Preşedintele U.D.M.R. Cluj,• ' • '

condamnat la închisoare

In data de 14 octombrie a.c., instanţa de judecată a hotărît condamnarea lu i Molnoş Lajos, preşedintele organizaţiei judeţe* ne Cluj a UDMR, la o lftriă închisoare contravenţională pentru infracţiunea de instigare la nerespectarea ordinii publice. DLMolnoş face parte din grupul de consilieri locali care s-au împotrivit în stradă, în luna iunie, începerii săpăturilor arheo­logice în P iaţa Unirii.

Iniţial, preşedintele UDMR Cluj a fost condamnat să plătească o am endă de 50.000 de lei, dar a refuzat să o facă, adresindu-se Tribunalului, Molnoş Lajos spune că transform area amenzii în închisoare s-a făcut; fără a fi citat la proces şl că i s-a 'ad u s la cunoştinţă printr-o adresă care i-a fost introdusă în poştă. El îşi .exprim ă temerea că s-a încercat ca prin acest proce­deu să-i fie refuzat dreptul-lâ- recurs, caro- în termenii legii, se face în decurs do maximum 15 zile de la înştiinţare.

O Agenda /2

® Roza vînturilor /3 9 Satul, în tranziţie /4

• Publicitate /5-8

Diverse /99

Omul şisocietatea /10

Viaţa politică / II

Sport /12 ANUL VI NR. 1267 |1 . JOI\ ISSN 1220-3203 |! 17 NOIEMBRIE 1994 12 PAGINI 100 LEI

Astăzi, vreme normală din punct de vedere termic pen­tru această perioadă a anu­lui. Cer schimbător. Vînt tn general slab din N.V. Izolat ninsori slabe la munte. Maxi­mele vor îi cuprinse între 3- lî grade. Dimineaţa condiţii de - formare a cetii. Ieri, Ia ora 12, la Cluj-Napoca erau 4 grade, iar presiunea măsu­ra. 733 mm Hg. (Octavian Ni- culescu, meteorolog de servi­ciu).

şgsmtmzmmm

Ion GOIA

i W iploniaţia îşi diversifică manifestările, îmbrăcînd, uneori1 1 vechi practici în haine noi, făcute de regulă în aceleaşi

ateliere, dar cu etichete sofisticate. Un exem plu ' il re­prezintă EMHAKGOUL. Instituţia în sine este veche de cînd lu­m ea, dar şi-a extins aria de cuprjndere în perioada războiului rece pentru a bloca transferul de tehnologie .cu utilizări mili­ta re r|in Vest spre Est. .Dar transferul tot a avut loc, sigur, la scafă -mai. redusă, prin comerţul .internaţional, însă pe scară largă,, datorită serviciilor de informaţii, sau m a i . exact spus a spionajului. 1' Eriibaignul a devenit acum o politică mondială dictată de re­

gulă şllb fanionul ONU ele SUA, datorită dispariţiei celeilalte superjJ'uteri — URSS; care asigura un echilibru relativ pe arena internaţională. .. . "

;I)acă liderul libian,- colonelul Khadafl nu' a răspuns unei so- risaţii i-a Occidentului, in speţă a SUA, avioane americane au decolat din Mărea “Britanie, cu escală, dacă bine îmi amintesc îri Giliraltar, pentru*' alim entare,-pentru a-1 îngenunchia pe şe­ful unui 's ta t independent, chiar pentru a-I ucide. Bombele~nu şi-au râtins scopul; Khadafi trăieşte şi sfidează America cea p u ­ternică cu tot embargoul la care este supus.

Nu 'am agreat războiul din Golf, cum nu agreez nici un răz­boi d» cucei ire a altor spaţii şi^ a înrobi; popoare. Nu dişcut< dacă trebuia sau nu să inter vină., com unitatea mondială în, apă­rarea'- Kuweitului. D iscut altceva: este», normai ca, sub drape? Iul şl căştile ONU, o arm ată internaţională, compusă în propor­ţie de; 90_la sută din combatanţi şi tehnică m ilitară din StlA să între^pină în inim a irakului? Şi după aceea,,aceiaşi Consiliu de Securitate care a avizat areastă agresiune să insfituie^embargou faţă de Irak.

Ştafeta a fost preluată in perimetrul fostei RSF Iugoslavia în râ re «-Iarăşi Consiliul de Securitate, de astă dată susţinut de Pactul ■ Nord Atlantic —' NATO — vrea să .facă ordine, dar au! fost -simplificate dezordinea şi măcelul. Şi iarăşi EMBARGOU Nu am in vedere. în acest caz, embargoul cu tehnică de luptă pentru cel ce se bat în Bosnia. Deşi se spune că există embar- gou 'în .acest scop, ră/boiul se .d u c e .d e aproape 3 ani., De unde atîtea arme, atîfa m uniţie pentru atîta prăpăd? Din surse’ pro-' prii hici sîrbii, nici musulmanii nu rezistau mai mult dc cîteva

’ (Continuare în pag. 9)

1 . * > «,* *t •

i v * * i-t r . v , » v 3 f .._-* * * * * 4 **4 t "• 4

!• f

Grevă la S.C.- f .' ' '" "

In ziua de 15 noiembrie a.c., ' sindicatul de la S.C. Mecanica MARIUS a declanşat grevă

'din cauza nefinalizării nego­cierii contractului colectiv, de .muncă pe 1991 Situaţia , res­pectivă a fost creată de neac-

■ cepţarea de către consiliul de administraţie a majorării sa­lariilor cu 40 de procente, creş­tere solicitată de sindicat Li­derul sindicatului, dl. ruliu Moldo van, ne-a, declarat, mier­curi dimineaţa. (în timp ce se duceau tratative c a AGA) că prin creşterea solicitată s-ar ajunge la salariul mediu pe

ica iWÂRJUS S.A.economie, in prezent salariul- mediu brut pe unitate fiind de 138.000 lei. .

Filiala Judeţeană Cluj a Blocului Naţional Sindical, ne-a comunicat: „Sindicatele cluje­ne afiliate Federaţiei înfrăţi­rea din ramura construcţii de maşini si Filială Cluj a^B.N.S. se solidarizează cu mişcarea grevistă -a Sindicatului Liber din S.C. Mecanică MARIUS"“. Greva este apreciâtă: că fiind întemeiată, iar greviştilor li se

•■doreşte; din., partea B.N.S., succcs. . (M. S.l

ţA z i : Sf, Grigorie Tauma­turgul, Ep. Neocezareei.

' @ Mîine: Sf. Mc. Platon, Roman şi .Zachei.

Ii felicităm pe toţi cei ca­re, împărtăşind taina Bote- . zului, poartă unui din nume- : le sacre, i pomenite m ai sus.

VĂ O F E R Ă PRIN D EP O ZITU L DIN C A LEA TU RZII nr. 11 ;

, j u c ă r m *

C E A S U R I PRODUSE ELECTRICE Şl ELECTRONICE

LUNI • VINERI 10-18 SlMBĂTĂ 10-13 -

P en tru r a răspunde r nume­roaselor: telefoane prim ite la

■ redacţie referitoare, la cozile m ari din .s ta ţiile de benzină m arţi, ,15 noiembrie, ne-am deplasat la cîteva s ta ţ i i . de benzină ; de pe faza municî- piulul Cluj-Napoca. (Cîteva constatări — în pag. a 9-a).

TOKES LASZLO NU VREA . SA FIE AUDIAT...

Cel despre care s-a spus şi s-a .sc ris , o întreagă istorie în sensul că a r fi “fost...: seînteia de la care a pornit revoluţia din decembrie, , Tokes Laszlo, nu vrea cu . nici un chip să vorbeas­că. Este de presupus că actua­lul episcop, pe atunci un sim­plu preot alungat din . parohie de „fosta Securitate (şi, _ după, cum se vorbea, şi de unii din­tre colegii săi) ştie o mulţime de lucruri desp re ' revoluţie şi m ărturiă" sa a r putea aduce lu­mină acolo unde sălăşluieşte în­tunericul... Numai că . Tokes Laszlo nu vrea şi pace. „Deşi a fost convocat de mai multe ori din Decembrie 1989/' episcopul Tokes Laszlo nu s-a prezentat", se plînge . senatorul Valentin Gabrileşcu, preşedintele acestei comisii..

© V IZ IT A M inistrul rus a la facerilo r externe, Andrei Kozîrev, se află de luni seara la Paris, unde efectu­ează o vizită oficială de patru zile în Franţa. Tn-cursul vizitei, Ko/irev va fi prln.lt dov preşedintele Francols M lltcrrand, premierul Cduuard Uulladur şl va avea convorbiri cu ministrul de externe france? A lain .luppe.

0 LUPTE. Sîtbii înain tea/ă ferm spre flihacl, potri­vii FORPRONU, dinspre sud spre enclavă, într-un ritm d e ' circa un km. pe zi, izolînd trupele armate] bosnia­ce, m ajoritar musulmană. NATO^examinează posibili­tatea interzicerii arm elor grele în regiune, îri scopul protejării civililor.

0 INVESTIŢII, Concernul german Krupp va investi în China, în urm ătorii 10 ani, 200 pînă la 250 mi­lioane mărci germane. Din cele 11 întreprinderi mixte

prevăzute în proiect, , şaşe sînt destinate construcţiei de maşini.’ Q CERERE. Ungaria cere Rusiei restituirea a apro­ximativ 40.000 obiccte de artă „confiscate1* de arm ata roşie după cei de-al doilea ră/boi mondial. Ministrul de finanţe ungar a ţinut să precizeze că „juriştii ruşi contestă cererile ungare, fiind d isp u ş i 's ă accepte va-' riarita scoaterii 'acestor valori de a rtă sub forma re­paraţiilor de război, plătite de Ungaria fostei URSS‘\: 9 ÎNŢELEGERE. Reprezentanţii guvernului nngolez şl cei ai (UNITA aii semnat, ia Lusaka, o înţelegere ptlvind sistarea operaţiunilor m ilitare pînă la semna­rea,' prevăzută pentru 22 noiembrie, a unui acord „le­gal'1 de încelaie a focului. înţelegerea a in tra t In vi­goare cu începere de ieri. ;i

O BILANŢURI APROXIMATIVE. Trecerea uraganu- ... ,:lul tropical „Gordon" peste Ilaitl şl gravele Inundaţii

‘provocate, mai ales în urm a ploilor de duminică, au făcut în palru zile"circa 500.‘morţi. Seismul din insula

; filipineză M indoro' a provocat moartea .u G2 de per­soane. neputînd fi stabilit num ărul celor daţi ■ dispăruţi

?. şi al răniţilor.0 REALEGERE. IlelmUth Kohl a fost reales în func-

, ţla de cancelar federal .a l Germaniei, funcţie Po ca- . re o ocupă din octombrie 1932.\ O Preşedintele francez,'-Francols M itterrand, a criti­cat m iercuri, în Consiliul de Miniştri, decizia SUA de a nu mai participa la controlarea embargoului asupra arm elor destinate Dosniel, pe care o calificat-o drept

’ „comportament unilateral", ;

ADEVĂRUL DE CLUJ JO I, 17-.'NOIEMBRIE,' PAG, 2

As’iâzi: Ziua internaţionala- fără fumat

In România, fumatul repreziniă 21 la. sută din totalul ile consum al bunurilor şi serviciilor . destinate nivelului de trai. După 1989, supra­feţele cultivate cu tutun a u scăzut la noi cu 50 la sută, dar numai cu 30 la sută a scăzut producţia de ţigări, care operează cu materie primă din import. Liga Contra, Tobagismului Cluj speră ca, în urma alarmei lansate după 1991, arţionînd împreună cu popu­laţia interesată să- realizeze un cap de pod' in lupta acerbă angajată între adevărul ştiinţi­

fic şi minciuna comercială, cu privire la esen­ţa Şi consecinţele gestului "tabagic. Aceasta

constă în .activităţi informativ — educative în rîndul tineretului, spre a îngrădi în mod efi­cient răspîndirea acestui flagel la această gru­pă de vîrstă, protecţia nefumătorilor prin mă­suri ce reglementează" fumatul în locuri pu­blice •— măsuri „ restrictive concepute. într-un proiect' de lege —, îndrumarea adulţilor şi n- iistarea medicală a celor nicofinodependenţi, depistarea surselor de suport financiar desti­nate implementării reale a acestui plan com­plex. LIGA CONTRA TAI3AGISMULUI CLUJ

(&T7

PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: : 11-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

> PRIMĂRIA DEJ: 21 -17-90 ; : . -• PRIMĂRIA TURDA: 31-31*60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 :• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 11-15-10. POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21. POLIŢIA CÎMPIA TURZII:36-82-22

POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ■t POLITIA GHERLA: 24-14-14 '* ' '• POMPIERI: 981 ' ' -• APĂRAREA CIVILÂ-ci uj'NAPOCA:. • 11-24-71 , ' . •• SALVAREA: 961 . •• SALVAREA C.F.R.: 11-85-91 ■ ;• INTERNAŢIONAL: 971 .• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931•' DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958'•; REGI A ^UTONOMĂ DE TERMOFICARE

'-DISPECERAT: 11-87-45 ’• REGIA AUTONOMĂ DE î APĂ-CANAL - DISPECERAT: 1 lr63-02• -S:G. "SAIPREST" S.A.- DISPECERAT: ... 39-55-22 . . . '• • COMENZI SPECIALE PENTRU . TRANSPORT Rl-ZI DIJU RT > 1.1-10-12.

INTCRIOR j(.?2 -

tU RSE miT0R!\ÎATIOfUALei" ' -U, V*v~- ' : - * ' ■ •- -v • i

din Autogara II:

V Cluj-Napocâ * Budapesta, cu plecare din

' Cluj-Napoca în 'zilele de lu n i, joi şî viii eri,

1 ţa orâ 7,00 şî înapoierea din Budapesta' îh

Siîlele de ftlâffi, Vineri şi s îm bătă , Ia ora;

. '11,00 - - ' - '' '; 1

1 . îNFORMATII: ,• Autogara 1:14-24-26

• Autogara II: 13-44-88'

DECOLAŞI Diry CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

8 , 4 5 ; 1 3 , 3 0 '

Cursa de 8 ,4 5 circulă şi sîmbătă;Cursa de ora 1 3 ,3 0 : circulă dc luni pînâ' - , ' iucri, ■ \ \ v • " ' •

‘.T - PLECĂRI D M BUCUREŞTI:7,15; 18,00 ,

‘ Telefon TAROM CLUJ: '1 3 - 4 9 - 8 7

, CURSE INTER JUDEŢENE; -

■rodiri-Autogara.I;. ^■» Cluj-Napoca-Sibiu: 5j45 - ’• Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30 • -• Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (niu circulă *' -duminica)' -

din Autogara II: ‘ J •-**-: • Cluj-Napoca - Abrud: 6,00 '• CIuj-Nupoca * Zalău: 6,30 (au circulă

.duminica). -- 1 - • • ' " •<CIuj-Napoca * GirbătJ • Zalău: 6,40

• Cluj-Napo&a -Jibou: 7,00 ;.;j• Cluj-Napoca - Şimleu Sllvaniti: 8,30 /* >

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCAprincipalele direcţii '« trenuri accelerate •

• BAIA MARE, SATU MARE (prin IX; i i .4• BISTRIŢA NĂSĂUD: 13,45 V,'/.,

• BRAŞOV: (prin Dej): 1 ,2 3 .' >

• BUCUREŞTI: (prin Sigluşoara): 0^01 j 10,25;

14,33;22,04

- (prin Sibiu-Piatra Olt): 1 1 ,2Î\

• (prin Petro? aiii-Craiova): 9,31 V• BUDAPESTA: 0,39; 15,23 ' ;

• GALAŢI: (prin PIoieştUBuzău): 9,14 . . IAŞI: 12,45; 21,06; 23;48 1: t

• ORADEA: 0,39; 3,40; 15,23; 16,52; 20,45

• SATU MARE: 14,45; 3 ,40 . ; '• SIGHETU MARMATIEI; 5,44

• • TIMIŞOARA:(prin Albalulia): 5,52 23,02

23,43; (prin Oradea): 14,45 j - :

• TÎJIGUMUREŞ: 16,30; 20,31 - ; ^» INFORMAŢII GARA; 952 't •.% AGENŢII DE VOIAJ C.RR.:• iNFOilMAŢîI: 11-22-12 (intern)

13-24-75{infemntionaI)

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU,

Joi, 17 noiembrie 1991 •

10.30 — Romanţa Iul Murphy ■— PRO 7 - ' ■

14,35, — Serial — CANALE 515.30 — Seriale — R E T E '4 18,15 — lartă-mă — RETE 4 .19.00 — Magazin S ■

— SEI.THON TV19.00 — Desene: animate 20,10 — -Explosiv: magazin' — RTL . ■-

21.30 — Coşmar în lardul mării— CANALE 5

23.30 . — Film ' —. ITALIA

SXt- s.r.iiPROGRAMUL CANALULUI

PROPRIUJoi, 17 noiembrie 1994

16,00 — Dinastia '— PRO Ţ17.10 ;— Femeia misterului •

— RETE 4 , . :18.30 '— Cartoon Network20.10 '—, Explosiv magazin

— RTL21.30 — Coşmar pe. mare

— CANALE 523.30 Locul ral rl — RETE 4-

iP C iM fA LEXPORT- IMPQRT S.R.L

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Joi, 17 noiembrie 1991

8,30 — .. Cartoon '.Network. • - 16,00 — Cartoon Netv.’orlî 20,15 — Documentar . *■

— WORLDNET■: 21,40 — Coşmar in largul ■ marii

— CANALE 523,35 — Locul fierbinte •

'• — RETE 4':

■fa" flB îi11—17 NOlli.MllIilE

CLUJ-NAPOCARepublica — Corbul — SUA— premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19) ® Victoria — Rocherii- a- tacă radioul — SUA — pre­mieră (9; 11 ;frl 3; 15; 17; 19) © A rta— In numele tatălui — SUA (11; 13,30; 16; 18.30) ® Mărăşti —

. sala." A.„ — Teroare Sn Boston— SUA (12; 14,15; 16,30; 18,45); sala B — Tombatone — SUA (14; 16,15; 18,30) ® Dacia — Program video pe ecran mare (13; 15); 11-13 nov. — Made în America — SUA (18); 14-, 17 nov. Fiul cel bun — SUA (18) 0 .Favorit: — Teren minat — SUA (11; 13; 15; 17; 19) ® Apollo — 11-13 nov. —

lovitura şi fugi —. SUA (16; 19); 14-17 nov — O lume perfecta — SUA <16; 10) TURDA .Tineretului — Nopţi, albe la Sealtle ‘— SUA — premieră; 0 ‘Fox — Minciuni adevărate— SUA — premieră CIMPIA-TURZ1I Muncitoreso — Lupul — SUA— firemleră; Ingeral păzitor —

. SUA — premierăauMJ#!»1?rtfyMeiiSSl

Programul 1: 7,00 TVM., Te- lematinal; 10,00- Actualităţi;. 10,05 Muzică .uşoară româneas­că; 10,20 Desene animate; 10,50 Limbi, străine: engleză-america­nă — germană; 11,50 Succesul la genul feminin; 12,20 Film serial: Mala mujer; 13,10 — 1001 audiţii; 14,00 Actuali tăt i ;14.10 TVR Iasi; 15.05 , TVR Cluj-Napoca; 16,00 'Actualităţi;16.10 Divertisment internaţio-

. nai; 16,40 Sub semnul ' între­bării; 17,40 Milenium; 18,25 De­sene animate; 18,50 Tragerea multiplă Expres ş i,.o b i'şn u ită - Loto; 19,00 Medicina pentru

'toţi;- 19,30 Film serial, pentru tineret; 20,00 Actualităţi;. : 20,45 Film serial: Om bogat,- om .să­rac; '21,40 Studioul economic; 22,20 — 153.014 km; 22,35 In­terpreţi ai cîn tecului'-' popular; 22,50 , Simpozion;' 23,35-- Actuali­tăţi; 23,55 Film; serial:;,,,Forsyte. Saga. •, • .' /

Programul 2: 7,00 I.n prima oră; 9,00 Ora de muzică; 10,00 Telejurnal Worldnet; 10,30 A- merica muzicală (Worldnet'); 11,30' Desene animate; .12,00 Noi frontiere; 12,40 Documentar - Worldnet; 13,30. Confluenţe-,14.00 Actualităţi; 14 10 Magazin social; 15,00 Limbi străine: engleză; americană — . germană;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial; :Succesoarea; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19.00 Emi­siune în . limba germană;:: 20,00 - A ctualită ţi;' '20,40' Ritmuri: mu­zicale; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Formula . 3; 22.00 Cinema-; - tograful de - artă; 23,15 ‘ ...Tele- ■ sport; ■ .23,45 Rodc-live. . •

TVR , CLUJ-NAPOCA.: 9.00 Panoramic: ştiri din teritoriu. 9,30..Rubrica lw.f'iimba.-;ma^iia- ră :; Transfoeator , r— ■ Astăzi nu fumaţi!.. Ziua mondială a anti- tabagismului. 15,05-16,00 Actua­litatea .transilvană: ştiri ' din teritoriu» Lumea ••.copiilor.- - Ciie- marea pămîntului: . Arăturile, .şi însămînţările* de ■ -toamnă, în Cîmpia Transilvaniei. i . ■ ■

R £ î £ J - Ă f Z l t E IALUAT PENTIIU

TARTE DULCI

. De ce aveţi nevoie; 300 -g fă­ină, 200 g unt, 100 « zahăr, 3 gălbenuşuri, coajă de lumîie,1 pachet zahăr vaniliat, sare.;. Mod de pregătire: Untul se amestecă cu făina, sarea şi za­hărul, se introduc în aluat' găl-*'’1 benuşurile şi mirodeniile. Se lasă aluatul ia reco 5-6 ore, -i- poi se -porţionează ş i : se coace- în forme speciale de tartei1. îna­inte de le introduce în cuptor, aluatul se înţeapă cu furculiţa (în forme). Tartele obţinute .pot fi umplute cu cremă de vani-, lie, fructe şi frişcă.

1 3Farmacii cu serviciu , per­

manent: . Farmacia • „GORA- FARM“, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17 -51-05'.

Garda de noapte: Farmacia nr. /2 „PERLA”, str. Gh. Doja nr. 37, telefon J3 69®), orar

> «0—8. "

POLICLINICA S "INTERSERV1SAN"

Str Pascaly nr.S, cart Gnsbfflheni

- INTERNE -CÂRDÎOLOQIE- NEUROLOGIE • PSIHIATRIE

• ENDOCRINOLOGIE -REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOlOGîE-DERMATOLOGIE

* CHIRURGI - ORTOPrâiE - O.R.L.- OFTALMOLOGIE

- GINECOLOGIE • ONCCLOaiE* - PEDIATRIE • UROLOGIE » -ACUPUNCTURA

-LABORATOR > (8iochlml«-Bactarlo!ogia ... Imunologle • Parazltoiogl©

. » Teste SlOA)ZILNIC, Inclusiv OUM INiCA.

orele 7*21 Medic gardă: orele 21 - 7

Rertrvare consuitaUlt la tel. 19-39-39 . -^ ------------ — _. ;

JOI 17 NOI5M3RIE, PAG. 3 ADEVARUL Dfi C lU J

-ULTIMA: „AM i r

• UNIUNEA EUROPEANA — TELEFONUL CONFIDENŢIAL Şl LISTA NEAGRA PENTRU LUI’TA ÎMPOTRIVA FRAU­DEI V '

V (AFP)Instalat în clădirile austere

... ale sediului Comisiei Europene- din Bruxelles, un computer poate primi, de cîteva zile, ape­luri telefonice confidenţiale pro­venite din întreaga Uniune Eu­ropeană din partea persoanelor ce, doresc să denunţe a fraudă în datina bugetului comunitar. Este ultim a'arm ă prezentată de Comisie pentru a lupta împotri­va 'acestui flagel care, potrivit estimărilor celor mai modeste-, a atins stima de 700 milioane ele ECU (800 milioane de dolari), ceea ce reprezintă I Ia sută din

. 'bugetul comunitar actual.: Pe baza apelurilor telefonice;.

Comisia vrea să întocmească o ‘ . - listă neagră a societăţilor care'

au comis fraude sau care sînt bănuite de aceasta. Lista nu se va referi decît Ia fraude în dauna bugetului agricol al U-

..niunii, însă dacă această me-’ todă se . va dovedi eficientă ea va. fi extinsa şi la alte cazuri.

Ideea. privind lista neagră, propusă în iunie anul acesta de comisarul european însărcinat cu bugetul,, Peter Schmidiiuber, trebuie să întrunească acceptul

- UE. Totuşi, statele membre sînt cele. mai în măsură pentru ai detecta sau a corecta cazurile de fraudă în dauna bugetului comunitar. „Adevărata proble­mă nu o constituie agricultorul care- declară cîteva vaci în plus pentru a obţine mai .multe ,pri-

. me ,ei /narii intermed iari care fac/ import-export şi negociază marile1 cantităţi".; . ; -

Doar: trei . . ţâri — -Portugalia, Italia şi Germania —:: au înscris în Codul lor penal fraude in dauna bugetului comunitar, iar. comisia ;a apreciat că -această reglementare ar trebui să f ie ' introdusă- în toate celelalte ţări '

, membre. ' Un a lt obstacol:-'. sta- ' tele - membre nu îş i, extrădează

propriii cetăţeni şi • este dificil să-i condamni într-o ţară- pe au­torii unei fraude comise pe te­ritoriul,. alteia. ■ Odată frauda descoperită, este necesar să se recupereze sumele deturnate.

. Curtea de conturi europeană a- precia în februarie, într-un ra­port asupra fraudelor agricole, că,. în perioada 1972—1991, nu-

v măi 77,7 milioane de ECU âu fost recuperate dintr-un total de 725,5 milioane' d e • ECU, sumă la care au fost. estimate frair- dele ţi neregularitâţile inregis- trate. .. . . . ’

4*1*) «o» /'VW?

Uite ce bine mă descurc" în străinătate

C onvergenţa de pârert V« INTRE AMERICANI ŞI CHINEZI IN LE­

GĂTURĂ CU COREEA DE NORD ŞI PROGRA­MUL SAU NUCLEAR •

- . ’ ^(AFPrReuter)■ Preşedintele american Bill Clinton şl omologul

său chinez Jiang Zemln au avut 2a Djakarta o întrevedere, de p es te 'o oră, din care a reieşit- convergenţa de păreri în legătură cu Coreea ,d e ; Nord ş r programul său nuclear, au afirmat o f i - . cialităţi americane. Ceî doî şefi de stat nu au.

liberului schimb în zona Asia-Pacific, d a r con­tinuă să insiste să existe totuşi calendare- pentru ţările dezvoltate şl pentru ţările in curs de dez­voltare. In legătură cu GATT, Clinton a reafir­m a t că aderarea Chinei nu se poate face. decît „pe baza regulilor fundamentale ale GATT". Clin-, ton a ridicat,' de asemenea, problema neprolife- răriij exportul de rachete de către China fiind un subiect de îngrijorare:... pentru - Washington. Beijingul s-a angajat" să nu exporte anumite ti- puri de rachete. ‘ .* .

La rîndul său, preşedintele Jiang a abordat

După cinci ani de la dispari­ţia comunismului, majoritatea europenilor din Est simt un gust amar, puterea lor de'cum părare a scăzut simţitor o dată cu in­troducerea economiei de piaţă, „Românii se aşteptau la o schim­bare radicală, a vieţii lor, el credeai că, vor tră i ca în Fran- ţa. Astăzi majoritatea popula­ţiei apreciază câ lucrurile merg şl mal prost11,, explică sociolo­gul român Mircea Chivu, ex- primind. sentimentul unui mare număr al. europenilor din ţărllâ est-europene. Dacă : zdrobitoarea ; majoritate a locuitorilor Unga­riei, Poloniei, Republicii Gehe, Slovaciei, Bulgariei şl României

reuşit ,'tdtUşi să aplaneze divergenţele îa legătură problema .Taiwanului „în termeni foarte generali",eu problemele comerciale, fie că: este vorba de s-a aflat din. sursă americană. în septembrie, Bei-ritmul de liberalizare a comerţului în cadrul jingul protestase împotriva deciziei Statelor UniteZonei economice Asia-Pacific, fie de cererea de de a ridica nivelul contactelor lor r cu, guvernuladerare, a ChineL fa Organizaţia Mondială a -C o -, taiwanez.' Washingtonul rupsese oficial relaţiilemerţului (QUC), care urmează şă înlocuiască, în* - sale diplomatice cu Taiwanul'în; 1979. Clinton l-acepîrid cu antil' viitor, Acordul General 'pentru asigurat po Jiang că această schimbare reflectăTarife'şi Comerţ (GATT). v f- . * i numai interesele economice crescînde Sie Statelor-,

: S Elementul ■ cei mal pozitiv după «opinia amerl- Unite în insulă, dar nu exprimă o schimbare po­căiţilor a fost sprijinul* acordat de China pOziţieiV litică,. De asemenea, preşedintele Clinton *i-a oferit Washingtonului faţă de Coreea de Nord;. Potrivit preşedintelui chiriez Jiang Zemirt uri compromis unei oficialităţi. din administraţia americană, Jiang pentru a 'rezolva 0*probIemă deosebit de contro- Zemin a declarat că este „foarte satisfăcut" de . versată în domeniul armamentelor, deschisă de acordul semnat de Washington la 21 octombrie, americani drept „^potenţială: ;bombă cu efect înr la Geneva, cu Phenianul. Acest acord prevede înr tirziat" pentru relaţiile chino-americane. P ropu-' gheţarea şi, apoi lichidarea, programului, nuclear nerea,; avansată de Clinton în convorbirile , cu .nord-coreean în schimbul unui important- ajutor preşedintele chinez,;este renunţarea de către par-economic şi al stabilirii treptate a relaţiilor di­plomatice dintre cele douâ ţări. „Nu există di­vergenţe între Statele Unite şi Ghina în proble­ma coreeană1', a declarat preşedintele Jiang. j In c e e a c e priveşte comerţul, din sursă diplo*; matică am ericană. s-a aflat. că. .chinezii „par dis­puşi sâ adeepte o dată fixă" pentru instaurarea

tea .americană la: sancţiunile impuse Chinei, dacă aceasta va s face dezvăluiri, deplin» cu privire Ia vînzările de rachete M -ll Pakistanului» Potrivit SUA,. Chină a i furniza-. Pakistanului tehnologie şt piese de. schimb pentru rachetele M-ll, care pot transporta .un'focos, de 500 kg la. o distanţă de 300 km. " - . > : -V

InFoionia:

M oştenirea forîm itată făsaîă de- „Solidaritatea"

ăicall: împotriva guvernului doamnei: Suchodca. s-a afla t Ia originea iSlegei ilor anticipate; ,c£ştigate detaşat de foştii'comunişti. Ambiţiile

■ politice ale'Solidarităţii au fost,exprimate recent lntr-un proiect de- constituţie, Unul’ di» cele şapte supuse Parlamentului.

' : . . ' ! i/iFPi - | ,,Ni3 există; un partid politie cu care să ne aliem", partidele-pro- !v ' - ‘ v venite din Solidaritatea „sînt slabe şi ataşate unor politicieni:: şl;:

Născută- in. urma Imarilor greve din vara Iul 1980 de p e ’iito ra - interese personale"» Crearea Unul: partid sub egida Solidarităţii lui Mării Baltice,, Solidaritatea nu .s-a'-lăsat îmblirtzită de puterea are nici un sens"; cu. prilejul Congresului din octombrie a l Solida^ ' comunistă, în ciuda legii marţiale;, a reprimării militanţilor săi rităţiE 85 la sută din delegaţi au votat îtopotrira acestei propuneri;

• şi a propagandei regimului. Conducătorii comunişti au înţeles, în; Atitudinea Solidarităţii, faţă de Leeh Walesa'.este ambiguă. „Toată sfîrşit, în 1988f,'eă .trebuiau să negocieze o Împărţire a: puterii,»;O lumeat; vrea să se folosească de sindicat pefttru-a-şi atinge scopurile masS rotundă cu liderii' Solidarităţii. s*â soldat Cu victoria în ale-! - (solitibe şi Lech/ Walesa doreşte de- asemenea .acest lucru. Dar el fieri a-‘sindicatului şî cu preluarea,puterii în Polonia-die către opo- : irebulp- să fie1 mai preda In programul său, pentru, ca. Solidaritatea ziţla anticomunistă.» Cinai ani mai tirziu, sindicatul Solidaritatea, ţă perată preconiza* o eventuală ' sprijinire a candidaturii sale la»,. eare număra 1». J981 peste 8 milioane de rrfembrl, are în prezent ol^gerile prezidenţiale. din 1995. Este evident eă sindicatul va fi; doar 3 milioane; J " ; obligâtj sâ , sprijine pe cineva. N u excludem, că această persoană-

In relaţii destul 'de proaste- ou guvernele p e . care le-a ' generat, ş r putea.fi Lech Walesa, chiar dacă în prezent cota lu i.de populaţi? Solidaritatea a contribuit în mod paradoxal la revenirea îrt 1993 tate fn: rîndul bazei sindicale este foarte, scăzută", a; conchis Jart-

.• * foştilor, comunişti^ o moţiune de cenzură depusă ds deputaţii sin-. kowkir preşedintele Solidarităţii din. Varşovia. -. <

* » DesHin{crea ,rTrupe!of jnaripafe,< dir» Elvfejia • >. (REUTER) franci elveţieni (3,52 milioane dolari). Numai ar-

m ata deţine. 7000 * de porumbel, în timp ce alţi „Cred că sîntem ultima armată din Europa care aproximativ 23.000 sint; proprietate privată şi sînt

mai foloseşte încă porumbei, călători" a afirmat închiriaţi armatei- pentru exerciţii de antrena- ! 6udre-Mauroux, purtătorul de cuvînt al; Depar- - mettt. Y’ ftamentu»Ji Apărării. Desfiinţarea- unităţii de po* - Desfiinţarea un ită ţiitd tt porumbei va. constitui rumbei face- parte din programul de restructurare- o lovitură pentru proprietarii oare au. fost ne— care are loc In întreg Departamentul elveţian, al voiţi să păstreze un număr mult mal mare de Apărării, Pentru întreţinerea porumbeilor armata porumbel deelfe cel furnizat armatei. Ea fiecare cheltuieşte zilnfe aproximativ p i de: centime (19 ^ păsări pe eare le furnizează armatei un pro- cenţi) pentru fiecare pasăre, fără a pune Io so- prietar trebuie să Întreţină, eel puţtn încă pe atit, ţotealS hrana. Desfiinţarea programului a r dace deoareae porumbeii, «are au In mod flreso pu­ia economisirea unei^sum e Mtimate la 600.000 ternfee legături cu teritoriul da-unde provin s! de franci elveţlenff475.000 doiarl) ^dintr-un bugets «uiburU» lor, m o motivaţie pentru a reveni alocat mijloacelor de «omunlcaţie de 4,3. milioane aeasiL ... . „■ ■ „

' ÎN A CEASTA PAGINA ’ PUBLICĂM MATERIALE

FURNIZATE OE

AGENJ1A NAŢIONALĂ 0E PRESA

■ ; J NATIONAL WEWS ÂCENCy7

PRECUM Şl DIN ALTE SURSE

EUROPENII DIN- EST CON­FRUNTAŢI CU;

Degradarea; puterii de cumpărare'

' .. (AFP)

nu regretă fostul regim politia comunist, cu. Îngrădirile iui a* • duse libertăţii, 60 Ia sută din . ei au totuşi ’o anumită nostalgie, a economiei planificatev potrivit unui sondaj recent.

In toate ţările ' din Est, apa­riţia şomajului. — fenomen ne­cunoscut în epoca comunistă şl care afectează acum 17 Ia sută din populaţie în Bulgaria şl 11 Ia sută în Ungaria — creează noi motive de nemulţumire; In Bulgaria, preţurile alimentelor de bază au crescut îrt medie de 42 de ori. din 1990 şi pînă în prezent, şi aproape jumătate d in

.populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. In Ungaria-,; preţul pil* nii a- crescut de patru ori în- • cepînd din 1990, .cel- al cămll— de trei 'o r i, iar cel al lap- , telui — de; pătrti ori, -:; ;

Sei mai puţin decepţionaţi de. schimbările economice din Eu- : ropa sînt cehii şi polonezii.- Gu­vernul do la Praga a reuşit să' menţină rata inflaţiei: ş i a şa* r majului la numai 4 la sută. In Polonia, unde inflaţia atinsese 1000 r li.1 sută în ,1983,. anul a-t ceista ea este de numai 32: Ia sută, şf a r urma să coboare în ■1995 la 19 Ia sută. Slovacia ara o j situaţie deosebită, ta ■ mSsuta. In care suferă de . pe urma să- parării de Republica Sehă, oara& făcut sâ crească anul acesta.' ■ inflaţia Ia 14,0 Ia sută, iar rata şomajului la 15 la sută.

Nemulţumirea este, de asema* nea,, foarte m are îri România^ ţara cea mai înapoiată din punat de^ vedere economie dintre. foş- ţiF r sateliţi, a î U E ^ , :.' unde;„;«r P*2?pe ’ ruujătate„>din- populaţiei trăidşfesubfpragul sărăciei, Pre-. ţurile sînt deî ;b sută de ori mal ridicate decît . acum cinci ani, iar şomajul;^ a _6uprins aproape11 la sută din populaţie.

PREMIUL GONCOURT

' Premiul Goncourt — cea mal prestigioasă distinaţie li­terară din Franţa — a fost atribuit pentru , anul igoi scriitorului Didler Van Sau- welaert, pentru lucrarea „Un aller simple». In vîrstă' ă» 34 de ani, laureatul este au­torul a 7 romane şi . al mul­tor piese de teatru. „Un aller simple" abordează, cu haz şi accente tragice,'un subiect de mare actualitate şl difi­cil: imigrarea El evocă re­laţiile dintre un imigrant care ar urma să fie trimis şl uni,ataşat umanitar" însărcinat cu reintegrarea lui tn tocie- tate.

ADtVARUL DE CLUJ JOI, 17 NOIEMBRIE/ PAG. 4

rn m m imDRAMELE PĂMINTULUI

■ wSă nu ucizi din patima pentruPatima pentru pămînt um-

breşte, uneori, raţiunea.' Un caz 'dramatic, petrecut in judeţul

.(nostru, şi-a conturat epilogul ^'doar în acest an. .' Dar să mer- ;;genţ pe firul unor evenimente A care. au sădit - o adîncă durere ‘■Jn suflete a: două familii înru- ţdite îndeaproape. -

28; mai 1992- Cu o zi înainte, 'Pop llie Sebastian, militar

« n termen, soseşte acasă intr-o A scurtă' permisie. Nu este greu 5?Bă ne' imaginăm bucuria tînâ- îj.rului la reîntîlnirea cu părinţii K<mai ales că tatăl său este pa- iţTalizat. de mai mult - timp), cu /gospodăria atît de familiară, cu ! tot ce era viu în băutură.

In după masa zilei amintite. Pop llie Sebastian iese cil vi- 'tele Ia păscut pe o porţiune de fîriaţ aflată în litigiu. /

Jucan Ioan, din Cîmpia Tur [zii, în vîrstă de 58 de ani, că­lă to re a spre localitatea unde-şi yavea domiciliul. Pe geam, tl ■■vede pe tînăr cu vitele pe por­ţiunea de teren asupra căruia şi el avea . pretenţii - Nu-i tre- ..

/ btiie mult pînă să se hotăreas:.- că, In staţia Cînepieşti (lîngă ’ Cîmpia Turzii) coboară din -tren şi merge la tîr.ăr. Dup? cum susţine Jucan' Toan, Se­bastian avea în mină o coadă de lopată (lucru infirmat - de

.. martori) cu care tînărul l-a lo-- vit'.de mai multe-ori. Jucan i-n

smuls însă din mînă coada de lopată, aplieîridu-i • ' tînărului două lovituri in cap Victima a

■ '. c ă z u t . ' '■ -:

Mama lui Sebastian se ; afla - în apropiere, în - grădina de ' ' legume. A fugit la locul faptei

- să-şi apere fiul, mgîndu-1, pe. .Jucan să nu-i mai lovească. ■ Acesta însă nu s-a oprit şi a

.. continuat să lovească victima - în ;cap. Tînărul îşi pierduse'•> cu­noştinţa A fost lovită şi rriairia , tînărului — Pop Şusâna. •,

In şedinţa publică . din 20 ia­nuarie 1994,' pe rol se afla ju- ; decarea cauzei penale; privind . pe inculpatul Jvjcan^ Ioan,, tri-,

:mis în ' judeieaj[ă'''‘j3rin.rechizite- riul Parchetului .de >pe lingă ,, Tribunalul judeţean Cluj , pen-'; tru săvîrşirea infracţiunilor; /d e , 'omor pedepsit lîe"'artic,oluJ!''174"; aliniatul . 1. Cod penal” cu .apli- carea art.. 73 llte'ra-b Cod penal ' şi pentru comiterea tentativei la infracţiunea prevăzută-şji_: pe-' ~ depsiţă de ărt. 20 C p., raportat ; / la _art. 174,-,’toate .-cu aplicarea art. '.33 Cod penal -litera a. , .,

. Procurorul solicită să se re-, ţină vinovăţia inculpatului -Şl condamnarea acestuia pentru comiterea infracţiunii de omor la pedeapsa cu închisoarea. Ce­re, de asemenea să se menţină starea de arest. .

Faptele sînt complicate. Fără- a nega esenţa celor petrecute, apărătorii 'încearcă să diminue­ze sau să îngroaşe anumitei e- lemente. Nu insistăm . asupra acestui aspect. -

Instanţa a stabilit că, în rea­litate, atunci cînd inculpatul a ajuns lîngă victimă a apos­trofat-o şi imediat a trecut lâ - agresiune. Mama tînărului, fi­ind aproape, a încercat să-şi

"■apere fiul. Jucan Ioan a lo-

%

aflîndu-se sub influenţa unei putemiqe tulburări provocată de victimă, ci din contră, s-a în­dreptat spre tînăr înarmat, cu o - coadă de lopată. Victima a- vea în mină doar uri băţ. cu care a încercat să se apere. -

La individualizarea I acţiunii s-a ţinut cont de gradul ridicat de pericol social, inculpatul a- tentînd, de fapt, la viaţa a două

" persoane^'— :- -;'/:',Instanţa l-a condamnat ' pe

Jucan ibanţ—domiciliat în Cirrw pia Turzii, la 13 ani închisoare pentru săvîrşirea infracţiunii de omor, 6: ani pentru tentativă de omor. Urmează să execute pe­deapsa cca mai grea lâ care se

< 4

w m & m m â

Iiâtălia pentru pămînt continuă cu mai mare îndîrjire, cu mai multă ambiţie.

/ ; / - F o to : N . P E T t lU

mai adaugă doi ani. De ase­menea, â fost obligat să . 'p lă ­tească lui Pop Susana din Tur­da, mama 'victimei, 600.000 lei cheltuieli de înmormîntare, 2

7 milioane lei despăgubiri mo- rale şi 15 mii . cheltuieli “de ju­decată ' (Doamne, cît de puţin

• costă viaţa unui tînăr de 30 de ani şi. durerea unor pă­rinţi, unul -paralizat, care spe­rau să aibă în el un sprijin , la*

■ bătrîneţe). -.J ‘ . . . Două familii distruse pen­

tru o neînţelegere neînsemnată.-^ Familiile sînt rude apropiate.

Pop' Susana este ,soră cu so- -ţla lui Jucan Ioan, Mama aces­tor surori — Dolha Susana —

.pretinde că terenul îi aparţine.■ A încercat , să-l împartă cel,or

două fiice. Pop Susana s-a o-•:pus,' motivînd că pentru supra­

faţa de 0,58 ha a primit ade- 'n.verinţă de punere în j posesie

conform Legii nr. 18.

v ito cu coada de lopată pro-, vocîndu-i _ leziuni pentru a .că­ror.^ vindecare au fost necesare mâi. mult de 50 de zile de în­grijiri medicale.

Vestea' conflictului s-a răs­pîndit repede. Din staţia Cîm­pia - Turzii, impiegatul’ de miş­care a dispus trimiterea- unei locomotive - pînă Ia locul r con­flictului .) Mecanicul locomoti­vei şi ajutorul acestuia au -a- juris la ,‘victimă care- era cul­caţii pe iarbă' într-o baltă de strige, în stare de "inconştienţă. Au urcat victima1 în locomotivă şi ,âu transportat-o la. Cîmpia Turzii, de unde tînărul a fost dus la iCluj-Napoca, la Clinica del neurochirurgie.

Cu toate eforturile făcute, tînărul n-a mai putut fi sal­vat. In 29 mai 1292 a decedat.

Faţă de probele administrata ve *şi analizate nu se confirmă faptul că inculpatul a acţionat

Din adresa primăriei ' comu­nei Ploscoş, din 10 ianuarie 1994 rezultă că terenul pentru care s-au iscat neînţelegeri in­tre cele două familii nu a fost repartizat nimănui. Intre anii 1991—1992, terenul in supra­faţă; de 1,16 ha a fost folosit de familia Pop conform ade­verinţei nr. 471 din 5 august1992 â Consiliului local din comuna Ploscoş. (Cam neclare aceste precizări). Din cauză că familia Pop a folosit: în între­gime terenul, ş-a creat o situa­ţie tensionată.. Lâ Tribunalul judeţean, d-1

preşedinte Ioan Pop a avut amabilitatea să ne pună în te­mă cu , unele aspecte litigioase legate de aplicarea Legii nr. 18 Le redăm în rezumat.

Litigiile legate de _ aplicarea Legii, nr. 18 sînt în scădere faţă de anii trecuţi, cînd au fost

<■ mulţ mai multe. Lucrurile ' a- cestea trebuie studiate minuţios fiind foarte complicate. Iar noi nu avem condiţii minime de

/lucru asigurate. La Turda, de pildă, la o sală de şedinţă a judecătoriei, tavanul este pe cale să se dărîme. Mă întreb cu groază ce consecinţe ar a- vea dărîmarea tavanului într-o sală de judecată plină! -

Cu Legea nr. 18 vor. mai fi probleme. Majoritatea provin de la -neclarificarea unor as­pecte litigioase la nivelul co­munelor. Nu întotdeauna se pot respecta vechile amplasamente,

; aşa _ cum prevede legea. . Apoi. unii solicită pămînt deşi n-au

, avut niciodată. Şe comit ; abu­zuri, .- falsuri. Unii ., s-au ' pre- zenfat în instanţă Sâ ceară , mai mult de 10 ha, teren, . alţii au venit să; ceară cîte ! 10 ha pen­tru fiecare membru -. al familiei şi cîte şi mai1 cîte aspecte, care nu pot fi'soluţionate decît cu mare atenţie. -

In acest an, pînă în prezent, în recurs» sînt 132 de cauze, iar la instanţele de forid, la cele 3 judecătorii, (Cluj, Turda şi Dej) sînt 118 cauze.

-' Se îniriînează - acum .titlurile de proprietate. L‘ Acţiunea putem

;spune că... se află la început. Greutăţile ivite sînt foarte mari şi. difiqil .de învins.' .Oricum,

, spiritele nu s-au potolit. ‘ Dra­m ele/ provocate de pămînt sint departe del a s$ fi terminat.

PaginS realizată de Ion RUS

ÎI AVEM?In. vederea- efectuării lucrări­

lor agricole din toamna aceas­ta, prin:, Hotărîreâ Guvernului

, nr 63!>/l994 ş-a ;aj0cat:r.suma de .500 miliarde- lei pe ţarâ iuţi/odobîndă .ile 15 - la^şţuă, din ,care judevuhil. Cluj i -şj-au -repartizat

< 7990 milioane lei. La nivelul Judeţului nostru, derularea cre-

. diM or se face priB. Banca A '^H - .colă, care deţine ponderea, BCK şi Banca „naVia Felix".31 o c t o m b r i e a u . f b s t 'd e r u l a t e 63nr> m i l i o a n e le i ; P e a g e n t î ' 'e - c o n o m ic i , p la f o n u l "a- fo s t r e p a r ­t i z a t t n r n m ţ l e fii?- s u p r a f e ţ e l e d p t e r e n d e ţ i h u t e ş i ^ a r e s - a u î n f i i n ţ a t c u l t* |r i d e t o a m ­n ă , p r e c u m fii d e C o n t r a c t e l e ' î n ­c h e i a t e r u „ H o in r e r e a l " , S t i c u r - s a / e i C l i i j a R A .* ‘ H o m c c rp a l" , S .C . „ S e m r o m “ S A . C lu j , so - c i e t / i ţ i l o r c o m e r c i a l e ’ p e / a c ţ i u n i

• • ( fm tP lf» T A S ); * s o c lp t ă ţ i l o r ' c o - . m e r c i a l e „ A g r o m e c " , '! p r o d u c ă to ­

r i l o r a y r l c o l t p r i v a ţ i D in s n m a to la l f i , p în ă la s f t r ş K u l lu n i i t r e - frutH a u ' fo s t fo lo s i ie 4 m l l io a -

M. P e n t r u a s e ' p u te a e f e c ­t u a , in ~ r i> r i t i i ,u a re , ' l u c r ă r i l e d i n c a n i f i a m a •i>jrlr>nIĂ rle t o a m n ă e s t e . 'i s ig i i r a lă , ţ i tn a c e a s t ă lu - r . 'ţ llnm vtHKsn* n e c e s a r ă .

O p a r t t r Î n s e m n a tă d in c r e d i - tel.> ncf . rda tP In . tP tn ln t Clui, s ln t rt"M m r,t ,« p r o d u f ă t n r l l o r ne r fc o l i P ' l v a t l m t l ln a n e d e lei),

. - ^ - d i n . . i ; a c e v - O l n a _ l a ^ i r s U u l _ l u n l i

-^"trecute âu fost Utilizate mai pu­ţin de 50 milioane-lei.'Aşadar,

;;' bani. sînt,- iar dobînda este ac- r ceptahilă. Există Insă o Reţinere

i — ,roai mult sSu ' mai puţin jus- ^-tiflcată1 — a 'particularilor de / .< â lua credite. Unii mai speră . să lucreze-statul pămîntul ş i 'e l

să/culeagă, Cel maj mulţi, însă, merg • pe ntinlma rezistenţă: au

‘ .şemănat’ grftl cu mîna din pro- ducţiâ proprie," neselectat, netra-

- ta t., Kvldent, recoltele vor-fi pe măsură,; ..Producătorul partţcu-

.; Iar este [departe încă de agricul­tura'performantă: Pentru ptomo-

„ vareâ acesteia sînt necesare cre­dite. > Dar - majoritatea proprieta-

“ rilor i'mici şi mijlocii ştiu ’ că â - tunci cînd* Înfiinţează’- ci -cultură îşi asumă- un jniimăr mare. de riscuri. Agricultura este o lote­rie a naturii. Nu avem încă o lege a asigurărilor care să ga­

ran teze recuperarea, pagubelor / celor care-au • avut curajul-şi au . '"Semănat din partea ^societăţilor

specializate. Există riscul ca' să :, fii despăgubit cu întîrziere 1 şi.

între timp’, trebuie - să-ţi lichi­dezi conturile cu banca. '“Cum

I" n-ai avut^producţie,' n-âî cum- sfi faci rost de bani,” Cu alte cu­an te . producătorul agricol:, nu este/ stimulat să . aspire Spre o

..^agricultură . de ţJerfoitnanţă" Iitf- dacă ne vom menţine lâ^’peri- feria’" agrotehnicii moderne, prac­ticată obligatoriu, cu sprijinul unor legi 'severe, care se res-

Ce vor mînca cei. care nu au porc?■ P a r i z e r u l , ^ s a l a m u l -i „ B u c i i -

r c ş t l " c c l n u m i t „ I t a l i a n " c tc . ‘, s î n t d e s t i n a t e , î n s p e c i a l , s ă ­

r a c i lo r . D a r ă s o c i e t ă ţ i l e c o ­m e r c i a l e ' s c u m p e s c a c e s t e s o r ­t im e n te - d e 'm e z e l u r i , l o v e s c !n m a r c a m a s ă a c o n s u m a t o ­r i l o r a l e c ă r o r v e n i t u r i ;S în i r e d u s e . S o lu ţ i a c e a m a i h u n A n u . e s t e s ă im p o < f5 m c a r n e , f i i n d c ă n e c o s t i l ' m u l t m a l m u l t d e c î t d a c ă nm p r o d u c e n o i î n c a n t i t ă ţ i s u f i c i e n t e ş l l a p r e ţ u r i a c c e s i b i l e , a t l t c a r ­

n e , c î t ş i 'm e z e l u r i . ’N u ; ; ,c s te n e c a z , d o c ă t s e s c u m p c s c a n u ­m i t e s p e c i a l i t ă ţ i ( s a la m d e S i ­b i u , m u ş c h l u l e ţ ' t „ M o n ta n a " , ş u n c ă ş i - a l t e l e ) d e s t i n a t e c e ­l o r c e a u h a n i .ş i n u p e n s io ­n a r i l o r , ş o m e r i l o r ş l c a t e g o r i i ­l o r d e s a l a r i a ţ i c u v e n i t u r i m ic i . D a c ă 'e s t e i u i t a t ă m a r e a

m a s ă a c u m p ă r ă t o r i l o r p e . c a r e o r e p r e z i n t ă s ă r a c i i , s o c i e t ă ţ i l e c o m e r c i a l e r i s c ă s ă - ş i . t a l e s i n ­g u r e c r a c a d e s u b p i c io a r e .

pectă,. riscăm să batem pasul pe loc şi să / fim mai departe de­pendenţi de importuri. Ar fi păcat. ''J ' - f > v

O şansă pentru producătorii agricoli o reprezintă integra- ■ torii mai ales „Romcereal“ şi |Semrom“, care au posibilitatea •să asigure îngrăşăminte chimice, substanţe de? combatere, semin-, ţe de calitate în condiţii , avan­tajoase. Se mai pot încheia încă contracte cu aceste unităţi , in­te g r a to a r e .■ :? ţ-.f-.r . , ;,‘In tillima dumitiică, atît la : radio, cît şi la televiziune, (în da'drul emisiunilor dedicate sa­telor).d-1 ministru al agricultu­rii,' Valerlu Tabără, referindu-se la un amplu studiu — Strategia pentru ■ tranziţia-- în agricultură, elabort de specialişti români şi străini,* fără a fi solicitaţi de Guvernul României — a preci­zat un punct de vedere: căruia nu-i putem reproşa nimic: re­structurarea agriculturii noas­tre; este necesară. ' dar aceasta trebuie să vină de la noi,• Emisiunea era spre: sfîrşit, se

intrase deja în criză de timp şi tema abia a putut fi lansată, urmlnd a fi abordată mal te­meinic în următoarele zile. Am înţeles, lnsă,,că se urmăreşte de­vierea agriculturii româneşti pe o , linie moarlă şl lăsată acolo tn ,.conservare"

Este o ameninţare pe care nuo putem neglija, Se pare că marii importatori de cereale, nu dorm In chine. _______

Omul sfinţeşte' pămîntul

Unul dintre satele aparţină­toare com unei' Girbău . este Turea. Aici, după revoluţie, nu s-a distrus nimic, întreaga bază materială a rămas, in­tactă! Mai mult chiar, a spo­rit. Aproape toţi, sătenii au intrat în asociaţia: agricolă, una dintre cele mai bune din judeţ. De fapt, la Turea, în; ultimii aproape 20 de ani n- au existat arii slabi. Produc­ţiile s-au menţinut întotdeau­na /m ult peste mediile pe ju­deţ. Evident, acest lucru nu este deloc întîmplător. De do­uă; decenii îşi desfăşoară aici activitatea un specialist de primă mînă — Michael Sehir- konyer. Şi acum . acesta este sufletul asociaţiei. Rezultatele bune . sînt aici - o obişnuinţă, iar oamenii sînt. mulţumiţi eu ceea ce primesc, fără să facă; nici un efort. Nu sînt pro­bleme cu pămîntul. în urma unor legături cu societăţi din Germania şi Austria, popu­laţia satului fiind mixtă, a- cesta a. fost cuprins într-un vast program de transformare pe coordo.nate moderne. ..tn- primul rînd, dotarea cu trac­toare şi maşini agricole este aproape completă. Aceasta'' a permis ca însămînţârile să se/ încheie în condiţii bune. Ară­turile pentru' ; ' ' însămînţăfiie. din primăvară se 'apropie... ia-; răşi de sfîrşit. S--a\orbicidat;pe mirişti pentru' .sfecla ". de za­hăr şi cartofi.. Sînt .asigurate toate: seminţele di’i producţie proprie, cu excepţia porumr bului. S-nu economisit, astfel cam 25 milioane.' lei, . prin e- fortiţrile proprii ..ale asocia­ţiei. /'

Fiind eliberat de grijile lu­crării pămintului, satul aspi-

J â ,'spire alte brizonturi; - - Tri­unghiul biserică,/ şcoală, casă de cultură trebuie să înso-

»ţească bunăstarea. Tot cu a- jutor din partea unor orga- ‘hâzaţii umanitare străine toa­te acestea vor exista. Cons­trucţiile şcolii, grădiniţei, dis­pensarului se â,flă într-un .sta­diu avansat Sînt moderne şi funcţionale - încet, încet vdr veni şi celelalte. Turea-.' poa­te deveni un. sat model care să trăiască prin el însuşi, ^i acest moment poate fi apro­piat. - ■ - -:i

: în tîrz ie re nojustificaîă -' {■ .

' D-1 Gădălean Lazăr din Cluj-Napoca newa vizitat fer cent la redacţie, pentru a ne aduce lă cunoştinţă; necazurils domniei sale cu o suprafaţă de pămînt pe fcare;: o , deţine, 'în Jticu, Deşi lucrarilefşînt clare. cU suprafaţa de;păm înt ' care fi revine. Comisia locală pen­tru aplicarea Legii fondului funciar întîrzie în mod ; ne- jiiâtificat să-i . înmîneze titlul de‘ proprietate. în cele : din urmă. se ajunge la : 'judecată! Reproducem cîteva fragmente d in ; sentinţa 'civilă' nr.‘ 588/1994 â Tribunalului ^ judeţean Cluj. „Reclamantul '" Gădălean. Lazăr a chemat5 în ;* judecată' p6 ; pîrîta comisie locală pen­tru aplicarea T.egli nr. 18 in vederea efectuării punerii in posesie pentru suprafeţele de teren ce i-au fost rCconstitui-te; r : iv- ;.

Examinînd cauza, tribuna­lul reţine următoarele: Po­trivit adeverinţelor nr. 678/1992 şi -679'1992 eliberate de., pirîtă, reclamantului i s-a re-, constituit dreptul’ de proprie­tate pentru suprafeţele 2,57, ha şl â,30 ha teren, comisia refuzind, în mod nejustificat, punerea în posesie/pentru te­renul reconstituit;

In’ hotărîrea tribunalului se specifică:. Admite .acţiunea înaintată de reclamantul Gă­dălean, Lazăr împotriva Comi­siei de apllcarp n Legii nr. 18 din Jucu şl. în "onsecinţă, o- bligă po pîrîtă să procedeze lâ punerea în posesie a recla­mantului."

JO I, 17 NOIEMBRIE, PAG. 5

î n p r e m i e r ă î n R o m â n i a

VILE Şl APARTAMENTE ’ teren propriu #

.Vst-d! a ţ i e d e în c â,! z ire autom ată# garaje pentru două maşini #

finisaje şi dotări excepţionale cu materiale din import *

* CENTRUL DE AFACERI sedii bancare , birouri, reprezentante

spatii cu configuraţie flexibilă # sisteme moderne de telecomunicaţii ; pază si alarmă »

Instalaţii do aer condiţionat ■» parcări subterane şi de suprafaţă *

. snack-bar de incintă »

CENTRUL DE AGREMENT spatii de joacă pentru copii • .

tcron'.uri do tenis cu iluminare nocturnă t . : piscină cu bar, sauna » ;

săli de masaj şi body-building #' , ' r salon de frumuseţe #

' a. arripcnia CELUX bferâ rezidenţilor servicii de;.administrare/si fnfretinere a locuinţelor

• si spatiilor verzi * ; - asistenţă medicală »,

. ^ptaveghere şi paiâ permanentă a. zonei *

F L A T A I M E A T ECsOO

SU?!?ArAÎA FOIALA ■ SUPRAFAŢA CONSTRUITĂ •

REŢEA STRA0AIÂ. ALEI PARCĂRI__SPAŢII VEŞZÎSI ZONA Of AGREMENT,

54.000 m*. .. 13 500 m* . :. ^ . c e l U X ’

. SOCIETATE PE ACŢIUNI .CU CAP.IA l t ; m SOVANO-'.ÎAttAM .

. Stt.O o!arvdtoru lu lnr_3 . otoc OS3 340 0 C lu J - H a o o c a . Rom iStVa t a l . / f a x 40-C0><&4-1 2 3 7 0 6

) .i i

Tamisa Trading S.R.L.ii a*aî»a?c«s vÂi i*at*îiiaeâ^t.(a)

pentru depozitul de medicamente din 4 : slr. Govora nr. 17A , '!§

(în incinta Institutului Agronomic) ! M Rdatitid^diusauiâielefonî.i9M:^;' \

19.06.36 :....... , • ' (2907B6

Vă oferă:►> baloţj de 10 kg so rta ţi (pantaloni,

îmbrăcăminte copii, treninguri etc.) »*• pungi cu haino nesortate , colectare

originală: 5-15 kg !❖ baloţi nesortaţi: 300*400 kgv

Informaţii la sediul firmei: Cluj-Napoca. s tr Memorandumului nr.1 '

LUNI * VINERI - între orele 8 -1 6 « Telefon: 0 6 4 / 1 9 4 0 3 0 .1 1 6 4 8 0 ^

/Orar depozit VLAHA: luni • sîmbătă, orele 9-1S _

S.C. TERMOPLAST SRLluj-Napoca, Str, VFnătoriior 17-19

oferă pe baza.de comandă. . FERESTRE Şi UŞI DIN PROFILE DE

MATERIAL PLASTIC, CU GEAM TERMOPAN Şi DIFERITE VARIANTE

DE DESGHIDEREl: : Relaţii suplimentare la tei/fax

19.44.76, 23.46.24, între orele 8-16.; >. (7 0 2 4 0 3 )

s . « . C f tS H C e S a d e s c h i f f l b

Cum părare] 1 $ 1 9 0 0 DM 1 2 4 5

jm sB B san E B raVînzare

1$ 1905 DM 1250

(290790)1

s iiiis c F o s f s . i i . c iu jcumpără teren în *zona~ centrală în

suprafaţă de 500-800 mp, cu sau fără

construcţie; v. • - - ; Informaţii lâ sedîuf .bUnciî sau la

telefon 13.63.90 întreorele 7,30-16,00.

• - - * (762396)

BANCĂ;’ ÂClA FEtSX'- S.A.SUCURSALA TURDA r

/ : - t : V anunţă organizareav licitaţiei, prin executorul

judecătoresc, ; pentru: vînzarea unei autoutilitare marca Toyota.

Licitaţia va avea loc în data de 22 nov. 'i 994 Ia sediul sucursalei Turdâ din str. Libertătii nr.1, orele 10.. . _____ ______ 1____________________( ? 6 £ 3 9 Ş ) ___

•pM

M. TO FOODiI Firmă producătoare de croissant, chips,% 1 snacks a n g a je a z ă a g e n ţi co m e rc ia lii | cu e x p e rien ţă . Oferim salariu* | | chetiuieli transport, comision şi bonus. f | Telefon 13.25.37 in i. 93 pînă la ora

15.00; Fax: 19.45.74(290794)

o c « m e r c i a l 6 “S 0 R T > U M N S .A

str. C lu ju lu i nr. 7, ’organizează la sediul societăţii în zilele de 21

şi.28 decembrie 1994" şi 4 ianuarie 1995 orele 9.00, lic ita ţie publică pentru

: vînzarea unor mijloace Fixe disponibile.: Relaţii suplimentare la telefon 24.17.17 >».

^ 24.14.15, interior 112 sau'129.i.. J ^ ? 0784! 1

ADEVARUL DE CLUJ JQ»fc 17 NOIEMBRIE» 6

---------------

s.c. AS3GTIC GAESTI, . f -

a deschis un magazin da prezentare şi desfacere cu amănuntul a produselor soCietăţiHa

următoarele preţuri - îh str. Pasteur nr. 7 ? r cartier.Zorilor, te l 12 .4 5 .S 5 ,: ' j

♦Frigider 1 4 0 1."* 2 4 6 .6 2 0 Iei inclusiv TVA «Ş j ♦Frigider 1801 = 2 9 8 .5 4 0 lei inclusiv TVA ♦Frigider 2401 = 3 5 0 .4 6 0 lei inclusiv TVA y ♦Congelator 1 2 0 1 = 3 2 4 .5 0 0 Iei inclusiv TVA ♦Congelator i 601 = 4 0 2 .3 8 0 lei inclusiv TVA ♦Combina frigorifice 2 6 0 t . =» 510 ,060 lei inclusiv TVA • . - r .♦şi alte produse ale societăţii' precum şi, reparaţii postgaranţie. ; '

S g C A M O B lL Ă Ş l JUCĂRIIi . . . 9 .

Ctiţj-Napoca str. Cîmptna n n 621A, | organizează licitaţie pentru vînzarea ;

spaţiului comercial de pe str. A. Vlafcu l nr: 11. Licitaţia va avea loc în ziua de ;

28 m m 1994, orele. S.OG Ia sediul j societăţii. înscrierile se fac pmă 1<i j data de 26 nov l394 . K elaţiila te l.

*4.50.38/411. . " v f1290788)1

:<'X*»«£WSS

I Cluj-Napoca, str. Aurel Maica an. 182. 1 I ......... telefon 14,27.88> 14.S4.77

ORGANIZEAZĂ LICITAŢIE PUBLICĂ |[ PEN TRU ÎN C H IR IER EA 0S\10R.[;• . SPA Ţ II .

I în c a d r u l s e d iu lu i s o c ie tă ţ i i :| * Depozit într-o baracă metalică în! 'suprafaţă de 3 0 mp;,[ : - Depozit baracă metalică în suprafaţă de [45 mp; . -V :'-- v ••

- Depozit într-a baracă metalică- în | suprafaţă d e 8 2 m p; .I Eii'du» de incfntăi îrv suprafaţă, de 2fl;rrtp;1 7 Bifou: de incintă pavilion; aprovizionare -j | desfacere.Tn. suprafaţă de- 2 7 mpiv | - Birou de incintă pavilion-, aprovizionare - IdesfaccreTn- suprafaţă cte © mpţ ! . - Birou la in trarea principala în suprafaţă f de & mp. .• rf ‘ ^ •' iu1; v "f fn z o n a S o m e ş e n i , s t r : P a t a Rîfc| * Platformă parcare: auto (parţiali în | suprafaţă d6 2 0 0 0 mp.* Licitaţia va avea loc îa diata (fer 14.XH.1994I ; ora''1.0:00 şi: se- va repeta. Îit d a ta d e

20.XII. 1 9 9 4 ora 1 0 .0 0 la sediul? societăţii, din Cluj^Napoca s te AtjrefVlaicu nF. 1-82 . • {sala} Consilia,

înscrierile la licitaţie s a u oferte scrise se- fee pînâîn da';a da 7.XIJ.T994 ora 10 .00 ..

• Relaţir suplimentare la- tek 4.27.88 int : “V391 sau la sediul, societăţi. ■' ' e a x î b t i

: : f i s o a n p i j u n q c a i m ffc i

Cluj Napoca, Str. Cuza Vadă Bf.A, f-j, telefon. 11.65.56 -l Organizează concurs îri data efe 30

noiembrie 1994 orele 9 ia sediufr ^ ^ S Oiuf pentru dciiparea iiinui

i post de'pădurar uînătaara şi3'■* pescuit pe fanduk de vînătoare

(Corpadea-Jucu], . A* CONDIŢII: * ;, / -

t . Studik lieeuf silyicr sau? studii; medii2. Vîrsta: 21>35 a ri ; ; s ; ; /3. Dorniciiiuî; stafeilfeeam» Jucu

Corpadea sau munic. Cluj ; Cererile: se depun, la registratura

unităţii pînă’ fa data de 29 noiernbrre 1994 orele-15.

- - 1 f a 9 0 7 9 ir

u lTg. frfăreş, sih'GefcAvmmes^^r* 7.

0 6 5 - j e . 7 0 i 9 3 , I l i / F a 2 t t \

065-16,22.421 ’ ' \ A nunţăra stim aţii n oştrf - ' I

eu inp ărătbriv^ â v in d e m ujm I s srorrîmenf la r g di%hotşuw&uii; j

şuruburictL căp hexagonal piuliţe, j şaibe, şuruburi de tablă, şuruburi eu\

locaş hexagonal infertoPfi&usl ştţf jâ lte o rg a n e d e asam blare^ p r i n ceatj

m a re ;din TRiWffi^VAFŞOA.

^IJUliSfclQIf DEPOZmX M/f c . , -

„ ...................................... ....................r i m m kT K W R ^ r :R ^ o '1.icîm 4T -TC ^ s i P D ^ r a » .

Tel 0U#ţ^J!'î47 EHachisziitiit' îifmfk*- 7.00-1 SiGO’ Deschis mire - i r .io

(762401)

RENEL-F.E.E.CLUJocgacrizeazâ llcitaţieîfit data efe-,

TZÎ2:t994 pentruiatribuimaspre: execuţie a următoarelor lucrăn:

- Fl i’v-LEAjit oraş Clu|şEînl6calităf,‘'s : Sqitardv Gtiid%-'Ti^ie Hbta*. FeiurdenL

- RK.-LEA 20 kV L unca VT?a^utuf- RK.4LEA ttO'kV'Năsâud-Bistrita \ , .?

■ 1 -■ l - Etectrificăif - JUctt de Mijloc, Cătina

Pădure, Valea lerii Cerc, Triteni - Hotar- Tnşaara,.Frata Oaş *Vares-Valea j, :Ş Hintert ; \ ; ; ' ' - Jv -f ' Caietele de sarcini se pot procura

contra» cost de la Sen/. Investitii camera 42.; "

, - ; . : 1 C O H S . K . L .vinde en-gros, în str. Pasteur nr. 56

[subsol restaurant Perla)\ - Eetefon 19 .44 /76 ,1ÎS 31 ,75

p m f DEÎIM GHET^rĂ: » ' . ,

- GFaGoratS, vanilie, cocos, frişca , alune 3 0 0 0 le i/kg + W A

- 2meur5 , căpşunii p fersici, kiwi* ananas, lăm îie, prune 2 6 0 0 Ie i/kg + TVA

SIRO P CONCENTRAT: kiw i, co la, mango,portocale, ananas 1 1 0 0 le i/kg + TVA ; ACID CITRIC' 1W1P0 RT - în tre 3 3 0 Q şi

4 0 0 0 - Ie i/Kg în funcţie de cantitatea cum părată.■ : . V G P Â m

S @ € i € l . o l e d - :îC 0 s i i e r c l o l aV

aiiun ţii o rg a n iz a re a u n u i e b n e u r s îh «lata (dc O5.XWi.îSş04» p e n t ru ojfe^iparea

A ' u n u i p o s t d e

a i t a l i s t - | i r o g r a m a t o r * s^ %- C o n d iţU i *■ “ . r **■.«* tÎQ m ic lliu s ta b ii în C lu j-N a p o ca ■/: ■ ■ %. i • 1 . ^ - ~i » s tu d ii s u p e r io a re de^ s p e c ia l i ta te» vechmae m inim Z ani în dom eniu

Ccrcritc sc .d ciiti» 'sq d lu j^ ocictă ţli pîn a în data, dfe- a o ţg f. CQ94.

Informaţii la tcfe<|>nt I p S p .7 7 int. 1 IOVBir? t>.lfS. ' ■■■■'■■ ' '290795)

s.c. COraUCŢII FEROVIARE CUU s.a.i c u sed iu l ui

Cluj-Napoca . PiaiaAi lancu. WLl7t - telefon lL80.80t fax 11.13.G9,

; organizează concurs d e sc icc ţie pentru ocuparea, p ostu lu i de

M A N A G E Rîn Gonformil»t& cui prevederile Leg ii nr. «6/199» .şt NorrncI& m efodologjcc nr. 1 1 1 9 9 4 .

IE » Ofertele s c depun în p lic sigilat Iii* sed iu liso cie tăţiM i* termeni de 30. <U; zile de Ia ultima a p a r iţ ie 1 In p re sa a prezentufui a n u n ţ .: ••• '■ - . \

Relaţii suplim entare la sediu l'soeietăţii şi fir tefefoţr 00<t - I-1 .20 .23 . (2S0789

S . C . NAPOTEX /.A.anunţă deschiderea unui nau magazin tu

, “ strada Iforeanr. 85 cu profit de..w , ; încălţăminte, / ; j

s MAROCHENĂRIEŞÎ \- MERCERIE-GALANTERÎE, "V,mcepmd cu data de 1 8 nov. 1994 ara 12.00. Programul de funcţionare: silnic ora 9 - 17t

** ' „ \ sîmbătă 9 -13. ^ ’ Aşteptam onaratd clientelă cu un sortiment

varîff f de-mărfuri'fa cela mai accesibile- . . . . •'. . ' . " ‘v J290793}

jO h llN Q lEM B fftE .P Â G . 7 ADEVAROt OE GUW

m m gCONTRACTAM DE BERE

"UMSUS" sa. a începutperioada de contractare pentru anul

1S95 in data de 7 .11 .1994 %«nr. . 1 ' . . '. ‘*'

R eam in tim tu tu ro r agen ţilo r econom ici din m u n ic ip iu l C L U J - N A P O C A in te re sa ţi în a;

c o n tra c ta p ro d u se le n o a s tr e c ă p r im im s o l ic i tă r i le lo r z iln ic î n t r e a r e l a 1 ,3 -1 *1, fa

' s e d iu l f irm e i* s t r . M ă n ă ş t u r tir; B-S« Termenul limită* do p red a re a CQmeitEifor 3 0 .1 f .1 S S 4

Pentru* inform aţii: su p lim e n ta re v ă s tă m la

• ’ d isp o z iţie Ta tell l ă l 7 S 6 / 1 3 C L

iînchiriazăpin tieiatlespaţiu

230mp îh zonă centrală:• spaţiu de dîspcaitare/producţfe dotafâ* cu ctirent trifazic,

apă-canal* instalaţie automată de. atins incendii cu C02 > birouri ciMelefQWşigrup saiîitar, ,Data ficîîatiei 21 noiembrie 1994,

TeL 194734, 19399?

#p Cumpăr urgent garsonieră» ,<!anfort t:eu . telefon. exclua par-, ' ie ri uttiraul etajv. Ofer 7- milioane,; plata- imediat. Teii 16-93-60;, - (3021881*

* Vind urgent, ehiosc, metalic s itua t în • piaţa. Mărăşti: Tel Iâ-34~

‘ 70 (30218!))' Vînd’ bar pentru: servit me­talic pK*eat eui inex plus; două»

: vitfine- d i» pa^ cu sticlă- pentrus expunere:, Ţel1 16-35-73- sau 17-21- 57, (302201)

♦ Vind garsonieră confort- S Zalău, ştir, Dumbrav* nrv # et. 2Ş saw sehimfei cH* sirrfiîSr ClUf, Teii’ - 065 — 44-26-3K (30'207>. : .

Q Vînd- âsmntajos autocamioro : Rabâ- 10. tone vtaibifc zilnic str; ,

Olaxlin Gnrkfe rir; 5 sau tel- 17- $f23 oreftr 1S-22; (•3021.-96)'' i

• Cumpăr garsonieră' vim : apartament: 2 camere- confort»

etaj, t r 2i sa»; 3' zonă. bună-, -Tel - 18 71-90, l'M£-34; (2790421

Vind: 4; camere. Tel 17-83- ; &L (2790321 ;

Vînd' apartament 2 camere coafort- £ finisat str. 'Mureşului nr. 52 ap t 9 Intre- - orele- 14-20. «7W53)

•> Vînd* Pnci-v 1.10U an- 77. preţ: ." milioane lei, negociabil; Inf . 6» nr. 30%. (279033> -

• Vfnd) Fini Regata» turba die­sel art fabricaţie 1937 ţ f Merce­des' Cobra, preţ Mvantajus S tr. Porţile rie Fier nr„ a ap^ 5 îhtrer orele U 17, (279041V

. ' • Vtttcfc Duet» -130*)? . reparaţie oapitalâ; l» motor şh caros»rle~ r Str. Gorunului. nr. .2. bL C8> sc. t

',«& 10. (279045* . '• Vind mobilier . amenajare .

ţarul- In. rnaurrWn u$5v tejghele,, rafturi, intra In ( Itr recepţie suite-

T«*t 14.98-79; (279035).* .Vţndt l«(tin.; frigidei» mii; ţ i

tacli. trigoBiîtetk. Teii I.t-26r69i. (273046)

«. Vînd mobilă, dc bucătărie şi medicament Cavinton. Tel îă-55- 87. (2730317 i ■:

©•.Vlisd mobilă Bobîlna fărâ peeamjer Tel: > H4-25-69; (27903)?)'

• Vind; carto® efe- sătaînţft său; consumi animalier: Tel 14-85-55.

Cumpăr garsonieră- corrfqrt ■ 1 cu teiefi itt. Teii J6-2â-5&

• Vind. avantajos, apartament 4; camere-. Tel l:L-22-04! sau- 13.-57- 15. (307262) . : , '

• Vfnd apartpment 2 camere eontorfc. Tjt fn.' RTâriffştUK'Tel "lS- 20-06 . între-orele M-13'., (307263)

«fc Cumpăr gacsqriiecă- confort f in. STdnăţtur. Ofer5 6 milioane. Vînd- combini frigorifică; Tel 16- 39-40- sau 17-50-74. r (30r 264)

« .V&idi 'duwţ».' F iat Ducato 25O0'E>t, mo tur, cutfe, mecanică perfecte, sau schimb cu? autotu­rism -pkis- diferentâi exdus Dâ- cia; Tei 19-5S-4I- sau-19; 51-3J

O Vînd- BMW 316. 1980, neîh- matriculatv, stare teiinică. toarte bună. 2200 DM Tel; 17-62-03 ore­le. 13-23, (31)7256): os Vind: N issam dieseli IiaOOO,, t o t s tare extepţionalâi. Tel 16-

(307269* ~ -• GUmpân dttufcasâ, VW d e

1600- diesel,; Teii 16-05r42î• Vind. t-aiarv ţiiic i da aramă

140- L şl- 50-1;. Inf comuna. Cojoc» nau te t la i. (307259). -

• Firmă franco-ungaro, ex­portă» diverse plicuri de: cali-

!' tate deosebită. Preţuri, foarte mici. Tel 061 — 19-57-85. (3072H) ■

, • Excculăm deratizării Tel 17-11-88.. (307097)

* Vind carne Ue porc în carcasă. Inf la tel 15-05-1.5 Oradea, seara. (307223) _____

9 Solicit împrumut la ter­men ofer garanţii; vind maşi­nă lîarcas cu. motot şi cutie de viteză Uacia. Tel 14-89-69 sau 15-8-1-77; în(t*Q ar-îlc 17- 20.J278055) . ■■ 'V- ..■■■'

• O fe r îm p ru m u t . T e t 12- 16-95. (273009)

O Angajăm ’ secretară eu- - noscâtoare a limbii- engleze:

scris-vorbit; salarizare .exce­lentă.. Cererile se- vor depune la SC „AGROPICOTl1* SUL, str» E. Zola nr. 2 orele 10-14. Concursul va avea ioc sîmbă­tă, Iflr noiembrie 1931, orele

llOyJa sediu. (278911).Angajez tapiţeE aut» cu

,1 experienţă în croitorie, maro- * clunărie;" vîrstă maximă; 35 ani. R d str;- CihtpuUit "110,

jJMănăştur. -(218931?: ...■ ■ ,• : Căutăm dansatoare cu

j contract în fî'ermanfcv R ta i- : mă: seriozitate. -T tt, 15-17*0&

• Angajez fibşolventa a s Şfcolil- Profesiorrare1 sa» ticeu Economic: î'el 13r(W-rfi*

B Atenţie!! XEROX itt car- ’. tieruf Grigoreseu- str. &'intî- nele nr. - t - măriri, micşorării copil în. tbuă culori. (302025)

*- Societate comercială- an­gajează personal- pentru, ma- gaziir-vîn2ătorii ş i şef maga-

• zln. In f la- tel 11-28-65. (302ta)) i Societatff comereiaiă an­gajează tfnără,' avfnd.; cunoş­tinţa- îiv <fe»m>>niul evidenţei

. contabile primare pentvu- de- j servire bar. Tel l-Mli-78- nu- I m at joi:, şfc vineri .întjrţE areler ;9-it.- (302îco) - ; : . .? « SG Napachim SA cu se­diul î a Ciuj-Napoca. sti:. So- nvcşului: n r- 3,* org an iiea iâ în

i data- dfe dccem bria ,1934 caoncurs penti-u- ocuparea pos­tului: de şef :lîîrou Financiar

i Contabilitate. Condiţii: studii : superioare economice - minim ' 5 ani rn funcţiT economice.: Inf- suplimentare la tel- 13-20- 15: interior 10:1- sau la sediul societătii. (302167)

Societatea Comercială

FENAHCIABĂ PE ACŢIUNI,' oferă posibilitatea persoanetor. fizice să investească pe bază de

COIIÎBACT ÎH AFACERI SIGURESe oferă *12% dobîndS pe lună

! la investiţiile în lei. :! . : Investiţia minimă ;

’ . 5 milioane lei - ..Relatii la tel 14S2SO '2ILfi!IC

t -oreie-10»1ff ;' i; ; j b ■ . i(.aSQ57-S. aS9CS73l. ; 4

• Menager de box din. SUA caut, tine» 15-23 ani: peşte 85 k g ' doritori; să ajarigă- eampionL, Tel I2-58-26, (302156)

• Deţin, -spaţiu şi' spaţiu; depo­zit en gross,.teren, caut colabo­rator serios, cu capital. Tel 15- 89,-65 seara. (302173). : ; ,

• Sacietafe Cbmercialâ angâ- ! jeazş eu carte de m u n că absoi-ventu slutKI- superioare Tel 13- SS-l^ oreîe ff-Iff. (279030 i

« : Studentă,, ;tnedile2 . franceză ş î română‘ contra cazăre sau.:cDtt-

: t r t 'Csst T&1:> 15457-72:, (307285)5 ■ : * Meditezi matematică; clasele I V-VHI-v eficient si avantajos. Teî’

10-01-74: Of ele , 16-20-. (307275) i

® Dau în chirie locuinţă, şi spaţiu^ comercial Tel: 19r03>â4;. (302028),

tr Caut pentm închiriat spa­ţiu. comercial^ zonă centrală. Ofertă bună, zilnic orele 17-19-. Tel: 16-67-82. (302013}. , '

e Caut de înciiiriat locuinţă- r?t spaţiu comcrciaL Teî lff-03-(kt1 ' (302027). ^

• Familie tânără. ingineri, căutăm ’ pentru închiriat aparta­ment. nemobilat pe termen lung, Oferte la tel 16-24-03. (302973)

© Caut d6 închiriat, aparta­ment. 2-3 camere Remobilat cu telefon pe termen hmg Tel 32- . 46-40. (302096) ;

• Caut pentru închiriat garso­nieră zona Mănăstur, Grigoreseu de- preferinţă Ofer*’*» te te t Î6- 28-66 toat» ziuat (3(»13îţ~

•- Dau. In d i ir ie spatru- eomer--' eial 70 mp, Tel 13-33-35-,(302194)

•• Gaut apartament! dfe Rtdii- lia t eu patru- eamerc- ssu casă . particultu’ă., TeL 15-42-34* Şatre orele-16-2® ^79036); >

• Dau în chirie apartament 2 camere Zoriloc: Piaţa- îa* valută anticipat. Tel- I2-l$-2$ seaca, (307254);

Dau. fn. dnefe apartament 3 camere- parter, ternterî. Bingi. Teî W-92^09. (3672.^

ffl ÎVT<>(Iitez germană orice „ niveL Tel 15-47-92 între orele . 18-21„ (302203»: • Noul Jaluzele plastic. Tel ; 16-39-31. (307268)

c Dau. în cliirie locuinţă. Tei 15-S2.15. gw aaag; j

•- fă » fe cW rle loeni n ţăc Tel 1I -3S45« (306896); ; ' V ; ,

: * lîau în chirie apartament: 2: camere. Str. Iforecr nr. 96,. e t 1, ap. 58. Tel, 13-75-0». (307222) - .

0 Caut."urgent da» încHiriaf. apartament' sau- • garsonieră. Te* M-7G-3® (27891SÎ

«■■'Sfehimh garsonîerâ eon/iwfc I BfaşoM- (zona: Ţractram}^ e»;'sfiYî3- ! Jar. CIuj-NapjGa;. E e i 05746" zilnic între orele 9j3<fc-13.: ,(3072321- . * "•'

• S&ftimli , apartament âouă camei® eu. trei, camere- ÎSSrăşti- str. Ojjbcnei m \ 2 Ist T i? aţi. 74. (202EG): ' " • '

•i: Sehi'mlj. apartament pro­prietate trei camcn* Ira zbns. Pa- ■ist eu; apartament d f - :" ,d n r t mere şis difereriţâv t e zo-n&.. Tel» 15^32-3* (Ş®lîS3f ■ * Selîihib apsR’teimeHl? 2 ca­

m ere îri; casă- ICI?ATifc »*îtrace»>- trap, cu: apartament $ camere. Trl 1.1-63-84 după o ra 36!(307131)

e Bobinăm orice tip-de- motoc electric; Sunaţi la te t W-!i0-73 pînă la; ora 15- (307241)r

■ • Angajez: conofectionere tes- fâle. Tel IS^S-^, (278965); /

•> Economist ţin- evidenţă con-^ tabiîS pe calculator. Tel 19-02- 07. (302125)

• Caut femefev .pentnr îngriji­rea- unei- bolnave; TeJi 17-03-51.

•f/Stlassifr' efeteueaţm- trans­porturi de1, persoane îrr Germa­nia şi. retur zilnic, cu- plecare- dirf Cluj- Inf şi înscrieri' la Mtigazi-, nui Marilia îrr P-ta ivr. Viteaza nr. 30 Tel . 19-42-10'.. (301fl30).-® Vindem saci de rafie„ vii-

trină frigorifică şf maşină: de?-în­gheţată.' T rt 15-68-97- (302182)

• Asociaţia de locatari din- str. Pnsteur nr. 2 4 anflîije.iză^ lucra-

■ rea de- zugrăvire a-, casei scărilor. Aşteptăm, cftrrte. Tel: 12-83-15

♦ Dbu- m. chii’fe "3L. camere mo­bilate. Plata? anticipat. Toi tffi-79- 54.. (307201)5. / _

® Dau. în. chirie apartament 2 camere: părtep, mobil-at; . stiiada Horea nr 56-58*. ap, 6i. Uel la- ap,S- sau la t^L 068; — l:Gr42-6Q . • închiriez spaţfu comercial.

S tr;' Paris nr. 83. (27(lfi90) ,O t e în: chirie apartament 2

camere central confort cit tele­fon, Tel 15-96-47. (275011)

« Dau îa chirie apartament %; camera mobilat cti; telefon car­tier Zorilor.' Tel .12-40-72. . :

: • Caut chirie spaţiu.. Tel 19-' 57-15- (278219)

• î Caut chirie locuiiită. Tel; 11- 22-01: (278224);

V ©. Caut apartament* de- închi­riat- Sn. cartierul Grigoreseu; cu. 2: sau 3 camere-şi cu telefon, Teî 18-67"-G7 intre orele 13-15 ,.

•. Caut de - închiriat spaţiu te centru., T&t 14-6Î-63.. (2789S0Î -

• Caut de închiriat aparta­ment 2: camere* mobilat elegant, teleffin.. Rel> tfeT 13-25-80. (278991)

Dau. îri. chirie apartament 2 camere, telefon, TV ca Mu, ara- gaz, Zorilor. Tef 12-17-63' întră’ orele , 16-20' (302163);. © Caut să- închiriez spaţiu co­

mercial. Tei: 18-90-30, (301986)

- m<. Pierderi• SG: Nikicorn Exim S rl pier­

dut avize- de însoţire- 3. mărfi], î l declam nuL (279004-îr , :

•- „A'sociâţia.; FîmiHişla- Kâc.ol- ţa^. p ierdu t, autwb^t de func­ţionare ;-BK Î75®, cSn,,: WiO&lflSp*'0: declar nulă (3W22Îţ.. . • , .

• : Weises CMllat. -.pierchJti -car­net de ' student.. îîi dealar nul. (307237) - « . ~

Pierdut Isegitimaţie".- sţaniîciu pe numele Roşui SsndlB © d&clar nulă. (3Q7240).

9- Pierdut tes'itimaţi'e dt^ servi­ciu eliberată de SA. : Armătura, . pe numele Sfedtal® Franeisa , O dcclar milă. (302202?

•s Pierdut carte drr îd^K înte autoturism Dada. I3«v V* c» nr. AG 71588; O declar nnfck- (279044) .. - . 'r: -v

• P ierdu t cacnefe . st\idenfe pe numele Arotărîţoi- Dani. îi d te la r nul-. (3072531,

• P ierdut carnet , student pe numele' Cîjroiu.1 Dan., î£ duelar nuli (3027266* ' . ‘

• C um părăm , vindem, eva­luăm. obiecte de artă,. Str. Napo­ca. 13. orap 10-18. (306709.).

O Aranjăm . pa/.;V,. Ttî. 13-0-Î-09; (3()? t7fi)> ’ ' .

Q S.G. „Wic-Servfce"’ SRt,. str. Traian ru:_ U* bohint'aziît orice tip de motoaro t-lecU k-ev cu. g uuiiţiur 12 luiiLQ tas^tt—16, teii W 7r: l6.

• Caut. chil ia.; Tet 19 4a-4tf. (30/21 *8j. : ' :

Curapdr Jocuintar. Tel 13-49- 49 (307209): . ; '.

®- Vind chioşc mic în- .staţia „eiujanu-. Ihf te î I3’-38t9Cr.

l a J B l a b r ' M Î■ ■ ' "■ '* ■■ i!‘U ,;v:

• m/bimatiii comentaHL'rcjwriajf.'ancîlcl» neliipn lincc , ecunom<ce*îi sociale(ttn |»rd > jde ih^ ic Hotare ‘ rjjrogn«mer3dif>-Tvji*aitf l«r#vi/iant<orpnrt-.MblU. <. •.tefcioAnc tttik. Ti*?rsut trcnurjlnr, 2burun-,. TA RGîît - programul cincmaio^rafelor fi.riiiuuciifiT t• publicitaw .* ,

ADEVARUL B ţ CLUJJO I, 17 NOIEMBRIE, PAG. 8

<3 M atrim oniale

O Sînt lucrător la un magazin bun. ani 21. ani, 'doresc ; să cu-'

,nosc o fată drăguţă, frumoasă, cu care ne vom. putea distra in oraşul Cluj. Aştept scrisori :la OP1, CP 421. (307221) i

A G E ^ Ţ î E IM O B IL IA R Ă

M ii îndmi& ^ p ă r H ~ ^ S c h f e t e

M .i42807L!±_ltel.i«

1 â 57 11 AGENŢIE IMOBILIARĂVÂNZÂRI-CUMPÂRJ RI-ÎNCHIRIEB1 SCHIMB-CONTR ACTE-ÎNTĂBULÂRI :

ACTE REGIM URGENTÂ.14 22 04

O Vind teren construcţii 1500 mp (eventual 2 parcele). Loc deosebit în A. Murcşanu. Tel 15-80-65 seara. (.102172)

Vînd spaţiu comercial 28 mp- în cartier Mănăştur. Tel17-99-29 după ora 19. (.>01997)

o CmnpărTjacia 1300. Tel16-06-61. (302112) •

S Vînd Opel Ascona 1200 cmc. 7-CJ. Tel 11-41-78 nu­mai -joi şi vineri între orele9-11. (302159)

• Vînd jocuri electronice noi cu garanţie. Condiţii avantajoase. .Tel Jl-12-13. .

• Cumpăr contract aparta­ment. Ini tel 11-0-1-07. . (278850) .

o Vînd apartament 4 ca­mere confort I mărit şi două garnituri mobilă Ludovic şi Drobeta, Tel 17-87-77.(301541) ' ■ ' ____ '‘ e Vînd biblioteci moderne albe, negre, natur sau vişinii, pentru cărţi sau expunere marfă. Siinati Ia-tel 14-08-61;

_I4-89-72._ (302170)_________ __•"■Vînd gheretă plus rula­

tă comercială în p-ţa Flora. Tel 18-85-11. (278802) .; 9 Cumpăr Audi, Volksu/a- gen, Ford diesel an 86-88, 8000 DM; Tel U-78-64. (278981)

• Vînd Dacii 1310 an fabri­caţie 1834; 1985; 1989,- preţ fa­vorabil. Tel 13-48-07. (278996)

•* Vînd'apartament. -Tel 11-84-93. (301661)

O V-înd casă de vacanţă Some­şul Rece. , Tel 15-83-51 după ora .

; i5. .(302074).'• Vînd apartament 3 camere.

- Zorilor. Tel 12-18-13 între orele19-21, zilnic. (302088)

: Vînd casă în. Apahida str.Eroii Pascu nr. 47. Inf la tel 17- '

. 17-69, şi 17-02-71.' (302106) .• Vînd apartament/cu o. ca­

meră str. Mănăştur nr ' 95 ap. ,97.; Rel. intre orele 17-19. (302119) ■

. • Vînd casă.Tel 15-09-28. sau,, . 14-35-77. (302138) , yîv

• Cumpăr apartament 1 came­ră sau garsonieră. Tel 17-65-62. (302143): ..

• Cumpăr garsonieră. Tel 18-13-07 (302152) ■ . ,

• Vînd apartament .2 camere pe calea Floreşti nr. 60 ap; 61. Rel zilnic. între orele 10-12 şi17-19 la tel 17-39-17. (302169) ^

' • Vînd apartament 3 camere. ■ Tel 11-34-93. (302184). : C

0 Vînd; Dacia 1310 , Break fa­bricaţie 1987. Tel- 15-14-85. (302079)- . . : '; • Vînd Fiat,: Uno D 1985 în­matriculat necesita arliore şi cu-

: zir.eţi Sau schimlr cU;iDacia- în­tre 3 şi! 5 ani. Tel 16-52-75 după ora 17 • (302085) V V ;.V:• « Vînd Ford Sicrra.'2,3D. sau

'schimb cu Dacia Break,- maşinătransport marfă ; plus ’ diferenţă. Tel 17-78^23. (302092) ^ ./

Vînd Otlcit 11 R > culoare . crem an fabricaţie 89, 19000 kn.

Inf stnV Rodnei nr. 18. Tel 15-- 82-73. (302122)' ......

• Vînd -BMW:318i, 1931.neîn- matriculat, stare bună. Preţ n e -, gociabil 2100 DM; Tel 17-43-47 înţre 13-14. (302124)

• Vînd camion Mercedes’ 508 ' înmatriculat cu prelată. Toi 18- 70-86. (sau 11-67-37 dupâ ora 19. - (302155) ; r,f-

• • Vînd ; caroserie şi : diverse piese Dacia 1300. Tel 15-03-19. (302171) ' - ". ■• O Vînd Mercedes Combi 250

benzină din. L979 sistem lildra-■ ulie, sistem de .alarmă, volan

servo ■ neînmatriculat în stare perfectă. Pret 4000 DM. Tel 16- 98-24., (302178)

• • Vînd Renault-16. Inf la: tel' .13-65-08 după ora 17. (302181)

Vind Polski Fiat. Tel 19-99- : 98 seara. (302187)

. • Vînd maşină de cusut, c a - '

.napea, dulap, scaun, frigider. Inf la tel 13-01-11 sau în str. Cotita nr .12, între orele 10-18. (302149)i • Vind maşini,de ;cusut indus* triale: trlploc monofazic. Tel 13- .12-47. (302I0J)

• Cumpăr aluminiu. Tel 14- 01-05 (301872)

• Vtnd Ieftin blană nouă lun­că vulpe polară. Tel 12-46-40. •(302098) ,; • Vlnd masă pentru televizor.. ,tlp .>'omblnă. Te! 16-80-07.(302147)

® . Vînd I'iat Croma turbo diesel 2500; cmc fabricat in1987 adus recent din Germa­nia, stare ireproşabilă, roţi spiţafe, trapă electronică, etc. Inf suplimentare la tel 15-05- 15 după orele 19, Oradea.(279002) '. • Vînd urgent şi, ieftin Opel

Ascona 1,3 S. Tel 17-23-69.: (279020) - :

’ • Cumpăr talon" BMW 3. Tel 16-31-48. (2792021)

. • Cumpăr certificate de .proprietate, T d :: 17-88-86, (278905) ■ 1 " ,'. v

Vînd certificate. Tel 17-15-69. (279001) > •- , - ' . .. • Cumpăr taloane orice tip.

.Sunaţi'numai oferte serioase._Tel 16-13-42. (306950) -_____

• _Vînd Audi '90 jnmatricu- lat, Fiat Croma 2500 Tţl, Fiat Iveco -1,8 t . : Vînd osciloscop Two Traces 100, Inf - latel 18-16-91 între1 orele 8-18. (307221) - ■;. • Cumpăr Dacia 1300 după anul 1977. Ofer, il,6 .milioane. Tel 13-51-61. (307247)’. V' - '

• • Vînd mierobus Peugeot J5 lung, înalt, ■■■j marfă 1986, motor nou.- Tel 19-90-71.(302205) :

• Vînd aragaz 3 ochiuri, vană. 1,70 ni, clăpari Lange, schiuri K2. Tel 15-68-84. (302201) . .

• Vînd Mercedes 300D sta­re bună cu acte. Preţ 5,5 mi­lioane. Tel 16-83-36 după ma- să. (302190) • . . ,______

© Vînd teren pentru cons­trucţii: Inf la tel 19-41-40 zil- nic între orele 9-16. (307251)

O Vînd blană scurtă nutrie bej, 44 nouă» preţ 470.000. Tel13-57-45. (307272)

, • Vînd urgent, avantajos, gar­sonieră. apartament. Tel 11-22- 04; 19-57-15. (278112)

• Vînd sau schimb 4 camcre, Inf tel 12-31-40. (278825). • Vînd garsonieră confort I cu telefon, et. 3 în Zorilor, şi Dacia 1310 din 84-83. Inf la 'te l 12-89-70. (278945)

• Vlnd apartament trei camc­re finisat Mărăşti., Tel 14-39-10. (278947) ...

• Vînd apartament 2 camere, congelator, televizor color, două garnituri mobilă. Tel 16-46-92. (278953) • j - ’

• Vînd gheretă metalica situa­tă lingă Complexul Feleacul, Gheorgheni. Inf tel 14-19-39 în­tre orele 20-22. .(278997)• • Vînd apartament 3 camere decomandate cu Îmbunătăţiri. Inf str. Brăila nr. 10 bl. Gi ap. 1 zilnic ora 9-21 (în spate la III A).- (278998)

O Vind urgent garsonieră Cluj' str. Cernei nr .9 et. I ap. 14. Inf zilnic tel 21-24-27, Dej. (279015)' • Vinci casă particulară com­pusă din 2 corpuri de clădire.

Ideal pentru . construcţie (extin­dere), fabrică: mică dotată cu cu­rent trifazic 100, kw, apă, canal,6 focuri de gaz. Corpul 1; 2 ca­mere confort atelier, ‘ garaj, şo-

, pru, grajd, coteţe. Corpul 2: maga- . l zin, spaţiu producţie, baie, birou,

depozit, grădină 1400 mp." Tel 19- -99-61. (279019) - , ‘

' - O V înd garsonieră mobilată1 -.'confort mărit Zorilor. Str. Rapso- ;

diei nr. 11 ct. 3 ap. 4-1, după -orele 13. (279022)

• Vînd urgent IMS. (Aro 24-3), ; ,preţ avantajos. Tel 16-29-73.’

- (278819).,■ o Vînd Citroen BX. Tel 14-23- 65. (278865) -,. '

' e Vînd Peugeot 205. Tel '14- ’' 23-65. (278366) .

O Vînd Croma diesel. Tel 13-20-63. (278888) .

• Vînd Citroen Bus an fabri­caţie 1936, motorină, preţ inf

. 8000 DM negociabil. Tel 15-48-71. (278933)

® Vînd Jeep Suzuki înscris în circulaţie; maşină de butoniere. Tel 19-25-44. (278964) - ,

. : • Cumpăr talon Dacia peste''.. an fabricaţii 1984. Tel 13-48-67. (278995)

■ ’ • Vînd ' Renault 3, preţ 1300 DM negociabil sau schimb cu

. Dacia. Tel . 16-93-58 ;; (278999)” • Vînd televizor: color Alfa. Tel 15-50-01. (279000) ,- • Cumpăr arbore cotit şi* mo- noblocuri IFA W50. Tel 11-32-14. :(279003)

• Vînd; Renault. 12 heinmatri-■ culat .şi maşină' automată de spă­

lat Philips .Tel 13-36-62,(279005).

• Vînd camion IFA 5 tone an. fabricaţie 1985. Tel 17-72-80 ore- - . le 18-22. (279010). ® - Cumpăr, talon Renault. 18.

Tel- 13-25-09 după ora 20.(279014) •

• Vînd Renault 11 an 84, pret'*- fix ' 3300 DM. :’.Tel 13-55-27 după

ora 16. (279016) • •• Vînd Ford; Ţaurtus 82, ben- ~

zină, 1600 cmc, înmatriculat sf piese de schimb. T d ' 17-09-43, după ora 15. (279025)

• Cumpăr lampă ' quarz. Tel ,18-81-86. (278944)

r - • Cumpăr dozator suc. Tel 16-49-32. (279012)

• Vînd mică de mere. Tel 16- 27-06. (279027)

• ; Vînd .blană astrahan. - Tel 14-33-95! (278818)

Curripăr sticle sifon hexago­nale. Ţel, 14-23-65. (278867)

• Vînd pui .Ciobănesc German, , inf . 50 DM. Tel 14-99-82.(278992) - -

• V îndplăci azbociment şi lemn pentru acoperişuri. Tel 12- 44-92. (278993) ,.. • Vînd cherestea stejar. - Tel 063 — 25-02-71. (279018)'

• Vînd baie; spaţială şi . cupo- ' le pentru podeţ. Tel 16-79-64. (279026) '

9 Vînd parchet stejar. Tel 16- 27-00. (279028)

• Cumpăr'apartament; Tel 11- 84-93. (306752),

• Cumpăr garsonieră M-ănăş- tur. Ofer 4-5 milioane. Tel 16-74- 45. (307151) -

. • Cumpăr garsonieră sau apartament 1-2 camere: Tel 11- 84-93. (307245)

• ,Vînd Mercedes 200D. an1980,, Mercedes 300D, an 1978; BMW 320 an 1979. Tel 19-04-09. (307175)

• Vînd vlbrochen Savlem - nouşl VW broască. Cumpăr talon " Citroen 2,5 turbo.pe fnjecţie. Tel11-65-84 după ora 10. (307182)

• Vînd urgent, ieftin, VW Golf. diesel, an 1979, înmatricu­lat, stare excelentă. Tel 10-49-32. ' (3072^8). Vlnd Dacia Break 1987 Un­garia albă,, 3400 DM sau lei. Str, Plopilor nn 50, BU. P6 et. 7, ap, , 31. (307229)... • Vînd Peugeot 305 din ‘ 1980 neînmatriculabil. Inf Cimpia Turzif, str. Porumbelului nr. 21, (307232)

• Vtnd Dacia 1410 cu 17.000 km. Tel 13-33-77. (307242) j. 9 Vînd ladă frigorifică şi \frl-

gider (Germania). Tel ; 14-14-75 între orele 7-9 şi 19-23. (307vfţ3)

• Vînd urgent parchet, ra)?, njaşlnă de. spălat Alba , Lux 12. Tel 13-91-36 între Orele *‘17-21.

• Vînd contor: gaze. Tel 15-54-94. (307185) , . ,

• Vînd blană lungă hirciog natur, n r . .50-52, nouă. .Rel tel11-43-48 după' ora 16 (307234)

O Vînd dubiţă Volkswagen de1,5 tone tipul vechi, în stare per­fectă preţ avantajos.’ Tel 16-35- 73 sau 17-21-57. (302199) .

A Vînd camion DAF 10 tone ■ <cu prelată cu oblon ridicător hidraulic an^fabricaţie 1984, sta­re perfectă. Tel 17-21-57 sau 16- 35-73. (302200) .. o Vînd garsonieră. Tel -19-02- 81. (C)

:• Vînd apartament 2 camere. Tel - 19-55-50. (C)

6 Cu. adîncă durere anun­ţăm încetarea- din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic LAZAR ŞTEFAN, înmormîntarea va avea loc j . i17 noiembrie 1994 la orele 13 în lo'calîtatea Jucu de’ Mijloc Judeţul Cluj. Familia veşnic îndoliată. (,!Q2151)

© Cu adîncăr durere în su­flet. anunţăm trecerea în ne­fiinţă în data' de 14 noiem­brie ' a : celei mai bune mame, soacră, bunică sî străbunică FEIIEIt LUCREŢIA în virstă de 87 ani. înmormîntarea va avea loc la Î7 noiembrie în satul Buneşti. iar slujbă reli­gioasă la ora 11 în ~ oraşul Gherla. Vom piînge veşnic şi nu; te vom uita niciodată. Co­piii Avei, Maria, Reghiria.La- zăr,- Sabina si nepoţii. Odih­nească-se în pace. (302158)

• Suntem alături de col? gă noastră Elena Bârz, îh nia-, rea durere pricinuită demoar-

. tea tatălui drag. Diriginta şi elevii clasei a Xl-a E, Liceul Economic Cluj. (302148)

•/Regretăm profund dispa­riţia . dragului 'nostru prieten, eminentul doctor BILCEA IOAN, Viorica, Liana si Do- ru. (302166)

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă a scumpe] noastre mame BABA ANA; înmormîntarea va avea loe jpi. 17 miembrie 1994, ora 13 în Someşeni. Fiul Nelu şi fiica Viorica. (278989)

• Sincere, condoleanţe co­legei noastre Matlie -Maria din partea colectivului Pre­ţuri Termorom SA. (278974)

• . Asociaţia de Locatari De­tunată nr. 11 aduce un ultim , omagiu locatarei SEVGO ERZSE B E T /(278991) _____- , ® Au trecut şase’ săptămîni de la dureroasa despărţire de bunul şi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic GOIA IOAN care ne-a părăsit pen­tru totdeauna. Nu-1 vom uita niciodată. Comemorarea va. avea loc duminică 20 noiem; brie 1994 la Biserica din Aghi- reş-sat. _ Familia. (278927) -

• Sîntem alături de . cole­gul nostru - Lazăr Ştefan la marea durere pricinuită de maartea tatălui d rag .. Since­re condoleanţe familiei îndo­liate. Colectivul SCC „Napo­ca" _SA. _(307248)___________

Asociaţia locatarilor str. Horea nr. 75 aduce un ultim şi pios omagiu celui care a fost distinsul doctor BALCEA IONEL. Fiicei şl ginerelui sincere condoleanţe. (302176)

• Azi.se împlincsc dji~ani de cînd MARIANCA TICOAN ne-a părăsit pentru totdeau- na. Lia. (301616) ’

• Familia îndoliată readuce în memoria celor care l-au cunoscut şi stimat pu ingine­rul IOAN BENŢIA de la a că­rui prematură. trccere în ne­fiinţă se împlineşte un an. Pioasa amintire cu flori, la­crimi şi luminări va .avea loc sîmbătă 19 noiembrie orele 8 la Catedrala Ortodoxă. Cluj. Dumnezeu să-l odihnească în lumea celor drepţi. Soţia şl fiicele, (302180)

© Sîntem alături de colega noastră Şuteu- Aniş ;ara l a ’

^iorderea tatălui. Colegii d e la Sucursala Asirom Cluj.: (279008) ' : ■; ;■ . -’

• Sîntem alăluri_de"'colo- catarul nostru Cîmpeanu' loan la decesul; mamei drag i şi transmitem sincere .condo­leanţe fam iliei.' Asociaţia, d e locatari str.' Primăverii n r . 16. (302193)

• Cu inimile cernite de, d u ­rere anunţăm încetarea d in viaţă a scumpului nostru soţ*

tată, cun.nat :şi bunic ‘ PRIPON MIRON, în vîrstă de 57 ani; după o lungă şi. grea suferinţă, c Bunătatea, dragostea, cinstea' şi omenia cit care ne-a îricanjurat vor rămîne veşnic / vii în inimile-1 noastre,'- Trecerea Iui în' eter­nitate ne-a umplut sufletele de durere. Cei ce l*au iubit şil-au cunoscut îl pot însoţi pe ultimul său drum sîmbătă 19 noiembrie 1994, orele 11, de la Capela Cimitirului Central din Cluj. Soţia Irina, fiul lta- reş, , nora Gabricla, nepoţica Claudia şi mama ,Nuţă. Dum­nezeu' să-l odihnească în ; pa-

_ce! (279047) J *• Sîntem . alături de. cum­

nata Irina şi’nepotul Itareş în marea durere. . pricinuită de stingerea ' din viaţă, după o lungă şi dureroasă suferinţă, a dragului şi scumpului nos­tru frate, 1 cumnat şi unchi PR1PON MIRON. Chipul, bu- v nătatea, cinstea: şi omenia (uf nu le vom uita cit vom trăi, David, Maria ţi Dinu. Odib- nească-se in pace! (2790-18) .

• Sincere condoleanţe .fa­miliei Micu: Nelti şî',întreaga mea compasiune. - Dcnisa La-

j ă r . (279039)• Cu durere în suflet, sin-’

: tem a lă tu ri... de sora - (cumna­ta) Irina şi nepotul Uareş la pierderea • scumpului nostru cumnat PRIPON MlRON, ca­re s-a stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă şi pe care nu-1 vom uita niciodată,

i Odihnească-se în pace! Anu- ţa» Maria, Ionică, Nastasia, Vasile şl Finuca cu-familiile. (279013) ___. • Cu adîncă durere-în su­

flet ne despărţim de scumpul şl iubitul nostru, frate, cum- nat şi unchi PRIPON MIRON, pe care cît a trăit-l-am-iubit şl cit vom trăi îl vom piînge, Pentru dragostea cu care a ştiut să-şi înconjoare- fraţii şi nepoţii a tît de dragi. Vei fi prezent mereu» în sufletele noastre.; Aron, Anuţa, Lucia şl Mircea cu familiile. (279050)^ ^

• Cu nemărginită durere îo suflet anunţăm decesul scum­pei noastre mame, soacre, ba; nici şi străbunici,- GERGELY ANA. înmormîntarea va avea loc vineri, 18 noiembrie, ora 15. de la Capela l a Cimiti­rului Mănăştur. Nu te _ vor uita niciodată. Familia îndu rerată .(3072751 ______ .

• Sîntem alături de priele nii noştri dragi, Irina şi reş, în marea durere prici nuită de moartea soţului ş tatălui drag. Dragă MIRON nu te vom uita niciodată. Gi- na şî Dan Scerbac. (307249)

0 Sîntem alături de col. gul nostru Raţ loan in iW rea durere pricinuită &[ moartea tatălui drag. Colcf| de la SC ,,Napomar'‘ SA. (307267)

• Sîntem alături de colc nostru Stejar Gheorghe, l| moartea mamei sale. ■ Colesf de la l„16 Februarie". (307274) '

• ’Sinccre condoleanţe. fa-j liei' Sencovici' pentru plerdej fiului drag, din partea, As ţiei de locatari str. I. ."In giate nr. 3, (302177)

• Clasa do1 fagot a Acaden de mutică Gh. Dima este > turi de' cont. • Bara bas B<*!a I greaua Încercare pricinuită T

. decesul ta tălu i său, (302195)

O l, 17 NOIEMBRIE, PAG. 9 ADEVA8UL OE ClUJ

Funcţionarul public şi legea* MODIFICAM IN CODUL PENAL #

Cu dispute si contradicţii de opinie, deputaţii au stabilit, in plenul de marţi, 15 noiembrie, noile sancţiuni pentru infracţiu­nea de u l t r a j comisă. împotriva unui funcţionar public.

Prin vot, s-a- aprobat ca insulta, calomnia ori ameninţarea con­tra unui funcţionar public c a r e îndeplineşte o funcţie ce im­plică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii, ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, să .fie pe-; depsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. In cazul în care fapta incriminată va fi comisă prin mijloacele de informare în masă, s-a prevăzut suplimentarea minimului pedepsei la 6 luni.

De asemenea, plenul deputaţilor, a decis o pedeapsă cu în­chisoarea între 6 luni şi 7 ani pentru lovirea sau săvîrşirea ori­căror acte de violenţă împotriva funcţionarului public aflat în exerciţiul1 funcţiunii, această pedeapsă putînd fi mărită de‘ la 3 la 12 ani, în cazul în care s; a produs vătămarea corporală gra­vă a victimei. . -

După îndelungi parlamentari, a fost votat şi un amendament prin, care se stipulează majorarea maximului special al pedep­sei cu 3 ani, atunci cînd infracţiunile menţionate sînt săvîrşite împotriva preşedintelui României, a unui parlamentar, membru al guvernului, magistrat sau judecător al Curţii Constituţionale ori al Curţii de Conturi;

Dar, aşa cum acordarea unor drepturi implică şi asumarea de responsabilităţi, dezbaterile s-au axat şi asupra sarcinilor în cazul în care. funcţionarii publici îşi încalcă obligaţiile ce le revin. ' -.

Astfel, în urma unui comportament abuziv în timpul înde­plinirii atribuţiilor de serviciu, funcţionarul 'public va fi pa­sibil de o pedeapsă cu închisoarea între 6 luni şi 2 ani pentru întrebuinţarea de expresii jignitoare şi-de o pedeapsă cu închi­soarea de la 6 luni la 3 ani pentru flovire sau alte violenţe

Vătămarea intereselor legale ale cetăţeanului, săvîrşite în jo rm a îndeplinişi! defectuoase — voită sau nu — a sarcinilor , de serviciu de către un funcţionar public se pedepseşte cu în-'

.chisoarea in tre .6' luni şi 3 ani. Cînd acest, abuz vizează o dis­criminare de naţionalitate, rasă, sex sau religie pedeapsa prevă­zută este închisoarea de la 6 luni '.la 5 ani, aceeaşi măsură puni­tivă fiind‘ stabilită şi pentru abuzul în serviciu contra intere­selor publice. Şi neglijenţa în serviciu în urma căruia sînt ca­uzate p re d ic i i ale unor* instituţii sau unităţi de stat va fi pe-

^depsită cu privarea de libertate între o lună şi 2 ani, ped&psa putînd fi suplimentată de la 2 1 a 10?ani în căzui în care in­fracţiunea* a avut ‘consecinţe destul de grave.;;,, (Rompres).

© STAŢIA DUELIX .IMPEX SRL — din Apa­hida nu avea benzină de trei zile.

9 STAŢIA E. VAN WIJK din Someşeni primi­se aproximativ 22 tone -benzină. La staţie am găsit un" nuntăr de 25 de maşini, care aşteptau să li se facă plinul.

@ La staţia PECO — FELEAC se descărca o cisternă de 22 tone benzină. Şi aici erau circa 30 de maşini care aşteptau. ~ - - 1 .

Staţia de benzină. din .Someşeni.

© STAŢIA AWA din GILAU era1 în revizie generală anuală' Se pare că această oprire a staţiei din Gilău a produs unele' dereglări' în aprovizionarea cu benzină.

De asemenea, am aflat că' toate judeţele, li­mitrofe trec printr-o acută lipsă de benzină.

Foto-text Nicolae PETCU

- jOr

GUVERNANŢI CHEMAŢI IN INSTANŢA DE SINDICATE

\ ' . ' - ’ S - ■: . .

Ramura bugetari a Blocului Naţional Sindical a decis să; se­sizeze Procuratura Generală şi să cheme - în instanţă pe prirri- ministrul Nitolae' Văcăroiu, pe ministrul muncii şi protecţiei sociale şi pe-ministrul de finan­ţe, sub acuzaţiile de neglijenţă în serviciu şi deturnare de fon­duri. Hotărîrea a fost făcută ' publică de dl. Cătălin Croitoru, preşedintele ramurii bugetari, şi ; preşedinte al Federaţiei. Sindi­

catelor..'libere din Invăţămîn- tul1 Preuniversitar. Liderul sin­dical . a afirmat, ■ în '^conferinţă .

•/de presă, -eă cei trei membri ai. guvernului nu au ,respectat pre- ,

..vedenie Ordonanţei nr. 39, cal- culînd grilele de salarizare -ia

' această categorie de personal,, iară să ia în, calcul şi indexă­rile din luna august. „In aces­te condiţii, numai în învăţămînt s-au furat patru miliarde de lei lunar", a spus dl. Croitoru. Da­că Procuratura Generală nu Va.; da cîştig de cauză sindicatelor, atunci BNS,' ramura bugetari,

Irv;-lume£^'ift8dicalâ':di)jeanâ:'?,UN.--NOU CONFLICT DE MUNCA

„.Cam ■ to a ţ flcla institutul înliiiis sc... t r a f« El a dfebuţat'miercuri, l6 ‘no- : tulii,,Sanitas‘‘,;. în care se araţă: tiv de lucru ,cu bolnavii în-

iembrie, n prin - organizarea U- „Adresa ~ Ministerului - Sănătâţii. : ;seâmnă neîndeplinirea. numă- nui marş de protest cu miting,, prin care se,,dispune cedarea rului de ore şî puncte pe me-

' organizai'; de Sindicatul jude- ' a l i camere *de i a Policlinica . dic ; |i cabine^, pentru a avea ţean „Sanitas" Cluj şi Camera judeţeană către Institutul Ini- " dreptul la un salar integral, ju d e ţean !"a medicilor/-Motive- m in afectează:'interesele,profe- deci afectează veniturile mate­le noului conflicf de-' muncă, c sionale cu Caracter economic riale* ale salariaţilor; c) redu-

........... pentru că a) se restrînge spa­ţiul pentru consultaţii medica­le, cu obligativitatea lucrului în două ture pe-fiecare cabir net, cu suprapunerea a 1, 2 ore de lucru, la prînz întrecele două cabinete, ceea ce; a-r re consecinţe reducerea numă-

; rului d e ; ore pe care persona- luliumedieo-sanitar> le 'are' -la dispoziţie pentru ~ consultaţii;

după declaraţiile doamnei a- sist. pr. Dorina Bota,- lider sin­dical „Sanitas", sînt urmarea faptului „că ne sînt afectate interesele profesionale cu ca­racter economic, prim cedarea

.a încă 11 camere în folosul ‘Institutului Inimii Cluj". Cali­tatea'conflictului de muncă es­te susţinută şi de adresa ’ îna-

- intaţă , Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale:,; - Federaţiei „Sanitas" din România, Direc­ţiei judeţene de munoă; ş ip ro ­tecţie socială de către Sindica-

V ' - ' O'-ljN.V IT A Ţ I I,;; bază de-legitimaţie de-membru

'-. . , ; r p u n r .Membrii ; Partidului ‘ . Unităţii- » ,■»*' >.

Naţionale:- Romşne; din^munici- : C>rgahrzaţia de tirieref a PNŢ-piul Cluj-Napoca sînt' irţvita,ţi să CD^ClUj • invită*:publiculjoi,t«Jraparticipe la şedinţa ,ca(re va a- 18, la conferinţă cu temă „Pjianc-vea loc vineri, 18 noiembrie, o- masoneria", susţinută 'de ./pr. rele ■'17,- în sala din Piaţa Uni- : Teţtulian Langa. Locul manifes-rii ni\ 1., Intrarea,> se face pe ; tării este str.’ Pavlov nr. 27.” :

cerea spaţiului afectează cali­tatea actului Medical acordat -bolnavilor, prin reducerea tim­pului necesar afectat consulta­ţiei bolnavilor; d) suprapUne-" rea a două ture la prînz pe un

1 cabinet înseamnă lipsa .tiniptk#*; lui fizic -necesar curăţeniei şi dezinfecţîei cabinetului după o -tură de serviciu, cu posibilita­tea transmiterii. infecţiilor in—

considerat conflict le muncă1’.'Următoarele- etape ale con-,

flictului: luni, 21 _ noiembrie 1994 — grevă japoneză cu ban­derolă; 23 noiembrie 1994 ’' — grevă cu întreruperea lucrului timp de~ o ,oră; între 8-9^ vi­neri 25 noiembrie. — grevă'ge- neralâ <-cu întreruperea activi­tăţii tuturor salariaţilor, cti res­pectarea legii conflictelor ' de muncă. _ ,, : ,ît • ■

In marşul de protest de ieri ; au fost cuprinse sţrada Moţilor .—- Memorandumului — 21 De­cembrie — Eroilor — Napoca'— Piaţa J ’ăcii — Direcţia Sanitară. Şi după cum vedeţi, cam toate

C ili ClEFTt■(Urmare din pag. 1)V’' ■ < . '.( * «ţ . : v,

luni. Dacă se dorea pace, pace era, dar porţile embargoului penlru tehnică de luptă şi muniţie au rămas, Intenţionat, între­deschise. 1 , f

Dar embargoul cconomlc al ONU impolrfv» Libiei, Irakului ţi Iugoslaviei nu a afctlal Occidentul, poale doar simbolic. Se cunoaşte din statisticile ONU, a ailor organisme Inlernnţionale că- fluxiiriln lomcrci.tle nvmtliale sp derulează preponderent în - Tie vlalole tndu&(riali>afe. Embargoul a îngenuncheat, pe lingă statele’ în vnurfi şl parlenerll de afaceri ale accslora care repre- zlnlâ în'r-o mare proporţie ţările în curs de de/vollare care au pierdui anini, p w :nm Romănia, ?efci ile milioane-de dolari, de- stahili/înd, Intr-o oarecare măsură, economiile naţionale respcc- llve. *' ■ • f

Şi iitunrl ne înlrehăirii în haz.» cărui drepl cel re se consideră mai mării lumii Inletfzic relaţiile comerciale înlre anumite state?In baza cărui drept? A banului şl a forţei militare.

Sărbătoarea ArhivelorIncepînd ele ieri, F iliala ' din niţi ‘din întreaga ţară. Lucră-:.

Cluj-Napoca ă ^Arhivelor Şţa- rile iîşl propun.şă aducă lp lu-1tului găzduieşte,. sub genericul mină( interţirelări istorice ine-devenit tradiţional, „Arhivele . .dite, pe baza. tezauriilui...arhi-.^ s l u j b a . şCiipţg^ ş i r culti^y*, Visti? naţional,, şi să p u n ă \ in :sesiunea ştiinţifica anuala,., cu .. ’ . ■ ..participarea unor speciilişli "-^scuţie probleme teoretice şidin domeniul arhivelor şi cer* pracţice ale f lin te i ; orhiyisticeHcetării istorice, in general,', ve- româ1neşti.J?:con(emporanc.ii,

Manifestarea a idebutat prin vernisarea expoziţiei foto-docu- meritare, intitulate „Clujul în pri­mii ani; după 23> august 1944", ce ^prezintă evoluţia . societăţii roni3nc"}(i de la autoritarism la totalitorism (primîi ani. ai-* in­staurării. regimului comunist” la Cluj), urmărind, mai exact; ;i- lusîtrareâ vieţii politicei româ­neşti din Transilvania după” 11 octtjmbrie 194-1 şi pînă la 'a le ­gerile din noiembrie 194G. * In expoziţia realizată sub coordo­narea domnului Hiurenţiu Mera pot fi văzute eopii după docu­mente i|riginaje de epocă, Refe­ritoare, printre .altele, la': in(ra-

! rea • arniatei' roiîiflne în' Cluj, 8 preluarea administraţiei

> neşti,-adniin^straţla sovietică (ordine trilingve, -în limi>ile ru­să — maghiară — românăl), do- cumente cate reflectă susţine? ’rea ocupantului sovietic^ înfiin­ţarea comisiilor de epurare (prin-

' tre i cei „epuraţi" ' tvurnăi îndu-se şi savantul Iuliu Haţieganu),' lis­te ' <ru informatorii ;ian<larmeriei hothyste’ ('), momentul 6 martie 1945, artivitatKi Asociaţiei Ro- mAno-Americane în Ardeal, via­ţa urbei in perioada de după o- cupaţie, '-lozincile "care trebuiau strigate la 1 niai 1916 (!), nio-

: mentul 23 August, devastarea ^căminului „Avram-Iancu" de că­

tre muncitorii do la -„Derm'.ila" Cluj .greva stu,lenţii..! din I 94f>, momentul alegerilor din -. 1946 şi

■ se va , adresa Curţii Europene, deoarece consideră că fapta lor constituie o. încălcare a dreptu­rilor omului, „In funcţie de ho-; tărîrea’ Procuraturii Generale' se =: va vedea dacă în România jus­tiţia este subordonată politic

>sdu. nu11 a afirmat dl. Cătălin Croitoru. ' ' ' .

COMUNICATConsiliul local al 'municipiu­

lui Cluj-Napoca anunţă amînâ- reâ-1 licitaţiei pentru concesiona­rea terenului situat în cartie­rul Mănăştur, .între stradă Pri-

-. măverii ,-ţ- Parîng — Bucegi, în r.:. vederea construirii „Centru so­

cial' — comerciar1, parlţing co­lectiv şi staţie benzină,’ pînă la o jlată care va fi anunţată ul­terior.. ■. .rP»EN7 RU IUBITORII ARTEI -

FOTOGRAFICEFotoclubul Napoca'1 al Casei

* Miinicipale de Cultură din Cluj- Napoca îşi. invită'membrii, pre­cum şi pe toţi cei interesaţi de arta fotografică sau doritori, să devină membri ai fotoclubului, la şedinţa de azi, 17. noiembrie, -a.t' , ,1a ora 18, programată la sediul instituţiei (P-ţa\Unirii. nr, 24): Informaţii: la numărul de telefon 11-61-27, după,Ţora 20.

“' l' LANSARE DE CARTE '. Astăzi, la ora 13, la Biblio­teca Academiei,“filialâ^Cliij, are Ioc, în prezenţa -autorului, Ian-! i sarea cărţii.. „Riscul declinului”, de Adrian N. Mihalache, apă­rută la Editura Didactică şi Pe­dagogică. Prezintă criticul lite- rar, Irina Petraş. . , -

■ ecoul lor, "'celebrul discurs Pă- trăşcanu, ţinut la’ Cluj, ordine .

■ ale Primăriei e'tc.,etc. Pentru 1 excepţionala ei* .Valoare docu- •;

■ mentară, expoziţia menită să fie ’1 văzută.

, • ‘”1 • ." , r.‘l,.In continuarea jţianifestării. .

* ş-au desfăşurat,-lucţarile sesiu- . jfţi. ştiinţifice anuale-a „Arhivele in siujbavştiinţei şi» culturii1*. Participanţilor le-au fost adre* '

^sate .saluturi-, de pă tre i directorul ,..'Arhive]or;iStatului CJuj, domnul.,, prof. Ioann!-Dregan, Liviu Me- drea — subprefect. şl judeţului-

' Cluj şi, din partea Direcţiei Ge­nerale a Arhivelor, .Ştatuiui de către domnul Dan; Anton. Au,

' prezentat-, comunicări în - f,,plen domnii- cercet. şt dţj, Gheorghe, ianoU, de , la Muzeul National de Istorie, a Transilvaniei (,,1’ro-,

; pagahda germană tn - Transilva­nia şi Romănia In perioada ne­utralităţii") şi-prof Mircea Tim-,- bus, de la Arhivele .Statului A- rad („Documente inedite despre preluarea administraţiei roma­neşti, în judeţul Arad") După pauză, lucrările »-au desfăşurat pe secţiunile Istorie şi Arhivis­tică. : .

M ic h a e la B O C U

ADEVARUl OF ClUJ JOI, 17 NOIEMBRIE, PAG. 10..

Unduirea d e a l u r i l o r . iin. strigăt de graţie: „Valea Rocilor1',, „Frineu" ,„GIi'meia“, se- rotunjesc cu mlădiere, ca 'un gest: într-un dans,. .straturi: de păm lht'.ce suportă nostalgia.; vrerrţuriI‘or de altădată, I-a Mănăstireni, tciamna croşetează^ dantelă- scumpă. Ridic vualul, pîăsmuiesc şi reconstitui. -- ^ _ ...

don. i-a. început, st ia donr- cA-i moţ. Neam din- neamul oame-;' nilor dîrzi„ cofiorîţi de- pe stuî-~ cile colţuroase '.şt. primeptMKisp; ale- Apusenilor. Căruţaşul dc; altădată s-a însurat prin. acesfe-

•• locuri, şi-a încropit. gpspodă-- rie şi."sra pus . pe treabă. Cînd s-a pensionat dirr cooperaţie,, stia- ca a lăsat- ceva in .offfiSL'

) fcîteva sedii impunătoare- prin.- şalele aparţinătoare comunei,

marfă multă şi, la acea vre- ' me, -de-negăsit pe la alte coo­perative. După ani, ‘ prietenii lj-au sfătuit să candideze.. In­dependent şi a reuşif„ pentru; că oamenii îl ştiau de Ora'.. -T rie r a c u m n u - a v e a p r e a m u l t t im p s ă s t e a n u n o i . V e n e a u

; ■ co i d o l a I R E O ş i n u p u t i îa s a - i l a s e s in g u r i S a t u l a r e . n e v o ie -

• - de- lu m in ă ; Ş i p r i m a r u l ' estfiŢ h o t ă r i t s ă . s t e a . d e r a p u l c e l o r c e t r e b u i e ‘ să- f a c ă : a c e s t I ti-

-■ ■ c ru .. . y . l ' - ', Am rămas. . în.-: „grija* dom^ nulul Ionuţ Condor. Se spune câ-i; cel mai tînăr vreeprimar:

Un pic de isto'rie

T yale îzvoarele • vorbesc de aceiaşi lucru. A;âi şi- ape, Lupte, Sîngc. Cînle-

ce. Ospeţe, Iubiri ş i , ' mereu,: văi şi ape; Arme imaginare pulsează egar. lJe aici au tre­cut şi: tătarii şi turcii şt un- gurii... Singur, .faţă fn faţă cu colinele domoale încerc să desluşesc mărturisire. Trebuie că acele legende cu aur mult, îngropat în pîhtecele colinelor din preajma Manâstirenilor au fost. adevărate. Oricum, oame­nii: au rămas focului, români > şi unguri dînd ' pâmintului chipul şi asemănarea lor. Mun­cind din greu au armonizat at­mosfera primară cu case sănă­toase', curate şi vesele-. Mereu îmbelşugate, zumzăind, a puz-' derie de copii» -

Oameni aici, oameni cicolo..,ai In tii primarul: poate cel mar în vîrstă din tot judeţul, dl. Ardelean To-

diny juţlef, . Orfeuni,. ştie'; tot despre. . oameni*, locuri',.- neca­zuri;'; Tot, Mergem spre casa -uHtt-î. meşter Bogdan Ştefan. Şt eît-'.ar fost. gestionar, dar mai ales acum, Ia pen-ste-„ sculptează A îndrăgit de cînd- ' e lumea lemnul, I-a dat for­ma dintre cete mai pragmati­ce,. dar a Incrustat în tot ce-

- s t făcut: o- parte din sufletul. iutv Ţine să-mi spună că oa­menii de aici sînt;-buni şf i r a r - , nici;, câ se respectă, că ungur sau român feătes© fn pace-. Şl daca . „sufletul- . şi lemnul l.u‘ -

■ Batiu Pişti air ajuns-' pînă îh Grecia, e numai şi numai pen­tru că a iubit viaţa, lemnul, oamenii şi satul acesta. A.< fi vrut să r e î opresc şf la meş­terul Octavîârt Zirbo (omul-, care face- cele- , mai frumoase piese de- şah din lume- •— mi s-a spus), sau In- Anuţa Breve ori Floare Zirbo . a Ţuţulîi Cui ii — dotiă femei ce âu d‘u*

faima. împletiturilor şi cusâtu-. rilor ' peste- hotarele ţârii. Nu le-am găsii*. Şi-mi pare rău-. Mai râu mi-a părut, însă, cînd

■..am. auzit că, din păcate, aici, - : totu-i îmbâtrmit. -

Unde sînt tinerii ?a Oraş, mi - se răspunde, - d u iu î e îai ’4& -de, kilo-

‘metri*, ia r Huedinul . ta., nici 20.. Cum au. crescut, flă­căi şt fete? au plecat. Au îm- bătrînil şi:: oamenii,, şi: copacii,: şi legendele.. Nimeni nu mai- vrea să sape pe cele dealuri, unde,- altădată-.-.urmaşii şi-au îngropat comorile. Nici o cu­coană. „feştilă cu. roşu: pe un­

g h ii , , n u m a i . v in e . s ă d e a da t m î n c a r e : I a - ’ p o r c t* ^ >*în. A rd eo -

v a , s p r e - 'e x e m p l u , -de- m ai- b in e 'd e 1 0 ' a n i „ n - a m a i r ă m a s o f e m e i e g r o a s ă " , i a r . ; la im p tr -

- «ătoarea ş p o â l 'ă . d i n M ă n ă s ti- r e n i s î n t m a i p u ţ in i . : c o p i l - c a niciodată. O a m e n i ; şi. cnpadt rr jo r , în l o c u l lor: nu~.se:. iv e ş te n im ic : . D in c în d irr., c în d , eite

■r unuV. p l e c a t îş i. aduce n e p o ţii l a - 'b u n i c i . A t u n c i ' f ru n ţi le - se d e s c r e ţ e s c ; l i c ă r i r i de s p e r a n ţă a p a r î n c o l ţ u l o c h i t o r im b ă tr i .- i i i ţ i . Ş i , p e n t r u o c l ip ă , re-

- 'n a ş t e s p e r a n ţ a . . - D a r :.nepotul p le a c ă ,, o a m e n i : ş i c o p a c i, se î n t r e a b ă .d e o p o t r iv ă ^ ' c h i a r - s e ­v a s t i n g e v i a ţ a ? . . . . .

Pe măsură ce se întunecă, pe măsură ce nOaptea ;se răsuceşte în păduri şi suflete:, casele se sting, lăsîndu-şi conmrtinl& pe

■ dealuri. Un ultim strigat d:e. graţie, unduirea formelor de relief se rotunjeşte ca- mlădiere, poate:-ca, totuşi, în dansul vieţii de aici, va rămîne tinereţea viceprimarului. Cînd- peste anotimpuri,.

. Toamna îşi- vă croşeta-’ dantela /scumpă, vom ridica voalul şl ; vom plăsmui Viată.' Cea mereu ' continuatoare- .şi; dătătoare- de speranţă. . . ' - Radu VIDA

Evident că- în perioada mării­lor dezastre, sociale şi politice

- prin care a treaut România,: şi anume anii 1945—1950, intelec­tualitatea ' a , fost pătura eea mai vizată, şi, de ce- nu, deci­mată pînă : spre anul 1900. Ast­fel; profesori, universitari, me-v dici,, preoţi de toate, cultele, foşti ofiţeri* veterani de război,' oa­meni de afaceri, jurişti, scrii­tori, gazetari de , mare., renume,

■ oameni fruntaşi dV la ţară, co­mercianţi indiferent de riaţio-

. nalitate s-sti aflat fn • obiectivul- organelor de represiune' Nume­

roşi riameni politici: din „par­tidele istorice*1 au fost' în mod expres vizaţi : şl. reprimaţi. Au apărut multe lucrări in care se enumera fapte, .oameni ş.J situa­ţii uneori de- groază din. aceste perioade. Medicii nu ,-«P. consti-, tuit a excepţie, şi nu există un singur judeţ, care să. nu 'fi dat-un tribut de sînge şt vieţi în aceste- etape: de timp. Medicii1

'"'au constituit5 o ţintă deosebită prin poziţia lor socială şi uneori: materială1, d a r . mai m u l t :in te ­lectuală;. prin contactul cu: oa­menii, contact, inerent uriei pro­fesiuni cu mari implicaţii so-

'claie. Epoca tristului episod aa- naiul Dunăre-Marea Neagră, în­cepută pe la sfîrşitul anului 1949^ cunoaşte' o întreagă cohor­tă de medici de prestigiu ce-au suferit şi -au-• făcut parte din m ani': sadrifinaţi ai României. Gineva. ar trebui să se ocope d e ' cunoaşterea nominală: a a- ceslor medici, fiindcă istoria ne arata şi ne dovedeşte că ■ înce- -pînd cu războiul de independen­ţă şi Marea Unire, multe alte evenimente socio-politl.ce au fast onorate cu., prezenţa, corpului medical, din România. Ar fi util să se- ştie numele- medicilor sa­crificaţi de- dictatura- comunistă, locul unde- au fost arestaţi şl persecutaţi ş), chiar locuit lor de vecjh căci ntr puţini au p ierit îri condiţii, total 'inumane.- -Ar fi bine- să se ştie ■ totul despre aceşti medici^ din care- - mulţi s-au dovedit la înălţimea- unei demnităţi: omaiie dusă pînă la sacrificiu.. De aceea, toţi aei care cunosc fapte şl medici su- puşi marilor încercări, marilor- dureri, să- n>’ ezite: să ne scrie pentru- a pute* pune- pe tiîrtie- şt pentro a face-' tuturor cunos­cut - cesw ce- au suferit .aceşti medici eroi„ pentru an. istoria sa ftu piardă nimle dlni ceea e- noi numi/» josre, lumină, adev. văr.

. dr, Nicolae OI'lîEAN«mole Prlmor, str. Avram lancunr. 8, ;il(xjtC tuj Napoca:

Un risc sociaf asomert:

AVORTURiLE IN EXCES: « dialog cu dl. conf. dr. I’o- mulus NEGREA, şeful Clinicii Obsfetrică-Griiccotogie I,. Cluj- Napoca • . ' *-

> — Care esler- situiUiit avortu- rilor in acest an?* ;—-. Deşi 1 centrele noastre , de

, planificare familială- ş i : contra- , cepţie funcţioneazâ. d e : 4 , ahî, «considerăm că obiectivele -lor nu au fost încă atinse. Astfel, se prezintă un ntimăr prea mare1 de femei ia întreruperi de; sar­cină; tn luna octombrie a aces­tui an s-au înregistrat 388 in-

: treruperi. ile' sarcihff, iar fn. a- . ceeaşi lună a anului 1903 — 4C0.

Acest. lucru , evidenţiază ' că încă î foarte multe, femei nu vor „sau. : nu utilizează tratamentul -con­

traceptiv,. Ele -' nu, Tşl dau. sea­mă ca un raclaj, chiar corect executat, poate da foarte multe complicaţii: infecţii, hemoragii, sterilitate, perforaţii e tc

— Şi, Tn ceea" ce priveşte na­talitatea, . . ? h;

— Aplicarea cantracepţlei duce?: în’ mod logic i a scăderea; natalităţii. Dacă luăm aceiaşi. In­dicatori, observăm 184 naşteri-

■ in Octombrie i904. faţa 'd e ' 211 naşteri în octombrie 1993. Este, îngrijorătoare această, scădere a natalităţii ‘ '-populaţiei -noastre;,

; Insă preferăm ' ac“e s t ' lacra avor­turilor toxico-septice - (avorturi provocate dejictual). ■

v Ce consideraţi - că trebuie făcut ui această situaţie peiiti-i» creşterea natalităţii şi reduce­rea avorturilor?.

— Consider că pentru ridica­rea natalităţii trebuie întăriţi şi alţi factori, dintre care factorul economic este foarte important.. Apoi, acordarea, de alocaţii con-' slstenjte pentru , copii, acorda­rea de priorităţi în -obţinerea' locuinţelor, etc. Pentru scădetea numărului de raclaje,, trebuie întărite mijloacele de! educaţie sanitară th. rlndurile femeilor: fiecare femeie care are o viaţă sexuala trebuie, să ştie că as<ăzi are la. dispoziţie o serie de mij­loace pentru contra.cepţie (pi-;- lule, steriletr).. Astăzi o .ferr.efe' trebuîe să,-,rămînă gravidă nu-- mai atunci cînd vrra ea s3 ră- mînă şi să nască. La, raclaj ar trebui să se prezinte doar 2—3 cazuri de „accidente de reprr<du- ccre“ - —- acele femei/ care ati uitat sft-şl fa pilula anticoncep-' ţională.

M onica TRIPON

O discuţie, cu- profesorul uni-, versitar- Viorel Ghiran, directo­rul Clinicii de neuropshihiatrie infantilă- ahordează, firesc,, pro­blemele cefe mai delicate ale acestei instituţii., — "Domnule -profesor Viorel" Ghiran^ aş dori să vorbim des­

pre. delincven ţa infhntiffi şi des-*- pre cauzele, care o declanşează.

Fiecare caz 'în parte: esteo ecuaţie individualizată a par­ticipării. negative a mai' multor factori sociali, .ca' mediul fami­lial nesănătos lipsit de posibi­lităţi materiale de pildă, ce îm- ' ping copilul spre infracţiune. Obligaţia noastră ca medici este

de a stabili discerpămintul lui In fapta comisă şi acbla u nde .- e necesar, afecţiunea. psihicăl

Delincventa este un fenomen so­cial ce creşte, descreşte, cu­noaşte anumite evoluţii, oscilaţii chiar ., şi în societăţi democra-. tice cu. structuri sociale stabi­lizate^. Creşterea ,, ei este strî'ns; legată de perioadele de criză prin care o. societate poate să treacă. .Pe mine, ca ’- specialist implicat prin natura profesiei îa abordarea unor. cazuri’ de infracţiitni ■ comise ; de: minori, mâ surprinde lipsa . de teriaci- tiite,: de interes în. a găsi solu- * ţiile pen tru ‘a’ ameliora factorii sociali ce duc la creşterea de- .lîncvenţel Infantile. Tbtul se re­zolvă, dacă putem, să-l spunem aşa, printr-o manieră de aştep­tare, de consemnare, vorbim peste tot- de- amploarea pe; care a luat-o. această manifestare, de numărul , tot mal mare de copil ce ajung infractori,, : dar , nu facem nimic pentru, a. stopa creş--

: terea, de*a- o ani’iila. nu analizam . nici măcar cazurile' ce. - apar,, motivaţiile ce duc la infracţiu­ne. tn. regimul trecut, se reu­şea controlarea, e drept nu, în-- tr-o manieră corectă şi demo­cratică, a infracţiunilor, ;acum şi baza: materială ce .exista este

- mâi : modestă iar interesul cer.

Chiar delincvent, copilul ] rdfflîne tot copil .lor ’eare ăr trebui s-o controle-1 ze s-a - diminuat - extrem de mult. .înainte de 1989 aveam un Centru de cercetări pentru ,

'• prpblemele' tineretului , în cadrul. căruia analizam anual, pînă la manifestări, interdisciplir.are îm- preună cu; toţi -factorii" de răs-, pundere- d î procuratură, de po­liţie... de şcoală; situaţia minom ip’r infractori. Acum nu se mai face nimic. ; . - -

Trebuie: înţeles şi subliniat ' câ, indifer.entr' de delictul să- : vîrşit, copilul rămîne tot. un

-copil şl nu-1 poţi stigmatiza cu. sentimentul culpei faţă de un act care-1 va condamna pe toa­tă viaţa, nu-i poţi ţine jhtr*un penitenciar cu tot felul de Jus­tificări, de multe ori pe o pe-

• rioadă de luni de zile pînă fi întocmeşti dosarul penal, timp în care" îi blochezi devenirea.

r îl. izolezi de şcoală; îl ia ş i prin- . tre infractori. înrăiţi,.; traumatf-

, zlndii-1. sau chiar ’ împingîndtr-1. spre recidivă. Peste tot in-jume în ţări cu democraţie există tri­bunale ’ speciale, pentru, minări

- cu specialişti din mai multerdO- . .menii:: ;psihologia psihiatrii^ avo-■ • caţi, sociologi şi numai, cazurile -

ce. merg spre recidivă .sau, pre- sţtpun un -. proces morbid _ sînt internate, luîndu-'se> ': -îMsvirile.

.speciale de profilaxie. -Este,-dU-* reros pentru mine, sâ ştiu că" în loc , de a lua asemenea, mâ- şiiri, noi, ii adunăm- în Centrul de minori, care are o capic-i-

' tâte de 30 de locuri şi/unde-de ■'multe:' ori sînt; peste " 60 de copii, situaţie cînd şi condiţiile

.....de - supraveghere şi control- degenerează. .Chiar anii.'trecuţi am. avut internată în dipică o fetiţă ce a fugit din Centrul de minori din . cauza: ..condiţii-■ lor mizerabile, - preferind sâ devină ,un copil' al străzii, decît

:.sâ mai rămînă acolo.' • .—' Aţi avut cazuri; de copii,

infractori ce v-au solicitat mas mult decît altele?:. *

— Nu, deoarece sîntem, într-ositua ţie particu lară . A nu l-aces-

, ta am refuzat orice acces in cli­n ică de lincven ţilo r minotij. din

cauza- cond iţiilo r im proprii pecare le avem. In perioada cînd

Poliţia, aducea . aceşti, copil •■ şectie cu cătuşe pe mîini, Ji

dezlega şi i i lăsa la noi, in- -.-'clinică.-.,nu puteam să-mi .asum

răspunderea, pentru bolnavii ce-i mai aveam cînd nu deţin

; spaţiul necesar; pentru, a-I izo* ia şi a-i urmări. „„„„

; ‘ - Diana l’OP BUI,MAO,

Discut cu d-l Gheorghe Fodor, primarul ocaşu- : lui Glierla diverse teme care intră, mai mult sau mai puţin, în sfera de activitate a- institu­ţiei în fruntea căreia se-află. încerc să aflu In ce măsură, primăria» şi consiliur orăşenesc se zbat pentru ca oamenii-să trăiască .cît de cit mal bine. Primarul a insistat să mergem la un cămin de bătrînî pe a eărui,. firmă scrie DE PENSION ARI Nu cred că o cea mai potrivită formulare. , :. -

De ce a instistat d-l Fodor să mergem -acolo?> Pentru că,, se face eeva cu totul deosebit. Vă- zînd ce e acolo, însoţiţi de şeful instituţiei, d-l Vasile Bondor, am simţit m inunea bucuriei, dar şi un gust.amar. , .

O anume echipă a Crucii Roşii din Forcheim, Bavarla, Germanin a venit 'eu 'ajutoare. Nu «u din cele eu care am fost asaltaţi în 1990 şl 1991 — chiloţi, maieurt, rochii, pantofi, costume

,,de haine şi pălării arjmcate, de occidentali, aduse sub euforia . cîştitruliTi revoluţionar românesc, *i cu lucruri de totală .excepţie; noi-noxiţe, p e c a r i le-.iş. dori în dotarea nnei posibile vile proprie­tate personală. :• „ ' . : ■ ■

Deşi am umblat eît" de cîf fn lume şi am fost cazatTri hotelurr'de lux,, ce arrt văzut îit acest cămin întrece Imaginaţia, Aşa ceva nu am mai văzut.. Deci, -nu vechlturf,. cf marfă de ultimă

oră. Sala pentru baie se află î n f a z ă finală de execuţie, la fel şi alte spaţii ale grupurilor sa­nitare. Faianţă, g r e s i e , : vane,, chiuvete, tot ce trebuie pentru WC-url ş i . . . bijuteria bijuterii' lorr centrala termică a v î n d .dimensiunile unui mic, birou, de lucru. Ţevile? Totul' din cupru, robineţi-oglindă şi componente adiacente de care nu am mai, văzut Undeva, protejate d e . ploaie, maşinării din inox: pentru bucătărie., probabil şl pentru spălarea vaselor şi a lenjeriei, demne de sîrşitul secolului XX. D -l. director Bondor ne avansează o sumă: 60.000 mărci pentru întreaga investiţie. Am înţeles că şi olandezii au trimis unele echipamente de aceeaşi natură.

Instalaţiile sînt -pe terminate. Lucrează bă­ieţii cu var, nisip şi ciment Ia acest paradis pentru cei eare, din diverse motive, au ajuns aici. '.P înă aici totul1 este frumos. Legată la con­

ducta de gaz, centrala termică a funcţionat per­fect. Dar, după probele, tehnologice, centrala a fost deconectată de la reţeaua de (raz. De ce?

-Sînt nişte formalităţi (proitectft, avizări- etc.) ab­solut obligatorii care trebuiau abordate maf demult. Dar s-au nesocotit, şl acum în prag de Iarnă Instalaţiile nu 30t funcţiona. Ne facem mesagerul primarului şi directorului căminului menţionat şl adresăm d-lui ing. Ioan Rusu, di- , rectorul Regionalei de distribuire a gazului me-- tan să facă tot ee depinde de- domnia- sa pentru soluţionarea problemei. In ce miS priveşte, slnt sigur că nu se vor tărăgăna lucrurile.

Ion G O IA

JO I, 17 NOIEMBRIE, PAG.

ff 'W tf'‘WT ^ y ^ ' r r m .W w »w^nwyr'n 'C T»■i ><* ^ \ \ ? , t vv‘-^ %* V ^ ’?v,.--.i -..-a-î ,-■-.> -..rt:.a.* j -'c..J.Jx '^Jki, /-.ţ;. v .,L‘ --' • .<■..?:■ -J r'.;■■ i ‘■-'- * • ' !C»;. ’

Se doreşte stoparea sondajelor arheologice din Piafa UniriiIn calitate de primar, sînt nevoit să aduc la

cunoştinţa .locuitorilor piunicipiului Cluj-Napo­ca şi a celor interesaţi de i s to r ia poporului ro­mân în vatra npastră strămoşească, că se con­tinuă acţiunile menite să stopeze desfăşurarea sondajelor arheologice din P-ta Unirii. Astfel, consilierii Balint Kelemen Attila, Boros Janos, Eckstein-Kovacs Peter, Heredi Gusztav, . / Miko Laurentiu, Molnos Lajos şi Szasz Alpar Zoltan (din partea/UDMR), Cergii izan B o g d a n , -Vida- Sirnîti loan (din partea PNŢ-cd) şi- Nădăban, Fred jd in partea AFDPR) au depus o cerere dc intervenlie la dosarul nr. '4173/1034, aflat pe rol la Tribunalul judeţean Prahova, secţia Con­tencios administrativ, prin. care roagă ca, prin sentinţa ce v a .f i pronunţată, să dispună anu­larea autorizaţiei de construire şi a certificatu­lui ‘de urbanism cu nr. 1559G din • 23 iunie 1994, eliberat de către prim arul municipiului Cluj-Napoca. - Domnii consilieri precizează. - că, „prin autorizaţia atacată, primarul municipiu-: lui Cluj a autorizat executarea unor lucrări de săpături arheologice, de amploare în P-ţa Uni-, rii, din' 'centrii! municipiului Cluj-Napoca, « de­clarat rezervaţie - istorică". '

Domnii consilieri sînt de părere că autoriza­ţiile de, construire pot fi eliberate numai după. consultarea... Consiliului local şi pe baza ■’vrţor hotărîri ale acestuia. Precizez ...că, în baza Ix-Ki:

nr. 50/1991, privind., autorizarea, 'executării- cons- - trucţiilor şi unele; măsuri pentru realizarea lo­cuinţelor, am eliberat, în doi ani ş i ; jumătate, circa 3000 de autorizaţii de construire. De ase­menea, - în municipiul /' Cluj-Napocâ - se desfă­şoară .-săpături arheologice. în,'. P-ţa , Muzeului, Parcul I.L., Caragiale şi-str. T3eleu., Pentru toate' cazurile semnalate mai sus,' dom­nii consilieri1 nu Is-au adresat . -Contenciosului administrativ, confirmînd astfel că s-au -res- pectat prevederile legale. Surprinzător pentru cetăţenii -municipiului nostru este faptul că descoperirile arheologice din perioada romană : din P-ţa Unirii au trezit vigilenţa şi niîndria unor consilieri ai PNŢ-cd şi AFDPR pe lîngă cei ai UDMR. Sînt atit de interesaţi consilierii- citaţi mai sus de respectarea legalităţii incit, dpă’ ce au cerut strămutarea procesului de la Cluj-Napoca la Ploieşti, cer judecarea cauzei şi în lipsa lor de la' dezbateri. Acest final este un, semn bun pentru procesul din 19 decem­brie a.c.'de la Ploieşti. Domnii consilieri -reu­şesc astfel o 'dublă;'economie: Ja cheltuielile de ■ deplasare şi, mai ales, la voturile pentru listele PNŢ-cd, AFDPR şi UDMR la viitoarele • alegeri locale, nu numai .din Cluj-Napoca. .

' ' ; ' ' ' PRIMAB,: Gheorghe FUNAR

A DE VAR Ut Dfc C l U J_ ...... ................................................................ . |W|iiiWMiirrfiiHi>ii" nfTi m u r ~i i i' r T î n r r - r n m

y ^ L ^ v a V ţ ,

Convcnţiii-cadru pentru protecţia minorităţilor 'naţirthula

Definirea pcrsosiidtr-sii&icci

CpnVenţja Oe*îîSf.ratkă' decfasişeaîă ofensiva cr ; -împotriva Sui /-.Gheorghe^Fyîiar.v::''-:v

Consilierii locali ai oixiziţiei denunţă .public .„ilegalităţile ^ .a b u ­zurile în serviciu" sSvîrşito de primarul municipiului Cluj-Napoca, în ceea ce - pare a fi startul unei .campanii .anti-Funar, declanşată de Convenţia-Democratică. ‘în replică la solicitare^-primarului de suspendare a; consilierului UDMR, Peler Eckstein,,-colegii acestuia intentionea/.ă să ceară prefectului să-l suspende pe, Gheorghe .Fu­nar. La prima şedinţă :> CDR Cluj va fi discutată-propunerea av an -’ sată^cle 'Alianţa Civică -de organizare a; .unui miting .împotriva pri­marului /. ■

,.O m :O R G !IK I'U.NAK SI'. MANIFESTA c a , u n

' i> iîn i-six :K F/r\jî“

. /:,Pentru primai" dată; după- preluareâ-'■ mandatului, ! nouă :

consilieri 1 municipali, aparti- nînd PNŢCD, TJDMR -şl"''^N!., au -participat la o conferinţă, de prcsăj cornimă, marţi, la •$©-; diul Convenţiei din strada Pav- lov-'^Ei au iual ..■atitudine faţă de maniera autoritară; de prim— secretar, în care -se - manifes-. tă Gheorghe Funar11 şi aU con­damnat "-încercările primarului;.: de ..intimidare a . consilierilor", Alături de aite acuze mai vechi,, în '£peţăr „cazul Florilian1-,' con­silierii opoziţiei au adus tn, discuţie -Siîtiină şedinţă"- de Con­

c i l iu local; care a 'provoccrt. deja în presă ' un război al comuni-;, catelor. - -

A fost ..întîi luarea de -poziţie: oficială a / executivului, care : incrimina atitudinea ; eonsilieri- for din opoziţie caro^s-mi -opus- concesionării’ unor terenuri des­tinate .construirii- Spitalului dc Urgenţă- şi a unei biserici -gre-, co-catolice. A urmat : : reacţia ■ imediata din partea .PNŢCD ş> ■ UDMR. / Conferinţa de presă a -fost consacrată. în mare, parte aceluiaşi • subiect, tiare prezintă uni interes electoral ,’majon. în ­tr-o tnccrcarr».' rte , „ clarificare. .

prezentăm -.';•şituaiia, ' aşa -- -'6Ura.. rezultă din :de.e3 araţule., -celor

: nouă, consilieri, şi. din ; .copiile unor:-materiale u.de^'şedinţa' .care; au .fost puse';;la-;disj)02iţia pro-' sei.. ■ ■•■’',- .,.v -: L<

OPOZIŢIA CEKIî HESl^CTARHA , UNOK

nOTAîîîRl MAI \ ECtII- In . dala de .19 rnai .1993, Con-. siliu! local a votat in unanimi­tate concesionarea,, fără licita­ţie, : a unui teren d in -'. strada:

. Slănic, ^Parohiei . _Greco-Catol ice,: in scopul. :construcţ*'ieil unei bi--- serici: . .In: 10 noiembrie a.c., e-

. xeciitivul a ^propus spre apro­bare Consiliului un'-nou ; :pro-

, iect de hotărîre, în care. cerea, schimbarea . terenuHH atribuit i- , n iţiăl'cu - un altul,' în apropiere. Motivînd t ă 1 au ' primit proiectul; de hotărîre doar . cu. o seară î-'. naintea şedinţei, şi nu cu ,<dnci* zile cum prevede, regulamentul,’ consilierii opoziţiei au .volat-tm-, potrivă. Fiindcă - erau necesare1 două Ireimijidin voturi, fl rămas . în vigoare ţrrima hotărîre...Con­silierii'-. opoziţiei: acuză executi­vul că a săvîrşit un fals inte­lectual • atiinc-i. w ul Comisia, de,, urbanism a ţlaborat un referai în care:scrie ră. terenul .atribuitf greco-catolicilor ■ este .cel { { ■ '. din proiectul de, -hotărîre- care nu a- ţrecut".:prin Consiliu, . *'?

In legătură cu. construcţia SpilaluJ-ui fjf> iir”i.'n.tă,: siluatia,

,ieste'>. asemănătoare. -Există' d1 iot ari re a , Consiliului - local

: d e , concesionare a unui teren 3a.■ intrarea ,în Făget. Problema carc

se pune este că o parte din pă- roînt este în proprietatea unor

; mănăştureni şi este necesar ; să- s e , procedeze' la un -schimb : de teren. Opoziţia s-a împotrivitla ■■ şedinţa ■ dirt 10 noiembrie,

-propunerii executivului ca unV număr diri aceşti proprietari, să

primească: "parcele situate; în strada Saturn, care n- parţin' statului, • dar ■v'sînt

’ rovendicate . de fostul ’ lor ■ propriei ar, care îşi- are florniciliuT

h în Timişoara. Varianta ■ propusă . 'de : primar a căzui şi, pînă 3a

rezolvarea schimbului, construc- i: ţia -spitalului nu poate să înce'a-:

pă"r ‘ ; ' ;„CONSILIERII PUNTT SINT

COMPLICII PRIMARULUI"- Dispută dintre primar şi con­silierii 'din opoziţie are conse-

• . cinţe şi în ! relaţiile acestora cu . consiiierii maioritari. loan Vida-

Siroiti, PNŢCD, spune că „toţi cei care yotează propunerile ile-,-

. gal(i ale primarului Gheorghe:i Funar tîn t .complicii săiu. 'Con­

silierii' opoziţiei, cer. legalizarea . „incompatibîlîlâiţîi aintre_::funcţia /..,de preşedinte.de partid şi cea de

;pr:imar“ .şi afirmă câ -nu jn tre ­văd o cale de reconciliere: ci'i

. Gheorghe Funar care „ne sfi­dează încontinuu". Situaţia de criză intervenită în funcţionarea

• Consiliului survine în momentul în rare -Clujul a -devenit „cel mai sărac or.aş: din •ţfrrâ'“, '-polj9~ Vjţ declaraţie' lui ~BorPş Janoş, ctŢnsilier 'UiVmH. -Datoria publică

'■■;■ ;Ş; Conşijiului 'lo ţâ l ;. se. ciîrp-iză îri jur; la 12 miHarde''’âe "lei.'

C aius CU IO RE A K

Comitetul Miniştrilor Consiliu­lui Europ-ii a adoptat în sesiu­nea a 95 a, din lfr noiembrie, de la Strasbourg, Convenţia-ca- dru pentru protecţia minorităţilor, naţionale, document menit, con*, form preambulului, să defineas­că principiile ce trebuie respeo* tate pentru .asigurarea, : in ca-, drul statelor .semnatare, a „pro­tecţiei efective a minorităţilor naţionale -şi. drepturilor şi li-

-bertăţilor persoanelor, aparţinînd acestora, în respectul preeminen­ţei --dreptului,' integrităţii’ terito-'- riale şi suveranităţii naţionale".

Raportul explicativ referitor la Convenţia-cadru aduce unele precizări importante. M ai. întîi, este.de. reţinut că .aceste dispo­ziţii, care nu vor. putea fi apli­cabile direct, lasă statelor - o marjă de apreciere asupra apli­

cării lor, permiţînd fiecăruia să- ţină cont. de situaţiile particu-' lare. Se mai observă că nu s-a putut defini; noţiunea de mino* nitate ^naţională; Foarte impor­tant este faptul, precizat ; In paragraful 13 al Raportului ex- ' plicativ: „Aplicarea principiilor enunţate în prezenta Convenţie- ' cadru se Ka face prin mijloci­rea : legislaţiilor naţionale' -şi -po* , liticilor guvernamentale. 'E a ' riu implică recunoaşterea .nici/unuî ’ drept colectiv. „Ideea este'reluată Sn ^paragraful 31, în care se pre*,,- . ciz.eâzâ că art. 1 din Convenţia- cadru „'indică- .clar că nu este luată ;.în conside'rarp recunoaşte- ; rea drepturilor colective, ale ml-, . norităţilor naţionale".

-Intrucît. art; 3 al Convenţiei- cadru se referă la posibilitatea ca persoanele aparţinînd mino­

rităţilor naţ-'onale să şi exercite individual sau în comun drep­turile şi’ libertăţile, Raportul ex­plicativ arată că „Exercitarea în comun a drepturilor şl li­bertăţilor este deosebită de nor

- ţiunea de drepturi colective11. , Tot în legătură cu definirea

minorităţilor şi persoanelor ce' le aparţin, sînt de urmărit două observaţii. Mai întîi, la a r t 5

. se consacră „promovarea condi­ţiilor' adecvate care să permită persoanelor aparţinînd minorită­ţilor -naţionale să-şi păstreze şl

' să-şi dezvolte cultura,- cît ,şl păstrarea ‘ elementelor esenţiale ale identităţii lor religioase^ de limbă, tradiţie şl patrimoniu cultural11. .Dar, -se' precizează că aceasta nu implică faptul că simpla existenţă a' diferenţelor etnice, culturaie, lingvistice şt religioase creează: în mod ne­cesar minorităţi naţionale. Iar referirea la . tradiţii „nu Impli* ; că aprobarea sau acceptarea de' practici contrare dreptului na-

• ţional şi normelor internaţiona- le; practicile tradiţionale îşî , găsesc limitele în respectul fată de ordinea publică". Apoi, -dacă „orice persoană care aparţine Unei minorităţi naţionale are dreptul de a alege liber jsă-fie sau nu tratată ca atare'1, acest paragraf al art. .3 „nu implică dreptul unui individ- de a -alsge arbitrar să aparţină unei anu­mite minorităţi naţionale. Ale­gerea subiectivă . a individului ;: este indisociabil legată de cri-* terii obiective .pertino tc .pentru^ identitatea unei persoane11.

Vom reveni cu prezentarea al­tor drepturi şi libertăţi prevă­zute de Convenţia-cadru, /

Slarginalii la un simpozion llrg-mufeţean:-'1

Acestea ar fi calificaţi vele 'semlnarulur de lucru „Mass 'Medf»! şl reportajup-despre, relaţiile interetnicc", Tîrgu-Mures, 13 13 noi<-m- brte, otghnizat^de Fundaţia, nmerlcană „Proiect, pentru relaţiile in- teretnice". ; 'V ■ :w .- : ' -. ' - :

Invitaţi nu fost David War- 'shawski (pe • numele adevărat Konslanty; Gelfert, .dizident po- lonez, jurnalist: la „Gazeta Wy- boreza", Polonia) şi Jasniina ICuzman.ovic: (corespondent, A- > ssoci.ited -Press, Zagreb)..;, ; ...

Materia pi-iţnâ .a seminarului au constituit-o, în cele două zi­le,* articole publicate în presa locală. tîrg-i.nureşeană, de limbă.; română şl maghiară: ^.Senzaţio- . nai i în judeţul tTargljita Poli- : ţia remfină îi-irnlcă:. dreptul la autodeterminare!'; . (în „Cuvintul liber"), articol semnat de' Ileana .

' j Sandu, „Sfidare, iar şi Iar..^‘ j (semnat ,.de E M. Paşcan, ,,C u--

vîntul liher“, „De ce provoacă Funar",-■ ’-fle . Mnkkai Janos, - re- ; dactor .şef a l: cotidianijui „Ne- . pujsag") ■ ,;Dcşpre romi", în „24 v de ore mureşene",. de L-iviu Su- ; ciu, „Cft rlo mare,.trebuie să fie ,f, focul?". în „Rnnianiai - Magyar Szo“, de iCryarmath, Janos. -Modul : de intetipretarp a .acestor texte de ră tie distinşii oaspeţi a lă­sat puţinilor; invitaţi român) un -gust am ar Tematic vorbind; re-

Republîcaniî am ericani - niii * nniîrusL... PNK'Cluj a organizat o intil-,

nire foarte interesantă. D-1 Natharr Bluhm, secretar 11 al Ambasadei şi director al Ofi­ciului american = de informare dîn Cluj-Napoca, a su'-ţiniit o conferinţă despre alegerile din SUA de la 8 noiembrie şi. im­plicaţiile‘rezultatelor lor pentni actuala Administraţie. La fel ca toţi ■■romămi, şl clujenii mani­festă ■ o curiozitate deosebită . pentru tot ce se întîmplă , în m area tară de dincolo de Ocean. Dovadă .foarte multele întrebări puse conferenţiarului, Din răs­punsuri. am aflat că se aşteap­

tă, schimbări in politică internă- a ţării, dar ră în aceea lexternă

va fi urmată,,actuala linie fi- 'xat.ă de Administraţia 'Clinton.'. „Republicanii nu sînl. antinşi, dar se împutrivesc măririi asij- tenţei financiari* pentru străină

•ţaţe. In schimb, d'irpsc n exţin- ;dere a influeniei NAT.C spre răsăritul Europei", 'Despre eve­nimentele dir. P.nsnia, secretarul

" ÎI al Ambasadei anviicane a precizat câ * Administrata- -do­reşte .pare în Balcani,, dar una echitabilă penii u toate părţile". Dnrind o' pace .echitabil pentru •toate .părţile care luptă în Bos­

nia, SUA. rlci.itsă, totuşi, uhlla- teral embargotU asupra armelor in 'faVoarea uneia d intre - elfi, Nel iind an'.iruşi, - republicanii a- mericarii vor o extindere a' NATO spre'--.răsăritul’ E'H-opei '!\.la,*iîest'în-i -dorinţa SUA de a ’ determina politica mrindiHiă,

"republicanii redUc- ajutorul fi -•nanciar pentru >sttăinatăte.

■Lncrtiri intfTf'sante ■ >i dw .ă- liiit conferenţiarul în ■ l''.3ă1ură. cu , preferiMVIe electoratul'ii a- merican- şi' împărţirea' lui - în’- tabere, cortfnrm configuraţiei pol itice ;dl n SU A.'- cu d -«uă: par­tide importante. Să,.spunem'-Infîl

că partiripanj.')' lui ia vot este „snfr-ien't: de - proastă'.1: 37 ■' la sută ' la ullimul secutin. - AHinci cînd volează, am ericin ii‘se îm- part. "n-oroximaliv . îh -felul- armă. tor,, "Deniorraţi-i benefi'''ia>ă 'de ^protiaren-junor oameni -de af« ceri (care'în^ă îi pot ^Ustlnp şi pe repuMi-oni, — în general, el mertîîn-1 -cu cei care Ies' victo­rioşi),' a negrilor, r profesorilor, ştuionţilor. şrtnv*rllor, siniVate- lor, ’o.-uftorilor din •<'ontr?le rrra. şp l'r mari, a celor pVoveniţt dirf ţările răsăritene ale' Eurp- peî. Republicanii sînt atractivi penlru cei care respectă valo" rile religiei, ale familiei orga- n !zate, cei d i» subtirbiile oraşe* lor •* •' -

; ' "Vaier C flIO R EA KU

laţiîle .ihteretnice. sînt şl con- , , stituie subiecte delicate. Dar, Ia ’ acest.-seminar, organizat 'anume.,; pentru • maghiarii...din România,’/, am delectat .extraordinara f o r - ; (ă de a şi lua apărarea,' de a a-, taca vehement, de a acuza Cu alte -cuvinte, textele, ,, colegilor,j. din presa ;maghiarăv din ' Româ-: nia au fost apreciate ca „bune'V..; „scrise în limitele bunului simţ",;.-,1 „corecte", „meditaţii de şeară“

...Şi vâ puteţi' da.-seama cît „bun wt- simţ" şi .cîtă corectitudine : exis- • • tă intr-un iexl. de genul' „De ce,, provoacă Funar?* a lui MaUkai Jano.s; ^Misiunea lui Funar este ; să prevină îmbunătăţirea Telar.;: ţlei dintr^^Ungaria şi ftomâniă. prin..provocarea-.minorităţii .ma-, ghiare", „apropierea .. româno-i ; maghiară "ar răpi aerUl dătător.,5 de viaţă, de la .susţinătorii- s in - ; dromiei ele- primejdie; Ar peri*-;;; elita în plus tot ce Funar şl tovarăşii iui au dobîndil în sfe- 7 j:a politică şi ,-econpmiqă prin ' şantaj. î„.) De.;aceea nu putein; considera? -faptele actuale ale 'idl,- Gh. Funar ; ca simplome bolnave ■ trer-ătdaie de a ajunge 1n mij­locul .otenţiei.,Este;o serip t-ine, gîndită de provocări,. (...) i>eci nu se poîite . evita oj'Fun'ar- este., .un clown jpolilio, ."ţ!, 'Prefei să ■mă’’ opresc, aici, Făcut pont ra, maghiarii clin. România, semina­rul a fost, din punctul lor de vedere, 'u n .succes, ..Făcut pen­tru 1 români — t4 -este acuzare, o sfidare pe faţă a romSnllorJ la ej acasă. El se. află departe de bunele intenţii file semioaru*-- lui, cu un titlu alîl de preten­ţios.-; ,y, '■■, . " ■ ' ■:,-

De n’ţînut. şi I in fi Iul semina­lului — r proiofŢ)lnl ."din senr;i zi­lei de KÎmbălâ, 12- n >i*>rni'rie, consumat Ig restaurantul „MvriV ştii “ din Ţîrga- Mureş, Cu invi­tatul -străini şl ra%lstil ma^llinri la Veţj;fheu, o parte a io-U iţ Hor • ron,3ni - {care an rărna^) în *nla •mure.* ' Domosti-ne .îjOI-UON

v/l

ADEVARUL OE CLUJ JO I, 17 NOIEMBRIE/PAG. 12

îvtela f1a|!ona!S I

© RAPID — „U" 2-0. Debut cu.:slîngul pentru Brâtianu II sub culorile lui „U", el primind două „galbene", al doilea în min. !>I, transformat îri „roşu" şi ast­fel' formaţia clujeană a jucat 39

- de minute în 10 oameni, handi­cap greu, de care au profitat

■ giuleştenii, care au punctat de două ori prin Iulian Chiriţă în min. 68 (cînd a transformat un penalty, balon pe care Ritli l-a atins dar nu l-a putut reţine) şi Bealcu (min. 89). Iată şi „11“- ele aliniat de clujeni: Ritli — Gherman, Brătianu II, ’ Falub, Cremenischi — Jula, R. Sabo (Cr. Stoica, în ultima parte a reprizei secunde), Bănceu, Ca- şolţan — M. Popescu, Predatu.. 0 U.T.A. — F.C. MARAMU­REŞ. 1-0. Mare bucurie la Arad,

.' „Bătrina doamnă" obţinînd a doua victorie a toamnei prin go­lul marcat de Radu George (min. 30," centrare Mitu). Bucurie' şi

. pentru că a scăpat'de „lanterna roşie". CeL puţin'deocamdată. .

@ F.G. INTER- — STEAUA 1-0 Jos aspru, cu scîntei, „gal-'

, bene" şi „roşii" la ' Sibiu (cele „roşii" recepţionate de Maier de

- 'la gazde,, respectiv Panduru de la campioni). Unicul gol l-a mar­cat Maier (min. 70, din lovitură

•\ liberă). Insuccesul l-a costat pe campioni pierderea scaunului şe­fiei clasamentului.'

© ELECTROPUTERE — F.G. ARGEŞ "0-0. Semieşee pentru de­butul lui Dumitru Marcu In ca-

- litate de „principal" la , craio- veni, punct le aur pentru Ma­rian Bondrea, fostul „principal"

".ale raiovenilor, acum. la clrma piteştenilor.

ETAPA A 12-Aîncepută marţi cu partida F.C. Naţional — Gloria 3-1 (0-1),

etapa a 12-a s-a încheia! ieri consemnînd: 1. Succesul formaţiei Ceahlăul in Regie; 2. A doua înfiîngere a campionilor Ia Sibiu, snlciată cu (retro)cedarea scaunului şefiei formaţiei F.U « a ţij- nal; 3. Stopul' de Ia Galaţi al universitarilor din Bănie;. 4. „He- mi?a“ neaşteptată de la Constanţa; 5. Succesul ;,Batnnei doam­ne" isoidat cu predarea „lanternei roşii" studenţilor din Capitaia. Ar mai fi de adăugat/ înainte de a vă prezenta rezultatele ce­lor opt partide disputate ieri, faptul că tensiunea a fost deo­sebit de „înaltă" pe unele stadioane (9. „galbene" Ia Constanţa, 2 „roşii" la Sibiu), că „seceta"..eficacităţii- continuă să bîntuie, in totalul partidelor 'clapei fiind marcate doar. 13 . goluri (13 de gaz­de şi 5 de oaspeţi). • /

ind împlinit cu succesul de ieri îri partida cu. „studenţii" :cra- ioveni (cadou pentru\ ziua ... lui de naştere); După o repriză albă, Jn secunda -gălâţenii au punctat de două . ori prin ^Vali Ştefan (min. 46) şi : Caşuba (min. 80). . • ;

CLASAMENTUL.

© SPORTUL STUDENŢESC- CEAHLAUL 1-2. Miercure îndo­liată îri „Regie". Studenţii . bucu-

. reşteni au început bine şi chiar au , condus cu 1-0 prin golul lui

• Şumudică (min. 36) dar bucuria '.‘s-a „rupt" în-m inutul următor ..cînd Sălăgean a egalat şi _s-a

risipit definitiv în min. 83, cînd Axinia II a marcat golul vic­toriei.

FC FARUL — FC BRA­ŞOV 2-2. Incredibilă revenirea braşovenilor: cu- 11 minţite i- . nainte de final coristănţenii con- - duceau cu 2-0,; prin golurile

' înscrise d e . Butoiu (min. 40, din penalty) şi Cornăţeariu (min. 59)- Automulţumirea^ i-a- cos­tat pe reprezentanţii, Litoralu­lui fiindcă în min. 79 R. Nagy a transformat un , penalty iar în . min. 87 Caraman a înscris go­lul' egalizator. , ' , = -

© PE t ROLUL — DINAMO 1-0. Cinci „galbene", şi la Plo­ieşti, 4 recepţionate de gazde şi unul de oaspeţi. 'Unicul gal a , fost „iscălit" de Zmoleanu (min. ..20). ‘ ... \ W: ■■ "•- o OŢELUL — UNIVERSITA­TEA CRAIOVA 2-0. Hotărît lu­cru Vasile Simionaş, noul „prin­cipal" al gălăţenilor, este un om ..cu noroc, debutul soldat cu victoria obţinută r la Braşov... f i-

1. Naţional •2. Rapid3. Steaua • .4. Inter -5. Ceahlăul6. Argeş7i Petrolul 8 ; Univ. Cv.9. Dinamo

10. Gloria11. Oţelul12. Farul13. „U“ .14. El-putere15. UTA16. Maram.17. Braşov,18. Sp.Stud.

ETAPA A

12 8 1 3 28-15 25 12 8 1.3 20-10.25 12 6 4 2 21- 8 22 12 7 1 4 22-17 22 12 6 3 3 21-17 21 12 6 2 4 ,14-16 20 12 6 1 5 19-17 19 12 5 3 4 17-13 18 12 5 2 5 21-17 17 12 5 2 5 20-21 17 12 4 3 5 18-21 15

3 5 15-19 152 6 12-16 143 6 10-15 122 7 10-20 114 6 11-16 10 4 6 8-19 103 7 6-16 9

19

12 4 12 4 12 3 12 3 12 2 12 2

^ 12 213-A (sîmbătă

noiembrie); Gloria —- Ceahlăul, FC- Argeş —“ FC Naţional, FC Maramureş — ’ Electroputere, ,.U" — FC Inter, Steaua — UTA, Petrolul — Sportul Stu­denţesc, Dinamo — Oţelul, U- niversitatea Craiova — FC Fa­rul şi FC Braşov —* Rapid.

Victor MOREA

FOTBAL... INSÎNGERATStau şi mă întreb: de ce a trebuit oare să zămislească fotba-

Iul,-acum spre sfîrşit de secol şi mileniu, atîta ură, şi violenţă? De ce pasiunea a trebuit să se metamorfozeze în ură oarbă ca­pabilă de a curma viaţa unor semeni? De ce a trebuit-un jucător să fie asasinat pentru simplul motiv că a greşit omeneşte mar- cind un gol în propria poartă?

O ştire transmisă de agenţia chineză de presă Xinhua mi-a umplut şi mai tare cupa tristeţii şi amărăciunii. In" Argentina lui Maradona, un suporter al echipei de fotbal, Independiente a încetat din viaţă în urma loviturilor încasate, date cu sălbă­ticie de , un presupus fari al formaţiei Boca Junior. Tragicul e- venimenţ â avut loc cu prilejul disputării partidei de supercupă dintre formaţiile "amintite. Osvaldo Bartoio, cel pentru care cor­tina morţii a căzut atît de năpraznic, ridică Ia trei numărul vic­timelor asasinate — acesta este termenul — de huligani ai echi­pei Boca Junior în ultimele şase luni. Un bilanţ" îngrozitor. ' T r is t şi înspăimîntător final de secol si mileniu, c.u arene de

fotbal însîngerate!

■ . ......... ; (ramo)

CFR - Gax Melah^sdtcts 0-3 (Oj-I)-.

- Partida do ieri d e p e stadio-- nul din strada MaşfntşUlor a ' reprezentat..; uri nou eşec al for- maţiei dlujerie şi, am spune noi previzibil,. Pentru că.-deşi jocul,, echipei este mult: sub, nivelul " care ar trebui să fie. şî asta dii- rează de foarte mult timp, nu* s-a văzut nici 6 tentativă de remediere a ' acestei stări de " fapt. De obicei, în astfel de si­tuaţii, la o echipă se Intervine în tactica de joc^ se dau sănc* ţionăr] jucătorilor sau1 se achi­ziţionează'alţii noi, se fac' schim- ' bărl îh cadrul conducerii teh-- nice, etc', numai la CFR Cluj- Napoca nu se face nimic din & aceste Iu-rari," de parcă totul • a r fi în regulă. I n , sfîrşit, să spunem doar că în urma aces- • tei înfrîngeri, jucătorii- clujeni au mai adăugat un minus trei - - la adevăr", totalizînd deja .ml*.,, nus nouă. ' v

Partidă începe în -nota de do­minare - a feroviarilor,' care au ocazia • să.1' desch idă», scorul în ‘chiar mini 2. dar 'Triişcă nu reuşeşte- să-l învingă pe porta­rul, Roşea, De altfel, o 'dată în pltils; clujenii au dovedit că sînt campionii-; incontestabili âi ra­tărilor, Coroian şi mai • ales '.Ie­pure avînd- cel; puţin opt ocazii imense de-a î n s c r i e ; r

Pe . acest fond : fotbaliştii oas­peţi au;' acţionat mai lucid- şi totodată - mai eficient, exploatînd la maxim, cartea contraatacului: min, 18 - Teleabă este deschis superb pe partea stingă a di­recţiei de atac, trece prea uşor de - Minteuan şi Expediază . un şut imparabil în colţul lung: ’0—1; miri. 61 acţiune simplă ini­ţiată de Popescu, cursă pe par­tea dreaptă, centrare - perfectă pînă la Pusztay care din faţa lui Năstruţ reia' cu capul , în

poartă; min. 65, acţiune trasă parcă la indigo cu cea din min. 61, atît doar că centrează Hîncu şi înscrie Popescu.

O ultimă remarcă, faptul că ultirpele două . goluri au fost primite de feroviari cu Pîglişan în poartă, Cîrlan fiind ■ eliminat în minutul 27,; cînd, cu preţul unui henţ a evitat un gol ca şi făcut dar nu a mai putut evita cartonaşul roşu,

Au arbitrat: V. Anghellnei la centru, ajutat la margini de L. Săcean şi N Arghir, toţi din Galaţi. . ’ ,

Au evoluat formaţiile: CFR Cîrlan. (27 Pîglişan) — Dulca, Năstruţ, Cazan, Şimon Tă* maş, Truşcă, Olar (51 Marian). Minteuan — Iepure, Coroian (27 Pîglişan); GAZ METAN: Roşea, (86 Unchiaş) — Handreâ, F. Şomfălean, Boiezan, Telea­bă — Someşan, . Maier, Hîncu, Mia — Popescu (65 Jilăveanu), Pusztay <75, G. Şomfălean).

Crinţian BARAi'

DOI PORTARI/ DOUĂ EXEMPLE,Etapa de sîmbătă trecută: a Diviziei A,. , seria-

a IT-a, a scos în .evidenţă, das- la ‘poli opuşi,' doi • portari al formaţiilor.‘ clujene: ,„Ceclan1 (Unirea Dej) şl Ciucur (CFR CliJj Napoca). L a . concret.- O CECLAN. Deşi echipa dejeană, s pierdut în-

tîlnirea cu formaţia brnşoveană iTractorul, V una dintre pretendentele la ' promovarea în Divizia Naţională, înfrtngfrea a (fost lă -limită. Geclan primind un. singur gol, intervenţiile ,sale salu­tare anuiind, alte goluri care puteau transforma înfrîngerea în una la un scor zdrobitor. Pentru prestaţia sa Ceclan a fost declarat cel mai bun jucător de pe: teren, i

• CIUCUR,, La Alba.,Iulia nu se poate spune că portarul . ferovarilor' clujeni n-a avut inter­

venţii bune şi utile. Dimpotrivă Numai că, boală grea, .Ciucur nu-şi poate pune lacăt gurii, adică vorbelor nerumegate. Tn min. 71, după ce clujenii reuşiseră egalarea, Ciucur n-a avut ceva mai bun de făcut decît să se repeadă la unul din tuşieri cu care a avut un schimb de cuvinte .nu tocmai ortodoxe. Şi > cum recepţionase un ‘ „galben" îna­inte, urgent l-a încasat şi pe al doilea, transfor­mat în „roşu", lăsîndu:şi echipa în 10 oameni (a intrat .Pîglişan în poartă, . făcînd „schimb de locuri" cu Coroian). Drept urmare în min. 73 Unirea a înScris golul victoriei. Fără „interven? ţia" sa inoportună, Ciucur a făcut uri deserviciu echipei, lăsînd-o în Inferioritate num“rică, „re- miza“ , care şe conturase transformîndu-se în în- frîngcre pentru CFR. Aşa şe întimpiă clnd o- mul ţiu-şl fi’oate ţine gura, Măcar să fi tras. Ciucur învăţămintele cuvenite... (v.r.)

SCRABBLE MASTERS ’94Aşa dar,- cortină finală, pe plan, naţional, în acest sport al

minţii prin desfăşurarea primei ediţii a turneului SCRABBLE MASTERS '94 — CLUJ-NAPOCA. întrecerea va avea loc la sfîrşitul .acestei săptămîni, sîmbătă 19 şi duminică 20 noiembrie, organizatorii fiind CS „Universitatea" şi Federaţia Română de Scrabble. Iată şi componenţa comisiei de organizare clujene: prof. univ. dr. Pnoinov Ivanciu (preşedinte); Cristian - Voivod (director); prof. univ. dr. ing. Radu Munteanu, decan al Fa­cultăţii de Electrotehnică a Universităţii Tehnice, prof. - univ. dr. Iuliu Crivei, • Septimiu, Crivei, Florin Buhai şi'Em il Zboancă (membri) " , \

Pentru turneul MASTERS SCRABBLE şi-au asigurat dreptul de participare primii 20 de clasaţi în întrecerile oficiale din calendarul competiţional al federaţiei de specialitate. Lista pri­milor 20 de clasaţi am publicat-o în numărul de sîmbătă-luni a ziarului nostru. Faţă de lista amintită au intervenit două.in­disponibilităţi, fiind efectuate înlocuirile de! rigoare: Dan Mîciu (IELIF Craiova) situat pe locul 16 va fi -înlocuit de Cristian Furtună (CFR Constanţa) clasat pe locul 21 iar Loaurean Tere- miov (FITT TIM) clasat al 18-lea va fi înlocuit de Mihai'Zbur­lea’(Locomotiva), clasat pe locul 23. Deci o „trupă" completă.de' 20 „jucători". Iată?; şi programul de desfăşurare : a întrecerir- SÎMBĂTĂ 19 noiembrie: şedinţa tehnică (9j00); tururile I şi II libere (9.30 — 10,45); duplicât clasic (11,15—13,15); tururile: III şi IV libere (15,00—16,15); duplicat joker (16,30—18,30); tururile V, VI şi VII libere (20,00—22,00), cu pauzele de rigoare; * DU-' MINICÂ 20 noiembrie: duplicat eliptic (8,30—10,00); compunere (11,00—12,30); festivitatea de ' premiere (13,00). Succes tuturor participanţilor, la prima ediţie a -SCRABBLE MASTERS ’94: — CLUJ-NAPOCA! - ' '. ■ ' '

REPORTEH

, FINAL DE TUR ÎN ASîmbătă, 12 noiembrie, a luat

sfîrşit şi tu ru l/1 diviziei ,,A“ masculine.' Trei, victorii ale, gazdelor, de la 3-0 la 3-2:. „U“ Craiova — Grănicerul Delta Tulcea : 3-0, CSMU Suceava —■ „U“ Transgex 3-1 (—15, 4, 12, ' .13) ş i . . . Electrocarbon Slatina — Someş „Victoria i LAPf Dej 3-2 (—12. —3, 9. 8, 11). Dojenii au trecut pe lîngă O victorie preţioasă. După cum ne spunea antrenorul prof. Buhăţel, „am condus şi în setul 'III, pînă la 6-9, a urmat o relaxare care mi-a dat peste cap tot meciul: Primele două seturi le-am ju­cat perfect. Ce aş putea spune despre acest tur? Peste tot s-a jucat volei, frumos. Toate e- chipele vor să-şi asigure un loc' cit mai bun, cit mal sus, schim­barea sistemului competiţional de anul viitor motivîndu-le in­teresul în joc. Echipa dejeană- creşte, se omogincază, cîştigă experienţă, este tot mai stăpînă pe mijloacele de exprimare teh- nico-tactică. Sperăm să *avem un retur mal bun. Să, se în­ţeleagă, pentru noi saltul de la „B" la „A" a fost mare şl ne prinde şl cu o schimbare com-*

petiţional&i Sponsorilor^ noştri le mulţumesc- Se implică cum puţini o fac, şl la un „pic" de rezultat mai bun şi băieţii ar fi simţit-o";

Clasamentul la încheierea tu­rului:1. „U" Trans.2. Tractorul3. „U“ Craiova 4.. Grănicerul 5. CSMU Suc.-.

6. LA PI Dej7. Rapid '8. Slatina

7 6 1.19- 8 136 5 112- 7 11

7 4 3 15- 9 117 4 3 14-12 11 7 3 4 11-13 10 7 2 5 10-15 96 2 4 7-12 87 1- 6 *3-20 '8

, Astăzi se dispută şi restanţa Rapid — Tractorul Braşov,

.în divizia ,,A“ feminină, du­pă patru etape; „U" SM . IN- ■ VEST Cluj: ocupă locul III: 4 2 2 8-7 6 puncte Sîmbătă. 19 noiembrie, un meci greii pen­tru studente la Cluj-Napoca, de la ora 9: „U" SM INVEST :— Calculatorul Bucureşti..

In campionatul juniorilor: la fete: „U“ SM INVEST — CSS 2 Bala Mare 2-3 şi CSS Zalău — CSS 1 Turda 1-3. Victorie prin 'care turdencele , antrenorului Bardocz îşi consolidează- pozi­ţia în serie,- în timp ce zălă- iiancele ies „din cărţi"; la bă­ieţi, CSS Viitorul - Conis Cluj — CSS 2 Zalău 3-0.

Ocm. ŞOFRON

DE EDITURĂ

-'S.R.L.

Autorizată prin S.C.nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj,

sub nr. J/12/308/1991 din 22 :03.1991

COLEGIUL DE REO AGŢIEî ' */ ILIE OĂLIAK ( r e a c to r §efj{ J3 A N REBREANU (redactoi* şef adjunct); VrtJLER CH IO REAN U (redactor . şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar .general dc redacţie); /N IC O L A E 7 PETCU; MARJA SÂNGEORZAN; .RADU VIDA

îlEK)ACŢiA; Cluj-Napoca, stif.Nâpoî? tELEFOANE: I110J2 (redactor ?cf); 11 >50? ( r ţi , fef âdj. {î secretariatul de }red«ţ«e)i,tl/4Iâ ji 117490 (redactori) J la d ^ k i r a ţv i ţj {opţabţlţttffjţiarului); TELEX; 31444» fax| Î92S28. ^llca pubficţtciţc se grimeţt^ zUnîc ţnţr^ Orele 8-16, i(r. Napoca fir.(3 (Ia părterj. Sîmbifl j | duminică închis. Informaţii,

TcftfldrerfâCţârS c o m p y tc n z a tă ; Geof gefi COL0EA*li'l'. 'l'U.' I'__

fprdealul11 O 'ij