care incepe executarea activitatii infractionale b. in care inceteaza actiunea sau inactiunea infractionalac. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare

24. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. autorul conduce fara permis un autoturism din Mangalia pana in Arad, oprind doar pentru realimentareb. autorul lipseste de libertate in mod ilegal victima, careia ii permite, insa sa iasa la plimbare in fata blocului

periodic c. autorul caruia i s-a aplicat masura de siguranta a interzicerii de a se afla in localitatea Iasi, merge acolo la

niste rude, unde sta 10 zile

25. Epuizarea infractiunii continue : a. are loc in momentul intrunirii tuturor elementelor din norma de incriminareb. prezinta importanta in relatie cu aplicarea legii penale in timpc. apare in momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale

26. Infractiunea continua : a. este o cauza de agravare a pedepsei pentru infractiunea savarsitab. poate fi si omisivac. poate fi comisiva in forma continuata

27. Cunoasterea datei comiterii infractiunii continue prezinta relevanta din perspectiva : a. aplicarii regulilor privind tentativab. calcularii termenului de prescriptie

66


c. verificarii incidentei temporale a actelor de clementa

28. Epuizarea infractiunii continue: a. se poate datora interventiei unei persoane straine b. nu se poate datora interventiei vointei proprii a autoruluic. se poate datora unui fenomen natural, care impiedica in mod obiectiv continuarea pe viitor a savarsirii

infractiunii

29. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea de simpla repetareb. infractiunile cu subiect activ specialc. infractiunea complexa

30. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea continuata si cea complexab. infractiunea de obicei si cea continuac. infractiunea progresiva si infractiunea colectiva

31. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. de rezultat b. formalec. cu rezultat definitiv si indivizibil

32. Poate fi comisa in forma continuata : a. infractiunea colectivab. infractiunea omisivac. infractiunea praeterintentionata

33. In cazul infractiunii continuate, prezinta relevanta pentru determinarea legii aplicabile in timp : a. momentul in care autorul comite ultima actiune sau inactiuneb. data la care a avut loc prima repetare a actiunii sau inactiunii infractionalec. momentul inceperii activitatii infractionale

34. Data comiterii infractiunii continuate, o reprezinta : a. data comiterii oricareia din actiunile sau inactiunile ce intra in structura eib. data încetarii acţiunii sau inactiunii infractionalec. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in structura ei

35. Constituie o conditie de existenta a infractiunii continuate : a. unitatea de subiect activb. unitatea de subiect pasivc. repetarea actiunii sau inactiunii infractionale de un numar determinat de ori

36. Sunt conditii de existenta a infractiunii continuate : a. pluralitatea de actiuni sau inactiuni, savarsite la diferite intervale de timp

67


b. unitatea spatio-temporalac. omogenitatea juridica a actiunilor sau inactiunilor

37. Unitatea de rezolutie specifica infractiunii continuate,: a. poate surveni dupa comiterea primei actiuni sau inactiunib. trebuie sa fie determinata si anterioara inceperii activitatii infractionalec. nu trebuie sa fie neaparat mentinuta pe intreaga desfasurare a activitatii infractionale

38. In cazul infractiunii continuate, omogenitatea juridica a continuturilor de infractiune realizate : a. nu este incompatibila cu retinerea in cadrul infractiunii continuate a unor forme agravante sau atenuante, ale

aceleiasi infractiunib. presupune ca fiecare actiune comisa sa realizeze cel putin elementele tip specifice continutului de baza al

infractiuniic. va avea ca efect incadrarea juridica a infractiunii continuate potrivit textului care incrimineaza forma mai

grava

39. Unitatea naturala colectiva se deosebeste de infractiunea continuata prin :a. conditia unitatii de subiect activ si pasivb. tratamentul sanctionator c. unitatea procesului executional

40. Elementul specific infractiunii continue permanente, care permite delimitarea acesteia fata de infractiunea continuata, este :a. unitatea de subiect activb. omogenitatea juridica a continutului c. prelungirea in timp, fara intreruperi, a actului de executare

41. Elementul specific infractiunii continuate, care permite delimitarea acesteia fata de concursul real simplu omogen de infractiuni, este :a. unitatea obiectului juridic lezatb. unitatea de rezolutie c. unitatea subiectului activ al infractiunii

42. Infractiunea continuata se sanctioneaza :a. prin cumul aritmeticb. intr-o singura etapac. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsitã, la care se poate adauga un spor de pana la 5

ani

43. Exista infractiune comisa in forma continuata, atunci cand :a. faptuitorul sustrage, intr-un autobuz, bunuri din gentile a trei persoane, intre doua statiib. faptuitorul sustrage in trei zile consecutive bicicleta, televizorul si, respectiv, aragazul unui vecin c. faptuitorul conduce un autoturism de la Cluj la Sibiu, fara a poseda permis

44. Fapta de a sustrage din domiciliul victimei mai multe bunuri, pentru al caror transport autorul face mai multe drumuri intre apartament si masina sa, constituie :a. infractiunea de furt in forma continuata

68


b. un concurs de infractiuni de furtc. furt sub forma unitatii naturale colective

45. Fapta persoanei care fura intreaga cantitate de 25 tone cereale aflata intr-un vagon CFR, timp de mai multe nopti, in fiecare noapte facand mai multe drumuri, reprezinta :a. un concurs de infractiuni de furt b. infractiunea de furt in forma continuatac. o infractiune continuata de furt, fiecare componenta fiind sub forma unitatii naturale colective

46. Fapta inculpatului care, in baza unei rezolutii infractionale unice, sustrage in aceeasi noapte bunuri din 3 magazine alimentare situate in apropierea locuintei sale, reprezinta :a. o infractiune continuata de furt b. o infractiune de furt sub forma unitatii naturale colectivec. trei infractiuni de furt in concurs

47. Fapta persoanei care aplica victimei o lovitura de topor in cap, iar apoi, constatand ca aceasta nu a decedat, ii sectioneaza imediat gatul cu un cutit, reprezinta :a. infractiunea de omor, in forma continuata b. infractiunea progresiva de omorc. infractiunea de omor, in forma unitatii naturale colective

48. Fapta persoanei care conduce un autovehicul fara permis, de la Bucuresti pana la Arad, oprind de doua ori pentru realimentare cu combustibil si a servi masa, reprezinta :a. o infractiune continua succesiva b. o infractiune continuatac. un concurs de infractiuni

49. Fapta inculpatului care, plimbandu-se pe terenul partii vatamate, a furat 3 kg de sfecla de pe o parcela, 27 kg de pe o alta si 12 kg de varza dintr-o magazie de pe acelasi teren, reprezinta :a. trei infractiuni de furt in concurs b. o infractiune continuata de furtc. o infractiune de furt, in forma unitatii naturale colective

50. Infractiunea complexa :a. este reglementata expres in Codul penal b. reprezinta o cauza facultativ de agravare a pedepseic. este o forma a unitatii legale de infractiune

51. Nu reprezinta niciodata o infractiune complexa in forma simpla :a. ultrajul b. furtul prin efractiec. talharia

52. Infractiunea complexa se caracterizeaza prin :a. necesitatea comiterii actiunilor sau inactiunilor componente la diferite intervale de timp

69


b. inglobarea in continutul sau a unei actiuni sau inactiuni care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

c. imperativul ca actiunea sau inactiunea infractionala sa se prelungeasca in timp

53. Infractiunea complexa :a. nu se poate comite in mod continuatb. se comite intotdeauna in participatie penala c. nu este intotdeauna o forma calificata a unei infractiuni

54. Infractiunea complexa :a. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare, la care se mai poate adauga un spor de

pana la 5 ani b. include intotdeauna in structura sa actiuni sau inactiuni eterogene c. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare

55. Constituie criteriu de delimitare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni :a. unitatea subiectului activ, specifica infractiunii complexe b. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de catre infractiunea complexac. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexe

56. Absorbtia este posibila in urmatoarele ipoteze :a. talharia poate sa absoarba furtul prin efractie b. furtul prin efracţie absoarbe intotdeauna o infractiune de violare de domiciliuc. furtul prin efractie absoarbe intotdeauna o infractiune de distrugere

57. Nu se poate include ca element component in structrura unei infractiuni complexe :a. o alta infractiune compexa b. fapta putativac. calomnia

58. Infractiunea complexa in forma de baza sau tip :a. este acea infractiune care nu poate exista decat absorbind una sau mai multe fapte incriminate distinct de

legea penala b. isi pierde existenta legala ca infractiune complexa, in absenta elementului absorbitc. cuprinde in continutul sau, ca element circumstantial agravant o actiune sau inactiune ce reprezinta

continutul unei alte infractiuni

59. Infractiunea complexa in forma agravata :a. de regula, sunt infractiuni in forma tip care dobandesc un pericol sporit ca urmare a absorbirii unei alte

infractiuni, dand astfel nastere unei forme agravateb. pot avea la baza o infractiune complexa care absoarbe in continutul ei, ca element agravant, continutul unei

noi infractiuni c. reprezinta cauze de agravare facultative a pedepsei

60. Suntem in prezenta infractiunii de obicei, atunci cand :

70


a. o infractiune oarecare se repeta in timp de mai multe orib. actele comise la diferite intervale de timp nu au relevanta penala proprie, ci o dobandesc doar luate

impreuna, atunci cand denota obisnuinta c. infractorul se specializeaza si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel

61. Suntem in prezenta infractiunii de obicei :a. atunci cand, dupa intrunirea tuturor elementelor din norma de incriminare, actiunea sau inactiunea

infractionala se prelungeste in timp, prin vointa faptuitorului b. atunci cand fiecare act analizat separat constituie o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei

infractiuni (art.181,Cpen), dar ansamblul lor constituie o alta infractiune c. in cazul infractiunii de prostitutie

62. Infractiunea de obicei :a. implica comiterea in mod repetat a unor acte similareb. este o forma a unitatii legale de infractiune c. implica producerea unui rezultat mai grav, ulterior realizarii actului de executare initial, fara interventia

ulterioara a autorului

63. Constituie conditie de existenta a infractiunii de obicei :a. existenta unui act de executare prelungit in timpb. irelevanta penala a actelor considerate in mod individual c. o rezolutie infractionala unica, anterioara si determinata

64. Infractiunea de obicei se sanctioneaza :a. prin cumul juridicb. cu un spor de 5 ani c. potrivit normei de incriminare

65. In cazul infractiunii de obicei, actele de executare din structura acesteia :a. nu au caracter infractional, daca se analizeaza fiecare separatb. pot fi doar infractiuni comisive c. dobandesc caracter infractional dupa un numar determinat de ori, explicit determinat prin norma de

incriminare

66. In cazul infractiunii de obicei :a. instanta va aplica cate o pedeapsa pentru fiecare act de executare in parte, dispunand sa se execute

pedeapsa cea mai grea b. sanctiunea este cea prevazuta in norma de incriminare c. este posibila recalcularea pedepsei, in ipoteza descoperirii ulterioare a altor acte care fac parte din

continutul aceleiasi infractiuni

67. Infractiunea de simpla repetare :a. reprezinta doar o alta denumire pentru infractiunea de obicei b. se compune dintr-o pluralitate de acte care, analizate in mod izolat, nu au semnificatie penala c. este o forma particulara a infractiunii de obicei

71


68. Infractiunea de simpla repetare se consuma :a. de cele mai multe ori, odata cu comiterea celui de al doilea act de executare b. odata cu savarsirea ultimului act de executarec. in momentul incetarii activitatii infractionale

69. Infractiunea de simpla repetare se deosebeste de infractiunea de obicei, prin :a. caracterul determinat al rezolutiei infractionaleb. faptul ca, in cazul acesteia, nu este necesar a se face proba obisnuinteic. stabilirea de catre legiuitor a numarului de acte necesare pentru consumarea infractiunii

70. Fapta persoanei cunoscuta ca prostituata, care comite alte doua astfel de acte dupa momentul probarii obisnuintei, reprezinta :a. un concurs de infractiuni de obiceib. infractiunea de obicei de prostitutie, comisa in forma continuatac. doar infractiunea de prostitutie ca infractiune de obicei

71. Fapta inculpatului de a intretine, in aceeasi ocazie, trei raporturi sexuale prin constrangere cu victima, reprezinta :a. infractiunea de viol, comisa in forma unitatii naturale colectiveb. infractiunea de viol, savarsita in mod continuatc. concurs de infractiuni de viol, cate acte sexuale au existat

72. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei dintre infractiunea de obicei si infractiunea continuata:a. faptul ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale de infractiuneb. faptul ca, la infractiunea de obicei, actele individuale nu prezinta relevanta penalac. necesitatea probarii obisnuintei pentru consumarea infractiunii, in cazul infractiunii de obicei

73. Infractiunea progresiva :a. este o forma a unitatii legale de infractiuneb. reprezinta o cauza de agravare facultative a pedepseic. cunoaste un moment al consumarii si un moment al epuizarii

74. Sunt reglementate expres in Partea Generala a Codului Penal :a. infractiunea continuatab. infractiunea progresivac. infractiunea complexa

75. In cazul infractiunii progresive :a. forma de vinovatie poate sa fie numai praeterintentiab. prezinta relevanta penala pentru aplicarea legii penale in timp, momentul epuizariic. suntem in prezenta formei unitatii naturale de infractiune

72


76. Infractiunea progresiva se poate comite cu :a. doar cu praeterintentieb. culpac. intentie

77. Infractiunea progresiva :a. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea caracterizata de urmarea cea mai

gravab. presupune agravarea in timp a urmarii initiale, agravare cauzata de o noua interventie a autoruluic. se poate comite si din culpa

78. In cazul persoanei care loveste victima cu un harlet in cap, iar aceasta decedeaza la spital, in urma unor complicatii, peste aproximativ 2 saptamani, suntem in prezenta a. unui concurs de infractiuni, intre tentativa de omor si infractiunea consumata de omorb. unei infractiuni praeterintentionatec. unei infractiuni progresive de omor

79. Daca A aplica un pumn lui B, care se dezechilibreaza, iar in cadere se loveste cu capul de asfalt si decedeaza pe loc, suntem in prezenta :a. unei infractiuni intentionate de omorb. unei infractiuni de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, forma vinovatiei fiind praeterintentiac. unei ucideri din culpa

80. Sub denumirea de aberratio ictus este cunoscuta :a. o varianta a infractiunii deviateb. o varianta a infractiunii continuatec. o modalitate a tentativei

81. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este :a. momentul consumarii infractiuniib. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale

82. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este :a. data savarsirii infractiuniib. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul consumarii infractiunii

83. Momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva, in cazul savarsirii unei infractiuni continuate, este :a. momentul producerii ultimului rezultat socialmente periculos, mai gravb. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul consumarii infractiunii

84. Infractiunea complexa :a. se sanctioneaza dupa regulile concursului de infractiunib. nu atrage agravarea raspunderrii penalec. poate fi savarsita cu orice forma de vinovatie

85. Jocul de noroc este :

73


a. o infractiune continuab. o infractiune continuatac. o infractiune de obicei

86. Un condamnat liberat conditionat savarseste o infractiune continua in timpul cat se considera ca se afla in executarea pedepsei. Presupunand ca instanta opteaza pentru revocarea liberarii conditionate, momentul de la care instanta va dispune revocarea, este :a. momentul epuizarii infractiunii continueb. data la care s-a dispus liberarea conditionatac. momentul consumarii infractiunii continue

Pluralitatea de infractiuni → Concursul de infractiuni (art.33,Cpen)

1. Exista pluralitate de infractiuni, in cazul in care : a. actiunea sau inactiunea este savarsita de doua sau mai multe persoaneb. dupa producerea unui rezultat initial, infractiunea isi amplifica rezultatul, fara nicio interventie din partea

faptuitoruluic. o singura actiune, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste

elementele constitutive a doua sau mai multor infractiuni

2. Suntem in prezenta pluralitatii de infractiuni, in cazul in care autorul : a. loveste din culpa, cu masina, trei persoane aflate pe trotuar si toate decedeaza b. comite o infractiune, pentru a ascunde o alta, savarsita anterior, din culpac. fura, cu aceeasi ocazie, patru corpuri de mobilier din locuinta victimei, pe care le transporta pe rand la

masina parcata in apropiere

3. Exista pluralitate de infractiuni, doar atunci cand : a. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, inainte de a fi definitiv condamnat pentru vreuna dintre eleb. autorul comite doua sau mai multe infractiunic. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta

4. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand : a. autorul loveste victima pentru a-I fura portofelulb. autorul a comis un furt si o fapta incadrata de instanta in prevederile art.181,Cpenc. un minor de 17 ani comite doua furturi

5. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand : a. agentul a comis in stare de necesitate faptele de distrugere si de violare de domiciliub. o persoana aplica victimei, cu aceeasi ocazie, 12 lovituri de pumn si 6 lovituri cu o bata c. agentul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta

6. In cazul persoanei care comite un omor in legitima aparare, o distrugere in conditiile constrangerii fizice si un furt, ne gasim in prezenta : a. unei pluralitati de infractiunib. unei singure infractiunic. unei pluralitati de infractiuni, din care numai o fapta este pedepsibila

74


7. Ca natura juridica, pluralitatea de infractiuni constituie: a. o circumstanta agravanta legalab. o circumstanta agravanta judiciarac. o cauza de agravare a raspunderii penale

8. Prin pluralitate de infractiuni se intelege situatia in care : a. mai multe persoane savarsesc in cooperare o infractiuneb. la savarsirea unei infractiuni trebuie sa existe mai multi participantic. o persoana savarseste deodata sau succesiv mai multe infractiuni

9. Fapta unui conducator auto care, urmare a nerespectarii regulilor de circulatie, provoaca un accident in urma caruia s-a produs vatamarea grava a integritatii corporale a mai multor persoane, poate fi incadrata in categoria : a. unitatii legale de infractiuneb. pluralitatii de infractiunic. concursului formal de infractiuni

10. Pentru a fi in prezenta pluralitatii de infractiuni, trebuie ca cele doua sau mai multe infractiuni : a. sa fie definitiv judecateb. sa fie comise de aceeasi persoanac. sa fie indreptate impotriva aceluiasi obiect juridic

11. Fapta subiectului care, cu aceeasi ocazie,aplica lovituri mai multor persoane, constituie : a. unitate naturala de infractiuneb. pluralitate de infractiunic. infractiune complexa

12. Concursul de infractiuni presupune : a. comiterea unei infractiuni, de catre agent, ulterior ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare, pentru

o infractiune sanctionata cu maxim 6 lunib. savarsirea mai multor infractiuni, de catre autor, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre

elec. comiterea unei infractiuni prin mai multe acte de executare, intr-o unitate spatio-temporala

13. Nu constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. unitatea de rezolutie infractionalab. unitatea de subiect activc. unicitatea formei de vinovatie

14. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. omogenitatea juridica a infractiunilor savarsiteb. consumarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru o alta infractiune

savarsita de autorc. in cazul infractiunilor cu durata de consumare in timp, epuizarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a

hotararii de condamnare pentru o alta infractiune savarsita de autor

15. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni :

75


a. infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoanab. unitatea formei de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunilec. unitatea rezolutiei infractionale

(

16. Exista concurs de infractiuni in cazul in care : a. o persoana comite o talharie, iar anterior a ucis o persoana in legitima aparareb. autorul a comis un furt si o tentativa de viol, inainte de condamnarea pentru vreuna dintre elec. autorul a participat in calitate de complice si de coautor la comiterea unei talharii

17. Poate exista concurs ideal de infractiuni, in cazul in care : a. agentul loveste din culpa cu masina, doua persoane, ambele fiind grav vatamate corporalb. inculpatul comite a doua infractiune pentru a ascunde savarsirea primeiac. autorul sustrage, in aceeasi noapte, bunuri din mai multe vagoane ale unei garnituri de tren stationate in

gara

18. Constituie conditie de existenta proprie concursului de infractiuni, care il diferentiaza de celelalte forme ale pluralitatii de infractiuni : a. unitatea subiectului activb. infractiunile sa fie comise anterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru vreuna dintre elec. unitatea de rezolutie

19. In functie de numarul actiunilor sau inactiunilor care stau la baza infractiunilor concurente, se distinge intre: a. concurs omogen si concurs eterogenb. concurs real si concurs idealc. concurs de infractiuni intentionate si concurs de infractiuni din culpa

20. Concursul ideal : a. beneficiaza de un sistem sanctionator identic cu cel al concursului realb. consta in comiterea prin mai multe acte a unei singure infractiunic. reprezinta o forma agravata a concursului de infractiuni

21. Este posibil concursul ideal in cazul in care : a. infractorul a înjurat o patrulă de poliţieb. infractorul conduce neatent şi loveşte trei pietoni care, potrivit certificatelor medico legale, au suferit contuzii

si echimoze care necesita pentru vindecare cate 8 zile de ingrijiri medicale c. printr-o infracţiune de delapidare, infractorul sustrage bunuri din gestiune şi apoi dă foc depozitului

22. Concursul ideal : a. este reglementat doar implicit in partea speciala a Codului Penalb. desemneaza situatia cand infractiunile sunt savarsite chiar prin mai multe actiuni, dar intr-o unitate spatio-

temporalac. se poate comite numai printr-o singura actiune sau inactiune

23. Concursul ideal desemneaza ipoteza in care infractiunile concurente :

76


a. sunt comise toate cu aceeasi forma de vinovatieb. au fost comise toate prin aceeasi actiune sau inactiune a autoruluic. sunt judecate toate la aceeasi data

24. Concursul ideal nu se deosebeste de concursul real prin : a. sporul de pedeapsa aplicabil b. sistemul sanctionatorc. numarul de actiuni sau inactiuni care determina aparitia lui

25. Concursul ideal se deosebeste de concursul real, prin faptul ca: a. infractiunile din structura sa nu pot fi in niciun caz infractiuni complexeb. releva intotdeauna un grad de pericol social mai ridicatc. doar concursul ideal se poate comite printr-o singura actiune sau inactiune

26. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. este intotdeauna omogenb. infractiunile concurente trebuie sa fie savarsite de una si aceeasi persoanac. beneficiaza de acelasi regim sanctionator bazat pe cumul aritmetic

27. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. infractiunile pot fi comise cu orice forma de vinovatieb. infractiunile concurente trebuie sa fie indreptate impotriva acelorasi valori socialec. poate fi simplu sau calificat

28. Suntem in prezenta concursului ideal, in cazul in care : a. autorul provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea pasagerului din dreapta soferului si ranirea

unui pietonb. autorul loveste victima, provocandu-i vatamari corporale, pentru a putea sa ii subtilizeze, cu aceeasi ocazie,

poseta c. faptuitorul omoara victima pentru a ascunde savarsirea unei alte infractiuni

29. Exista concurs ideal, intre : a. doua infractiuni de furt, cand inculpatul sustrage mai intai instrumente de spargere, cu care, mai apoi,

comite un furtb. omor si distrugere, cand inculpatul incendiaza o casa si, astfel, ucide pe cel aflat inauntru c. fals si inselaciune, cand faptuitorul prezinta un act fals pe baza caruia vinde un imobil care nu ii apartine

30. Exista concurs ideal, cand : a. faptuitorul arunca cu un par spre doua persoane si le vatama corporal grav b. inculpatul sustrage un bidon, pe care mai apoi il distruge c. autorul omoara trei persoane, in aceeasi imprejurare, printr-o singura rafala de mitraliera

31. Concursul real cu conexitate : a. se caracterizeaza prin faptul ca intre infractiunile concurente, nu exista nicio legatura, cu exceptia celei in

personam, data de identitatea subiectului activ b. desemneaza ipoteza in care o infractiune este comisa pentru inlesnirea sau ascunderea alteiac. impune ca toate infractiunile concurente sa aiba la baza intentia directa

32. Legea penala reglementeaza expres ca forme ale concursului real calificat : a. conexitatea temporala

77


b. conexitatea etiologicac. conexitatea consecventionala

33. In cazul concursului real caracterizat, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere : a. anterior savarsirii infractiunii mijloc, cand concursul este caracterizat cu conexitate etiologicab. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand concursul este caracterizat cu conexitate consecventionalac. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand aceasta a fost savarsita din culpa si concursul este

caracterizat cu conexitate consecventionala

34. Concursul ideal poate fi doar : a. omogen, infractiunile concurente din structura sa fiind de aceeasi naturab. format din fapte comisivec. savarsit printr-o singura actiune sau inactiune

35. Concursul ideal poate fi : a. caracterizat, o infractiune fiind comisa pentru inlesnirea alteiab. format din fapte savarsite cu aceeasi forma de vinovatie sau cu forme diferite de vinovatiec. omogen sau eterogen

36. Concursul de conexitate etiologica se caracterizeaza prin aceea ca : a. infractiunea mijloc si infractiunea scop sunt comise prin aceeasi actiuneb. infractiunea mijloc poate sa fie comisa atat cu intentie, cat si din cupac. rezolutia privind infractiunea scop ia nastere anterior comiterii infractiunii mijloc

37. Concursul de conexitate etiologica : a. presupune comiterea unei infractiuni pentru a ascunde savarsirea unei infractiuni savarsite anteriorb. presupune comiterea unei infractiuni pentru a inlesni savarsirea unei infractiunic. implica comiterea tuturor infractiunilor avand la baza o intentie directa

38. In cazul persoanei care fura un pistol, iar apoi se gandeste sa utilizeze acest pistol pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, infractiune pe care o comite, suntem in prezenta : a. concurs ideal intre infractiunea de furt si infractiunea de talharieb. concurs real simplu, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de talhariec. concurs real caracterizat cu conexitate etiologica, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de

talharie

39. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate etiologica : a. infractiunea scop trebuie sa nu poata fi savarsita in abstracto fara consumarea infractiunii mijlocb. infractiunea scop trebuie sa poata fi savarsita in abstracto si fara fara consumarea infractiunii mijlocc. este posibil ca, in cazul concret, infractiunea scop sa nu poata fi comisa fara savarsirea infractiunii mijloc

40. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala : a. prima fapta poate fi comisa numai cu intentie directab. a doua fapta trebuie sa fie savarsita numai cu intentie directac. se aplica cumulul aritmetic

78


41. Autorul ia hotararea de a omora victima. In acest scop, el ii aplica mai multe lovituri cu pumnul in abdomen, iar apoi o arunca de pe un pod, peste o autostrada, victima decedand instantaneu, la contactul cu solul. Suntem in prezenta : a. concursului real cu conexitate consecventionala b. concursului real simpluc. infractiunii de omor

42. In cazul sanctionarii concursului de infractiuni: a. in principiu, se aplica cumulul aritmetic b. uneori, prin exceptie, opereaza sistemul absorbtieic. in principiu, se aplica cumulul juridic

43. Conform Codului Penal roman, sporul aplicabil in caz de concurs de infractiuni, este : a. facultativ si fixb. facultativ si variabil c. obligatoriu si variabil

44. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala, prin exceptie, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere intotdeauna dupa comiterea primeia, in urmatoarele cazuri: a. cand prima infractiune este comisa din culpab. cand a doua infractiune este o infractiune cu durata de consumare in timpc. cand cea de a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba pe prima

45. La alegerea pedepsei de baza se tine cont de : a. persoana si conduita infractoruluib. cuantumul pedepsei stabilite, daca pedepsele pentru infractiunile concurente sunt de aceeasi speciec. specia de pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta,

46. Sistemul sanctionator al absorbtiei : a. este utilizat actualmente in sanctionarea concursului ideal de infractiunib. prezinta inconvenientul de a-i oferi impunitate, pentru infractiuni de mica gravitate, persoanei care a comis o

infractiune grava c. este utilizat si in Codul Penal, in cazul pedepsei detentiunii pe viata

47. Sistemul cumulului juridic, utilizat in sanctionarea concursului, presupune : a. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurenteb. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, doar pedeapsa stabilita pentru cea mai grava infractiune c. aplicarea pedepsei prin parcurgerea a doua etape, cu posibilitatea aplicarii unui spor

48. Pedeapsa de baza reprezinta : a. pedeapsa cea mai grea prevazuta de lege, pentru una dintre infractiunile concurenteb. pedeapsa cea mai grea stabilita in concret, pentru una dintre infractiunile concurente c. intotdeauna, pedeapsa finala care se da spre executare

49. Daca pentru o infractiune concurenta s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata, pentru alta pedeapsa inchisorii, iar pentru ultima pedeapsa amenzii : a. pedeapsa rezultanta va fi pedeapsa detentiunii pe viata b. se aplica, prin exceptie, sistemul absorbtieic. la pedeapsa inchisorii se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani

50. Daca avem in concurs doua infractiuni, iar pentru una s-a stabilit pedeapsa inchisorii si pentru cealalta pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta va fi :

79


a. pedeapsa inchisorii, care va absorbi pedeapsa amenzii, intotdeauna b. pedeapsa inchisorii, care poate fi sporita pana la maximul ei specialc. pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, pedeapsa amenzii

51. Daca pentru doua infractiuni concurente s-au aplicat pedepse cu amenda, pedeapsa rezultanta nu va depasi : a. totalul celor doua pedepse stabilita b. maximul special al amenzii celei mai mari, plus un spor de pana la din 1/2 acest maximc. maximul special al amenzii celei mai mari

52. Conform Codului Penal actual, limitele pedepsei rezultante aplicabile unui concurs de infractiuni sunt : a. suma aritmetica a pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente b. maximul special al pedepsei de baza, plus sporul aplicabilc. 25 de ani, daca nicio pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente nu depaseste 10 ani

53. In fapt, inculpatul a comis doua infractiuni concurente, sanctionate legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 12 ani, si respectiv, 10 – 22 de ani. Stabilindu-se pedepse de 7 ani si, respectiv, 15 ani, pedeapsa rezultanta nu poate depasi : a. 22 de ani b. 25 de anic. 30 de ani

54. In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi : a. poate fi aplicata chiar daca a fost stabilita numai pe langa una dintre pedepsele concurente b. este pedeapsa complementara cea mai grea, dintre cele avand aceeasi natura si acelasi continut, stabilite

pentru infractiunile concurentec. poate fi aplicata direct pe langa pedeapsa rezultanta

55. In ipoteza contopirii ulterioare a 5 pedepse pentru infractiuni concurente, dintre care fusesera anterior contopite separat primele doua si, respectiv, ultimele trei : a. pedepsele rezultante initiale au autoritate de lucru judecat b. sporul aplicabil pentru rezultanta finala trebuie sa fie acelasi cu sporul cel mai mare regasit in structura

rezultantelor partialec. se vor contopi direct cele doua rezultante partiale

56. Inculpatul a comis in concurs real doua infractiuni, prima sanctionata legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 10 ani, iar a doua cu pedeapsa amenzii intre 1,5 mil. si 100 mil lei. Stiind ca pedepsele stabilite sunt de 5 ani si, respectiv 20 mil lei, rezultanta poate consta : a. pedeapsa inchisorii de 10 ani b. pedeapsa inchisorii de 5 ani si 5 milioanec. pedeapsa inchisorii de 5 ani

57. In situatia in care, dupa stabilirea unei pedepse rezultante pentru un concurs format din 3 infractiuni, instanta descopera inca doua infractiuni concurente cu acestea, care au fost judecate cu alta ocazie si pentru care s-a aplicat, de asemenea, o pedeapsa rezultanta : a. instanta va contopi, conform regulilor de la concurs, cele doua pedepse rezultante partialeb. instanta va contopi cele 5 pedepse stabilite initial pentru infractiunile concurente

80


c. instanta va aplica o noua pedeapsa rezultanta, dupa ce a stabilit mai intai pedepsele pentru fiecare infractiune concurenta

58. Daca exista trei pedepse pentru infractiuni concurente, care au fost contopite, iar ulterior contopirii intervine un act de gratiere totala cu privire la doua dintre pedepse, sporul aplicat initial trebuie : a. inlaturatb. diminuatc. mentinut

59. Faptul ca instanta a retinut circumstante atenuante, pentru fiecare infractiune in parte din structura concursului, determina, de regula : a. imposibilitatea aplicarii sporuluib. faptul ca prin maximul special al pedepsei de baza la care se adauga sporul, se intelege fostul minim

special al acestei pedepse c. are ca efect disparitia concursului

60. Daca A, cu intentia de a-l omora pe B, trage un foc de arma spre acesta, ranindu-l, dar este lovit si C, un trecator, care decedeaza pe loc, suntem in prezenta : a. unui concurs real de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de Cb. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de Cc. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si omor fata de C

61. Constituie criterii de delimitare a infractiunii complexe fata de concursul de infractiuni : a. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexeb. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de infractiunea complexac. caracterul necesar al absorbtiei, in cazul infractiunii complexe

62. Poate servi la delimitarea infractiunii continuate fata de concursul de infractiuni : a. intervalul de timp care separa actiunile din structura infractiunii continuateb. unitatea de subiect activc. unitatea de rezolutie

63. Poate servi la delimitarea concursului real omogen fata de unitatea naturala colectiva : a. unitatea manifestarii de vointab. omogenitatea juridicac. forma de vinovatie

64. Persoana care, in aceeasi ocazie, loveste o persoana de mai multe ori, va urma sa fie trasa la raspundere pentru : a. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma unitatii naturale colectiveb. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma continuatac. mai multe infractiuni de lovire in concurs

65. Daca, cu aceeasi ocazie, A loveste si insulta pe B, suntem in prezenta : a. unui concurs realb. unui concurs idealc. unei singure infractiuni

66. Fapta functionarului care isi propune sa comita infractiunea de delapidare ori de cate ori va avea oportunitatea, va constitui: a. un concurs real, format din mai multe infractiuni de delapidare

81


b. unui concurs ideal, format din mai multe infractiuni de delapidarec. unei singure infractiuni de delapidare, in forma continuata

67. Fapta persoanei care, pentru a viola victima, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, reprezinta : a. infractiunea de viol in concurs real cu infractiunea de loviri sau alte violenteb. infractiunea complexa de violc. infractiunea de viol in concurs ideal cu infractiunea de loviri sau alte violente

68. In cazul unui concurs de infractiuni, pedepsele complementare se aplica pe langa pedeapsa rezultanta a inchisorii : a. numai daca au fost aplicate pe langa pedeapsa cea mai greab. numai daca au fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite c. direct, fara sa fi fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite

69. In caz de concurs de infracţiuni, săvârşite de un inculpat minor, căruia i s-au aplicat atât pedepse, cât şi măsuri educative : a. nu este admisibila contopirea acestorab. acestea se contopesc conform art. 34 din Codul penalc. se contopesc numai pedepsele cu inchisoarea

70. In cazul unui concurs de infractiuni, gratierea individuala are ca obiect : a. pedepsele individuale, stabilite pentru infractiunile concurenteb. pedeapsa rezultantac. intotdeauna, pedeapsa cea mai grea

71. In situaţia în care, înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze privind un concurs de infractiuni, a intervenit un act de graţiere care vizeaza si infractiunile concurente deduse judecatii : a. este incidenta o gratiere individuala sau colectivab. vor fi contopite numai pedepsele executabile, pentru care nu a intervenit graţierea sau care au fost graţiate

parţialc. operaţiunea de contopire este ulterioara constatarea incidentei graţierii asupra pedepselor individuale

stabilite

72. In cazul unui concurs de infractiuni, un act de gratiere colectiva poate viza : a. inlaturarea pedepsei rezultanteb. numai pedeapsele individuale stabilite pentru infractiunile concurentec. fapte săvârşite anterior datei prevazute in actul de gratiere, deduse judecatii, pentru care nu a fost

pronuntata o hotarare de condamnare

73. In caz de concurs de infracţiuni, dacă pentru unele infracţiuni s-au stabilit pedepse ce intră sub incidenţa graţierii, dispoziţiile referitoare la contopire se aplică numai cu privire la : a. pedepsele executabileb. pedepsele ce nu au făcut obiectul graţierii sau au fost graţiate doar parţialc. pedeapsa rezultantă

74. In caz de concurs de infracţiuni, dacă pentru unele infracţiuni s-au stabilit pedepse ce intră sub incidenţa graţierii, operatiunea contopirii este, in raport cu constatarea gratierii : a. anterioarab. concomitentac. ulterioara

74. In situaţia unui concurs de infracţiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, dacă pentru unele dintre aceste pedepse a intervenit graţierea colectiva :

82


a. pedeapsa rezultanta va fi descontopitab. pedeapsa rezultantă va fi inlaturatac. sporul eventual aplicat nu mai poate fi mentinut

75. In cazul intervenirii graţierii totale sau parţiale a unora dintre pedepsele stabilite pentru infracţiunile aflate în concurs, efectuarea operaţiunii de contopire: a. este obligatorie b. este obligatoriec. este posibila numai daca au ramas cel putin doua pedepse executabile

76. In cazul intervenirii graţierii individuale, efectele acesteia : a. se limitează la pedepsele componente ale pedepsei rezultante b. vizeaza si pedeapsa stabilita printr-o hotărâre ulterioara, pentru o alta infracţiune concurenta in raport cu

cele care au facut obiectul gratieriic. se produc numai dupa pronuntarea unei hotarari de condamnare

77. In cazul unui concurs de infractiuni savarsit de o persoana fizica : a. se poate adauga un spor de pâna la jumatate din maximul pedepsei amenzii celei mai marib. se poate adauga un spor de pâna la 7 anic. se poate adauga un spor de pâna la o treime din maximul pedepsei amenzii celei mai mari

78. Inculpatul locuia fara forme legale la victima D.V. începând din anul 2006. În data de 2.08.2009 ora 8,00, victima i-a cerut sa îsi faca bagajele si sa plece. Inculpatul a rugat victima sa-l mai lase în domiciliu 3-4 zile pentru a munci cu ziua, sa faca rost de bani pentru transport, dar aceasta nu a fost de acord, si a început sa îl înjure si cu un cutit a încercat sa îl taie în zona abdomenului. Inculpatul a parat lovitura si a lovit victima cu pumnul în fata, aceasta cazând pe dalele din fata casei. În timp ce se afla cu fata în sus, inculpatul i-a mai aplicat 3-4 pumni, dupa care, a legat-o cu o pereche de sireturi, a intrat în casa si s-a culcat pâna la orele 23,00 când au venit mai multi vecini, ce au auzit victima gemând. A recunoscut ca a legat-o si a rezemat-o de peretele casei si a lasat-o horcaind, crezând ca o sa isi revina. Inculpatul a recunoscut savârsirea acestor fapte. Desi inculpatul nu a recunoscut ca a lovit victima cu un topor în cap, aceasta sustinere este contrazisa de concluziile raportului medico legal. La fata locului s-a gasit un topor cu urme de sânge ce a fost ridicat de organele de politie si, coroborata aceasta împrejurare cu concluzia din raportul medico legal, rezulta fara dubiu ca inculpatul a lovit victima cu muchia toporului în cap. Pentru aceasta fapta, instanta l-a condamnat la 15 ani inchisoare

Incadrarea juridica a faptei va fia. concursul real (art.33,lit.a) intre omor deosebit de grav (art.176,lit.a) si lipsire de libertate in mod ilegal

(art.189,alin.1)b. omor deosebit de grav – omorul prin cruzimi (art.176,lit.a)c. concursul real (art.33,lit.a) intre omor (art.174) si lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.1)

In speta, pe langa condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii, instanta dispune obligatoriu si : a. interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art.64,Cpenb. aplicarea unui spor de pedeapsa de pana la 5 anic. o masura de siguranta

83


Pluralitatea de infractiuni → Recidiva (art.37,Cpen). Pluralitatea intermediara (art.40,Cpen)

delimitarea recidivei in mare si mica se intemeiaza numai pe diferenta dintre durata pedepsei

aplicate → deci, numai pe T2 al recidivei. Pentru T2 → idem → pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an

delimitarea recidivei in postcondamnatorie si postexecutorie se intemeiaza pe momentul

interventiei celei de a doua infractiuni → T2

indiferent de modalitatea recidivei, T2 = o singura infractiune

recidiva mare postcondamnatorie → cand, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an → conditii :

conditii pentru T1→o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata)o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie

indirecta, praeterintentie) → nu pot fi niciodata T1 (art.38,alin.1,Cpen) condamnari dispuse pentru :o infractiuni savarsite din culpao infractiuni savarsite in timpul minoritatiio infractiunile amnistiate o fapte dezincriminate

conditii pentru T2 →o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen →o momente ale executarii pedepsei precizate in art.37,lit.a,Cpen

inainte de inceperea executarii pedepsei in timpul executarii pedepsei in stare de evadare

o alte momente → alte momente care, desi nu constituie momente ale executarii pedepsei, comiterea unei noi infractiuni in acestea conduce la retinerea starii de RMP, daca sunt indeplinite conditiile art.37 si art.38,Cpen → in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in termenul de incercare al gratierii conditionate in cazul liberarii conditionate, atata timp cat condamnatul este considerat a fi in executarea

pedepseio noua infractiune sa fie savarsita cu intentie → directa, indirecta, praeterintentieo pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an

recidiva mare postexecutorie → când, dupa executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa împlinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an → conditii :

conditii pentru T1 →o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata) →

84


o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie

indirecta, praeterintentie) → nu poate forma T2 urmatoarele condamnari :o idem art.38,alin.1,Cpeno condamnari pentru care a intervenit reabilitarea de drept o condamnari pentru care s-a dispus reabilitarea judecatoreasca o condamnari pentru care s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca → pentru a

produce efecte, adica pentru a putea sa creeze vocatia obtinerii reabilitarii si inlaturarii primului termen al recidivei, implinirea termenului de reabilitare trebuie sa fie insotita de o buna conduita a condamnatului, exprimata prin faptul ca acesta nu a mai savarsit alte infractiuni in aceasta perioada → consacrare a recidivei temporare

conditii pentru T2→o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen → o dupa executarea pedepsei o dupa considerarea ca executata a pedepsei prin →

gratierea totala gratierea partiala (gratierea restului de pedeapsa) implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei

o noua infractiune sa fie savarsita cu intentie → directa, indirecta, praeterintentieo pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an

recidiva mica postcondamnatorie → când dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu închisoare pâna la 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an → conditii :

conditii pentru T1 → o sa existe cel putin trei condamnari definitive, succesive si susceptibile de a fi executate o condamnarea sa constea in pedeapsa cu inchisoarea pana la 6 luni → o cele trei condamnari sunt fiecare de 6 lunio unele dintre aceste condamnari au 6 luni, iar altele sunt mai mici

o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) → nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38,alin.1,Cpen

conditii pentru T2 → identice cu cele de la recidiva mare postcondamnatorie

recidiva mica postexecutorie → când dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei pedepse cu închisoare pâna la 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an → conditii :

conditii pentru T1 →o sa existe cel putin trei condamnari definitive, la pedeapsa cu inchisoarea de pana la 6 lunio pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie

indirecta, praeterintentie) → nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38alin.1,2,Cpen

conditii pentru T2 → identice cu cele de la recidiva mare postexecutorie

daca T1 = o condamnare pentru un concurs de infractiuni → calculul T1 mai mare de 6 luni daca toate toate infracţiunile concurente → avem recidiva mare postcondamnatorie daca →

o pentru infractiunile concurente au fost stabilite pedepse mai mai mici de 6 luni o pedeapsa rezultanta depăşeşte 6 luni

daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culpă → avem recidivă mare postcondamnatorie daca →

o cel putin una dintre infracţiunile concurente este intenţionată o pedeapsa stabilita pentru aceasta infractiune este mai mare de 6 luni

85

DREPT PENAL PARTEA GENERALA – partea I ______________________________________________________________________ daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culpă → nu

avem recidivă mare postcondamnatorie daca →o toate pedepsele pentru infracţiunile concurente sunt mai mici de 6 luni o chiar dacă rezultanta depăşeşte limita de 6 luni

1. Recidiva presupune savarsirea de catre o persoana : a. a doua sau mai multe infractiuni, inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pentru vreuna

dintre eleb. a unei infractiuni, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiunec. a unei infractiuni in stare de arest preventiv, dispus pentru o alta infractiune

2. Tratamentul sanctionator legal al recidivei se diferentiaza, in functie de : a. caracterul omogen sau eterogen al infractiunilor din structura eib. momentul comiterii celei de a doua infractiuni c. forma de vinovatie – intentie sau praeterintentie, cu care s-au comis infractiunile

3. Recidiva se retine : a. indiferent daca prima si a doua infractiune sunt sau nu omogene in privinta incadrarii juridiceb. doar daca a doua infractiune se savarseste intr-un anumit interval de timp de la executarea sau

considerarea ca executata a pedepsei pentru prima infractiune c. doar in cazul in care pedeapsa stabilita pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

4. Distinctia dintre recidiva mare si recidiva mica se face in functie de : a. savarsirea celei de a doua infractiuni dupa executarea pedepsei pentru prima infractiuneb. gravitatea primului termen al recidiveic. comiterea a doua sau mai multor infractiuni in stare de recidiva

5. Recidiva postcondamnatorie se poate retine daca a doua infractiune este savarsita : a. inainte de inceperea executarii pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul Ib. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul Ic. in timpul arestarii preventive dispuse pentru prima infractiune

6. Constituie asemanari intre recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie : a. momentul comiterii infractiunii care constituie termenul al II – lea al recidiveib. gravitatea termenului Ic. gravitatea termenului al II – lea

7. Recidiva internationala : a. se retine numai in cazul recidivei postexecutoriib. are caracter facultativ pentru instanta de judecatac. este conditionata de dubla incriminare

86


8. Sunt conditii de existenta a termenului I al recidivei mari postcondamnatorii : a. existenta unei condamnari definitiveb. condamnarea sa priveasca o infractiune sanctionata legal cu pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoarea

mai mare de 6 lunic. condamnarea sa fi fost pronuntata pentru o infractiune avand la baza intentia

9. Nu poate constitui niciodata primul termen al recidivei mari : a. o infractiune pentru care legea prevede un maxim special de 5 luni de inchisoareb. o infractiune savarsita impreuna cu un minorc. o infractiune din culpa

10. Poate constitui primul termen al recidivei : a. o infractiune continuata consumata in timpul minoritatii si epuizata dupa majoratb. o pedeapsa de 6 luni inchisoare, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata c. o pedeapsa pentru o infractiune de obicei

11. In cazul persoanei fizice, condamnarea care constituie primul termen al recidivei poate sa constea : a. in pedeapsa amenziib. intr-o pedeapsa aplicata dupa majorat, pentru o infractiune comisa in timpul minoritatii c. intr-o pedeapsa cu inchisoarea

12. Nu atrag starea de recidiva : a. pedepsele a caror executare s-a prescrisb. infractiunile comise de minoric. pedepsele gratiate

13. Pot atrage starea de recidiva: a. condamnarile la pedepse a caror executare a incetat, ca efect al amnistieib. condamnarile pentru fapte progresive, consumate inainte de majorat si epuizate dupa implinirea varstei de

18 ani c. condamnarile pentru infractiuni complexe

14. Pot atrage starea de recidiva: a. condamnarile pentru fapte continue, incepute in timpul minoritatii si epuizate anterior majoratuluib. infractiunile cu durata de consumare in timpc. faptele pentru care a intervenit reabilitarea

15. Nu pot atrage starea de recidiva condamnarile pentru: a. infractiuni formaleb. infractiuni amnistiatec. infractiuni de pericol abstract

16. Nu atrag starea de recidiva condamnarile pentru: a. fapte pentru care s-a implinit doar termenul de reabilitare, fara a fi survenit reabilitarea propriu zisab. infractiuni comise in strainatatec. fapte dezincriminate

87


17. Nu atrag starea de recidiva: a. faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiunib. infractiunile praeterintentionatec. infractiunile din culpa

18. In fapt, instanta a constatat ca inculpatul a savarsit o infractiune intentionata, pentru care legea prevede o pedeapsă cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, la 15 zile dupa ce a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 320 de zile, din executarea unei pedepse de 3 ani, pentru o infractiune savarsita cu aceeasi forma de vinovatie. Pentru infractiunea dedusa judecatii, instanta a stabilit o pedeapsa cu inchoisoarea de 3 luni. In speta : a. nu există recidivă, intrucat instanta a aplicat o pedeapsa mai mica de 6 lunib. se va retine recidiva postcondamnatoriec. instanta poate aplica un spor de pana la 5 ani

19. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II – lea trebuie : a. sa fie comisa obligatoriu cu intentie directab. sa fie sanctionata in concret cu pedeapsa inchisorii mai mare de 1 anc. sa fie comisa intr-un anumit interbal de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei

pentru infractiunea care constituie termenul I

20. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II – lea trebuie : a. sa fie savarsita de o persoana majorab. sa constea in infractiuni pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mare de 1 anc. sa nu fie o infractiune savarsita din culpa

21. Termenul al II – lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune praeterintentionatab. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa amenziic. numai intr-o infractiune in forma consumata

22. Termenul al II – lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune a carei pedeapsa a fost gratiatab. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mica de 1 anc. intr-o masura educativa

23. Termenul al II – lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune din culpab. intr-o infractiune progresivac. intr-o infractiune comisa dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea care reprezinta termenul I

24. In cazul comiterii unei infractiuni in stare de recidiva postcondamnatorie : a. se aplica cumulul juridic intre pedeapsa stabilita pentru prima infractiune si cea stabilita pentru cea de a

doua, cu posibilitatea aplicarii unui spor de 5 anib. se aplica un spor de pana la 10 ani la maximul special al pedepsei pentru cea de a doua infractiunec. opereaza cumulul aritmetic, daca infractiunea de la cel de al II – lea termen este evadarea

88


25. In cazul in care, pentru al II – lea termen al recidivei postcondamnatorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel : a. se aplica restul ramas neexecutat din pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga, in

tot sau in parte, amenda b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar, daca aceasta este neindestulatoare, se poate aplica si un

spor de pana la jumatate din maximc. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 7 ani si apoi se adauga

amenda de la al doilea termen

26. Va exista recidiva postcondamnatorie, daca infractiunea a doua este comisa : a. in timpul executarii pedepsei pentru prima infractiuneb. in termenul liberarii conditionate acordate pentru prima infractiunec. in termenul libertatii supravegheate aplicate minorului infractor

27. Cand primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este format dintr-un concurs de infractiuni, pedeapsa pentru infractiunea care constituie al II – lea termen al recidivei se va contopi cu : a. pedeapsa rezultanta aplicata pentru concursb. fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente in partec. pedeapsa de baza din structura pedepsei rezultante

28. Cele trei sau mai multe condamnari din structura termenului I al recidivei mici, trebuie sa priveasca in mod necesar : a. infractiuni intentionate sau praeterintentionateb. infractiuni concurentec. infractiuni sanctionate cu cel putin 6 luni de inchisoare

29. Cand termenul al II – lea al unei recidive postcondamnatorii este format din mai multe infractiuni concurente, pedeapsa rezultanta se va obtine aplicand : a. mai intai regulile de la concurs, iar apoi tratamentul de la recidiva, intre termenul I si pedeapsa rezultanta in

urma concursuluib. mai intai recidiva intre fiecare dintre infractiunile concurente si termenul I, iar apoi concursul intre

rezultantele partiale astfel stabilitec. doar tratamentul recidivei, intre cea mai mare pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente si termenul I

30. Cand unul dintre termenii recidivei este format din mai multe infractiuni concurente : a. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la recidivab. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la concurs, fiind mai favorabil inculpatuluic. cele doua sporuri pot fi, in principiu, cumulate

31. In cazul savarsirii unei infractiuni in stare de recidiva, in timpul executarii unei pedepse, pedeapsa pentru a doua infractiune se va contopi cu : a. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din momentul

comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopiriib. restul ramas neexecutat la data comiterii noii infractiuni, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din

momentul comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopiriic. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta intreaga durata pe care a executat-o

autorul din prima pedeapsa

89


32. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru infractiunea de omor evadeaza : a. se va aplica sistemul sanctionator al recidiveib. prin exceptie, se va aplica cumulul aritmetic, intre pedeapsa stabilita pentru evadare si restul ramas

neexecutat din pedeapsa din care s-a evadatc. se va retine si starea de recidiva, prezentand relevanta in legatura cu alte institutii de drept penal

33. In cazul in care avem trei sau mai multe condamnari sub 6 luni fiecare, pronuntate pentru infractiuni concurente intentionate, contopite intr-o pedeapsa rezultanta mai mare de 6 luni, iar in timpul executarii pedepsei, condamnatul comite o noua infractiune, care indeplineste conditiile termenului al doilea al recidivei, vom fi in prezenta : a. recidivei postcondamnatorii micib. recidivei postcondamnatorii maric. recidivei postexecutorii mari

34. In cazul recidivei postexecutorii, infractiunea care constituie termenul al II – lea trebuie comisa : a. dupa executarea pedepsei pentru prima infractiuneb. dupa liberarea conditionata din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul Ic. dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea ce constituie termenul I

35. In cazul in care pentru al II – lea termen al recidivei postexecutorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel : a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga amenda in tot sau in parte b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor

de pana la 2/3 din maxim c. se aplica pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporita cu pana la 10 ani si apoi se adauga amenda

de la al doilea termen

36. Recidiva mica postcondamnatorie se sanctioneaza : a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 anib. la fel ca si recidiva mica postexecutoriec. la fel ca si recidiva mare postcondamnatorie

37. In cazul recidivei mici postexecutorii : a. se aplica un spor de pana la 10 ani la cea mai grea pedeapsa din cele 4 aplicate faptuitoruluib. se aplica un spor de pana la 7 ani la maximul pedepsei pentru ultima infractiunec. se aplica pentru ultima fapta o pedeapsa intre minimul si maximul special, acesta din urma putand fi depasit

cu pana la 10 ani de catre instanta

38. Recidiva mica postexecutorie : a. se sanctioneaza in mod identic cu cea mare postexecutorieb. se sanctioneaza prin contopirea pedepselor de la cei doi termenic. poate exista atunci cand antecedenta penala a faptuitorului consta in cel putin 3 condamnari la inchisoare

de maxim 6 luni, pentru fapte intentionate

39. Recidiva postexecutorie se sanctioneaza : a. intr-o singura etapab. prin cumul aritmeticc. prin cumul juridic, cu spor de cel mult 2/3 din maximul special al pedepsei inchisorii

40. Recalcularea pedepsei in caz de recidiva, este :

90


a. conditionata de descoperirea starii de recidiva inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei

b. aplicabila doar in cazul recidivei maric. aplicabila doar in cazul recidivei postcondamnatorii

41. Dubla recidiva desemneaza ipoteza in care : a. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infractiunib. termenul al II – lea al recidivei este format dintr-un concurs de infractiunic. o persoana comite o infractiune aflata concomitent in stare de recidiva postcondamnatorie si postexecutorie

cu alte doua infractiuni

42. Inculpatul a comis in conditiile starii de recidiva mare postexecutorie, o infractiune intentionata, sanctionata legal cu inchisoarea de la 1 – 12 ani. Tinand seama ca prima infractiune fusese sanctionata concret cu 18 ani, pedeapsa maxima pe care instanta o poate aplica in cazul concret este : a. 30 de anib. 17 anic. 22 ani

43. Daca infracţiunea ce constituie cel de-al doilea termen a fost săvârşită în stare de evadare, aplicarea pedepsei rezultante se va face :a. prin cumul aritmetic, intr-o singura treaptab. prin cumul juridic, in doua treptec. contopind pedeapsa ce se executa cu pedeapsa pentru infractiunea care a atras starea de recidiva

44. Pedeapsa ce se executa, care se contopeste in cazul savarsirii unei infractiuni in stare de evadare : a. este rezultatul unui cumul aritmeticb. reprezinta restul de pedeapsa ramas de executat, din condamnarea care constituie primul termen al

recidiveic. reprezibta pedeapsa ce se aplica pentru evadare

45. Pluralitatea intermediara exista atunci cand : a. dupa condamnarea unui minor la pedeapsa inchisorii, acesta comite o infractiune din culpa, in timpul

executarii primei pedepse b. dupa cel putin 3 condamnari la pedepse de pana la 6 luni inchisoare, pentru infractiuni intentionate,

infractorul comite o noua infractiune, intentionata, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an

c. dupa executarea unei pedepse cu amenda aplicata pentru o infractiune intentionata, infractorul comite o noua infractiune sanctionata tot cu amenda

46. Exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune dezincriminatab. primul termen consta intr-o infractiune amnistiatac. primul termen consta intr-o infractiune din culpa

47. Poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea de dreptb. primul termen consta intr-o pedeapsa de 3 lunic. primul termen consta intr-o infractiune gratiata total

91


48. Exista pluralitate intermediara : a. daca se comite o infractiune dupa executarea integrala a unei pedepse cu amendab. daca, in timpul executarii unei pedepse pentru o infractiune din culpa, se comite o alta infractiune din culpac. daca primul termen este o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea

49. Nu poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune savarsita in stare de minoritateb. primul termen consta intr-o infractiune pentru care s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepseic. primul termen consta intr-o infractiune gratiata partial

50. Exista pluralitate intermediara, daca : a. al doilea termen este o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiunib. un minor de 16 ani comite o ucidere din culpa, dupa ce, anterior, savarsise fara discernamant o fapta

prevazuta de legea penalac. o persoana, aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa, evadeaza

51. Exista pluralitate intermediara, daca : a. ulterior aplicarii dispozitiilor art. 181,Cpen pentru o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei

infractiuni, se comite o infractiune din culpab. dupa executarea unei pedepse de 2 ani pentru o infractiune din culpa, persoana in cauza savarseste o noua

infractiune din culpac. condamnatul a savarsit o infractiune din culpa, inainte de punerea in executare a unei hotarari de definitive

de condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, pentru o alta infractiune intentionata

52. In cazul in care, pentru a doua infractiune din structura unei pluralitati intermediare, instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel: a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga in tot sau in parte amendab. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor

de pana la jumatate din maximc. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 5 ani si apoi se poate

adauga amenda de la al doilea termen

53. Pluralitatea intermediara se sanctioneaza :a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 anib. la fel ca si recidiva postcondamnatoriec. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni

54. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care : a. dupa executarea pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune intentionata b. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune din culpac. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul savarseste o noua infractiune

intentionata care este amnistiata antecondamnatoriu

55. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care : a. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul – minor de 17 ani, comite o noua

infractiune intentionatab. inculpatul a participat in calitate de complice la o infractiune si in calitate de instigator la o alta infractiune,

fara a interveni o hotarare de conmdamnare definitiva pentru vreuna dintre cele doua infractiunic. inculpatul a savarsit o ucidere din culpa, in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii

unei pedepse pentru infractiunea de loviri sau alte violente (art.180,Cpen)

92


56. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin : a. sporul aplicabilb. existenta unei hotarari de condamnare definitiva intre infractiunile din structura pluralitatiic. faptul ca pluralitatea intermediara presupune intotdeauna o pluralitate de faptuitori

57. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. in cazul pluralitatii intermediare, a doua infractiune se poate comite si dupa executarea pedepsei pentru

prima faptab. in structura pluralitatii pot intra si infractiuni din culpac. presupune o condamnare definitiva pentru infractiunea care formeaza primul termen al structurii ei

58. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. sunt forme ale pluralitatii de infractorib. sistemul sanctionatorc. nu conteaza natura sau gravitatea infractiunilor comise

59. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca :a. se retin indiferent daca autorul care raspunde penal este major sau minorb. presupun unitatea subiectului activc. presupun omogenitatea juridica a ingractiunilor savarsite

60. Dupa executarea unei pedepse de 1 an si 6 luni intr-o inchisoare militara, autorul a comis o infractiune de talharie. In cazul concret, pedeapsa pe care acesta o va executa : a. se va determina prin aplicarea regulilor de la pluralitatea intermediarab. se va determina prin aplicarea regulilor de la recidiva postexecutoriec. se va aplica doar pedeapsa pentru savarsirea infractiunii de talharie

61. S-a retinut ca inculpatul, aflat in executarea unei pedepse de 6 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata, a comis o noua infractiune intentionata, sanctionata legal cu mai mult de 1 an, in timp ce beneficia de o intrerupere a executarii pe motive medicale. In acest caz, ne aflam in prezenta : a. recidivei mari postcondamnatoriib. pluralitatii intermediarec. recidivei mari postexecutorii

62. Dupa condamnarea la o pedeapsa de 8 luni inchisoare aplicata pentru un concurs de infractiuni in structura caruia intra doua pedepse de cate 5 luni pentru fapte intentionate si una de 4 luni pentru o fapta din culpa, o persoana comite un furt, in timp ce executa aceasta condamnare. In speta, exista: a. recidiva mica postcondamnatorieb. pluralitate intermediarac. recidiva mare postcondamnatorie

63. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa evadeaza : a. va exista pluralitate intermediarab. se vor aplica regulile de sanctionare de la concursul de infractiunic. se aplica cumulul aritmetic

93


***La 25 mai 2009, condamnatul C.C. a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 1216 zile ramas de executat. Cunoscând ca cele doua victime au primit pensia, în seara de 20.06.2009, în jurul orelor 21,00 inculpatul a mers la locuinta sotilor SS si SC pentru a le sustrage banii proveniti din pensie, precum si alte bunuri. Dupa ce a patruns în locuinta victimelor, inculpatul le-a cerut sa-i dea suma de bani pe care o detineau în locuinta. Pentru motivul ca victimele au refuzat sa-i dea banii, inculpatul C.C. cu un topor, cu o piatra si un sucitor a lovit victimele de mai multe ori în zona capului si în alte parti ale corpului. In urma loviturilor victimele au decedat. Dupa savârsirea faptelor, inculpatul a sustras din locuinta acestora doua butelii pentru aragaz si un ventilator.

64. In speta:a. stabilirea pedeapsei se va face potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie b. se retine starea de recidiva postcondamnatoriec. este incident concursul real de infractiuni (art.33,lit.a,Cpen)

65. La data de 28 noiembrie 2006, inculpatul F.V. a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse finale de 7 ani si 6 luni închisoare, cu un rest de 955 zile ramas neexecutat. In fapt, în noaptea de 6/7 septembrie 2007 pe fondul consumului de alcool si al refuzului victimei G.V. de a-l servi cu tigari, în imobilul din strada P., în prezenta mai multor persoane, inculpatul F. a supus victima unor acte de violenta fizica. Initial, inculpatul a lovit victima cu palma si cu o bucata de furtun, apoi i-a aplicat lovituri repetate cu pumnii în zona capului si toracelui, cauzându-i leziuni traumatice grave in urma carora victima a decedat. Având în vedere ca inculpatul a comis infractiunea dupa ce a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse aplicate tot pentru infractiuni comise cu violenta asupra persoanei, tribunalul a revocat beneficiul liberarii conditionate.In spetaa. infractiunea savarsita este omor calificat (art.175,lit.i,Cpen)b. infractiunea a fost savarsita in stare de recidiva postcondamnatoriec. regimul sanctionator este cel prevazut pentru recidiva postcondamnatorie

*** Instanta l-a condamnat pe I.M., militar in rezerva, la pedeapsa de 15 ani închisoare si 6 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b,e,Cpen, retinand ca : În seara de 22.08.2008, victima S.V., aflata în stare avansata de ebrietate se deplasa pe jos în localitatea M., unde venise împreuna cu martorii S.G. si L.I. In jurul orelor 22:00, victima a ajuns în zona locuintelor martorilor B.A, P.T. si U.I., vorbind incoerent si lovind în portile cetatenilor care au iesit alertati si au încercat sa-l îndrume spre comuna G., unde spunea ca locuieste. Inculpatul a iesit în întâmpinarea victimei pe centrul partii carosabile si i-a aplicat o lovitura cu pumnul în zona fetei. Ca urmare a acestei lovituri, victima a fost proiectata pe spate, pe partea carosabila si a ramas în stare de neputinta. Martorul B.A. a declarat ca i-a sugerat inculpatului sa-l duca pe S.V. la marginea drumului spre a nu fi accidentat de autovehicule. Inculpatul l-a prins pe S. V. de camasa si pantaloni si l-a aruncat la marginea drumului partii carosabile, în dreptul locuintei martorului U.I. Ulterior, inculpatul a plecat spre locuinta sa, iar martorii au intrat în curte. Dupa aproximativ 5 minute, martorul B.A. a iesit în drum si a constatat ca victima îsi revenise, astfel încât a ajutat-o sa se ridice si i-a indicat în ce directie trebuie sa se deplaseze pentru a ajunge în comuna G. Martorul a declarat ca a constatat urme de sânge în zona capului si la gura, ca S. V. era dezorientat si se deplasa în sensul opus celui pe care i l-a indicat. În acest timp, inculpatul se afla în dreptul portii casei sale si a vazut ca victima S. V. se deplasa spre el, adresându-i injurii pentru ca l-a lovit. În acest conditii, inculpatul l-a întâmpinat pe S.V. în dreptul locuintei martorei B.D., pe cealalta parte a drumului, si l-a lovit cu pumnul peste fata, doborându-l din nou pe partea carosabila. Victima S. V. a fost transportata la spital cu diagnosticul „ politraumatism prin agresiune”, iar la data de 23.08.2008 a decedat. Inculpatul I. M. a declarat pe parcursul procesului penal ca nu a intentionat sa-l ucida pe S.V., ca l-a lovit dupa ce acesta i-a adresa injurii si l-a lovit cu pumnul în stomac. Din fisa de cazier judiciar a rezultat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru infractiuni de furt calificat, ultima pedeapsa executata fiind de 4 ani închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1876/2003 a Judecatoriei Focsani.

66. In speta, instanta :a. dispune obligatoriu degradarea militara a inculpatului

94


b. aplica regimul sanctionator prevazut pentru recidiva postexecutoriec. admite cererea de schimbare a încadrarii juridice formulata de catre inculpatul

67. In speta, incadrarea juridica a faptei va fi :a. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art.183,Cpen)b. omor calificat (art.175,lit.i), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpenc. omor (art.174,Cpen), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpen

***Prin sentinta penala nr…30/2006 a Judecatoriei Zalau, inculpatul G.F. a fost condamnat la pedeapsa rezultanta a închisorii de 6 ani pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, în dauna aceleiasi parti vatamate, C.A. În data de 25.03.2008, inculpatul a fost recompensat cu o permisie din Penitenciarul Spital Dej. În cursul zilei în care a primit permisia, inculpatul a consumat bauturi alcoolice, iar noaptea, în jurul orei 02.00 s-a deplasat la locuinta partii vatamate C.A , potrivit declaratiilor sale, cu intentia de a se împaca cu aceasta din urma pentru faptul ca a violat-o în anul 2006, întretinând cu aceasta un raport sexual, dar despre care sustine ca a fost consimtit. In cauza s-a efectuat raportul de constatare medico-legala, in care s-a concluzionat ca partea vatamata nu prezenta urme de violente pe cap, trunchi si membre si nici la nivelul sferei genitale, dar prezenta spermatozoizilor în secretia vaginala atesta faptul ca între victima si agresor a avut loc un contact sexual. Partea vatamata a aratat în declaratiile sale ca în noaptea de 25.03.2008, inculpatul a patruns în locuinta ei si, la întrebarea ei legata de motivul pentru care se afla în locuinta ei, acesta i-a raspuns ca o sa o violeze si o sa o omoare pentru ca l-a trimis în închisoare timp de 6 ani pentru violul anterior. Desi partea vatamata l-a rugat pe inculpat sa o lase în pace, acesta s-a asezat în pat lânga ea, a oprit-o sa se ridice si i-a spus acesteia sa nu opuna rezistenta si sa fie prietena lui secreta, ca o va ajuta cu bani, iar apoi a întretinut cu ea un raport sexual, timp în care a apasat-o pe cap cu ambele mâini, pentru a nu se putea misca. De asemenea, a aratat partea vatamata ca a încercat sa îl ia cu vorba buna pe inculpat si ca îi era teama de acesta, întrucât în anul 2006, când a violat-o, a lovit-o de foarte multe ori peste fata, precum si ca, tot de teama, i-a spus inculpatului ca nu o sa spuna nimanui despre ce s-a întâmplat si i-a sugerat acestuia sa iasa din casa prin spate, pentru a nu fi vazut de alte persoane. Dupa plecarea inculpatului, partea vatamata s-a deplasat la familia H. vecinii sai, povestindu-le ce s-a întâmplat si cerându-le bani pentru a putea merge la politie sa depuna plângere.

68. In speta, la individualizarea pedepsei, instanta va da eficienta dispozitiilor legale privitoare la :a. concursul real de infractiuni : viol (art.197,alin.1), violare de domiciliu (art.192,alin.2)b. recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen)c. concursul de infractiuni si apoi celor privitoare la starea de recidiva postcondamnatorie

69. În baza art.192,alin.2 cu aplic. art.37,lit.a,Cpen, instanta a condamnat pe inculpatul C.M. la 3 ani si 6 luni închisoare. De asemenea, in baza art.61,Cpen, instanta a dispus revocarea liberarii conditionate pentru un rest de pedeapsa neexecutat de 776 de zile. In speta : a. se poate aplica un spor de pana la 5 anib. se retine starea de recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen)c. se aplica regimul sanctionator specific recidivei postcondamnatorii

70. La 26.11.2008, Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau l-a trimis în judecata pe D.E. pentru savârsirea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, prevazute de art.197,alin.2 si alin.3 teza a-II-a si art.192,alin.2. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa de 1 an închisoare, prin sentinta penala nr.18/2003 a Tribunalului Militar Iasi.In speta : a. infractiunile au fost savarsite in stare de recidiva postexecutorieb. inculpatul a fost reabilitat de drept pentru condamnarea din 2003c. nu se retine starea de recidiva

95


71. In vara anului 2004, pe când era minor, inculpatul C.G. a întretinut relatii sexuale prin violenta cu sora sa C.I., în vârsta de 12 ani. Pentru aceasta fapta, prin sentinta penala nr.211 din 29 februarie 2008 pronuntata de Tribunalul Ialomita, în baza art.197,alin.1,2,lit.b1 si alin,3,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 – 76,Cpen, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de viol in forma agravanta. În baza art. 203,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 – 76,Cpen, aceeasi instanta l-a condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru savârsirea infractiunii de incest. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul mai suferise o condamnare de 2 ani închisoare in anul 2006, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr.112/16.01.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, definitiva prin neapelare.

71. In speta, Tribunalul Ialomita va retine ca inculpatul a savarsit faptele pentru care l-a condamnat in conditiile: a. concursului ideal b. recidivei postcondamnatorii c. concursului real

72. In speta, prin sentinta penala pronuntata, Tribunalul Ialomita va dispune obligatoriu si :a. revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 b. anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 c. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi

73. Inculpatul S.A., liberat conditionat din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu, cu un rest de pedeapsa neexecutata de 568 de zile, a fost condamnat pentru savarsirea la 29.02.2008 a infractiunilor de viol si lipsire de libertate in mod illegal → 8 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod illegal (art.189,alin.1,2,Cpen), 4 ani si 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art.64,alin.1,lit.a teza a II-a,lit.b,Cpen., pe o durata de 3 ani pentru savarsirea infractiunii de viol (art.197,alin.1,2,lit.c,Cpen). In baza art.61,alin.1,Cpen, instanta a revocatat liberarea conditionata din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu.In speta, se vor retine :a. doua stari de recidiva postcondamnatorie b. regimul sanctionator al recidivei postcondamnatorii c. mai intai regimul sanctionator specific revocarii liberarii conditionate si apoi cel specific concursului de

infractiuni

74. Inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale care savarseste infractiunea de evadare, realizeaza: a. o pluralitate intermediarab. un concurs real de infractiunic. o recidiva postcondamnatorie

75. Cand inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale pentru savarsirea unei infractiuni, comite se infractiunea de evadare, pedeapsa se va aplica astfel : a. pedeapsa pentru evadare se contopeste cu pedeapsa pentru infractiunea savarsita anteriorb. pedeapsa stabilita pentru evadare se adauga la pedeapsa stabilita pentru infractiunea anterioarac. pedeapsa stabilita pentru evadare se contopeste cu restul neexecutat din pedeapsa stabilita pentru

infractiunea anterioara

96


76. Cand inculpatul aflat in stare de arest preventiv evadeaza si savarseste o infractiune, sunt realizate conditiile : a. recidivei postcondamnatoriib. concursului de infractiunic. pluralitatii intermediare

77. Daca pentru infractiunea savarsita din nou, in cazul recidivei postcondamnatorii, instanta de judecata a stabilit pedeapsa amenzii, atunci : a. se aplica pedeapsa pentru primul termen, care poate fi sporit b. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, amendac. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se adauga obligatoriu pedeapsa amenzii

78. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste: a. inainte de executarea pedepsei anterioareb. dupa prescriptia executarii pedepsei anterioarec. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara

79. Daca in timpul executarii unei pedepse cu inchisoarea de 2 ani, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata, condamnatul a savarsit o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 1 an, se realizeaza conditiile : a. pluralitatii intermediareb. recidivei mici postcondamnatoriic. recidivei mari postcondamnatorii

80. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste : a. in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioareb. in timpul liberarii conditionate din executarea pedepsei anterioarec. dupa gratierea totala a pedepsei anterioare

81. Starea de recidiva mare postexecutorie ia nastere prin savarsirea din nou a unei infractiuni : a. in timpul executarii pedepsei anterioare la locul de muncab. in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supravegherec. dupa executarea pedepsei anterioare

82. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in savarsirea din nou a unei infractiuni intentionate : a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii mai mare de un anb. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un anc. pentru care se aplica numai pedeapsa inchisorii

83. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postcondamnatorii, se savarseste :a. inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioarab. dupa executarea pedepsei pentru infractiunea anterioarac. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si mai inainte de

inceperea executarii acesteia

84. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta in savarsirea din nou a unei infractiuni : a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii de 2 anib. pentru care legea prevede pedeapsa amenziic. pentru care se prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an

97


85. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in : a. savarsirea unei infractiuni pedepsita cu amendab. savarsirea unei infractiuni cu intentie indirectac. savarsirea unei infractiuni din culpa cu prevedere

86. Al doilea termen al recidivei mici postexecutorii nu poate consta in savarsirea unei noi infractiuni : a. praeterintentionateb. pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 1 anc. dupa ce s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca, chiar daca nu s-a obtinut in acest sens o

hotarare judecatoreasca

98


Pluralitatea de faptuitori

1. Pluralitatea naturala de faptuitori: a. exista atunci cand participarea a două sau mai multor persoane la săvârşirea faptei este cerută de chiar

natura infracţiuniib. cere ca toţi participanţii să acţioneze cu vinovăţiec. nu permite participarea sub forma coautoratului, instigarii sau complicitatii

2. Sunt forme ale pluralitatii de infractori : a. pluralitatea naturalăb. pluralitatea legalac. pluralitatea constituită

3. Sunt forme ale pluralitatii naturale de infractori : a. infracţiunea de încăierare b. infracţiune de bigamiec. infracţiunea de complot

4. In cazul pluralitatii naturale, : a. infractiunea putea fi comisa si de o persoana, dar, in concret, a fost savarsita de doua sau mai multe

persoane b. fiecare participant este considerat autor al infractiuniic. fiecare participant raspunde penal in functie de contributia sa la savarsirea infractiunii

5. Este de esenta pluralitatii naturale de infractori, ca : a. fiecare participant sa actioneze cu vinovatieb. cel putin unul dintre participanti sa actioneze cu vinovatiec. ca toti participantii sa actioneze cu aceeasi forma de vinovatie

6. Sunt forme de participatie secundare : a. coautoratulb. instigareac. complicitatea

7. Sunt forme de participatie principale : a. coautoratul, fata de instigareb. instigarea, fata de complicitatec. complicitatea, fata de autorat

8. Daca un infractor a contribuit la savarsirea infractiunii prin acte de coautorat si de instigare, in sarcina acestuia se va retine : a. concursul de infractiuni intre coautorat si instigareb. coautoratulc. instigarea

99


9. In cazul pluralitatii constituite de infractori : a. fiecare participant va raspunde ca autorb. savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea da nastere unui concurs de infractiunic. existenta pluralitatii este conditionata de savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea

10. Pluralitatea naturala : a. nu este posibilă sub forma coautoratuluib. nu permite participatia penala in niciuna dintre formele salec. permite instigarea si complicitatea

11. Legatura subiectiva: a. este o conditie fundamentala a participatiei penaleb. sub aspect temporal, se realizeaza la momente diferite, in functie de forma de participatie c. se poate stabili si ulterior savarsirii infractiunii de catre autor

12. Legatura subiectiva dintre participanti:a. trebuie sa fie intotdeauna bilateralab. impune o identitate de mobilc. lipseste in cazul complicitatii negative

13. Legatura subiectiva stabilita in cazul participatiei:a. de obicei este bilateralab. poate fi si unilaterala, fiind cunoscuta doar de autorc. poate fi unilaterala, fiind cunoscuta doar de instigator sau complice

14. Instigarea sau complicitatea la o fapta care nu este prevazuta de legea penala : a. constituie un act de participatie penalab. nu vor atrage niciodata raspunderea penala ca acte de participatiec. in unele cazuri, sunt incriminate distinct, autonom , ca infractiuni de sine statatoare

15. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca : a. toti coautorii sa se afle impreuna in momentul comiterii infractiuniib. actele fiecarui coautor, privite izolat de ale celorlalti, sa fi produs rezultatulc. sa existe o legatura subiectiva intre coautori

16. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca: a. toti coautorii sa actioneze cu vinovatieb. rezultatul sa nu poata fi produs decat prin actiunile conjugate ale coautorilorc. toţi coautorii să participe cu acte de executare

17. Coautoratul nu este posibil : a. la infractiunile comisive prin omisiuneb. in cazul pluralitatii constituitec. la infractiunile de obicei

18. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultatb. infractiunile de pericolc. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala

100


19. Coautoratul este posibil : a. la infractiunile cu durata de consumare in timpb. in cazul infractiunii cu autor unicc. la infractiunile omisive improprii

20. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile cu subiect activ specialb. infractiunile comise cu premeditarec. infractiunile din culpa

21. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultatb. infractiunile de pericolc. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala

22. Nu pot fi comise in coautoratul : a. infractiunile de executare promtab. infractiunile cu subiect activ calificat, daca unul dintre cei doi participanti nu are calitatea ceruta de norma de

incriminarec. tentativa

23. Persoanele care lovesc victima cu cutitele, provocandu-i decesul, fara a se cunoaste care a fost lovitura mortala, vor urma sa raspunda : a. fiecare ca autor unic al infractiunii de omorb. in calitate de coautori la infractiunea de omorc. in calitate de complici la infractiunea de omor, deoarece nu se cunoaste care a fost actul de executare care

a produs rezultatul

24. In cazul in care A,B,C,D si E lovesc cu batele si cu cutitele victima cazuta la pamant, iar lovitura mortala a fost stabilita ca fiind imputabila lui B : a. B va raspunde ca autor la infractiunea de omorb. A,C,D si E vor fi trasi la raspundere in calitate de complici concomitentic. A,B,C,D si E vor raspunde toti in calitate de coautori la infractiunea de omor

25. Fapta persoanei care imobilizeaza victima, pentru ca o alta sa ii aplice o lovitura de cutit, intr-o zona vitala, constituie: a. un act de complicitate la infractiunea de omorb. coautorat la infractiunea de omorc. un act de pregatire indispensabil pentru consumarea infractiunii

26. Sub raport subiectiv, coautorii pot actiona : a. cu intentie directab. din culpac. cu praeterintentie

27. In cazul in care mai multi muncitori scapa, din neatentie, un panou metallic de pe un acoperis, provocand decesul unei persoane : a. acestia vor raspunde in calitate de coautori la infractiunea de ucidere din culpab. fiecare va raspunde in calitate de autor la o infractiune distincta de ucidere din culpac. fiecare va fi considerat complice la infractiunea de ucidere din culpa, intrucat nu se cunoaste cauza exacta a

caderii panoului

28. Instigarea : a. nu se sanctioneaza daca autorul nu trece la executareb. apare intotdeauna anterior luarii hotararii infractionale de catre autorc. poate coexista cu complicitatea din partea aceleiasi persoane

101


29. Instigatorul nu poate fi pedepsit ca participant, daca: a. instigarea a fost urmata de o tentative nepedepsibilab. nu participa si cu acte de executarec. impiedica consumarea infractiunii, inainte de descoperirea ei

30. Instigarea colectiva desemneaza situatia in care : a. mai multe persoane coopereaza pentru a o determina pe o alta sa comita infractiuneab. mai multe persoane instiga fiecare in parte o alta persoana, fara a avea cunostinta unul de celalaltc. o persoana instiga un numar nedeterminat de personae sa comita o infractiune

31. Instigarea nu este posibila in cazul infractiunilor: a. din culpab. caracterizate de pluralitate naturalac. caracterizate prin pluralitate constituita

32. Fapta persoanei care, prin aceeasi actiune, instiga doua persoane la comiterea a doua infractiuni distincte, constituie : a. o singura instigare la o infractiune mai gravab. doua instigari, aflate in concurs idealc. doua instigari aflate in concurs real

33. X, cunoscand ca Z sufera de o grava boala cardiaca, il instiga pe Y, care nu stia acest lucru, sa il sperie, sperand ca victima sa decedeze, rezultat care se si produce. In acest caz : a. X va raspunde pentru instigare la infractiunea de omorb. Y va raspunde ca autor la infractiunea de omorc. suntem in prezenta participatiei improprii

34. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege

pentru infractiunea la care s-a instigat b. nu se pedepseste niciodatac. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul general si minimul special prevazut de lege pentru

infractiunea la care s-a instigat

35. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste in limite reduse la jumatate in raport cu pedeapsa aplicabila autoruluib. se sanctioneaza cu amenda intre minimul general al acestei specii de pedeapsa si minimul special al

infractiunii la care s-a instigatc. se sanctioneaza numai daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat este mai mare de 2 ani

36. Instigarea neurmata de executare : a. este sanctionata potrivit sistemulul parificarii pedepselor aplicabil participatiei penale b. are acelasi tratament sanctionator ca si complicitatea neurmata de executarec. constituie o infractiune de sine statatoare

37. Dacă X instigă la o faptă pentru care legea prevede o pedeapsă de la 5 – 10 ani, in cazul unei instigari neurmate de executare, pedeapsa instigatorului va fi cuprinsă intre:a. 15 zile şi 5 ani b. 1 luna si 5 anic. 30 de zile si 5 ani

38. Existenta instigarii ca forma de participatie penala este conditionata, printre altele, de : a. executarea unei fapte prevazute de legea penala de catre autorb. realizarea cel putin a unei tentative pedepsibile de catre autorc. existenta actelor de determinare a autorului la savarsirea unor acte de executare a unei fapte

102


39. Exista act de participaţie penala :a. in cazul instigarii neurmate de executareb. in cazul instigarii urmate de executarec. cand autorul trece la executare, dar se desistă, comiţând o tentativă nepedepsită

40. Exista act de participaţie penala :a. in cazul cand instigatul a renuntat la a mai executa fapta la care a fost determinat de instigatorb. in cazul in care instigatul a incercat sa-i aplice victimei o palma peste fata, asa cum fusese indemnat de

instigator, dar s-a oprit la timp, fara ca victima sa fi fost atinsac. cand instigatul incepe executarea faptei penale, dar s-a desistat, din motive de superstitie

41. Instigarea neurmata de executare nu va fi pedepsita, daca : a. cel instigat la savarsirea faptei penale s-a razgandit si nu a mai trecut la executareb. cel instigat la savarsirea faptei penale a realizat doar o tentative nepedepsibilac. actele de executare la care a fost instigat, savarsite de instigat, nu sunt prevazute de legea penala

42. Instigarea neurmată de executare nu se pedepseşte în situaţia în care pentru fapta penala la care s-a instigat legea prevede : a. pedeapsa cu închisoarea de până la 2 anib. numai pedeapsa cu amendăc. pedeapsa cu închisoarea mai mare de 2 ani, alternativa cu pedeapsa amenzii

43. Ca urmare a instigarii lui X de catre Y, X sare gardul in curtea vecinului sau, cu intentia de a sustrage din beciul acestuia mai multe sticle cu vin, pentru a bea impreuna cu X. Mustrat de constiinta, caci religia lui musulmana nu ii permite sa consume alcool, X se intoarce din curtea vecinului fara nicio sticla cu vin. In acest caz :a. Y raspunde penal pentru instigare neurmata de executareb. X nu raspunde penal intrucat beneficiaza de impunitate, ca urmare a desistariic. Y raspunde penal in calitate de instigator

44. Complicitatea : a. este o forma secundara de participatieb. poate fi realizata numai cu intentie directac. consta intotdeauna in promisiunea anterioara sau concomitenta de tainuire sau favorizare

45. Contributia complicelui : a. trebuie sa constea intotdeauna in acte materiale de ajutorare sau inlesnireb. prezinta intotdeauna grad de pericol social mai ridicat decat activitatea instigatoruluic. ‘nu realizeaza elemental material al laturii obiective a infractiunii

46. Contributia complicelui :a. poate avea loc dupa consumarea infractiunii, in cazul tainuiriib. poate viza atat pregatirea, cat si executarea infractiunii c. nu se poate realiza prin omisiune

47. Actele de complicitate pot avea loc : a. anterior luarii rezolutiei infractionale, de catre autorb. anterior sau concomitent savarsirii infractiunii de catre autorc. ulterior comiterii infractiunii, in cazul tainuirii sau favorizarii

103


48. Daca cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala A este autor, I este instigator si C este complice, actele de complicitate desfasurate de C pot avea loc : a. doar ulterior activitatii de determinare desfasurata de Ib. concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de Ic. anterior sau concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de I

49. Complicitatea sanctionabila penal poate fi realizata: a. cu intentie directab. cu intentie indirectac. din culpa50. Complicitatea poate consta: a. intr-o omisiuneb. doar intr-o actiunec. in prezenta la locul comiterii infractiunii

51. Constituie acte de complicitate : a. intarirea rezolutiei infractionale deja luatab. procurarea de informatii in legatura cu obiceiurile victimei unei talhariic. promisiunea de nedenuntare, anterioara comiterii infractiunii de catre autor, provenita de la paznicul

magazinului unde are loc spargerea, daca aceasta a fost respectata

52. Complicitatea nu poate consta : a. intr-o fapta neprevazuta de legea penala b. decat intr-o fapta prevazuta de legea penalac. in încurajarea autorului, înainte ca acesta să fi luat rezoluţia infracţionala

53. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand o persoana : a. il ajuta pe autor, dupa savarsirea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o intelegere in

prealabil cu acesta b. asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedicac. il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executare

54. Complicitatea materiala se realizeaza atunci cand : a. complicele promite anterior comiterii faptei ca va tainui sau favorizab. complicele il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executarec. complicele îl ajută pe infractor să escaladeze un gard pentru a intra în incinta de unde va sustrage bunuri

55. Complicitatea materiala se poate realiza atunci cand : a. casierul lasă deschisă casa de bani b. complicele procură arma autorului, dar acesta nu o mai folosit-o intrucat si-a procurat el insusi una mai

performanta c. complicele asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedica

56. Pentru a fi în prezenţa complicităţii materiale :a. nu este necesar ca actul complicelui sa fie, in sine, un act cu relevanţă penalăb. este necesar ca mijloacele procurate de complice să fie puse efectiv la dispoziţia autoruluic. nu este necesar ca mijloacele procurate de complice să fie folosite de autor la săvârşirea infracţiunii

104


57. Complicitatea materiala se poate realiza prin : a. tinerea de vorba a paznicului, in timpul cat autorul comite furtul dintr-un depozit b. otravirea cainelui de pazac. rugamintile insistente ale concubinei autorului, pentru a-l convinge sa sustraga bijuteriile pe care ea le

gajase la o casa de amanet

58. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand : a. o persoana, afland de infractiunea comisa, dupa consumare il felicita pe autor b. complicele ii procura autorului arma cu care urma sa comita infractiunea de omor, dar autorul a folosit de

fapt un toporc. complicele il ajuta pe autor, dupa comiterea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o

intelegere prealabila cu acesta

59. Complicitatea intelectuala poate fi regasita in forma : a. intaririi rezolutiei infractionale a autorului, prin incurajari repetateb. determinarii autorului sa ia hotararea de a comite infractiuneac. promisiunii de tainuire sau favorizare indiferent de momentul in care a fost facuta

60. Complicitatea negativa : a. este o forma a participatiei penaleb. nu se pedepseste decat atunci cand constituie o infractiune autonomac. nu presupune o legatura subiectiva intre complicele negativ si autor

61. Complicitatea negativa se deosebeste de complicitatea intelectuala, prin aceea ca : a. se realizeaza prin acte materialeb. nu există legătura subiectivă intre complicele negativ si autorc. poate incepe doar inainte de inceperea actelor de executare

62. Complicitatea intelectuala se deosebeste de instigare, prin aceea ca : a. instigatorul actioneaza cu intentie, iar complicele poate actiona si din culpab. complicitatea nu se pedepseste decat daca autorul trece la executarec. instigarea are loc anterior luarii rezolutiei infractionale

63. Complicitatea negativa : a. nu se sanctioneaza ca forma de participatieb. presupune stabilirea unei legaturi subiective intre participanti ulterior savarsirii fapteic. este o forma speciala a complicitatii, reglementata in Codul Penal

64. In cazul complicelui : a. actele sale trebuie sa reprezinte o fapta prevazuta de legea penalab. actul sau trebuie sa fie comis anterior sau cel mult concomitent actului de executare al autoruluic. el nu va fi pedepsit daca autorul nu trece la executarea faptei

65. Fapta aceluia care, in baza unei intelegeri prealabile, primeste pentru a transporta cu masina bunurile furate anterior, constituie : a. infractiunea de favorizare a infractoruluib. complicitate materiala la furtc. complicitate intelectuala la furt

105


66. Fapta inculpatului, caruia o persoana necunoscuta – autorul unui furt comis anterior – ii indica locul unde se gasesc bunurile sustrase, pentru a le lua si valorifica, ceea ce el si face, constituie : a. coautorat la furtb. infractiunea de tainuirec. complicitate intelectuala la furt

67. In cazul infractiunilor cu subiect activ calificat, daca persoana care promite anterior sau concomitent savarsirii faptei ca va tainui bunurile nu are calitatea specifica ceruta de norma de incriminare, ea va urma sa raspunda in calitate de : a. autor al unei infractiuni diferite de cea din care provine bunulb. complicec. coautor

68. Persoana care promite autorului, anterior comiterii faptei, ca va tainui bunurile provenite din savarsirea unei infractiuni de furt, promisiune pe care o si respecta, va raspunde pentru : a. infractiunea de tainuire, in concurs ideal cu complicitatea intelectuala la infractiunea de furtb. complicitate materiala la furtc. complicitate intelectuala la furt

69. Fapta lui A, care incearca sa ii dea o bata lui B, care il atacase pe C, dar este impiedicat de martori, constituie : a. un act de complicitate intelectualab. un act de complicitate materialac. un act fara relevanta penala

70. Fapta inculpatului de a ajuta, in baza unei intelegeri prealabile, mai multe persoane sa comita fiecare cate o infractiune de furt, se va incadra: a. o complicitate simpla la infractiunea de furtb. atatea fapte de complicitate la furt in concurs, cate furturi au fost efectiv comise de cele doua persoanec. o complicitate la infractiunea de furt, comisa in forma continuata

71. Complicitatea : a. nu se sanctioneaza daca autorul nu a trecut la executareb. exista si se sanctioneaza, chiar daca autorul nu a comis decat o tentativa pedepsibilac. este intotdeauna anterioara actelor de executare

72. Instigarea la complicitate : a. este instigare mediatab. este complicitate mediatac. este o forma distincta de participatie penala

73. Complicitatea la instigare se sanctioneaza: a. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autorb. ca si infractiune de sine statatoarec. la fel ca instigarea neurmata de executare

74. In cazul in care indemnul de a comite o infractiune este adresat unei personae care deja luase o hotarare in acest sens, vom fi in prezenta : a. instigarii

106


b. complicitatii intelectualec. unei fapte fara relevanta penala

75. In cazul paznicului unei intreprinderi, care afla ca se va comite un furt in timpul serviciului sau, dar nu face nimic pentru a-l impiedica, suntem in prezenta : a. complicitatii negativeb. complicitatii materiale omisivec. unei infractiuni de favorizare a infractorului

76. X, actionand insidios, strecoara in mintea lui Y banuieli false despre o presupusa relatie amoroasa intre sotia lui Y si Z, dorind moartea lui Z. In cazul in care Z este ucis de sotul gelos, fapta lui X reprezinta : a. o instigare la infractiunea de omorb. o complicitate la infractiunea de omorc. un coautorat la infractiunea de omor

77. Fapta inculpatilor care, fara a sti unul de altul, au actionat din acelasi mobil pentru a ucide victima, rezultat care s-a si produs : a. constituie coautorat la infractiunea de omorb. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omorc. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omor si complice la

infractiunile comise de ceilalti

78. In cazul persoanei care ajuta cu intentie indirecta la comiterea cu intentie directa a unui omor de catre o alta persoana : a. se retine o complicitate la infractiunea de omorb. nu se retine complicitatea, deoarece nu a actionat cu intentie directac. se va retine participatia improprie

79. Persoana care comite atat acte de instigare, cat si de complicitate : a. raspunde penal pentru complicitate, deoarece aceasta este mai grava decat instigareab. raspunde pentru doua infractiuni, aflate in concursc. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de legepentru autor

80. In cazul persoanei care contribuie cu acte de ajutor la savarsirea unui furt de catre X si cu acte de instigare la comiterea unui omor de catre Y, suntem in prezenta : a. instigarii la omor, deoarece instigarea absoarbe complicitatea ca forma de participatie penalab. unui concurs de instigaric. unui concurs intre instigare la omor si complicitate la furt

81. In dreptul penal roman, in legatura cu sanctionarea legala a participanrilor se aplica sistemul : a. diversificariib. parificariic. diversificarii in caz de instigare si parificarii in caz de complicitate

82. In cazul savarsirii unei infractiuni in participatie, instanta de judecata : a. este obligata sa aplice aceeasi pedeapsa pentru toti participantiib. poate aplica o pedeapsa mai mare pentru complice decat pentru autor, in cadrul limitelor legalec. trebuie sa aplice aceeasi pedeapsa pentru fiecare coautor

107


83. In cazul in care o infractiune comisa in participatie este sanctionata alternativ cu inchisoare si amenda, instanta de judecata poate : a. poate sa fixeze pedeapsa inchisorii pentru autor sic ea a amenzii pentru ceilalti participantib. nu poate sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru autor sic ea a inchisorii pentru ceilalti participantic. sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru toti participantii

84. Instigatorul si complicele nu vor fi sanctionati cu o pedeapsa daca : a. autorul infractiunii este un minor care nu raspunde penalb. autorul a comis fapta din culpa, iar norma incrimineaza doar comiterea cu intentiec. fapta autorului nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni

85. Constituie circumstanta personala subiectiva : a. calitatea speciala a subiectului pasivb. recunoasterea faptei de catre inculpatc. savarsirea faptei de catre doua sau mai multe personae impreuna

86. Constituie circumstanta personala de individualizare : a. calitatea speciala a subiectului activb. locul comiterii infractiuniic. calitatea de recidivist a autorului

87. Sunt circumstante personale subiective : a. pozitia psihica a autorului in relatie cu comiterea infractiuniib. calitatea de gestionar a autorului unei delapidaric. mobilul infractional

88. Daca A instiga pe B la comiterea infractiunii de talharie, iar acesta comite doar un furt, A va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharieb. instigare la infractiunea de furtc. nstigare neurmata de executare la infractiunea de talharie

89. Daca X il determina pe Y sa comita un omor asupra lui Z, dar Y comite in fapt o talharie asupra acestuia, X va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharieb. instigare la infractiunea de omor, potrivit regimului sanctionator al participatiei penalec. instigare neurmata de executare

90. X accepta sa acorde ajutor pentru comiterea unei infractiuni de furt in dauna lui Y, dar, in fapt, ceilalti participanti comit o talharie in dauna acestei persoane. X va raspunde pentru : a. complicitate la talharie, daca a prevazut planul celorlalti participantib. complicitate la furt, daca nu a prevazut planul celorlalti participanti ‘c. complicitate la talharie, daca putea sa prevada intentia celorlalti participanti

91. Persoana care, fara a avea calitatea de functionar, sustrage alaturi de un gestionar mai multe bunuri din unitatea la care activa acesta din urma, va urma sa raspunda penal : a. pentru complicitate materiala la infractiunea de delapidareb. ca autor la infractiunea de delapidarec. ca autor la infractiunea de furt

108


92. Complicele nu se pedepseste, daca : a. s-a desistat in timp ce autorul comitea actul de executareb. a impiedicat consumarea fapteic. a reparat, dupa consumarea faptei, prejudiciul cauzat de autor

93. Instigatorul si complicele beneficiaza de nepedepsire, daca : a. autorul a comis fapta fara vinovatieb. au impiedicat consumarea infractiuniic. au depus staruinte pentru inlaturarea urmarilor faptei, dupa comiterea acesteia

94. In cazul in care complicele impiedica consumarea faptei : a. ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativab. instigatorul va raspunde cu pedeapsa proprie, fiind un caz de instigare neurmata de executarec. va fi un caz de participatie improprie

95. Impiedicarea savarsirii faptei de catre participant, este : a. cauza de nepedepsireb. cauza justificativac. circumstanta reala

96. In cazul in care un complice se desista de la savarsirea faptei: a. el nu va mai fi sanctionatb. desistarea nu il apara de pedeapsa, daca ceilalti au continuat savarsireac. niciun participant nu mai poate fi sanctionat

97. In cazul in care instigatorul impiedica consumarea faptei : a. el nu va mai fi sanctionat ca participant, dar va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt

indeplinite conditiile b. ceilalti participanti vor urma sa fie trasi la raspundere pentru tentativac. el nu poate fi sanctionat pentru instigare neurmata de executare

98. Daca autorul impiedica consumarea faptei, iar actele realizate pana in acel moment nu constituie nicio infractiune : a. el va fi absolvit de orice pedeapsab. complicele va raspunde pentru tentative la infractiunea respectivac. instigatorul va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt indeplinite conditiile

99. In cazul in care un coautor impiedica consumarea faptei : a. el nu va mai fi sanctionat b. ceilalti coautori vor fi sanctionati pentru tentativa la infractiunea planuitac. complicele nu va fi nici el sanctionat

100. In caz de participatie improprie : a. tuturor participantilor li se aplica aceeasi pedeapsab. pedeapsa pentru complice si instigator se aplica in limite reduse la jumatate fata de pedeapsa autoruluic. autorul va raspunde pentru o infractiune din culpa sau nu va raspunde penal, iar instigatorul si complicele

raspund pentru o infractiune intentionata

109


101. In caz de participatie improprie : a. niciun participant nu este pedepsitb. autorul raspunde pentru o fapta intentionata, iar instigatorul si complicele pentru o fapta din culpac. autorul nu raspunde niciodata pentru o fapta savarsita cu intentie

102. Exista participatie improprie atunci cand : a. participarea mai multor persoane este ceruta de natura infractiuniib. autorul actioneaza din culpa, iar complicele cu intentiec. instigatorul actioneaza cu praeterintentie si autorul fata vinovatie

103. Exista participatie improprie, daca : a. autorul actioneaza din eroare de fapt, iar complicele il ajuta cu intentieb. in cazul in care autorul este un iresponsabil, iar instigatorul il determina cu intentiec. unii dintre participanti sunt majori, iar altii sunt minori care raspund penal

104. Exista participatie improprie, daca : a. in cazul in care complicele ajuta un somnambul sa isi ucida colegul de camerab. instigatorul determină un minor în vârstă de 12 ani să sustragă un bunc. toti participantii actioneaza din culpa

105. In cazul participatiei improprii : a. forma de vinovatie a participantilor este eterogenab. mobilul fiecarui participant poate diferi de cel al celorlalti participantic. toti participantii actioneaza cu intentie

106. Participatia este proprie atunci cand : a. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza cu intentieb. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza din culpac. autorul actioneaza cu intentie, iar instigatorul si complicele actioneaza din culpa

110

Date post:	03-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	daviddurand83
View:	313 times
Download:	2 times

Grile Penal General

Documents