+ All Categories
Home > Documents > grile bfkt

grile bfkt

Date post: 27-Dec-2015
Category:
Upload: roxanabuciu
View: 342 times
Download: 21 times
Share this document with a friend
Description:
grile
89
ATI + ER 1. Următoarele afirmaţii despre fracturile costale sunt adevărate, cu excepţia a. se pot complica cu hemopneumotorax b. fracturile costale determină frecvent ruptură diafragmatică c. fractura primei coste implica risc de ruptură de arteră subclavie d. fracturile costale inferioare pe stânga pot produce ruptură de splină e. fracturile costale bifocale conduc la volet costal 2.În cazul unui traumatism toracic, elementele sugestive pentru leziuni ale axului traheobronșic sunt: a. emfizemul subcutanat b. pneumotoraxul c. pneumomediastinul d. convulsii e. hemoptizia 3. Evaluarea riscului la pacientii cu embolie pulmonara se face pe baza urmatoarelor criterii, cu o exceptie: a. hipotensiune arteriala b. disfunctie cardiaca dreapta vizibila ecografic c. disfunctie cardiaca dreapta decelata prin cresterea valorii BNP d. afectare miocardica demonstrata prin modificari ECG de tip ischemic e. afectare miocardica demonstrata prin cresterea valorilor Troponinei I sau C 4. Tratamentul antitrombotic preventiv se va administra la pacientii internati sau neinternati dar imobilizati pentru o perioada mai mare de 3 zile pentru: a. decompensare cardiaca sau respiratorie acuta si care asociaza factori de risc tromboembolic b. interventie chirurgicala digestiva endoscopica c. interventie chirurgicala ortopedica la nivelul membrelor superioare d. interventie chirurgicala oncologica e. infectii severe, cu sau fara factori de risc pentru maladia tromboembolica CAZ CLINIC Pacientă în vârstă de 68 ani cunoscută cu diabet zaharat de tip II, obezitate gradul II și HTA, aflată în tratament cronic cu glibenclamid 2 tablete/zi, enalapril 5 mg/zi, tertensif 2,5 mg/zi și regim alimentar hiposodat și hipoglucidic, prezintă în ultimele 3 zile febră, polakiurie și vărsături repetate. Se internează pentru somnolență marcată, febră 38,4C, sete, polipnee 28 respiratii/minut, tahicardie 124 bătăi/minut cu rare extrasistole ventriculare, TA=91/48 mmHg, halenă cetonică, poliurie, dureri abdominale. Paraclinic: Hb=14,2 g%, Ht= 47 %, L = 18300/mm 3 , Tr = 487000/mm 3 Glicemie=482 mg%, uree=68 mg%, creatinină=1,6 mg%, PCR = 25 mg% Na + =128 mEq/l, K + =3,8 mEq/l, Cl - =88 mEq/l; Lactat=2,8mg% pH=7,20, PaO2=78 mmHg respirând aer atmosferic, pCO2=20 mmHg, HCO3 - =9 mmoli/l, BE=-16 examen de urină: densitate urinară=1020, corpi cetonici=+++, glicozurie=+++, proteinurie=++, sediment urinar=frecvente leucocite, floră
Transcript
Page 1: grile bfkt

ATI + ER

1. Următoarele afirmaţii despre fracturile costale sunt adevărate, cu excepţia

a. se pot complica cu hemopneumotorax

b. fracturile costale determină frecvent ruptură diafragmatică

c. fractura primei coste implica risc de ruptură de arteră subclavie

d. fracturile costale inferioare pe stânga pot produce ruptură de splină

e. fracturile costale bifocale conduc la volet costal

2.În cazul unui traumatism toracic, elementele sugestive pentru leziuni ale axului traheobronșic sunt:

a. emfizemul subcutanat

b. pneumotoraxul

c. pneumomediastinul

d. convulsii

e. hemoptizia

3. Evaluarea riscului la pacientii cu embolie pulmonara se face pe baza urmatoarelor criterii, cu o exceptie:

a. hipotensiune arteriala

b. disfunctie cardiaca dreapta vizibila ecografic

c. disfunctie cardiaca dreapta decelata prin cresterea valorii BNP

d. afectare miocardica demonstrata prin modificari ECG de tip ischemic

e. afectare miocardica demonstrata prin cresterea valorilor Troponinei I sau C

4. Tratamentul antitrombotic preventiv se va administra la pacientii internati sau neinternati dar imobilizati pentru o

perioada mai mare de 3 zile pentru:

a. decompensare cardiaca sau respiratorie acuta si care asociaza factori de risc tromboembolic

b. interventie chirurgicala digestiva endoscopica

c. interventie chirurgicala ortopedica la nivelul membrelor superioare

d. interventie chirurgicala oncologica

e. infectii severe, cu sau fara factori de risc pentru maladia tromboembolica

CAZ CLINIC

Pacientă în vârstă de 68 ani cunoscută cu diabet zaharat de tip II, obezitate gradul II și HTA, aflată în tratament

cronic cu glibenclamid 2 tablete/zi, enalapril 5 mg/zi, tertensif 2,5 mg/zi și regim alimentar hiposodat și

hipoglucidic, prezintă în ultimele 3 zile febră, polakiurie și vărsături repetate. Se internează pentru somnolență

marcată, febră 38,4C, sete, polipnee 28 respiratii/minut, tahicardie 124 bătăi/minut cu rare extrasistole

ventriculare, TA=91/48 mmHg, halenă cetonică, poliurie, dureri abdominale.

Paraclinic:

Hb=14,2 g%, Ht= 47 %, L = 18300/mm3 , Tr = 487000/mm3

Glicemie=482 mg%, uree=68 mg%, creatinină=1,6 mg%, PCR = 25 mg%

Na+=128 mEq/l, K+=3,8 mEq/l, Cl-=88 mEq/l; Lactat=2,8mg%

pH=7,20, PaO2=78 mmHg respirând aer atmosferic, pCO2=20 mmHg, HCO3-=9 mmoli/l, BE=-16 examen

de urină: densitate urinară=1020, corpi cetonici=+++, glicozurie=+++, proteinurie=++, sediment

urinar=frecvente leucocite, floră

Page 2: grile bfkt

1. Care este cauza dezechilibrării diabetului zaharat ?

a. Abaterea de la regimul alimentar

b. Apendicita acuta

c. Infectie urinara

d. Acidoza

e. Toate cele de mai sus

2. Care sunt tulburările compartimentelor hidrice ale organismului ?

a. Hipovolemie

b. Contractie a spatiului intracelular

c. Expandare a spatiului intracelular

d. Hipovolemie si contractie a spatiului intracellular

e. Toate cele de mai sus

3. Cum este potasiul total al organismului ?

a. Scazut usor

b. Normal

c. Crescut

d. Scazut sever

e. Toate cele de mai sus

4. Care este tulburarea echilibrului acido-bazic nedetectata la acest pacient?

a. Acidemie

b. Cetoacidoza

c. Acidoza lactica

d. Acidoza respiratorie

e. Toate cele de mai sus

5. Care este prima prioritate terapeutica ?

a. Repletia volemica

b. Administrarea de antibiotice

c. Administrarea de glucagon

d. Administrarea de bicarbonat de sodiu

e. Toate cele de mai sus

BOLI INFECTIOASE

1. Cele mai importante enzime ale virusului HIV sunt:

a. lipaza

b. proteaza

c. integraza

d. amilaza

e. transcriptaza inversa

4.Este obligatorie investigarea pacienților HIV pozitiv pentru:

a. boli cu transmitere sexuala - sifilis, gonococ, chlamidia

b. hepatite:A,B,C

c. serologie Epstein- Barr

d. serologie CMV

e. serologie toxoplasma

Page 3: grile bfkt

5. Pentru pacienții infectați HIV cu CD4 intre 350- 500 / mm3, următoarele afirmații sunt adevărate, cu

excepția :

a. tratamentul este indicat in cazul co-infecției cu VHC sau VHB

b. diabet zaharat

c. in nefropatia HIV

d. la pacienții peste 50 ani

e. la tineri

6. Gastroenteritele acute virale sunt determinate de:

a. calicivirus

b. rotavirus

c. si alte virusuri

d. toate de mai sus

e. niciuna de mai sus

7. Examenele imagistice si complementare in diagnosticul diferențial al BDA:

a. radiografie abdominala “ pe gol”

b. radiografie pulmonara

c. recto-sigmoidoscopie

d. CT abdominal

e. RMN coloana lombara

8.Tratamentul BDA simptomatic consta in toate de mai jos cu excepția:

a. topice absorbante

b. antibiotice cu spectru larg

c. antibiotice cu spectru îngust

d. modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului.

e. antiemetice

10.Tratamentul etiologic al meningitei herpetice se face cu:

a. Cortizon

b. Aciclovir

c. Ampicilina

d. Gentamicina

e. Anticonvulsivante

11.Care dintre afirmațiile privitoare la meningoencefalita herpetica este falsa?

a. Lichidul cefalorahidian este clar, limfocitar.

b. Lichidul cefalorahidian uneori asociază hematii.

c. Normoglicorahie.

d. Lichid cefalorahidian purulent.

e. Lichid cefalorahidian fără germeni identificați la examenul direct.

Page 4: grile bfkt

12. In care din meningitele cu LCR clar se administreaza Aciclovir?

a. meningite tuberculoasa

b. meningita herpetica

c. meningita cu Listeria

d. meningita cu Criptococcus.

e. meningita bacteriana la debut.

13. Meningita infectioasa este suspectata in caz de urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

a. sindrom meningian

b. greata/ varsaturi

c. febra

d. cianoza

e. convulsii

14. Meningita pneumococica survine la urmatoarele categorii de pacienti, cu exceptia:

a. varstnici

b. nou-nascuti

c. splenectomizati

d. etilici

e. postraumatism cranian.

15.Preventia meningitei pneumococice se face in caz de:

a. traumatism cranian

b. hipoacuzie

c. asplenie

d. tulburari de vedere

e. coma

16.Durata terapiei in meningita meningococica este de:

a. 21 zile

b. 7 zile

c. 14 zile

d. 30 zile

e. 10 zile

17. Durata tratamentului in meningita cu Listeria monocytogenes este de:

a. 7 zile

b. 14 zile

c. 21 zile

d. 10 zile

e. 30 zile

Page 5: grile bfkt

18. Complicațiile meningitelor purulente sunt:

a. CIVD

b. tulburări electrolitice

c. hidrocefalie

d. epilepsie

e. adenopatie

21.Tratamentul curativ al tetanosului include următoarele cu excepția:

a. antibioterapie

b. vaccinare

c. seroterapie

d. curățarea plăgii

e. corticoterapie

22.Care este simptomul prodromal al tetanosului:

a. trismus

b. febra

c. convulsii

d. contractura

e. durere

23.Rata mortalității in tarile in curs de dezvoltare in caz de tetanos este de:

a. 50 %

b. 10%

c. 90%

d. 30 %

e. 100%

24. În ce situații se face profilaxia tetanosului?

a. plaga cutanata murdara

b. plaga curata + corp străin

c. pacient nevaccinat

d. plaga muscata/zgâriata

e. vaccinare completa

25. Pătrunderea bacilului tetanic in organism se face prin:

a. plagi cutanate

b. plagi mucoase

c. alimentar

d. instrumente chirurgicale contaminate la nou- nascuti

e. prin saliva

Page 6: grile bfkt

26. Suspectam tetanos in cazul:

a. prezenta trismusului

b. plaga cutanata sau mucoasa

c. contracturi generalizate

d. nistagmus

e. dificultati de supt la nou nascut in tari in curs de dezvoltare.

27. Virusurile gripale strict umane sunt:

a. Myxovirus influenzae B şi C

b. Virusurile gripale A, B, C

c. Orthomyxovirus

d. Virus gripal D

e. Niciun Răspuns corect

28. Speciile care constituie rezervorul infecţiei cu virusul gripal A sunt următoarele:

a. Mamifere marine

b. Cai

c. Porci

d. Păsări

e. Om

29. Transmiterea gripei la om se realizează prin:

a. Cale digestivă

b. Cale respiratorie (aerosoli)

c. Transmitere sexuală

d. Transmitere indirectă (prin obiecte contaminate)

e. Altele

30. Perioada de incubaţie din gripă este de:

a. 5 – 6 zile

b. 1-3 zile

c. 7 – 10 zile

d. 10 – 14 zile

e. Mai mare de 14 zile

31. Marile pandemii gripale apar periodic:

a. Anual

b. La 5 ani

c. 10 – 30 de ani

d. La 50 de ani

e. Niciun răspuns corect

Page 7: grile bfkt

32.Principalele tipuri de evoluție ale gripei sunt:

a. Epidemică (anuală)

b. Sporadică (in colectivităţi şcolare)

c. Pandemică (morbiditate şi mortalitate ridicate)

d. Endemică

e. Altele

34. Factorii favorizanţi ai apariţiei complicaţiilor în gripă sunt:

a. Debut insidios

b. Febră ridicată, frisoane, cefalee, ameţeală

c. Debut brusc

d. Epidemie declarată

e. Epistaxis

35. Complicaţiile care pot apărea în gripă sunt:

a. Suprainfecţia bacteriană cu Seratia marcescens

b. Suprainfecţia bacteriană cu Streptococcus pneumoniae

c. Sindromul de detresă respiratorie acută

d. Insuficienţă hepatică acută

e. Decompensare cardiacă, respiratorie, renală și metabolică (diabet zaharat)

36. Agenţii etiologici bacterieni care determină tablouri clinice pseudogripale sunt:

a. Mycoplasma pneumoniae

b. Escherichia coli

c. Coxiella burnetti

d. Streptococcus pneumoniae

e. Enterococcus spp

37. Agenţii etiologici virali care pot determina tablouri clinice pseudogripale sunt:

a. Virusul sinciţial respirator

b. Virusul Epstein Barr

c. Enterovirusuri

d. Rotavirusuri

e. Coronavirusuri

38. Eficacitatea vaccinului antigripal este influenţată de următorii factori intrinseci:

a. Vârsta bolnavului

b. Comorbidităţi

c. Caracteristicile noii tulpini emergente

d. Terapii imunosupresoare

e. Toate răspunsurile sunt corecte

Page 8: grile bfkt

39. Pentru întreruperea transmiterii gripei se impun măsuri precum:

a. Izolarea bolnavilor şi a contacţilor

b. Limitarea transportului aerian în zonele declarate cu epidemie

c. Portajul măştilor de protecţie de către personalul medical

d. Spălarea corectă a mâniilor cu soluţii iodate

e. Limitarea vizitelor

40. Cele mai importante aspecte legate de gripă sunt reprezentate de:

a. Gradul înalt de contagiozitate

b. Mortalitate indirectă datorită terenului imunodeprimat

c. Mortalitate directă mare prin suprainfecții bacteriene

d. Este necesară vaccinarea periodică anuală la personalul medical

e. Morbiditate ridicată

41. Despre febră sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:

a. febra este un simptom care nu apare doar în bolile infecțioase

b. absenta sindromului febril exclude întotdeauna diagnosticul de boală infecțioasă

c. febra poate lipsi în unele infecții

d. este definită printr-o temperatură centrală mai mare de 38º C dimineața

e. poate fi depistată prin măsurarea temperaturii la nivel axilar sau bucal

42. Anamneza unui copil în vârstă de 6 ani diagnosticat cu scarlatină relevă că acesta este febril de 3

zile. În acest caz pacientul prezintă:

a. Febră acută intermediară

b. Febră acută recentă

c. Febră prelungită

d. Febră de etiologie neprecizată

e. Niciun răspuns corect

43. Anamneza unui bolnav diagnosticat cu endocardită infecțioasă relevă un sindrom febril intermitent

care evoluează de aproximativ 30 de zile. În acest caz bolnavul prezintă:

a. Febră acută intermediară

b. Febră acută recentă

c. Febră prelungită

d. Febră de etiologie neprecizată

e. Niciun răspuns corect

44. Temperatura unui sugar măsurată la nivel auricular este de 36,6º C. În acest caz temperatura centrală

este:

a. 37,1º C

b. 36,6º C

c. 36,1º C

d. 38 º C

e. Nici un răspuns corect

Page 9: grile bfkt

47. Bolnavul cu antecedente personale de consum abuziv de alcool poate prezenta febră în contextul

unui tablou clinic sugestiv pentru:

a. Pancreatită acută

b. Pneumonie de aspiraţie

c. Sindrom dispeptic acut

d. Hepatopatie cronică etanolică

e. Neuropatie periferică senzitivă

48 . Care dintre următoarele afirmații referitoare la infecțiile urinare nosocomiale sunt adevărate:

a. sunt infecțiile nosocomiale cele mai frecvente.

b. preced cu 24 h internarea in unitatea sanitara

c. semnele clinice sunt estompate

d. se întâlnesc întotdeauna la persoanele cu sondă urinară

e. bacteriurie in absenta semnelor clinice semnifica o infectie urinara.

49. Infectia nosocomială este acea entitate nosologică care poate apărea în următoarele condiții, cu

exceptia:

a. Bolnav cu cateter urinar îngrijit la domiciliu

b. Bolnav diagnosticat cu infectie urinară

c. Bolnav internat în sectie de terapie intensivă

d. Bolnav care efectuează un examen fibroscopic toracic

e. Niciuna de mai sus

50. Principalul factor de risc în infectia nosocomială pulmonară este reprezentat de către:

a. Decubit prelungit

b. Intubatia endotraheală

c. Interventia chirurgicală recentă

d. Disfunctie locomotorie

e. Niciun răspuns corect

CAZ CLINIC 1

Pacienta M. B., cunoscută cu diabet zaharat tip 2 de aproximativ 5 ani, cu splenectomie posttraumatica

in urma cu 16 ani, este descoperita la domiciliu de către familie in stare de inconștiență aceasta anunțând

ambulanta.

La prezentarea in clinica de Boli Infecțioase examenul clinic obiectivează febra 39° C, coma scor

Glasgow 6-7, sindrom de contractura meningiană prezent,TA=78/42 mmHg, FC=106/min, polipnee ,

puls periferic filiform, slab perceptibil, FR=26/min , SaO2= 88% fara O2, auscultație pulmonara cu

raluri crepitante baza pulmonara dreapta, otoree dreapta.

Întrebare: Care este tratamentul de primointentie pe care trebuie sa-l administrați?

a. Amoxicilina + gentamicina

b. Cefotaxim

c. Imipenem

d. Vancomicina + cefepim

e. Oxacilina + Ciprofloxacina

Page 10: grile bfkt

CAZ CLINIC 2

Copil în vârstă de 16 ani, provenit din mediul rural se prezintă la medic pentru febră, cefalee intensă,

fotofobie, vărsături în jet, sindrom confuzional, sindrom de iritaţie meningiană. Dintre antecedentele

eredo-colaterale menţionăm că mama se află în tratament de 4 luni pentru tuberculoză pulmonară.

Clinic: febril (38°C), sindrom confuzional, sindrom de iritaţie meningiană, fără semne de focalizare

neurologică, TA 110/60 mm Hg, FC 98/min, ritmic.

Paraclinic:

GR 3.5 mil/mmc, Hb 11.5 g/dl Ht 37%,VEM 88 μl, HEM 28 pg,CHEM 31.7%,

GA 11000/mmcPMN 52.4%Lf 37.7%,M 7%,E 2.6,B 0.3%, Trombocite 220.000/mmc VSH 94 mm/h

uree 21 mg%, Creatinină 0.72 mg%, Na 140 mmol/l, K 4.1 mmol/l,TGO 11 U/l TGP 16 U/lGGT 22

u/L,Glicemie 98 mg%

Examen LCR:

Aspect: clar, hipertensiv, 120 elemente/mml,94% Lf, 3% PMN, 3% macrofage,Albuminorahie 1.54g/l,

Glicorahie 32 mg%, Clorurorahie 6.6 g/l,culturi aerobi: negativ

Radiografie toracică: Opacitate de intensitate medie, omogenă lob superior drept.

Întrebare: Alegeți tratamentul:

a. Ceftriaxona

b. Vancomicina

c. Ampicilina+ Cloramfenicol

d. Hidrazida+Rifampicina+Etambutol+Pirazinamida

e. Linezolid

CAZ CLINIC 3

Pacient în vârsta de 76 ani, sex masculin, se adresează în urgenţă pentru trismus, cu afebrilitate, urmat

imediat de apariţia contracturilor generalizate.

Din antecedente se remarca etilismul cronic si existenta unei plăgi înţepate cu un cui în talpă în urmă cu

circa o lună. La internare:

GA= 10.200/mm3,PMN=72%,E=3 %,Ly=25%,Hb=12,5%,GR= 4.100.000/,

Trombocite= 210 000/ mm3,Uree=0,60g/l,Creatinina=1.05%,TGP=60UI,Bilirubina= 10 mg%

Examenul clinic eviden?iază trismus, contractura generalizate,cu pozi?ie de opistotonus, febra 38?C,

tuse productiva, hepatomegalie la 1 cm sub rebordul costal, insuficienta respiratorie, FR= 28/ min.

Întrebare: Care este diagnosticul?

a. Meningita bacteriana

b. Tetanos

c. Intoxicație cu stricnină

d. Rabia

e. Epilepsie Grand Mall

Page 11: grile bfkt

CARDIOLOGIE

1. Insuficienţa aortică cronică de etiologie degenerativă prezintă următoarele caracteristici cu excepția

(pg. 108):

a. antrenează o dilatare a inelului aortic şi a aortei ascendente

b. este etiologia cea mai frecventă în ţările industrializate

c. valvele sunt îngroșate, comisurile fuzionează, se retractă

d. pacienții au vârste cuprinse între 40 și 60 de ani

e. se poate incadra în cadrul bolii Marfan

2. În insuficiența aortică semnul Durozier reprezintă (pg. 109):

a. mărirea presiunii arteriale diferențiale

b. suflu diastolic în focarul mitral

c. dublu suflu intermitent crural

d. balansarea capului la fiecare bătaie cardiacă

e. puls capilar

3. Următoarele afirmații legate de endocardita precoce la purtătorii de valve și proteze vasculare sunt

adevărate (pg. 94):

a. precoce înseamnă apariția <2 ani după chirurgie

b. are mortalitate scăzută

c. principalul diagnostic diferențial este infarctul acut de miocard

d. germenii predominanți sunt streptococii D

e. necesită adeseori o terapie agresivă apoi o nouă intervenție chirurgicală

4. Se vorbește de stenoză aortică strânsă pentru suprafețe mai mici de (pg. 116):

a. 0,6 cm2/m2

b. 1,5 cm2

c. 1 cm2/m2

d. 1,2 cm2

e. 1,5 cm2/m2

5. Suflul funcțional (anorganic) la copil prezintă următoarele caracteristici (pg. 1123):

a. zgomotele cardiace (Z1 și Z2) dedublate

b. sediu: cel mai adesea aortic

c. timbru aspru, răzător

d. timp ascultatoriu: sistolic, scurt

e. nu se modifică cu poziția și/sau ciclul respirator

6. Insuficienţa aortică acută poate avea următoarele etiologii (pg. 108):

a. spondilita anchilozantă

b. traumatismul toracic

c. endocardita infecțioasă acută

d. disecția de aorta

e. boala Takayashu

Page 12: grile bfkt

7. Insuficienţa aortică prezintă următoarele semne fizice (pg. 109):

a. suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim în focarul aortic și iradiere

spre apendicele xifoid

b. suflu diastolic Flint în focarul mitral

c. galop protosistolic ce traduce scăderea presiunii telesistolice a ventriculului stâng

d. click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic

e. la palpare șoc apexian ‟în dom"

8. Următoarele afirmații legate de bilanțul paraclinic al insuficienţei aortice sunt adevărate:

a. electrocardiograma evidențiază hipertrofie ventriculară stângă diastolică

b. ecografia cardiacă transtoracică cuantifică regurgitarea, evaluează răsunetul și

diagnostichează alte valvulopatii asociate

c. cateterismul cardiac este examenul cheie de diagnostic pozitiv și etiologic

d. preoperator se efectuează coronarografie în caz de angor sau suspiciune de cardiopatie

ischemică subiacentă

e. explorările izotopice datorită dependenței de operator prezintă importanță scăzută în prezent

9. Insuficiența mitrală acută poate avea următoarele etiologii (pg. 112):

a. infarctul miocardic inferior prin ruptura unui vârf al pilierului posterolateral

b. ischemia cronică prin lipsa de coaptare a valvelor legată de disfuncțiile cineticii segmentare

c. endocardita acută cu ruptură de cordaje

d. boala Barlow

e. sindromul Marfan

11. Următoarele afirmații legate de insuficiența mitrală sunt adevărate (pg. 113-115):

a. evoluția este lentă, insuficiența mitrală rămâne mult timp asimptomatică

b. ecografia Doppler cardiacă transtoracică este examenul cheie pentru diagnostic

c. indicațiile de cateterism sunt din ce în ce mai limitate, rezervate cazurilor de discordanță

între clinică și ecocardiografie

d. tratamentul conservator prin plastie mitrală necesită valve mobile și aparat subvalvular

puțin lezat

e. insuficiența mitrală cronică organică severă, asimptomatică, cu FE<60% nu necesită tratament

chirurgical

12. Următoarele afirmații legate de stenoza aortică sunt adevărate (pg. 116):

a. se vorbește de stenoze strânse pentru orificii mai mici de 1 cm2/m2

b. stenoza constituie un obstacol față de ejecția din ventriculul stâng și provoacă o creștere a

presarcinii

c. una din consecințele în amonte este hipertrofia ventriculară stângă compensatorie

d. angorul se explică printr-un debit insuficient la efort, printr-o nevoie crescută de oxigen și

printr-o ateroscleroză coronară asociată

e. pentru un debit cardiac normal, o stenoză strânsă antrenează un gradient mediu ventricul

stâng/aortă de 20-30 mmHg

Page 13: grile bfkt

13. Examenul clinic în stenoza aortică are următoarele caracteristici (pg. 117):

a. simptomele survin mai ales la efort apoi în repaus în caz de boală foarte avansată

b. ascultarea se face la un pacient în decubit lateral stâng, la sfârșitul inspirului

c. Z2 întărit este semn de stenoză aortică strânsă

d. suflul mezosistolic ejecțional este aspru, maximal în focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor

gâtului

e. în caz de debit scăzut legat de insuficiența cardiacă apare un suflu puțin intens

14. Ecografia cardiacă în stenoza aortică precizează următoarele (pg. 117):

a. diagnosticul etiologic: calcificări, valvă bicuspă, afectare reumatismală

b. cuantificarea stenozei: calculul suprafeței aortice prin ecuația de continuitate și al

gradientului mediu ventricul stâng/aortă

c. răsunet: fracția de ejecție a ventricului stâng afectată de obicei precoce

d. prezența hipertrofiei ventriculare stângi concentrice

e. dilatarea aortei inițiale apare în special în etiologia degenerativă (boala Monckeberg)

15. Bilanțul preoperator al stenozei aortice include următoarele explorări (pg. 118):

a. ecografie cardiacă transesofagiană

b. coronarografie

c. ecografie Doppler arterială a trunchiurilor supraaortice

d. probe funcționale respiratorii

e. scintigrafiemiocardică

16. Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are următoarele indicații (pg. 119):

a. stenoză aortică strânsă simptomatică

b. stenoză aortică strânsă asimptomatică cu FE<50%

c. stenoză aortică strânsă asimptomatică cu calcificări aortice moderate-severe și creștere a

Vmax > 0,3 m/s/an

d. stenoză aortică strânsă asimptomatică cu subdenivelare marcată >2mm la ECG de efort

e. stenoză aortică strânsă asimptomatică cu creștere >30 mmHg a TAs la ECG de efort

17. În prezența unui suflu organic următoarele elemente sunt sugestive pentru comunicarea

interventriculară (pg. 1123):

a. suflu holosistolic mezocardiac care iradiază în "spițe de roată"

b. intensitatea suflului invers proporțională cu gravitatea shuntului

c. intensitatea suflului direct proporțională cu gravitatea shuntului

d. Z2 accentuat în caz de hipertensiune pulmonară

e. Z2 diminuat în caz de hipertensiune pulmonară

Page 14: grile bfkt

18. Următoarele afirmații legate de endocardita tardivă la purtătorii de valve și proteze vasculare sunt

adevărate (pg. 94):

a. frecvența endocarditei este mult mai mare în prezența valvelor mecanice

b. germenii predominanți sunt streptococii, stafilococii, streptococii D precum și bacilii gram

negativi

c. localizarea aortică este mai frecventă

d. diagnosticul diferențial este cel al trombozei de valvă

e. tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza

19. Tromboza protezelor (pg. 94):

a. este o complicație frecventă

b. se întâlnește cu precădere în poziție mitrală

c. afectează mai frecvent protezele biologice

d. se pot manifesta printr-un accident embolic

e. nu modifică zgomotele cardiace

20. Trombocitopenia indusă de heparină de tip 2 (pg. 125):

a. are ca mecanism agregarea plachetară

b. apare între a 5-a și a 20-a zi

c. scăderea trombocitelor este <30% din cifra de plecare

d. se însoțește de tromboze arterio-venoase multiple

e. conduita de urmat este continuarea heparinoterapiei dar dozarea zilnică a trombocitelor până la

normalizare

21. Regimul igieno-dietetic al insuficientei cardiace nu cuprinde urmatoarele masuri:

a. restrangerea activitatii fizice

b. consum de sare 8-10g/zi

c. consum hidric constant de 2 L/zi

d. corectia factorilor de risc cardiovasculari (hipercolesterolemie, HTA, fumat, diabet, obezitate)

e. oprirea consumului de alcool

22.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezinta:

a. tratament de referinta a hipertensiunii arteriale

b. tratament de fond al insuficientei cardiace drepte prin hipertensiune arteriala pulmonara

secundara BPOC

c. tratament de referinta al tahiaritmiilor

d. tratament de referinta al insuficientei cardiace stangi chiar din clasa I

23.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei determina:

a. inhibitia receptorilor 1 ai angiotensinei 2

b. prevenirea remodelarii ventriculare

c. inhibitia efectelor hiperaldosteronismului

d. vasodilatatie arteriala

e. vasodilatatie venoasa

Page 15: grile bfkt

24.In insuficienta cardiaca tratamentul cu betablocante prevede:

a. utilizarea carvedilolului sau a bisoprololului

b. utilizarea oricarui betablocant dupa instituirea tratamentului cu inhibitori enzima de conversie a

angiotensinei si diuretice

c. utilizarea in doze progresive la distanta de o decompensare si dupa instituirea

tratamentului cu inhibitori enzima de conversie a angiotensinei si diuretice

d. utilizarea in caz de intoleranta la inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei(tuse)

25.In edemul pulmonar acut cu TAS <100mmHg nu se folosesc:

a. oxigenoterapia

b. diuretice cu actiune rapida, intravenos

c. derivati nitrati, intravenos

d. anticoagulante, in functie de cardiopatia subiacenta

e. amine cu activitate inotropa pozitiva

26. Tratamentul diuretic cu furosemid poate fi utilizat in urmatoarele situatii, cu exceptia:

a. edeme de origine cardiaca, hepatica sau renala

b. obstacol pe caile urinare

c. hipercalcemie

d. tulburari hidroelectrolitice necorectate

e. encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa

27. Pulsul paradoxal poate fi întâlnit în:

a. Insuficienţă ventriculară stângă severă

b. Şoc cardiogen

c. Infarct al ventriculului drept

d. Disecţie de aortă

e. Cardiopatii congenitale

28. O electrocardiogramă pericritică normală poate semnifica:

a. Semn în oglindă patognomonic pentru infarct miocardic acut

b. Elimină o durere de origine coronariană

c. Pericardita acută

d. Anevrism de ventricul stâng

e. Sindrom Prinzmetal

29. Cea mai frecventă etiologie a angorului stabil este:

a. Malformaţii congenitale

b. Coronarită

c. Boala Takayashu

d. Ateroscleroza coronară

e. Spasmul coronarian

Page 16: grile bfkt

30. Diagnosticul angorului este înainte de toate:

a. Electrocardiografic

b. Ecocardiografic

c. Clinic

d. Coronarografic

e. Radiologic

31. La testul de efort frecvenţa maximală teoretică FMT este:

a. 220 – vârsta

b. 200 – vârsta

c. 170 – vârsta

d. Vârsta + 120

e. 220 – vârsta + frecvenţa cardiacă de repaus

32. ECG de efort are o sensibilitate:

a. Bună

b. Excelentă, dacă FC > 85% FMT

c. Medie

d. Medie, dacă FC > 85% FMT

e. Scăzută

33. În sindromul coronarian acut cu supradenivelare permanentă a ST fibrinoliza este indicată:

a. Întotdeauna sub 24 ore de la debutul durerii

b. În cazul complicării cu şoc cardiogen

c. Întotdeauna sub 12 ore de la debutul durerii

d. Doar când timpul estimat de la primul contact medical la angioplastie depăşeşte 90 minute

e. Când angioplastia coronariană este contraindicată

34. Febra ca semn general poate apărea în:

a. Embolie pulmonară

b. Insuficienţă cardiacă stângă

c. Pericardită

d. Infarct

e. Pleurezie

35. În sindromul Prinzmetal, modificările electrocardiografice pot fi:

a. Supradenivelare moderată, fixă, neevolutivă

b. Supradenivelare focalizată la un teritoriu vascular

c. Subdenivelare focalizată la un teritoriu vascular

d. Supradenivelare gigantă, convexă în sus, unde T gigante

e. Supradenivelare ST corectată cu trinitrină

Page 17: grile bfkt

36. În general, o creştere a troponinei poate fi observată în caz de:

a. Angor instabil complicat cu un infarct rudimentar

b. Miopericardită virală

c. Cardiomiopatie dilatativă ischemică

d. Embolie pulmonară

e. Ischemie miocardică „funcţională”

37. Consumul de oxigen al miocardului (MVO2) depinde de:

a. Frecvenţa cardiacă

b. Severitatea leziunilor coronariene

c. Reţeaua coronariană intramiocardică

d. Tensiunea parietală

e. Tulburările metabolismului miocardic aerob

38. Angorul funcţional poate fi prezent în:

a. Tahicardie

b. Cardiomiopatie dilatativă ischemică

c. Embolie pulmonară

d. Hipoxemie

e. Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă

39. Contraindicaţiile testelor de ischemie sunt:

a. Infarctul miocardic care datează de mai puţin de 5 zile

b. Vârsta

c. Insuficienţa cardiacă severă

d. Tulburările de ritm ventricular

e. Stenoza aortică largă

40. Contraindicaţiile betablocantelor în angorul stabil este:

a. Vârsta

b. BAV gr. II/III

c. Astm bronşic

d. Aritmii supraventriculare

e. Bradicardie

41. Troponina I:

a. Se pozitivează la 6 – 8 ore

b. Atinge vârful la 12 ore

c. Se pozitivează la 4 ore

d. Normalizare la 3 zile

e. Se normalizează la 7 zile

Page 18: grile bfkt

42. Markerii de necroză miocardică:

a. Sunt utili în caz de îndoială asupra diagnosticului

b. Au valoare prognostică (vârf enzimatic)

c. Dictează momentul instituirii tratamentului

d. Sunt utili pentru datarea necrozei

e. Cresc doar în sindromul coronarian acut cu supradenivelare de ST

43. În sindromul coronarian acut cu supradenivelare de segment ST, reperfuzia se va face electiv, prin

angioplastie:

a. În caz de complicaţii hemodinamice

b. În caz de eşec a fibrinolizei

c. În caz de complicaţii ritmice

d. Dacă timpul estimat de la primul contact medical la angioplastie este sub 90 minute

e. În orice situaţie, indiferent de timpul de la primul contact la angioplastie

44. Tratamentul tahicardiei ventriculare precoce din infarctul miocardic acut cuprinde:

a. Şoc electric extern dacă se complică cu stop cardio-circulator

b. Lidocaină

c. Anticalcice nondihidropiridinice

d. Amiodaronă

e. Propafenonă

45. Infarctul de ventricul drept:

a. Este frecvent complicat cu tulburări de conducere sau cu şoc

b. Nu se tratează cu derivaţi nitraţi şi diuretice

c. Nu beneficiază de coronarografie şi angioplastie în urgenţă

d. Are prognostic negativ pentru că se asociază cu infarctul anterior

e. Beneficiază de umplere vasculară (coloizi)

46. Pericardita precoce postinfarct:

a. Este rară

b. Se traduce printr-o durere toracică diferită de cea din infarct

c. Are un tratament specific

d. Uneori asociată unei frecături pericardice

e. Reflectă ruptura peretelui liber al VS

47. Care dintre afirmatiile următoare este adevărată?

a. Ateroscleroza este responsabilă de peste 90% dintre anevrismele de aortă abdominală.

b. Ateroscleroza este responsabilă de peste 50% dintre anevrismele de aortă abdominală.

c. Ateroscleroza este responsabilă de peste 25% dintre anevrismele de aortă abdominală.

d. Ateroscleroza este responsabilă de peste 70% dintre anevrismele de aortă abdominală.

e. Ateroscleroza este responsabilă de peste 10% dintre anevrismele de aortă abdominală.

Page 19: grile bfkt

48. Care dintre urmatoarele conditii NU apartine multimii factorilor etiologici ai tahicardiei sinusale?

a. anemia ;

b. hipertiroidia ;

c. sindromul carcinoid ;

d. hipotermia;

e. emotia.

49. Care dintre urmatoarele conditii NU apartine multimii factorilor etiologici ai tahicardiei sinusale?

a. feocromocitomul ;

b. hipoxemia ;

c. insuficienta cardiaca ;

d. poliglobulia ;

e. efortul fizic.

50. Care dintre urmatoarele afectiuni NU poate reprezenta cauza de tulburare de ritm atrial?

a. stenoza mitrala;

b. hipertiroidismul;

c. cardiomiopatia hipertrofica;

d. revarsatul pleural izolat si afebril;

e. etilismul acut.

51. În general, atriogramele din tahicardia Bouveret sunt invizibile, deoarece:

a. au amplitudine foarte mica;

b. activitatea atriala organizata sau regulata este absenta;

c. sunt retrograde (negative in DII, DIII si aVF) si aflate la distanta de QRS;

d. sunt retrograde (negative in DII, DIII si aVF) si aflate sub QRS, sau la cel mult 80 ms dupa

acesta;

e. activitatea atriala este organizata si regulata, cu intoarcere la linia isoelectrica intre doua

atriograme

52. Care este mecanismul producerii tahicardiei jonctionale prin reintrare atrioventriculara pe o cale

accesorie (fascicul Kent)?

a. macroreintrare in atriul drept;

b. microreintrari multiple in cele doua atrii;

c. focar automatic intraatrial;

d. reintrare in nodul atrioventricular (NAV);

e. reintrare pe un circuit cu un brat reprezentat de NAV si fasciculul His, iar celalalt brat de

un fascicul Kent.

54. Care dintre urmatoarele tahiaritmii are debut si final bruste, cu oprirea realizata prin manevre

vagale?

a. fibrilatia atriala;

b. flutter-ul atrial;

c. tahicardia atriala ectopica (tahisistolia);

d. tahicardia jonctionala;

Page 20: grile bfkt

e. tahicardia ventriculara.

55. Blocul atrioventricular de gradul 2 tip Mobitz 1 (= Luciani Wenckebach) se caracterizeaza prin:

a. interval PR = 280 ms si stabil, fara unde P blocate;

b. bloc intermitent al undei P, dupa alungirea progresiva a intervalului PR;

c. bloc intermitent al undei P, fara alungirea intervalului PR al undelor P conduse;

d. o unda P condusa din fiecare doua unde P succesive;

e. bloc permanent, fara unde P conduse, cu scapare jonctionala sau ventriculara lenta

56. În cadrul cauzelor cardiace ale sincopelor prin obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte fac

parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. embolia pulmonara masiva;

b. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva;

c. tamponada cardiaca;

d. hipertensiunea arteriala pulmonara;

e. stenoza pulmonara.

57. Sincopa se refera la:

a. pierderea prelungita a cunostintei;

b. pierderea incompleta a cunostintei;

c. cadere fara pierderea cunostintei;

d. asocierea cu fibrilatia ventriculara;

e. pierderea completa a cunostintei.

58. Sincopa reflexa survine in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:

a. efort de mictiune;

b. efort de tuse;

c. efort intelectual;

d. efort de defecatie;

e. efort de deglutitie.

59. Frecatura pericardica prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

a. se poate auzi mai bine in pozitia sezanda;

b. este un zgomot sistolo-diastolic;

c. este un zgomot superficial;

d. dispare in apnee;

e. este foarte variabila in timp.

60. Pulsul paradoxal Kussmaul din tamponada cardiaca se refera la:

a. cresterea presiunii telesistolice a ventriculului drept;

b. scaderea presiunii arteriale in timpul expirului;

c. cresterea presiunii arteriale in timpul inspirului;

d. scaderea presiunii arteriale in timpul inspirului;

e. cresterea presiunii arteriale in timpul expirului.

Page 21: grile bfkt

61. Electrocardiograma din cursul pericarditei acute poate prezenta urmatoarele aspecte, cu EXCEPTIA:

a. microvoltaj inconstant;

b. aspect normal;

c. supradenivelarea segmentului PQ;

d. alternata electrica;

e. subdenivelarea segmentului PQ.

62. Sindromul Dressler se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. asociaza un sindrom inflamator,

b. pericardita precoce,

c. regresie sub antiinflamatoare,

d. survine spre a 3-a saptamana,

e. poate asocia artralgii.

63. Care din următoarele este un criteriu major pentru endocardita infecţioasă:

a. febră > 38°C

b. afectarea endocardului

c. fenomene vasculare

d. toxicomanie i.v.

e. fenomene imunologice

64. Care din următorii germeni sunt cel mai adesea responsabili de endocardita subacută:

a. Bacili gram negativi

b. Stafilococi

c. Streptococi D

d. Streptococi alfahemolitici (viridans)

e. Fungi

65. Doza de Penicilină G necesară în tratamentul endocarditei infecţioase cu streptococ pe proteză este:

a. 12-24 milioane U/zi

b. 4-10 milioane U/zi

c. 3 mg/kg/zi

d. 200 mg/kg/zi

e. 30 mg/kg/zi

66. Tratamentul chirurgical în endocardita infecţioasă este indicat în următoarele cazuri, cu excepţia:

a. EPA masiv

b. insuficienţă cardiacă

c. insuficienţă renală

d. infecţie întinsă sau necontrolată

e. ca prevenţie a riscului embolic

Page 22: grile bfkt

67. Care din următoarele afirmaţii referitoare la endocardita infecţioasă nu este adevărată:

a. originea fungică este rară

b. mortalitatea spitalicească este de 20%

c. febra este prezentă în 80-90% din cazuri

d. prevenţia începe prin măsuri stricte de igienă

e. 50% din endocardite survin pe o valvulopatie

68. Bilanţul inflamator al endocarditei infecţioase nu include:

a. electroforeza proteinelor plasmatice

b. VSH

c. prezenţa factorului reumatoid

d. CRP

e. hemoleucograma

69.Durata tratamentului în endocardita infecţioasă cu Coxiella burnetii pe valvă nativă este de:

a. 4 săptămâni

b. 18 luni

c. 6 săptămâni

d. 12 luni

e. 24 luni

70. HTA uşoară-gradul I se defineşte prin:

a. TAs 160-179 şi TAd 90-99 mmHg

b. TAs 140-159 şi TAd 90-99 mmHg

c. TAs > 180 şi TAd 100-109 mmHg

d. TAs 140-159 şi TAd > 110 mmHg

e. TAs 169-179 şi TAd 100-109 mmHg

71. HTA de halat alb se defineşte prin:

a. HTA la cabinet + MAPA < 125/80 mmHg + automăsurată <135/85 mmHg

b. automăsurată <120/80 mmHg

c. MAPA somn < 120/70 mmHg

d. MAPA 24 ore = 130/80 mmHg

e. HTA la cabinetul medical

72. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce semnifică:

a. infarct miocardic < 55 ani la tată

b. AVC > 55 ani

c. moarte subită < 70 ani la mamă

d. insuficienţă renală la o rudă de gradul I

e. EPA la mamă < 45 ani

Page 23: grile bfkt

73. Microalbuminuria semnificativă este:

a. eliminarea de proteine ≥ 500 mg/zi

b. semn de HTA secundară

c. semn paraclinic de răsunet a HTA

d. semn de sedentarism

e. semn clinic de răsunet a HTA

74. În HTA este recomandată examinarea prin:

a. ecocardiografie transesofagiană

b. indice gleznă braţ

c. glicemie à jeun

d. ECG de repaus

e. estimarea debitului de filtrare glomerulară

75. Sfaturile igieno-dietetice în HTA nu se referă la:

a. aport de sare de 5-6 g sare/zi

b. creşterea consumului de lipide

c. activitate fizică regulată

d. diminuarea consumului de alcool

e. sevraj tabagic

CAZ CLINIC 1

Un pacient în vârstă de 55 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative, se prezintă la

camera de gardă pentru dispnee la eforturi mici, astenie, fatigabilitate de efort și dureri retrosternale tipic

anginoase. Examenul clinic pune în evidență la ascultația cordului un suflu protodiastolic fin, dulce, cu

caracter aspirativ, cu maxim în focarul aortic și iradiere spre apendicele xifoid, de-a lungul marginii

stângi a sternului și un suflu diastolic în focarul mitral.

Care este diagnosticul sugerat de tabloul prezentat?

a. Stenoza aortica

b. Insuficiența aortică

c. Insuficienta mitrala

d. Insuficienta tricuspidiana

e. Stenoza mitrala.

Tensiunea arterială măsurată la nivel brahial 160/40 mmHg. Electrocardiograma efectuată arată S în V1

+ R în V6 = 45mm. Ecografia cardiacă obiectivează la examenul Doppler color o regurgitare diastolică

severă din aortă în ventriculul stâng, dilatarea inelului aortic și a aortei ascendente, FE a ventriculului

stâng 40%.

Care este semnul de gravitate prezent în bilanțul clinic al pacientului?

a. Modificările electrocardiografice de HVS

b. Presiunea arterială diastolică < 50 mmHg

c. Durerile retrosternale tipic anginoase

d. Suflul diastolic în focarul mitral

e. Varsta de 55 de ani.

Page 24: grile bfkt

Care este etiologia bolii ?

a. Etiologia este degenerativă; insuficienta aortica + dilatarea aortei ascendente= boala anulo-

ectaziantă

b. Reumatismala; asociata frecvent altor valvulopatii

c. Endocardita subacuta; sindrom Laubry si Pezzi

d. Hipertensiune arteriala severa

e. Aortita; sifilis – etiologie devenita mai rara.

Medicul de gardă decide dirijarea pacientului spre Clinica de Chirurgie Cardiovasculară în vederea

tratamentului chirurgical.Care este procedeul chirurgical recomandat în acest caz?

a. Nu se impune tratamentul chirurgical, este suficient tratamentul medical

b. Plastie mitrala

c. Bentall în caz de dilatare aortă ascendentă

d. Inlocuire de valva mitrala

e. Implantare de valva mitrala pe cale percutana.

Care sunt explorările paraclinice necesare bilanțului preoperator?

a. Căutarea focarelor infecțioase, probe funcționale respiratorii

b. Coronarografie, ecografie Doppler arterială a trunchiurilor supraaortice

c. Bilanț biologic preoperator obișnuit

d. Consult anestezie

e. Toate de mai sus

Care sunt complicațiile posibile în evoluția acestei afecțiuni?

a. Endocardită

b. Insuficiență cardiaca

c. Tulburări de ritm supraventriculare și ventriculare

d. Moarte subita

e. Toate de mai sus

CAZ CLINIC 2

Pacientul A.M. în vârstă de 65 ani, de sex masculin, se prezintă în urgenţă pentru febră (cu debut de 14

zile), frison, dis¬pnee, edeme gambiere, astenie fizică marcată.

Din antecedentele personale reţinem o leziune tegumentară postcombustională localizată la nivelul

antebraţului stâng cu soluţie de continuitate, produsă prin agresiune termică accidentală cu 20 zile

anterior actualei prezentări, pacientul urmând la domiciliu tratament antibiotic cu Oxacilină 1g x 4/zi

timp de 7 zile la recomandarea medicului de familie.

Examenul clinic obiectiv relevă: pacient febril (t=38,5°C), palid, frecvenţa respiratorie=24

respiraţii/minut, SpO2=92%, raluri de stază bazal bilateral, TA=110/60 mmHg, AV=96/min, suflu

holosistolic de regurgitare gradul IV/VI în focarul mitral, edeme gambiere, hepatomegalie cu reflux

hepato-jugular, splenomegalie gradul I, cicatrice retractilă antebraţ stâng.

Page 25: grile bfkt

Pe baza datelor de mai sus care este suspiciunea diagnostică?

a. Cardiomiopatie obstructiva

b. Prolaps de valva mitrala

c. Endocardită infectioasa

d. Embolie pulmonara

e. Pneumonie de aspiratie.

Ce examen solicitaţi în urgenţă?

a. CT toracica

b. RMN

c. Scintigrafie pulmonara

d. Ecocardiografie transtoracica si transesofagiana

e. Radiografie toracica.

Ecocardiografia transtoracică efectuată la prezentare decelează prezenţa unei formaţiuni vegetante la

nivelul valvei mitrale posterioare cu dimensiunea de 17 mm, cu regurgitare mitrală secundară şi

elemente de hipertensiune pulmonară secundară.

Care sunt primele măsuri terapeutice?

a. Internarea pacientului într-o unitate specializată si repaus la pat

b. Oxigenoterapie

c. Linie venoasă si recoltarea de hemoculturi pe medii aero-anaerobe, înaintea oricărei

antibioterapii, repetate în cursul puseelor febrile şi al frisoanlor

d. Monitorizare clinică (TA, AV, frecvenţa respiratorie, saturaţie, diureză, temperatură) şi

paraclinică (hemoleucograma, funcţia renală, ionograma serică, CRP, VSH, electroforeza proteinelor

plasmatice, glicemie, proteinurie pe 24 ore, ECG, ecocardiografie)

e. Toate de mai sus.

Ce element electrocardiografic v-ar putea sugera existenţa unei complicaţii?

a. Existenţa tulburărilor de conducere pot evoca prezenţa abcesului septal

b. S in V1 si R in V5 pot sugera aparitia hipertrofiei ventriculare stangi

c. Unda P mitrala sugereaza o insuficienta mitrala acuta

d. Blocul de ram drept arata dilatarea cavitatilor drepte ale inimii

e. Existenta unei complicatii nu poate fi sugerata electrocardiografic.

Având în vedere poarta de intrare, ce germene suspicionaţi şi care este antibioterapia de primă intenţie în

cazul acestui pacient?

a. Streptococi; Penicilina G 12-24 MU/zi sau amoxicilina

b. Stafilococi meticilino-rezistenti; vancomicina 30 mg/kg/zi + gentamicina 3 mg/kg/zi

c. Enterococi; ceftriaxona

d. Stafilococi meticilino-sensibili; gentamicina 3 mg/kg/zi

e. Stafilococi meticilino-rezistenti; doxiciclina 100 mg x 2/zi.

Page 26: grile bfkt

Explorările paraclinice evidenţiază: Hb=8,9 g/dl; VSH=90 mm/1h, GA=13250/mm3; Neutrofile=86%;

CRP=6,15 mg/dl; uree=72mg/dl; creatinină=1,85 mg/dl; Na=137 mmoli/l; K=4,1 mmoli/l; TGO=63 U/l;

TGP=54 U/l; Glicemie=340 mg/dl; Examen sumar urină: nitriţi – negativ; proteine – 1+; glucoză – 2+;

corpi cetonici – negativ; sediment urinar: rare leucocite şi hematii. Hemocultura evidenţiază

Stafilococcus aureus meticilino-rezistent.

Care sunt factorii de prognostic negativ în acest caz?

a. vârsta > 60 ani si diabetul zaharat

b. prezenţa insuficienţei cardiace si a insuficienţei renale

c. tipul de germene (Stafiloccus aureus)

d. HTAP, vegetaţie > 15 mm.

e. Toate de mai sus.

La 56 de ore de la internare pacientul dezvoltă AVC. Care este atitudinea terapeutică?

a. tratament medical, cu antibioterapie dubla, in doze puternice, intravenoasa, bactericida

b. tratament chirurgical in urgenta extrema, deoarece este un pacient cu insuficienta cardiaca severa

si rebela

c. tratament chirurgical pe termen scurt (în 48-72 ore de la internare) deoarece este un

pacient cu endocardită infecţoasă mitrală, cu vegetaţii voluminoase (> 10 mm) care a prezentat un

eveniment embolic (AVC) sub tratament antibiotic adaptat, agentul etiologic fiind stafilococcus

aureus.

d. tratament chirurgical pe termen scurt (în 48-72 ore de la internare) din cauza persistentei febrei si

a hemoculturilor pozitive dupa 7-10 zile de antibioterapie adaptata

e. tratament chirurgical pe termen mediu pentru preventia riscului embolic, neavand semne clinice

de insuficienta cardiaca.

În ce grupă de risc se încadrează pacientul?

a. pacientul se încadrează în grupa B, a cardiopatiilor cu risc mai puţin ridicat de a dezvolta

endocardită infecţioasă, valvulopatia prezentată de pacient fiind insuficienţa mitrală.

b. pacientul se încadrează în grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardită

infecţioasă, valvulopatia prezentată de pacient fiind insuficienţa mitrală.

c. pacientul se încadrează în grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardită

infecţioasă, pacientul avand antecedente de endocardita infectioasa

d. pacientul se încadrează în grupa B, a cardiopatiilor cu risc mai puţin ridicat de a dezvolta

endocardită infecţioasă, pacientul avand prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala

e. pacientul se încadrează în grupa B, a cardiopatiilor cu risc mai puţin ridicat de a dezvolta

endocardită infecţioasă, pacientul avand o cardiopatie congenitala cu insuficienta mitrala.

Page 27: grile bfkt

CHIRURGIE

1. Care din peritonitele acute sunt monomicrobiene ?

a. Peritonita acută secundară perforației unui diverticul duodenal

b. Peritonita acută secundară ulcerului perforat

c. Peritonitele primitive monomicrobiene

d. Peritonita fungică

e. Peritonita acută secundară unui perforații colice

2. Simptomul de alarmă și totodată cel mai constant care apare în peritonita acută secundară este:

a. Vărsătura

b. Starea de șoc prezentă de la debut

c. Melena

d. Inapetența

e. Durerea abdominală brutală

3. Peritonitele acute se clasifică în:

a. Peritonite primitive

b. Peritonite simultane

c. Peritonite secundare

d. Peritonite terțiare

e. Peritonite cronice tuberculoase

5. Tumorile benigne hepatice pot fi oricare dintre următoarele, cu excepţia:

a. adenom

b. papilom

c. hemangiom

d. hiperplazie nodulare focală

e. carcinom

6. În cazul hemangiomului hepatic, afirmaţiile de mai jos sunt false, cu excepţia:

a. este simptomatic

b. descoperit datorită semnelor fizice asociate

c. probele hepatice sunt alterate

d. RMN: hiperintens în T2

e. necesită monitorizare

7. Hiperplazia nodulară focală nu îndeplineşte următoarele condiţii:

a. apare mai frecvent la femeile între 20-50 ani

b. este o leziune depistată datorită simptomelor sale

c. la ecografie este hipo- sau izoecogenă

d. dacă diagnosticul este sigur, abţinere terapeutică

e. puncţia biopsie este recomandată în caz de dubiu

Page 28: grile bfkt

8.Adenomul hepatic este caracterizat de:

a. frecvenţă mare la bărbaţii de 20-50 ani

b. leziunea este totdeauna simptomatică

c. la ecografie apare eterogen, hiperecogen

d. CT: hiperdens fără substanţă de contrast, hipovascularizat în timpul arterial

e. nu necesită tratament

9. Plastronul apendicular este:

a. Formațiune tumorala apendiculară

b. complicație evolutivă a apendicitei acute

c. complicație evolutivă a tumorilor cecale

d. complicație evolutivă a mucocelului apendicular

e. Confirmat prin CT

10. În apendicită CT relevă:

a. perete > 3 mm,

b. lichid liber periapendicular şi în fundul de sac al lui Douglas,

c. examinare cu cea mai bună valoare predictivă pozitivă,

d. întărirea conturului mucoasei apendicelui (CT cu substanţă de contrast),

e. adenopatii mezenterice

11. Diagnostic diferențial al apendicitei se face cu:

a. Litiaza veziculara

b. Tumorile cecale

c. Infecție urinară /colică renală;

d. Limfadenita mezenterică:

e. Invaginare intestinală acută;

12.Tratamentul apendicitei acute implică:

a. Spitalizare

b. Tratament simptomatic

c. Tratament fiziopatologic

d. Dieta fara reziduuri

e. Antibioticoterapie

13. În caz de peritonită apendicular tratamentul constă în:

a. Apendicectomie + lavaj peritoneal abundent + antibioterapie tirnp de cel puțin 5 aile

b. Apendicectomie + drenaj peritoneal

c. Lavaj – drenaj peritoneal + antibioterapie; apendicectomia la distanta

d. Drenaj peritoneal percutan + apendicectomia la distanta

e. Apendicectomie laparoscopica + lavaj peritoneal laparoscopic abundent + antibioterapie

timp de cel puțin 5 zile

Page 29: grile bfkt

14. În pancreatita cronica in stadiul initial predomina:

a. Inflamatia;

b. Sepsisul;

c. Fibroza distructiva;

d. Pierderea functiei endocrine si/sau exocrine;

e. Hiperglicemia.

15. Insuficienta pancreatica exocrina se manifesta prin:

a. Diaree cronica prin maldigestie cu steatoree;

b. Constipatie;

c. Hipoglicemie;

d. Hiperglicemie;

e. Sevraj.

16. Examenul de prima intentie in Pc este:

a. CT abdominal

b. RMN pancreatic;

c. Ecografie abdominal;

d. Endoscopie digestive superioara;

e. Endoscopie digestive inferioara.

17.Pancreatita acuta are drept cauze următoarele, cu excepția:

a. Alcoolul;

b. Litiaza biliara;

c. Fumatul;

d. Tumora de cap de pancreas;

e. Hiperparatiroidismul cu hipercalcemie.

18. Cele mai frecvente etiologii răspunzătoare de 80-90% din cazurile de PA sunt următoarele, cu

excepția:

a. Alcoolul;

b. Litiaza veziculara;

c. Tumora de cap de pancreas;

d. Traumatismul abdominal;

e. Diabetul zaharat tip 2.

19.Pentru calcularea scorului Ranson in PA se iau in considerare:

a. Glicemia;

b. Vârsta;

c. Leucocitoza;

d. Anemia;

e. Sexul.

Page 30: grile bfkt

20.Care este complicația principală a herniilor abdominale:

a. pierdere dreptului de domiciliu;

b. peritonita herniară;

c. strangularea herniară;

d. retenția acută de urină;

e. ireductibilitatea

22. Care din următoarele defecte parietale nu au peritoneu (sac):

a. hernia crurală

b. hernia inghinală indirectă

c. hernia inghinală directă

d. eventrația

e. eviscerația

24. Tratamentul herniilor abdominale:

a. beneficiază, de regulă de tratament ortopedic;

b. la adultul tânăr, fără tare organice este suficientă purtarea unei centuri ortopedice pentru

rezolvarea herniei și prevenirea complicațiilor;

c. este pur chirurgical;

d. este simptomatic;

e. herniile abdominale reductibile nu necesită tratament.

26. Care sunt principiile intervenției chirurgicale într-o hernie abdominală?

a. Laparotomia sau laparoscopia

b. Eliberarea sacului herniar

c. Reintegrarea conținutului în cavitatea abdominală

d. Reparația parietală (plastia peretelui abdominal)

e. Pregătirea intestinului

27. Ce afirmații referitoare la tratamentul herniei ombilicale la adulți sunt adevărate?

a. Nu se operează deoarece cu vârsta inelul ombilical se obliterează

b. În herniile mici, sutura simplă prin puncte separate este suficientă

c. În herniile ombilicale ireductibile nu se folosește plasa neresorbabilă

d. În herniile ombilicale mari, peste defectul parietal se poziționează o plasă neresorbabilă

e. Herniile ombilicale gigante cu pierderea dreptului de domiciliu nu se operează

28. În colecistita acută litiazică, intervenţia chirurgicală se practică cel mai frecvent:

a. Precoce, de preferat în primele 24 ore de la debut.

b. după 10 zile

c. după 6 săptămâni

d. după 3 luni

e. după stingerea infecţiei

Page 31: grile bfkt

29. Sindromul durere, febră, icter, sugerează diagnosticul de:

a. litiază coledociană

b. hipercolesterolemie

c. neoplasm de cap de pancreas

d. hidrops al veziculei biliare

e. pancreatită acută necrotico-hemoragică

32. Ce afirmații referitoare la litiaza căii biliare principale sunt adevărate?

a. Poate fi asimptomatică

b. Poate cauza o pancreatită acută

c. Poate cauza o angiocolită

d. Se poate însoți de durere, icter, febră

e. Poate cauza o hemoragie digestivă superioară

33. Ce semne imagistice se întâlnesc în angiocolita acută dată de litiaza coledociană?

a. Pneumoperitoneu

b. Litiază veziculară

c. Dilatarea căilor biliare intra- și extrahepatice

d. Ocazional, evidențierea calculilor în coledoc

e. Identificarea unei complicații – abces hepatic

34. Refluxul gastroesofagian asociat cu esofag Barrett este un factor de risc important pentru care din

următoarele forme de cancer esofagian?

a. cancerul epidermoid

b. adenocarcinom

c. GIST

d. toate formele de mai sus

e. nici un răspuns nu este corect

35. În cancerul esofagian tusea este un semn clinic semnificativ si se datoreaza cel mai frecvent:

a. iritatiei frenice

b. leziunilor de nerv recurent

c. deglutitiei pe cale falsa

d. asocierea cu un cancer bronhopulmonar

f. metastazelor pulmonare

36. Echoendoscopia este indicata in stadilaizarea cancerului esofagian fiind considerata indispensabila

in care dintre forme?

a. adenocarcinoame local avansate asociate cu esofag Barrett

b. carcinoamele epidermoide local avansate jos situate

c. fistulele traheo-bronsice

d. leziunile superficiale

e. carcinoamele care se dezvolta distal de leziuni stenozante

Page 32: grile bfkt

37. Care dintre următoarele situatii sunt considerate factori de risc in cancerul de esofag?

a. acalazia

b. sindromul Mallory-Weiss

c. sclerodermia

d. antecedente de esofagita caustica

e. diverticul Zenker

38. Nu sunt factori de risc în cancerul colorectal următoarele afecţiuni:

a. Sindromul Cushing

b. Sindromul Conn

c. Hipertiroidia

d. Acromegalia

e. Rectocolita ulcerohemoragică

39. Forma necomplicată a cancerului rectal se manifestă prin:

a. Tenesme

b. Hematurie

c. Senzatie de evacuare incompletă

d. Vărsături

e. Hepatomegalie

40. Tuseul rectal în cancerul rectal poate fi:

a. Explorarea colonoscopică îl face inutil

b. Nu poate da informaţii despre mobilitatea leziunii

c. Apreciază distanţa dintre polul inferior al tumorii şi sfincter

d. Permite biopsierea tumorii prin posibilitatea triturării acesteia

e. Apreciază tonusul sfincterian

41. Care sunt semnele de gravitate în ocluzii intestinale prin cancer de colon:

a. Febră

b. Cefalee

c. Distensie gastrică

d. Apărare abdominală

e. Peritonită generalizată

43. Tumorile rectale mijlocii şi inferioare beneficiază de :

a. Tratament neoadjuvant pentru tumorile T1-T2 si N+

b. Tratament chirurgical la 8 zile dupa finalizarea radioterapiei

c. Radiochimioterapia se face cu 45 Gy asociat cu 5-FU ( fluorouracil) timp de 5 saptamani

d. Interventia depinde de localizarea tumorii in raport cu sfincterul

e. Pentru tumorile cu localizare la mai putin de 1 cm de sfincter se practica amputatie

abdominoperineala de rect cu anastomoza coloanala si ileostomie de protectie

Page 33: grile bfkt

44.Din totalul cazurilor de politraumatisme, contuziile abdominale reprezintă:

a. 25%

b. 50%

c. 75%

d. 33,3%

e. 90%

45. Pacientul cu traumatism abdominal instabil hemodinamic necesită:

a. tratament medical

b. laparotomie de urgenţă

c. pregătire preoperatorie prelungită

d. arteriografie preoperatorie

e. computer tomografie abdominală

46. În caz de traumatism hepatic angiocolita asociată cu hemoragie digestivă sugerează:

a. litiază asociată a căii biliare principale

b. hemobilie

c. coleperitoneu

d. biliom

e. hemangiom

47. Bilanţul sistematic al politraumatismelor cuprinde:

a. ecografie abdominală

b. computer tomografie abdominală

c. radiografie toracică

d. bazinul în incidenţă anteroposterioară

e. radiografie abdominală simplă

48. Pentru pacientul cu traumatism al splinei instabilitatea după o perioadă de stabilitate hemodinamică

poate impune:

a. computer tomografie abdominală de urgenţă

b. splenectomie

c. transfuzie masivă de masă sanguină

d. embolizare arterială dacă este posibil

e. laparoscopie diagnostică

CAZ CLINIC 1

Un pacient de 57 de ani este victima unui accident rutier, soldat cu un traumatism toraco-abdominal. La

sosirea în UPU bolnavul acuză dureri de intensitate mare la nivelul hemitoracelui drept și hipocondrului

drept și senzație de sete. Examenul clinic relevă: tegumente palide, TA – 80/50 mmHg, pulsul 120/min,

RR-22/min. Palparea abdomenului evidențiază sensibilitate dureroasă fără contractură musculară în

hipocondrul drept.

Page 34: grile bfkt

Care este cel mai probabil diagnostic știind că examenul ecografic arată prezența de lichid

intraperitoneal în cantitate mare, examenul radiologic fracturi costale inferioare drepte iar examenul

biochimic relevă transaminaze mari?

a. Traumatism splenic

b. Traumatism renal

c. Traumatism mezenteric

d. Traumatism hepatic

e. Traumatism pancreatic

CAZ CLINIC 2

Un pacient de 68 de ani prezintă un istoric de 3 luni de dureri colicative fosa iliacă stângă și diaree.

Colonoscopia relevă o tumoră vegetantă dispusă circumferențial ce pornește de la 4 cm. de la marginea

anală și se întinde pe 5 cm. ascendent și care nu obstruează complet lumenul. Biopsia endoscopică

relevă adenocarcinom. Echografia endorectală arată invazia formațiunii în grăsimea perirectală la nivelul

mezorectului. Examenul RMN pelvin evidențiază îngroșarea peretelui rectal pe o lungime de 6 cm.

pornind de la 4 cm. de la marginea anală și adenopatie de 1,7 cm. vizibilă în mezorect și de 1,2 cm

periiliac. Nu se evidențiază metastaze hepatice și pulmonare.

Care este stadializarea TNM a acestui caz?

a. T1N2MO

b. T1N3MO

c. T2NOMO

d. T3N1MO

e. T1NOM1

DERMATOLOGIE

1. Tratamentul erizipelului necomplicat, la pacientul sănătos se realizează:

a. în spital, prin internare de urgență într-o secție medicală;

b. tratament ambulatoriu, per os (amoxicilină sau prisatinamicină), cu durată de 10-14 zile;

c. în spital, antibioterapie pe cale parenterală, urmată de antibioterapie per os;

d. toate cele de mai sus;

e. nici una din cele de mai sus.

2. Furunculul se caracterizează prin:

a. inflamație profundă a foliculului pilosebaceu;

b. forme clinice particulare: furunculul antracoid, stafilococia malignă a feței;

c. vindecare cu alopecie cicatricială;

d. nodul centrat de pustulă foliculară, cu evoluție spre ulcerare, cu eliminarea dopului

necrotic central (burbion);

e. agent etiologic: Staphylococus aureus.

Page 35: grile bfkt

CAZ CLINIC

Pacient de sex masculin, în vârstă de 11 ani, din mediul rural, fără antecedente dermatologice

semnificative, se prezintă pentru leziuni foliculare supurate, cu inflamaţie majoră perifoliculară, cu

scurgere purulentă semnificativă prin ostiumul folicular, localizate la nivelul scalpului, în regiunea

occipitală şi regiunea temporală dreaptă. Examenul clinic relevă prezenţa durerii la manevrarea

leziunilor si adenopatie satelită cu caracter inflamator. Starea generală a pacientului nu este alterată.

1. Precizaţi diagnosticul prezumptiv al pacientului.

a. Microsporie scalp

b. Tricofiţie uscată scalp

c. Kerioane ale scalpului

d. Favus cu godeuri scalp

e. Foliculită stafilococică cu perifoliculită

2. Ce investigaţii paraclinice sunt necesare pentru precizarea diagnosticului pozitiv?

a. Prelevare micologică – examen fir de păr – examen micologic direct

b. Însămânţare din secreţia din leziune

c. Cultură pe mediul Sabouraud

d. Examen cu lampa Wood

e. Toate cele de mai sus

3. Ce se poate evidenţia prin examenul cu lampa Wood în acest caz?

a. Examenul cu lampa Wood nu relevă fluorescenţă în cazul infecţiilor cu Trichophyton;

b. Fluorescenţă galben verzuie la nivelul firelor parazitate;

c. Fluorescenţă verde închis la nivelul firelor afectate;

d. Fluorescenţă portocalie la nivelul firelor parazitate;

e. Fluorescenţă verde deschis la nivelul firelor parazitate.

4. În cazul anchetei epidemiologice în cadrul familiei pot fi identificate şi alte persoane bolnave?

a. Da, infecţia se transmite în familie, putând afecta inclusiv adulţii (poate afecta barba,

mustaţa, pielea glabră).

b. Da, dar doar în rândul copiilor;

c. Nu, afecţiunea nu este contagioasă;

d. Da, dar doar la adulţi, afecţiunea fiind excepţională în rândul copiilor;

e. Nu, afecţiunea se transmite doar prin contact cu animalele bolnave.

5. Precizaţi conduita terapeutică de urmat în acest caz.

a. Antifungice locale;

b. Antifungice generale;

c. Examenul familiei şi al animalelor din gospodărie;

d. Tratarea contacţilor şi a sursei, scutire de la şcoala;

e. Toate cele de mai sus.

Page 36: grile bfkt

ENDOCRINE-DIABET

1. Hipertiroidismul poate avea drept cauze:

a. Boala Basedow

b. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteză

c. Insuficienţa hipofizară

d. Tratamentul cu glucocorticoizi

e. Tratamentul cu estroprogestative

3. Hipotiroidismul se datorează cel mai frecvent

a. Afectării hipotalamice

b. Afectării hipofizare

c. Afectării parenchimului tiroidian

d. aportului exogen de iod

e. tratamentului cu amiodaronă

4. Tratamentul comei hiperosmolare constă în următoarele măsuri, cu excepţia:

a. Tratarea factorului declanşator

b. Corectarea deficitului de potasiu prin aport de KCl

c. Heparinoterapie în doză profilactică

d. Insulina rapidă intravenos se va administra cu un debit iniţial de 5-10 UI/h, apoi se va

adapta doza în funcţie de glicemie, care trebuie să scadă repede în primele 12 ore

e. Monitorizarea clinică trebuie să se facă o dată pe oră

5. Despre hemoglobina glicată (HbA1c) este adevărată următoarea afirmaţie:

a. Măsurarea se face o dată pe an

b. Anemia hemolitică nu influenţează rezultatul

c. Reflectă echilibrul glicemic din ultimele 4 luni

d. Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicaţii

e. Nu poate fi înlocuită de măsurarea fructozaminei

6. În evaluarea şi managementul persoanei adulte cu obezitate sunt adevărate următoarele:

a. Circumferinţa taliei se corelează cu cantitatea de grăsime intraabdominală

b. Grăsimea viscerală nu se asociază cu un risc crescut de complicaţii metabolice şi cardio-

vasculare

c. Poligrafia ventilatorie nocturnă pentru detectarea sindromului de apnee în somn se efectuează

sistematic

d. Bilanţul lipidic şi ionograma sanguină se efectuează sistematic

e. Testul de efort ECG se realizează în funcţie de contextul clinic

CAZ CLINIC

Pacienta de 35 ani se internează pentru flush, diaree motorie şi dezvoltarea recentă a unui nodul tiroidian.

Din antecedente menţionăm tatăl şi un frate mai mare operaţi pentru un nodul tiroidian.

Investigaţii biologice în ambulatoriu: TSH: 2,4 μg /dl (normal 0,4-4 μg/dl); FT4 16 ng/dl (normal 12-18

ng/dl).

Page 37: grile bfkt

Ecografie tiroidiană: nodul cu diametrul maxim de 3 cm, fără halou de siguranţă, cu intensă

vascularizaţie intranodulară la examinarea în modul Doppler color.

Pacienta a refuzat efectuarea puncţiei nodulului.

Ce alte investigații doriţi?

a. anticorpi antitiroidieni (ATPO, ATg)

b. FT3

c. calcitonina

d. anticorpi antireceptor TSH (TRAb)

e. tiroglobulina

GERIATRIE

1. Îmbătrânirea cardiacă presupune următoarele procese CU EXCEPŢIA:

a. hipertrofie ventriculară stângă

b. disfuncţie diastolică

c. fibroză miocardică

d. creşterea mai accentuată a frecvenţei cardiace ca răspuns la efort

e. scăderea complianţei miocardului

2. Stadiile îmbătrânirii cuprind:

a. "bătrânii tineri"- 60 - 75 de ani

b. "bătrânii tineri"- 55 - 65 de ani

c. "bătrânii bătrâni" - peste 80 de ani

d. "bătrânii" - 75 - 85 de ani

e. "bătrânii bătrâni" - 70-85 de ani

3. Printre consecinţele îmbătrânirii funcţiei aparatului respirator se numără şi:

a. diminuarea funcţiilor ciliare

b. creşterea eficacităţii tusei

c. creşterea riscurilor asociate cu expunerea la factorii de mediu

d. creşterea VEMS

e. creşte PCO2

CAZ CLINIC

Un pacient de sex masculin, 77 ani, este adus de salvare în garda Dvs., dintr-o instituţie pentru vârstnici, pentru sincopă

precedată de stări lipotimice repetate. Menţionăm că pacientul a fost diagnosticat cu ulcer gastric în urmă cu 20 de ani şi a

suferit o rezecţie gastrică pentru cura chirurgicală a acestuia. Antecedentele personale patologice ale pacientului mai

includ şi diagnosticele de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral sechelar (în urmă cu 2 ani) şi diabet zaharat

tip 2 tratat cu antidiabetice orale.

Etiologia sincopei în contextul clinic dat ar putea fi oricare din următoarele afecţiuni CU EXCEPŢIA:

a. Sindrom anemic

b. Hipoglicemie

c. Anevrism de aortă abdominală

d. Hipotensiune ortostatică

e. Anevrism cerebral

Page 38: grile bfkt

OBSTETRICA-GINECOLOGIE

1. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tulburările ciclului menstrual este adevărată:

a. Menoragia reprezintă sângerarea în afara menstruației;

b. Spaniomenoreea se definește ca menstruația în cantitate mică, însoțită de dureri;

c. Absența menstruației timp de mai mult de trei luni definește amenoreea secundară;

d. Absența menstruației pentru mai mult de 6 luni definește amenoreea secundară;

e. Metroragia reprezintă menstruația prea abundentă, ca și cantitate sau ca durată;

2. Tratamentul în cazul sindromului ovarului polichistic presupune următoarele, cu EXCEPȚIA:

a. în cazul infertilității asociate, se administrează clomifen citrat, pentru obținerea ciclurilor ovulatorii

b. antibiotice cu spectru larg de acțiune

c. anticoncepționale orale

d. microperforații (drilling) în cortexul ovarian

e. antidiabetice orale (metformin) pentru reducerea insulinorezistenței

3. În cadrul metroragiilor cauzate de contactul sexual, factorii de risc asociați evocării în primă instanță a

cancerului de col uterin sunt următorii, cu EXCEPȚIA:

a. fumatul

b. infecția cu HIV

c. displazia în antecedente

d. grupul sanguin în sistemul ABO

e. infecția cu HPV

4. Metroragia poate fi definită prin:

a. sângerări apărute în perioada prepubertară

b. sângerări apărute după menopauză

c. menstruație abundentă

d. sângerări genitale în afara menstruației

e. menstruația în cantitate mică

5. Tratamentul polipilor endometriali se realizează prin următoarea tehnică:

a. histerosalpingografie

b. histeroscopie operatorie cu rezecție

c. colposcopie

d. laparotomie exploratorie

e. laparoscopie

7. Diagnosticul de sarcina extrauterină se pune pe următoarele criterii cu excepția:

a. Beta HCG>1500UI/L cu absenta sacului intrauterin demonstrate la ecografia transvaginala

b. dureri pelvine moderate cu metroragie și masă laterouterină palpabilă, sensibilă, la tușeul vaginal

c. progesteronemie >25ng/ml

d. absența sacului gestațional intrauterin cu vizualizarea unui sac gestațional extrauterin (imagine

în cocardă) la ecografia endovaginală sau abdominală

e. endometru gros, decidualizat și sac gestațional intrauterin absent la ecografia endovaginală sau

transabdominală, la o femeie cu test de sarcină pozitiv

8. Scorul Fernandez pentru evaluarea riscului de tratament medicamentos în sarcina extrauterină include

următoarele criterii cu excepția:

a. Dimensiunile hematosalpingelui (cm)

b. Prezența hemoperitoneului (ml)

c. Nivelul HCG (UI/L)

d. Dimensiunile sacului ovular

Page 39: grile bfkt

e. vârsta gestaționala în săptămâni de amenoree

9. Următoarea afirmație în legătură cu perioada a 3-a a travaliului nu este corectă:

a. Dilatarea colului uterin are loc în doua faze: faza lentă până la 4 cm și faza rapidă până la

dilatarea completă

b. Delivrența (spontană, naturală sau dirijată) trebuie să aibă loc în 30 minute dupa naștere. În caz

contrar, placenta va fi extrasă artificial

c. Delivrența dirijată constă în administrarea unei injecții de 10 unități de oxitocină în momentul ieșirii

umărului anterior al fătului

d. Delivrența artificială constă în extragerea manuală a placentei și membranelor în condiții de asepsie,

cu manușă sterilă cu manșetă.

e. În cazul nașterilor la domiciliu, nu se va încerca expulzia artificială a placentei acasă (cu excepția

cazurilor de hemoragie cataclismică)

10. Următorul examen paraclinic nu este obligatoriu și/sau recomandat în primul trimestru de sarcină:

a. VDRL/TPHA

b. serologiile HIV, CMV

c. serologia rubeolei și a toxoplasmozei cu excepția cazurilor deja imunizate

d. depisterea biochimică a sarcinilor cu risc de trisomie 21

e. Ag HBS

11. Care din următorele simptome sunt specifice vaginitei cu Trichomonas vaginalis:

a. Pruritul vulvovaginal intens

b. Leucoreea albă inodoră

c. Leucoreea gri, urât mirositoare

d. Leucoreea verde, urât mirositoare

e. Eritemul vaginal

12. Care simptom este specific vaginitei bacteriene (cu Gardnerella vaginalis):

a. Leucoreea gri, urât mirositoare

b. Leucoreea verde, urât mirositoare

c. Leucoreea albă, aderentă la pereții vaginali, inodoră

d. Dispareunia

e. Disuria

13. La care din infecțiile genitale joase, adăugarea de hidroxid de potasiu pe proba de leucoree degajă un miros

de pește putred:

a. Infecția cu Trichomonas vaginalis

b. Infecția cu Candida albicans

c. Vaginita bacteriană simplă cu Gardnerella vaginalis

d. Vaginoza bacteriană, cu Gardnerella și bacterii anaerobe

e. Nici una din cele de mai sus

14. În salpingita complicată cu piosalpinge, diagnosticul se bazează pe:

a. Hemocultura

b. PCR sau culturi pentru Chlamydia

c. Cultură în caz de micoplasma

d. Examen citobacteriologic de urină

e. Ecografia pelvină

Page 40: grile bfkt

15. Durata tratamentului cu bi-antibioterapie adaptată antibiogramei se face obișnuit în postoperator în caz de

piosalpinge timp de:

a. 2 săptămâni

b. 4 săptămâni

c. 6 săptămâni

d. 8 săptămâni

e. 10 săptămâni

16. Prevenția imunizării Rh a mamei se face injectând o doză de :

a. 300 μg antiD;

b. 30 mg antiD;

c. 300 mg antiD;

d. 3 g antiD;

e. 300 рg antiD.

17. Tumorile ovariene epiteliale sunt următoarele, cu excepția:

a. cu celule clare;

b. cu celule germinale;

c. cu celule tranziționale;

d. seroase;

e. endometrioide.

18. Cel mai frecvent tip anatomopatologic de cancer mamar întâlnit este:

a. carcinomul in situ canalicular;

b. carcinomul infiltrant canalicular;

c. carcinomul in situ lobular;

d. adenocarcinomul;

e. carcinomul infiltrant lobular.

19. Următoarele simptome nu fac parte din sindromul premenstrual:

a. mastodinia ciclică

b. durerile pelvine

c. vărsăturile

d. iritabilitate și tulburările de somn

e. senzații de meteorism abdominal

Răspuns corect: c

20. Preeclampsia severă se asociază cu următoarele semne, exceptând:

a. ASAT de 3 ori mai mare decât valoarea normală

b. Edem pulmonar acut

c. Proteinurie > 3.5 g/zi

d. Dureri în hipogastru

e. Hemoliză

21. Bilanțul de metastazare în cancerul mamar palpabil nu include:

a. Ecografie și bilanț hepatic

b. Scintigrafie pulmonară

c. Radiografie sau CT toracic

d. CA 15-3

e. CA 16-3.

Page 41: grile bfkt

23. Este adevărată următoarea afirmație legată de cancerul mamar:

a. La mamografie apare ca o opacitate stelată regulată;

b. La autoexaminare se constată o formațiune dură, neregulată, fixată de planurile profunde, cu

retracție cutanată;

c. Dacă ganglionul santinelă este invadat nu se realizează linfadenectomia axilară;

d. CA 15-3 este o metodă de diagnostic, nu de monitorizare.

e. Mastodinia ciclică se agravează postmentrual.

25. Hemoragia din placenta praevia apare de regulă:

a. în trimestrul 1 de sarcină

b. postpartum

c. în trimestrul 2 și 3 de sarcină

d. în lehuzia imediată

e. la naștere

26. În cadrul tulburărilor ciclului menstrual următoarele definiții sunt corecte:

a. Spaniomenoreea este definită ca menstruația prea abundentă.

b. Metroragia este reprezentată de sângerarea în afara menstruației.

c. Menoragia este definită ca o menstruație în cantitate mică.

d. Amenoreea secundară este definită ca absența menstruației timp de mai mult de trei luni.

e. Dismenoreea este definită prin instalarea dificilă a menstruației.

27. Sindromul ovarelor polichistice presupune:

a. hiperestrogenism caracterizat prin apariția hirsutismului

b. spaniomenoree sau amenoree

c. număr redus de foliculi antrali

d. asocierea tulburărilor menstruale cu insulinorezistență, infertilitate, avorturi spontane

recurente

e. asocierea pierderii în greutate la aproximativ 90% din cazuri

28.Printre cauzele de metroragie apărută în afara sarcinii se numără:

a. adenomioza

b. cancerul de col uterin

c. chistul ovarian

d. metroragiile premenstruale, datorate insuficienței luteale

e. sindromul premenstrual

29.Următoarele afirmații despre sindromul premenstrual sunt adevărate:

a. Este predominant în adolescență și premenopauză;

b. Simptomatologia apare cu 1-2 zile înaintea menstruației și dispare la terminarea menstruației;

c. Asociază semne mamare cum ar fi mastodinia ciclică, cauzată de o insuficiență luteală;

d. Asociază unele modificări de caracter ca de exemplu tulburările de somn, iritabilitatea;

e. Printre simptomele asociate se numără cefaleea.

30. Metroragia poate fi caracterizată prin următoarele:

a. Reprezintă sângerarea în afara menstruației;

b. Cauzele metroragiei în timpul sarcinii sunt: sarcina extrauterină, avortul spontan, placenta

praevia, sau hematomul retroplacentar;

c. Metroragiile postmenstruale apar datorită insuficienței luteale;

d. Metroragiile premenstruale apar datorită insuficienței estrogenice de la începutul ciclului;

e. Tratamentul metroragiei este în primul rând etiologic;

Page 42: grile bfkt

31. Semnele de șoc în cazul hemoragiei genitale la femeie sunt urmatoarele, cu EXCEPȚIA:

a.hipotensiunea arterială

b.bradicardia

c.lipotimia

d.diureza crescută

e.transpirațiile

32. Hematomul retroplacentar apare mai frecvent în urmatoarele situații:

a. preeclampsie

b. diabet gestațional

c. accident rutier cu șoc abdominal

d. endometrită preexistentă

e. consum de cocaină

33. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi cauză uterină de hemoragie genitală în absența sarcinii:

a. hipoplazia uterină

b. retroversia uterină

c. cancerul endometrial

d. fibromul uterin

e. hiperplazia endometrială

34. Tratamentul simptomatic pentru hemoragia genitală, aplicabil indiferent de etiologia acesteia se poate face

cu:

a. progestative

b. fier p.o. și vitamina C

c. fier i.v.

d. antifibrinolitice

e. estrogeni

35. Tratamentul fibroamelor interstițiale și subseroase include următoarele posibilități:

a. miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie

b. agoniștii de GnRh

c. sterilet cu eliberare de progestativ

d. embolizarea arterelor uterine

e. conizația

36. Examenele paraclinice din cadrul bilanțului în cazul sângerărilor genitale în afara sarcinii cuprind:

a. hemoleucograma și trombocitele

b. testul de sarcină

c. glicemia

d. ecografia pelvină pe cale abdominală și transvaginală

e. feritinemia

37. Placenta praevia se caracterizează prin următoarele:

a. hemoragii genitale, deseori abundente

b. dureri hipogastrice și lombare

c. la ecografie: placenta inserată la mai puțin de 4 cm de orificiul intern al colului

d. dispariția bătăilor cordului fetal

e. sarcina supramaturată

Page 43: grile bfkt

39. Definiția preeclampsiei formă severă, include : TAs≥160mmHg și/sau TAd ≥110mmHg asociată cu :

a. Proteinurie >300mg/zi

b. ASAT de 3 ori mai mare decât valoarea normală

c. Trombocitopenie <150000/mmc

d. Hemoliză

e. Eclampsie, tulburari neurologice.

41.Dintre factorii de risc pentru cancerul mamar fac parte:

a. Pubertate precoce, menopauză tardivă;

b. Antecedente personale și familiale de cancer mamar;

c. Prima sarcină precoce;

d. Radioterapia toracică

e. Terapia de substituție hormonală.

42. Evacuarea sarcinii în caz de HTA gestațională complicată, se face în următoarele situații :

a. Când se asociază cu proteinuria >300mg/zi sau 2 cruci pe bandeleta

b. În caz de restricție de creștere intrauterină severă cu anomalii Doppler severe

c. În caz de eclampsie dar după corticoterapie pentru maturarea pulmonară fetală

d. Eclampsie

e. Trombocite <100.000/mm3

43. Cauzele de metroragie în primul trimestru de sarcină pot fi :

a. Sarcina extrauterină

b. Placenta praevia

c. Mola hidatiformă

d. Ruptura uterină

e. Avortul spontan

44. Complicațiile materno-fetale induse de diabetul gestațional (DG) pot fi :

a. Complicații materne pe termen scurt: HTA gravidică și sensibilitate crescută la infecții

b. Complicații fetale: avort spontan, malformații fetale, macrosomie cu risc de distocie de umeri,

paralizie de plex brahial și fractură de humerus la naștere

c. Malformațiile fetale apar în primele 18 săptămâni de sarcină și se datorează calității echilibrului

glicemic din această perioadă

d. Pe termen lung, copiii născuți din mame cu DG vor dezvolta diabet zaharat insulinodependent

e. Pe termen lung, femeile care au prezentat DG, pot dezvolta: retinopatie floridă, nefropatie avansată cu

insuficiență renală, coronaropatie, obezitate

45. Simptomele micozei vaginale cu Candida albicans sunt următoarele:

a. Prurit intens

b. Leucoree albă aderentă de pereții vaginului

c. Eritem vaginal

d. Aspectul normal al colului uterin

e. Disurie

46. Endometrita are drept context clinic de apariție:

a. Apariția post-avort

b. Apariția post-partum

c. Endometrioza

d. Sindromul Fitz Hugh Curtis

e. Vaginita micotică cu Candida albicans

Page 44: grile bfkt

47. Salpingita simplă prin contextul clinic trebuie diferențiată de:

a. Vaginita cu Trichomonas vaginalis

b. Avortul spontan

c. Sarcina ectopică

d. Endometrioza

e. Chisturile ovariene

48. Tratamente adjuvante în cancerul mamar includ :

a. Imunoterapie în caz de HER 2 negativ

b. Terapie hormonală dacă RE sunt pozitivi

c. Radioterapie mamară complementară din momentul aplicării unui tratament conservator

chirurgical

d. Chimioterapie adjuvantă în caz de factori de prognostic nefavorabili

e. Tratament cu antiaromataze dacă pacienta nu este la menopauză sau tamoxifen dacă pacienta este la

menopauză

CAZ CLINIC 1

O primipară de 17 ani se prezintă la 30 de săptămâni de sarcină pentru dureri abdominale și metroragie redusă

cu sânge închis la culoare. La internare tensiunea arterială era 170/110 mmHg. La palparea abdominala se

constată uterul foarte dur și fătul dificil de identificat. Auscultația cu stetoscopul obstetrical nu reușește

identificarea bătăilor cordului fetal. Fonocardiograma fetală relevă RCF=60/min.

1. Ce examen paraclinic se impune?

a. hemograma

b. tocografia internă

c. ecografia

d. histerografia

e. amilazemia

2. Care este cel mai probabil diagnostic în contextul dat?

a. ruptura uterină

b. placenta praevia

c. pelviperitonita

d. hematomul retroplacentar

e. embolia amniotică

3. Care este fenomenul central al mecanismului acestei patologii?

a. travaliul hiperkinetic

b. vasodilatația brutală în patul placentar

c. contracția miometrului

d. vasospasmul

e. fibromatoza uterină asociată sarcinii

4. Care este conduita în acest caz?

a. stimularea contractilității prin declanșarea travaliului

b. cezariana de urgență urmată eventual de histerectomie

c. histerectomia în bloc

d. temporizarea pentru reducerea riscului prematurității fetale

e. tocoliza cu sulfat de magneziu

Page 45: grile bfkt

CAZ CLINIC 2

O pacienta obeza si hipertensiva aflata de 10 ani la menopauza, se prezinta la medic pentru metroragie. La

examenul vaginal digital se constata: uterul de volum normal, anexele nepalpabile. Ecografia endovaginală

arata: endometrul de 8 mm.

1. Care este cel mai probabil diagnostic?

a. cancerul de col uterin

b. adenomioza

c. adenocarcinomul de endometru

d. fibromiomatoza

e. chorioepiteliomul

2. Ce explorare este necesara pentru diagnosticul de certitudine?

a. histerometria

b. ecografia

c. laparoscopia

d. colposcopia

e. biopsia de endometru

3. Prognosticul depinde de:

a. varsta la care s-a instalat menopauza

b. importanta hemoragiei

c. cervicita asociata

d. profunzimea invaziei in miometru

e. paritate

4. În ce consta tratamentul?

a. estroprogestative

b. histerectomie totala

c. chimioterapie

d. histerectomie totala cu limfadenectomie pelvina bilaterala

e. histerectomie subtotala

HEMATOLOGIE

1. Care dintre urmatorii factori ai coagularii nu este dependent de vitamina K?

a. Protrombina (II)

b. Proconvertina (VII)

c. Proaccelerina (V)

d. Factorul antihemofilic B (IX)

e. Factorul Stuart (X)

2. O anemie este considerata regenerativă atunci cand nivelul de reticulocite este :

a. Peste 25.000/mm3

b. peste 75.000/mm3

c. Peste 150.000/mm3

d. Sub 25.000/mm3

e. Cuprins intre 25.000/mm3 si 75.000/mm3

Page 46: grile bfkt

HEPATO-GASTROENTEROLOGIE 3.Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) consumul de aspirină favorizează secreţia acidă gastrică

b) mecanismele fiziopatologice ale apariţiei ulcerului sunt axate pe dezechilibrul dintre factorii de

agresiune a mucoasei şi cei de protecţie a acesteia

c) incidenţa ulcerului gastric şi duodenal a înregistrat o creştere în ultimii 20 de ani

d) Helicobacter pylori este mai frecvent întâlnit în ulcerul gastric decât în cel duodenal

e) în caz de ulcer necomplicat, examenul clinic este de obicei normal

4.Durerea ulceroasă tipică:

a) sediu epigastric

b) iradiere posterioară spre coloana vertebrală

c) caracter tip „crampă“ sau „foame dureroasă“

d) ritmată de mese

e) cedează în cursul nopţii

5.Următoarele afirmaţii sunt false:

a) endoscopia digestivă superioară (EDS) este explorarea cea mai importantă în diagnosticul ulcerului

b) EDS permite prelevarea de biopsii antrale şi fundice pentru identificarea Helicobacter pylori indiferent

de localizarea ulcerului

c) EDS permite prelevarea de biopsii duodenale pentru excluderea unui cancer, ţinând cont că acesta

poate mima ulcerul

d) în caz de ulcer gastric, tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni trebuie continuat timp de 4-6

săptămâni în doză standard

e) în caz de ulcer duodenal, controlul endoscopic al cicatrizării se face după 4-6 săptămâni

7.Complicaţiile ulcerului sunt:

a) pancreatita acută

b) refluxul gastro-esofagian

c) stenoza pilorică

d) hemoragia

e) perforaţia

8.Colestaza intrahepatică poate avea drept patogenie următoarele:

a) disfuncţia hepatocitară

b) distrugerea canaliculelor biliare

c) obstrucţia căilor biliare intrahepatice

d) sclerozarea sfincterului Oddi

e) hemoliza intracanaliculară

9.Bolile inflamatorii intestinale apar cu frecventa maxima in intervalul de varsta:

a) 5-20 ani

b) 20-30 ani

c) 15-30 ani

d) 30-40 ani

e) 40-60 ani

10.Următorul factor este protector in RCUH:

a) cafeaua

b) tutunul

c) alcoolul

d) dieta gluten free

Page 47: grile bfkt

e) dieta hiposodata

11.Examenul cheie in diagnosticul diferențial intre RCUH si Boala Crohn este :

a) EDS

b) clisma baritată

c) EDI

d) colonoscopia totala + ileoscopia

e) CT

12.Boala Crohn afectează:

a) anusul

b) cavitatea bucala

c) ileonul

d) toate de mai sus

e) nici un răspuns corect

13.Leziunea histologica caracteristica bolii Crohn este:

a) abcesul criptal

b) ulceratii limitate la mucoasa

c) granulomul epitelioid giganto-celular cu necroza cazeoasa

d) granulomul epiteliod giganto-celular fara necroza cazeoasa

e) criptita

14.In ceea ce priveste patologia autoimuna este adevărata urmatoarea afirmatie:

a) exista o boala autoimuna pentru fiecare organ

b) evolutie in pusee

c) predispozitie genetica

d) nici unul din răspunsurile de mai sus

e) corect a) , b), c)

15.În patologia autoimuna se poate indica următorul tratament:

a) tratament simptomatic

b) corticoterapie

c) imunosupresoare

d) imunoterapie

e) toate cele de mai sus

16.Citoliza hepatica se refera la creșterea:

a) ASAT

b) bilirubinei

c) ALAT

d) fosfatazei alcaline

e) viremiei

17. Dacă ALAT este la o valoare mai mare decât ASAT atunci:

a) originea citolizei este cel mai probabil hepatică

b) originea citolizei este cel mai probabil musculară

c) originea citolizei este cel mai probabil miocardică

d) boala are etiologie alcoolică

e) este vorba de un ficat de șoc

Page 48: grile bfkt

18.Cauzele frecvente ale citolizei < 10 N sunt:

a) ciroza hepatica

b) hepatitele cronice B sau C

c) hepatita medicamentoasa d) consumul excesiv de cafea

e) consumul excesiv de alcool

21.Citoliza > 10 N are drept cauza frecventa:

a) hepatita alcoolica

b) hepatitele acute virale

c) ischemia acuta hepatica

d) ingestia de paracetamol peste 15 g

e) intoxicația cu ciuperci

22.Pentru evaluarea gravității unei hepatite se urmărește:

a) determinarea nivelului transaminazelor serice

b) determinarea fosfatazei alcaline serice

c) identificarea factorului etiologic

d) identificarea semnelor clinice de encefalopatie hepatice

e) determinarea indicelui de protrombina

23.Dintre cauzele maligne ale unei colestaze extrahepatice fac parte:

a) cancerul de ovar cu carcinomatoza peritoneala

b) cancerul de colecist invaziv in ficat

c) ampulomul Vaterian

d) colangiocarcinomul de cale biliara

e) cancerul de pancreas cefalic

25.Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la hemoragia digestivă superioară (HDS) sunt adevărate:

a) Se poate manifesta prin hematemeză

b) Se poate manifesta prin melenă

c) Se opreşte deseori spontan

d) Hemoragia provine din tubul digestiv situat în aval de unghiul duodeno-jejunal

e) Una din cauzele dominante de HDS o reprezintă patologia ulceroasă

26.Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la HDS sunt false:

a) Este deseori gravă

b) Una din cauzele dominante este hipertensiunea portală

c) Hemoragia provine din tubul digestiv situat în aval de unghiul duodeno-jejunal

d) Se poate manifesta prin melenă şi/sau rectoragii

e) Se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenă şi/sau rectoragii, dacă este foarte abundentă

27.Diagnosticul diferenţial al HDS se face cu:

a) sângerarea de origine proctologică (hemoroizi, fisură anală)

b) vărsături cu conţinut de culoare roşie (vin, sfeclă roşie)

c) hemoptizie

d) sângerare de origine ORL

e) sângerare de origine bucală

Page 49: grile bfkt

28.Care din următoarele metode sunt folosite pentru efectuarea hemostazei endoscopice:

a) injecţiile cu ser adrenalinat

b) inhibitorii de pompă de protoni intravenos, în doze crescute

c) droguri vasoactive splanhnice, cu administrare intravenoasă

d) metodele termice

e) metodele mecanice: clips(uri) sau ligaturi elastice pentru varicele esofagiene

29.Care din următoarele caracteristici se adresează hemoragiei digestive inferioare (HDI):

a) se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenă şi/sau rectoragii

b) sângerarea provine din tubul digestiv situat în amonte de unghiul duodeno-jejunal

c) dominată de hemoragiile diverticulare şi angiodisplazii

d) intestinul subţire este cea mai frecventă sursă

e) cauze dominate de patologia ulceroasă şi de hipertensiunea portală

30.Cea mai frecventă cauză de HDI este reprezentată de:

a) angiodisplazii

b) hemoragii diverticulare

c) cancerul de colon

d) colitele

e) tratamentul antiagregant sau anticoagulant

31.Cauze de HDI legate de intestinul subţire:

a) Hipertensiunea portală

b) Wirsungoragii

c) Tumorile

d) Colitele

e) Diverticulul Meckel

32.Dacă ASAT/ALAT > 1 se vor avea în vedere:

a) hepatopatia alcoolică

b) colestaza

c) citoliza de origine musculară

d) ficatul de şoc, sindromul Budd-Chiari

e) hepatita medicamentoasă

33.Cauze rare de citoliză cu valori ale transaminazelor < 10 N:

a) hepatita medicamentoasă

b) steato-hepatita non-alcoolică

c) hepatite virale cronice B şi C

d) hepatita autoimună

e) ficatul cardiac

34. Cauze ale colestazei extrahepatice:

a) ciroză biliară primitivă

b) metastaze hepatice

c) litiaza căilor biliare principale

d) cancer pancreatic cefalic

e) colangiocarcinom

Page 50: grile bfkt

35.Cauzele colestazei intrahepatice:

a) ampulom vaterian

b) sepsis

c) ciroză biliară primitivă

d) parazitoze ale căilor biliare (ascaris)

e) compresiune extrinsecă a căilor biliare principale de adenopatii, tumori

36.Anticorpii asociaţi cu un risc crescut de tromboză în LES sunt:

a) Ac antihistone

b) Ac anti-ADN

c) Ac antifosfolipidici

d) Ac anti-Sm

e) Ac anti-RNP

37.Sarcina în LES:

a) risc de declanşare a unui puseu evolutiv a bolii

b) nu prezintă nici un risc pentru mamă şi făt

c) risc de eclampsie

d) risc de lupus neonatal (în 5% din cazuri)

e) risc de retard de creştere a fătului

38.Pentru diagnosticul SAFL cel puţin unul dintre următorii anticorpi trebuie să fie detectat cel puţin de 2 ori la

un interval de peste 12 săptămâni în titru semnificativ:

a) Ac antihistone

b) Anticoagulantul lupic

c) Ac anti-ADN

d) Anti-beta-2-glicoproteina-1

e) Ac anticardiolipine

39.Care dintre următoarele afirmaţii despre hepatita virală A sunt adevărate:

a) este determinată de un virus ADN

b) contaminarea este fecalo-orală

c) prevalenţa este înaltă şi contaminarea precoce în ţările dezvoltate economic

d) diagnosticul se bazează pe serologia IgM anti-VHA în faza acută

e) perioada de incubaţie este 2-6 săptămâni

40.Care dintre următoarele afirmaţii despre hepatita virală C sunt false:

a) este determinată de un virus ARN

b) contaminarea este fecal orală

c) tratamentul antiviral este indicat în principal în caz de scor Metavir F1

d) principalul efect advers al ribavirinei este anemia hemolitică

e) principalul efect advers al ribavirinei este trombocitopenia

41.Tratamentul antiviral în infecţia hepatică VHC este contraindicat în:

a) manifestări extrahepatice VHC

b) genotip 2 sau 3

c) ciroză decompensată

d) scor Metavir F2, F3 sau F4

e) genotip 2 sau 3, în absenţa fibrozei semnificative

Page 51: grile bfkt

42.Care afirmaţii sunt adevărate:

a) durerea ulceroasă tipică are sediu epigastric şi este de tip crampă sau „foame dureroasă”,

ritmată de mese

b) infecţia cu Helicobacter pylori este întâlnită mai frecvent în caz de ulcer gastric

c) tripla terapie de primă intenţie este IPP doză standard + amoxicilină + claritromicină timp de 7-10

zile

d) în caz de ulcer gastric, un control endoscopic la 6 săptămâni este indispensabil

e) principalele complicaţii sunt: hemoragia, perforaţia şi stenoza

43.Care din afirmaţiile despre ulcerul gastric şi duodenal sunt adevărate:

a) ulcerul duodenal este de aproximativ 3 ori mai frecvent decât ulcerul gastric

b) infecţia cu Helicobacter pylori este întâlnită mai frecvent în caz de ulcer gastric

c) în caz de ulcer duodenal, un control endoscopic la 6 săptămâni este indispensabil

d) consumul de aspirină şi AINS sunt factori principali care favorizează secreţia acidă

e) tratamentul în ulcer gastric sau duodenal este întotdeauna acelaşi, chiar dacă Helicobacter pylori este

prezent sau absent

44.Care afirmaţii privind ciroza hepatică sunt false:

a) cauze frecvente de ciroză hepatică: alcool, hepatita cronică VHB (± Delta), hepatita cronică VHC,

hemocromatoza genetică şi steatohepatita non-alcoolică

b) scor Child-Pugh între 7-9 corespunde unei ciroze Child C

c) tratamentul infecţiei lichidului de ascită constă în cefotaxim sau amoxicilină-acid clavulanic (în

primă intenţie) şi supraveghere clinică şi biologică

d) diagnosticul de lichid de ascită infectat se afirmă dacă PNN (polimorfonucleare neutrofile) >

250/mm3 în sânge

e) encefalopatia hepatică std II înseamnă asterixis şi sindrom confuzional

45.Care afirmaţii privind ciroza hepatică şi complicaţiile acesteia sunt adevărate:

a) encefalopatie hepatică std I înseamnă asterixis şi inversarea ritmului nictemeral

b) diureza sub 500 cc/24 ore este un criteriu major de sindrom hepatorenal

c) creşterea creatininei peste 130 µmol/l (sau clearance < 40 ml/min) în absenţa tratamentului

diuretic este criteriu major de sindrom hepatorenal

d) proteinurie sub 0,5 g/24 ore fără argumente ecografice pentru o obstrucţie a căilor urinare este criteriu

minor de sindrom hepatorenal

e) hidrotoracele este o pleurezie caracterizată prin lichid sărac în proteine (< 20 g/l)

46. Care dintre afirmaţiile despre bolile inflamatorii cronice ale intestinului (BICI) sunt adevărate:

a) manifestările extradigestive asociate cu BICI, care evoluează în paralel cu puseele: uveită,

aftoză bucală, artrită, eritem nodos

b) unul din criteriile Truelove şi Witts, folosite pentru diagnosticul de colită acută gravă, este: Hb

≤ 10,5 g/dl

c) leziunea histologică caracteristică de boală Crohn este granulomul epitelioid şi gigantocelular, cu

necroză cazeoasă

d) tutunul este factor de risc pentru boala Crohn

e) tutunul este factor de risc pentru rectocolita hemoragică

47.Care dintre următoarele afirmaţii despre BICI este falsă:

a) tutunul este factor protector pentru rectocolita hemoragică

b) boala Crohn poate afecta tubul digestiv în ansamblu, de la cavitatea bucală până la anus

c) boala Crohn este o boală cronică care evoluează în pusee, cu posibilă modificare fenotipică de la un

puseu la altul

d) complicaţiile colitei acute grave sunt: denutriţie, megacolon toxic, perforaţie

Page 52: grile bfkt

e) speranţa de viaţă în caz de rectocolită hemoragică este mai scăzută decât cea a populaţiei

generale

48.Care afirmaţie despre hemoroizii interni este adevărată:

a) hemoroizi std I : prolaps reductibil spontan

b) hemoroizi std III: prolaps reductibil manual

c) hemoroizi std IV: prolaps reductibil manual

d) hemoroizi std II: hemoroizi interni congestivi fără prolaps

e) hemoroizi std I : prolaps reductibil manual

49.Colestaza intrahepatică are drept etiologie următoarele entități cu excepția:

a) obstrucția caii biliare principale

b) distrugerea canaliculelor biliare

c) obstrucția cailor biliare intrahepatice

d) compresiunea caii biliare principale

e) disfuncție hepatocitară

50.Etiologia icterului de origine extrahepatica este reprezentata de urmatoarele afectiuni cu exceptia

a) litiaza biliara

b) colangita sclerozanta primitiva

c) ciroza hepatica

d) pancreatita cronica

e) ampulom vaterian

51.Scorul CHILD-PUGH evalueaza gravitatea cirozei dupa urmatorii parametri cu excepția

a) encefalopatie hepatica

b) ascita

c) valoarea transaminazelor serice

d) bilirubina totala

e) albumina

f) indice protrombina

52.Hemoragia digestiva superioara este o urgenta hepatogastroenterologica care prezinta urmatoarele

caracteristici, cu excepția :

a) se manifesta prin hematemeza si/sau melena

b) se poate prezenta cu rectoragie daca este abundenta

c) provine din tubul digestiv situat in aval de unghiul duodeno-jejunal

d) nu poate amenința viața bolnavului

e) este cauzata cel mai adesea de boala ulceroasa sau de hipertensiunea portală

53.Hemoragia digestiva inferioara are următoarele caracteristici:

a) se manifesta prin rectoragie si/sau melena

b) dominata de hemoragiile diverticulare si angiodisplazii

c) nu se oprește spontan

d) provine din tubul digestiv situat in aval de unghiul duodeno-jejunal

e) colonul este sursa cea mai frecventa

54.Diagnosticul diferențial al hemoragiei digestive superioare se face cu :

a) hemoptizia

b) sângerare ORL sau bucala

c) vărsături cu conținut roșu (sfecla roșie, vin)

d) hemoragia de origine proctologică (hemoroizi)

Page 53: grile bfkt

e) regurgitația acida

55.Cauzele cele mai frecvente de HDS sunt :

a) ulcerul gastro-duodenal si leziunile ulcerate gastro-duodenale

b) hipertensiunea portală

c) esofagita peptică

d) sindromul Mallory-Weiss

e) tumori

56.Conduita diagnostica de prima intenție la un subiect suspect de boala hepatica include:

a) examenul clinic (semne de ciroza, circumferința taliei)

b) anamneza (alcool, medicamente)

c) AgHBs, serologia VHC

d) bilanț lipidic, glicemia a jeun

e) computer-tomografia abdominală

57.Hepatita acuta fulminanta se caracterizează prin:

a) indice de protrombina <50%

b) indice de protrombina <25%

c) nu este specifica encefalopatia hepatica

d) dintre metodele de tratament poate face parte si transplantul hepatic

e) are o mortalitate < 50%

58.La pacienții cu hepatita cronica virala B, tratamentul antiviral este indicat in cazurile:

a) cu ADN VHB ≤ 2000 UI/ml (10.000 copii/ml)

b) creșterea persistenta a ALT cu viremie detectabila

c) scorul Metavir ≥ A2 si/sau F2

d) ciroza decompensata cu ADN VHB detectabil in ser

e) boala hepatica de etologie mixta VHB + Delta

60.Icterul cu bilirubina neconjugata se caracterizează prin:

a) poate fi de origine hematologica

b) urina închisa la culoare

c) urina deschisa la culoare

d) scaune normal colorate

e) scaune decolorate

CAZ CLINIC 1

Pacientă în vârstă de 32 de ani, lucrătoare în comerț, din mediul urban, nefumătoare, neagă consumul de alcool,

fără antecedente patologice semnificative, se prezintă în Unitatea Primire Urgențe pentru următoarea

simptomatologie:

Poliartralgii predominant la nivelul articulațiilor mici ale mâinilor bilateral;

Rash cutanat și apariția de pete roșii la nivelul brațelor, feței și gâtului și a unei zone de ulcerație bucală;

Durere toracică anterioară moderată, agravată de tuse, respirației adâncă și anumite schimbări ale

corpului.

De asemenea, pacienta relatează stare de oboseală cu dificultate în îndeplinirea activității zilnice obișnuite,

cefalee, perioade de subfebrilitate și fotosensibilitate în teritoriile cutanate expuse la razele soarelui,

simptomatologie instalată progresiv în ultimele 3 săptămâni.

Din antecedentele eredo-colaterale reținem o mătușă cu poliartrită reumatoidă în tratament. Clinic la prezentare:

pacientă normostenică, cu discretă paloare tegumentară, zonă de alopecie la nivelul scalpului de aproximativ 2

cm2 , zone eritematoase pomeți, baza nasului, gât, brațe, zonă de ulcerație în vestibului bucal, pe mucoasa jugală

Page 54: grile bfkt

de aproximativ 0,5 cm2, durere la palparea articulațiilor mici ale mâinilor cu mobilitate păstrată, murmur

vezicular diminuat bazal bilateral, zgomote cardiace ritmice de intensitate diminuată, AV 100 bpm, TA 145/100

mmHg.

Evaluările în urgență au relevat:

Date de laborator:

sindrom inflamator: VSH 87 mm/h, CRP pozitiv, fibrinogen = 545 mg%;

HLG: anemie Hb 9,0 g/dl, leucopenie 2800/mm3 cu limfopenie 1320/mm3, trombocite

135.000/mm3;

uree = 35 mg%, creatinină 1,01 mg%

sumar urină: proteine ++, glucoză -, sediment: rare hematii și celule epiteliale.

Radiografii ale mâinilor: aspect normal;

EKG: RS = 95 bpm, fără modificări ale complexelor QRS sau segmentului ST și undei T, cu microvoltaj;

Ecocord: lichid pericardic aproximativ 8 mm, fără modificări ale kineticii ventriculare.

Coroborând datele clinice și examinările de laborator din urgență, se solicită date imunologice pentru stabilirea

diagnosticului. Astfel:

Anticorpi antinucleari (ANA total) +

Anticorpi anti ADNdc + și anti Sm+

Care este diagnosticul dumneavoastră prezumtiv (din datele anamnestice, clinice și investigațiile de laborator)?

a. Pneumonie virală

b. Poliartrită reumatoidă

c. Angină pectorală

d. Lupus eritematos sistemic – puseu

e. Dermatită atopică

CAZ CLINIC 2

Un pacient de 60 de ani cu ciroză decompensată portal, spitalizat pentru ascită rezistentă la tratamentul în

ambulatoriu, dezvoltă în a patra zi de la internare diaree, hipotermie, dispnee la efort moderat, creşterea

volumului ascitei, scăderea diurezei sub 1000 ml, dureri abdominale. Analizele biochimice indică: Hb = 10 g/dl,

Tr = 90.000/mm3, GA = 4000/mm3, bilirubina totală = 45 μmol/l, amilazemie = 70 U/l, creatinină = 130 μmol/l,

TGP = 60 U/l, TGO = 80 U/l; analiza lichidului de ascită relevă: proteine 25 g/l, PMN = 450/mm3, culturi

negative.

1. Cel mai probabil diagnostic este:

a. pancreatită acută

b. infecţia spontană a lichidului de ascită

c. sindrom hepatorenal

d. sindrom hepato-pulmonar

e. hidrotorax

2. Tratamentul de elecţie este:

a. corticoterapia

b. oxigenoterapia

c. antibioterapia

d. perfuzii cu albumină

e. betablocantele

Page 55: grile bfkt

3. Complicaţia subsecventă cu riscul cel mai mare este:

a. sindromul hepatorenal

b. hemoragia digestivă superioară

c. insuficienţa cardiacă dreaptă

d. hipertensiunea porto-pulmonară

e. edemul pulmonar acut

CAZ CLINIC 3

Pacientul AZ in versta de 70 de ani se prezintă de urgenta la unitatea primire urgente pentru melena (4 scaune

melenice) survenite fără simptome premergătoare de alarma dar urmate de instalarea unei dureri toracice

anterioare cu caracter constrictiv si iradiere in membrul superior sting (umărul sting, fata interna a brațului,

antebrațului și ultimele două degete).

Pacientul prezintă antecedente eredo-colaterale de ulcer duodenal (tata) si cardiopatie ischemica (mama si o

sora). Dintre antecedentele personale patologice sunt de reținut o boala ulceroasa cu debut la 20 de ani si 3

episoade de hemoragie digestiva superioara ulceroasa la vârsta de 25, 30 si 35 de ani, toate tratate conservator

precum si o fibrilație atrială permanenta sub tratament cu Digoxin 0.25mg pe zi timp de 5 zile pe săptămâna și

Sintrom in doze reglabile în funcție de valoarea indicelui de protrombina. Pacientul nu este fumător si nici

consumator de alcool.

La tușeul rectal se constata scaun melenic iar pe sonda de aspirație nazo-gastrică se exprima sânge proaspăt. La

examenul clinic general se constata un pacient palid, fără dureri la palparea abdomenului; zgomote cardiace

aritmice cu frecventa ventriculara medie de 98/min si puls periferic de 88/min, TA=110/65mmHg. Nu sunt alte

repere patologice.

1. Este vorba despre o hemoragie cu sediul cel mai probabil la nivelul:

a. esofagului

b. duodenului

c. jejunului

d. colonului

e. rectului

3. S-a efectuat endoscopie digestiva superioara si s-a constatat un stomac cu lumen ocupat cu sânge proaspăt si

un ulcer duodenal de fata anterioara cu diametrul de 1 cm car nu mai sângerează activ dar cu vas vizibil in

craterul ulceros.

În ce scor Forrest se încadrează aceasta situație?

a. I A

b. I B

c. II A

d. II B

e. II C

NEFROLOGIE

1. Următoarele afirmaţii privind nefropatia cu IgA sunt adevărate:

a. Este cea mai frecventă formă de GN cronică cu excepţia diabetului

b. De obicei este secundară (hepatopatii, cancere, etc.)

c. Se însoţeşte de episoade de hematurie macroscopică după un episod infecţios

d. La PBR se remarcă proliferare mezangială în MO şi depozite mezangiale de IgA la IF

e. Evoluează în proporţie de 80% spre insuficienţă renală cronică terminală în decurs de 20 de ani

Page 56: grile bfkt

2.Tratamentul emboliilor cu cristale de colesterol cuprinde:

a. Oprirea tratamentului anticoagulant

b. Fibrinolitice

c. Statine

d. Hemostatice

e. IECA/ARA2

3. Cea mai frecventa cauza de insuficiență renala acuta organica este:

a. Necroza tubulara acuta

b. Obstrucția subvezicală

c. Alergia la medicamente

d. Deshidratarea extracelulara

e. Emboliile de colesterol

CAZ CLINIC

Pacientul DM, în vârstă de 23 ani se internează pentru: febră, scădere ponderală, astenie, tuse cu expectoraţie

hemoptoică, oligurie. APP nesemnificative; CVM: lucrează în construcţii. Menţionăm că pacientul a fost internat

în Clinica de Pneumologie în urmă cu o săptămână, infirmându-se ipoteza unui tbc. pulmonar, dar s-a decelat

retenţie azotată (creatinină serică = 2 mg/dl), fiind dirijat în Clinica de Nefrologie.

Examenul fizic la internare relevă: stare generală influențată, febră (38,4ºC), dispnee, expectoraţie hemoptoică,

paloare sclero-tegumentară, edeme la nivelul membrelor inferioare, raluri crepitante la baza ambelor hemitorace,

valori normale ale TA, puls 56/minut, ritmic, sensibilitate lombară bilaterală, oligurie.

Biologic:

Na = 135 mmol/l, K = 6mmol/l, Cl = 95 mmol/l, RA = 15 mmol/l,

Uree = 110 mmol/l, Creatinina serica = 3 mg/dl, Fosfor = 4 mmol/l, Ca = 9mg/dl,

pH = 7,35 mmol/l, p CO2 = 24 mm Hg, Sa O2 = 85%

GA = 9500/mm, Hb = 10 g/dl, Tr = 350000/mm3,

TGP = 22 UI/l, Ac anti- MBG prezenţi, ANCA negativ, CIC şi C3, C4 în limite normale; Ac. anti- ADN dc neg.

Ex. de urină: proteine = ++, hematii +++, leucocite -, nitriţi -, Na urinar = 90 mmol/l,

K urinar = 40 mmol/l, proteinurie = 2 g/ 24 h.

ECG: bradicardie sinusală, 56/min, unde T ample în derivaţiile precordiale.

Radiografie toracică: infiltrate pulmonare bilaterale, absenţa adenopatiilor mediastinale. Cord în limite normale.

Care este diagnosticul cel mai probabil?

a. Granulomatoza Wegener

b. Sindrom Goodpasture

c. Poliangeita microscopică

d. Lupus eritematos sistemic

e. Edemul pulmonar hemodinamic

NEUROLOGIE

1. AIT (atacul ischemic tranzitoriu) definește un deficit neurologic care durează mai puțin de:

a. 10 secunde

b. 1 ora

c. 24 ore

d. 48 ore

e. 72 ore

Page 57: grile bfkt

2. Despre Schwannom-ul de nerv acustic următoarea afirmație nu este adevărata:

a. este dezvoltat pe nervul VIII cranian

b. prezintă risc de compresie al structurilor vecine

c. prezintă indicație de tratament chirurgical

d. determina diplopie

e. este o tumoră a tecii Schwann

3.Diagnosticul unei hemoragii meningiene non traumatice nu este caracterizat de:

a. Cefalee brutala

b. Redoarea cefei

c. LCR cu aspect clar

d. Fotofobie

e. Sindrom Kernig

4.Diagnosticul de certitudine intr-un AVC se pune prin:

a. Examen cardiovascular urgent

b. CT cerebral

c. Angio-RMN

d. Teste biochimice complete

e. Monitorizarea TA

6. Infarctul Sylvian complet se manifesta prin:

a. Afazie, apraxie in caz de afectare a emisferului dominant

b. Hemianopsie laterala omonima

c. Deficit senzitivo-motor proporțional

d. Deficit motor ipsilateral

e. Paralizie de facial de tip periferic

OFTALMOLOGIE

1. Nu este un examen necesar in NOIA arteriticǎ :

a. perimetrie Golman – deficit altitudinal

b. angiografia cu fluoresceina

c. examene de laborator ( VSH, PCR )

d. aplanotonometrie Goldman

e. biopsie din artera temporala homolateralǎ

2. Dintre factorii favorizanţi pentru glaucomul acut prin închiderea unghiului nu fac parte:

a. hipermetropia

b. lumina puternicǎ

c. stresul

d. simpaticomimetice

e. parasimpaticolitice

3. Semnele clinice subiective si obiective care definesc ocluzia de artera centrala a retinei sunt urmatoarele, cu

excepţia :

a. presiunea intraoculara este crescutǎ

b. cireaşa macularǎ

c. edemul papilar

d. edemul retinian ischemic

e. absenţa reflexului fotomotor direct

Page 58: grile bfkt

4. Ĩn examenul oftalmologic pentru anomalii ale vederii cu debut brutal sunt false urmǎtoarele afirmatii, cu

excepţia :

a. este unilateral

b. se testeazǎ acuitatea vizuala de departe şi de aproape

c. se mǎsoarǎ tensiunea intraocularǎ prin aplanaţie inclusiv când se suspicioneazǎ o plaga a globului ocular

d. examenul de fund de ochi se face pe pupila nedilatatǎ

e. se testeazǎ doar acuitatea vizuala de aproape

5. Care din urmǎtoarele examene complementare sunt cele mai utilizate în cadru anomaliilor de vedere cu debut

brutal ?

a. perimetria Goldman

b. angiografia cu fluoresceina

c. rezonanţa magneticǎ nuclearǎ

d. tomografia în coerenţa opticǎ

e. echografia ocularǎ

CAZURI CLINICE

B.I. sex feminin, 53 ani, pensionarǎ, mediul urban, declarǎ la internare scǎderea bruscǎ a acuitǎţii vizuale OD dupǎ

expunere îndelungatǎ la întuneric, însoţitǎ de greaţa , vǎrsǎturi, cefalee .

Antecedente heredo-colaterale: mama - infarct miocardic vechi / frate - diabet zaharat

Antecedente personale patologice: ulcer gastro-duodenal din 2010 ( tratament omeprazol 1tbx3/zi)

Condiţii de viaţǎ şi de muncǎ : nefumatoare, consumatoare ocazional de alcool

Examen clinic general pe aparate şi sisteme: TA = 160/80 mmHg ; FC = 60b/min

Examen funcţional ocular: Acuitate vizualǎ OD: 0,1 fǎrǎ corecţie nu corecteazǎ

Acuitate vizualǎ OS : 1 cu corecţie ( +6 sf)

Refracţie obiectivǎ OD : +6,5 sf ; OS : +6sf

Presiune intraocularǎ OD = 58mmHg ; OS = 18mmHg

Reflexe oculare: deficit pupilar aferent relativ

Examen biomicroscopic de pot anterior: OD congestia conjunctivei bulbare, edem cornean, camera anterioara absentǎ,

pupila în midriaza medie areactivǎ ; OS cornee transparentǎ, camera anterioarǎ de profunzime micǎ, pupila rotundǎ

centrala reflexǎ .

Gonioscopie: OD unghi închis

Examene complementare

1)Hemoleucograma: hematii = 4,5 mil/mm3

Hb = 12g/dl

Leucocite = 6000/mm3

Trombocite = 250000/mm3

VSH = 5mm/h

PCR = negativ

2)Glicemie = 96mg/dl

3) Rx toracic = aspect normal

4) IDR negativ ; VDRL negativ

1. Care este diagnosticul clinic oftalmologic principal al pacientei ?

a. OD neuropatie optica retrobulbarǎ

b. Ocluzie de venǎ centralǎ a retinei

c. OD glaucom acut prin unghi închis

d. OD glaucom acut cu unghi deschis

e. Ocluzie de arterǎ centralǎ a retinei

Page 59: grile bfkt

2. Pot face parte din etiologia acestei patologii oculare urmatoarele, cu excepţia :

a. stenoza carotidianǎ strânsǎ

b. retinopatia diabeticǎ proliferativǎ complicatǎ

c. ocluzia arterei centrale a retinei

d. retinopatia diabetica neproliferativǎ

e. ocluzia venei centrale a retinei

3. Dintre semnele funcţionale ale acestei boli fac parte, cu excepţia :

a. scǎderea acuitǎţii vizuale

b. edem cornean

c. durere ocularǎ intensǎ

d. midriaza areactivǎ

e. cefalee

4. Factorii favorizanţi de apariţie ai acestei patologii oculare sunt:

a. simpatomimeticele

b. hipermetropia

c. întunericul

d. stresul

e. lumina puternicǎ

ONCOLOGIE

1. Cancerul este o boală:

a. Transmisibilă

b. Genetică

c. Compusă din populaţii monoclonale

d. Unifactorială

e. Datorată distrugerii celulare accelerate

2. Dintre conceptele care permit explicarea carcinogenezei face parte:

a. Conceptul de carcinogeneză localizată

b. Conceptul de proliferare celulară accelerată

c. Conceptul de carcinogeneză în mai multe etape

d. Conceptul de neoangiogeneză

e. Conceptul de imortalizare celulară

3. Care dintre următoarele forme histologice nu face parte din boala Hodgkin:

a. Scleronodulară

b. Cu celule mari B

c. Cu celularitate mixtă

d. Bogată în limfocite

e. Cu depleţie limfocitară

ORL

2. Otalgia ca durere proiectată poate fi întâlnită în afecțiunile următorilor nervi cranieni, cu excepția:

a. nervul trigemen V

b. nervul facial VII

c. nervul glosofaringian IX

d. nervul cohleo-vestibular VIII

e. nervul vag X

Page 60: grile bfkt

3. Angina difterică trebuie întotdeauna evocată în cazul formelor:

a. eritematoase

b. pseudomembranoase

c. eritemato-pultacee

d. ulceroase

e. veziculare

4. Complicația principală a amigdalectomiei este:

a. durerea intensă postoperatorie

b. edemul masiv al luetei

c. septicemia

d. hemoragia

e. flegmonul periamigdalian

Răspuns corect: d

5. Otalgia de origine otologică se poate manifesta în următoarele afecțiuni:

a. Otita medie acută

b. Otita externă acută

c. Meningita virală

d. Pericondrita

e. Rinofaringită acută

CAZ CLINIC 1

ANAMNEZA

Pacient in vârsta de 56 de ani , se prezintă la spital pentru sângerare moderata nazala, bilaterala, apăruta brusc. Pacientul

este cu antecedente de HTA necontrolata medicamentos, cu hepatita cronica in antecedente si obezitate.

EXAMEN CLINIC

La inspectie: prezenta de sangerare activa si cheaguri la nivelul ambelor fose nazale , predominant la nivelul fosei nazale

stingi , cat si scurgeri sanguinolente la nivelul orofaringelui pe partea stanga.

Examenul rinoscopic anterior si videofibroscopia evidentiaza la nivelul fosei nazale drepte o formatiune la nivelul petei

vasculare Kiesselbach sangeranda; prezenta unei sangerari difuze la nivelul fosei nazale stangi .

EXAMENE PARACLINICE

bilanț de coagulare in limite normale ;

bilanț al factorilor de risc cardiovasculari: obezitate , valori variabile ale tensiunii arteriale , hipercolesterolemie,

probe hepatice modificate pe fondul unei hepatite cronice.

bilanț imagistic

TRATAMENT

Datorita sângerării in cantitate medie, cat si al anamnezei, protocolul terapeutic contine :

administrarea unui tratament anxiolotic ;

tratamentul hipertensiunii arteriale oscilante ;

tamponament anterior fosa nazala dreapta si mixt, anterior si posterior, in fosa nazala stanga;

antibioprofilaxie;

medicatie hemostatica adjuvanta.

EVOLUȚIE favorabila, demeșarea s-a putut efectua la 72 de ore, hemostaza eficienta, fara reluarea sângerării.

1. Care dintre metodele de tratament este indicata in acest caz:

a. medicație antiinflamatorie.

b. medicație anticoagulantă.

c. tamponament anterior fosa nazala dreapta si mixt, anterior si posterior, in fosa nazala stanga d. chimioterapie

e. toate cele de mai sus

Page 61: grile bfkt

2. Care explorare imagistica este recomandata în cazul prezentat:

a. CT craniu

b. radiografie toracica

c. ecografie cervicala

d. tranzit baritat faringo-esofagian

e. toate cele de mai sus

CAZ CLINIC 2

ANAMNEZA

Pacient de sex masculin cu vârsta de 16 ani se internează pentru obstrucție nazala unilaterala stânga, rinoree

mucoasa unilaterala stânga, epistaxis in cantitate medie, recidivant, in special după efort fizic.

EXAMEN CLINIC

La examinare nici un semn neurologic prezent, egalitate pupilara cu reacție normala la lumina, fund de ochi normal.

Rinoscopie posterioara: formațiune tumorala violacee,cu suprafața polilobata, acoperita de striuri sanguinolente, bine

delimitata de 1/2 cm care ocupa bolta rinofaringelui și inserție la joncțiunea peretelui superior cu cel anterior al

rinofaringelui.

EXAMENE PARACLINICE

Bilanț complet sanguin in limite normale. Testele de coagulare curente normale

Radiografia SAF normala.

Endoscopia nazofaringiana: confirma aspectul de la rinoscopie posterioara

TRATAMENT

Ablația formațiunii pe cale endoscopica.

EVOLUȚIE postoperatorie favorabilă fără recidivă, la controlul endoscopic la 6 luni.

1. Care dintre următoarele examinări sunt contraindicate in fibromul de rinofaringe

a. rinoscopie anterioara

b. endoscopie nazofaringiana

c. biopsie

d. examenul nervilor cranieni

e. toate cele de mai sus

ORTOPEDIE

1. Bilanțul biologic în infecțiile acute ale parților moi evidențiază:

a. Valoarea ridicata a sodiului

b. Creșterea eozinofilelor

c. Scăderea potasiului

d. Hiperleucocitoza

e. Scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH)

2. Urmatoarele complicatii NU pot apare in infectiile acute ale partilor moi:

a. Extinderea spre o structura „nobila” adiacenta

b. Extinderea la distanta: endocardita, artrita

c. Fractura pe os patologic

d. Tetanos

e. Decompensare in cazul unui teren favorizant

Page 62: grile bfkt

3. Deformarea „in dos de furculiţă” în cazul fracturii extremităţii inferioare a radiusului la adult apare în cazul

următoarelor variante de fractură:

a. Deplasare posterioară (fractura Pouteau-Colles)

b. Marginală anterioară

c. Fractură în cruce (a lui Destot)

d. Cuneană externă

e. Fractură în T

4. Urmatoarele particularitati epidemiologice sunt specifice fracturilor copilului:

a. Se inregistreaza mai multe cazuri la fete decat la baieti

b. Apar in urma caderilor de la acelasi nivel sau in urma accidentelor casnice

c. Se produc in timpul practicarii sporturilor sau a jocurilor

d. Apar in timpul muncii

e. Maltratarea sau fragilitatea genetica sunt contexte particulare

5. Diagnosticul pozitiv in flegmonul digital se bazeaza pe:

a. Cresterea in volum a degetului

b. Tegumente reci

c. Deget incovoiat

d. Durere la extensia pasiva a degetului

e. Trombocitopenie

PEDIATRIE

1. Sindroamele epileptice se clasifică în:

A. Epilepsii şi sindroame epileptice generalizate;

B. Epilepsii cu crize parţiale simple sau complexe;

C. Epilepsii şi sindroame epileptice focale;

D. Epilepsii cu caracter focal sau generalizat nedeterminat;

E. Absenţe tipice sau atipice.

2. Epilepsia petit mal se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. debut în jurul vârstei de 7 ani şi până la adolescenţă;

B. apariţie favorizată de hiperpnee;

C. frecvente pierderi ale contactului cu mediul;

D. crize tonico-clonice generalizate apărute dimineaţa, favorizate de privarea de somn;

E. aspect EEG de vârf-undă de 3 Hz.

3. Encefalita acută cu replicare virală se caracterizează prin:

A. debut acut, în jurul vârstei de 5 ani;

B. febră moderată;

C. hipodensităţi difuze la examenul CT;

D. debut progresiv, cu febră ridicată, tulburări de conștiență progresive şi hipo-densităţi focale la

examenul CT;

E. anomalii neurologice puţin importante.

4. În criza epileptică, EEG se efectuează:

A. în primele 24 ore;

B. în primele 48 ore;

C. în primele 7 zile;

D. în primele 72 ore;

E. nu se efectuează.

Page 63: grile bfkt

5. În sindromul Doose debutul este:

A. prin epilepsie severă în primul an de viaţă;

B. în jur de 3 ani cu crize violente generalizate tonico-clonice sau cloonice;

C. prin epilepsie severă în jurul vârstei de 3-5 ani, pe leziuni cerebrale preexistente;

D. cel mai frecvent în perioada de la 7 ani şi până la adolescenţă;

E. la pubertate.

6. În diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizează prin determinarea:

A. anticorpilor anti-insulină;

B. hemoglobinei glicozilate;

C. anticorpilor anti-celule insulare, anti-GAD, anti-IA-II, anti-insulină;

D. peptidului C;

E. insulinei şi peptidului C.

7. În diabetul zaharat a copil, Hb A1c (hemoglobina glicată) reflectă:

A. controlul metabolic al lunii precedente;

B. controlul metabolic al celor 6 luni precedente;

C. controlul metabolic al celor 3 luni precedente;

D. caracterul autoimun al bolii;

E. nu reflectă controlul metabolic.

8. Managementul terapeutic în faza iniţială în cetoacidoza diabetică la copil cuprinde:

A. administrare subcutanată de insulină;

B. umplerea patului vascular;

C. administrare i.v. de insulină cu acţiune rapidă;

D. administrare i.v. de insulină cu acţiune lentă;

E. administrare de glucagon.

9. Raţia calorică totală în diabetul zaharat la copil trebuie să conţină:

A.50% glucide cu absorbţie rapidă;

B. 50% glucide cu absorbţie lentă;

C. 25 % lipide;

D. 25% proteine;

E. 20% proteine şi 30% lipide;

10.Activitatea fizică în obezitate permite următoarele, cu excepţia:

A.readaptarea copilului obez la efort;

B.limitarea timpului petrecut în faţa televizorului;

C. scăderea greutăţii chiar fără dietă;

D.reducerea sedentarismului;

E.limitarea timpului petrecut la calculator.

11.În caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie să ținem cont ca la aceasta vârsta copilul este expus la infecții

materno-fetale, germenii cel mai frecvent întâlniți fiind următorii CU EXCEPTIA :

A. Streptococ grup B

B. Streptococ grup A

C. E.coli

D. Enterococi

E. Listeria monocytogenes

Page 64: grile bfkt

12. În caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :

A. Metamizol sodic i.v.

B. Acetaminofen

C. Ibuprofen

D. Acid acetilsalicilic

E. Antiinflamatorii steroidiene

13. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra rău tolerata sau cu semne de gravitate fără punct de plecare

clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :

A. Aminoglicozid

B. Flurochinolona

C. Cefalosporine de generatia a III a

D. Cefalosporine de genratia a doua

E. Penicilinamine

14. În caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta virsta copilul este expus la infectii

materno-fetale, germenii cel mai frecvent intalniti fiind urmatorii CU EXCEPTIA :

A. Streptococ grup B

B. E.coli

C. Enterococi

D. Piocianic

E. Listeria monocytogenes

15. În cazul febrei prezente mai mult de 5 zile la copilul peste 3 ani, se poate suspiciona o boala Kawasaki,

înafara de febra elementele orientative pentru acest diagnostic fiind următoarele CU EXCEPTIA :

A. Enantem

B. Exantem facial cu aspect de fluture

C. Conjunctivita aseptica

D. Erupție polimorfa

E. Adenopatie cervicala

16. În caz de febra la copilul mai mare de 3 ani se poate suspiciona meningita in prezenta urmatoarelor semne

CU EXCEPTIA:

A. Redoare de ceafa

B. Stare de rau epileptic

C. Polakiurie

D. Fontanela deprimata

E. Tulburari de constienta

17. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe urmatoarele semne CU

EXCEPTIA:

A. Febra

B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai mare)

C. Hematurie macroscopica

D. Alterarea starii generale (inconstant)

E. Semne functionale urinare , evidente cu cit virsta este mai mare

18. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie urinara la copil este:

A. Dozarea proteinelor urinare

B. Ionograma urinara

C. Bandeleta urinara

D. Urocultura

Page 65: grile bfkt

E. Cistografia retrograda

19. În pielonefrita acuta la copil, cu exceptia cazurilor in care la urocultura se izoleaza un enterococ, se indica

ca tratament de atac ceftriaxona (fara a depasi doza adultului) in doza unica zilnica de:

A. 10 mg/kg/zi

B. 200 mg/kg/zi

C. 100 mg/kg/zi

D. 50 mg/kg/zi

E. 25 mg/kg/zi

20. În tratamentul de atac al pielonefritei acute se impune asocierea la ceftriaxon si a unui aminoglicozid in

urmatoarele cazuri CU EXCEPTIA:

A. Virsta < 3 luni

B. Uropatie malformativa cunoscuta

C. Leucocitoza

D. Sindrom septicemic

E. Imunodepresie

21. Scintigrafia cu DMSA , rezervata cazurilor de infectie urinara recidivanta se va face la 6 luni de la infectie

pentru decelarea:

A. Refluxului vezico-ureteral

B. Abcesului renal

C. Dilatatiei pielocaliceale

D. Cicatricilor renale

E. Calculilor vezicali

22.Absenta leucocituriei si a nitritilor la testul bandeletei urinare, exclude diagnosticul de infectie urinara CU

EXCEPTIA:

A. Sugarilor sub 3 luni

B. Antibioterapie

C. Leucocitoza

D. Leucopenie

E. VSH crescut

23.Managementul rinofaringitei acute impune:

A. Tratament antibiotic

B. Tratament sistemic cu corticosteroizi

C. Tratament antiparazitar

D. Tratament simptomatic

E. Tratament cu citostatice

24.Angina ulceronecrotică Vincent (infecție fuzo-spirilară) se caracterizează prin:

A. Ulcerații unilaterale ale amigdalelor

B. Ulcerații bilaterale ale amigdalelor

C. Dispnee expiratorie

D. Dispnee inspiratorie

E. Wheezing

Page 66: grile bfkt

25.În angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se inițiază tratament cu:

A. Antivirale

B. Antifungice

C. Bronhodilatatoare

D. Amoxixilină pentru 6 zile

E. Înhibitori ai pompei de protoni

26.Angina streptococică se poate complica cu:

A. reumatism articular acut

B. hepatită reactivă

C. glomerulonefrită

D. abces retrofarngian

E. adenoflegmon

27.Definirea astmului sugarului sub 36 luni este:

A. Prin spirometrie

B. Prin radiografie toracică

C. Esențialmente clinică și anamnestică

D. Datorată exclusiv atopiei

E. Datorată exclusiv alergiei

28.Astmul bonșic sub 36 luni se definește prin:

A. Dispnee inspiratorie

B. Tuse productivă

C. Rinoree muco-purulentă

D. 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la naștere

E. Dispnee expiratorie

29.Infecțiile respiratorii sunt factori de risc în astmul bronșic astfel:

A. Exogeni

B. Endogeni

C. Genetici

D. Poluare la domiciliu

E. Poluare atmosferică

30.În astmul bronșic intermitent simptomele diurne sunt:

A. Sub 1 noapte/lună

B. Sub 1 zi/săptămână

C. Sub 1 zi/semestru

D. Permanente

E. 1-2 zile/săptămână

31.Corticoterapia inhalatorie în doză mică/medie se recomandă în:

A. Astmul sever

B. Astmul intermitent

C. Astmul la efort

D. Astmul ușor

E. Faringită

Page 67: grile bfkt

32.Astmul bronșic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizează prin:

A. Simptome diurne peste 2 zile/săptămână

B. Însuficiență cardiacă

C. Simptome nocturne peste 2 nopți/lună

D. Două sau mai multe exacerbări în ultimele 6 luni

E. Beta-2-mimetice cu durată scurtă de acțiune> 4 zile/lună

33.Cea mai frecventă cauză de diaree acută virală este:

A. Rotavirus

B. Virus gripal

C. Arbovirus

D. CMV

E. Nici un răspuns correct

34.Deshidratarea extracelulară se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. Tahicardie

B. Hipotonia globilor ocular

C. Hipotensiune arteriala

D. Oligurie

E. Colaps

35.Deshidratarea intracelulară se caracterizează prin următoarele, cu exceptia:

A. Sete puternică

B. Oligurie

C. Tulburări neurologice

D. Febră

E. Hipotonia globilor oculari

36.Criteriile de spitalizare în diareea acută sunt, cu excepţia:

A. Deshidratare mai mare sau egală cu 10%

B. Vârsta sub 3 luni

C. Prematuritatea

D. Deshidratare mai mare sau egală cu 5% în caz de eşec al rehidratării orale

E. Toleranţa digestivă bună

37.Diareea acută parazitară este dată de următoarele, cu excepţiile:

A. Giardia

B. Entamoeba hystolytica

C. Cryptosporidium hominis

D. CMV

E. Salmonella

38. Alăptarea naturală presupune:

A. Număr de 4-5 mese pe zi

B. Alimentarea nou-născutului după 12 ore de viaţă

C. Durată lungă a suptului (mai mult de 20 minute)

D. Alternarea cu o formulă pentru sugari

E. Nici un răspuns nu este corect

39. Care din afirmaţiile referitoare la perioadele de alimentaţie ale copilului este corectă:

A. Până la 4-6 luni formule pentru sugari

B. După 4-6 luni până la 12 luni lapte de creştere

Page 68: grile bfkt

C. După 1 an lapte de continuare

D. De la 3 luni diversificare

E. De la 0 la 3 luni numai lapte matern

40. Formulele de lapte praf pentru alergia la proteina laptelui de vacă conţin:

A. Hidrolizate de proteine din lapte de vacă

B. Lapte fără lactoză

C. Lapte de capră

D. Lapte de oaie

E. Soia

41. În caz de atopie familială se foloseşte:

A. Lapte hipoalergenic

B. Hidrolizat de proteine din lapte de vacă

C. Soia

D. Lapte de capră

E. Lapte fără lactoză

42. Nevoile calorice ale copilului la naştere sunt:

A. 90 kcal/kg/zi

B. 110 kcal/kg/zi

C. 120 kcal/kg/zi

D. 60 kcal/kg/zi

E. 150 kcal/kg/zi

43. Nevoia nutriţională în fier de la 3 la 6 luni este:

A. 6 mg/zi

B. 8 mg/zi

C. 4 mg/zi

D. 10 mg/zi

E. 15 mg/zi

44. Constituie beneficii ale alăptării materne:

A. Compoziţia adaptată nevoilor copilului

B. Nu conţine proteine alergizante

C. Conţinut de proteine protectoare

D. Avantaj psihoafectiv

E. Conţine betalactoglobuline

45. Examenul nou-nascutului la termen cuprinde printre altele si frecventa respiratorie care normal este:

A. 15-20/ min

B. 60-70/ min

C. 20-30/ min

D. 40-50/ min

E. 30-40/ min

46. Cauzele pulmonare principale ale detresei respiratorii neonatale sunt urmatoarele CU EXCEPTIA :

A. Înfectia pulmonara

B. Întirzierea resorbtiei lichidului pulmonar

C. Înhalarea de lichid amniotic

D. Hernia diafragmatica

E. Pneumotoracele

Page 69: grile bfkt

47. Sindromul de detresa respiratorie a nou-nascutului se apreciaza cu ajutorul scorului Silverman care

evalueaza urmatorii parametri CU EXCEPTIA:

A. Bataia aripilor nazale

B. Balansul toraco-abdominal

C. Tirajul intercostal

D. Geamatul expirator

E. Bombarea xifoidiana

48. În situatia diabetului gestational , riscurile fetale sunt :

A. Hiperglicemiile neonatale

B. Hipoglicemiile neonatale

C. Moartea fatului in uter

D. Macrosomia

E. Prematuritatea

49. Intervențiile care se efectueaza sistematic la nastere includ :

A. Administrarea de vitamina D

B. Administrarea de vitamina K

C. Administrarea de colir oftalmic antibiotic

D. Punerea la sin sau primul biberon in primele ore

E. Administrarea de antibiotice pe cale generala

50. Cauzele fetale ale retardului de crestere intrauterina sunt:

A. Embriofetopatia infectioasa

B. Malformatia uterina

C. Anomalia cromozomiala

D. Înfarct al placentei

E. Sarcina multipla

CAZ CLINIC 1

Sugar de sex masculin, prematur (nascut la 35 saptamani, G la nastere = 2900g, T = 52 cm, Apgar = 8), in

varsta de o luna, se interneaza in clinica pentru persistenta varsaturilor. Examen clinic: G = 3500g, T = 52cm, IP

= 0,94; Stare generala relativ buna.,afebril; Facies – pleoape usor tumefiate, secretie purulenta ochi

stang;Tegumente icterice, curate;Tesutul conjunctiv-adipos: slab reprezentat; Sistem muscular: hiperton Sistem

osteo-articular: aparent integru, FA = 4/5cm, normotensiva;: torace evazat la baze, excursii costale simetrice,

FR =35/min,FC = 140/min, ficat – la 1cm sub rebord, splina – pol inferior palpabil, reflexe arhaice prezente,

fara semne de iritatie meningeana.

Investigatii paraclinice:

GA = 18900/mmc; PN = 20%; L = 65%; M = 14%; E = 1%;GR = 3160000/mmc; Hb = 10,1g/dl; Ht = 29%;

VEM = 92 μ3; HEM = 32,1 pg;CHEM = 35 g/dl Fe seric = 128γ%; VSH = 45mm/h; CRP = absent; Tr =

406000/mmc; TGP = 25U/L; uree =0,10g‰; Proteine = 52,5g/dl; Bilirubina totala = 1,64 mg%; Bilirubina

directa = 0,38 mg%; Bilirubina indirecta = 1,26 mg%; Reticulocite = 60‰

Sumar urina: albumina absent; Coprocitograma: absent PMN, EKG Eco abdominal: normal; Eco

transfontanelara: ventriculi cerebrali si substanta cerebrala -normale ecografic ; Tranzit baritat

esogastroduodenal: prezent reflux ȋn treimea inferioara a esofagului, bulb spastic, stomac cu evacuare întârziata.

Page 70: grile bfkt

Care este diagnosticul cel mai probabil ?

A. Reflux gastro-esofagian

B. Stenoză hipertrofică de pilor

C. Atrezie esofagiană

D. Intoxicație cu nitriți

E. Hernie hiatală

Comentarii

La orice vârsta, in caz de varsaturi trebuie facut un diagnostic diferential cu intoxicatiile!

CAZ CLINIC 2

Pacient de sex masculin, în vârsta de 2 ani 8 luni, se internează cu edeme generalizate, ce debuteaza in urma cu

~ 7 zile, oligurie si urini hipercrome la care se adaugă diareea cu scaune fetide, striuri de sânge. Investigatiile de

la Boli Infectioase au obiectivat coprocultura pozitiva pentru E. coli. Inițierea reechilibrarii hidroelectrolitice si

tratamentului antibioterapic a determinat remiterea simptomatologiei digestive, dar aparitia edemului facial si a

palorii tegumentare are drept consecința repetarea analizelor din probele biologice, decelandu-se: retentie

azotata (creatinina = 4.04 mg%, uree= 147 mg%), anemie severa (Hb=6.9 g%), trombocitopenie

(Tr=85000/mm3), sumar de urina patologic(proteine=500 mg%). Pacientul este indrumat spre Pediatrie.

Antecedente: primul copil, nascut la termen, cezariana, Gn=4200 g, APGAR=9, alimentat artificial,

diversificare corespunzatoare, nu a fost profilactizat contra rahitismului, vaccinat conform schemei MS si anti

H. influenza, S.pneumoniae.

Examen clinic: Ga=19 kg, Ta=98 cm, IMC=19.7 kg/m2; stare generala buna, afebril; facies: palid, edeme

faciale;tegumente si mucoase: intens palide, edeme generalizate de tip renal, artere periferice pulsatile,

AV=98/min, TA=100/60 mm Hg mentinuta constanta in evolutie; abdomen marit de volum, mobil cu miscarile

respiratorii, usor depresibil, nedureros la palparea superficiala si profunda, tranzit intestinal prezent cu scaune

de consistent usor scazuta; oligurie, urini hipercrome, OTS, ROT prezente bilateral si simetric, stare de

constienta pastrata.

Analize de laborator in dinamica:

GR (mil./mm3) 1.88 3.37 2.97

Hb (g%) 5.3 9 8.2

Ht (%) 13.7 25.4 23.2

VEM (μm3) 73 75 78

HEM (pg) 28 26 27

CHEM (g%) 38 35 35

GA (mii/ mm3) 20.6 15.5 12

Plachete (mii/ mm3) 75 87 332

VSH 55 mm/1h (datorita nr. de GR);

Frotiu de sânge periferic: anizopoichilocitoza (macrocite, microcite, sferocite, frecvente schizocite),

hipocromie.

Page 71: grile bfkt

Analize în evoluție:

Fibrinogen=4.04 g/l; CRP=absent; TGP=48 UI/l; TGO=45 UI/l; Fe2+=152 μg%; Reticulocite=78 ‰; Bilirubina

totala=1.34 mg%; B directa =0.19 mg%; B indirecta = 1.15 mg%; sumar urina: glucoza=abs. prot.=500 mg%

bil.=abs. urobil.=n. pH=5.5 densitate=1015 nitriti.=abs., leucocite = abs; sediment: flora microbiana absent,

frecventi cilindri uratici, rare celule epiteliale, rare hematii; coprocultura: E. coli pozitiv

Uree mg% creatinina mg%

147 4.04

132 2.12

141 2.56

64 0.83

Ecografia renala: dimensiuni normale ale rinichilor, corticala renala hiperreflectogena bilateral.

Testul Coombs: negativ

Care este în acest caz diagnosticul principal la bolnav?

A. Infecție tract urinar cu E. coli

B. Sindromul hemolitic-uremic: anemie hemolitica microangiopatica + trombocitopenie + retentie

azotata, debut printr-un episod de gastroenterita acuta cu E. coli. (/25)

C. Hepatită acută

D. Purpură trombocitopenică idiopatică

E. Glomerulonefrită acută

Comentarii:

Forma usoara de SHU, cu prodrom gastroenteritic după infecție cu E. coli cu prognostic favorabil.

Valorile tensionale s-au mentinut in limite normale ( ~ 100/60 mm Hg).

Desi a fost izolata din coprocultura E.coli, nu poate fi incadrat in SHU tipic deoarece nu a fost precizat serotipul

E. coli 0 157:H7.

PNEUMOLOGIE

1.Care dintre urmatoarele afirmatii privind tuberculoza, nu sunt adevarate:

a. Tuberculoza este o boala contagioasa

b. Tuberculoza este determinata de bacilul Mycobacterium din complexul tuberculosis

c. Tuberculoza se transmite pe cale aeriana, de la om la om

d. Tuberculoza este o boala vindecabila

e. Localizarea pulmonara nu este predominanta

2.Diagnosticul de certitudine in tuberculoza pulmonara se poate afirma prin, cu exceptia:

a. Prezenta la examenul direct al sputei de BAAR (bacili acid-alcoolo rezistenti)

b. Confirmarea prin cultura in mediul solid Lowenstein -Jensen

c. Confirmarea prin cultura in mediul lichid

d. Biopsie bronsica (granulom epitelial si giganto-celular cu necroza cazeoasa)

e. Biopsia ganglionara (granulom epitelial si giganto-celular cu necroza cazeoasa)

Page 72: grile bfkt

3.Ce medicamente determina toxicitate oculara:

a. Isoniazida

b. Rifampicina

c. Pirazinamida

d. Etambutolul

e. nici unul dintre cele de mai sus

4.Vindecarea unui pacient diagnosticat cu tuberculoza pulmonara se face in functie de urmatoarele criterii:

a. Bacil Koch sensibil la tuberculostatice

b. Tratamentul corect timp de 6 luni

c. Disparitia semnelor clinice

d. Regresia semnelor radiologice

e. Toate cele de mai sus

5.In tratamentul tuberculozei la adult, Pirazinamida se administreaza in doza de:

a. 25 mg/ Kg corp/zi, maxim 2000 mg/zi

b. 30 mg/ Kg corp/zi, maxim 2000 mg/zi

c. 20 mg/ Kg corp/zi, maxim 1500 mg/zi

d. 15 mg/ Kg corp/zi, maxim 2500mg/zi

e. 25 mg/ Kg corp/zi, maxim 1200 mg/zi

6.Tratamentul la domiciliu in cazul unei pneumopatii la adultul tanar, fara factor de risc se face de prima

intentie cu:

a. Levofloxacina

b. Macrolide

c. Ofloxacina

d. Rifampicina

e. Ampicilina

7.Durata tratamentului in pneumopatiile cu anaerobi este de:

a. 2-3 saptamani

b. 3 saptamani

c. 4-6 saptamani

d. 7 zile

e. 10zile

8.Tratamentul de prima intentie in pneumonia franca lobara acuta cu pneumococ este:

a. Ciprofloxacina

b. Pristinamicina

c. Levofloxacina

d. Oxacilina

e. Amoxicilina

9. Criterii biologice de spitalizare in cazul pneumoniilor

a. Uree < 7mmol/l

b. Anemie Hb < 9g/dl

c. Creatinina< 12mg/l

d. Trombocitoza

e. Trombocitopenie

Page 73: grile bfkt

11.Durata tratamentului in pneumopatiile cu anaerobi este de:

a. 2-3 saptamani

b. 3 saptamani

c. 4-6 saptamani

d. 7 zile

e. 10zile

12. Tratamentul de prima intentie in pneumonia franca lobara acuta cu pneumococ este:

a. Ciprofloxacina

b. Pristinamicina

c. Levofloxacina

d. Oxacilina

e. Amoxicilina

13. Durata tratamentului pentru pneumoniile necomplicate:

a. 7-14 zile

b. 10-14 zile

c. 21 zile

d. 28-42 zile

e. 14-21 zile

14. În cazul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae sunt false urmatoarele afirmatii:

a. Debut progresiv

b. Tratamentul optim – macrolide/fluorochinolone timp de 10-14 zile

c. Radiografia toracica evidentiaza opacitati interstitiale bilaterale

d. Tratament de prima intentie amoxicilina

e. Biologic: testul Coombs direct pozitiv

15. Ce simptome nu inatlnim in pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae:

a. Febra inalta, frisoane

b. Tuse seaca

c. Astenie

d. Mialgii

e. Cefalee

16. Sunt adevărate urmatoarele afirmații referitor la pneumopatiile interstițiale difuze:

a. In alveolita alergica extrinseca exista o scădere semnificativa a nivelului de limfocite

b. Exista o creștere a raportului DLCO/VA

c. Lavajul bronhoalveolar permite orientarea diagnosticului in funcție de celularitatea obtinuta

d. Nu pot asocia manifestări extrarespiratorii: cutanate, neurologice, articulare

e. In sarcoidoza raportul CD4/CD8 este scazut

18. Rinita intermitenta se defineste:

a. simptome < 4 zile/saptamina, sau < 4 saptamini/an

b. simptome > 4 zile/saptamina, sau < 4 saptamini/an

c. simptome < 4 zile/saptamina, sau > 4 saptamini/an

d. simptome > 4 zile/saptamina, sau > 4 saptamini/an

e. simptome < 4 zile/saptamina si < 4 saptamini/an

Page 74: grile bfkt

19. Diagnosticul alergiei la adult include, cu exceptia:

a. anamneza

b. hemoleucograma

c. dozarea IgE serice totale

d. teste cutanate

e. radiografia

20. Este utila detectia urmatorilor pneumalergeni, cu excepţia:

a. acarieni

b. alergenii pisicii

c. alergenii rozatoarelor

d. alergenii câinilor

e. alergeni de gândaci de bucătărie

21. La examenul fizic al pacienţilor cu astm se identifică mai frecvent:

a. raluri sibilante

b. raluri crepitante

c. stridor

d. murmur vesicular fiziologic

e. raluri subcrepitante

22. Semnele de gravitate a unui astm includ:

a. semen respiratorii

b. semne hemodinamice

c. semen neuropsihice

d. date paraclinice

e. toate de mai sus

23. Semne care impun ventilaţia asistată la pacientul cu astm:

a. tulburări de conştiinţă

b. tahipnee

c. pauze sau stop respirator

d. respiraţie paradoxală

e. hipercapnie > 50 mmHg

24. Tratamentul in astmul intermitent include:

a. corticosteroizi inhalatori

b. teofilina

c. inhalare de beta-2-agonisti selectivi cu durata scurta de actiune inaintea unui efort

d. beta-2-agonisti selectivi cu durata lunga de actiune

e. cromone inaintea unui efort

25. Tratamentul de fond in astmul persistent usor include:

a. corticosteroizi inhalatori in doze mici-moderate

b. teofilina

c. inhalare de beta-2-agonisti selectivi cu durata scurta de actiune

d. beta-2-agonisti selectivi cu durata lunga de actiune

e. cromone inhalatorii

Page 75: grile bfkt

26. Cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar la pacientii care nu au fumat niciodata este:

a. Carcinoidul

b. Carcinomul cu celule mici

c. Adenocarcinomul

d. Carcinomul cu celule mari

e. Chistadenocarcinomul

27. Care sunt semnele si simptomele ce evidentiaza extensia locoregionala in cancerul bronhopulmonar:

a. Disfonia

b. Disfagia

c. Tusea

d. Durere toracica

e. Wheezing

28. Clasificarea TNM in cancerele bronhopulmonare fara celule mici permite:

a. Descrierea standardizata a bolii

b. Evaluarea prognosticului in functie de stadiu

c. Stadializarea in functie de marimea tumorii, de localizarea acesteia, de implicarea ganglionilor

limfatici si de existenta unor metastaze la distanta

d. Ajuta la determinarea unei strategii terapeutice

e. Cresterea supravietuirii la 5 ani

29. Pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici - stadiile III neoperabile - tratamentul de referinta se

bazeaza pe:

a. Doar tratament simptomatic

b. Doar radioterapie

c. Doar chimioterapie

d. Imunoterapie

e. Chimio-radioterapie concomitenta

30.Pentru formele diseminate, in cancerul bronhopulmonar cu celule mici, tratamentul utilizat este:

a. Chimioterapia (continand platina si VP16) + radioterapia antalgica in caz de metastaza osoasa

bine delimitata

b. B. Doar radioterapia

c. C. Tratamentul chirurgical

d. D. Tratament chirurgical + radioterapie

e. E. Chimioterapie + tratament chirurgical

31. Hormonoterapia de prima intentie la pacientii cu metastaze pulmonare se utilizeaza mai ales in:

a. Cancerul testicular

b. Cancerul de colon

c. Cancer bronhopulmonar

d. Cancer esofagian

e. Cancerul gastric

32. Metastazele pulmonare nodulare au urmatoarele caracteristici din punct de vedere radiologic:

a. Nodulii au o margine neregulata

b. Nodulii nu sunt bine delimitati

c. Prezenta calcificarilor nu exclude natura tumorala

d. Predomina in lobii superiori

e. Sunt totdeauna bilaterali

Page 76: grile bfkt

33. Printre cauzele sindromului de vena cava superioara nu se enumera:

a. Cancer bronsic secundar

b. Cancer bronsic primitiv(mai ales cu celule mici)

c. Timom malign

d. Hernia diafragmatica

e. Gusa endotoracica

34. Durata optima a chimioterapiei in cancerul pulmonar fara celule mici,stadiul IV, in absenta mutatiei genei

EGFR se situeaza intre:

a. 2-3 cicluri chimioterapie

b. 1-2 cicluri chimioterapie

c. 4-6 cicluri chimioterapie

d. 6-8 cicluri chimioterapie

e. 3 cicluri chimioterapie

35. Durata optima a chimioterapiei in cancerul pulmonar fara celule mici,stadiul IV, in absenta mutatiei genei

EGFR se situeaza intre:

a. 2-3 cicluri chimioterapie

b. 1-2 cicluri chimioterapie

c. 4-6 cicluri chimioterapie

d. 6-8 cicluri chimioterapie

e. 3 cicluri chimioterapie

36. Semnele clinice în pleurezie pot fi următoarele, cu o excepţie:

a. Abolirea murmurului vezicular

b. Suflu pleuretic

c. Accentuarea transmiterii vibraţiilor vocale

d. Matitate declivă, cu excepţia revărsatului localizat sau închistat

e. Latero-deviaţia zgomotelor cardiace

37. Lichidul pleural este considerat exudat la îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii:

a. Raportul proteine în sânge / proteine în lichidul pleural peste 0,5

b. Raportul LDH în sânge / LDH în lichid peste 0,6

c. LDH în lichidul pleural peste 2/3 din limita superioară normală a LDH în sânge

d. Glucoza în lichidul plasmatic peste jumătate din valoarea glicemiei

e. Colesterolul în lichidul pleural peste jumătate din valoarea serică

38. Una dintre cauzele următoare poate determina atât exudat cât şi transudat pleural:

a. Insuficienţa cardiacă

b. Ciroza

c. Tuberculoza

d. Embolia pulmonară

e. Mixedemul

39. Testele cutanate efectuate pentru cutarea prezentei anticorpilor specifici ai unui alergen la nivelul

mastocitelor cutanate prezinta urmatoarele catacteristici cu exceptia:

a. sunt nedureroase

b. constau in inteparea epidermei cu o picatura dintr-un extract alergenic

c. sunt practicate pe fata posterioara a antebratului sau spate

d. necesita o distanta de 3 centrimetri intre teste

e. cel mai des sunt utilizate prick-testele

Page 77: grile bfkt

40. O cauza importanta a dezvoltarii hiperreactivitatii bronsice si a astmului la copiii care traiesc in regiunile

uscate o reprezinta expunerea la:

a. Dermatophagoides pteronyssinus

b. Blattella germanica

c. Aspergillus fumigatus

d. Alternaria alternate

e. Cladosporium

41. Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la astmul supraacut NU este adevarata:

a. poate conduce la deces in cateva minute

b. factorul declansator este adeseori un conflict

c. factorul declansator este adeseori administrarea de AINS la pacientii cu intoleranta

d. adeseori este incriminata suprainfectia bronsica

e. afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani

42. Stadiul 2 de astm (astm persistent usor) se caracterizeaza prin:

a. simptome de astm nocturn > 2 ori/luna b. PEF sau VEMS ≥ 80% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

c. PEF sau VEMS ≥ 80% din valorile prezise cu variabilitate 20- 30%

d. PEF sau VEMS ≥ 80% din valorile prezise cu variabilitate <20%

e. simptome de astm nocturn >1 data pe saptamana

43. Stadiul 3 de astm (astm persistent moderat) se caracterizeaza prin:

a. simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi

b. PEF sau VEMS ≥ 80% din valorile prezise cu variabilitate 20- 30%

c. utilizare intermitenta de beta-2-agonisti cu durata scurta de actiune

d. simptome permanente

e. nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta

44. Tratamentul de fond al astmului persistent moderat (stadiul 3) se poate face cu:

a. 600-2200 µg/24 ore pentru beclometazona sau budesonide

b. 300-1100 µg/24 ore pentru fluticazona

c. 23-46 µg/24 ore pentru formoterol

d. 22-44 µg/24 ore pentru formoterol

e. 50-100 µg/24 ore pentru salmeterol

45. Sunt factori favorizanti/agravanti ai astmului:

a. poluarea atmosferica

b. refluxul gastroesofagian

c. tutun

d. sinuzita

e. astenia

CAZ CLINIC 1

Pacientul X, în vârsta de 37 de ani, ajuns in serviciul de primiri urgente, prin intermediul ambulantei, care l-a

adus din strada in urma unui apel telefonic, deoarece tusea si avea dificultati respiratorii. Pacientul este fara

domiciliu fix si fara ocupație.

Domnul X relatează apariția lent progresiva a acestor simptome, de aproximativ o luna.

T: 39°C

Frecventa cardiaca : 104/min

Frecventa respiratorie : 27/min

Page 78: grile bfkt

TA : 105/65mmHg

G=48Kg, H=173cm

Examenul clinic pune in evidenta matitate si absenta murmurului vezicular, la nivelul treimei inferioare a

hemitoracelui stang.

Hemoleucograma:

GA : 8700/mm3 (70% PMN, 16% Limfocite, 1% eozinofile, 13% Monocite )

Hb : 9,1mg/dl

Trombocite: 420000/mm3

1. Care din urmatoarele entitati are probabilitate maxima pe baza datelor clinice:

a. pneumonie comunitara

b. neoplasm bronhopulmonar

c. astm bronsic

d. pleurezie tuberculoasa

e. tromboembolism pulmonar

2. Care explorari imagistice nu au indicatie la acest caz:

a. radiografia toracica postero-anterioara

b. ecografia transtoracica

c. tomografia computerizata torace

d. radiografia toracica profil

e. rezonanta magnetica nucleara torace

3. Care explorari paraclinice nu sunt probabil utile:

a. examen sputa flora

b. examen sputa BAAR

c. IDR 2 u PPD

d. testare HIV

e. frotiu sange periferic

4. Admițând existenta unui revarsat pleural diagnosticul etiologic poate fi stabilit cu certitudine prin:

a. profil biochimic al lichidului pleural

b. examen bacteriologic al lichidului pleural

c. determinare nivel ADA in lichidul pleural

d. citologie lichid pleural

e. biopsie pleurala

CAZ CLINIC 2

Pacientul M.A., de sex masculin, in vârsta de 55 ani, din mediul rural, pensionar, care a lucrat 30 de ani in

turnatorie cu expunere la noxe respiratorii (gaze de turnatorie, SiO2 liber cristalin) s-a prezentat pentru: tuse

iritativa, disfonie, disfagie, dureri toracice anterioare si posterioare drepte, inapetenta. Debutul bolii a fost

insidios, in urma cu aproximativ 3 luni prin tuse seaca, pentru care nu a solicitat consult medical. Simptomele s-

au accentuat in ultimile 2 saptamani, completate de dureri toracice anterioare si posterioare drepte, disfonie,

inapetenta, disfagie; pacientul nu s-a putut alimenta si hidrata in ultimele 10 zile. Pacientul este fumator 40

pachete-ani, consumator cronic de alcool, fara antecedente patologice personale semnificative. La examenul

clinic obiectiv s-au constatat degete hipocratice, circulație colaterala la nivelul toracelui anterior, jugulare

turgide, adenopatie supraclaviculara dreapta, de circa 10 cm, dura, nedureroasa, adenopatie axilara si latero-

cervicala bilateral, torace cifotic, cu matitate si abolirea murmurului vezicular in 2/3 inferioare ale hemitoracelui

drept, SaO2: 94% in aa, FR:18/min, FC: 118/min, TA: 127/90mmhg, hepatomegalie dura, nedureroasa, cu ficat

palpabil la 5cm sub rebordul costal.

Page 79: grile bfkt

Examenele de laborator efectuate in ziua spitalizării prezentau:

GR:3,14 mil/mm3 (VN : 4,5-5,5mil/mmc); Hb:10,1g% (VN: 12-17 g/dl); Ht: 29,7% (VN: 37-47%),

VSH:150mm/1h (VN: 1-10mm/h); Fb:4,94mg% (VN: 2-4 g/l),, CRP:6mg/l, TGP:51,2U/L(VN: <41u/l);

TGO: 69,8U/L(VN: <37 u/l), in rest, analizele s-au incadrat in limitele normale.

Examenul ORL: (laringoscopie indirecta), a relevat:

coarda vocala drepta hipomobila cu respiratia si fonatia

coarda vocala stanga imobila in pozitie paramediana

spatiul glotic ingustat semnificativ

staza salivara la nivelul ambelor sinusuri piriforme, mai importanta pe stanga

paralizie recurentiala stanga si dreapta

Radiografia toracica postero-anterioara si de profil drept: opacitate retractila la nivelul lobului superior drept, cu

atragerea mediastinului de partea homolaterala si revarsat pleural bazal drept.

Ecografia pleurala: pleurezie dreapta in cantitate mare, lichid vechi, grosimea stratului lichidian de 7-8 cm.

S-a practicat toracenteza diagnostica si evacuatorie.

Examenul lichidului pleural:

Aspectul lichidului: galben spumos;

examen biochimic: glucoza: 109mg/dl, LDH:429U/L, Colesterol: 67,3mg/dl, Proteine totale: 48,9g/l

ADA: 15U/l ;

examen bacteriologic pentru flora nespecifica si BK: negativ;

examen citologic: celule tumorale absente.

Fibrobronhoscopia:

arborele bronsic drept : congestie intensa difuza

proces infiltrativ ce intereseaza circular bronsia lobara superioara dreapta, chiar la originea ei si ii reduce

lumenul, procesul se continua pe portiunea initiala a bronsiei intermediare si pe peretele posterior al

bronsiei primare.

aspirat bronsic pentru BK: negativ

aspirat bronsic pentru examen citologic: celule tumorale absente

biopsie bronsica: mici fragmente superficiale de mucoasa bronsica ce prezinta infiltare redusa de

carcinom nediferentiat cu celule mici

1. Care este suspiciunea clinica majora la acest caz:

a. tuberculoza pulmonara

b. tromboembolism pulmonar

c. pneumonie comunitara

d. bronhopneumopatie cronica obstructiva

e. neoplasm bronhopulmonar.

2. Urmatoarele elemente NU sugereaza etiologia neoplazica a afectiunii

a. prezenta circulatiei colaterale

b. unghiile hipocratice

c. paralizia de coarda vocala

d. nivelul glucozei in lichidul pleural

e. aspectul endoscopic

Page 80: grile bfkt

CAZ CLINIC 3

Barbat de 68 de ani, care locuiește singur, este adus in urgenta de copii sai, care nu-l gasesc intr-o stare prea

buna, mai ales pe plan respirator.

Este vorba despre un fost fumator, fost consumator de alcool, subiectul a numeroase episoade de bronsita, mai

ales pe timpul iernii.

Pacientul nu mai fumeaza de aproximativ 2 ani si nu mai bea alcool de aproximativ 1 an. Este obez, cantarind

aproximativ 112 kg, pentru o talie de 161 cm. De aproximativ 2 zile, el nu este intr-o stare buna, are senzatii de

cald si de rece, fara frisone.

Oboseste la cel mai mic efort , nu mai iese afara, nu mai mananca. De aproximativ 24 de ore, nu mai poate

dormi noaptea, dar ziua atipeste foarte usor. Tusea este cu o expectoratie inchisa la culoare. La examenul clinic,

notam polipnee cu 28 respiratii /minut, cianoza cu fruntea acoperita de transpiratii reci.

Auscultatia pulmonara: raluri bronsice groase. Auscultatia cardiaca este dificil de efectuat, dar aparent normala.

Abdomenul este destins de volum, dar depresibil, indolor, sonor la percutie, fara circulatie colaterala, cu reflux

hepato-jugular.

Presiunea arteriala este 170/90mmHg, frecventa cardiaca de 125/min.

Se remarca discrete edeme de membre inferioare .

Starea de constienta si examenul neurologic sunt normale. Exista totusi o anumita stare de agitatie.

T= 38,5°C. Gazometria arteriala practicata in aer ambiant are urmatoarele valori: pH=7,30; Pa CO2=62mmHg;

PaO2=45mmHg; Sat=77%; bicarbonat=30mmol/L

1. Care din urmatoarele entitati clinice nu este probabila la pacientul prezentatat, pe baza datelor disponibile:

a. bronhopneumopatie obstructiva cronica

b. infectie de tract respirator inferior

c. sindrom apnee obstructiva de somn

d. insuficienta cardiaca

e. ciroza hepatica

2. Datele clinice si paraclinice disponibile sugereaza:

a. insuficienta respiratorie acuta

b. insuficienta respiratorie cronica

c. insuficienta respiratorie cronica acutizata

d. acidoza metabolica compensata respirator

e. alcaloza respiratorie compensata metabolic.

3. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt necesare la acest pacient, cu exceptia:

a. ventilatie non-invaziva

b. oxigenoterapie sub controlul gazometriei

c. tratament antibiotic initiat dupa ce sunt disponibile rezultatele antibiogramei

d. heparina in doza profilactica

e. vaccinare antigripala anuala

4. Care interventie diagnostica nu este necesara in prima instanta?

a. radiografia toracica

b. electrocardiograma

c. examen sputa flora

d. polisomnografie

e. repetarea gazometriei dupa doua ore de oxigenoterapie

Page 81: grile bfkt

PSIHIATRIE

1. Remisiunea tulburării de panică cu și fără agorafobie se face la:

a. 10-20%din cazuri;

b. 30-40% din cazuri;

c. 40-50%din cazuri;

d. 50-70%din cazuri ;

e. 80-90%din cazuri;

2. În tulburarea obsesiv-compulsivă diagnosticul este susținut de:

a. apariția involuntară a unei anxietăți provocate de anumite evenimente negative din viața pacientului.

b. atacuri de panică sau crize de angoasă acute

c. frică de a fi judecat negativ de către cei din jur

d. asociază în mod variabil 2 tipuri de simptome: obsesii și compulsii

e. anxietate care apare în momentul expunerii la la situația sau obiectul fobogen.

3. Pot fi simptome de conversie, cu excepția:

a. Crize convulsive

b. Lipotimie

c. Cecitate

d. Anestezie

e. Agitație psihomotorie

4. Tulburarile psihice ale post-partum-ului sunt, cu exceptia:

a. depresia postpartum;

b. psihoza puerperala;

c. post- partum blues;

d. schizofrenia paranoida;

e. melancolia deliranta.

5. Tulburari psihopatologice minore si tranzitorii in perioada sarcinii sunt, cu exceptia:

a. labilitate emotionala;

b. dependenta afectiva;

c. halucinatii vizuale si auditive;

d. perioada disforica de scurta durata;

e. anxietate.

6. Care din urmatoarele criterii diagnostice sunt specifice tulburării de panică cu și fără agorafobie:

a. Este declanșată de diferiți factori stressanți (conjugopatie, dificultăți relaționale, profesionale,

surmenaj);

b. Repetarea atacurilor de panică sau a crizelor de angoasă acută, este cel mai frecvent spontană,

imprevizibilă, sau uneori situațională;

c. Comportamentul pacientului, în viața cotidiană, modificat în relație cu atacurile de panică;

d. Posibilă asociere cu anxietate intercritică (temeri persistente, așteptare anxioasă a apariției

altor atacuri de panică) care vor deveni din ce în ce mai grave;

e. Vârsta de debut: 35-40 de ani.

Page 82: grile bfkt

7. Diagnosticul diferențial al tulburării de panică cu și fără agorafobie se face cu:

a. Sindromul coronarian acut, HTA, cardiopatiile, tulburările electrocardiografice;

b. Astmul, pneumopatiile, emboliile pulmonare;

c. AVC, epilepsie, maladia Parkinson;

d. Carența de vitamină A;

e. Esofagita de reflux;

CAZ CLINIC

N.T. în vârstă de 46 ani, ofiţer în rezervă de aproximativ un an, se prezintă la spital pentru o simptomatologie

care a debutat insidios în urmă cu 10 luni, manifestată prin: insomnii mixte, stare de anxietate persistentă,

anhedonie, tendinţă la izolare socială, hipoprosexie şi care s-a acutizat în urmă cu o săptămână când a participat

la un eveniment festiv marcat prin lansarea unor focuri de artificii. Imediat după acel moment, pacientul declară

rememorarea unor fragmente scurte cu scenele psihotraumatizante din război la care a asistat (flash-back-uri).

În zilele ulterioare, scenele rememorate devin din ce în ce mai clare şi persistente, iar somnul îi este populat de

coşmaruri cu aceleaşi tematici. De asemenea, pacientul mai relatează că evită să deschidă televizorul sau să iasă

din casă la ore aglomerate din teama de a auzi zgomote care ar putea sugera focuri de armă.

1. Care este diagnosticul la care vă gândiţi?

a. Tulburare de personalitate de tip schizotipal;

b. Tulburare de personalitate de tip paranoid;

c. Tulburare deliranta sistematizata;

d. Stare de stres posttraumatic;

e. Tulburare obsesiv-compulsivă.

RADIOLOGIE

1. Examenul imagistic fără riscuri si contraindicații este:

a. radiografia

b. ecografia

c. computer-tomografia

d. rezonanta magnetic

e. scintigrafia

2. Din punct de vedere al semiologiei radiologice exprimarea corecta este:

a. radiografie – hipo/izo/hiperecogenitate

b. ecografie – hipo/izo/hiperdensitate

c. CT – hipo/izo/hipersemnal

d. IRM – hipo/izo/hipersemnal

e. CT – hipo/izo/hiperecogenitate

3. În embolia pulmonara examenul imagistic diagnostic este:

a. ecografia Doppler

b. angio-CT

c. radiografia toracica

d. PET-CT

e. bronhografia

4. În urgenta, radiografia este indicata pentru diagnosticul:

a. Pneumo-mediastinului

b. Pneumoperitoneului

c. Apendicitei acute

d. Colicii renale

e. Ocluziei intestinale

Page 83: grile bfkt

5. IRM cerebral este indicat in :

a. Scleroza multipla

b. Tumori cerebrale

c. Traumatisme craniene

d. Coma

e. Cefalee

REUMATOLOGIE

1. Care din următoarele afirmații nu reprezintă o eroare în ceea ce privește prescrierea unui AINS:

a. Se pot prescrie două AINS simultan.

b. Administrarea unui AINS intravenos evită toxicitatea gastrointestinală.

c. Se poate prescrie un AINS în timp ce pacientului i se administrează anticoagulante orale.

d. O alergie la o clasă de AINS exclude posibilitatea de a prescrie un AINS din altă clasă.

e. Pentru a evita reacțiile adverse AINS trebuie prescris o durată și o doză minime eficiente.

3. În care din următoarele boli reumatismale tratamentul cu AINS se indică pe termen scurt :

a. Artroza

b. Guta

c. poliartrita reumatoidă

d. spondilita anchilozantă

e. bursita

4. În care din următoarele boli reumatismale este necesară uneori asocierea AINS cu corticosteroizii:

a. guta

b. poliartrita reumatoidă

c. artroza

d. condrocalcinoza

e. tendinita

5. Alegeți afirmația adevărată privind testul Schober în spondilita anchilozantă:

a. este o manevră pentru articulațiile sacoiliace

b. măsoară redoarea lombară

c. măsoară redoarea la nivelul segmentului vertebral dorsal

d. este un test specific pentru examinarea mobilității șoldului

e. pune în evidență artrita periferică

6. Care din următoarele entități nu face parte din spondiloartropatii:

a. spondilita anchilozantă

b. artrita psoriazică

c. poliartrita reumatoidă

d. sindromul SAPHO

e. artritele reactive

8. În spondilita anchilozantă tratamentul nemedicamentos esențial include:

a. kinetoterapie și balneoterapie pentru a favoriza suplețea coloanei vertebrale

b. autoexercițiile

c. kinetoterapie respiratorie în formele avansate

d. kinetoterapie respiratorie în formele incipiente

e. toate de mai sus sunt adevărate

Page 84: grile bfkt

9. Autoanticorpii din poliartrita reumatoidă:

a. sunt markeri de severitate a bolii

b. NU sunt utilizați în urmarirea ulterioară a bolii

c. au valoare diagnostică

d. NU reflectă activitatea bolii

e. permit evaluarea răspunsului la tratament

10. Factorul reumatoid se poate întâlni în următoarele condiții, cu excepția:

a. hepatita cu virus C

b. tuberculoză

c. boala Waldenstrom

d. sarcoidoză

e. persoane sănătoase sub 60 ani

12. Poliartrita reumatoidă recentă trebuie diferențiată de urmatoarele entitati, cu excepția:

a. gută

b. condrocalcinoză

c. infecție cronică cu virusul hepatitei C

d. boala Lyme

e. spondilita anchilozantă forma axiala

13. Prin definiţie osteoporoza este o maladie ce se caracterizează prin

a. scăderea masei osoase

b. scăderea volumului osos

c. deteriorarea micoarhitecturii ţesutului osos

d. deteriorarea măduvei osoase

e. creşterea riscului de fractură

14. Densitatea minerală osoasă se măsoară cu ajutorul

a. absorbţiometriei cu raze laser

b. absorbţiometriei cu raze X

c. absorbţiometriei de raze ultraviolete

d. determinarea calcemiei

e. determinarea calcemiei şi calciuriei

15. Densitatea minerală osoasă se exprimă în

a. mg/ cm2

b. g/ cm2

c. g/ mm2

d. mg/ m2

e. mg/dm

16. Principalele indicații ale steroizilor sunt următoarele boli, cu excepția:

a. poliartrita reumatoidă

b. osteoporoza sistemică

c. polimialgia reumatică

d. vasculite

e. lombocruralgie

17. Indicațiile infiltrațiilor cu corticosteroizi sunt următoarele, cu excepția:

a. artrita aseptică

b. artrita septică

Page 85: grile bfkt

c. lomboradiculalgie comună

d. bursita

e. sindrom de canal carpian

18. Complicațiile specifice ale infiltrațiilor cu corticosteroizi sunt urmatoarele:

a. artrita septică

b. hiperkeratoză locală

c. ruptură tendinoasă

d. hiperpigmentare locală

e. artrită acuta microcristalină

19. În poliartrita reumatoidă fără manifestări extraarticulare, corticosteroizi se pot administra:

a. în doză de 0.1 mg/kgc/zi

b. în doză de 0.25 mg/kg/zi

c. în doză de 0.5 mg/kg/zi

d. nu se administrează corticosteroizi in poliartrita reumatoida

e. în doză de 1 mg/kg/zi

CAZ CLINC 1

O pacientă de 52 ani diagnosticata cu poliartrita reumatoida pentru care urmează tratament de fond convențional

cu metotrexat de minim trei luni se prezintă la specialistul reumatolog cu un puseu.

1. Ce informații importante pentru boala putem prelua din evaluarea clinica si biologica efectuata la acest

moment?

a. Trezire nocturna

b. Rigiditate matinala

c. DAS 28;

d. VSH și proteina C reactivă

e. Toate cele de mai sus;

2. Ce explorare complementara NU este necesara in poliartrita reumatoida in acest moment?

a. VSH si proteina C reactiva

b. Anticorpi anti-CCP si factor reumatoid

c. HLA B27

d. Radiografia de mâini și picioare bilateral

e. Ecografia articulara

3. Ce parametri sunt incluși in DAS 28 (= Disease Activity Score)?

a. numărul de sinovite (numărul de articulații tumefiate);

b. numărul de articulații dureroase;

c. scala vizuala analoga a activității globale a bolii

d. scala vizuala analoga a durerii;

e. Toate cele de mai sus;

4. Actualmente pacienta prezintă un puseu polisinovial, cu activitate înalta a bolii, cu progresie a leziunilor

radiologice si afectare funcționala, fiind considerata fara răspuns la tratamentul de fond. Daca terapia de fond

convenționala este ineficienta după trei luni care este atitudinea terapeutica oportuna in acest caz?

a. Modificarea tratamentului de fond (leflunomida sau combinație de tratament cu metotrexat);

b. Menținerea aceleiași terapii;

Page 86: grile bfkt

c. Întreruperea tratamentului de fond întrucât nu este eficient;

d. Administrarea dozelor mari de analgezice ;

e. Răspunsul la tratament nu poate fi stabilit la doar trei luni de la inițiere;

5. Când este justificata administrarea bioterapiei în poliartrita reumatoida?

a. dacă tratamentul de fond convențional (metotrexat, leflunomida) este ineficient după 3 luni;

b. dacă tratamentul de fond convențional (metotrexat, leflunomida) este ineficient după o lună;

c. bioterapia de prima intenție se administrează in toate formele de poliartrita reumatoida aflate la debut;

d. bioterapia se administrează numai in complicațiile poliartritei reumatoide;

e. in poliartrita reumatoida nu se administrează bioterapie.

6. Ce agenți terapeutici fac parte din bioterapie?

a. Agentii anti-TNF (etanercept, adalimumab, infliximab),

b. Agentii anti-IL6 (tocilizumab),

c. Agentii anti-CD20 (rituximab),

d. inhibitorii de limfocit T (abatacept)

e. toate cele de mai sus.

CAZ CLINIC 2

O pacientă de 48 ani cu antecedente familiale de poliartrită reumatoidă se prezintă la specialistul reumatolog cu

o simptomatologie poliarticulară, cu evoluţie simetrică şi persistentă, prezentă la nivelul articulaţiilor mici ale

mâinilor si picioarelor, caracterizată de durere şi tumefacţie, cu durata de aproximativ 3 luni.

1. Ce examene paraclinice complementare sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului?

a. VSH si proteina C reactiva;

b. Factor reumatoid;

c. Anticorpi anti-ADN dublu catenar;

d. Anticorpi anti-CCP;

e. Toate cele de mai sus;

2. Ce explorare imagistica este absolut necesara pentru stabilirea diagnosticului in cazul de fata?

a. Examenul radiologic de mâini și picioare bilateral;

b. Ecografia articulara;

c. Scintigrafia osoasa;

d. Osteodensitometrie DEXA;

e. Imagistica nu este necesara pentru stabilirea diagnosticului în cazul de față;

3. În condițiile in care explorarea releva un sindrom inflamator accentuat (VSH si proteina C reactiva), titruri

crescute ale factorului reumatoid si anticorpilor anti-CCP, prezenta de eroziuni subcondrale radiologic care este

diagnosticul pozitiv în cazul de față?

a. Poliartrita reumatoida;

b. Lupus eritematos sistemic;

c. Poliartroza;

d. Spondilartrita;

e. Nu sunt date suficiente pentru a stabili diagnosticul;

Page 87: grile bfkt

4. Ce formă de boala are pacienta?

a. Moderată;

b. Severă;

c. Poliarticulara;

d. Periferica;

e. Persistenta;

5. Care sunt obiectivele terapeutice in cazul de față?

a. reducerea activității clinice a bolii;

b. prevenirea apariției leziunilor radiologice;

c. prevenirea handicapului funcțional;

d. remisia bolii;

e. toate cele de mai sus;

6. În condițiile in care se inițiază tratament patogenic cu metotrexat, la ce efecte secundare ne putem aștepta în

cazul de față?

a. polineuropatie;

b. anemie microcitară;

c. toxicitate hepatica tradusa prin enzime serice crescute;

d. lupus indus medicamentos;

e. depozite retiniene;

CAZ CLINC 3

Un bolnav de 45 de ani se adresează specialistului reumatolog pentru durere lombo-sacrată de intensitate mare

iradiată în membrul inferior drept (extern coapsa, gamba, maleola externa, haluce), însoțită de parestezii cu

același traiect si impotenţă funcţională pentru ortostatism şi mers. Simptomatologia a fost declanșata în urmă cu

4 zile de un efort fizic (ridicarea unei greutăţi).

1. Cu cea mai mare probabilitate examenul clinic va evidenția:

a. rigiditatea coloanei vertebrale lombare, cu limitarea mișcărilor: indicele Schober scăzut şi distanţa

degete-sol crescută;

b. semnul soneriei pozitiv L4-L5;

c. semnul Lasegue este pozitiv pe dreapta;

d. absenta deficitului motor pe grupele musculare testate (gluteus medius, tibial anterior, extensor comun al

degetelor, extensor al degetului mare şi fibularul lateral);

e. toate elementele descrise;

2. Ce nivel discal este afectat?

a. Discul L4-L5;

b. Discul L5-S1;

c. Discul L3-L4;

d. Discul L2-L3;

e. Nu este vorba despre o suferința discala

3. Ce explorări complementare sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului in acest caz?

a. examen radiologic al coloanei lombare;

b. CT rahidian;

c. Radiografie bazin pentru articulații sacroiliace;

d. Antigenul HLA B27;

Page 88: grile bfkt

e. Nu este necesara explorare complementara deoarece debutul simptomatologiei este sub 7 zile;

4. În condițiile in care examenul radiologic a decelat un aspect normal al vertebrelor cu pensarea discului

intervertebral L4-L5, care este diagnosticul cel mai probabil?

a. Lomboradiculalgie L5 comuna necomplicata;

b. Lomboradiculalgie L4 comuna necomplicata;

c. Spondilartrita nediferentiata;

d. Lomboradiculalgie simptomatica L5 necomplicata;

e. Lomboradiculalgie L5 comuna complicata.

5. Ce cauze de lomboradiculalgie comună necomplicată se cunosc?

a. hernia de disc;

b. osteoartrita interapofizara posterioara;

c. stenoza de canal vertebral lombar

d. spondilolisteza

e. toate cele de mai sus

6. Care este atitudinea terapeutică de urmat în cazul de față?

a. infiltrații epidurale cu derivate de corticoizi de prima intenție;

b. terapie biologica anti-TNF;

c. analgezice si AINS pe cale orala;

d. doar tratament nemedicamentos deoarece simptomatologia este recenta (centura lombara, repaus

relativ);

e. indicația chirurgicală;

7. Care sunt indicațiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii?

a. deficit motor recent;

b. sindrom de coada de cal;

c. radiculalgie hiperalgică;

d. persistenta unei dureri radiculare de origine discala cu insuficienta funcționala majoră după cel puțin 6-8

săptămâni de evoluție in ciuda unui tratament medical bine efectuat;

e. toate cele de mai sus.

UROLOGIE

2. Care este tratamentul complementar al unei tumori testiculare seminomatoase în stadiul localizat (N0M0):

a. radioterapie;

b. chimioterapie;

c. limfadenectomie retroperitoneală;

d. orhiectomie controlaterală;

e. tratamentul complementar nu este necesar.

3.Care din urmatorii factori favorizanti ai unei infectii urinare are semnificatie urologica:

a. reziduu vezical postmictional

b. reflux vezicoureteral

c. urolitiaza

d. polichistoza renala

e. rinichi spongios

Page 89: grile bfkt

4. Litiaza fosfoamoniacomagneziană (struvit) este caracterizată de:

a. pH urinar alcalin;

b. calculi radiotransparenţi;

c. creştere rapidă (litiază coraliformă);

d. calculi radioopaci;

e. pH urinar acid.

5. Diagnosticul clinic al retenţiei acute de urină evidenţiază:

a. nevoia dureroasă de a urina;

b. glob vezical;

c. polachiurie nocturnă;

d. dureri lombare unilaterale;

e. identificarea unui factor declanşant/favorizant.

6. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la retenţia acută de urină sunt adevarate:

a. diagnosticul de retenţie acută de urină este clinic;

b. în caz de dubiu (pacient obez) o ecografie vezicală se poate dovedi utilă;

c. necesită examinare computer tomografică;

d. impune urografie intravenoasă în urgenţă;

e. nu necesită drenajul de urgenţă al urinei.

7.Care din urmatorii factori favorizanti ai unei infectii urinare are semnificatie urologica:

a. reziduu vezical postmictional

b. reflux vezicoureteral

c. urolitiaza

d. polichistoza renala

e. rinichi spongios

CAZ CLINIC

Pacientul P. R. se adresează serviciului urologic în urgenţă prezentând dureri lombare stângi cu iradiere antero-

inferioară, febră 39,5˚C, greaţă şi vărsături.

Examenul clinic confirmă durerea lombară stângă şi obiectivează urină tulbure la examenul macroscopic.

Explorările de laborator: uree 62 mg/dl, creatinină 1,47 mg/dl, hemoleucogramă – leucocite 19400/mm3,

globule roșii 4850000/mm3, hemoglobină 14,2 g/dl, hematocrit 42,3%, trombocite 281000/mm3, sumar de urină

– numeroase hematii, numeroase leucocite, cristale de oxalat de calciu, floră microbiană, pH 7,2 , urocultură

pozitivă cu Escherichia coli.

Ecografia identifică uretero-hidronefroză stângă gradul II şi o imagine hiperreflectogenă pe ureterul lombar la

aproximativ 2 cm sub joncţiunea pielo-ureterală cu un diametru de 1,6 cm, rinichi drept şi vezică urinară de

aspect normal.

1. Care este opţiunea terapeutica chirurgicala în urgenţă?

a. nefrolitotomie percutanata cu endopielotomie într-un timp secundar

b. drenajul in urgenta a vezicii urinare urmata de litotritie extracorporeală

c. ureterolitotomie laparoscopica în urgență

d. drenajul de urgenţă al urinei prin montare de sondă ureterală dublu J sau nefrostomie

percutanată

e. nefrectomie radicală


Recommended